Cazul Alabama este un diferend ntre Marea Britanie i Statele Unite ivit n perioada rzboiului de

secesiune al statelor din sudul Statelor Unite. Guvernul britanic nclcnd regulile neutralitii a
recunoscut pe secesionitii suditi parte beligerant i a permis construirea i narmarea n porturile
i apele engleze a unor vase ce urmau s fie folosite n scopul exercitrii cursei mpotriva flotei
comerciale i militare a statelor nordiste. n acest scop a fost construit i armat vasul Alabama
(1862). Dup numeroase aciuni de curs, Alabama a fost scufundat n 1864 de un vas de rzboi
al statelor nordiste.
La terminarea rzboiului de secesiune, guvernul britanic a ncheiat la Washington, la 8 mai 1871, o
convenie de arbitraj, care urma s judece reclamaiile Statelor Unite mpotriva Marii Britanii pe baza
regulilor de la Washington. Sentina arbitral, dat la Geneva de un complet de arbitri care, conform
nelegerii de la Washington, se compunea dintr-un nord-american, un englez, un italian, un brazilian
i un elveian - care a fcut oficiu de preedinte - a condamnat (14 septembrie 1872) Anglia la plata
sumei de 15,5 milioane de dolari aur ctre Statele Unite ale Americii.
Cazul Alabama prezint interes nu numai pentru c a prilejuit o aplicare a principiului due
diligence (care constituie n fond o aplicare a ideii c drepturile statelor nu trebuie absolutizate, ci
trebuie folosite civiliter, fr abuz de drept), dar i pentru c a contribuit la formularea unor reguli
precise privind datoriile neutrului n caz de rzboi maritim, formulare reluat n Convenia de la Haga
(1907) cu privire la drepturile i ndatoririle neutrilor n caz de rzboi maritim.
Regulile de la Washington
Due diligence