ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI IN

FRACTURA DE COL FEMURAL

Conditii de spitalizare
Pacientii sunt internati in saloane cu 4-6 paturi. Saloanele au faianta pe jumatate
din perete, gresie pe jos care trebuie spalata si dezinfectata de cate ori este necesar;
paturile sunt rulante si prevazute cu dispozitive de ridicare si coborare; stative
pentru perfuzii.
Rolul asistentei medicale la diagnosticarea afectiunii
Recolteaza prin punctie venoasa analizele uzuale:
a) Hemoleucograma: Hemoglobina (12-18g%); Hematocrit (36-52%);
Tromocite (150.000-400.000/mm3); Fibrinogen (200-400 mg %); Leucocite
(4.500- 11.000/mm3)
b) Coagulograma: Timp Quick si Timp Haxull (1-2mm)
c)

Biochimia: Calciu (8,5-10,5 mg/dl); Colesterolul (120-220 mg/dl);

Creatinina (0,5- 1,2 mg/dl); Glicemia (70-120mg/dl); Acid uric (3,5- 7,2mg/dl)
d) Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): la barbati este
3-8mm/l/ora, iar la femei este 6-11 mm/l/ora
e) Urocultura
f) Sumar de urina
Punctia venoasa reprezinta inteparea unei vene cu ajutorul unui ac atasat la seringa.
Bolnavul este prgatit fizic si psihic anuntandu-l si explicandu-i necesitatea tehnicii.
Bolnavul este asezat fie pe un scaun cu membrul superior sprijinit in extensie sau
culcat pe pat, in decubit dorsal cu membrul superior sprijinit in extensie.
Se dezbraca bratul ales, se aseaza sub brat o perna si apoi musamaua solicitandu-I
bolnavului sa mentina bratul in pozitia necesara.
Asistenta medicala se spala pe maini cu apa curata si sapun dupa care se
dezinfecteaza cu alcool sanitar.
Se aplica garoul la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului, cu

indexul mainii stangi, se palpeaza locul pentru punctie si se dezinfecteaza cu un

tampon cu alcool. Se cere bolnavului sa deschida si sa inchida pumnul de cateva
ori ramanad cu el inchis. Se introduce acul in mijlocul venei in directia axului
longitudinal al venei, se impinge acul de-a lungul venei la o adancime de 1-1.5 cm.
Cu mana stanga se trage incet pistonul asprinand pana se extrage cantitatea
necesara de sange. Se deaface garoul si bolnavul deschide pumnul, apoi se aplica
un tampon de vata cu alcool peste locul unde este acul si se retage acul.
Sangele recoltat se scurge in eprubetele pregatite.Se spala pe maini cu apa curata si
sapun.
Urocultura caracterizeaza prezenta bacteriilor in urina. Recoltarea urinei pentru
urocultura se poate executa direct din mijlocul jetului urinar, 10-20 ml urina, intr-o
eprubeta sterile cu dop de vata sau prin sondaj vezical; dupa ce se (introduce 10-2)
arunca primele picaturi de urina , se introduce 10-20 ml de urina in eprubeta sterila
prin sonda.
Participarea asistentei medicale la examenul radiologic
Rolul asistentei medicale: investigarea bolnavilor prin examenul radiologic al
sistemului osteoarticular nu necisita o pregatire prealabila deosebita. Pansamentele
vor fi ridicate de pe portiunile examinate, iar unguentele sau alte forme
medicamentoase vor fi indepartate prin spalare cu alcool caci prin substantele
rasioopace pe care eventual le contine, ele pot produce opcitate de imagine. Pentru
executarea radiografulor, bolnavul va fi culcat pe masa de radiografie. Medicul
radiolog va stabili pozitia adecvata bolnavului pentru examinare, iar asistenta va
trebui sa ajute bolnavul pentru ocuparea si mentinerea acestei pozitii. Daca
miscarile il provoaca dureri, atunci inainte de examinare, bolnavul va primi un
medicament analgesic.
Supravegherea pacientului
In ingrijirea bolnavului asistenta medicala este obligate sa-l supravegheze pentru a
culege toate datele privind starea generala si evolutia bolii acestuia comunicand
medicului tot ce a observat la bolnav, in cursul zilei sau noptii.
Va sta cat mai mult la patul bolnavului si va urmari comportamentul bolnavului
(faciesul starea psihica, reactivitatea generala, somnul); functiile bolnavului, vitale
si vegetative ale organismului; aparitia unor manifestari patologice.
Datele culese de asistenta medicala din supravegherea bolnavului vor fi notate

graphic in foaia de observatie.

Observarea faciesului, a starii psihice, a somnului bolnavului si reactivitatii
generale este importanta pentru stabilirea diagnosticului si aprecierea evolutiei
bolii.
In supravegherea functiilor vitale si vegetative ale organismului vom urmari:

sul

Rolul asistentei medicale in administrarea medicamentelor indicate de medic

Asistenta medicala va administra medicatia bolnavului sub indrumarea medicului
respectand anumite reguli. Nu va inlocui niciodata medicamentul prescris cu un alt
medicament cu efect asemanator. Va verifica eticheta medicamentului inainte de
administrare ca acesta san u fie alterat, degradat sa nu aiba culoarea schimbata.
Respectarea caii de administrare este obigatorie, deoarece nerespectarea poate duce
la accidente grave; a orarului de administrare si a ritmului prescris de medic
deoarece unele substante se descompun sau se elimina din organe intr-un anumit
timp.
Orarul de administrare a medicamentelor este in functie si de alimentatia
bolnavului.
Asistenta medicala va respecta doza prescrisa, somnul fiziologic al bolnavului. Va
evita incompatibilitatea dintre medicamente.
De exemplu, cand administreaza oxacilina si gentamicina in acelasi timp se va
administra prin injectii separate deoarece cele doua combinate precipita.
Daca intervin greseli in administrarea medicamentelor va anunta imediat
medicul.Va avea grija sa administreze imediat medicamentele deschise deoarece se
altreaza repede si va preveni infectiile intraspitalicesti prin respectarea masurilor de
asepsie si igiena pentru fiecare cale de administrare.
Pregatirea preoperatorie si ingrijirile postoperatorii

Pregatirea preoperatorie
1.

2.

Pregatirea psihologica se incepe din momentul in care se decide operatia.

Deoarece multi dintre pacienti au teama de spitalizare, de diagnostic, de
perioada de inconstienta din timpul anesteziei si dupa anestezie, durere,
despartire de familie, de moarte, asistenta medicala are rolul sa-l ajute pe
bolnav sa-si exprime gandurile, grijile si teama, ii da incredere in echipa
operatorie, ii asigura de o prezenta care-l va sustine, ii explica ce se va
intampla cu el in sala de operatie, in timpul transportuluii in sala de
preanestezie si unde va fi dupa operatie si cat va dura.
Pregatirea generala
a) Bilantul clinic cuprinde:
- antecedentele: heredocolaterale sau familiare (ne intereseaza boli ca:
tuberculoza, hipertensiunea arteriala, diabet, neoplasme, cardiopatii)
- starea generala:

ciata cu deshidratare
- aparatul respirator
inspectie
frecventa, amplitudinea, ritmul respiratiei ce se trece pe foaia
de temperature de catre asistenta medicala
pulmonara.
- aparatul cardio-vascular
frecventa amplitudinea.
sfingomanametrul.
hide tolerate de sistemul
cardiovascular

E.K.G (electrocardiograma) obligatoriu la

persoanele de peste 45 de ani.
b) Bilantul paraclinic cuprinde:
- examenele de rutina absolut obligatorii:
RH (se recolteaza 2 ml se sange intravenous pe nitrat de
sodiu)
Glicemie, uree, creatina, fosfataza alcalina
- examene complete
leucocitara se recolteaza prin punctie venoasa 2 ml de
sange pe E.D.T.A.
se recolteaza prin punctie venoasa fara staza venosa 1.6
ml sange pe 0.4 ml de nitrat de sodium 8
la 1 ora

2-5 mm

la 2 ore 5-10 mm
la 24 ore 20-50 mm
gulare: se recolteaza 4,5 ml
sange prin punctie venoasa pe 0,5 ml oxalate de sodium
3,8 %
- timp Quick valori normale = 6-12 secunde
- timp Hovell valori normale= 60-120 secunde

Pregatirea locala
In ziua precedenta se recomanda pacientului repaus, regim alimentar usor digerabil
care sa contina multe lichide pentru a creste diureza, pentru diminuarea setei
postoperatorii, pentru hidratare si pentru ca prin diureza are actiune
dexzintoxicanta a organismului.Se va efectua clisma seara, iar la indicatia
medicului se poate efectua si dimineata.

Se va efectua baia, dus sau baie pe regiuni la pat, verificandu-se regiunea

inghinala, ombilcul, unghiile sa fie taiate si sa nu aiba oja.
Cu un aparat de ras propriu sau de unica folosinta se rade pe portiune cat mai larg
posibil, dupa care se badijoneaza regiunea rasa cu tinctura de iod pesste care se
pune un pansament antiseptic uscat.
In dimineata respectiva, in salon, se indeparteaza bijuteriile de pe pacient si toate
lucrurile inutile, se indeparteaza proteza dentara mobila, se imbraca bolnavul cu
pijamaua curata si se pregatesc documentele (foaia de observatie, analize,
radiografii)care insotesc bolnavul la sala.
Transportul pacientului se face cu patul rulant sau cu targa unde va fi instalat
confortabil si invelit.
In sala de preanestezie se verifica regiunea rasa, daca nu are ecoriatii si este rasa
corect. Se verica starea de curatenie si daca s-a indepartat proteza dentara mobila.
Se pregatesc zonele pentru perfuzii si se monteaza o sonda urinara in conditii de
asepsie dupa care se pune in regiunea perineului un camp steril.
In sala de operatie felurile de anestezie generala sau rahianestezie.
Dupa interventia chirurgicala care dureaza in jur de 100 min se aplica fese elastice.
Ingrijirile postoperatorii
Incep imediat dupa interventia chirugicala si dureaza pana la vindecarea completa
a bolnavului. Ingrijirile postoperatorii se acorda pentru restabilirea functiilor
organismului, asigurara cicatrizarii normale a plagii si prevenirea complicatiilor.
Asistenta medicala va supraveghea cu atentie operatul in salon, va ajuta sa fie
transportat la pat, se va ingriji sa fie plasat comod si acoperit.Va controla frecvent
starea pansamentului. Va administa medicatia prescrisa postoperator, medicatia
calmanta numai in limita prescrisa de medic.
Va masura si nota functiile vitale (temperatura, puls, respiratie, tensiune arteriala).
Va controla si nota diureza, cantitatea de secretii care se evacueaza prin tuburile
de dren si cantitatea acestora. Va supraveghea faciesul bolnavului si revenirea la
culoarea normala a facusului indica o evolutie buna.
La 24 de ore se panseaza in salon, se extrage tubul de drenaj aspirativ intraarticular
si incep contractile izometrice. La 48 de ore va extrage si tubul de drenaj aspirativ
din tesuturile moi si se inalta speteaza patului.

Lichidele ce se vor administra in prima zi sunt apa si ceai putin indulcit sau de
preferabil neindulcit, zeama de compot facut in casa si suc de lamie.A doua zi,
supa strecurata care excita peristaltismul intestinal, apoi treptat lapte, piureuri,
budinca, rasol, carne fiarta.
Alimentatia se va face treptat pana se ajunge la necesarul zilnic. Nu se recomanda
un regim special.Bolnavul (supravegheat) operat cu anestezie generala trebuie
supravegheat cu atentie pana la aparitia reflexelor de deglutitie, faringian, cornea si
tuse si pana la revenirea completa a starii de constiinta.
1.

Supravegherea faciesului urmarirea aparitiei palorii insotita de

traspiratie rece si racirea extremitatilor, aparitia cianozei.

2.

Supravegherea comportamentului deoarece la trezire operatorul poate

prezenta o stare de agitatie putand sa-si smulga pansamentul, drenurile,
perfuzia sau sa plece din pat, in acest caza va fi imobilizat.

3.

Supravegherea respiratiei trebuie sa fie ritmica si se amplitudine

normala. Accidente: caderea limbii in fundul gurii se previne prin mentinerea
pipei Gueddel incarcarea bronsica cu mucozitati ( se face aparitie bucofaringiana) infundarea cailor respiratorii cu vomismente se previne prin
pozitionarea capului intr-o parte, eventul aspiratia gastrica.

4.

Supravegherea pulsului care trebuie sa fie regulat si bine batut. Puls

filiform este semn de hemoragie.

5.

Supravegherea tensiunii arteriale se face la fel ca si in cazul pulsului

ritmic la 15 minute in primele doua ore, apoi la 30 de minute din ora in ora
pana a doua zi.

6.

Supravegherea pansamentului care trebuie sa ramana uscat, sa nu se

imbibe cu sange, va fi anuntat imediat medicul.

7.

Supravegherea pozitiei bolnavului se face dupa trezirea completa.

8.

Ingrijirea mucoasei bucale se vor umezi buzele cu comprese imbibate cu

apa. Mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite cu solutii diluate de
bicarbonate de sodium, acid boric. Se pot sterge buzele si mucoasa cu
glicerina boraxata.

9.

Prevenirea escarelor: schimbarea lenjeriei, a pozitiei pacientului si

mascarea zonelor predispose aparitiei escarelor, eventual frectii cu alcool.

10. Evacuarea vezicii urinare prin stimularea mictiunii daca nici o metoda nu a
dat rezultat, se practica sondaj vezical.
11. Asigurarea somnului prin administrarea de calmante si un sinoptic la

indicatia medicului. La bolnavul cu rahianestezie trebuie supravegheate:

a) transportul se efectueaza in pozitia orizontala
b) bolnavul va fi instalat in pat in pozitie orizontala cel putin primele doua
zile fara perna
c) supravegherea functiilor vitale si vegetative, pulsul poate fi usor
bradicardic; tensiunea arteriala poate fi usor scazuta datorita
vasodilatatiei periferice prin paralizia nervilor motori
d) supravegherea mictiunii deoarece mictiunea poate aparea spontan
e) revenirea sensibilitatii in membrele inferioare reapare treptat de la
radacina spre extremitati notandu-se ora reaparitiei sensibilitatii in
haluce
f) depistarea incidentelor: aparitia cefaleei se combate prin aplicarea
pungii cu gheata pe cap sau a compreselor reci si prin administrarea
antialgicelor; aparitia greturilor redarii cefei trebuie anuntate medicului.
Ingrijirile si supravegherile acordate in primele doua zile

1.

Supravegherea functiilor vitale si vegetative: temperature in prima zi poate

sa aiba febra de rezorbtie (37,8o- 38o) se masoara dimineata si seara, pulsul,
tensiunea arteriala, se urmareste diureza si se stabileste bilantul hidric.

2.

Ingrijirile igenice si prevenirea escarelor toaleta, schimbarea lenjeriei de

pat si corp, a pozitiei, masaj si frectii in zonele predispose escarelor.

3.

Exercitii respiratorii: sulfa intr-un tub, umfla un balon, tuseste pentru

eliminarea secretiilor.

4.

Mobilizarea bolnavului se face inca din prima zi pentru a preveni aparitia

escarelor si a flebitei.

5.
6.

In caza de meteorism se introduce tubul de gaze

Alimentatia in prima zi va fi usoara: ceai neindulcit dupa evacuarea gazelor
va primi ceai indulcit, zeama de legume, zeama de compot, lapte. In a treia zi
supravegherea temperaturii se va face dimineata si seara, pulsul se va
supraveghea tot dimineata si seara. Se va supraveghea tranzitul intestinal, iar
daca in primele patru zile nu apare scaunul se va anunta medical. Tot din a
treia zi se incep miscarile respiratorii si gimnastica cu ambele member

inferioare. In cazurile cu risc venos mare si predispozitie spre flebotronbare se

incepe tratamentul preventive cu anticoagulante. In a saptea zi bolnavul poate
fi ridicat in pozitie sezanda si ortostatica in carje si fara sprijin pe membrul
inferior operat si incepe mersul.
In a 21-a zi se scot firele se sutura la tegumente. In cazul aparitiei vreunui
hematom postoperator etapele se vor prelungi de la caz la caz.

Complicatiile protezelor totale

Acute

- mortale

- infectii acute precoce primitive

Precoce - luxatia protezei
Cronice - infectii tardive
- infectii cronice
- osificarile
- proteza dureroasa
- decimentarile
Pansamentul reprezinta actul chirurghical prin care se protejeaza si se aseptizeaza
o plaga pentru a inlesni cicatrizarea
Efectuarea pansamentului postoperator trebuie sa respecte urmatoarele principii
fundamentale:
1.

Sa se lucreze in conditiile de asepsie perfecta: instrumente si materiale sa fie

sterile, iar mainile celui care executa pansamentul si tegumentele din jurul
plagii sa fie dezinfectate. Pentru servirea materialelor sterile este nevoie de o
pensa de servit. Dupa utilizarea instrumentelor se pun intr-un vas cu

cloramina. Pansamentul sa fie facut de doua persoane, una care il face si una
care il serveste.
2.

Sa se asigure de absorbtia secretiilor

3.

Sa se aseptizeze

4.

Protejarea operatiei prin aplicarea compreselor sterile

5.

Pansamentul sa nu provoace durere bolnavului se va executa cu rabdare,

blandete, indemanare, iar pansamentele lipite vor fi umezite cu apa oxigenata
solutie dachim, ser fiziologic, apa distilata, apa sterile.

6.

Asigurarea repausului sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grabi

vindecarea

7.

Schimbarea pansamentului se va face in functie de evolutie in cazul in care

nu prezinta secretii si nu exista tub de dren, pansamentul se schimba mai rar.

Efectuarea pansamentului
1.

Asezarea pacientului intr-o pozitie adecvata, in decubit lateral

2.

Indepartarea vechiului pansament

3.

Spalarea pe maini, dezinfectia cu alcool eventul imbracarea cu manusi

sterile.

4.

Curatarea tegumentelor din jurul plagii operatorii cu alcool, alcool iodat

5.

Tratarea plagii operatorii

6. Acoperirea plagii cu comprese sterile si vata sterila astfel incat aceasta sa

depaseasca cu 2-3 cm marginea plagii
7. Fixarea pansamentului cu benzi adezive si tragerea unei fese elastice pe
intreg piciorul
8. Reorganizarea locului de munca: materialele se strang, se arunca cele de unica
folosinta, se decontamineaza, se curata, se dezinfecteaza, se pregatesc materialele
pentru sterilizare.
9. Spalarea cu apa curenta si sapun

Schimbarea lenjeriei de pat

Schimbarea cearceafului pe pat. Pacientul se aseaza in decubit lateral pe partea

sanatoasa cu piciorul sanatos flexat si cel afectat intins, iar intre genunchi se aseaza
o perna.
Cearceaful murdar se ruleaza, iar in urma lui se aseaza cearceaf curat; de asemenea
rulat. Apoi pacientul se aseaza in decubit dorsal, cu o perna sub piciorul afectat,
dupa care sprijinindu-se in piciorul sanatos se ridica, iar in acel moment este tras
cearceaful murdar si este asezat cel curat. Schimbarea fetei de perna si a plicului de
plapuma se efectueaza ca de obicei.
Rolul asistentei medicale in educarea pacientului
Asistenta medicala ii va explica pacientului cum se evita eforturile, lucru
obigatoriu in fractura de col femural. Gimnastica abuziva si fortarea mersului nu
ajuta, ci sporeste uzura. De aceea asistenta medicala va realiza impreuna cu
pacientul un program de gimnastica.
Ii va explica bolnavului cu gimnastica pentru aparatul locomotor dezvolta
miscarile articulatiilor contractate sau anchilozante, atenueaza durerile spontane
sau provocate de miscare, isi recapata starea de excitabilitate normala, preculm si
elasticitatea pierduta.
Asistenta va avea grija ca pacientul sa execute miscari si amplitudine mica in jurul
axelor fiziologice ale articulatiilor.
Miscarile trebuiesc respectate in cursul zilei si asociate cu termoterapie, masaj.
Masajul trebuie executat in camere potrivit incalzite pentru bolnavii dexbradati,
luminoase si bine incalzite.
Bolnavul trebuie sa fie dezbracat in regiunea interesata si respectiv regiunea
inferioara avand grija ca circulatia sangelului sa nu fie impiedicata in regiunile
imbricate si sa nu implice activitatea asistentei medicale.
Pielea bolnavului trebuie sa fie curate sa nu prezinte flictene, vezicule. Daca este
foarte poroasa pielea trebuie rasa. Asistenta medicala trebuie sa-si pregateasca si ea
mainile pentru masaj. Pentru a preveni microtraumatismele pielii bolnavului,
masajul se va executa numai cu maini curate, nebatatorite, fara inele si cu unghile
taiate.
Mainile vor fi pudrate cu pulbere de talc care va ajuta alunecarea. Daca in timpul
masajului este necesar sa se actioneze cu o forta mai puternica asupra musculaturii
se va utilize o substanta lubrifianta ca lanolina, vaselina.

Dupa terminarea masajului substantele se indeparteaza cu apa si sapun.

Orarul masajului se va fixa in asa fel incat acesta sa fie cat mai indepartat de orele
alimntatiei, la 2-3 ore si cel putin cu o jumatate de ora inainte de proxima masa.
Durata masajului este de circa 10-20 de minute. Se va avea grija ca dupa
terminarea masajului sa se asigure bonavului o odihna de cel putin o jumatate de
ora.
Sedintele se incep intotdeauna cu manipulari usoare si superficiale, executate putin
mai rapid, pentru a obisnui si anestezia tegumentelor prin provocarea unei senzatii
placute de caldura.
Acest procedeu va face ca bolnavul sa castige incredere si sa se supuna masajului,
relevand complet musculatura.
Rolul asistentei medicale in electroterapie de multe ori este necesar ca bolnavii sa
fie linistiti inaintea aplicarii curentului, prin explicatii asupra caracterului inofensiv
al tratamentului, sa stea linistiti si sa semnaleze imediat orice senzatie neplacuta ca
dureri, arsuri, caldura prea mare.
O modalitate mai buna a articulatiei soldului poate fi obisnuita prin miscari usoare
fara incarcare cu greutatea corpului si in cazurile in care se preteaza se recomanda
mersul pe bicicleta.
Mersul pe bicicleta are un dublu rol pozitiv si anume: activeaza miscarile articulare
si creste forta muschilor care sunt in general slabiti prin inactivitate.
Realizarea unui protocol educativ
1.

Alimentatia echilibrata deoarece unii factori nutritionali au effect asupra

cartilajului (acizii grasi nesaturati) de aceea se recomanda o alimentatie
hiproglucidica pentru ca o alimentatie hipreglucidica duce la o crestere a
greutatii corporale constituind un factor determinant si agravant al afectarii
articulatiei.

2.

Evitarea sedentarismului, inactivitatea ducand la scaderea fortei musculare

3.

Evitarea efortului fizic excesiv care duce la aparitia tendintelor, a durerilor

musculare.

4.

Evitarea frigului, deoarece expunerea prelungita la frig poate exacerba

focare de infectie latenta.

5.

Respectarea unor reguli inaintea efortului fizic

21 antrenament progresiv
22 incalzire inainte de efortul propriu-zis
23 oprire periodica a efortului pentru recuperare
6.

Pozitionarea corecta in timpul unor activitati

- ridicarea unor greutati de jos cu ambele maini si cu genuchi intinsi,
constituie un factor agresiv pentru coloana vertebrala

7. Mentinerea posturii si aliniamentului corect al corpului se previn in

acest fel deviatiile coloanei vertebrale
8. Tratarea deviatiilor coloanei vertebrale si a altor deficiente
9. Tratarea infectiilor microbiene si virale
10. Evitarea mersului prelungit pe teren accidentat se evita astfel agravarea
suferintelor soldului.
11. Evitarea ortostatismul prelungit se protejeaza articulatiile, oasele si muschii
scheletici
12. Purtarea de incaltaminte adecvata si comoda
13. Mentinerea capacitatii de effort prin mers pe jos, activitati fizice cu
regularitate.
14. Evitarea traumatismelor
- montarea de bare pe peretii laterali si indepartarea obstacolelor pentru pacintii cu
tulburari de vedere, varstnici, cu tulburari de echilibru
- purtarea echipamentului de protectie adecvat
- prevenirea accidentelor rutiere, casnice
15. Evitarea factorilor care contribuie la aparitia osteoporozei, dieta bogata in
calciu, fumat, consum excesiv de cafea, exces de proteine.