FORMAREA POPORULUI ROMAN SI AL LIMBII

ROMANE




Teorii privind etnogeneza romnilor. Studierea problemei etnogenezei (din
greac, etnos nseamn "popor", genesis - "natere"), adic a originii oricrui
popor, const n determinarea urmtoarelor aspecte: cnd, unde, din ce pri
componente i n ce condiii s-a format comunitatea etnic respectiv. Aceste
cerine se refer i la problema originii neamului romnesc.
Etnogeneza romnilor este una din cele mai importante probleme ale istoriei
noastre naionale. Ea a atras nu numai atenia istoricilor romni ci i strini. De
multe ori, ns, conzluziile istoricilor, mai cu seam ale celor strini erau dictate de
anumite interese geopolitice. In acest caz credem oportun s ne referim succint la
cele maj importante teorii ale etnogenezei romnilor, expuse n literatura istoric.
n operele autorilor medievali, ncepnd cu cei bizantini (Kekaumenos, sec.
XI; Kinnamos, sec. XII) se constata c romnii, numii de ei vlahi, sunt coloniti
romani adui de Traian din Italia. Cronicarii medievali maghiari constatau, c
vlahii erau "pastorii romanilor", c ei locuiau n Panonia pn la venirea hunirlor
(sec. V).
Umanitii italieni din secolul al XV-lea (Enea Silvio Picolomini, viitorul pap
Pius al Il-lea .a.) de asemnea erau de prere c romnii "sunt de neam italic".
Cronicarii i savanii romni din secolele XVII-XVIII (Gh. Ureche, M. Costin,
Const. Canta-cuzino, D, Cantemir, reprezentanii colii Ardelene - Petru Maior,
Samuil Micu, Gh. incai) au demonstrat originea comun a romnilor din
Transilvania, ara Romneasc i Moldova din "vechii romani", care au locuit n
Dacia. Dimitrie Cantemir a menionat i aportul dacilor la formarea poporului
romn. Reprezentanii colii Ardelene considerau, ns fr temei, c dacii au fost
exterminai n timpul rzboaielor cu romanii. Cercetrile ulterioare ale istoricilor
au combtut aceast afirmaie. Tot nefondate sunt i teoriile cum c romnii s-au
format numai pe suportul dacic, fr o contribuie substanial a romanilor.
La sfritul secolului al XVIII-lea, n condiiile expansiunii Imperiului
habsburgic n Principatele Romne, unii istorici germani (Fr.Sulzer, I.Eder) scriau
c romnii s-au format ca popor la sud de Dunre i au revenit la nordul ei n
secolul al XII-lea. Aceast idee este reluat n 1871 de istoricul i filologul german
Robert Rosler n lucrarea "Studii asupra romnilor". Lucrarea lui a aprut n
condiiile creterii micrii de emancipare a romnilor din transilvania, care evocau
dreptul istoric asupra spaiului locuit de ei din vremuri strvechi.
R.Rosler a ncercat s argumenteze ideea originii balcanice a romnilor, care
numai n secolul al XII-lea au emigrat la nord de Dunre, adic atunci, cnd pe
pmnturile Transilvaniei locuiau deja ungurii, saii i secuii. Prin aceasta se nega
dreptul istoric al romnilor asupra pmnturilor unde ei locuiau.
Argumentele lui Rosler erau urmtoarele:
- dacii au fost nimicii n rzboaiele cu romanii;
- dacii nu au putut fi romanizai n doar 165 de ani (timpul stpnirii romane
n Dacia);
- provincia Dacia a fost prsit n ntregime de populaie la 275;
- limba romn nu conine cuvinte germanice vechi, dei pe teritoriul Daciei a
staionat tribul germanic al goilor;
- exist cuvinte asemtoare n limba romn i albanez, dovad a conveuirii
lor la sud de Dunre;
- nu exist izvoare care s ateste prezena romnilor la nordul Dunrii nainte
de secolul al XlII-lea;
- dialectul daco-romn cel de la nord de Dunre se aseamn cu dialectul
macedono-romn de la sud de Dunre;
- prezena influenei sud-slave asupra Bisericii romnilor;
- romnii erau pstori nomazi.
Falsitatea "teoriei rosliene" a fost amplu demonstrat de istorici strini i
romni, chiar n perioada cnd ea a aprut (I.Iung, B.P.Hadeu, A.Xenopol,
D.Onciul, N.Iorga .a.). Argumentele lor sunt urmtoarele:
- prezena geto-dacilor este atestat de numeroase dovezi a continuitii lor
dup cucerirea roman (vezi capitolul 4);
- romanizarea dacilor nu s-a fcut doar n cei 165 de ani a stpnirii romane la
nordul Dunrii, ci ea a fost atunci cea mai intens, desfurndu-se att nainte de
cucerirea roman ct i dup evacuarea Daciei de ctre administraia roman (vezi
capitolul 4);
- continuitatea daco-romanilor este dovedit de numeroase descoperiri
arheologice, date lingvistice, mrturii epigrafice etc.;
- lipsa total a elementelor lingvistice germane n limba romn a fost
combtut de numeroase studii ale lingvitilor romni;
- cuvintele comune din limba romn i albanez sunt provenite din
motenirea traco-iliric comun (cu rdcini n limba indoeuropean);
- numeroase izvoare scrise atest prezena romnilor la nordul Dunrii nainte
de secolul al XlII-lea;
- cele dou dialecte (daco-romn i macedono-romn) fac parte din limba
romn comun (sau protoromn), care s-a format pe ntreg spaiul Carpato-
Danubiano-Balcanic;
- influena sud slav asupra Bisericii romne nu neag, ci confirm prezena
romnilor la nordul Dunrii, fr de care ortodoxismul nu s-ar fi rspndit aici;
- pstoritul transhumant (sezonier) i nu nomad era una din ocupaiile
romnilor din zonele montane. Ocupaia lor de baz era agricultura mbinat cu
creterea animalelor n aezri sedentare.
Nici un izvor istoric nu atest, ns, n decursul epocii medievale o imigrare n
mas a romnilor de la sud la nord de Dunre, ci dimpotriv, treceri permanente
ale romnilor transilvneni la sud i est de Carpai, inclusiv peste Dunre.
De asemenea este lipsit de temei tiinific opinia expus de unii istorici
sovietici cum c pe baza populaiei romanizate, n urma contactelor ei cu slavii, s-
au format dou popoare separate: munteni, datorit contactelor cu slavii de sud, i
moldovenii - cu slavii de rsrit. Aceast pretins divizare etnic ar fi servit drept
baz pentru constituirea a dou limbi separate: romn i moldoveneasc.
Susinute n scopuri politice, aceste viziuni nu-i gsesc o argumentare
tiinific n izvoarele istorice, care i divizeaz pe romni dup provincii istorice
(moldoveni, munteni, bucovineni, olteni etc.), i nu dup apartenena lor la diferite
etnii. Dimpotriv, izvoarele demonstreaz c indiferent de denumirea local ei toi
formeaz un neam - neamul romnesc. Izvoarele istorice nu confirm o difereniere
strict a influenei slave n Moldova i ara Romneasc, precum nici rolul ei
determinant. Ct privete limba, nici o coal tiinific lingvistic nu recunoate
existena a unei limbi literare moldoveneti deosebit de cea romn. Totodat,
nimeni nu neag prezena unui grai moldovenesc, de rnd cu alte graiuri romneti
(muntenesc, oltenesc, ardelenesc etc.) n spaiul locuit de romni.
Componentele principale ale etnogenezei romnilor, n procesul de
constituire a poporului romn pot fi evideniate componentele lui fundamentale.
Cel mai vechi component (numit i substrat) l prezint tracii de nord, sau geto-
dacii. Aceast ramur a marelui neam al tracilor, aflat timp ndelungat n contact
cu civilizaia antic (la nceput greac, apoi roman), a creat o cultur original,
care a atins un nalt nivel de dezvoltare. Aceasta le-a permis geto-dacilor s creeze
statul lor propriu.
Al doilea component fundamental n etnogeneza romnilor este elementul
roman (sau stratul roman). Acest strat s-a suprapus celui geto-dac: la nceput, pn
la cucerirea Daciei de ctre Imperiul Roman (anul 106 d.Chr.) - numai n aspect
economic i cultural, iar dup aceasta - s-a produs o sintez etno-cultural daco-
romn. Datorit prezenei pariale la nord de Dunre i influenei centrelor
romane de la sud de Dunre aprofundarea acestei sinteze a continuat i dup anul
prsire! Daciei de ctre legiunile romane (271-275). Ca urmare, a continuat
romanizarea dacilor liberi i statornicirea n spaiul vechii Dacii a unei populaii
latinofone. Acest proces s-a desvrit ctre secolul al Vl-lea, avnd drept rezultat
formarea unei etnii i a unei limbi romanice la nord i sud de Dunre: protoromnii
(sau est-romanicii) cu o limb comun (protoromn). Populaia est-romanic a
nfruntat valurile migrato-rilor - a goilor, apoi a hunilor. Arheologii au constatat
rspndirea n secolele IV-VI (dup ncetarea stpnirii hunilor) n spaiul Carpato-
Danubian a unei culturi materiale (numite cultura Brateiu) - n Transilvania, cu
corespundere n Muntenia -Ipoteti, Cndeti-Ciurel, i n Moldova - Costia-
Botoana-Hansca), care aparinea unei populaii btinae sedentare de agricultori
i cresctori de animale. Au fost descoperite obiecte de import romano-bizantine,
tiparnie de turnat cruci.
Peste aceast populaie protoromn, care ducea o modest via agrar n
obti steti, s-au revrsat n secolele VI-VII triburile slave, care au migrat pe valea
Tisei i n Moldova. Triburile slave au rupt n anul 602 grania bizantin (limesul)
de la Dunre i s-au revrsat n ntreaga Peninsul Balcanic pn n Grecia. Acest
eveni-ment a avut repercursiuni serioase pentru unitatea daco-romanic sau est-
romanic).
Ca urmare, populaia protoromn de peste Dunre s-a slavizat cu timpul, ori
s-a retras spre sud n muni, dnd natere grupurilor etnice ale macedono-
romnilor, istro-romnilor .a.
n alt direcie s-au dezvoltat relaiile populaiei est-romanice de la nordul
Dunrii cu slavii. Aici populaia autohton era superioar numeric slavilor, ceea ce
a dus cu timpul la asimilarea lor.
Slavii au influenat ntr-o anumit msur etnogeneza romnilor, alctuind
adstratul (sau suprastratul) procesului de desvrire n constituirea neamului
romnesc (secolele VI-IX). Slavii, fiind agricultori i cresctori ^de animale
sedentari, au convieuit mai ndelungat cu autohtonii, lsnd n limba romn
cuvinte de origine slav (plug, prieten, drag, iubire etc.), care denot multiple
contacte umane. Rolul slavilor n etnogeneza romnilor este asemntor cu cel al
germanicilor n constituirea popoarelor vest romanice (francezilor, italienilor,
spaniolilor, portughezilor).
Formarea limbii romne. Formarea limbii romne a parcurs aceleai etape
ca i formarea poporului romn. O prim etap a formrii limbii romne o
constituie procesul de romanizare a geto-dacilor. Ca urmare, acetia au preluat
treptat limba latin vorbit (sau vulgar), n perioada de pn n secolul al Vl-lea se
generalizeaz pe ntreg spaiul istoric al Daciei i Moesiei o limb romanic
unitar, numit de filologi limba protoromn comun. Din limba geto-dacilor
dup diferite opinii s-au pstrat n cea romn 170-180 de cuvinte.
Sub impactul migraiei slavilor romanitatea nord i sud-dunrean
estedivizat, iar din limba protoromn comun, care avea un caracter n linii
generale de o limb nchegat, se formeaz dialectul daco-romn (nord-dunrean)
i dialectele sud-dunrene (aromn sau macedo-romn, megleno-romn i istro-
romn). Acest proces, care se desfoar n secolele VII-IX, a cunoscut influena
limbii slave. Influena slav n-a schimbat caracterul latin al limbii romne,
exercitndu-se prin mbogirea ei cu circa 20% de cuvinte de origine slav. Stratul
lingvistic latin, cel mai important, cuprinde circa 60% din vocabularul limbii
romne.
Meniuni n sursele externe despre romni, n izvoarele strine medievale
timpurii romnii sunt denumii vlahi, valah, volohi, blahii etc. Acestea sunt varian-
te ale unei denumiri, care iniial desemna un trib celt, apoi a fost dat de vechii
germani romanilor i galilor romanizai; pe urm din lumea german acest termen
a trecut n cea slav i bizantin. Slavii de sud i bizantinii i numeau pe romni-
vlahi, slavii de rsrit - volohi, ungurii le ziceau olahi, care era derivat de la
"oslasz" -denumire dat de ei italienilor. Romnii de la bun nceput s-au numit
romani, denumire care a evoluat n rumni, apoi romni. Ei i-au pstrat
permanent contiina originii lor romane.
Cea mai veche meniune despre romni se ntlnete n "Geografia" savantului
armean Moise Chorenati (a doua jum. a sec. al IX-lea) n care se semnaleaz "ara
necunoscut crei i zic Balak", (sinonim cu valach, blach
t
numire germanic a
romanicilor), aflat la nord de ara bulgarilor.
Persanul Gardizi (n "Podoaba istoriilor", secolul al Xl-lea) plaseaz ntre
bulgari, rui i unguri "un popor din Imperiul Roman", care locuia ntre Dunre i
"muntele mare".
Cronica veche rus "Povesti vremennh let" ("Povestea anilor de demult")
menioneaz pe "volohi" prin anul 898 n legtur cu micarea triburilor ungare
spre est. In cronica anonim, scris de cronicarul notarului regelui maghiar Bela,
numit "Gesta Hungarorum", ntocmit n secolul al XlI-lea pe baza unor izvoare
mai vechi, se povestete despre o populaie romneasc n Transilvania n secolele
IX-X. La anul 976 n cronica autorului bizantin Kedrenos sunt menionai vlahii
sud-dunreni.
Recunoaterea de ctre popoarele vecine a unei comuniti etnice romneti n
spaiul Carpato-Danubian mrturisete c n aceast perioad poporul romn era
deja constituit.





Ion Brtianu afirma odata ca: Lumea ntreag tie astzi c totdeauna strdaniile
necurmate ale locuitorilor ambelor Principate au fost s rectige unitatea
naional, c ei au fost i sunt un singur popor, omogen, identic : c au aceeai
origine, acelai nume, aceeai limb, aceeai religie, aceeai tradiie, aceeai
istorie, aceleai instituii, legi, obiceiuri, moravuri, aptitudini, interese, aceleai
primejdii le nconjoar, aceleai trebuine ale mulimii, aceleai psuri, bucurii,
sperane, cugetri, aceeai ursit, aceeai misiune, acelai suflet, c ... tot reclam
a lor Unire, cnd nici un interes legitim, nici o raiune serioas nu se gsete ca s
o combat ; c unii ntr-un singur stat... vor fi n stare s-i apere p
Costa Croisire
Offres
www.costacroisieres.be/Offres
Offres de Costa Croisires:
Site Officiel Costa Croisires

Anunul a fost suprimat. Anulai

Vom face tot posibilul pentru ca pe viitor s afim anunuri mai relevante pentru
dvs.

Ajutai-ne s afim anunuri mai bune actualiznd setrile pentru anunuri.


mntul, s dezvolte resursele lor morale i materiale, s-i mulumeasc toate
dorinele legitime, s dea zbor geniului roman, i astfel s-i dobndeasc pacea
sufletului, fr de care ei niciodat nu vor putea fi ceea ce le cere s fie interesul
Europei i interesul conservrii lor... "

Poporul romn s-a format n spaiul carpato-dunrean-pontic n S-E Europei, la
intersecia marilor drumuri europene, acolo unde Occidentul ntlnete Orientul.
Dac despre Egipt se spunea c este un dar al Nilului, despre Romnia s-ar putea
spune c este-pe drept cuvnt-un dar al Carpailor i al Dunrii.
Cercetrile arheologice i lingvistice dovedesc c poporul romn s-a constituit n
urma romanizrii populaiei geto-dacice, care a nceput n 106 d. Hr., o dat cu
transformarea Daciei n provincie roman i a continuat chiar i dup plecarea
armatei romane (n 271), prin asimilarea elementelor de limb latin i civilizaie
roman. Concomitent cu asimilarea limbii latine i a civilizaiei romane s-a produs i
adoptarea cretinismului ca religie dominant. Prin poziia geografic pe care o
ocup, poporul romn a avut un rol de aprtor al cretintii, al civilizaiei noastre
i al celei apusene mpotriva cuceritorilor otomani. n acelai timp, cretinismul -
aa cum aprecia i Mihai Eminescu - a pstrat unitatea noastr ca neam, a fost
stnca de care s-au izbit nvlirile strine " .

n acest spaiu asemuit unei ceti (podiul nconjurat de muni i, n urma
acestora, esurile),poporul romn a avut o via statornic, n legea i n ritul lui "
('Antonio Possevino, iezuit italian care a cercetat Transilvania n sec. XVI). Unitatea
teritorial a asigurat unitatea limbii romne, una dintre cele mai unitare limbi
europene. Practic, n interiorul granielor rii, nu se poate vorbi de existena unor
dialecte ale limbii romne, ci a unor graiuri, ntruct deosebirile ntre moldoveni,
munteni, ardeleni sunt mici. Din limba romn s-au desprins dialectele mavedo i
istroromn, care sunt vorbite ns n afara e.i .mitelor naionale, respectiv n statele
sud-dunrene. Unitatea de teritoriu i de limb a constituit elementul fundamental
m formarea naiunii romne. Alctuirea geografic a pmntului strmoesc,
adncile legturi sufleteti izvorte din unitatea aceluiai grai, aceleiai credine,
aceleiai datini trebuiau ntrite de o puternic contiin de neam (contiina
naional).
Contiina naional reprezint totalitatea ideilor, aspiraiilor, sentimentelor prin
care membrii unei comuniti i afirm identitatea comun, pe baza unitii de
neam, teritoriu, limb, cultur, via economic.

Dei formarea naiunii romne a fost un proces complex,, cu adnci rdcini n
istorie, despre apariia efectiv a naiunii,romne nu se poate vorbi dect n veacul
al XIX-lea, veac al culturii eroice " (deci i al contiinei naionale), veac n care se
formeaz o pia unic, o economie naional, un stat naional (1859).
Anul 1918 marcheaz desvrirea statului naional unitar romn, n urma Marii
Uniri, care a redat patriei strbune teritoriile Basarabiei, Bucovinei i Transilvaniei.

Principalele momente n formarea contiinei naionale romneti au fost:
- Unirea de la 1600, realizat de Mihai Viteazul;
- redactarea, n 1791, a documentului Supplex Libellus Valachorum ", n care sunt
enunate dezideratele naionale ale romnilor ;
- revoluia de la 1821 ;
- revoluia burghez din 1848, care a trezit solidaritatea naional ;
- 1859, Unirea Moldovei cu ara Romneasc ;
- 1918, Marea Unire.

Furitorii statului naional - spunea D. Zamfirescu - au fost oamenii culturii eroice
" , creatorii culturii moderne. Dup spusele poetului nostru naional, creatorii
culturii eroice au declanat epopeea luptei de salvare a culturi' naionale ", fr de
care formarea naiunii romne nu ar fi fost posibil. Cultura eroic a salvat" cultura
naional" att prin ntoarcerea ei ctre creaia popular autentic, ct i prin
naintarea ei ctre civilizaia Apusului. Regsirea identitii i unitii culturale a
acestui neam s-a realizat deci f condiiile sincronizrii cu cultura occidental,
concomiten cu preluarea i dezvoltarea valorilor istorice tradiionale, perene.
n concluzie, principalele premise care au fcut posibil crearea naiunii
romne n veacul al XIX-lea au fost: realizarea integritii economice i politice a
rilor Romne (1859) i redobndirea unitii culturii romneti.









Formarea constiintei istorice


Constiinta istorica se naste din incercarea de a
construi identitatea unui popor, a unei natiuni prin
raportare la alte popoare, la alte natiuni. Cateva
dimensiuni specifice acestei raportari sunt: situarea in
timp si spatiu, evenimentele istorice, limba, cultura si
civilizatia, mentalitatile.
Preocuparile privitoare la felul cum romanii se
inscriu in cursul istoriei incep sa se dezvolte incepand
cu sec. al XVI. Acest interes se manifesta datorita
contractelor pe care cei preocupati de formatia lor
intelectuala incep sa aiba contacte cu alte culture si
civilizatii.
Un pas important in domeniul istoriografiei este
facut de cronicarii moldoveni in mijlocul sec al XVII lea.
Textele scrise in limba romana sunt de asemenea si
puncte de pornire pentru dezvoltarile ulterioare ale
stilului expunerii si al argumentarii stiintifice, cat si al
prozei narative.
Primul roman care scrie despre originea romana
si unitatea limbii si a poporului roman este Nicolaus
Olahus, informatie ce a aparut in lucrarea sa Hungaria
(1536) scrisa in limba Latina.
Alte teme fundamentale abordate de cronicari si
de ceilalti autori preocupati de constiinta istorica a
romanilor sunt continuitatea evenimentelor istorice si
institutia domniei.
Prima intentie insa a cronicarilor a fost aceea a
recuperarii trecutului. In conceptia lor, istoria era
purtatoarea unor valori educative. Scrierile cronicarilor
sunt un act de mare patriotism prin reflectarea nazuintei
generale de eliberare de sub jugul otoman. Ei prezinta
idea originii romane pure si a latinitatii limbii.
Grigore Ureche redacteaza prima cronica in
limba romana si de aceea este nevoit sa inventeze o
limba scrisa, cartureasca, din care nu lipsesc accentele
specifice limbii vorbite. Letopisetelul Tarii Moldovei scris
de el prezinta evenimentele petrecute intre 1359 (
domniile lu Dragos Voda) si 1594 ( inscaunarea lui Aron
Voda ), dar si o scurta expunere a istoriei antice care
puncteaza romanitatea. Afirmand identitatea de origine
si de neam a romanilor de pretutindeni, latinitatea limbii
romane, Ureche incearca sa contureze profilul identitar
al romanilor.
Miron Costin scrie si el un letopiset continuand
cursul evenimentelor istorice pana in 1661. Relatarea
este adesea intrerupta de meditatii asupra cauzelor
care determina suisurile si caderile omenesti. Spre
sfarsitul vietii scrie De neamul moldovenilor, din ce
tara au iesit stramosii lor, ramasa insa neterminata. In
aceasta lucrare descrie istoria de la cucerirea Daciei de
catre romani, cu gandul de a reconstitui epoca originilor.
Miron Costin are


aplecare spre estetica, in opera sa se recunosc tipare
intacte latine precum si modele ale retoricii clasice. Are
o viziune europenista si universala.
Un alt cronicar Ioan Neculce aseaza in fata
letopisetului ce continua relatarea pana in 1743 ( a doua
domnie a lui Constantin Mavrocordat ), O sama de
cuvinte, legende despre voievozi, boieri, tarani
ascultate de la oameni batrani sau din propriai amintire.
Neculce intoarce scrisul cronicaresc la oralitate si
dovedeste caracter narativ. Dar nu si constiinta istorica
la fel de moderna ca a cronicarilor pe care ii continua. El
promoveaza autohtonismul si nationalismul.
Stolnicul Constantin Cantacuzino este cel ce
continua eforturile cronicarilor moldoveni, fiind primul
care are gandul de a scrie o istorie completa a
romanilor. Opera sa istoria Tarii Romanesti ramane
nefinalizata. Firul evenimentelor se opreste in navalirea
hunilor condusi de Atilla (434), iar pasajul final se refera
la un eveniment aflat la aproape un mileniu distanta
(descalecatul lui Radu Negru Voda in Tara
Romaneasca). El vadeste calitati de istorie superioare
cronicarilor.
Apogeul cronicarilor este reprezentat de Dimitrie
Cantemir, in cultura noastra fiind unul dintre cei mai
eruditi umanisti. Cele mai valoroase lucrari ale sale sunt
despre istorie, fata de cea a cronicarilor. In timp ce
acestia explicau fenomenul istoric prin vointa fortei
divine, Cantemir interpreteaza istoria dand atentie
cauzalitatii. Descriptia Moldovei, carte redactata in
limba latina, ilustreaza viziunea enciclopedica a
autorului: opera este alcatuita din trei parti: Geografica
(discutand locul in care s-a format si statornicit poporul
roman) , Politica(tratand institutia domniei, dar si
mentalitatile si traditiile moldovenilor) si De statu
ecelesiastico et litterario Moldovie ( cercetand aspecte
precum religia, limba, scrierea etc). Cronicul vedrimei a
romano-moldo-vlahilor cuprinde perioada de la
descalecatul dacii cu romanii, adeca de la Traian
Marele Imparat (107) pana la 1274 (cand Dragos Voda
revine la tron in Moldova, iar in Muntenia se
inscauneaza Radu Negru Voda). Lucrarea ramane din
pacate neterminata si prezinta originea comuna a
tuturor romanilor. Toate lucrarile lui Cantemir. Fie ca au
fost scrise in romana sau in Latina, au un stil erudite, in
general retoric, Cu toate acestea valoarea lor
documentala ramane incontestabila. In cultura si
literatura noastra el prefigureaza iluminismul.
<a target="_blank"
href="http://adclick.g.doubleclick.net/aclk?sa=
L&ai=BPXB12yQeU-
DKNYjZ8QPto4CQAgAAAAAQASAAOABQ
pqq4ywdYg8-
tG2C56L6A1AGCAQljYS1nb29nbGWyARtnb
29nbGVhZHMuZy5kb3VibGVjbGljay5uZXTI
AQnaAf8BaHR0cDovL2dvb2dsZWFkcy5nLm
RvdWJsZWNsaWNrLm5ldC9wYWdlYWQvY
WRzP2NsaWVudD1jYS1wdWItNTA1NzA3Nj
c5NDk4ODMzMCZvdXRwdXQ9aHRtbCZoP
TI1MCZzbG90bmFtZT00OTk5MzQwOTQ3J
mFkaz04MTU1NTIwMzcmdz0zMDAmbG10P
TEzOTQ0ODA4NDkmZmxhc2g9MTIuMC4w
JnVybD1odHRwJTNBJTJGJTJGd3d3LmNyZ
WVhemEuY29tJTJGcmVmZXJhdGUlMkZpc3
RvcmllJTJGRm9ybWFyZWEtY29uc3RpaW50
ZWktaXN0b3JpY2U5NjQucGhwqAMB4AQC
mgUYCJrCPxD2-
YEzGP6XxoUBIIPPrRso5vtX2gUCCAGgBh_
gBub7Vw&num=0&sig=AOD64_1jwc4W_jbX
1FkTQmavGWc8NTI_2g&client=&adurl=http:
//ams1.ib.adnxs.com/click%3FCtejcD0K1z8K1
6NwPQrXPwAAAAAAAARAePF-
3H754D948X7cfvngPxRWkhjoWHQGjwVVd
5wbgwnaJB5TAAAAADouAAC1AAAAdAM
AAAIAAADpTsYA0WMAAAAAAQBVU0Q
AVVNEACwB-
gChC2YADr0BAgUCAQMAAAAAKyIH2AA
AAAA./cnd%3D%2521nwa-
QAjP_MQBEOmdmQYY0ccBIAA./referrer%3
Dhttp%253A%252F%252Fwww.creeaza.com%
252Freferate%252Fistorie%252FFormarea-
constiintei-
istorice964.php/clickenc%3Dhttp%253A%252F
%252Fadclick.g.doubleclick.net%252Faclk%25
3Fsa%253DL%2526ai%253DCoXhA2iQeU-
bEEcL-7QbI14G4AZOU1oAD-
7GW9zzAjbcBEAEgAFCAx-
HEBGC56L6A1AGCARdjYS1wdWItNTA1Nz
A3Njc5NDk4ODMzMMgBCagDAZgEAKoEn
wFP0PQxbdZmvbeLEP37xZSD0BmTg7ouYke
Y-
Mzxpg_me3zx0EM5ZKRGxYInVqWrk8qvqH
Y-
eeIwhmgYxZyt4NkaCxJr2ti7fSYHqW8IEaGde
UQC1mW_hTsD9M7u1aG3qa8lwrTf_6mAdfF
iTQ0kgWyoDeAqCP9Lb55kLMjBmoxsIoighB
MnsuqdoqxsygIg330j9LlcRqCE8J9GfCQK912
ABqW52_Txm8buAqAGIQ%2526num%253D
1%2526sig%253DAOD64_0UKu-
uYZS8wrBN8Fq5ldw_NDQMwg%2526client
%253Dca-pub-
5057076794988330%2526adurl%253Dhttp://w
ww.e-
lotto.be/NL/1/homepage%253Fcid%253D/Med/
NL/Himedia-cpc-RON/SuperLotto/Brazil-
LottoPlayers_AutoUpdate-
300x250///01032014%2523action%253Dhome
page"><img
src="http://s1.2mdn.net/1441254/1-
HP_elotto_NL-Trekking-Superlotto-Brazil-
300x250-NL-LottoPlayers_AutoUpdate-
JPG.jpg" width="300" height="250"
border="0" alt="Advertisement"
galleryimg="no"></a>
<A
HREF="http://ams1.ib.adnxs.com/click?CtejcD
0K1z8K16NwPQrXPwAAAAAAAARAePF-
3H754D948X7cfvngPxRWkhjoWHQGjwVVd
5wbgwnaJB5TAAAAADouAAC1AAAAdAM
AAAIAAADpTsYA0WMAAAAAAQBVU0Q
AVVNEACwB-
gChC2YADr0BAgUCAQMAAAAAKyIH2AA
AAAA./cnd=%21nwa-
QAjP_MQBEOmdmQYY0ccBIAA./referrer=ht
tp%3A%2F%2Fwww.creeaza.com%2Freferate
%2Fistorie%2FFormarea-constiintei-
istorice964.php/clickenc=http%3A%2F%2Fadc
lick.g.doubleclick.net%2Faclk%3Fsa%3DL%2
6ai%3DCoXhA2iQeU-bEEcL-
7QbI14G4AZOU1oAD-
7GW9zzAjbcBEAEgAFCAx-
HEBGC56L6A1AGCARdjYS1wdWItNTA1Nz
A3Njc5NDk4ODMzMMgBCagDAZgEAKoEn
wFP0PQxbdZmvbeLEP37xZSD0BmTg7ouYke
Y-
Mzxpg_me3zx0EM5ZKRGxYInVqWrk8qvqH
Y-
eeIwhmgYxZyt4NkaCxJr2ti7fSYHqW8IEaGde
UQC1mW_hTsD9M7u1aG3qa8lwrTf_6mAdfF
iTQ0kgWyoDeAqCP9Lb55kLMjBmoxsIoighB
MnsuqdoqxsygIg330j9LlcRqCE8J9GfCQK912
ABqW52_Txm8buAqAGIQ%26num%3D1%2
6sig%3DAOD64_0UKu-
uYZS8wrBN8Fq5ldw_NDQMwg%26client%3
Dca-pub-
5057076794988330%26adurl%3Dhttp://ad.dou
bleclick.net/jump/N4472.157357.HI-
MEDIA.BE/B7947392.106986742;sz=300x250
;ord=1394484442?"><IMG
SRC="http://ad.doubleclick.net/ad/N4472.1573
57.HI-
MEDIA.BE/B7947392.106986742;sz=300x250
;ord=1394484442?" BORDER=0 WIDTH=300
HEIGHT=250 ALT="Advertisement"></A>
In Transilvania, in a doua jumatate a sec
al XVIII lea, latinitatea limbii si originile romane sunt
utilizate politic si devin argument de afirmare a identitatii
nationale.
Din punct de vedere cultural, Scoala Ardeleana,
a avut un rol important in stimularea studiului istoriei si
al limbii romane. Invatatii scolii Ardelene, ca si cronicarii
moldoveni sustin orginea comuna a tuturor



romanilor ( moldoveni, munteni si ardeleni), precum si
originea pur romaneasca. Ei aduc noi argumente pentru
a demonstra puritatea latina a
romanilor si a limbii pe care o vorbeau acestia. Cele mai
importante sunt: Istoria, lucrurile si intamplarile
romanilor si scurta cunostinta a istoriei romanilor de
Samui Mincu, Hronica romanilor si a mai multor
neamuri de Gheorghe Sincai, istoria pentru inceputul
romanilor in Dacia de Petru Maior. Alaturi de acestia
apar lucrari lingvistice, in care teza latinitatii limbii
romane este sustinuta cu argumente etimologice,
ortografice si gramaticale: Elementa linguae
romanicae si temeiurile gramaticii romanesti de Ion
Budai Deleanu Diseratie pentru inceputul limbii
romanesti si dialog petnru inceputul limbei romana
intre nepot si unchi de P. Maior ( in care autorul sustine
ideea ca limba romana provine, nu din Latina culta, ci
din Latina populara). Scoala Ardeleana are meritul de a
fi pus bazele cercetarii stiintifice a limbii romane si a
creat un climat favorabil literaturii. Prin I. Budai Deleanu
a dat cel dintai mare poet de talie europeana.
Iluminismul Scolii Ardelene reprezinta prima etapa de
modernizare a culturii noastre, inscriindu-se in
iluminismul European.
Importanta cronicarilor, asa cum o percepem
astazi, nu consta neaparat in valoarea stiintifica a ideilor
pe care le-au pus in circulatie ( deci unele dintre ele s-
au dovedit in timp fara temei stiintific, liniile de cercetare
abordate de cronicari au autostiinta majora in
dezvoltarea istoriografiei romanesti) , ci mai de graba
impulsul pe care l-au dat formarii constiintei identitare si
in contributia esentiala la instapanirea limbii nationale in
cultura. Deasemenea au avut un rol important in planul
realizarii artistice, in formarea constiintei retorice si
literare.
In cultura romana, evocarea solemna a originilor
( mitul fondator) a pendulat intre exaltarea daciei si cea
a imperiului roman si cea a culturii latine. S-au lansat in
decursul timpului ipoteze istorice mai panteziste sau
mai realiste, care indreptateau o revendicare genetica
mai curand din daci, sau dimpotriva din romani, sau
admiteau ideea amestecului etnic. Ambele mituri puteau
oferi motive de orgoliu national. La autorii din secolul al
XIX lea se manifesta un current de solidaritate cu limbile
si tarile surori. In perioada romantica trecutul
preroman trece adesea in prim-plan; se contesta ideea
ca dacii au fost exterminati. Intre razboaie exista o
preocupare pentru cautarea radacinilor arhaice ale
spiritului European. In timpul regimului comunist
accentuarea nationalismului a utilizat politic mitul dacic
pentru a justifica izolarea Romaniei.
Tema identitara este actuala, ea se manifesta in
dezbateri aprinse pe tema integrarii Romaniei in U E.

Mitul national.
Contributia artelor la
definirea identitatii
romanesti (1830
1930)
Posted by BUZZCamp on September 11, 2012 in
Recomandari 0 Comments
Muzeul National de Arta al Romaniei va invita joi,
13 septembrie, ora 18.30, la vernisajul expozitiei
Mitul national. Contributia artelor la definirea
identitatii romanesti (1830 1930). Curatori:
Monica Enache si Valentina Iancu, in colaborare cu
istoricul Lucian Boia.
Expozitia cuprinde aproximativ 250 de lucrari de
pictura, grafica, sculptura si arta decorativa, create
in perioada 1830 1930 de cei mai importanti artisti
romani moderni Barbu Iscovescu, Constantin
Daniel Rosenthal, Carol Popp de Szathmri,
Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Nicolae
Grigorescu, Ioan Andreescu, Stefan Luchian,
Nicolae Tonitza, Oscar Han, Camil Ressu, Dimitrie
Paciurea etc. Expozitia exploreaza modalitatile prin
care acesti artisti au contribuit la definirea identitatii
nationale, intr-o perioada incarcata de evenimente
istorice hotaratoare pentru formarea statului roman.
Pornind de la perspectiva propusa de istoricul
Lucian Boia in lucrarile sale Istorie si mit in
constiinta nationala si Pentru o istorie a
imaginarului, demersul expozitional vizeaza
identificarea in operele artistilor a catorva dintre
temele dominante ale mitologiei istoriei romanesti:
latinitatea, unitatea teritoriala, lupta pentru
independenta etc.
Expozitia evoca, prin opere celebre, principalele
etape ale crearii statului national roman: Revolutia
de la 1848, Unirea Principatelor din 1859,
instaurarea lui Carol I ca domnitor al Romaniei in
1866, Razboiul de Independenta 1877-1878,
proclamarea regatului Romaniei in 1881, Marea
Unire din 1918.
Dincolo de succesiunea evenimentelor istorice,
expoziia ncearc n principal s ilustreze traseul
evolutiv al artei romneti moderne, att stilistic ct
i tematic, punctnd recurena unor subiecte ori a
unor personaje istorice emblematice, destinate
susinerii edificiului politic al Romniei moderne.
Rolul militant al artei pe parcursul secolului al XIX-
lea este evident in operele care infatiseaza portrete-
efigii ale revolutionarilor de la 1848, alegorii
intruchipand idealurile de unire si independenta,
peisaje de tip documentar-ilustrativ menite sa arate
pitorescul patriei, dar mai ales in scenele istorice
inspirate atat de evenimente contemporane, cat si
de trecut. Nevoia de legitimare a aspiratiilor de
unire si independenta duce la recuperarea unor
figuri istorice transformate in mit: Mihai Viteazul
devine simbolul unitatii romanilor, in timp ce Stefan
cel Mare si Vlad Tepes sunt eroi ai luptei pentru
independenta.
Alaturi de glorificarea istoriei nationale, din a doua
jumatate a secolului al XIX-lea si pana in primele
decenii ale secolului al XX-lea, artistii manifesta o
inclinatie spre subiectele din universul rural, spre
traditia populara. Specificul national se identifica cu
lumea satului si cu imaginea idealizata a taranului
roman, fapt la care a contribuit imensa popularitate
de care s-au bucurat operele lui Nicolae
Grigorescu, determinante in evolutia ulterioara a
plasticii romanesti.
----------------------------------
http://quadratus.wordpress.com/2008/10/14/622/