Dreptul muncii.

Curs 3
18 oct 2016
Dr sociale
Solidaritatea: presupune pp impartirii beneficiilor; este conceptul sociologic si juridicic
care traduce conceptul de fraternitate din Revolutia franceza. Toate conceptiile economice
implementate astazi dau intaietatea libertatii. Instrumentul juridic care pune in valoare libertatea
este contractul, se manifesta prin intermediul mecanismului contractual.
Solidaritatea are drept obiectiv asigurarea responsabilitatii sociale. Ex., dreptul la venitul
minim garantat. Englezul Hobbes a spus Homo homini lupus: fiecare om este un lup pentru
ceilalti, de aici rezulta necesitatea societatii: se protejeaza cei mai slabi in fata celor puternici:
statul redistribuie resursele existente.
Solidariritatea se manifesta in cadrul educatiei, egalitatiiintre femei si barbati.
Carta europeana a drepturilor omului: toti membrii unei societati trebuie sa aiba aceleasi drepturi,
respectiv toate categoriile de populatii sa aiba acces la toate serviciile comunitatii. Drepturile
sociale isi propun sa asigure 3 obiective principale:
- demnitatea umana: egual opportunities
- nediscriminare
- solidaritate: este un dr colectiv si o obligatie colectiva: este foarte greu de realizat; este si un
obiectiv, nu doar o valoare.

Ideile se pot transforma in realitate printr-un act de vointa

major.
Drepturile si ce a stat la baza lor si reflexul practic.
Ramane o problema fundamentala: omul este o trestie care gandeste. Cine suntem, de unde
venim si unde ne ducem?
Dreptul muncii
Reprezinta un ansamblu de norme ce regl raporturile de munca ce izv din contractele indv si
colective de munca, precum si din cadrul rap conexe:
Rap conexe (sunt o consecinta juridica generata de incheierea si executarea unui contract de
munca) :
- rap privind protectia si sanatatea in munca.
- org si funct sindicatelor
-jurisdictia muncii
- disciplina muncii
- securitatea si demnitatea la locul de munca.
Spre deosebire de contractul civil, in care nu intereseaza securitatea si sanatatea la locul de
munca, in cadrul raportului de munca acestea sunt esentiale pt ca finalitatea contractului de
munca este pe langa schimbarea de substante juridice, potentarea demnitatii umane: trece peste
conjunctura intamplarii a contractului de munca. Munca este o valoare eterna ce trebuie zilnic
protejata.

Criterii de performanta si perfectionare- art 41 C muncii.

Dr muncii a parcurs in legislatia romaneasca mai multe etape:
1. dupa primul razboi mondial au aparut acele norme care reglementeaza dreptul muncii pentru
ca in oct 1920: greva generala.
1925: Legea repaosului Duminical
1929: Legea contractelor de munca;
1932: Legea privind jurisdictia muncii.
Toate legile au aparut ca raspuns la situatia sociala existenta: sudoare, sange, lacrimi.
Gerard Lioncan : dreptul muncii este un drept de baricada.
Primele reglementari de amploare vin in aceasta perioada pentru ca in acea vreme avusese loc
PRM care a adus anumite drepturi: drept universal, la o noua reforma agrara care s-au reflectat in
planul dreptului muncii si in legislatie.
Statum quo: pastrarea starii cum este; femeile sunt mai legate de conservatorism, mai telurice,
mai legate de certitudine, de pamant, din pct de vedere genetic. Insa, dpdv sociologic, femeile au
stat la baza multor schimbari reformatoare in istoria lumii.
Perioada interbelica mai are o explicatie: in Rusia se instalase Rusia sovietica, a protejarii
lucratorilor: deci teama de a nu exista contaminari ale lucratorilor romani cu ideile sovietice, a nu
aparea miscari de mare amploare.
2. Perioada regimului comunist:
a) Codul muncii din 1950: o copie a reglementarilor din Rep Rusa din URSS
Incepand cu 1956, s-a ameliorat sub anumite aspecte situatia dr lucratorilor: se introduce de ex.
transferul de la o unitate la alta a locului de munca. Inainte era o anumita ridigitate a libertatii
statului.
b) Intrarea in vig in 1973 a Legii 10, al doilea cod al muncii, cu o deschidere programatica spre
reglementari din dreptul occidental: este o relocare a institutiilor juridice a dreptului muncii dupa
model occidental. ex., in materie de concediere, formula unor motive de concediere chiar mai
amanuntit redactate decat in dr occidental, erau expres si relativ detaliate.
Proprietatea schimba atitudinea oamenilor: devin mai combativi in apararea drepturilor lor
pentru ca au ce apara.
3. Dupa 1990, au aparut mutatii date fiind schimbarile economice, s-a schimbat proprietatea.
Din 2003 avem Codul muncii, care a ibglobat de la inceput dr UE in materie; directivele au fost
receptate prin transpunerea lor in dr muncii romanesc; actualmente legislatia romaneasca a
muncii reflecta aquis-ul comunitar:
-tratament egal,
-fixarea unui rol bine conturat in cadrul negocierii c colective
-stab dr si obl lucratorilor in anumite situatii obiective: Directiva
-securitate si sanatate in munca.
In prezent, dr muncii este apropiat principialitatii europene. Face parte din categoria de soft law,
iar nu de hard law (tratamentul discriminatoriu de ex.) in cadrul UE.
Dr muncii are ca obiect pp dreptul la munca. Este un dr inscris in Const, este un dr fundamental.
Problema in practica CCR: Pot forma obiectul de tipul celor elaborate pe baza de delegare
legislativa, ordonante dreptul la munca, in toate elementele sale. In aceasta materie, de multe ori
legiuitorul avand posibilitatea de a scurta procedurile legislative de drept comun, s-a pus
problema daca dr din legislatia muncii pot face obiectul legislatiei dr muncii. Art. 115 alin 6 din
Constitutie. Referitor la dr prevazute in Constitutie: dr la munca. - rasp negativ.

Alegerea este piatra de baza a constructiei democratice.

Exista un autor , prof Stefanescu, in pp rasp trebuie sa fie negativ, dar acest lucru ar fi permis
daca regimul dr respective al fi ameliorat. Pt a fi si mai concret: dr la salarizare poate fi stab
inclusiv si prin Hot de Guvern. Exista o serie de ordonante de salarizare bugetara. Problema
sporului de doctorat a generat o practica neunitara determinata prin faptul ca in 2009 prin Legea
de salarizare a personalului bugetar, care a vrut sa elimine sporul de doctorat: nu a mai fost
mentionat ca spor permanent, dar a instituit o suma tranzitorie de valoare a sporului de doctorat
pana la intrarea in vig a Legii 284 privind pp de salarizare in sectorul bugetar, care ar fi vidat de
interes sporul de doctorat, pt era in functie de functiile bugetare.
Persoanele care aveau doctoralul pana la 31 dec 2009, primea suma , restul nu pentru ca legea
284 nu a intrat in vigoare.
Oamenii au dat in jud angajatorul: instantele au avut o practica neuinitara: nu mai prevede legea
unele instante, altele au mers pe ideea discriminarii. Au mai fost exceptii ridicate la CCR pe
discriminare, iar Curtea a spus ca este dr suveran al legiuitorului sa acorde anumite dr sau sa faca
sa inceteze dr lor. Curtea a zis ca sporul este un lucru conjuctural ce nu face parte din salariu,
omitand ceea ce C muncii prevede la art 160 : Salariul cuprinde: salariul de baza, indemnizatiile,
sporurile precum si alte
Era valabil rationamentul CCR daca nici celor ce aveau sporuri nu li se mai dadea niciun ban de
la 1 ian 2010, daca era o dispozitie universala fata de toti detinatorii de titluri de doctorat.
Dr muncii are ca obiect munca def ca actv umana constienta si specifica manuala si intelectuala
prin care oamenii isi materializeaza forta de munca de regula in scopul producerii unor bunuri
cerute si in scopul satisfacerii unor nevoi personale.
Munca nu este o marfa; pt munca nu se percepe TVA.
Caracteristici ale muncii:
-Munca este o caracteristica a fortei de munca; orice persoana angajata intr-un raport de munca
pune la dispozitie forta de munca: conditiile prevazute in contractul de munca: doc de studiu;
examen medical; proba scrisa, interviul (angajatorul verifica capacitatea de munca)care se
concretizeaza prin munca in cadrul programului de munca si a orarului. Spre deosebire de civil in
care ma intereseaza munca incorporata in bun, in dr muncii
-Munca este inseparabila de persoana: are caracter personal.
- imposibilitatea conservarii fortei de munca: imp: art 57 cu privire la nulitatea contractului de
munca: opereaza ex nunc, nu retroactiveaza. Nu poate fi redata forta de munca pe care ai depuso.
Dreptul trebuie sa potenteze firescul. Ce este firescul? Ce a fost, a fost, nu trebuie sa
reintorci la solutiile trecute. Codul francez al vremii la Napoleon aducea un progres.
Lumea burgheza a inteles nu intoarcere in trecut cu orice pret si in totalitate: prin
retroactivare si repunerea partilor in starea anterioara, daca regula unei moralitati a
societatii...
Acum punem nulitatea cu efecte in amonte. Gresit- conceptie care in ordine morala poate
avea o anumita consideratie, dar progresul nu e moral. Dreptul trebuie sa slujeasca nu doar
oralitatea, ci si progresul unei societati: creeaza si probleme: evaluarea prin echivalent:
pana la urma se compenseaza sumele: mai simplu zicem: forget the past.