TEHNOLOGIA DE CAMERA CURATA

CAMERE CURATE
1. Parametrii generali pentru camere curate
Odata cu enumerarea parametrilor generali ai camerelor curate n acest paragraf se dau
orientativ si o serie de valori considerate optime si ntlnite cel mai frecvent la camerele
curate.
a. Clasa de curatenie
Definirea claselor de curatenie se va face n conformitate cu Federal Standard 209D
(S.U.A), standard unanim recunoscut pe plan international. Conform tabelului 3, se
definesc sase clase principale de curatenie. Acolo unde este necesar sa se defineasca clase
de curatenie intermediare, ntre cele sase clase principale, acestea se vor defini prin
trasarea de linii paralele cu cele ale claselor definite
CLASA DE
DIMENSIUNEA
CURATENIE
PARTICULELOR (mM)
0,1 0,2 0,3 0,5
5
1
35 8
1
3
1
10
350 75 30 10
100
750 300 100
1.000
1.000 7
10.000
10.000 70
100.000
100.000 700
Pentru zonele sterile unde suplimentar trebuie respectate si conditiile de sterilitate,
camerele curate se clasifica conform tabelului 4 - Standard I.K.S. - Elvetia
NIVEL
EFICIENTA CONCENTRATIA
CLASA
MAXIM DE
FILTRARE MAXIMA DE
CAMEREI
GERMENI
(BS.3928) PARTICULE
COLONII/m3
0,5
5
mm/m3
mm/m3
A
99,997
3.500
0
1
B
99,995
3.500
0
5
C
99,95
350.000 2.000
100
D
95
3.500.000 2.000
500

FS.209

100
100
10.000
100.000

b. Viteza fluxului de aer

Corelat cu tipul de camera curata si clasa de curatenie, este specifica o anumita valoare a
vitezei fluxului de aer. In general valorile recomandate sunt:

pentru fluxul de aer turbulent vitezele vor fi cuprinse n domeniul 0,15 - 0,45 m/s.
Valorile mai mici de 0,15 m/s duc la depunerea aerosolilor din aer iar vitezele mai
mari de 0,45 m/s duc la aglomerarea si reantrenarea n fluxul de aer a aerosolilor;
pentru fluxul de aer uniderectional se recomanda, n general, viteze de 0,35 - 0,45
m/s, viteza necesara pentru a preveni depunerea aerosolilor din aer. Viteze mai
mari duc la aparitia de turbulente n fluxul de aer, crend si o senzatie accentuata
de disconfort pentru operatorii din camerele curate;
c. Numarul de schimburi de aer pe ora
Valorile recomandate, n general, sunt n corelatie cu clasa de curatenie. Astfel, vom
avea:
5 - 20 schimburi/ora clasa 100.000;
20 - 40 schimburi/ora clasa 10.000;
60 - 150 schimburi/ora clasa 1.000;
300 - 500 schimburi/ora clasa 100;
NOTA: numarul de schimburi/ora pentru clasa 100 poate ajunge chiar pna la 800
schimburi/ora.
se recomanda o monitorizare permanenta a acestui parametru;
d. Reciclarea aerului
Acolo unde procesul tehnologic permite recircularea aerului, sistemul de ventilare trebuie
sa introduca suplimentar o cantitate de aer proaspat. Aerul proaspat introdus trebuie filtrat
cel putin la treapta de filtrare a aerului recirculat. In general, valoarea recomandata este
cuprinsa ntre 20 - 20% aer proaspat. Se recomanda ca, n general, cu ct este mai buna
clasa de curatenie pe ct posibil acest procent sa scada.
e. Presiunea aerului
In toate camerele curate trebuie mentinuta o presiune fata de spatiile nconjuratoare
pentru a se evita orice infiltrare accidentala. Totodata trebuie mentinuta si o diferenta de
presiune ntre camerele curate care au clase de curatenie diferite, asigurndu-se presiunea
cea mai mare n camera curata cu clasa de curatenie cea mai buna.
In general, valorile recomandate sunt )8-15)Pa ntre camera curata si exterior si de
aproximativ (3-10)Pa ntre camere curate cu clase de curatenie diferite;
f. Domeniul de temperatura
Temperatura trebuie mentinuta si controlata n limitele cerute de procesul tehnologic care
se desfasoara n camera curata. In general, temperatura recomandata este n domeniul (20
- 24)oC;
g. Domeniul de umiditate
Temperatura trebuie mentinuta si controlata n limitele cerute de procesul tehnologic care
se desfasoara n camera curata. In general, daca nu exista cerinte speciale, umiditatea
relativa se recomanda sa se mentina n domeniul (35 - 55)%;
h. Nivelul de zgomot
Marimea si frecventa vibratiilor este impusa de tehnologia si echipamentele utilizate n
camera curata. Acolo unde este necesar se vor lua masuri speciale de izolare sau se vor
realiza zone de platforme antivibratorii. Domeniul admis este de )65 - 70) dBA;
i. Nivelul de iluminare
Nivelul de iluminare se va stabili n functie de activitatea care urmeaza sa se desfasoare
n camera curata, conform normelor specifice;
j. Contaminarea microbiana

Nivelul de iluminare se va stabili n functie de activitatea care urmeaza sa se desfasoare

n camera curata, conform normelor specifice;
k. Contaminarea microbiana
Camerele curatre trebuie sa asigure suplimentar si conditii de sterilitate; ele vor fi testate
si din punct de vedere al contaminarii microbiene. Contaminarea microbiana este n
corelatie cu clasa de curatenie, microorganismele din aer fiind incluse n numaratoarea
totala de aerosoli pentru stabilirea clasei de curatenie.
NOTA: suplimentar se vor aplica tehnici si proceduri de dezinfectie si sterilizare.
2. Standarde de camera curata
Inca din anii '60 fiecare tara a cautat pe plan national n diverse ramuri industriale sa
stabileasca standarde privind controlul contaminarii. Din pacate, aceste standarde erau
limitate, acoperind un domeniu restrns de activitate.
Primul standard de complexitate mai mare si cu o larga aplicabilitate a fost elaborat n
Statele Unite ale Americii in anul 1983 sub denumire "Federal Standard Clean Room and
Station Requirements, Controlled Environment No. 209.B" (o dezvoltare a standardului
precedent 209A din 1963). Datorita universalitatii lui, standardul a fost repede recunoscut
pe plan international, fiind inclus si luat ca model si standardele nationale ale tarilor
europene, deosebirile aparnd n modul de notare al claselor de curatenie (v. Tabelul 5).
In timp ce F.S.209B a fost mbunatatit prin aparilia F.S.209D)1989), celelalte standarde
internationale au ramas neschimbate.
Acest ultim standard defineste noi clase de curatenie ca: "10" si "1", dnd o serie de
indicatii privind modul de testare al clasei de curatenie.
In Romnia, neexistnd pna n prezent, un astfel de standard, activitatea de camera
curata se ghideaza dupa F.S.209D.
3. Impactul design-ului
Performantele si calitatea unei camere curate nu sunt caracterizate doar prin clasa de
curatenie sau prin parametrii de microclimat, ci si de configuratia si design-ul camerei
curate - si asta nu n ultimul rnd.
Un design bun al camerei curate poate optimiza performantele produsului sau al
procesului tehnologic, realiznd un control eficient al contaminarii. Din acest motiv
fiecare camera curata trebuie proiectata tinnd cont de cerintele echipamentului si ale
procesului tehnologic specific ce urmeaza sa se desfasoare, pastrnd n acelasi timp un
grad mare de flexibilitate pentru eventualele modificari ulterioare.
Desi n practica ntlnim o mare varietate de camere curate, se poate face o clasificare
din punct de vedere constructiv a principalelor tipuri de camere curate, dupa cum
urmeaza:
10. Functie de configuratia fluxului de aer:
Camere curate conventionale sau cu flux turbulent = fluxul de aer patrunde prin
introduceri individuale pozitionate n tavan si este evacuat prin partile laterale, la
nivelul pardoselii. Se utilizeaza acolo unde nu exista cerinte deosebite, controlul
contaminarii, realizndu-se prin diluarea aerului contaminat. Clase de curatenie
realizate: 100.000 - 10.000;
camere curate cu flux unidirectional = fluxul de aer patrunde prin unul din peretii
camerei curate, realizat integral cu filtre HEPA si este evacuat prin peretele opus.
In acest fel se realizeaza un flux de aer orizontal unidirectional. Controlul

contaminarii se realizeaza eficient doar la primul post de lucru ntlnit de fluxul

de aer. Clase de curatenie realizate: 10.000 - 100;
Camere curate cu flux unidirectional vertical = fluxul de aer patrunde prin tavanul
camerei curate, care este realizat n ntregime din filtre HEPA, si este evacuat
printr-o pardoseala perforata. In acest fel se realizeaza un flux de aer vertical
unidirectional. Acest tip de camere curate realizeaza cel mai eficient control al
contaminarii. Clase de curatenie realizate: 100 - 1;
20. Functie de modul de furnizare a aerului
Sistemul plenum - aerul este introdus n camera curata prin intermediul unui
plenuum - spatiu creat ntre tavanul filtrant si tavanul camerei curate;
Dezavantaje: trebuie realizata o etanseizare perfecta a filtrelor HEPA.
Sistemul de alimentare individuala - aerul este introdus individual prin fiecare
filtru HEPA, implica un cost ridicat, manopera mare, dar elimina posibilitatea
patrunderii aerului contaminat (fig. 7).
4. Decontaminarea camerelor curate
Decontaminarea reprezinta procesul de realizare a curateniei prin intermediul caruia se
ndeparteaza din camera curata contaminarea rezultata n urma procesului de productie
sau cea generata de operatorii umani.
Aceasta contaminare se depune pe peretii, tavanul si pardoseala camerei curate, precum
si pe utilajele si aparatele din interior si care, prin acumulare si reantrenare n fluxul de
aer, poate cauza probleme serioase.
Realizarea decontaminarii se face de operatorii de camera curata. Ea se va executa la
sfrsitul programului de lucru sau cu cel putin doua ore nainte de nceperea programului
de lucru.
Decontaminarea se va realiza cu accesorii speciale pentru camera curata si anume:
aspirator pentru camera curata, lavete, solutii pentru spalat ultrafiltrate, solutii ultrafiltrate
sterilizante sau bacteriostatice, roll lipicios.
Curatenia se va face periodic, dnd atentie tuturor detaliilor. Ea se va realiza fie partial doar n zona de lucru si pe jos, fie general - pornind de la tavan pna la pardoseala.
Programul de realizare a curateniei va fi respectat ntocmai.
5. Testarea camerelor curate
Odata cu realizarea, ct si n cursul functionarii ei, o camera curata trebuie supusa la o
serie de teste si verificari. Datorita multitudinii de teste si aparaturii de masurare, precum
si marii varietati de camere curate, testele si modul lor de realizare au constituit o
problema deosebit de controversata pe plan international. In general, fiecare beneficiar de
camere curate si-a stabilit propria metodologie de testare.
In ultimii ani, ajungndu-se la consens, au fost realizate o serie de recomandari de catre
institute specializate privind metodologia de testare a camerelor curate. Cele mai
importante documente n acest sens, luate ca baza pe plan international si dupa care s-au
efectuat testele de camera curata si la noi n tara sunt : UES-RP-CC-006-84-T
Recomended Practice For Testing Clean Rooms (S.U.A) si Federal Standard 209D
(S.U.A.).
Metodologia de testare cuprinde 15 teste, dupa cum urmeaza:
1. Testul de viteza/uniformitatea fluxului de aer;

2. Testul de etanseitate pentru filtre;

3. Testul de paralelism a liniilor fluxului de aer;
4. Testul de regenerare;
5. Testul de numarare a particulelor;
6. Testul de depunere a particulelor;
7. Testul pentru etanseitatea constructiei;
8. Testul de suprapresiune;
9. Testul capacitatii de rezerva a sistemului de alimentare cu aer (ventilatie);
10. Testul nivelului de iluminare;
11. Testul nivelului de zgomot;
12. Testul nivelului de vibratii;
13. Testul uniformitatii temperaturii;
14. Testul uniformitatii umiditatii;
15. Testul de sterilitate;
Dintre aceste teste, pozitiile 1, 2, 5, 8, 10, 13, 14, 15 (acolo unde sunt zone sterile) sunt
absolut obligatorii pentru a realiza reglajul si asigurarea functionarii camerei curate la
parametrii proiectati. Celelalte teste sunt optionale, realizndu-se n functie de cerintele
beneficiarului, tipul de camera curata si clasa de curatenie.
BREVIAR DE DEFINITII SI TERMINOLOGIE
Terminologia si definitiile sunt conforme celor utilizate pe plan international, lundu-se
ca baza Federal Standard 209D si IES-RP-CC-006-84.
AEROSOLI - particule foarte fine de substante solide sau lichide aflate n suspensie n
aer sau alte gaze
ANTISTATIC - material slab conductor electric, cu o rezistivitate cuprinsa n domeniu
105 - 104/cm2
BLOC DE DESPRAFUIRE - dispozitiv compus din suflanta de aer si sistem de filtrare,
destinat realizarii unui mediu curat
BOXA CU FLUX LAMINAR - dispozitiv local de realizare a controlului contaminarii
prin intermediul unui flux de aer ultrafiltrat unidirectional
CAMERA CURATA - echipament care asigura un spatiu cu mediu controlat din punct de
vedere al contaminarii cu particule,al temperaturii, umiditatii, presiunii si vitezei aerului,
sterilitatii, nivelului de iluminare. Constructia si utilizarea camerelor curate este de asa
natura, nct reduce la maximum introducerea, generarea sau retinerea de aerosoli
CLASA DE CURATENIE - reprezinta numarul maxim de aerosoli admis pe unitatea de
volum de aer, cu dimensiunea de 0,5mm si mai mari. Clasificarea n clase de curatenie a
aerului se face n baza numarului de aerosoli pe unitatea de volum de aer
CONTAMINARE - emisia de aerosoli rezultati n urma diverselor activitati
CONCENTRATIA PARTICULELOR - reprezinta numarul de particule pe unitatea de
volum
DIMENSIUNEA PARTICULEI - se exprima ca dimensiunea maxima lineara aparenta
sau diametrul echivalent al particulei

DULAP DE TRANSFER - zona prin intermediul careia se asigura transferul

necontaminant din exteriorul n interiorul camerei curate cu clase de curatenie diferite
pentru diverse materiale
DUS DE AER - utilaj amplasat la intrarea n camera curata destinat ndepartarii cu jet de
aer ultrafiltrat a particulelor de praf aflate pe echipamentul specific operatorilor de
camera curata
FILTRE HEPA - filtre de nalta eficienta pentru aer, de tip uscat, realizate dintr-o retea de
fibre de sticla submicronice. Eficienta minima de retinere este de 99,97% la particule de
0,3mm si o cadere maxima de presiune la debitul maxim de 25,4 mm H2O
HEPA - High Efficiency Particulate Air Filters
FLUX DE AER UNIDIRECTIONAL - flux de aer caracterizat printr-o viteza uniforma si
linii de curent paralele, avnd o turbulenta redusa
FLUX DE AER PARALEL - reprezinta un flux de aer unidirectional, avnd o deviatie
maxima de la linearitate de 15o
FLUX DE AER UNIFORM - reprezinta un flux de aer unidirectionat, la care valorile
vitezei masurate n mai multe puncte sunt n limita de 20% din valoarea vitezei fluxului
de aer pentru toata aria zonei de lucru
FLUX DE AER TURBULENT - reprezinta un flux de aer caracterizat printr-o viteza
neuniforma si prin existenta de turbioane de aer
MONITORIZARE - procedeu de urmarire (asistata de calculator) continua sau o perioada
de timp stabilita, de afisare si stocare (memorare) a parametrilor de stocare (numar de
particule, temperatura, umiditate etc.)
NUMARATOR DE PARTICULE - instrument dotat cu un instrument optic capabil sa
discrimineze si sa numere particulele micronice si submicronice din aer sau lichide pe
unitatea de volum
NUMAR DE SCHIMBURI DE AER PE ORA - reprezinta raportul dintre volumul de aer
vehiculat n camera curata pe unitatea de timp si volumul camerei curate
PREFILTRE - filtre de tip uscat pentru aer realizate din tesaturi sintetice cu o eficienta de
retinere variind n domeniul (40 - 90)% la testul gravimetric
ZONA DE LUCRU - reprezinta volumul din interiorul camerei curate destinat unor
activitati care necesita un control maxim al contaminarii. Acest volum se va identifica
printr-un plan de intrare si unul de iesire, plane normale la fluxul de aer
ZONA TUNEL - zona restrnsa din camera curata cu rolul de a asigura n zona de lucru o
clasa de curatenie mai buna sau cel putin egala cu cea din restul camerei curate si un
control mai strict al contaminarii. Se distinge prin coborrea plafonului de filtre sau prin
paravane ce delimiteaza zona.