Vis s i telepatie*

de Sigmund Freud

*Extras din lucrarea editata de AROPA: "Psihanaliza fenomenelor oculte"

dedicata ctorva texte scrise de Sigmund Freud. In acest extras avem o analiza de vis
"telepatic" pe care Freud o supune studiului de tip psihanalitic. Visul provine de la un
corespondent necunoscut care i l-a comunicat prin mai multe scrisori.
Cu unul din ei am corespondat deja nainte; el a avut amabilitatea, ca s i ali muli
cititori, sa -mi comunice observaii extrase din viaa de zi cu zi, s i din alte surse. De
asta data , acest om, extrem de cultivat s i de inteligent, mi-a pus n mod expres
materialul sa u la dispoziie, n cazul n care as vrea sa -l utilizez pentru publicare.
Iata scrisoarea sa:
Cred ca visul care urmeaza este suficient de interesant pentru ca sa vi-l ofer ca
material pentru studiile dumneavoastra .
Trebuie sa va spun n prealabil: fiica mea care este ma ritata la Berlin asteapta sa
nasca pentru prima oara la juma tatea lunii decembrie a.c. Aveam intenia sa merg la
Berlin cu aceasta ocazie mpreuna cu soia mea (a doua), mama vitrega a fiicei mele.
In noaptea de 16 spre 17 noiembrie am visat, mai precis si mai real ca niciodata , ca
soia mea a na scut gemeni. Ii va d pe cei doi copilasi, au o mina stra lucitoare, rozalii
si buca lai, ct se poate de clar, dormind ala turi n pa tuul lor, nu-mi dau seama ce
sex au, unul - cu pa rul blond ca si spicul de gru are precis tra sa turile mele
amestecate cu tra sa turile soiei mele, cela lalt - cu pa rul brun-saten are precis
tra sa turile soiei mele amestecate cu ale mele. Ii spun soiei mele care are pa rul
blond-roscat: nu ncape ndoiala ca pa rul brun-saten al copilului ta u va deveni si
el roscat mai trziu. Soia mea i ala pteaza pe copilasi. Ea tocmai a fiert dulceaa
ntr-o chiuveta (tot n vis) si cei doi copilasi s-au ca a rat n chiuveta si o ling.
Iata visul. M-am trezit de patru sau cinci ori n timp ce visam ntrebndu-ma daca
este adeva rat ca avem gemeni, fa ra sa pot conchide cu toata certitudinea ca nu am
fa cut dect sa visez. Visul a durat pna la trezire, chiar si puin dupa trezire, pna cnd
m-am la murit pe deplin cum stau lucrurile. La micul dejun i l-am povestit si soiei
mele care s-a amuzat copios. Ea mi-a zis: Nu cumva a na scut gemeni Ilse (fiica mea)?
I-am ra spuns: Nu-mi prea vine sa cred, ca ci nici n familia mea si nici n cea a lui Gs.
(soul ei) nu au existat gemeni. Pe 18 noiembrie, la orele 10 de dimineaa , am primit
o telegrama trimisa n dupa -amiaza precedenta de ginerele meu, n care eram
anunat ca s-au na scut doi gemeni, un ba ieel si o fetia . Nasterea s-a produs, prin urmare, n momentul n care visam ca soia mea a na scut gemeni. Evenimentul a avut
loc cu patru sa pta mni mai devreme dect am socotit cu toii bazndu-ne pe supoziiile
fiicei mele si ale soului ei.
S i asta nu-i totul: In noaptea urma toare, am visat ca fosta mea soie, defuncta ,
mama fiicei mele, a luat n grija patruzeci-s i-opt de nou na scui. La primirea primilor
doisprezece, am protestat. Aici visul se sfrseste.
Fosta mea soie a iubit mult copiii. Adeseori afirma ca si-ar dori o droaie de copii,
cu ct mai muli cu att mai bine, si ca s-ar simi n stare sa faca pe ngrijitoarea la o
gra dinia de copii. Zgomotul si ipetele copiilor erau muzica sa favorita . Adeseori se
ntmpla sa invite o ceata de copii de pe strada , sa -i ospa teze n curtea vilei noastre

cu ciocolata si pra jituri. Fiica mea, dupa ce a na scut si, mai ales, dupa ce i-a trecut
surpriza nasterii survenite prematur, a gemenilor si a diferenei lor de sex, s-a gndit
de-ndata , fa ra ndoiala , la mama sa, stiind cu cta bucurie ar fi ntmpinat ea
evenimentul. Oare ce ar spune mama acum daca ar sta la ca pa tiul meu de la uza ?
Acest gnd i-a trecut mai mult ca sigur prin minte. S i iata ca eu am avut visul cu
prima mea soie defuncta , pe care am visat-o rareori, de care n-am mai vorbit dupa
primul meu vis si la care nici ma car nu m-am gndit.
Credei oare ca coincidena visului cu evenimentul, n ambele cazuri, este
ntmpla toare? Fiica mea, care ine mult la mine, s-a gndit fa ra ndoiala n mod
special la mine n clipele nasterii, cu att mai mult cu ct i-am scris adeseori n
privina conduitei pe care sa o aiba n timpul sarcinii si nu am sla bit-o cu sfaturile
mele.
Este us or de ghicit ce am ra spuns acestei scrisori. Trebuia sa constat cu ama ra ciune
ca s i la corespondentul meu interesul analitic era obturat de interesul telepatic; as a
nct am evitat ntrebarea sa directa remarcnd ca visul conine, de altminteri, multe
lucruri n afara raportului sa u cu nas terea gemelara , s i i-am cerut sa -mi comunice
informaiile s i asociaiile susceptibile de a-mi permite interpretarea lui.
La care, am primit aceasta a doua scrisoare care, nici ea, nu satisface complet
as tepta rile mele:
Ra spund abia asta zi la scrisoarea dumneavoastra amicala din 24 a acestei luni.
Accept bucuros sa va comunic fa ra omisiuni si rezerve toate asociaiile care mi-au
venit. Din pa cate, puine - poate mai multe prin viu grai...
Ei bine, soia mea si cu mine nu mai dorim copii. De altfel, nu am avut, ca sa spun
asa, un raport sexual; n perioada visului cel puin nu a existat nici un pericol .
Nasterea fiicei mele care a fost asteptata pentru juma tatea lui decembrie a fa cut,
natural, obiectul unor conversaii numeroase ntre noi. Dar fata mea a fost examinata
si radiografiata asta vara si, dupa constata rile sale, consultantul a diagnosticat ca va
fi un ba iat. Soia mea a declarat atunci: Ce-as mai rde sa fie o fetia . A mai zis
atunci ca ar fi mai bine daca ar fi un H. dect un G. (numele ginerelui meu), fiica mea
este mai dra gua si are mai multa prestana dect ginerele meu, desi el a fost ofier de
marina . Ma intereseaza chestiunile legate de ereditate si am obiceiul sa caut
asema na rile la copilasi. Inca ceva! Avem un ca elus care ma nnca cu noi la masa , si
primeste pateul si linge farfuriile. Tot acest material s-a rentors n vis.
Iubesc mult copiii si am afirmat adeseori ca as mai creste cu pla cere nca un
sufleel, acum cnd pot sa o fac cu mai multa nelegere, interes si calm, dar cu soia
mea, care nu are capacita ile necesare pentru o educaie temeinica a copilului, nu am
vrut sa am copil. Iata ca visul mi face cadou doi - sexul, nu l-am diagnosticat. Inca si
azi i va d n paturile lor si le recunosc limpede tra sa turile, unul este mai eu-nsumi ,
cela lalt mai mult soia mea, dar fiecare are si ceva din cela lalt. Soia mea are pa rul
blond-roscat dar unul dintre copii l are saten (roscat), brun. Zic: S i a sta va deveni
roscat mai trziu . Cei doi copii se caa ra pe o chiuveta mare n care soia mea amesteca n dulceaa , si ling marginile si fundul chiuvetei (visul). Originea acestui detaliu
este usor de explicat, de altfel nici ansamblul visului nu ar fi dificil de neles si
interpretat, daca n-ar coincide cu nasterea neasteptata si precoce a nepoeilor mei
(cu trei sa pta mni mai devreme), coincidena aproape orara (nu as putea spune cu
precizie cnd a nceput visul, nepoeii mei s-au na scut la orele noua , noua si un sfert;
n jurul orelor zece m-am dus la culcare si noaptea am visat), si daca nu am fi stiut
dinainte ca va fi ba iat. Cu sigurana , ndoiala privind exactitatea afirmaiei - ba iat

sau fata - poate face sa apara gemeni n vis, dar mai ra mne coincidena temporala a
visului gemelar cu nasterea neasteptata , si cu trei sa pta mni n avans, a gemenilor
fetei mele.
Nu este pentru prima oara cnd evenimentele de la distana acced la constiina
mea nainte de a afla despre ele. Unul dintre mai multe altele: n octombrie, m-au
vizitat cei trei frai ai mei. Noi nu ne-am mai ga sit mpreuna de treizeci de ani
(desigur ca n doi mai des), exceptnd, pe fuga , la nmormntarea tata lui meu si a
mamei mele. Moartea lor era asteptata - n nici un caz nu am presimit-o . Dar,
cnd n urma cu circa 25 de ani a murit cel mai tna r din fraii mei, brusc, pe
neasteptate, la vrsta de zece ani, am gndit imediat - cnd factorul mi-a nmnat
cartea postala care anuna moartea sa, si fa ra sa -i arunc vreo privire - : aici scrie ca
fratele ta u a murit. S i totusi era singur n ca minul familiei noastre, un ba iat pleznind
de sa na tate, n timp ce noi ceilali patru frai mai n vrsta ne luasem zborul de acasa
si eram abseni. Din ntmplare, cnd m-au vizitat fraii mei, conversaia noastra s-a
purtat pe marginea acestei experiene pe care am tra it-o atunci si iata ca cei trei frai
au sca pat cu toii, ca la ordin, declaraia ca li s-a ntmplat si lor atunci exact acelasi
lucru ca si mie. N-as putea spune daca lucrul s-a ntmplat identic, n orice caz
fiecare a declarat ca a presimit aceasta moarte ca o certitudine, nainte ca stirea
primita puin dupa si total neasteptata sa o fi notificat. Toi patru sntem pe linia
maternala naturi sensibile si n acelasi timp persoane robuste, dar nici unul din noi
nu a fost atras de vreo forma de spiritism sau ocultism - ba chiar le respingem cu
hota rre. Toi cei trei frai ai mei snt diplomai universitari, doi snt profesori de
liceu, unul sef geometru, mai degraba chiibusari dect fantasti. - Cam asta-i tot ce
pot sa va zic despre vis. Daca vrei sa utilizai pentru publicare, pun totul la
dispoziia dumneavoastra
Daca vom trece acum la tratamentul analitic al acestui vis, va trebui sa ne
recunoas tem din nou insatisfacia. Materialul de gnduri pe care visa torul l atas eaza
coninutului manifest al visului este s i el insuficient, cu el nu putem face nici o analiza
a visului. Visul, de pilda , insista minuios asupra asema na rii dintre copii s i pa rini, el
discuta de culoarea pa rului lor s i despre probabila ei modificare n timp, iar pentru a
explica aceste detalii etalate pe larg, visa torul nu ne da dect o informaie indigenta ,
cum ca el s-a interesat din totdeauna de problemele legate de asema nare s i ereditate; s i
totus i, noi avem obiceiul de a cere mult mai mult. Dar ntr-un punct, visul permite o
interpretare analitica , s i tocmai acolo analiza, care altminteri nu are nimic de-a face cu
ocultismul, vine ntr-o maniera remarcabila n sprijinul telepatiei. Numai datorita
acestui punct va solicit atenia asupra acestui vis.
Daca examinai corect problema, visul acesta nu are nici un drept la calificarea de
telepatic. El nu-i comunica nimic visa torului, nimic care - sustras cunos tinei sale
obis nuite - sa se petreaca simultan ntr-un alt loc; ceea ce povestes te visul este cu totul
altceva dect evenimentul de care informeaza telegrama din ziua care a urmat
noaptea visului. Visul s i evenimentul difera asupra unui punct extrem de important,
dar s i concorda , la snd la o parte simultaneitatea, ntr-un alt element foarte interesant.
In vis, soia visa torului nas te gemeni. Dar ceea ce s-a petrecut este ca fiica lui care
tra ies te departe a na scut gemeni. Visa torul nu ignora aceasta diferena, dar nu pare sa
cunoasca vreo explicaie care sa -l ajute sa o depa s easca , s i ntruct el nu are nici o
nclinaie oculta , dupa zicerile lui, se mulumes te sa ntrebe cu timiditate daca
coincidena visului s i evenimentului n punctul nas terii gemelare poate fi altceva dect
o ntmplare. Dar interpretarea psihanalitica a viselor aboles te aceasta diferena ntre
vis s i eveniment, s i le da amndurora acelas i coninut. Daca vom apela la materialul

asociativ al acestui vis, el ne arata , n ciuda sa ra ciei sale, ca exista aici o lega tura
afectiva ntre tata s i fiica , lega tura afectiva att de obis nuita s i de naturala nct ar
trebui sa nceta m sa ne rus ina m de ea, care cu sigurana nu reus es te sa se exprime n
viaa dect ca interes tandru, s i nu antreneaza ultimele sale consecine dect n vis.
Tata l s tie ca fiica sa ine mult la el, el este convins ca ea s-a gndit mult la el n ceasul
marii ei ncerca ri; eu cred ca el l invidiaza pe ginerele sa u, pe care l blagosloves te n
scrisoarea sa cu cteva remarci depreciative - pentru fiica sa. Cu ocazia nas terii
(as teaptata sau perceputa prin telepatie) s-a trezit n incons tient dorina refulata : mai
bine ar fi soia (a doua) mea - s i aceasta dorina este cea care deformeaza visul s i este
responsabila de diferena dintre coninutul manifest al visului s i eveniment. Avem
dreptul sa nlocuim n vis a doua soie cu fiica. Daca am avea mai mult material
pentru acest vis, cu sigurana ca am putea sa consolida m s i sa aprofunda m aceasta
interpretare.
S i iata -ma ajuns la ceea ce vroiam sa va ara t. Ne-am forat sa fim ct se poate de
impariali s i am admis doua concepii despre vis deopotriva de posibile s i deopotriva
de nedemonstrabile. Dupa prima, visul este reacia la un mesaj telepatic: fiica ta este
pe cale de a aduce pe lume doi gemeni. Dupa a doua, el se bizuie pe un travaliu de
gndire incons tient pe care l-am putea traduce cam as a: asta zi este precis ziua n care
trebuie sa aiba loc nas terea, daca tinerii de la Berlin s-au ns elat ntr-adeva r cu o luna ,
as a cum eu cred de fapt. S i daca soia (prima) mea ar mai fi tra it, ea nu s-ar fi
mulumit numai cu un copilas . Pentru ea, ar fi trebuit cel puin gemeni. Daca aceasta a
doua concepie este buna , nu mai avem nici o problema suplimentara . Este un vis ca
oricare altul. La gndurile visului (precons tiente) care au fost menionate s-a ada ugat
dorina (incons tienta ), ca nimeni alta dect fiica sa -i devina a doua soie visa torului, s i
astfel s-a produs visul manifest care ne-a fost comunicat.
Dar daca preferai sa presupunei ca mesajul telepatic al nas terii fiicei a ajuns la
visa tor, atunci se nasc noi ntreba ri asupra raportului unui asemenea mesaj s i asupra
influenei sale asupra forma rii visului. Ra spunsul vine de la sine s i poate fi furnizat
fa ra nici un echivoc. Mesajul telepatic este tratat ca o bucata de material destinata
forma rii visului, ca un oricare alt stimul care vine din exterior sau din interior, ca un
zgomot jenant venind din strada , ca o senzaie insistenta venind de la un organ al
visa torului. In exemplul nostru, vedem cu limpezime cum mesajul este transformat n
mplinire de dorina cu ajutorul unei dorine refulate s i a as tepta rii nera bda toare, dar
din nefericire nu putem ara ta cu aceeas i claritate cum s-a contopit el ntr-un vis
mpreuna cu un alt material simultan treaz. Mesajul telepatic - daca tot trebuie sa -i
recunoas tem realitatea - nu poate schimba deci nimic din formarea visului, telepatia
nu are nimic de-a face cu esena visului. Pentru a evita impresia ca as vrea sa ascund o
obscuritate n spatele unui cuvnt abstract dar sunnd bine, snt gata sa rezic: esena
visului consta n procesul particular al travaliului visului, care transporta gndurile
precons tiente (resturile diurne) cu ajutorul unei moiuni de dorina incons tienta n
coninutul manifest al visului. Dar problema telepatiei prives te la fel de puin visul ca
s i problema angoasei.
Sper ca ma aprobai n aceasta privina, dar ca mi vei obiecta curnd ca exista
totus i s i alte vise telepatice unde nu exista nici o diferena ntre eveniment s i vis, s i
unde nu putem ga si nimic altceva dect restituirea nedeformata a evenimentului. Inca
o data , eu nu cunosc, din propria mea experiena, asemenea vise telepatice dar s tiu ca
au fost raportate adeseori. Sa presupunem ca avem de-a face cu un asemenea vis
telepatic fa ra deformare sau amestec. Atunci se pune o alta ntrebare: oare, chiar
putem numi vis o asemenea experiena tra ita telepatic? O vei face fa ra ndoiala atta
timp ct vei urma ri limbajul uzual popular pentru care tot ce se ntmpla n viaa

noastra psihica n timpul perioadei somnului se numes te vis. Probabil ca mai zicei s i:
m-am ntors n vis, s i ca ga sii s i mai puin incorect sa zicei: am plns n vis sau m-am
angoasat n vis. Dar remarcai totus i ca n toate aceste cazuri utilizai unul n locul
altuia, fa ra distincie, vis s i somn, sau stare de somn. Cred ca ar fi n interesul
preciziei s tiinifice sa separa m mai bine visul s i starea de somn. De ce sa
trebuiasca sa -i furniza m noi un pendant confuziei suscitate de Maeder care descopera
o noua funcie pentru vis, refuznd total sa distinga travaliul visului de gndurile
latente ale visului? As a ca , daca trebuie musai sa ntlnim un vis telepatic pur de
acest gen, noi vom prefera cu sigurana sa -l numim o experiena tra ita telepatic n
stare de somn. Un vis fa ra condensare, deformare, dramatizare, fa ra mplinirea unei
dorine nainte de toate, nu merita desigur acest nume. Imi vei aminti ca exista nca s i
alte producii psihice n somn ca rora ar trebui atunci sa le refuza m numele de vis.
Se ntmpla ca experiene tra ite aievea n timpul zilei sa se repete pur s i simplu n
somn; recent, reproducerile n vis ale scenelor traumatice m-au constrns la o
reviziune a teoriei visului; exista vise care se disting de specia obis nuita prin calita i
aparte, care nu snt la drept vorbind nimic altceva dect fantasme nocturne fa ra alterare, nici amestec, ntru totul asema na toare fantasmelor diurne binecunoscute. Ar fi
desigur jenant sa excludem aceste formaiuni de la calificativul vise. Dar toate
acestea vin frumus el din interior, snt produsele vieii noastre psihice, n timp ce
visul telepatic pur ar fi, dupa nsus i conceptul sa u, o percepie venita din exterior,
vizavi de care viaa psihica s-ar comporta de o maniera receptiva s i pasiva .