Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiectarea Si Calculul Elementelor de Constructii Din Lemn
Proiectarea Si Calculul Elementelor de Constructii Din Lemn
1200
1000
e f o rt u l u n it a r (d a N / c m ^ 2 )
800
600
400
200
10
12
14
1200
1000
e f o rt u l u n it a r (d a N / c m ^ 2 )
600
400
200
10
12
14
mai mare la barele din lemn ecarisate si mai mica la barele din lemn rotund. In cazul in care
suma dimensiunilor nodurilor reprezinta 1/3 din latura sectiunii elementului din zona intinsa,
rezistenta de rupere la incovoiere reprezinta doar 0.40-0.50 pentru lemn ecarisat si 0.60-0.80
pentru lemn rotund, din valoarea rezistentei de rupere a epruvetelor standardizate.
Calculul elementelor solicitate la incovoiere se bazeaza pe o serie de ipoteze simplificatoare,
si anume legea lui Hooke si faptul ca lemnul are acelasi modul de elasticitate E la incovoiere
ca si in cazul solicitarii la intindere si compresiune.
Experimental, s-a observat ca pentru primele trepte de incarcare, raportul dintre valoarea
absoluta a deformatiilor specifice din zona comprimata c si respectiv a celor din zona intinsa
t, este foarte apropiat de 1, aceasta insemnand ca pozitia axei neutre coincide cu centrul de
greutate al sectiunii. In vecinatatea ruperii insa, valoarea raportului dintre deformatia specifica
de compresiune si cea de intindere se reduce pana la 0.75, axa neutra incepand sa se
deplaseze spre zona intinsa.
In concluzie, in cazul solicitarii la incovoiere, ca urmare a deformatiilor care o insotesc,
distributia eforturilor unitare normale pe inaltimea sectiunii transversale a barei poate fi
considerata liniara doar in prima faza a incarcarii, cand acestea sunt mici.
c1
c2
t1
c3
t2
t3
- STRIVIRE:
STRIVIRE: (compresiune perpendiculara pe fibre);
- pentru s < p deformatiile sunt elastice si au valori mici (peretii celulelor se
comporta bine);
- pentru s > p deformatiile sunt permanente si au valori mari (distrugerea peretilor
celulelor);
- pentru s >> p cresc deformatiile (indesarea peretilor celulelor);
Curba caracteristica a lemnului la compresiune si strivire transversal pe fibre arata ca in prima
parte de incarcare cand s este mai mica decat p (limita de proportionalitate), peretii celulelor
se comporta in conditii bune, deformatiile sunt elastice si au valori mici. Daca limita de
proportionalitate este depasita, peretii celulelor se distrug, iar celulele se turtesc, provocand
astfel deformatii mari, cu caracter permanent. Dupa turtirea completa a peretilor celulari se
produce o indesare a acestora, determinand astfel reducerea cresterii deformatiilor, chiar la o
marire considerabila a solicitarii.
Valoarea rezistentei la strivire s variaza in functie de unghiul pe care il face forta de strivire
cu directia fibrelor lemnului si creste cu micsorarea acestui unghi.
Nt
at ( Rt )
An
Nc
ac ( Rc )
An
N
= coeficient de flambaj;
N cr
2 EI
N cr = 2 = forta critica de flambaj;
lf
E = modul de elasticitate al materialului;
I = moment de inertie al sectiunii (dispersia, ex.valori);
l f = lungimea de flambaj a barei (in functie de rezemari);
I
= raza de giratie;
A
lf
Zveltetea se cuantifica prin =
(coeficient de zveltete);
i
2
Pentru 75 se obtine = 1 0.8(
);
100
3100
Pentru > 75 se obtine =
2
i=
1.
2.
3.
Denumire element
Grinzi cu zabrele si arce
- talpi, diagonale si montanti reazem
- celelalte elemente
Stalpi principali
Stalpi secundari
Contravantuiri
Constructii
definitive
Constructii
provizorii
150
175
120
150
200
175
200
150
175
200
INCOVOIERE:
- SIMPLA
VERIFICARE DE REZISTENTA: =
M
ai ( Ri )
W net
M max l 2
VERIFICARE DE RIGIDITATE: f =
EI
Nr.crt.
Element
1.
2.
Plansee curente
Plansee pod
Acoperisuri
- pane, capriori;
- astereala;
Dolii
3.
4.
Sageata limita
Incarcari de
Incarcari de
lunga durata
scurta durata
L/250
L/250
L/200
L/200
L/200
L/150
L/400
L/150
L/100
L/300
QS b
a ( Rf )
bI b
stanga
Qasociat
p lunga durata
q normat
stanga sus
M cap
. gr
(calcul);
Sb = momentul static brut al
sectiunii;
b = latimea sectiunii;
dreapta jos
M cap
. gr
dreapta
Qasociat
dreapta
Qasociat
dreapta sus
M cap
. gr
stanga jos
M cap
. gr
stanga
Qasociat
sectiune;
-OBLICA
VERIFICARE DE REZISTENTA: =
VERIFICARE DE RIGIDITATE: f =
Mx My
+
ai ( Ri )
Wx Wy
f x2 + f y2 f adm
Ipoteza II
M yI = S y H
N ld
S y = S yr
Sy = S + S
t
y
r
y
ld
N
S x = S xt + S xr1 + S xr2
M yI = S y H
S y = S yt + S yr1 + S yr 2
S x = S xr
N ld
M = Sx H
I
x
M = Sx H
I
x
S x = S xt + S xr
Ipoteza III
Ipoteza I
Ipoteza II
calcul
x
M ycalcul
M calcul = M I + M + N ld e unde:
MI = SH;
II
I
M = M ; M = M II M I
1
=
2 ( EI ) conventional
ld
N , N cr =
;
1
l 2f
N cr
X
Ipoteza III
N
calcul
x
M ycalcul
N Mx My
ai ( Ri )
A Wx Wy
SARPANTE
CALCUL POPI (elemente verticale sau inclinate, care preiau reactiunile panelor);