,

......

.... _

... ...

www.dacoromanica.ro

CARMEN SYLVA

\UVFLE
TradueVune de

GION.

BUCURESCI
EDITURA LIBRARIEI SOCEC-G & Comp.
7. Ca lea Victoriel, 7.

1888
www.dacoromanica.ro

UA. SCRISORE
Ah! ce tare bate la ua I I'M obiceill!
Stai, stai ! yin indata; nici nu'mi pot lasa
lucrul din mana. Ar detepta i pe un
mort; da, da, iata-m, vi. Safta a ieit;
trebue sa vd e singura, cine e. Ce? impartitorul de la pota! Dar cine'ml scrie
mie? De cand n'am mai prirnit nici u seriscire I nul vorba, nici et nu suit... Slova
necunoscuta, dar par'ca am mai vNut'o

cand-va. Pecetea tOrsa; nu i-a pierdut

nimeni vremea pe ea. Numele destinatiel

necitet. Multh, ostenOla nu i-a dat mana
care s'a atins de fdia asta. Ore ce'mi aduce? De sigur ceva neplacut! Ce alta de
cat un lucru neplacut 'Ate sta intr'ua seri-

sdre? Ah! de la Sofia Lehn! El, nu mai

www.dacoromanica.ro

MA. BCEIBORE

spune! De ai-spre-clece ani de and nu

ne-am mai scris; re ce are sa'ml mai
spung?

Draga mea Agata,

Arita ne-a indepartat aa, de tare una
de alta, in cat ne-am pierdut cu totul din
vedere. Cine scie cat de schimbate ne-am
gasi amendou. ScrisOrea ta cea din urma
imi spune cg ai IA fetit. Acum ea va fi .
ajuns ug, fat mare, in micllocul mai multor frati.
Din copiii mei mi-ati murit top' afarg,
de doi, un bgiat i lig fat. Pe acest fit al
meg tocmal vreat sal trmit la N
i
a1 vrea sal recomand bungtatil tale. Pte
il vel pazi cu ochl de mama i, dacg iti
mgrturisesc ca in fundul inirnei mele este
gandul ca ar putO sa nu displaca fetitei
tale, vei suride pOte, dar nu te vei supra.
In totd6una ne-a placut sa facem planull impreung, i acum, dupg, ce am trait
ug, bucata bung din vitg, i se ivesce cate
un fir de argint in perul nostru, ne intalnim irg1 la aceea1 ocupatie. POte ca i
aceste noue fantazii se vor duce ca i cele
www.dacoromanica.ro

trA. SCRIBORE

de mai nainte, pote insa ca vor fi mai

trainice.

Mai iI minte, et tot voiam sa me

marit dupa un Don Juan, bogat, slab i
palid, in conflict cu sine i cu lumea,
care apol st fl readus la vita prin mine.
i am luat pe un barbat sanatos, cu fata
rumena, lipsit de poesie. Tu voiai un om
bland i bun; voiai chiar, de se putea, sa
fii antaia i singura iubire a lui, i a luat
pe omul cel mai iute, un adeverat argint
vit. EU cautam u partida buna, chiar i
far amor, i cand colo m'am inamorat de

mi-am pierdut mintile dupa un sarac, care

insa, gratia lui Dumnept
i nevestel
sale econOme
a ajuns prin munca lui la

ua stare destul de frumOsa. Tu visai numal

ua inima i ua coliba, i ai luat din iubire
pentru parintii tel
pe un om bogat,
ua. partida buna. La mine s'a inecat iubirea
in grije pentru painea de t6te qilele; pOte

ca la tine se va fi nascut, dupa ce ai avut

un copil. Dorul de copil resuna, in anii
d'antal, ca ua melodie trista din tOte scriso-

rile tale, care ins s'at rarit din ce in ce

mai mult. Dupa fericita intemplare n'arn
www.dacoromanica.ro

ui scRISORE

mai primit nici un cuvent scris de la tine.

Fericirea de a fi mama inteatat te-a coverit, in cat ai uitat tOte pe langa ea, i'mi
pot inchipui ca., dupa ce al asceptat'o atata
vreme, ti-a devenit al, adeverata pasiune.
Mi-ai face ua mare bucurie cu ua scrisOre

lunga i plina de amenunte. Tu totdeuna

ai fost niai bine inzestrata de la natura de
cat mine, i vieta ta trebue s fi fost de
sigur mai interesanta i mai bogata de cat
a mea, care s'a petrecut numai in munca
i ostenld. Mai tii minte cat de naiva eral
in stare sa fii? Presupun ca de asta in curend te-a lecuit barbatul WI cu iutela lui ;
cred ins ca frumusetea i inteligenta ta
a remas deasupra. La virsta nOstra, dupa
ce cresc copiii i scad grijile, ne place sd
mai stam i la vorba, pOte mai mult cu
condeiul de cat cu gura, fiind ca nu ne
supera nici espresiunea fetel, nici respunsurile celui-l'alt.

Scriem unei fiinte inchipuite, numit

prietina din copildrie, i lasam sa treca pe
dinainte-ne amintiri triste i vesele ; cdci
de interesul cititorului nu ne indoim. Te
rog der, iubita Agato, ua scrisOre lunga,
www.dacoromanica.ro

III BORIBORE

lunga V ua, primire prietinesca pentru fiul

met, care dupa spusa tuturor e bucatica

taiata din mine, ap in cat null va pare

strain.

A ta credinciesa,
Sofi."
Ore trebue un respuns? AV vrea
mai bine sa me fac Ca n'am primit serisOrea. Dar nu, asta nu se 'Ate; are sa vina
fiul el i are sa intrebe de mine. Dca nu
spun adeverul, atunci scrie V spune dupa
auclite Dumneclea scie ce. Ca mai sunt bogata trebue sa'l scot indata din minte; p6te
ca atunci se las din capul locului de ideile
casatoriei, fara ca sal spun mai mult.
Der de ceV trimet pe fiul lor tocrnal
Ah !

aid. Eu nu pot alerga dupa el ca sal pazesc ;

i la mine vine ua singura data i apol

nu mai vine; despre asta sunt convinsa.

AV aye eu vreme sa stag tocmai acum
un cias la vorba? El dorm. SA mai pun un
lemn pe foc V sa me aml langa soba. Si
Imi pun
lampa incalclete putin.
Aa!
0 alul cel vechig pe piciOre ca s nu mai
inghet. Yelp acum parca e bine, numal pana
www.dacoromanica.ro

10

miscall:30Ra

e rea; s'ail jucat cu ea all, ail manjit tOta

hartia pe care ati putut pune mana i apol
n'ati mai ters pana. Asta e mai buna. Ei,
sa'ncep, i ce-o vrea Dumnecleti:

Prea iubita mea Sofi..."

Inceput prost, daca nu i-al scris cuiva
de dou-cleci i unu de ani. Alta cOla:
Draga mea Sofi,
Scrisdrea ta mi-a facut u placere cu
atat mai mare..."
Asta e ua minciuna.
...cu cat imi vestesce venirea iubitului
tea fiu..."
Si asta e ua minciuna. Ua simpl conver-

satie cu ua veche prietina i numal decat

dou minciunl in ranclul d'antal...

Imi pot inchipui cu ce grije il 1a1 sa

plece i cum al vrea sa'l incredintezi unel
prietine care sa'l tia loc de mama. Numal
nu
te ineli in alegerea acestel prietine
dOra ca n'a1 avO pentru copilul tOil cea
mai mare iubire, sea ca nu l'ai vedO cu
cea mai via placere in casa mea, numal de
m'a1 afla in nite imprejurari in cat un tinOr s vina cu placere la mine. Cad asta
ar fi prima conditie pentru a putO axe ua
www.dacoromanica.ro

trI scitasOam

11

inriurire buna asupra lui. Pentru a'l pute

departa, spre pilda, de acele societati de

care trebue sa te temi mai mult i care

sunt prea numerOse in oraul nostru cel
bogat in tot felul de petreceri..."
Pana aci e bine, i, vorbind la adica,
n'ar trebui sal mai spun alta nimic, de cat
pOte s'adaug sfatul ca sa'i trimt copilul
altundeva. Cad, pentru a povesti cel mai
mic lucru, trebue s incep prea de departe.
Iml aduce aminte de tineretea m5stra, de
casatoria mea! casatoria mea cu omul cel
bogat, neastemperat ca argintul viu, cum
Vice ea. Dr cate nu Vice in scrisbrea el !
Uncle am rrnas? Ala 1
7) " ' ' tot felul de petreceri. Din nenorocire,

am avut ocasie a ved adese oil rail adus

de bogatie; l'am vclut atat de aprope in
cat mi-a fost sOrta gret atinsa de eL Vor-

besci de fire de argint din perul tea. Al

mea de mult a incaruntit in lupta care din
tineretea mea n'a incetat, a incaruntit prin
suferintele care nu se pot sfari cat voit
aye vita in mine..."
De unde sa incep sa, i le spun ? Sal
spun ca melodia trista din scrisorile mele
www.dacoromanica.ro

12

ul scrasOlLE

nu era proclusa numai prin lipsa de copil,

sal spun ca Reinhold nu'ml aducea

nici

cea mai mica fericirb, ca era in tot-d'auna

atat de violent, der violent ala peste mesura, in cat tremuram inaintea lui, ba de
cate-va off m'am chiar ascuns cand i-am
audit pasul?! Cat de frumos era el! Femeile
se uitaii dupa dinsul i vorbeag despre
ochil lui cei rninunati. Ba Sofia era chiar

cam gelOsa de mine 0 nu vedea ca 'Ate

Reinhold era tocmai acel Don Juan pe care
ar fi vrut sa'l impace cu lumea. 'nth

viata mea am fost atat de prOsta, in cat

de abia ani intregi in urma, intelegeam de
ce fusese vorba in tOte intemplarile sOrtel
mele. Cata vreme n'a trebuit pana sa ved
Ca Reinhold era gelos. In totduna, dupa
serate, era fOrte iritat i me certa nOptea
intrega. Parcal mai ved in odaia mea, pe
divanul cel mic albastru, scotend incet manuile cele albe de pe degetele lui lungi i
subOri, spunendu-mi c sunt cochet, ca am
maniere rele si ca peste tOte astea imi mai
si inchipuesc Ca sunt frumosa. Tocmal imi
luasem florile din cap, i perul met desprindendu-se me inveluia ca ua manta.
www.dacoromanica.ro

III SCRII3033.E

Yrei sal taiil?"

il ciisei,

13

i.

chiar lua-

sem fOrfecele.

El sari in sus, mi le smulse din mama,

asverlindu-le intr'un colt. Era atat de turbat, in cat credeam c'o sa me bata , tremurand de spaima caqui pe un scaun.
Atunci ingenuchia inaintea mea, cu capul
in bratele mele, neincetand a se invinovati:
//Om nevrednic ce sunt! nu mai pot aye
incredere in nevinovatie i cand6re. Sunt
chiar aspru i nedrept, in cat nevasta mea

cea tinera se teme de mine!" Atunci el

am cautat sal mangail, er el mi-a spus
ca, sunt angerul lui de paza, insufletirea a
tot ce e bun in el. Alta data mi-a spus
ca nu'l iubesc de loc: De mai iubi numai
cat iti iubesci chipul din oglinda, mi-al ft
nascut pana acum un fia!" Atunci plangeam i me intrebam re cat de mare ar
trebui sa, BA, ul iubire ca sa poti ave un
copil. Deca iubire era ceia ce primeam de

la el, atunci mai bine qi fi remas fail ea

El der ce sa scria?
vieta mea intrega.
Nu spuneam nimerui ce sufeream, i
tonul trist din scrisorile mele nu era de
cat un resunet slab al gandurilor care me
www.dacoromanica.ro

14

III BORISORE

munceat cli i ncipte. Eram fOrte tinra, i

nepriceput ; nu voiam ins sa initiez pe

nimeni in miseriele vietel mele conjugale.

Credeam ca toti barbatil sunt ma, de re

ce in curend Reinhold nu m'a mai lasat

sa, ies nicaieri, ba din gelosie m'a oprit
chiar sa.'mi mai ved prietenele mele i s
suit scrisori."
DOmne, cate istoril nu facea 1

De cate

oil n'a cautat casa intrega s gasesca pre-

tinsul rival pe care sal fi fost ascuns et.

Nu'l ved ea pe acela care Ode in odaile
mele i imi rapete nevasta!" striga el.
servitorii notri erat numero1 i indrazneti. In curend il vedeam batendu'i joc de
noi. Nu tineat la noi, caci Reinhold le arunca farfuril i tacamuri in cap, Or et

nu puteam sal aper, in cat bietil Omeni

credeat ca chiar et II invinovteam, ceia
ce, cjet ! ca nici nu'mi da prin gand. Pentru
mine pacea era mai presus de tOte.

... sa suit scrisori.

El ins nu era

nici-o-data acas. Nu tiam unde e, der il

tot vedeam luand bani din caseta fall al

pune la loc vre-o-data."
Dintru'ntal toti laudaser fericirea mea
www.dacoromanica.ro

Ui SCRIB6RE

lb

acum me luau drept mandra i inchipuitg, apol drept exaltata, i plangeat pe

i

cavalerul stralucit, care luase u femee aa

de putin presentabila, i care, neputend sa
sufere traiul de acasa, ajunsese sa jcice carti
spre

all uita nenorocirea 0 a se ameti.

Totl II gaseat fOrte de plans 0 fOrte cum

se cade, cad nu se tanguia nicio-data de
nevasta-sa, ci purta cu demnitate sOrta lui.
...pune la loc vre-o-data. Intr'ua i veni
acas inteua excitare grozava; alerga prin
oda 1 vorbea despre persecutoril lui care'l
urinal-eel de aprOpe. D'ua-data scOse un

pet ascutit i caclu jos cu spume la gull."

Il mai ved pe medicul care a venit

atunci pentru antaia0 data in casa ncistra
respunclend la intrebarea ochilor mei cu intrebarea: A mai suferit des ast-fel, dOmna

mea? Ar fi trebuit sa me chemati de mai

nainte" ;

er e spunendu'l: Nu l'am mai

veclut Inca aa. Dar ce e?

E un spasm
care, probabil, se va repeti adese- off ;

n'ar trebui sal lasati sa ies fara paza.

doctore? Der cum a0 pute sal pazesc? n'ar suferi nici-o-data paza mea."

www.dacoromanica.ro

uA scau3ORE

16

Doctorul se uita la mine fara a mai

spune ceva.
Da ce mi-a fost? lise Reinhold veclendu-se pe patul lui.
AI leinat ! Der te i turburi prea

mult. Cum ar

fi

decd ai mai sta i pe

acasa? Chiar i deca ti-ar fi urit, fOrte urit,

e mai bine pentru sanatatea ta."

i inteadever a remas cate-va Qile acasa,
ba chiar se ferea de ferestra i, de cate-

ori suna clopotul, ii coprindea un fel de

MM. Se Mouse atat de bland cu mine i

atat de afabil, in cat imi qiceam: Ce putin
l'am cunoscut ! tot e inima buna i tine la
mine 1 Se invinovatea ca me Meuse neferi-

cita, der Ca de acum inainte t6te se vor

schimba. Nu me mai lasa s ies, imi clicea
el ; esci Providenta mea cea mica 1 nu e
nicaieri mai frumos de cat la tine. Inteadever, cat de gingaa esci ! soil, tu esci qeita

mea cea mica, pe care o ascund de ochii

tutora ca s'o pot adora ea singur !" MO
luase in bratele lui i se juca cu mainile
mele pe cand vorbea ast-fel, Or e imi
pierdusem aprOpe de tot frica de el, cu
'Lae ca ochil lui sclipeaa nelinititi.
www.dacoromanica.ro

III SORISORE

17

Veni apoi lid cii in care II adusel aminte

cd el insui imi poruncise sa'l opresc de a

iei. La inceput i-am vorbit in glumd, linguindu-1,

i in sfarit cu cea mai mare

staruinta. Atunci de-o-datd s'a iuVt grozav,

m'a dat la o parte de-am cdclut jos, apol

a ieit pe ud far t. a fi vclut ce Mcuse,
cdci nici nu'i" intorsese capul. Cat de mult,

ce intregd vecinicie a Minas dus! Ce neli-

niscit eram i cum nu sciam ce sa fac!

Cand s'a intors era palid i slab, i mi-a
spus cd iar leinase, der nu vroia de loc
sd,'Ini spun unde, pe stradd, la un prietin
set la club :

Ei, frate, nu mal scan Ce me tot intrebi? De cand imi esci dadacd?"
Cate odat cand era dus, veneall meni
care'l asceptat ciasurl intregi; cu ei ave

apol scene violente dupd care in totduna

II venea reti.

Der sa'mi urmez scriscirea:

Multd vreme n'am sciut ce fel de WA

avea brbatul meu, i medicul nu voia sd'mi
spuie. Der intr'ud, qi am gasit descrierea

Mei copiilor in gazeta.

Acum sciam ce era, ins el nici idee
n'avea ; tot atat de putin scia ce grozave
2

26,811.

www.dacoromanica.ro

18

IIA. BORIBORE

awl la vedere leinurile lui. 131 alta presimtire se ivi atunci in mine, care mai
nainte mi-ar fi adus u bucurie nespusa,
der care acurn me umplea de-ua frica, ingrozitdre, mai ales and imi qise medicul :

Sarmana copila!" De cine vorbea? De

mine sail de fiinta cea mica care o purtam
in sinul metl? POte de amendou!
Barbatul meg era incantat, dar cam

nerabdator de suferir0 mea, cu bite ca o

ascundeam cat puteam. El propuse medicului

sa facem ua caletorie, s mergern la nisce

MI mid, a caror nume i descriere il atrseser intr'o gazeta. Medicul dete din
umer spunend Ca nu mi-ar face nici Un
reU, deca ai sta liniscit i acolo. De stat
liniscita insa, nici nu era vorba ; chiar pe
cand faceam pregatirile pentru drum, el me

gonea din loc in loc i de abia eram de

ciece qile intr'un ora, ca i dorea se fia
in altul. Nici ninni mai desfaceam
Cum putea sa remana ceasuri intregi
cufundat in ganduri posomorite! Cata ostenl

nu'ml dam ca sa'i tin de urit Von

beam de viitor, de iubitul nostru copil, de

norocul ce era sal aduca. Atunci el spunea:
www.dacoromanica.ro

uA soRIsOnE

19

Da, da !" sag se uita de-ua-dath la mine,

ceia ce nici nu i se mai intempla i clicea:
Ce grozav slabesci! dr nu crede
sta.
bine!" Se vede ca el pe sine insu1 se gasea frumos, cacI sta i1e intregi cu ochii
atintiti la oglinda, apol il rnangaia barba

sau iI netepa pOrul, sag se uita la unghiele frurnOse ale manei lui albe i subtiri,
apol iarai se uita drept in oglinda, pana
ce ochil lui se faceag din ce in ce mai marl
i mai intunecati. Uneori imi intorceam fata

numai ca sa nu mai vd acei ochi.

I116

gandeam cum il numisera toti Don Juan 1

11 gasisera istet i cu spirit, pe cand acurn
edea cu ochii atintiti la oglinda, r ndp-

tea se svircolea pana sub patul meg in

inspaimntatdrele lui atacuri. De regula concediam pe feciorul lui de cate on ii vedeam

devenind visator. II ajutam apol et la irnbracat, adica starn cate un ceas sag doue
in odaia lul i asceptam in tkere pana ce
11 abatea sa se uite la mine. Cel putin nu'l
vedea nimeni in starea acea i nu putea
povesti tuturor strainilor de la bat
Cand in sfarit ne intOrseram acasa,
nu eram singuri n vagon: mai era un
www.dacoromanica.ro

20

uA scRIBORE

domn cu noi, care se uita cu mirare la

Reinhold, apol pe furi i la mine. In curend incepu neliniscea lui Reinhold, sciam
ce era sa vina, der nu cat de grozav : trel
atacuri intr'ud cli. Strinul nu clise un cu-

vent, der imi ajuta s ridic pe Reinhold

de pe jos i s'l culc pe banca. Numai
odata me intrebd : E brbatul d-vOstr?"
Vedeam cal era mild de mine!"
Nu voi uita nici-ua-datd privirea aceia I
Era cea d'antai privire de compdtimire cdldurosa dupa atatia ani, in care fusesem
singura cu nefericirea mea, singura in lumea intrga plina de Oment All ft vrut sh
intind mana acelui orn strain i sal spun:
Ajutd'ffi." Inca i-acum me mir cum de
n'arn facut'o. POte ca a simVt intenVa,

cad mi-a ajutat cat a putut fara

sfiald,

fara scarbd de bOla groznica. La inceput

credeam ca el va profita de stqiia viitOre
spre a schimba vagonul. Der nici nu'l venea in gand; din contra, lsa jos -Lae perdelele ca sd firn pziti de ochii strainilor
din afard. I-am multumit incet, der nici
nu Kitt de m'a auQ.it, caci nu se uita la
mine. Ce stranie induioare me cuprinse
www.dacoromanica.ro

III SORISORE

21

veclend ami ajuta cine-va! Nu cunoscusem

pana acum simtimentul ca ingrijesce cine-va
de mine. In acel moment all fi putut spune
acelui strain tOta, vita mea i t6te sufe-

rintele mele, spre a'ini uura greutatea

sufletului. Avea nisce ochi credincioV ca
un caine bernardin din eel' mart i bunl,
avea atata putere in cat ridica pe Reinhold
de pe jos fara cea maI mica obosela, oprindu-me de a'i ajuta. Privirea lui, alunecand
de-a lungul met, me facu sa me inropsc,
der el n'a veclut, fiind ocupat numai i. numai cu Reinhold, care nu parea a avea
multa consciinta, se uita drept inainte, cu
pupilele atat de dilatate, in cat ochi l. lui
pareati negri, pe cand in ochil caprul a'i
strainului era Ill stralucire de ganduri bune.
Nici-ua-data nu'mi parusera ochisi barbatului
meil atat de intunecoi ca in lumina nesigull, a perdelelor albastre.
Ce stranie era cadenta mesurata a mer-

sului trenuluI cu gandurile mele, care deveneail in capul meil ca un fel de cantec
cu ritm i melodie! In qiva aceia, t6te imi
pareaU alt-fel: eu, Reinhold, vita, lurnea,
in neobicinuita lumina albastra, in gOna
www.dacoromanica.ro

171 SCRI8ORE

22

mersului prin ri intinse care nu le vedeam.

Nu era vreme de vorbit, i 'Ate ca Ira con-

vorbire care ar fi trebuit neaperat sa, se

ocupe de lucruri ilnice, ar fi alungat din
mine farmecul cu cantec cu tot. G-andeam
in mine : Ah ! de n'am ajunge nici-ua-data,
de am put merge ast-fel, clue, septemani
intregi
Tocmal atunci micarea incet,
ua fu deschisa i feciorii notri ne vestirl
1

ca ne ascepta trasura. Reinhold nu putea

sa umble fara sprijin. Strainul II apuca i
ii purta pana in trasura, ii aecle, in ea,

imi ajuta mie sa me urc, pe cand

ea 11

dam mana clicendu'l: Nici-ua-data nu voi

uita bunatatea d-vostra." Apoi el disparu,

Or noi porniram spre casa. De abia atunci
imi adusei aminte ca nici nu'l intrebasem
de numele lui i strigai:
Ce prOsta mai sunt !
Da lasa, e mult mai bine aa, clise
Reinhold ; alt-fel trebue sa, fiT recunoscetor,

i cine scie cu cine te arnesteci."

Ua vorba rea imi veni pe buze, der tacui, caci me gandeam ca. Reinhold fusese
fara cunoscinta jumetate din cli, in cat nici
nu simtise ingrijirea strainului. Pe mine
www.dacoromanica.ro

ui scRIstmE

23

insd, m muncea gandul ca nul puteam

multumi cu nici un chip. Dr atuncl, la
caci Reinplimbarea nOstrd cea d'antai,
hold se mai' indreptase,
pe cine intalnim?
chiar pe dinsul. Mersel de-a-dreptul

spre el tragend pe Reinhold, la bratul Caruia eram, dupa mine. El se uita cand la
mine, cand la Reinhold, clicend :
Nici nu sciti cine sunt ; dupa cate

mi-aduc aminte, nu v'am spus inca cum

rn chiama." Imi intinse carta lui de visita
pe care era scris Herbert-Krause", r 'ea

il intrebai dca n'ar vrea sa ne faca placerea de a prancli la nol

'Ate maine?
El, vclend fata posornorita a lui Reinhold,

imi respunse ca nu pOte veni de re ce e

prea ocupat i ca in genere nu prea iese.
Nu scit ce me indemna pe mine sa staruiesc, cd 'Ate alta cu l. ar gasi vreme, pana

ce in sfarit primi. Reinhold me certa in

urma clicendu'mi:

Vol femeile sunteti Vote de o potriva:

cum gas41 pe cine-va care e politicos cu
voi, deveniti familiare cu totul. Da in asta
ce placere gasesci?
A fost atat de bun cu noi, Reinhold!
www.dacoromanica.ro

24

Ili ammo RE

Cine mai scie de ce!

D'apoi bine, Reinhold, ce neincredere aveti voi barbatil.
Fiind-ca ne cunOscem unii pe altil!

Der unul bun nu 'Ate fi?

A vorbit mult cu tine pe drum?
Nu, de .loc, a fost fcirte reservat.
Deca ar fi fost inteadever politicos,
ne-ar fi lasat singuri, velend ca ell nu
sunt bine!
In modul acesta mai urma Reinhold a

spune la vorbe urite,

eil

insa nu'i mai

respundeam spre a nu'l excita ; chiar inainte de a fi ajuns acasa, me 0 caiam amar

de invitarea facuta. Ce tortura era sa fia

pentru mine de cumva Reinhold avea de
gand sa fie nepoliticos cu domnul Krause!
Fara cea mai mica placere incepul pregatirile, cam ostenitOre prin nedeprinderea cea

indelungata de a mal primi pe cine-va la

noi. Insa in toiul lor, tot imi veni bucuria
0 le facui tOte cat s'a putut de bine. Masa
era acoperita cu flori, prin care se clareaq
paharele i tacamurile. Farfuriele erail de
vieux-saxe" adeverat, precum i manerele
tacamurilor; vinurile eraU din cele mai fine
www.dacoromanica.ro

IIA. BORISORE

i bucatarul fagaduise lucruri minunat de

bune. Acum venea rOndul toaletel. Spre
a'rni ascunde talia 'mi facui o draperie din
dantele care o prinsel pe urnr cu Ull trandafir rou inchis. i la cap aveam unul; la
gat un ir de mArgele. Cand me uital in
oglinda, nu m gasii aa de grozav de urita.
Reinhoid veni apoi, nimic nu era dupa

placul lui, masa era rai pusa, un miros

nesuferit cu care afumasera i care de pe
acum II facea dureri de cap, i cate i mai
cate. Obrajil imi ardeag de spaima i cand
auclii pasul lui Krause, inima mi se batea
ca i cand ar fi vrut sa'mI sara din loc.
Imi trecu prin gand: daca aI incuia iute ua
i
da de veste ca, s'a imbolnavit de-uadata, barbatul meg ; m apropiasem chiar
de ue, care insa se deschise de-IA-data i

6spetele nostru intra liniscit i fara sfila;

din ochii lui parea ca se rev6rsa ul lumina
calda prin tOta casa, in cat nu mi se mai
batea inima atat de infricoat i me cuprinse un simtiment de linisce sufletesca.
Reinhold se cufunda inteua adanca tacere,
ceia ce insa nu prea supera pe strain, cam
cu mare dibacie i indemanare ducea Vita
www.dacoromanica.ro

26

uA SCRISORE

conversatia; povestea bine i fa, cu i puting

filosofie cu mine, despre strania intocmire

a lumii i despre greutatile cu care trebue

fie-cine sa se lupte ; der in curend pgrsi
acest trem, veclend Ca Reinhold devenea
neliniscit i respundea restit i nervos. Numai atunci se amesteca Reinhold in vorba
nOstr, incolo sta nemicat cu ochii atintiti la pgment, bend fOrte mult yin, amestecand tOte felurile, in cat Or me cuprinserg
fierbinteli de nelinisce. Strginul aducea vorba

cu mare tact la lucruri din ce in ce mai

indiferente, der Reinhold devenea din ce in
ce mai iritat. Atunci eu propusel s mer-

gem ier in salonul nostru mai recoros, de

6re ce cliceam cg mi-e cald. De abia inchisesem up dupg nol ca, de-ug-data lucrul
inspaimentator I isbucni furia lui Reinhold.
Ca turbat se aruncg pe Ospele nostru, il
apuca de brat, il scuturg i incepu sg'l insulte i sg'l batjocorescg clicendu'i Ca el imi

face curte, der ca el, Reinhold, il ghicise

pe el i recunoscuse intentiile lui cele rele,
der ea nu vroia sg se faca de ris acum,
dupg ce ii inchisese pe nevasta-sa tinera
atatia ani i o pgzise de ochil tuturor.
www.dacoromanica.ro

mi scausORE

27

Strainul amutise, devenise putin mai palid,

der odata nu s'a uitat la mine. Insa fail

de veste Reinhold il apuca de gat; mai ved
1 acum mainile cele lungi cum il stringeaU,

in cat i se urcase tot sangele la cap. Mi

se pare ca am tipat atunci. Der cu repecliciunea fulgerului veclui de-ua-data pe Rein-

hold culcat la 'pigment, i cu cuvintele: Iertali-me, dOmna" dispruse Herbert Krause.

Inainte sa se fi putut scula Reinhold, inchisesem ua, scotend cheia, care o pusei
in buzunar. Ce-a fost apol, nu mai sciu
prea bine. Era ug, lupta dupa cheia, un rac-

net, un sgoniot, ba chiar mi se pare ca

m'a batut. De-la-dat furia lui Reinhold se
schirnba in Md. Se atirna de rochiele mele
pana le rupse de tot, me ruga in genunchl
sal aper daca vor veni sal lege. Se'nvinovtea ca e un miserabil, ca, me inala in
fie-care cli, ca jucase top' banii notri, i
ca femeile, da, femeile il prapadisera....
Der unde ajunsesem cu scrisOrea mea?
Sanatatea barbatului meil mergea din

reti in mai reg. In curend nu putea sa'ml

remana nici ug, indoiela ca nu era sanetos

www.dacoromanica.ro

IJA. SCRIBORE

28

la minte, mai ales dupg ug incercare de

sinucidere...."

Ce lucru de nimic, cand serif intr'ug

scriscire: incercare de sinucidere 1 Der mai

ved i mai simt ceasul acela. Mi se mai

ridicg perul in cap, me mai cuprinde inforarea de atunci, cand am intrat in odaia
lui i l'am vclut spenclurat de policandru!

Trebue sa me plimb putin prin odaie,

alt-fel nu mai pot s suit. Par'cg ved stafii. Si ce sunt stafiile comparate cu realitatea, carell ingheta tot sangele in vine!
De unde am gasit atunci puterile sg desfac
nodul in care era prins. Se vede cg mi-a
ajutat cine-va, atras prin tipetele mele. Apoi
il aveam in bratele mele i de abia resufla.
Cand veni doctorul, aflase tot ce se Internplase. Pang la momentul acela nu tremurasem incg; der cand a vrut sa me intrebe
ceva, de-ug-datg me apucg ug tremurare i
ug clantanire de dinti, care n'am putut'o stapani pang la nascerea copilului de cat cu cea
mai mare incordare a vointei. Cum nu me
stgpaneam, incepeam sg tremur. Stringearn
dintii pang ce me dureati, numal ca se nu

www.dacoromanica.ro

trA SCRISORE

29

clantansca ap, de tare. Apoi cand i-a venit Reinhold in fire, ce desperat a fost !

Bine, nu v'ati indurat s me litsaI sa

mor, Omeni nemilog ce sunteti? Trebue sa

me chinuii, ca sa ve bucuratl de suferintele mele. Irta-me, ah! irta-me, Agato !

N'am vrut sa te ating, dr uite, nu puteam

sa te ved necredinciOsa chiar inaintea ochilor mei, de aceia te-am maltratat. Mai bine
ne-a0 fi sugrumat pe amendoi, cad a nOstra
e ruinea i ocara. Da, ruinea i ocara!'
Ast-fel aiurea ceasuri intregi. Mi-era frica
sa nu crda doctorul Ca Reinhold spune ade-

verul i eel adusesem eu in acst stare.

Atat de slaba eram, in cat me mai gandeam
in momentul acela la mine i la on6rea mea.
Nici nu indrazneam sa'mi ridic .ochii. Doc-

torul me lua incet de =n, me duse afar

i inchise ua dupa. mine. DOmne, cum am
mai tremurat atunci! Dintii Irni clantaneaa
atat de tare, in cat me ametea sgomotul lor.
Doctorul intrand in odaie dup doue csuri,
m'a gasit rezimata de parete, aprOpe leinata. M'a silit sa me culc, mi-a frecat mainile , acoperindu-me bine i mi-a is
Cum se pOte sa tremurati ast-fel? Deca
17

www.dacoromanica.ro

30

tri soRISORE

n'aveti mal multa tarie, atunci barbatul

d-vOstra trebue dus nurnai decat intr'ua casa

de sanetate!"
Incetal sa tremur.
Nu, nu, doctore, pentru Dumneclefi nu.

Niel nu sc41 cata putere am. Numal acli

sunt capta de tot. Cat de rfl i-a mers
am remas liniscita, der de ua linisce, cum
nici nu v'o puteti inchipui.
Sci prea bine, i nici s nu grabirn
trebile prea mult ; numai s avem in ve-

dere ca s'ar pute intempla se nu'l putem

duce nol doul, ba chiar sal fia ret de a
fi in apropierea nOstra i, veclendu-ne numai, s devina mai excitat.
Bine, dar se'npla cu desaverire in
rivinta mea ; re n'are sill parasesca gandul acesta?
Mi-e tema s nu remana cu el, clise
doctorul; bolnavii de felul acesta rareori
ii schimba ideile, i tocmal acel de aprOpe
al lor le devin mai nesuferiti. i apoi, copila, nu uita ca nu esci numal a barbatului
tet, ci ca pastrezi in tine ua alta viqa, Ca-

reia n'ai dreptul sa'l iei tta puterea."

Iti potl inchipui, ce grip, aveam sa, aswww.dacoromanica.ro

Uk

EIORIBORE

31

cund celor-Falti starea lui i tote internplarile astea ingrozit6re, 0 cat doream sti

pot cauta e singura.

Septernani intregi n'am vrut sa me

tot mai ave,a momente lucide, i multe a trebuit sa spuna
doctorul meti pana s me aduca la hotaArea de a'l lasa sa plece. Ah! in curend
e insami m'am convins ca nu'mi erat
puterile destul de mari, cal eram nesufedespart de el,

fiind-ca,

rita i ca, presenta mea 11 irita i mai mult.

Am reuit a'l duce de acasa cu pretextul

de a face ua, mica caletoria spre a consulta

pe un medic renumit. Pe drum a remas

cu desaverire liniscit, pana ce am ajuns
in ora; se vede ca casele i Ornenil ii
excitat acolo, cad era sa'ml scape. Atunci
i-am spus ca mi-e vieta in primejdie, deca
me parasesce, cad me urmaresce un duman. Ast-fel l'am adus pana la ua casei
de sanetate i in momentul cand trecu el

peste prag, se'nchise ua cea mare dupa

el, lasandu-me singura pe dinafara. Me re-

zimai de zid, cad imi venea sa cad. Doctorul nostru, care asceptase pe Reinhold ca
sa'l primesca acolo, iei, me aecla in tra-

www.dacoromanica.ro

32

17A SCRIBOICE

surg, clicend nurnai: E bine, e cat se pte

de bine !" i m duse MIA intarchare acas.

Nicl nu mai era vreme de pierdut,

cad:

nOptea me apucara durerile i dupg dou

gile irni tineam pe copilita mea, Heny, in
brate. Eti pierdusem consciinta i ast-fel
am rmas sptemani. intregI intre vitg i
mOrte : pentru mine ua vreme binefgcacire,
ua vreme de uitare desaverit, din care cu
incetul m'am desceptat la intelegerea stgrii

mele. Cu multa nepsare am aflat atund

cg moiele, casa, rochiele, giuvaerele, in
sfarit tOte fusel-A vendute. Insa tot-ua-datg

mi s'a spus ca noul proprietar vroia sg me

lase sg pd cu chiria in partea cea-l'alta a
casei, ca sa fla departe de tOte aducerile aminte, precum imi spunea doctorul met.
Cand am voit sal multumesc, me fcu sg
tac i iml clise cg n'aveam alta trOba de cat
sa'mi admir feW, atat de mica i de fru-

mosa, cu ochh el albWri, care aveat ug

expresie stranie de adanca cugetare."
Ce pi-6sta eram! nici nu mi-a venit
in minte sg intreb cine cumperase casa cu

un pret atat de mare in cat puteam sg titesc fara a'rm catiga panea prin muncg.
I

www.dacoromanica.ro

EA BORIS/5HE

33

Le luarn tOte cum veneau: perul meir

taiat , odaita cea frumuica, cu ceataltg
algturea pentru Heny i dadaca el', amendoue lurnin6se i vesele cu vederea spre
grading, povqele i poruncile medicului,
care cu cea mai mare ingrijire me scgpase
de rnOrte i me tracta acum ca pe un copil
mic i nesocotit. Numal la Heny me tot
gandearn,

era in totdeuna culcat langa

mine, i ceasuri intregi me uitam la buzele

el roii i bine taiate, la manutele el cu

unghiele lunggrqe ca migdalele, la picioruele ei mid i rumene, apol me uitam la
perul el pe-aprOpe alb, der mai cu serng
la ochil el! D6mne, ce frumos era copilul!
In tot timpul incetel mele reconvalescente n'am vclut pe nimenl afarg de me-

dic si de dadaca copilului met. Dedesem

drumul tuturor servitorilor. Scirile de la

barbatul meg eraii tot aa de rele ca la

inceput, i nu mi se ingaduia nici chiar
gandul de a me duce sal \Ted. Adese orl
doctorul in bungtatea lui licea sa'ml procure distractie, insa atunci eil II aratam

copilul respunqendul: Ce distractie mai

bung a1 pute sa am!" Peste cate-va luni
3

26,811.

www.dacoromanica.ro

34

Tri SCHIBORE

il \rep'. ca se uita cu mare atentie la Heny,

apoi dete din cap. Eti, se intelege, m'am

speriat grozav; l'am intrebat de ce a dat

din cap, ins el mi-a spus ca se jucase cu
copilul. Faptul ea, copilul nu facuse Inca
nici o incercare sa se scOle nu me ingrija
catu1 de putin, de re ce nu vclusem alti
copii. Ochii aceia minunati imi aduceat des-

tula mangaere. Se uita la mine cu atatea

fagaduinti, ca i cand in fiinta asta mica,
ce era singura mea bucurie i mangaere,
s'ar fi ascuns comori intregi de spirit i
suflet. Mi-ai fagaduit rgbdare, i ca muma
priceputa scil ca ua data ce incepem sa vorbim despre copii notri, numai scim sg ne
oprim?"
Si totql! totu1, a1 vrea mai bine sa
me opresc aici. Acura veni cliva, in care
doctorul imi spuse Ca, proprietarul vrea sa
faca curioscinta cu mine i cere voie sa;m1

fig presentat. Nu'mi venea sal primesc,

der atunci doctorul se supera, spunendu-mi
ca nu trebuia sa, fiti atat de nepoliticOsa,
ca in singuratatea mea me desvetasem de
ori-ce obiceiti de a trai cu strginii.

A trebuit in cele din urmg sa, me imwww.dacoromanica.ro

uA scu8ORE

35

brac 0 me cuprinse o nervositate atat de

mare, cum m'ar cuprinde pOte i acum,
deca ar trebui sa intru in contact cu Omenii.
1,)60 ca m'arn uitat chiar in oglinda. Perul
incepea din nog a se increti in jurul fruntii

mele, dar ce grozav slabisem ! Copilul il

pusei in leganul albastru i'l trasel aprOpe
de tot langa scaunul meg ca sal pOta admira strainul, chiar 0 nevrend. De-ua-data
imi adusel aminte ca uitasem cu totul sa
intreb de numele strainului, 0 me cuprinse
un mare simtiment de sfiala.
Cum mi se aprinsera, obrajii, cand de-u-

data batu cine-va la ua! Der eine sa vecli

Ca intra : nimeni altul de cat Herbert Krause.
D-vOstra sunteti? clisei speriat; nici
nu sciam !" El se uita la mine cam mirat de

primirea ciudata ce i-o faceam , mi se pare

Ca in tag, viata mea n'am fost atat de

prOsta ca in momentul acela. Par'ca i acum

me mai cuprinde acel simtiment stranit de

atunci. Simtearn tot-ua-data i recunoscinta

i manie; a0 fi vrut sal imbratiez 0 totua-data sal spun ceva neplacut ; ca de obiceig iara1 nu sciam de ce. Era numal un
fel de simVment trecetor. Niel n'am putut
www.dacoromanica.ro

36

uA scaISORE

se-i aret acest simtiment, caci el incepu in-

data sa'mi vorbesca de ua, mie de lucruri

placute, tocmal cum trebuie sal vorbesci
unul om bolnav. De mult venise, der nu'T
aruncase inca privirea pe legan. Ins d'uadata Heny deschise ochil i se uita la el,
ca i cand l'ar intelege. Subt acea privire
el deveni din ce in ce mai neliniscit i in
mine se descepta mandria, veclend ca. Heny

cu ochii ei adanci nu putea sa remana nebagata in sema. In sfarit Herbert se scula,

1, apropiindu-se de copil, II mangaia obrajell cei midi, apoi d'ua-data fara a Vice cel

mai mic cuvent despre copilul meu, irni

Vise cliva buna. Me cuprinse din not mania. Ins speram ca se va mai intOrce in
curend, i aa a i fost, veni ler la mine,
la inceput ua-data pe saptemana, apoi de
doue oil, i in sfarit in tote Vile le.

',AO* aye mai putin drept de a vorbi

dEspre copilul meg de cat alte mume, cad
trecu un an intreg i al duoilea fara ca

Heny sa fi facut cea mai mica incercare

pentru a se scula in piciore 1 a vorbi.
Nu me miram de acest fapt, de re
ce nu vedeam alti copil, pana ce inteua
www.dacoromanica.ro

tri scanORE

37

cli imi veni in minte s intreb pe femeia

portarului, de catl ani era copilul el, care
fugea singur prin tag, casa i le clicea la
toti pe nume, cu tOte ca era mai mic de
cat Heny. De un an i jumetate" lise femeia uitandu-se cu mandrie la flacaiaul ei

voinic. Para, me trasnise pana in inim!

Scrisel de-a-dreptul doctorului sa vina iute.

Dar ah! el nu'ml aducea nici

ug,

man-

gaiere !"

Cand intra pe u, ii apucal de brat :

Doctore, nu'mi e copilul ca totl copill ?

Nu'ml respunse nimic, i se uita la

mine cu mill, er eU incepui sa plang pentru antalai elan, in top' anil aceia lungi
i plini de groza, i plansei ca 1 cand
n'a1 mai fi putut s me oprese in veci.
cat a1 dori sa mai pot plange ca atunci.

Era ca i cand mi s'ar

sfaiat trupul,
ca i cand m'a1 fi sdrobit, ca i cand
n'a1 fi mai putut sa traiesc mai defi

parte.

Doctore, nu e nicl cea mai mica

speranta ?

www.dacoromanica.ro

Irk som86 RE

38

N'a1 put spune in mod hotarit, cd,

nu e nici cea mai mica.

De cand all bagat dunmeavOstra de
sm a?

De mai bine de un an i jumtate.

i nu mi-ati spus nimic? Cum ati
putut fi atat de nemilos ?
Ar fi fost mai bine sa n'aveti nici
macar atata bucurie cat ail avut'o? Mi se
pare cd nu.
Dar nu pot duce vita aa.
Ati fost in totduna tare i puternica, acum trebue din not s aveti curaj.
Suntql singurul sprijin a doue fiinte neputinciOse.

Lacrimile imi tot curgeati.

Bine, doctore, cum se pOte ca ochil
aceia frumo1 i cu ud, frunte atat de in-

telepta! Nu cuprind el ua imensitate de

idei ?
pecli

Da, sunt adanci ca marea i limca cerul, i ca el vor pastra tai-

nele lor !

Nu vorbi ast fel, doctore ! Nu mai

pot, nu mai pot !.. De ce nu rn'ai lasat sa
mor deca sciai cat de nefericita sunt.
www.dacoromanica.ro

trA scaIsORE

39

Fiind-ca n'aveti dreptul sa

sunteti Inca prea folositOre. Cine scie, ce
va mai cere sOrta de la d-vostra.
SA fiti e singura vietuitore intre

morti? Bine, doctore, am un suflet, am

sange in vine 0 nici-ua-data s n'am un
respuns la WO, iubirea rnea I Nu pot! Nu
mai pot s'o duc!..
N'am fost viteza in ceasul acela, eram
in lupta cu sOrta crancen, care me isbea
cu atata nemilostivire. Mo revoltam, me
sbuciumam, Vita puterea tineretil mele se
impotrivea in contra sOrtei mele; cli si
n6pte intrebarea de CO" irni era pe buze.
De cate ori nu vrern sa aruncam paharul
inainte de a'l fi golit pe jumetate, i e bine
Ca nu scim Ca se face din ce in ce mai
amar. Dar ua, mana neveclut ni'l tine la
buze. In zadar ne impotrivim, ceia ce nu-

mim nol desperare, nu e alta de cat Jaerabdare. Ah! ce nerabdare aveam atunci,
der n'a tinut mult.
Vei intelege, ca dupl prima lovire
ingrozitOre am inceput din nog s sper,

oB

pOte odata sa se schimbe spre mai bine;

me sileam deci a ascunde starea copilel,
www.dacoromanica.ro

40

171 SCRISORE

ca mai pe urmd, cand se va fi facut ca

tot'. Omenii, sa nu scie nimeni de starea
ei trecuta! POte vei intelege ca. in aceste
imprejurari n'am mai scris nimerui. Ce era
s suit; clt I n'aveam ce spune!"
Ce nu puteam spune era despre Herbert. Cat de bun n'a fost el cu mine in
Vele acele! Ce rabdare ingeresca a avut
cu mine! Cu ochl plini de lacrirni imi vorbea incet de rabdare, de speranta, i imi
spunea ce vita trista 1 derta avusese
el pana a nu me cuncisce, ce prq punea
pe prieteugul met. Imi spunea de multe
clile jalnice, de singuratatea lui i cum vita
II era frumOsa acum, ca ii dadeam voie sa
traiasca langa mine, s se sprijine de puterea mea sufletesca.
Cand il auclearn vorbind ast-fel, mi-era
ruine de slabiciunea mea, i. incercam a
infrunta furtuna vietei ca in trecut. Faceam
amOndoi impreund incercari neobosite pen-

tru a scOte ua, vorba depe buzele fetitei,

pana ce doctorul ne opri de a o mai face,
qicOndu-ne ca ar fi mai bine s'o lasam in
pace, ca trebuia sa me supun i de astadata, precum me supusesem i la loviturile
www.dacoromanica.ro

ml scitzsema

cele-l'alte ale sOrtei. 0 Heny

41

Heny! Pu-

tini copil ail fost pNiti

cli
i nOpte cu
atata iubire ca tine! Altil ar fi ajuns la ua
desvoltare minunata, i sunt in veci lipsii
de sOre, in cat se usuca din lipsa de iubire ! Er ell, comori de iubire ti-am dat
i. totu0 in zadar ! Une-ori par'ca me cunoscea, par'ca vroia sa'i intincla bratele
el mititele spre mine; der era numai ca un
fulger de conschnta, apol er remanea cu

ochil albastri i 1iniscil, .cu gura ei tacut,

frumOsa ca un inger i ca dnsul strain
pe acest pament. Fara Herbert n'all fi putut trece prin vremea aceia. El ins a sciut
sa mi-o faca, frumosa prin iubirea lul plina

de abnegatie. 0 Herbert, om credincios,

ce rll ai fost resplatit!
Eu nu' mi cercetam sufletul. Simimentul care'l aveam pentru el, el 11 lua
drept prieteug, i nici nu era Herbert alt-

fel cu mine de cat ca un frate plin de ingrijiri. Cu ce dor il asceptam! i el venea

in t6te i1ele aducendu-mi fan, irna i
vara. Florile ere.' singurul lui dar, care imi

placea cu atat mai mult, cu cat nu ievam

nici-ud-data din odaie i'mi placea sa'ml
www.dacoromanica.ro

42

III BCRIBOILE

simt odaia petrunsa de miros dulce.

Cand
implinise Heny trel ani, Inca nu putea nici
sa umble, nici sa vorbesca, der pare-mi-se

ca putea sa ecla putin In sus. Nu pr

mi-aduc aminte. Pe atunci Herbert a plecat la un drum lung, care l'a gnut departe
vre-ua cate-va luni. In vremea aceia Heny
a fost pe merte din pricina dintilor, er de
atunci incepu sa scrisnesca din ding i sa'i

sucesca i sa'i framente manutele, in cat

i se toceaft dingi i unghiele. Sgomotul din-

glor imi trecea prin tot trupul. Cu tete

acestea, copila devenea din ce in ce mai
frumes, perul II crescea des i lung ; nu-

mai n'avea lustru, era intocmai ca inul.

Obrajil *II erail rumeni, pelita straveclie i
subgre!

13-a-data o lasal singura pentru a face

ua incercare sa ved pe Reinhold. Cand intral la el, genunchii imi tremurat.
Sufletul met! clise el stringendu-me
la pieptul lui. Me mai iubesci?
Rospunsel da" micand capul ; nu puteam sa vorbesc.
Deca me vel ierta vre-ua-data, vom
mai fi fericiti impreuna, der pana atunci
www.dacoromanica.ro

ul scatisORE

43

trebue sa reman inchis, in mana chinuitorilor.

Apoi Or incepu sl, aiureze

sa se

terna.

Medicul de acolo avea mare speranta

pentru indreptarea lul. J2icea ca sa nu pierd
increderea i rabdarea. Mu lta rabdare se
cere une-orI femeilor! Cruda sorta era sa,

mergl de la copil la barbat, apoi sa te intorci la copil, fara sal): arate macar printeua privire ca te dorise. Cel putin el me
cunoscea!

In sfarit, in cele din urma, primil Ill

scris6re de la Herbert ca, se 'ntOrce. Incepul s plang de bucurie, cand intra la mine
intinclendu-nii amendoue mainile. Ce iute

II mergea resuflarea; mi se pare Ca aud

bataile inimel lui!
Cata vreme am fost despartiti! clise
el, i glasul il tremura.

Da, cata vreme! i aa de reil m'al

invetat, Herbert, in cat n'am puterea de
a tri cand sunt singura.
In cliva aceia i-am qis pe nume. El facu
ua micare, ii netelli barba, apol deschise

www.dacoromanica.ro

UI scausORE

44

gura ca i and ar vrea

sputa ceva,

insa eti ii taia vorba :

Am fost de am veclut pe barbatul

Herbert 41 incrunta sprincenile;
i el m'a cunoscut, i medicul are multa
speranta!
meu;

Medicul e nebun! isbucni Herbert.

Nu'l mai vepsem inca atat de violent.
Adeca d-vOstra credeti, continua el,
ca cine-va se pOte reinsanatoi dupa ua
ast-fel de MA ?

Eti nu seal, der trebue s cred pe

medic cu esperienta lui cea mare!
Da las'o in pace esperienta I
Me
due la el san intreb pe consciinta.
Nu 'nteleg de ce, ca tot n'ar schimba
nimic in vita mea.

Aa, intr'adever? nu s'ar schimba

nimic?

Se plimba cu pa1 marl prin odaie; un

moment nu se mai auqea alta nimic de

cat resuflarea lui grabita 1 scrinitul dintilor mititelii din pat.
D'apoi asta ce mai e? clise el, oprindu-se de-ua-data.

Ce sa fia?
www.dacoromanica.ro

mi. scaIsORE

45

Sgomotul acesta ciudat ?

Aa me obicinuisem cu el, in cat uitasem ca Herbert nu'l cunoscea, i me trecu

gandul Ca acum inebunesce i el. Par'ca
incremeneam i. mi se facea trupul de ghiata.

El ins se apropia de pat.

Ah ! tu esci ! In totduna ii framenta mainele si scripesce din dintI?
Da, in totduna de cand i-ati venit
din VI.

Se vede ca i aici medicul are speranta, clise el aspru i cu amaraciune.

Dedel din cap i me uitai aa de speriat la el, in cat ii veni in fire:
Iertati-m, clise el, v'am suprat; dr
nu mai pot sa vd suferinta d-vdstra, nu

sunt vitz ca d-vOstra, nici martir, i tota

firea mi se impotrivesce in contra sOrtei
d-vstra, care ai vrea s'o scutur pana ce
s'ar schimba.
Dca singurul meti prietin slabesce,
ce sa m fac et ? Nu'rni cereti lucrurf
neorn enesci !

ETA? din contra, nimic neomenesc nu

cer, ci....

Imi apuca mana, ii apasa buzele pe

www.dacoromanica.ro

irk scaniOnE

46

ea, apoi disparu Mr' a fi sfar0t vorba lui.

Cate-va qile nu mai veni pe la mine. Me
tot intrebam cu nelinisce, cu ce ii jicnisem.
Imi readuceam in minte convorbirea nostra
felul lui de a fi, der nu puteam sa, descoper nimic. In sfar0t, auclii din not pasul
cunoscut. Me sculal iute, ca sa fug inaintea

lui Herbert. Avea faa atat de intunecata,

in cat me inspaimentai:
Am fost la casa de sanatate, Vise el.
Ei

?....

Mi se batea inima, ca i cand ar fi

vrut sa'ml salte din piept.
Mai este speranta! Vise el inabu0t.

L'ati velut?
Ba nu, sa 'ntelege ca nu, der pe
doctorul l'am veclut.
i el a clis?

A Vis, c deed nu s'ar mai ivi ua

crisa noua, s'ar put6 indrepta."

Deca! Un asemenea deca" e ca un

scripet pe care II intinde tot trupul pana
se rupe. i trebue sa remal liniscit, ba
chiar sa multumesci ca te tortureza. Este
un fel de speranta mai ingrozitOre de cat
desperarea.
www.dacoromanica.ro

ui scsISOZE

47

Ore ce a mai fost pe urma?

In capul met se 'ncurca tOte! Un timp
indelungat imi pare ca un ceas, i un singur ceas ca luni intregi. Scit numai Ca
Herbert frill era din ce in ce mai drag; ba
Inca, ce drag mi-era! Ce glas plin i patruncltorjavea cand imi citea, set cand me
indrepta ce sa fac, ocarindu-me incetior,

sal mustrandu-me cu blandeta. Cand imi

da mana, me trecea un fior cald. Pasul lui
Ii cunosceam din sute de alti pai. Cate-uadata consciinta mi se descepta i me intrebam Meet : 6re ce simVment aveam
pentru Herbert?! DOI' ii inchideam ua i
puneam zavorul, cad.' gandul de a me lipsi

de el nu'l puteam suferi. Se vede ca nu

era bine sa'l leg ast-fel de sOrta mea ; se
vede ca era ret ca nu puteam sa reman
singura cu tOta nepastea mea. Cate nopti
n'am remas in genunchi, ca sa iOt hotarirea sa'l departez de langa mine, i cand
venea diminOta, ascultam cu dor ca
aud pasul. Cate n'a spus lumea! Eu insa
n'arn aflat nimic. Eram mult prea tinera,
prea singura i prea nepriceputa pentru a
me put6 lua dupa vorbele lumil.
www.dacoromanica.ro

48

-ETA SCRISORE

Cate-uA-data imi cliceam cA me iubea ca

pe uA soil, nu alt-fel;

nici nu eram

atragetOre, nici primejdiOsa, nici frumOsa,

apr6pe de dou-cleci i opt
nici tinera,
nu, nu de sigur, nu se putea sA
de ani,
me iubescA! Cum 6re s'a intemplat de mi-a
deschis ochil, in cat nu putea sa'mi rernana
nici cea mai mica indoiela? Nu mi-a facut
nici-uA-datA ua, anumita declara0e; una i
singura, fOrte vifor6sA, ap precum e scris

in cArti, era in fie-care cuvent ce'l rostea,

in fie-care privire, in fie-care micare. Me
faceam CA nu'l inteleg, pana ce inteun tarcliti

el clise:
In cazuri de nebunie incurabilA, des-

pArtenia intre soti este cu putinta i de

sigur nu e uA criml!

0 mai sirnt i acum fierbint,Ola, care

me trecu de la crescet pana in talpa. Me
sculai intinclend mainele mele spre el i,
stApanindu-mi micarea, optii:

Ast-fel de lucru sa nu'l spui; vecli,

nu'l spune, caci atunci t6te trebue sl fia
sfarite intre noi. N'al' pute sa mai tin la
tine, decA a1 fi necredinci6sA.

i el vorbise fOrte Meet, cu capul plewww.dacoromanica.ro

trA. ISCRISMIE

49

cat pe u carte; acurn se uita la mine

i,

razimandu'i fruntea pe mana, Vise:

Mal e speranta pentru el i nu mai

e pentru mine : cine din nol e mai nenorocit?

0 Herbert, iml rupi inima!

i tu pe a mea.
Eci am jurat, Herbert!
Aa e; aT jurat.

Si el nu me are de cat pe mine in

lumea asta.
Dr
Tu

et,... pe cine mai am eti?

tu,... tu al mult prea mult,

mal mult de cat a1 fi trebuit

dat, ...
al sufletul met' intreg.
Din pieptul lui iei un sunet jumetate
de jale i jumetate de bucurie. Se scula i
me strinse in brate, e insa ii departal incet de mine, fOrte Meet, pana ce se duse
de tot. Am incuiat apol ua dupa densul
i am caclut in genuchr langa copilul care
dormea

DOmne, ce sa fac? copild, spune-mi

tu ce sa fac? ter copilul se descepta me

privi cu ochil sei marl i scrisni din dinti.
Ce alt respuns mai ceream? N'aveam drep4

26,811.

www.dacoromanica.ro

50

uA EICRISORE

tul sal pun povara acestui copil. De vre-ua

cate-va

orl voclusem cal era urit

ca

scrinitul dintilor nu'l putea suferi. Adese-

ori lua manutele copilului in ale lui i le

stringea cu mare asprime, ca sa le silesca
la un fel de linisce, i pe cand o facea ua
cuta adanca, i se sapa intre sprincene.
(led, tatl copilului met totui s'ar
mai interce i nu m'ar maT gasi? i dca

Herbert n'ar putea s sufere pe copilul

met
atuncl 1e-a0 fi adus nefericire la
toti trel.
De-ua-data ImI apare ir datoria, nu in mod nesigur, nu, ci cu cea mai
mare claritate, mare i urie0 o vedearn

inaintea mea, fall a put inchide ochil

pentru a nu o mai vede. Grea a fost
lupta! Norocul irni suridea in Gale, strelucitor, dulce i mandru! i tot in calea mea
era cei dol at mei. Aduceam desperare unui

om, der acela era sanetos i se putea impotrivi sOrtei, putea inima mi se incleta
la gandul acesta
sa me uite i sa caute
altundeva norocul, pe cand pe cei dol bolnavl II impingeam in miseria cea mai desnadajduit. Nici nu mai dormeam in vremea
aceia i perul imi incaruntea. Herbert vedea,
www.dacoromanica.ro

trA SCRIBORE

51

in ce stare eram. Aci era bland i desmierdator, aci violent i aspru, spunendu-mi ca nu mai pOte trai ast-fel, c6, vrea

casa lui cu nevast i copil.

Slabeam f6rte tare 1 irni framentam
rninile pana ce me dureat. Lui ii spuneam:
Deca ar pute sa'ml fagaduiesca, ca
nu me va mai cun6sce vre-ua-data, Ca nu
va mai deveni ir1 om intreg,

der aa!

Nici pe Heny n'o mai ingrijam atunci.

0 lsam ciasuri intregi cu dadaca, i'mi
inchipuiam Ca nu puteam sa aud scrinitul
dintilor. Nu, curajOsa n'am fost atunci. In

puteam sa tree de curaj6sa, der nu in ai mei. Nu'i vorba ca nici

nu puteam vede ce simte copacul in radacinele lul, cand furtuna 11 scutura crescetul. Ii admiram ca a remas in piciore,
chiar i dupa ce i s'a rupt tOte crengile.
Cum a1 fi vrut sa me franga, sa me desrdcineze, s me usuce furtuna, numai
ca sa nu mai fi fost, ca s nu mai fi putut sa sufer. Mi-era dor de dureri fisice,
spre a nu mai simti suferinta in mine,
care me muncea. Am scris atunci la casa
ochil celor l'alti

www.dacoromanica.ro

TrA SCRIEIORE

52

de sanetate ca yin in cutare qi, numal

pentru a mai c4tiga putere in contra mea.
Nu nurnal Ca me cunoscu Reinhold, der
me

i imbrani cu mare dragoste.

Carja mea de betranete! irni clise el,

i adauga:
In curend me vol indrepta, i atunci
am sall resplatesc tete, femeea mea cea
credinciOsa. Mai aud glasurile, der acum le
cunosc i nu me mai tem de ele. Putina

rabdare sa mai ai, i atunci yin ler la tine

sa fim feric41, der nespus de fericiti impreun

Fie-care cuvent me strapungea ca un

cutit. Reinhold se simtea slab, me iubear
il puse nadejdea in mine, lirnanul lul de
scapare.

Se vede Ca eram fOrte palida cand

m'arn intors, cad toi s'au speriat i nr6
intrebati, deca II mergea mai reg.
Nu, nu; il merge bine, le tot res-

pundeam. Herbert intra tocrnal in odaie

i me auqi. Cat nu eram singuri, se stOrli, der apol isbucni. Era cu desaverire
desperat. Vorbea cu totul aiurea, mesurand

odaia cu pa0 marl,

cu

ochil atintql spre

www.dacoromanica.ro

trk scRISORE

53

parnent. A pus maim pe gurita lui Heny,

ca sa remand liniscita, i neputend'o face
sa taca, o scOse afara. din odaie. Et nu
cliceam ua vorba, me uitarn la el i'l lsarn
sa fad, tot ce vrea. Remsesem nemicata
pe loc, rezemata de ua masa. De-ua-data
me cuprinse ua obosll, ca i cand mi s'ar
fi impietrit tot trupul.
Acum du-te, II ise, trebue s dorm,

nu pot spune un cuvent; du-te! Cui pe

ua canapea neputend sa me mai mic. Era
ca un fel de paralisie. Nu puteam nici s
vreat sa me mic, cad uitasem cu desverire cum trebue sa ridic capul i cum
trebue sa me slujesc cu mana. Chiar i
limba o micam anevoe. Imi trebuea un
fel de incordare spre a put forma un
cuvent. i ochil mi se inchideat, cu tOte
Ca nu puteam sa dorm, nici n'agl fi mancat ceva, dca Herbert nu m'ar fi indemnat
cu linguiri i desmierdri. Era fOrte bland
i bun cu mine 1 nu'ml vorbea de lucruri,

care ar fi putut s. me turbure. Odata oil

de doue on pe i uni" aduceat pe Heny i
o puneat apr6pe de tot de obrazul met
ca s'o pot saruta, cad nici ea nici et nu
www.dacoromanica.ro

vA SCRISORE

54

ne puteam ajunge. P6te ca a1 fi rernas

culcat ast-fel luni sea ani in loc de septemani, cad nu me indreptam. Der atunci
sOrta imi dete imboldirea care'ml lipsea.
Sosi ua, scrisre, care spunea ca la Reinhold se produsese crisa de care le era
tem ; Ca me vor chetna cand el va fi apr6pe de mOrte, der nu mai inainte spre
a nu'l nelinisci. De-abia cetisem scrisOrea
ca me i sculasem i me imbracasem,
plimbandu-rne in neliniscea cea mai mare.

In slabiciunea i turburarea mea insa ca.

deam din ua parte a odail in cea-l'alta,

fara a sci ce fac.

In starea asta me gasira Herbert i

doctorul, amendoi forte mirati, der mai
mult ingrijati de cat bucuro1 de-a me vedea sculat. Aa cu desaverire me uitasem
pe mine insa'mi, in cat esclamarea lor plina
de mirare mo surprinse.
Destul am fost bolnava, le qisel, acum

nu mai am vrerne.

Herbert i et nu vorbeam un cuvent

despre ceia ce ne atingea mai rnult de cat

tOte pe pament; imi tot citea din carti,

der nici el nu scia ce citea, nici ea ce auwww.dacoromanica.ro

ITA SCILISORE

55

pain. Ce mai remanea din vreme, o tieceam plimbandu-me prin casa ca un leg in
inchisre.

In curnd am sa ajung ca Heny, II

cliceam, nici nu mai pot sta linitit.
Nu mai vorbi ast-fel, imi rospunse
Herbert uitandu-se la mine cu nisce ochl,
care imi taiarg pofta de-a mai spune Inca
odata ast-fel de lucru. Atunci credeam ca
era ua vreme nesfarit de lungg i de durerOsa, cad nu mai imi venea nici ua scrisore. Acum ins scig ca era ug vreme
plina de indulcirl. A fost primavara mea
cea de pe urma, cu furtuni i cu viscol,
cu nori amenintatori i cu rap de sOre,
cu verdota frageda i tinra. i acurn mai
intineresc cand m gandesc la vremea aceia. Par'ca mi s'ar fi lgsat timp ca sa,
pot msura rnarimea jertfel mele. De viitor
nu vorbeam nici unul din noi, numal de
trecut. II multumeam lui Herbert pentru
ciasurile frumOse care mi le deduse. El
imi multumea, ca fusesem stOua lui conductOre.

Pang ce inteua

i,

inearn ua scrisOre

in mana de la casa de sanatate, a caret

www.dacoromanica.ro

66

III BORISORE

privire me facu s 'ncremenesc. Slova, de

i nesigura i stricata, era slova lui Reinhold. La inceput imi tremurail degetele aa
de grozav, in cat de-abia am putut s'o
deschid. Continutul era :
Iubita i credinciOsa mea nevasta!

Multumesc lui Dumneleil din fundul

12

inimei, care rn'a scapat de intunericul noptil

i mi'a facut ler lumina.

Peste doue chle sunt in bratele tale.
Al t pentru vecie,
Reinhold."

Mal era alaturata i ua scris6re a directorului : Reinhold s'a indreptat ca printeua minune i cere cu atata staruinta a
fi trimes acasa, in cat nu'l mai putem opri
de-a se intOrce. Cu liniscea cea mai mare
cu mare pruderqa, pote fi mantinut in
starea lui actuala."
POte de clece ori am
citit scrisOrea i, pe cand citeam, tote se

perdeau in jurul met, ca un pustiu intins

cu monotonia hiT a-tot coveritOre. Nu'i

aa, era reft ca m'am gandit atunci mai

mult la Herbert, de cat la barbatul mea?
Der nu sunt vre-un viteaz, suflete iubite,
se, null inchipuesci un asemenea lucru. E
www.dacoromanica.ro

Irk scRISORE

57

bine ca nu se pot citi tcite gandurile de pe

frunte, ca pOte gura sa taca, i sa nu tradeze sfiala inimei. Numai Dumnecle 1 ea

scim ce am gandit in ciasul acela! Acum

tOte sunt ingropate, adanc de tot, i ua
piatra, grea e pusa peste ele pentru vecie.
Cand veni Herbert ii dedei scriscirea, fara
a spune un cuvent. Intr'ud, clipa o trecu
cu ochii, apol o facu ghem, o netecli apoi,
recitind'o din not i ier o mai citi i mainele il tremurat, i ua lacrima din ochi II
cap pe fila de hartie. Me aruncai in bratele lui i remsei timp indelungat sprijinit de pieptul lui credincios. Am Ondoi nu

puteam spune un cuvent in acest cias de

mOrte. Imi tot sruta lacrimile care isvorat neincetat, pang mi le usca i suspina
ca i cand i s'ar fi frant inima.
De
vre'ua cate-va off a incercat sa, spuna ceva,

der n'a putut i a dat din cap,

suriclend

cum suride omul cand mOre.

Acum iatal
langa ua! Se mai intOrce oda-0,, imi face
semn cu mana, apoi iata, locul gol i, unde

stam, am caclut in genuchi, orbit de lai totu1 n'am murit atunci; se vede
ca aveam mare isvor de vieta. Durerea imi
crimi.

www.dacoromanica.ro

Ui BORIBORE

58

strapungea inima cu sageti infierbentate.

Imi astupam gura, ca sa nu tip. De-IA-data
ca in departare, aud dintii lui Heny scrinind i deschiclend ochii, \Ted copila stand

in picioruple sale in ua, ca ua nalucire

aievea, venind pe verful degetelor pana in
bratele mele, care i le intinsesem i clicOnd
ceva ce semana cu Mama". Dadaca, care
venea dupa ea plina de bucurie ca reuise
atat de bine surprinderea, se speria veclend
micarea adanca, dr incepu apoi s poves-

tsca, cum Meuse ca sa ajungl la ua astfel de minune.

Pregatii odaile lui Heny pentru Reinhold. De-acum inainte ea era sa dOrma cu
mine. De aqi inainte nu mai aveam nervi
erat inlaturati pentru totd6una. Ddaca,
slujnica i bucataresa se tot uitat la mine
cu mirare intr'un moment de linisce me
dusel sa me uit i et in oglinda: perul
met albise....
Bine clici
sOre

vroiam sa salt ul seri-

Der unde am remas 6re?

Intelegl acum tacerea mea fata cu tine."

Daca le-ar sci pe tOte, ar intelege-o i
mai bine.
www.dacoromanica.ro

vA

SCRISt5ILE

59

Ce sall spun de toti ani aceia care

se asemanat in speranta i tema lor, pana
veni vremea, in care incepu Heny sa umble i se intOrse Reinhold insanatoit acasa.
Niel

null poti inchipui, ce moment de a-

danca micare a fost atunci. El ajunsese a

fi om betran 0 se uita cu jale la perul

met cel alb, lr cand vecIu pe Heny intreba : E al nostru?..." nu putu sa'i urmeze vorba i incepu sa planga atat de
tare, in cat me cuprinse spaima pentru el.
Me temeam de anevrism i de dambla, set
de ua noua isbucnire a Mel lui grozave.
Trecu insa furtuna, fara urmarl funeste.
Din contra, era ca i cand s'ar fi inmuiat
ceva in el; atat era de blajin i de iubitor.
II mai \Ted luand pe Heny pentru antaia data in bratele lui; cum II sprijinea
capul ei mititel de pieptul set, pe cand cu
mana cea-l'alta tinea manutele copilului,
dr cu desaverire alt-fel de cum Meuse
Herbert. Imbratiai atunci pe copilul met
cel mare 0 pe cel mic, cerendu-le iertare
in fundul inimel mele, ca un moment eram
aprOpe saq uit.
De atunci nu s'a mal intemplat nimica
www.dacoromanica.ro

171. SCRISOBE

60

mai insemnat in vita mea. Heny a crescut mare 0 frumOsa 0 spune cate-va cu-

vinte, care insa nu le inOlegem de cat

Reinhold 0 et. Reinhold se plimba ciasuri
intregl, sprijinit pe bratul met. Atunci ne
uitam la flori 0 la fluturi, i ne bucuram
de sOrele stralucitor 0 cald, ler cand e
frig, ne bucuram de zapada i de frunclele
vetejite alungate de vent; nascocirn chiar
0 poveti care se potrivesc cu ele, i. cand .
trecetorii ne privesc, me uit i eil la el, i
me uit pana cand se duc.
Citim mult impreuna; atunci el adeseorl adOrme, ler ell citesc inainte ca sa nu
se descepte. Jucam domino i loton 0 ne
inchipuim ca peste curend vom fi invetat
pe Heny sa jOce cu noi.
1)1 deosebita placere a lui Reinhold e
sa pieptene pe Heny. Cu ua adeverata pasiune il desface prul el minunat, care ajunge pan' in pament, il neteclesce, il impletesce, i il desface din not. Atunci amen dol sunt atat de mul-Vimiti, in cat in
vremea aceia imi pot vedea de cele trebu- .
inciOse. Am ajuns un adeverat om practic,
i le duc tOte eti insa-mi.
2)

www.dacoromanica.ro

iA BORIEIORE

61

Precum vecll, casa mea nu e fcutd

pentru un om tnr, i vita mea e monotond i putin interesantd. De aceia scus
scrisOrea asta 1ung. Tu singurd al cerut'o,

acurn pte cd n'al sa al rabdare s'o citescl pan' in capt. Dr sunt n femee betrand i lungd la vorbd, pOte cu atat mal
mult, cu cat am rare-orl ocasia de a vorbi.
Rrnal sdnatOsd, i cu venirea bdiatulul trimite-mi i chipul tU, ca s pot vedea
cum esci acum. i il multurnesc pentru
amintirea ce mi-al pdstrat'o, mi-ai fcut
rnult bine 1).

Betrana ta prietind,
Agata".

`) Nuvela Uct Scrisore" este tradus de ddra L. M...

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

II.

iN VOIA VENTULUt

www.dacoromanica.ro

iN VOIA VENTULUt

TOte paserelile, toti puff de vulpe

de urs i-at maiculita lor! i numal ea

se n'am! Maid, ! Maiculita mea I

Aceste cuvinte resunat, intr'un desii

intunecos al padurel, atat de sfaiator, In
cat pOne i natura amutise pentru a asculta
glasul copilitel care se plangea cu atata jale.

Nimeni nu respunse Ia getnetele e, de

i nu .era singura, ci edea in pOlele unel
tinere i frumOse femel care, cu mana el
alba, i. plina de inele, mangaia b1onii carliontl al copilei.
AcOsta ascunsese figura'i delicata in
peptul tinerel femel i o tinea imbratiata
atat de strins, in cat parea a nu o mal las&
5

26,811.

www.dacoromanica.ro

IN VOIA vErrruLut

66

Fulguletul meg de zapada! murmura

acea dOmnd cu buzele tremuratOre.

Dr pentru ce te duel departe? de

ce ne parsesci? ce? nu ne mai iubesci,
nici pe frAiorul, nici pe mine, nici pe
tata?
Muma IT ascunse chipul ei jalnic In
pletele cele marl ale copilitei i suspina
addnc; apol se ridica in sus i clise i mai
incet ca antaig :
Angeraul meg !

Copila se agata i mai tare de dOnsa :

Vino, mama, vino acasa; fara tine

am sa mor!
Isi !

striga un glas de barbat din

cas, Isi!
Femeia sari in sus, desfacu cu violenta
bratele copilei de la gatul el, 1-apol disparu
ca ud fantasma.
Copilita rmase ca impietrita. Gingaa
ei figura devenise i mai palida, r ochi'i,
marl i negri, luciag acum fard lacrimi,

pironiti asupra locului unde cu putin mal

inainte se aflase mama sa. Numal printre
lungile i cretele ei gene mai straluciag

www.dacoromanica.ro

UT VOf A V2NTIILIIi

67

cate-va picaturl de lacriml; pleopele neini-

cate nu le lsaU se cada.

Isi! resuna pentru a doua Ora glasul.
Copilqa se'ntOrse i sbura, ca saltat
de frica, d'alungul aleelor urnbrOse. Cand
ajunse inaintea tatalui seti, se vedea cum

de fuga i se bateau prin prejurul gatulul

vinele el cele azuril.
Unde al fost, copila?
In gradina!
Unde, in gradina?
Colo, pe banca de langa boschet.

Spune sa te imbrace numai decat ;

ua dOmna voesce s te iea la plimbare.
Dr....
Jute! iute! WI clic. Alvina, imbraca
fetqa pentru plimbare.
Micele picaturI de lacriml pierisera 'Dote

in fuga cea mare. Niel el, nicl Alvina nu

le vquil; r acsta din urma era fOrte
necajita i nu sciti ce tot bombania de
persOna care n'are ce cauta p'aci". Ea era
roia ca focul i nu tocmal prietinOsa cu
fetita ale carel buze trernurail mereil.
Vino i tu cu mine, Alvina, clise'n
fine fetita.
www.dacoromanica.ro

IN AOI.A. VtNTITLIII

68

Nu face, adica voiti se qic, nu pot.

Eh ! ce ? acurn esci fata mare pql merge
i singura ; fil numal cu minte
adause
Alvina, 'apol murmura cam ma ceva. . .
Pentru ca sell merga bine !
Isi nu pricepu, cad se afla deja pe n.
terasa ascunsa in umbra, inaintea unei dernne

inalta de statura 1-a1 carui obraz era adoperth cu Un vel.

D6mna veni rapede spre copila, o saruta i luandu-I amendou marine ii ise :
Se stal la mine pene se va'ntuneca ;

atuncl se vina so te iea.

Copila lasa capul in jos sub marginele
cele largi ale palariel, ne and astfel nidi
un respuns.

Der cine ar fi putut citi ceva pe acea

figura! Era atat de caracteristic compusa,

in cat s'ar fi crept ca partile el nu erag

din acelmi tot: perul blond, ochii negri cu
genele galbene, sprincene subOrI, un nas
clasic, putin cam resfirat la nan, gura cam
mare, cand frumos rotunjit, cand urit intinsa, pelita subtire i alba ca laptele, mal
cu sema la temple, unde perul desina nisce
arcuri adanci.
www.dacoromanica.ro

IN VOIA VENTIILIII

69

Bine ca tinera domna nu veclu in fata-I

de cat acele bogate plete de per, cacl daca
ar fi veclut i fisionomia copilel, n'ar fi pu-

tut se se arete 'atat de iubitOre.

DOmna vorbia cu vioiciune, ba inca in
camera el voi se iea pe Isi in pOla.
Nu; itI muqamesc, Vise copila, acum

sunt mare, i mamel nu'l place aa.

Ija espresiune de neplacere i desamagire se citi pe chipul tinerel dOmne. Se
uit in oglinda, i1 potrivi perul i clise:

MI, Isi, ne chiama tot una i pe

tine i pe mine; i ell me numesc Elisabeta, per imi Vic Elsbeth.
Pe mine nu me chiama de loc Elisabeta, ci Luisa, ca pe mama.

A! aa? Ce urit obiceit de a nu

numi pe OmenI dupa, numele lor!
Ba nu! nu e urit! tata aa imi Vice,
er mania....
Eh? mama ta cum 41 Vice?
Alt-fel.

nu voi sa spuna cu niel un fel cum

II clicea mama el rnangaind-o.
Ce copila curiOs, se gandi Elsbeth,
voiam sel catig idima, der de giaba. Ce-o
www.dacoromanica.ro

IN VOIA VENTIILIII

70

se fac ell cu ea? Mi se pare ca a bagat

ceva de sema, drAcuorul asta, caci de ce
'ml vorbesce intr'una de ma-sa? !
E tatal teU tot aa de trist ? intreba
Elsbeth tare.
Pentru ce?

Pentru ca e singur cuc de cand

mama ta a plecat.
Intrbg-1 pe el, clise Isi mirosind
falsele camelie call se aflati in vasul de bronz,

pentru a'i ascunde lacrimele cad stag gata

se'l picure din ochi.
Elsbeth 41 mucg buzele.
Der fratiorul teti?.. am auclit ca e un
nebunatic i jurnetate.

Ba nu, e forte cu minte.

'Lti iubesce tatal WI?
Firesce, de vreme ce e copilul lui.
Aa e, adause Elsbeth strimband
din buze.

Se linisci ins sub privirea dumanesa

a copilei.

Ce de lucruri vel mai fi veclend i

tu cu ochii 61a. marl!
Isi se uita pe ferestr.

www.dacoromanica.ro

IN VOIA VENTIILIA

71

AitmintrelI, respunse ea, de ce i-a1

mai aye?
'Eh

daca e aa, am sall aret ceva

frumos, Vise Elsbeth sculandu-se i luand

pe copila de mana.

0 duse la un cotet

care era plin cu

iepuri de casa. Isi nu mai putea de bucuria i

voia sal prinVa pe toti. Elsbeth i dede unul
dinteenii i punendu-i-1 in brqe II ise :

Asta se fia al tot, der in schimb

se me iubesci i tu n4e1 pe mine.
Isi facu ua micare ca i cum ar fi voit
se dea inderet Iepuraul, der se resgandi,
'la strinse la pept i'l saruta cu drag.
Mie nu'ml dal un sarut ? Vise Elsbeth.

Isi i1 intinse figura roia i se lasa a

fi sarutata, pe amendol obrajil.
Ce-are s, Vica Alvina! esclama ea
cu bucurja.
Eh I

replica riVend Elsbeth, pOte ca

nu'l va pare bine, der asta nu face nimic.

Peste vro cate-va lunl, Isi se afla intr'ua i pe genuchil tatalui set.
Ce va Vice mica mea Isi cand me
voit cununa a doua Ora ? intreba eL
www.dacoromanica.ro

IN ITOIA.

72

VtNTULtrf

Isi se agata veseld de gatul luL

Aduci pe mama ind6r6t?
Tatal 1.1 muea barba cu suparare.

Nu, copilg, qise el; vel aye ua alta

mumg.

Isi se facuse galbena ca cra.

Dr, clise ea cu buzele pglite, mama
traiesce!

Da, mama ta traiesce, dr pentru

mine ea a murit!
Isi imbranci cu amendou6 manile pe
tatal s departe i striga cu lacrimi:
ELI vr6 so m6 duc la mama. Mama

n'a murit! Irrt s'o v6d! vrti sO me due

la ea.

i pe mine s6 me parasesei?
Isi suspina ca i cum purta in inima
el ua lume de dureri.
Vr61.1 sa fiti a vcistra a amendorora,

a ta i a mama
Dr daea noua ta mamuOrg va fi
blanda, fOrte blanda?
Eu n'o cunose!
Ochil copilel devenira negri carbune.

Ba da, clise tatal; o cunosci, .1 ea

a fost pentru tine fOrte buna; ea ti-a dawww.dacoromanica.ro

IN Wail VtNTULT7f

73

ruit acel frumos iepure de casa care 11 place

atat de mult.
Pe obrazul copilel se intipari ua ast-fel
de espresiune in cat tatal se incerca in
deert s'o pricepa. Semna a fl dispret i
repulsiune; parea ca tocmal atunci copila
pricepea bine ceia ce nu sciuse. Espresiunea insa nu era copilaresca, ci ceva neinteles, venit de sus, demonic.
0 s ascu1t1 de densa, copila mea?
Isi facu semn ca da.
Te vel purta bine i prietinesce cu
densa, pentru ca acesta, iml face mie placere.
Isi facu ira,1 semn ca. da.

Si ma i. tarp o vel iubi, nu e aa?

Ca un fulger, copila disparuse din casa.
La cununia tatalui seg, Isi, in haine de
serMtOre, se afla langa Alvina. Se vorbia

de minunatul el per, de genele cele lungi

i blonde, care semAnati a fl un vel strveclig pus pe d'asupra negrilor i mhnitilor el ochi.
Ochi de bog! qise un Met caruia Isi
ii intorsese spatele pentru ca el ill pironise
ochil la dinsa.
Isi auclise observarea i s'ar fl strimbat
www.dacoromanica.ro

trr Vol's vtrnrcrLuf

74

sdravOn baaului, daca n'ar fi fost in biserica, la slujba.

Din cand in cand, ea fI da cu degetele

pe la ochi pentru a terge pe

furi1 Gate

u lacrirna carel spunta intr'Onil. Se feri

de a se uita la altar, privia numai la muscele cart sburat did colo, i la picaturile
de plOia carl pe gmurile ferestrelor faceat
irOie lungL

A doua cli dimineta, Isi se dede jos pe

scara lasandu-se ca de obiceia so alunece
pe manerul scarei. Cu ochii mail se uita
in jos i se gandia ca de-aci 'nainte ea nu
va mai merge sO mai scOle pe tatal sOfi
diminOta. Dejunul trebul sOl ascepte multa
vreme, caci Elsbeth nu era gata ; peptenatul tinea mult peri cand II frisau carliontii
de pe frunte.
La cafea, Elsbeth I lua din mana cOca,
pe care 1361'16 aci ea o da parintelui sOu.
POnO aci, tatal ii arOtase lectiunile i o
ascultase; acurn ii luara u guvernanta.

Mai 'nainte Isi eia la plimbare cu el; acum se juca singura in gradina, pe cand el
da bratul Elsbethel i plecati la plimbare
numai amOndoul.
www.dacoromanica.ro

IN VOIA VNNTIILITI

75

Cand Isi se uita la Elsbeth, acesta sim-

tia ca un fel de nelinisce i 'i clicea : de

unde o fi luat copila asta aa ochi! nu e
frumosa de loc, ba chiar e foc de urita. Ba
anca, ce fire rea mai avea i Isi, dupa ce
ea facuse atatea i atatea pentru si fura
inima. Isi tacea mereil in fata el i nuil
clicea cand era vorba de nume de cat ne-

vsta lui tate.

Elsbeth presimtia ca e coprinsa in contra copilei de amaraciune i de mania. II
venia a crede c acesta copil s'a pus ca
ua pitra in calea el. Urechia subtire a
mahnitei copile auclia mania ca trernura in
glasul Elsbethei, i spiritul el de resistenta
crescea din ce in ce. Tot ce facea Elsbeth

era pentru Isi ret i neplacut. Cand o vedea mangaind pe micul Wolfgang, Isi sim-

tia ca'I vine a smulge pe fratior din bratele el i a fugi departe, fOrte departe,
cu densul. Ba pale i brbatu-seti se supara cand o vedea mangaind pe Mietel.
Lasal in pace pe acest spanclurat,
clicea el cu asprime.

venia gred Elsbethel pe un copil

se nu'l iubesca, pe cel-l'alt se nu'l pOta
II

www.dacoromanica.ro

IN VOIA VtNTITLITI

76

i daca nu ar fi avut pe rand copil,

unul dupa altul, viqa i s'ar fi parut furnura de tot, de i voirqa avea destula ca
iubi.

se faca numal cum i-e bine.

Un barbat divortat nu e un What

veduv, clisese ea ua data cu amaraciune.

i alma e cu greti a inlocui pe rnuma care

a murit, impotriva mumei care traesce nu'l
nimica de facut. EU insa sunt mai buna de
cat densa, adaugea ea cu manclria.

Isi simtia ca despre muma ei nu se

vorbia in casa cu sfintenia i respectul ce
ea i-1 purta in inima, i de aceia se hota-

rise a nu mai vorbi nici ua data de ea.

Tatal devenia cu densa din ce in ce mai
reu i cu atat mai mult se bucura de copii

cel noi, in ai caror ochi el nu citea invinovtiri i cari de o potriva rideat la amendoul parinti. Cu cat tatal devenia mai strain
pentru densa, cu atat Isi se gandia mai des
la mama ei.
Cu fratiorul Wolfgang, Isi vorbia numaf.
de macsa. Ajunsesera amendoui s vorbesca

de mama lor ca de ua mama de departe,

din basme. Vorbind de ea copii scapail de

aspra realitate, cu atat mai aspra cu cat

www.dacoromanica.ro

IN VOL& VNNTIILIII

77

venise i u guvernanta noua careia i se

spusese se fia forte strarica, cad avea se
aiba a face cu un caracter fOrte grea i
cu nesce porniri motenite, forte primejdiOse.

G-uvernanta se lud la lupta in contra

acestor porniri motenite, fOrte prirnejdiOse" care, firesce, nu puteag fi rnotenite

de cat de la mama. Acesta straina fu deci

prevenita in contra mamel sOle. Isi, de la
inceput, nu putu s'o sufere.
Prin urmare, ii remasera numai Wolfgang i iepuraul care i-era credincios ca
un cane, se invirtia in giuru-1 gudurandu-se
i'l lingea obrazul i manele.

Era un frumos tabel cand fetqa, mar-Ora acum, lua in brate iepuraul i'l saruta lasand sa ratacesca pe figura el melancolica un suris prietinos. Nimeni ins
nu'l baga de sOma.
Elsbeth se suparase foc de vro cate-va
on pe Isi, mai cu sema cand acesta voia
se scape pe Wolfgang de la vro pedepsa
prea aspra.
TOte pentru puiu dsta de cuc esclama ea; incolo, tu nu iubesci pe niment
www.dacoromanica.ro

IN VG/A_ VENTIILIII

78

Isi se gandi multa, vreme pentru ce

fratele el' se fig un puig de cuc, i incepu
se intrebe pe top' de tOte paserile i de
obiceiurile lor.

Cucul, II spuse ug data cu deosebit

zel invqatorul, ii pune ouele in cuibul altor paseri, acestea le clocesc 'apoi cand
es puii, marnele se mirg de paserea straing
ce vor avO se hrgnesca....
Der Wolfgang? se ggndia Isi neputend gnca a pricepe.
Se spunea adesea tinerel murne vitrege
ce minunat lucru era ca avea ug fatg aa
de mare. Elsbeth ridea n4el 'apol uitandu-se in oglindg, qicea:

Nu e aa ca asta me'mbetranesce
fOrte mult?

De atund, lumea le vclu fOrte rar impreung. Fetei

11

prea bine ca n'o maT

chigma, caci ori de ate ori era cu Elsbeth,

acesta o certa pentru ori-i-ce. TOte faptele
eT plecag din rele motive,
i tacerea eT
rnghnitg era luatg tot In nume de rti.
Muma el vitregg era pentru Isi farg
mil, pentru ori-ce mica greOlg o spunea
lul tatg-seil care o certa cu nemesurata aswww.dacoromanica.ro

flq VOIA V2NTITLII1

79

prime, mai cu sema pentru ca Elsbeth declara ca Isi era favorita sa i ca copil celralti stail in inima-1 mult mai indrt de Isi.
Semeni tocmai mart! esclamase Els-

beth intr'un rand cand o certase f6rte tare.

Eh! cum 4 dori-o fOrte, qisese Isi
incet.

Ap? Eh! vrei sall spun cum este

mama ta?
E mai buna de cat tine!
Elsbeth rise de mania.
Mama ta nu e bun la nimic!
Tad sOu dati! qise Isi sughitand
i maniOsa.

Fugi afara trantind up dupa densa.

Peste cat-va timp fu chiamata in odaia
tatalui su.
Isi, clise el, acli ai fost mojica cu

mama ta. Se'i ceri iertare.

Isi tacu.
II veil cere?

Nu, tata!
Ap?... Nu mai esci fata mea.
Nu pot, suspina ea.
Ori una, ori alta!
DOmne! DOmne! striga chinuita fewww.dacoromanica.ro

IN VOl A VENTULTIf

80

t4a, nu vol fi deel nici u data 1-a tatil,

1*-a mama!?

Nici ua data! clise tatal.

Isi suspina atat de greil cum tatal nu

o vecluse nici u data plangend.

Nu e insa pecat pentru ca'mi iubesc amendoul parinVi.

Drumul ti-este printre ei: alege.

Arreati sa, me due la mama, murmura fata ea inspaimentata de cele ce spu-sese; nu me duc Insa fara Wolfgang.

Tatal stete multa vreme in neelintita

tacere. La una ca asta nu se asceptase.
El nu scia nimic din chinurile i luptele
copiilor si ; fusese ocupat numai cu Elsbeth.

Nu era deci pregatit pentru un asernenea

respuns, voise sa ameninte pe Isi ea s'o
aduca la supunere. Isi qisese da i cerea
pe fratele seti, singura fiinta .ce iubea pe
lume cu patima. Tatal sim0 cal trece ca
stele pe dinaintea ochilor.
Bine, se pled, clise el insfarit ; der
41 spun d'acum : te vei cai!
Cu aceste cuvinte, if Mar semn sa plece.

Isi voia se alerge ca vijelia sus la frate-seti,

der simtimentul ca nu mai este

www.dacoromanica.ro

tN VOIA VANTITLIII

81

copila, ci fata mare

implinise 13 ani i
acum se rostise cu propria-i vointa asupra
vietei sle i fratelui seti,
o facu se sui
scarile incet, aprope betranesce.
De sus din capul scarel, se auclira plansete sfaietOre i indata vclu pe Wolfgang
ca, se rapede in bratele ei.
Puiul teti Isi, iepuraul teU, a murit!
rail omorit, seracutul. Sta lungit cu ochii

ca de sticla! L'au omorit pentru c voia

se vina dupa tine. L'ail starcit cu up! Oh!

Isi trebui sa p jos pe trepte. Wolfgang se atarna de gatul el.

Ah! Isi! Isi! suspina el. Seracutul
de iepura1.

Isi ii inghii lacrimile i rnurmur:

Nu mai plange, Wolfgang, lasa c'o
se ne ducem la mama, la mama nOstra.
Wolfgang tacu indata,' 'apol uitaridu-se
lung la sora-sa II clise cu ua seriositate a

omului in versta care se lupta cu grijele:

II va pare mamel bine?
Aceste singure cuvinte inghigara sangele Isel.

Wolfgang nu scia ce va sa qica mangaerile unel mame. `Fatal sal '1 tractase
6

26,811.

www.dacoromanica.ro

IN VOIA VENTIILIII

82

totduna cu deseverVta nepasare.

fratl i surori '1u trageat de per, dail in
el cu biciul, 'la chinuiat, II stricat jucariele. N'avea pe nimenI sal apere afara de
sora-sa, care, nici ea, nu putea qice nimic
celor
Si

de randul acesta, pentru al omo-

risera iepuravil, Isa nu le qise nimic. Stail

toi imprejurul el cu degetele in gull; vedeau pentru prima Ora mOrtea. Ca putea
cineva sa moil, el nu se gandisera pene
acum la una ca asta. Se ultail cu curiositate cum fratele i sora plangeau pe iubitul lor iepuraV, cum '1il ingropara in gradina ; ba anca, copil cel mid se veselira
fOrte Ca nu fusesera nicI denunt4I nci pedensitl.

Tatal auclise strigatul lul Wolfgang, der

nu'l bagase in sema ; mama intreba daca el

a batut pe

copil. MOrtea iepuraplui era

ceva firesc, ba anca i un noroc : Isi nu
ar fi putut se'l iea cu densa.
Peste vro cateva qile Isi V Wolfgang
plecara cu drumul de fer la mama lor.
Cata placere vom face marni ! cum

www.dacoromanica.ro

VOtA VtNTTYLIIt

82

o mal fi mama? se gandi Isi in tot lungul

drurnului.

Ea credea Ca 1-o aduce f6rte bine aminte. Cand ins voia sa'i inchipuesca tra.surile el, figura mamei sle devenia fumura
i n elin is cit.

Wolfgang se uita pe ferOstra gall la

case i la campil cum dispareati unele dupa
altele luand forme fantastice, i cum sirma

telegrafului se suia i se coboria ate ua

data jos de tot, pene cand un par o ridica
'ir sus in aer. 'apol se gandia cam ce
voiati se intelega cantonierii cand se presinta cu stOgurile ca soldatii la trecerea
trenuluir, i'1 qicea dad.. i el ar voi sa, fia
cantonier.

TOte aceste gandiri, Wolfgang le tinea

pentru el ca totdOupa; Isi nu baga de sma
cat erail amendoul de tacutl, pentru Ca ii
inchipuia sosirea, se vedea cum are sa se
arunce ea in bratele ma-sii, cum i1 va

pune capul la senul i in pOlele mamel i

cum va plpge cat va voi.

Auqise ca i mama el se maritase a
doua Ora, dOr ea nu se gandia de loc la

www.dacoromanica.ro

S4

IN VOL!. VtNTULDI

tatal sea vitreg. Acesta nu avea nici chip

nici loc in inima el.
Pe cand ea se gandia ast-fel, trenul
sosi. Ma-sa era pe peron, tenera i frumcis, rezimata de bratul unui om fOrte

Nos, care nu parea a fi mai in versta de

cat densa.
Mama pusese ochelaril la ochi i cauta
din ferestra in ferestra. Vecluse de mai
multe oil pe copil ei, MIA a-i recuncisce,cand feta inalta i mladicisa sari din vagon

i alerga spre densa. Mama o strinse in

brate 'apol tinend-o inainte-I, esclama:
Asta-i mica mea Isi, asta-i angeraul de alta data. Ce mare te-ai facut, copila, di cautam tot pe copilita de odini-

Ora, pe aceia pe care o numiam fulgulet

de zapada".
Fulgulet de zapada? aa o chiania?

intreba brbatul scotend din vagon afara

pe Wolfgang.... Eh! uite i altul, pe neat
teptate. Der tu, cine esci, tinere?
Nu e Wolfgang, nu e aa? esclama
mama. Tu esci Wolfgang? De tine nici
nici vorba nu era.
Il sarut cu recla i se uita lung la
www.dacoromanica.ro

IN V.A.& VtNTIILIIf

85

barbatu-seil care se juca cu barba. Isi se

gandi la figura cea reutaciOsa a Elsbethei,
cand acesta clisese:

Iti datl pe Wolfgang pe d'asupra.

In acest moment copilul ridica ochil i
Isi veclu ua asemnare nemalpomenit intre omul care sta MO el i fratele sal;
intr'un moment Isi veclu acesta 'apol i se
paru ca ua cta inaintea ochilor. In urma,
lumina se facu, enigma intregei sele copilarii fu deslegata. Intunerecul, norii cel

gro1 fura sfaiati de un fulger nepreveclut;

ochil o dureaa, iI simtia inima chinuita,

ar fi dorit se se reintOrca :
II veni ca o ametla i ar fi caclut daca

tatal set vitreg nu ar

fi

prins-o in bra-

tele lui.
Ce anemia, e, ciise mama privind-o

prin ochelaril sel. Iti vine acsta des, Isi?

Nu, nici ua data , sunt numal fOrte
ostenit.

Ajuth-1 se se suia in trasura, ciise

tatal cu nerabdare, mai bine asta, de cat
sa faci aci observatiuni medicale.

Acasa, gasira mai multi copil de tota

versta, risghiati, sgomotoi, nebuni, call se
www.dacoromanica.ro

ix VOLA VtNTITL1:11

86

uitar cu mirare i fr. prietinia la noil

sositt
Cine sunt parintii votri? intreba un
balet.

Eu credeam c'o so villa ua fetita cu

care se me pot juca. AcOsta '1 mare cat

ua cocOna.

Pentru Isi fuse pregatita ua camera.

frumuica, i fOrte mica, ceia ce I facu deosebit placere. Obrajil el rumeni se roird.
de bucuria, dr acOsta roOta, disparu in-

data cand at* ca pentru Wolfgang nu se

gasesce niCi macar un pat in casa. El trebuia sO dOrma pe ua, sofa in camera copiilor.

Isi se gandi din nog cu mahnire la cele

ce facuse cu prO multa grabire, 1 afl in

acea ora ca, nici ua, data nul. va fi dat a

pune capul pe peptul mamel sOle i a plange

in voia. Pentru acOsta, imprejurarile nu se

potriviag de loc.
Cu Wolfgang incepura indata sdravOne
pumnuell in mica cOta a copiilor. Acetia,
mai midi de cat el, se prefacura de i erail
biruitorl Ca sunt btuti, spusera parintilor

www.dacoromanica.ro

IN VOIA VtNTULITI

87

pe Wolfgang, 0 acesta fu certat 0 pedepsit.

De cand trengarul asta de bait se

OA in casa, numal certe 0 nemultmiri

avem.

AmOndoul parintii erati aspri cu Wolf-

gang. Isi bagase de serna ca tonul strapic

cu care tatal el vitreg vorbia mamel devenia

0 mai violent cand fratele el era'n joc.

Isi se tinea totdeuna la ua parte, der
mereti nu o lasati in pace. TOte pacaliturile
ce omul p6te sCI inchipuiasca, el i-erail
jucate. Copil aveati pentru acesta spiritul
fOrte dibaci.
Cand lucrurile se petreceati ast-fel, Isi

ridica ochil sel cel negril cu lungile 0 blon-

dele lor gene, cautand ajutor in ochil masel; acesta insa nu baga de sema, ci cu
ochelaril la nas, admira pe copil i facea
haz de prostiele lor.

Nu e ma ca sunt desghetatl copil

notri! esclama ea.
Der tatal incrunta sprincenile 0 clicea:

Sunt reti crescuti, draga mea; i

asta'l urmarea vecinicel tele admiratiuni.

www.dacoromanica.ro

IN VOL1 VtNTIILII1

88

Printre micele tele talente, cel mai mic este

crescerea copiilor.

Ochelaril se indreptat asupra Isei care

sta ca pe cgrbuni i pleca ochil in jos. Mama
clicea:

Si tu, drag Isi, te superi pre lesne ;

esci intocmal ca lig printesa de zachar.
Acest cuvent fu auqit de cta copiilor
i intrebuintat d'aci 'nainte ca ug armg, ca
un bici cu care o bgteat intr'una.
Scii tu, Isi, mai ilise ug data unul
dintre copil, scii tu cg ai nisce ochi de boil?
Alte hohote in cta copiilor la auclul
acestui nume. Ochi-de-boil" i Printesg
de zachr" furg, poreclele ce dederg rnereu
Isei, de aci 'nainte.
Numai tatl cel vitreg gasia in fie-care
cli cate ceva cu care fAcea Isel placere:
cate ug data ferestra ei era pling de flori,
altg data gasi acolo ug pasere domesticit.
In alte randuri, II propunea cate ug plimbare, pentru ca Isi parea obositg in casa.
Ea afig in tatl vitreg un prietin pasionat
al naturel; cu chipul rou de bucuria, Isi
incepu a'l vorbi de florile i plantele ei
favorite; plimbarile lor se schimbarg in
www.dacoromanica.ro

IN voiA. VENTIILITI

89

leqiuni de botanica, ceia ce muma Isei nu

putea se sufere, csca intr'una cand le

auclia.

Du-te la copii! clicea atunci marnel

sle tatal Win de nerabdare. Mama tacea
cand el o suduia i'i adresa aceste cuvinte,
dr necaclul i'l descarca in urma pe Isi.
Din cu in qi, mama devenia mai iritabila
i mai iute.
Wolfgang n'avea macar ua j buna.
Bietul Met era totduna in pieclul altora
era privit ca ua sarcina de toti imbrancit
i suduit.

Inteua cli, Isi sta la ferestra, se uita

la nesce flori cu lupa i le aecla intre

nesce foi de hartia sugtOre pentru a le

conserva.

Wolfgang era de mult langa

ea , la

spate, i se uita in tacere.

Isi, c6lise el incet, soil? e urasc pe

tatal vitreg.
C'un tipet nabupt, Isi sari in sus i
punendu-1 mana la gull, ii ise:
Taci! nu qi aa; e spaimentator! nu
pot sa aud !

www.dacoromanica.ro

IN VOn. VENTIILIII

90

A! atat de drag ti-este? ce tu 'hi

iubesci?

Mie?... da,... mi-e drag; i el e bun

cu mine. Nu trebue WI urasc,... El este...
E? ce este el? El e de vina daca
mama nu pOte se me sufere; e aspru i
ret cu mine; nu ti-am spus nimic, der m'a

batut cu biciul cum tata bun al met n'a

facut nici ua data. Nu'l crede, Isi, ca e
aa delicat cum se areta, e mojic, din
contra, fOrte mojic; ai se yelp tu. Tu
casci in gura lui i a cuvintelor frumOse
ce spune, i nu bagi de sOma cum se
pOrta cu mama. Cand la aud certand-o i
suduind-o, irni vine, par'ca, se iOti un bici
i se dat in el. Chiar daca mama nu me

iubesce, der tot mi-e mama. A adus lucrude pene acolo, in cat mama se roesce

foc cand lumea se uita la mine.... ca i

cum ai fi vr'un idiot off vr'un slut, schilod. Il ursc!
Isi 1-acoperi obrazul cu manele. i-adu-

cea aminte ca de mai multe ori lumea vorbia de asemenare, acesta durere nu o mai
putea suferi.
Isi, asculta, clise Wolfgang, se nu'l
www.dacoromanica.ro

IN VOL?, VENTIILIA

91

mai iubesci, cad tu esci a mea, i nu trebue se iubesci pe aceia pe cart II urasc et].
E un pecat, Wolfgang; tu trebue sa
te silesci a'l iubi.
Maul rise 1 staId florile ce tinea cu
mana.
eil....

Isi, murmura el, top' doresc sa mor

spune-mi, de ce?

Sora-sa plangea.
Spune-mi, continua, Wolfgang; spune-mi de ce? De ce so nu ;fill 1 eti pe

lume? Ce-am greit eti? De ce sunt vinovat daca m'am nscut? Pentru ce toti m6
urasc,... top'?
EA nu, cad e te iubesc mai mult
ca ori-ce pe lume. Nu te am de cat pe tine.
BiOtul o apuca de gat i o saruta de
mil de oil.
Asculta, Isi, ise el; haidem sa, fugim in America!
Da, dr trebue parale!
SO stringern amOndoui i-apol s6
fugim.

Ce minunat imi pare sO te v6d all-

turea cu ua feta atat de mare; s'ar crede

www.dacoromanica.ro

92

IN VOL!, VtNTULIII

ca sunteti surorl, qisese intr'un rand un

prietin al casel.
De atuncl, Isi nu mai fu vecluta de cat
fOrte rar cu mama-sa.
Lucru curios, se gandia Isi in sine;
pretutindeni me gasesc prO mare. Ar fi
trebuit s me nasc mai tarcliti, Or Wolfgang mai 'nainte. Lucrul s'a facut pe dos
cu amOndoui. Nicl n'ar fi trebuit se ne
nascem pe lume, nicl so venim aci la mama.
Cat am fost de neprevecletOre! Cunosceam

insa p'atunci lumea atat de putin!

chipul el lua IA espresiune de be-

traneta atat de pronuntata, in cat s'ar fi

lis ca are ua lume intrega de esperiena
sub pletele el' cele blonde i mtsOse.
Pentru instructiunea el, parintil facura
fOrte putin, caci mipicele nu'l ajutail. Din

cand in cand Isi mai' invOta cate ceva cu

profescirea copiilor celor midi, numal daca
acOsta gasia nitica vreme. ProfesOrea el
rOmasese in oraI, la tata-sOti, cu ceitalti
copil.

Wolfgang, a carui asemOnare cu tatasOil vitreg ajunsese de pomina in tot oraul, fu dat la ua cOla departe, cea mai
www.dacoromanica.ro

IN vold. VtNTTILIII

eftind

din ate puturd gasi.

93

Despartirea

fratelui de sort fu atat de duicis, in cat

strinii cari se uitati la statiune pe ferestrele vagonelor simOra lacrimi in ochl.
Se tinura, atat de strins imbraliV, ca
i cum ar fi fost pentru vecid, apoi se
luard de mand pe tacute cand Wolfgang
se sui in vagon. La sunatul clopotului,
Wolfgang se ascunse in coltul set' i incepu s plangg, er Isi, intorcendu-se cu
spatele la trenul care pleca, se rezirnd de
stalpul unui felinar ca se nu cadd jos de
plansete.

Mult timp pe urma, strinil in tren

vorbird despre cel doui copil, ba ancd ul
dOmna mai milOsa se incercd s mangaie
pe Wolfgang.

Muma singurd nu gdsi nici un cuvent

de mangaiere pentru Isi, mai ales cand
tatal vitreg veni spre densele i se uit la
chipul mahnit al tinerei fete.
Lasd-o s planga in void, qise mama;
consolarea I-ar face mai reti I
De Wolfgang nici nu mai fu vorba; nu
i-aduceat aminte de el de cat cand era
vorba de plata pensionului;
fie-care totwww.dacoromanica.ro

94

IN VOIA VENTIILIII

duna o gsiail tare scumpa. Atunci erail

clue de crta mare. i cel putin dad, bie-

tul baia ar fi avut acolo mancare indestula i invtatura cum se cade! Mt descriptiune cam in ris dr i jalnica a vietei
lul de c(51a pe care o tramise Isel, pricinui
acesteia noptl intregl de lacrimi calde.
Chiar propria'l nesciinta facea pe Isi sa
fib, totduna pe gandurI i ingrijata.
Inteua cli, ea se planse ma-sel in acst
privinta, mama rspunse:
0 ! ce prostia! al parale, al sa te
maritl incurnd. De altminterI, papa" numai de tine se ocupa, esci destul de burduf de carte!
Aceste cuvinte dedera Isel schimbatore

gandurl. Papa numal de tine se ocupa"

suna la urechile el fOrte curios. i'apoi,
ma-sa clisese Papa", pe cand Isi nu'l nu-

mia nici IA data ap, tocmai cum marnel

sle vitregi acasa la tat-ski nu'l clisese de
cat: nevOsta lin: tata". Nu putea sa qica
la dol barb* tatei, i la dou femel mamd.
Deci, pentru ce mama el clisese ast-fel ?
Isi cerceta mere'. Nu se scia vinovata cu

www.dacoromanica.ro

tN VOIA. vErrTumut

nimic,

i totul avea ca un sirntiment de

remufcare.

Inteua

i,

Da'mi

tatal sett vitreg II clise:

ua sarutare, ai sunt doul

anI de cand al devenit fiica mea.

Bre! mare serbatOre, clise mama;
se clic se ni s'aduca i ampania! ?
Eu sunt mandru de feta ta, daca
tu nu esci!
Merit se fim mandri?
Tu nu meriti se al aa feta.

Isi simtia al vine lein. De ce, o! de

ce se afla ea de fata.
Dupa pranz cine-va batu la up et Int el cu un co1 plin cu flori.
Bita feta! clise el; al avut multe

nezazuri de cand al venit la nol aci! Der

de! sunt multe lucruri pe carl eu nu pot
se le schimb, cat de mare mi-e vointa se
'tl fac ua vieta frumOsa i stralucita,
cad te iubesc, Isi, te iubesc din inim.
Isi nu scia de ce, der simtia la auclul
acestor cuvinte ca un fel de nelinisce, care
crescu i mai mult cand el o atrase pe ua
mica sofa i'l inconjura talia cu bratele.

www.dacoromanica.ro

IN vole. Nits Time

96

Isi se pitula asupra'i i pleca ochil Maintea privirilor lui.

Te iubesc, Isi, mal mult de cat un

tata; te iubesc cu ua iubire tOnra i ardinte, ca un logodrnc!

i pen cand ea se bage de sana,

el

ii dede capul pe spate ..i o sruta de trel

oil pe buze.
Roia ca focul 'apoi galbena ca cOra,
Isi se ridica in picidre in fata lui.
Nu trebue s me iubesci tu 1 EU te
ursc! striga ea tergendu-1 buzele pen
la sange cu batista.
Isi, vai 1 ce ingrata esci!
Da, sunt ingrata , te urasc, e1 gall!
Isi ! n'al ins se m spuI la nimeni?
41 afara! oil dad, nu, me arunc
pe fer6stra!
rta-ma, copila, cam nu voiam sa

te super!
E1 afara! striga ea pentru a treia
Ora, 13atnd cu piciorul in pament.
Inaintea flacarilor carel straluciat in
ochi, el se furia. afara ca un criminal.
Cu degetele tretnurand ea scotoci in
cutfa mesef, lua banif ce gasi acolo, il'
www.dacoromanica.ro

/21* VON. VANTIILII1

97

puse rapede palaria i rnanuele, cobori

scarile in varful piciorelor papol alerga
intr'un suflet la gara. Audia trenul ca
fluera cand IV lua bilet; se rapecli pe peron, conductorul nu mai voia s'o lase sa
se suia in vagon.
Trebue cu orl-ce chip! clise ea dand

la ua parte bratul care o opria.

Incruntarea chipului eI palid facu pe
conductor s duca la buze, aa, MO, sa

vrea fluerul. Isi insa sari in vagon care se

rnisca; trenul tocmal pleca; Isi cap pe
ua banca gafaind.
Acum, pentru prima Ora, cleabia incepu
se se gandesca. Era ceva grozav 1... Acest

orn venia tot aa intre tatal i mama el,

Isi nu putea se rnasOre
i pe mama o
cu gandirea grozavia unel asemenea marevii! II venia fiori de desgust.
Templul ce ea ridicase mamei sle se
derima pene jos; tinera i nesciind multe,

ea nu se mai gandia la nimic alt;

nici

umbra de iertare nu mai era in inirna el,

nimic alt de cat un simpment de ura i
de dispret, de sarcasm si de amaraciune:
7

26,E11.

www.dacoromanica.ro

IN VOIA VtNTIILITI

98

II venia arnetla, II venia sa mord de desgust adanc.

Inima i se batea de credea c'are sa'i

sara din loc, durerea trecuse peste puterile el.

Se gaildi pe urma la tatal el cel bun,

pe care '1 parasise in mania i catre care
se simtia acum intorsa cu nesfirita duioi. Voia se se duca la acest tata nenorocit,
prigonit i inelat, pe care pene i ea 'hi
arnarise cu incapqinarea e copilaresca.
Se hotari se fia supusa i chiar cand
mama el vitrega ar fi voit se o dea afara,
WI cada in genuchi i s'o rege s'o primesa, a'l servi ca ud slujnica.
Cand suna la pOrta easel tatalui sett,
multa vreme nimenia nu'l deschise, aa Ca
un trecetor se intOrse i'l Vise:
fi ales
Me tern, dornniOra, se
cam reti cisul sosirel; se clice ca stapanul
easel acesteia e pe mOrte.

Pe mOrte? murmura ea cu buzele

albe ca hartia.
Val! domniOra, der ce aveti?
noscl pe domnul acesta?

www.dacoromanica.ro

Cu-

tkI vote VENTuLtrf

99

Oh ! nu sunt alta de cat chiar.

fta.... fta lul. Ii cunosc, cacl mi-e tata.

Se rOzirna, de zid, ochii i se cercuira in

negru, buzele i se facusera vOnete. II trebuira silinte neauclite i ua, vointa peste
fire ca s nu leine.

Trecetorul se atarna de clopot i suna

cu putere. Abia veni ul slujnica plansa i
pita, care se sparia tOta cand vclu pe Isi,
cleschise 'Arta 1 fugi. Isi intra i sui searile. Strainul se oprise jos i se uita dupa
ea; 1-ar fi oferit bratul, dr era pr departe. Deci, se intOrse, inchise incet pOrta
0 pleca dand cu 'ntristare din cap.
Isi se sui sus 0 se uita in camera moribundului. TOta, casa era strinsa imprejurul
tatlui ei. El gafaia resufland din ce in ce
mai rar i mai slab. Domnia in casa acea
tacere nabuita, care incepe inainte ca moribundul se'sl fi dat ultima rOsuflare.

De ua data, un suris de fericire aparu

pe chipul lui; ochii, ruptl pe jumaate, reclevenird str5lucitori.
Fulgulet! Fulgulqul meil de zapada

striga el intingend bratele.

Isi sbura drept la peptul lui mai uOra.
www.dacoromanica.ro

IN VOIA V1NTIILIT1

100

ca fulgul de zapada care cade pe campul

indlbit. Ea se simti strinsa pe inima lui,
un sdrut atinse perul i fruntea ei. Pe
urmd, Isi simli ca stringerea devine din
ce in ce mai slaba; O'apoi, tata i fiica remaserd in tdcere.
Creclura top' ca arnendoui ail murit,

atat de adanc fu lesinul in care Isi se cufundd, i din

cate-va ore.

care nu e0 de cdt peste

0 ! pentru ce nu m'all chidmat! se

jlia ea dupa ce 'i revenise in sirntiri.
Domnul te-a chimat pe dumneta
mereil, ii spuse jupanesa ; mereu striga:
Isi! Fulguletul tati! unde e Isi? DOmna insa
H qicea intr'una: o se villa mane; i pe

urnid tot nu te vestia.

Matuica, clicea Isi, a doua cli dupd,
inmormentare sorei tatAlui seti, matuica,
te Tog, iea-me la tine, sell slujesc, se te ingrijesc, sell fac totul ce'mi vei clice, der

numai, te rog, iea-me la tine.

Mdtup se uit antaiii lung la Isi 'apoi
II

clise:

Aa dera la mama ta nu te mai duel?

www.dacoromanica.ro

IN yOIA.17tNTIILII1

101

Am fugit de acolo, i prin urmare

cu greil me vor primi inderet..
Si pentru ce al fugit?
Mi-era dor de tata, respunse Tsi cu
buzele tremurande i plecand ochil la pdment.

Mi-ati spus ca, i de aci voial intr'un

rand sa fugl?
Ti-ail spus?

Un suris amar ii contract buzele.

Atunci pOte cd tl-era dor de mama
ta? Intreba, betrana cu atentiune.
Da, mi-era dor de mama.
Der daca si la mine te-o apuca un
asemenea dor?
N'are se'mi mai fid dor de nimenl!
13 indescriptibila oboseld se citi in ochii
marl i triV al fetel. Betrana se speria
cand, uitandu-se la Tsi, o vedu atat de
imbetranitd.
Bine, prirnesc, clise mtua incet,

cad la mine nu e obiceig se se intemple

cate aa ceva. La mine, trebue se asculV
la comand ca soldatul, m'am obicinuit aa
militresce de la reposatul barbatu-meti.
Frte bine, clise Isi cu b1ande0.
www.dacoromanica.ro

tN VOtA VENTULIII

102

F6rte bine lice omul lesne, der sevedem, face. Mie imi trebue se fad', nu se
qici. De! numal de aI put ave incredere
in tine. De-ai fi nurnal copilul tatalui tett...
der de! esci....
Nu sfari i nici nu privi la Isi; is
vorbia pentru ea. Isi simti ca 1. cum 1-ar
fi turnat cine-va apa ferta pe trup ; se uit

pe ferestra in ceta cea desa a

clilei;

i se

'Area ca cta umple camera i ochil el, i

se gandia in sine: n'ar fi fost 6re mai bine

se fi stat meret aci?

Mama vitrega intra in camera, se arunca pe un fotolit i strigand, plangend
i jalindu-se, qise ;

o!

nenorocita de mine t

Indata apol, veclend pe tenera feta, adause :

Pentru tine a fost ultimu-I cuvent,

pentru tine, ultima-i privire i ultimu-i srut, ca i cum et nu 1-a1 fi fost nimic, ca
i cum, de atatia am de chile de cand sunt
credinciOsa I sotia, e nu NI fi ingrijit cli

i nOpte! TOta vieta ta, tu ai stat intre

mine i el; eral cea d'antaiu in inima lul,
eral u pietra in calea mea catre el, in
calea copiilor mei catre tatal lor. Dupa ce
www.dacoromanica.ro

IN VOIA VENTIILIII

103

plecasI si te creclu pierduta, la tine si numai la tine il sbura dorul. Si-acum, la cisul morei, sosesci ca adusa de viscol si'rni
furl ultima lui privire. Ce se fac e acum
cu tine, aci?....
Matusa luase mana Isei intr'ale el i
simtia tremuratura degetelor mid i reel
ca ghiata, in mana el cea mare si calda.
I pe Isi la mine, ctise ea; so-ml
fia mie iubita fiica, de vrerne ce n'am avut noroc se am si e un copil.
Ce bunetate si ce devotament! Doresc, draga cumnat, se nu intempini dupa
urma faptului acesta nicl amagire, niel nerecunoscinta,.
Sper i e, ise betrana cu caldura
si stringend tare mana Isei din ochil Ca-

reia picurau lacrirnile una dupa alta.

Plansul biruind-o, Isi iesi din cas.

Mare vulva fu in orasul N... cand mult

stirnata i severa Minna sosi cu nepcita-1
orfana, fiica de Omeni despartip".

La ma-sa nu puteau s'o lase ! Asa

femei, mai bine lipsa! Muma vitrega o
b

www.dacoromanica.ro

104

tN VOIA VtNTTILIIt

tinea de reti in tOte, asa ca se Vice ca a

fugit de acolo de mai multe oft
Asa vorbia lumea si se uita cu multa
curiositate in trasura unde se vedea un
chip frumos de minune, palid, cu ochii
mari si triti, parend si mai frumos cu
lungul ye de doliu ce avea pe cap.
Eh! numai de n'ar fi ofticosa, bita
copil, Visera betranele.
In primele Ii1e, Isi baga de sem ca
matusa-sa f6rte adeseori se retragea suparata de la ferestra i ridicandu-si sprincenile Vicea:
D'acurn ati inceput alaiurile pe la
ferestre!

In tenera feta se destepta in fine curiositatea, se duse la ferestra intr'ua cli

cand era singura in camera si veclu trei
ofiteri trecend calare in sus si 'n jos si
facendu-si armasarii se jOce in tOte felurile.
Indata intra i matusa-sa.
Sfinte DOmne! esclama betrana; da-te

inderet de la ferestra, Isi, iute, iute! Der

cum poi se stai acolo i se 1al pe aceia
s li se scure ochii la tine.
Eu, matusical Asi ! e me temeam se
www.dacoromanica.ro

IN VOIA VENTIILII1

105

nu cada ofiterul Ala dupA cal. La ce se li

se scure ochii la mine?
UA privire bAnuitOre fu respunsul betranel. Sub acestA privire Isi se rqi i se
gandi la tatal seti vitreg.
Intr'altA qi, Isi sta la oglinda i se
oglindia. uitandu-se la ea insAsi cu multa
atentiune.

Bre! bre ! esclama matuA-sa din

odaia de alaturi; te placi, Isi?
Nu, mAtuica, respunse feta; mie imi

plac obrajii rumeni, ochil albastri i perul

negru. Cum sA me plac pe mine care am
genele galbene?
TOte sunt pApui I clise betrana.

Isi gasi la 'nceput casa ferte tAcuta i'i

placu mai mult de cAt sgomotul cetelor de
copil de mai 'nainte; pe urma i se paru
cA e prea tacutA, ceia ce fAcu ca ea se se
adancesca i mai mult in melancolia el.
Se simtia atAt de obosita in cat n'ar fi

putut spune, .i cate u data cadea intr'un

fel de apatia fara nici un rost i pricinA.
Singurul el lucru era de a face crep de
don pentru palaria i gulerile fratelui sell.
Cu un aer particular, Isi clicea :
www.dacoromanica.ro

tN VOf a VENTITLIIf

106

Nimeni nu se va gandi ca el prta

numele nostru.

I se parea la acsta gandire cal trece

ca un cutit prin inima ul durere tot atat
de puternica, ca valurile maril cand navalesc inteua coliba. Se mira Ca n'a fost i
ea luat de valurile acelea, ci ca se simte
and, traind.
1.Ta ast-fel de vit nu era de cat un
chin intr'una. Trecutul i viitorul i se pa- reat atat de intunecOse, in cat il venia se

crda ca ea n'a cunoscut macar un cs

mai vesel pe lume, i ca n'are se cunosca
in veci. Cand se scula dimineta ii venia
mai bine se se culce iera1. Cate la data
se intindea d'a lungul pe pament doborita
ca de ua nesuferita oboslg. Intr'un rand
scrisese mamel sele i se 'ncercase a scusa
fuga sa cu mcirtea tatlui. Nu primise nici
un respuns.
Matua-sa nu putea se sufere la vedere
acesta melancolia i acesta obosela. Cand
vedea pe Isi indispusA gicea Ca acesta vine

de la aceia ca nu face nimic. De aceia,

betrana imparti orele i1ei fOrte straric;
ii puse profesori de englezesce i de limba
www.dacoromanica.ro

IN VOIA VtNTIJLITI

107

de altceva nu, qicend ca Isi e

feta maie i ca de sigur o fi invetat desfrancesa ;

tut inainte.

Isi nu cuteza se'l spuna pene unde

mergea nesciirqa el. Trebuia se citesca matua-si ore intregi carti luate MIA nic ua
alegere din biblioteca colonelului, unchiul
seu. CAM rele, nu e vorba, nu gasiau in
acea biblioteca ; lucrul acesta nu l'ar fi suferit colonelul.
Se aelat amendoue i citeati fara satiu istoril de resbOie, tractate asupra fortficatiunilor, i cand betrana dormia dusa,
Isi trebuia se citesca inainte; matua-sa
clicea ca, a ascultat tot" i se detepta
indata ce nu mai auclia gura Isei.

Senile de veil fura lungi i tacute; cesornicul tichiia, betrana motaia cu iglita in
mana, ler Isi sta inaintea 1ampe i, cu Ca-

put ei cel frurnos razimat pe mana, citea

i visa. Perul el cel blond se resfira in
plete bogate pe haina cea negra, i se juca
in carlionV subVri pe gatul care aparea
alb ca zapada in gulerul de crep al rochiel.

Ilicarea in sus 0 'n jos a genelor galbene avea intr'Onsa ceva visator, mai cu
www.dacoromanica.ro

108

IN voIA VtNTTILtrf

serna cand ple6pele se inchideat ca apa-

sate de IA greutate 6re-care. Mana ei era

atat de alba si de straveclia, ca si cum
pulsul nu 'i-ar mai fl batut.

Dr pecat Ca nimeni nu era de N

pentru a privi gingasul tabel, asa ca ochil
el cei negril se uitati adesea fara lumina
in co4uri1e intunecate ale camerei!
Din cand in cand venira vro cateva
betrane dOmne, carora Isi trebuia se le faca
ceit, si la conversatiunile carora ea se
anostia si mai mult de cat cand era singura.
si,

Rar, matusa-sa se ducea la petrecere

dupa rugaciunea el, lasa pe Isi acasa

din causa doliului ei mare. Singura, Isi

scria fratelui set cole intregi de scrisorl

pe cari, in parte, le rupea pentru ca erail
pre triste. II povestia cat de bine ea se
afla acum si cum avea se'l vina intr'ajutor
cand va ave si ea ua re-care independiqa.
Cate ua data, Isi se punea la ferestra
si se uita la stelele cerului.
Inil vine par'ca, mi-ar fl dor de acas, se gandia ea; dor de-acasa, ca si cum
eu asl aye casa careia sel duc dorul. Acum,
mie nu'ml rmane de cat stelele. Colo sus
www.dacoromanica.ro

IN VOIA VENTIILUI

109

me atepta acela care rn'a iubit pene la

mOrte-I, care m'a iertat pentru greelile i
nerecunoscinta mea, pentru ca eram copila
lui. i Dumnecleti o fi iertand tot astfel?
Pentru ce pedepsesce el in copil pcatele
parintilor? Cine se'mi esplice aceste multe,
forte multe intrebarl?
Ua se deschise i matua-sa intra ca
ua vijelia inauntru.

Bravo 'jet ! asta-i frumos de tot!

Numai se fac un pas afara, i top ! indata
pisicuta blanda se aOcla la ferestra i'I
arta chipul se i-1 admire lumea! Eh ! ce
se clici! ce nasce din pisica 6recI mai-1MM.

El! lucrul dracului! cum ar fi qis barbatumeil! Adica, Isi, itl face tie mare placere
ca lumea se se opresca jos pe ulit, se se
uite la tine i se t6ce la buretl asupra unei
frumusetl pe care ul scorpia o pazesce cli
i nepte.
0! matuica!
Ce matuica, me rog! Ce va se clica

asta? Nu scil se te portl ca lumea! se fil

trist, se plangi, i se te jalescI, i se sus-

pinl de i se rupe inima bietei matui-ti,

www.dacoromanica.ro

IN VOL& VENTIILIII

110

'apoi indata ce ea a plecat, top ! la ferestra i pun'te pe cochetaril!

Bine, matuica, e'ntunerec, nu se
vede nirneni, credearn ca ulita e cu totul
pustia.

Firesce ca afara e intunerec, dr cu

atat mai bine te vecli in odaia luminata.
S'apol lenea de dOrme pamentul! TJnde
ti-e lucrul?

E gata tot; nu clew matuica, am

fost fOrte vrednica 136116 mai adinOori.

Betrana mai bombani nitel ca suparata,

'apoi ir deveni prietinOsa. Era adevarata

minune cat de multa placere faceat Isei

aceste certe i cicalell. Se obicinuise cu ele
fOrte bine, i'i parea bine, i judeca drept
lucru firesc a fi certata ca ua prostanac

de fetita, ea, care se simtea cu inima betraria, de ua suta de ani. S'apoi, prin aste
certe, Isi vedea ca e cineva care se ingrija
de ea i'i lua socotOla faptelor sOle. Prin

urmare, matua-sa o iubea, n'o tracta ca

pe ua straina.
Isi se furia dupa fotoliul el, puse bratele pe capul fotoliului, se pleca inainte i
murmura:
www.dacoromanica.ro

/N VOL& VENTULIII

llt

Matuico, cum a1 dori se te srut

daca a1 indrsni!

Pe mine ! Dcg nu eti cu minte....

Der haide! vino incoa i sgrutg-me; caci,

uite, vech tu, sunt i bung et, de 1 sunt

i rea.

i me i ierti, matuico?
Eh! bine, bine ! a fost ce-a fost ! Et

cand qic ceva nu tai cu toporul; am qis,

a trecut, nici nu me mai gandesc.
A doua 0i, betrana aucli pe Isi cantand
incetior un cantec, intrerupendu-1 'apoi
ler incependu-1.

in fine, veni i vera. Isi se bucura fOrte,

caci avea se mai iesa la aer. Ea nu scia

insg ce va sg clica vera intr'un ora1 mare.
Cat trebuia se te ducl pene se dai de camp
i de aer, i Isi nu locuise nici Lig data de

cat tot gall din orai. Pene se ajungi la

bariera te albeai de praf, ler betrana nu
mai putea de caldura, se inreia, certa pe
Isi intr'una, ii clicea mereti ca face pe cocheta ca se atragg privirile lumei.
Ce e drept, i Isi baga de sem cg toti
se uitat la ea; ba unil se opriati in loc i
se uitail lung in urmg-I.
www.dacoromanica.ro

IN VOIA VSINTIILIII

112

De tOrnna, Isi lua lectiuni de dans,

rochl de bal, i multe povete asupra modului cum trebuia se se porte in lume.
Sper, draga mea Isi, clicea betrana
la urma, Ca vel fi vesela i ca'rni vel face
onOre.

La antaiul bal, pene se plece, betrana

potrivind pe Isi bombanise mereti, numal
ca se'i ascunda placerea ce simtia la vederea frumOse

i fermecatOrel fete.

Dinteua ultima povet facuta in trasura, Isi, de ernotiune, nu auqi de cat urmatOrele cuvinte:

Se faci asa in cat, prin purtarea ta,

se nu faci pe lume WO' aduca arninte de
mama ta.
Isi simti ca u pietra la inima; gatul i
se usca i fu trista, pene cand la primul vals
care resuna ea sbura in dant ca un fluture.
Talia ei cea mladisa, prul ei ondulant,

ochii ei cel caprui plecati asupra tineretil

i frumusetii ei intocmai ca un vl de calugarita, gingaa rumenela a obrajilor ei,
i mai presus de tOte, sOrta ei despre care
top' iopteati facura din Isi ua frumusete
ca din basme.
www.dacoromanica.ro

IN vole vtivruLuf

113

De ua, data Isi aucli intr'un rand numele ce i se da de tatal s cand era copila : Fulg de zapada". Gine spusese acestea ? de unde scia lumea? Surprinderea
marl i mai mult betia de placere care o
coprinsese; juca intr'una ca ua zina i nu
scia ea tOte dOmnele betrane i tote fetele
can stau tintuite pe scaune ar fi mancat-o
de necaz.

Matup-sa nu o certa, cad, cu frurnOsa

nepotica, ea avusese un triumf din cele marl.

In Isi parea ca lucrOza un fel de putere farmecata, ca V cum ea avea sa scuture din urma el in sala balului tot chinul
V tOta durerea tineretelor el. Cu mare
placere, Isi ar fi darOit .tOta cliva.

In locul dantulul veni ins patinatul ;

aci Isi gasi iOrki un card de adoratori.
Totl voiau WI fia profesorl. Matu0-sa se
plimba pe trm de colo pene colo, mandra
de minunatele gratil ale nepOtei, dOr cam
ingrijata de mulVrnea celor carl o sorbiau
din ochi.

Unul dintr'acepa if facea curte in WM.

forma. Se numia Reuse i era ofiter. El
remasese inmarrnurit de originalitatea i
8

26,811.

www.dacoromanica.ro

114

IN VO/A IrtNTIITATI

de cumintia observatiunilor Isel, i'i placea

fOrte so vorbOsca, cu ea.
Partea ce tOnOrul lua la destainuirile

Ise deschise inima fetei; el 'Area ca cunOsce sOrta el; acesta facu pe Isi s nu
mai sin*, acea frica nebiruita care o apuca

totdOuna cand vorbia cu un strain.

Nu trecu mult i Isi incepu sa, se gandesca la el, chiar i cand Reuse nu era de
fata,
de ce? nici ea nu scia.
Pe urma, cand 'M vedea incepu sO
sinita nesce fiori necunoscuti, se ascundea
dupa perdelele ferestrel pentru a se uita la
el cand trecea Ware.
Era iubirea, curata iubire care parunsese in inima Isel, in modul cel mal firesc,
ca orl-ce prima iubire.
Minunat lucru e i puterea dumnecle-

ce are acOsta prima iubire, de i

obiectul ci e un lucru fOrte terestru i in
cele mai multe randuri nu merita adoraesca

tiunea ce'i jura u inima tenOra, in primavera inflorita a ilusiunilor.

Peste patru clue, clise Reuse intr'un
rand, vom ave ultimul bal ; te rog, da-mi
mie cotilonul.
www.dacoromanica.ro

IN ITOIA. V2NTULTA

115

In urma, intr'altd qi, muma lui Rense

veni in visitd la mtua Isel. Acsta se
ascunse dupa u.
VisitatOrea pgrea f6rte incurcatd, tui,
I1 drese glasul de mai multe ori, i'n fine

incepu IA cuventare lungd din care se in-

telegea el fiiul sal are de gand s crd

mAna Isel, dr el nici lid data nu va cdpeta
invoirea pdrintilor ; da, nici ud datg,. Isi e
ug, tenrd prO de lume, ud frumusete prO
stralucitOre, ug, cocheta prO mult curtenitd
i

admirata, pentru a putO face fericirea

cea pacinica a caminului conjugal. 'apol,

Isi, clicea muma lui Rense, Isi e fOta unel

fernei care de timpurit a parasit drumul

cinstei i virtutel, ca, ea nu voesce sO vOdg,
pe fiu-sOu prdbuOt in nenorocire. Afar' de
acOsta, fiu sOiA era ca i logodit, ug, partita

minunat pe care nu trebuia s'o pOrda, cel

putin dupd paxerea i vointa el.
Dupd plecarea el, bOtrna chiding, pe
Isi; era roid de necaz. Isi veni in camera,
era galbend ca cOra, avea tot acel aer betranicios in ochil i 'mprejurul gurel.
Isi lilise scurt i rece :
8'

www.dacoromanica.ro

IN V0fA. VENTIILIA

116

Scit totul, am ascultat la ud, Mil

voi pregdti rochia de bal.
Dr, Isi, mai vrel sd mergi?
Da, mdtuicd, vreat, dr numai fagaduesce-mi ca vorn pleca indatd cell voig
spune ca sunt obosit.
In acea sOrd, Isi fu mai frumosa ca de
obicei.

Acesta'l ultimul meg bal, 41 Vise

ea incet cand se dede jos din trasura.
.
Dantul nu rumeni de randul acesta obrajii ei; ochii singuri ii straluciag ca doul
cdrbuni aprinI. Voia s'l vdd i s furia
dupa u u0. care era pe jurnOtate deschisd,
tocmai cand el intra acolo. Reuse vorbia

cu ud persona atat de vit in cat nici nu

veclu pe Isi.

Bine, Rense draga, esci copil so te

inamorezi pene peste cap de acest frumos
Fulgulet de zapada", care n'are familia,
nu e fOta nimnui, aciolata aci Dumnecleu
scia de unde... i'n timpul acesta, logodnica
ta te atOptd.
Ia tu pe logodnica mea i lasd'ml
mie pe Isi, pe frumOsa Fulgulet de zapada".

Nu pot eg sO te las a te
www.dacoromanica.ro

arunca.

IN vole VENTuLtrf

117

intr'ua ast-fel de nenorocire; ce? n'al ochl

se vedl cat e de cocheta. Pe ua aa feta

poti s'o iubesci, der ca s'o iel de sop, nu I
E da, dca ar fi cu putiata!
Se'ntelege c va fi cu putinta; atepta nurnal pene se va marital
Credl?

Ce curios escI! Las'o, dal drurnul;

de disperare va lua pe altul, i and cu
acela va fi destul de desperata, e inainte'l
i consolez-o. Se va lsa a fi consolata, ler
tu nu te vel lega.
Esci sigur?
Te prindl?
M'ai prinde pe fericirea mea.

Fil cu minte, omule! Gandesce-te,

a cul feta este. Ce 'Dote nasce din asemenea Omeni. Ce al uitat povestea cu mrul?!
Nu cade merul departe de porn.

Oh! numal de n'ar aye blestematil

-aceia de ochl, nesce ochi call par a fi yedut fundul unei prapastil, ochi de om care
se omOra singur.
N'ai grip., in curend ea se va arunca

intr'acea prapastia, numal se te yelp pe

tine la fund.
www.dacoromanica.ro

118

IN VOIA VENTIILIII

Reuse suspind.
E ud zind !
Da, da I zind; gdndescete la Danae,

la Io i la cele-l'alte, i fil un Joue.

Ambii brbatI se departara.
Haidem, matuicd, acas , sunt ostenitd, clise Isi matuei see.
TV o inconjurard rugdnd-o se mai stea,
de i o vedeat cd era palida, i cd intr'adever ochil i-erat fOrte obositi -- acei ochi
cari pareat pironiti intr'un punct, i acele
buze carl pareau de marmurd!
i Rense o ruga fOrte mult. Ea'l mesurd cu ud privire rece ca ghieta.
Vreil se plec, repeti ea.
Se coboria pe scard cdnd 'hi aucli cli-

cend inca ud data Fulgulet de zapadd",

nu'1 intOrse capul i disparu ca lid stea
ratacitOre din ultimul ei bal.
In dimineta urmatOre, Isi fu deteptata
din nemicarea in care se afla de ud scrisOre de la frate-sal.
Wolfgang il spunea ca, decd va fi se
mai stea acolo, la cOld, Inca ua, luna, apoi
fuge
ceia ce, de altmintrell, fAcea tot
una pentru too. lumea.
www.dacoromanica.ro

IN VOlA VANTIILIII

119

Matu0ca, qise Isi, te rog, spune-mi;

am et ceva parale? i cum a0 pute se le

in de unde sunt?
0 se le lei cand vei fi majora?
Mai 'nainte nu?
Ba da, deca te mariti.
Peste opt i1e, Isi era logodnica unui
domn Von Rune, un barbat cam chel, cam
sbarcit 0 cam burduOt.
Copila mea, clicea matua-sa, der tu
nu'l iubesci de loc 1

i ce face cu asta, draga matu0ca,

ori el ori altul, nu sunt toti acei41. Iubirea e ceva ridicul. 'apol, elI nu pricep
cum p6te cineva iubi.
Nici IA data Isi nu fu mai fulgulet
de zeipadd" de cat in qiva nuntel.
Adusese i pe frate-sn, ii spusese ce
gimnasill alesese pentru el, ca ea avea acum
se'i in oc de mama, 0. ca, dca de aci

inainte va mai Oice ca e singur pe lume,

apol de sigur va fi un om nerecunoscetor.
Matua-sa planse cu lacrimi cat pumnul

cand gingaul fulgulet de zeipada" II ud

qiva buna de la ea. L'ar fi topit cu lacrimele ei calde, deca u privire aruncata asuwww.dacoromanica.ro

120

IN INA& VtliTIILIJI

pra d-lui Von Rune nu l'ar

din noir.

fi

inghiatat

Domnul Von Rune se mira tot curn

stralucitorul meteor de altadata se schim-

base inteua statua, de marmura, care la

tOte clicea da, care 'Area ca, n'are vointa,
care se purta cu demnitate i eleganta, i
fOrte rar suridea.
Locuiail inteua vila aprOpe in care el
o lsa fOrte adesea singurd. El nu avea
nici una din acele temeri de cari cel doui
tineri vorbisera in sOra ultimului bal la
care fusese Isi. Lipsia cu 1i1e1e i cu septornanile de-acasa. De mai multe ori, Isi ii
plati datoriele facute Ia carti, fara s6 se
planga, fan, s se certe. I-ar fi placut lui
mar mult certe i scene de cat liniscea cu
care ea scria bancherului s platOsca.
Totui, acOsta nu'l opri de al cere mereti parale cu tra, neruinare din ce in ce
inai mare. Mersera ast-fel 1)6116 cand starea

Isei fu tOta mancata. Nu'l mai rOmase de

cat cu ce s tina pe frate-sti la cOla. Ea
nu avea trebuinta de nimic.
Inteua sOra, cand ea, ca de obicel, sta
singura langa lampa i se gandia ca peste
www.dacoromanica.ro

IN VOIA VENTIILIII

121

putin avea se fid, i Craciunul, ua se deschise i induntru intra un tener inalt.

Isi puse mana in dreptul larnpel ca se'l
ptd, ved i pe urrnd strigand: Wolfgang!
sburd in bratele fratelul seg.
Ce ti s'a intemplat, spune in numele
WI Dumneqe! ce? acestea 'I fun, primele
cuvinte ce rosti uitandu-se la el. Trebue se
fi fost ceva grOznic; spune.

El se las se cada pe fotolit pe care

ea ecluse mal 'nainte, puse bratele pe mesd,

capul pe ele i incepu se planga cu amar.

Isi ingenuchia inainte-1 i se uit la el
cu durere.
Wolfgang, clise ea, nurnal pe tine
te am pe lume... spune! nu cum-va al facut
ceva 1.611?

N'am facut nimic alt r de cat

acela ca m'am nscut pe lume, clise el scu-

landu-se; der acest Mil nu e re destul?

Cine ti-a spus? esclama Isi.
Wolfgang se uitd, lung la sora-sa 'apoi vise :

Scial i tu? Cine ti-a spus tie?

NimenI, veclusem insa-mI.
Aa der, II semen inteadever acewww.dacoromanica.ro

122

IN 3701A VIIINSITLITI

luia pe care
margini.

'lt

urse cu foe

i Mt

Isi 1-ascunse obrazul cu manele.

Acum de curend am aflat ce sunt

i am voit so me omor. Der am gasit ceva

mai bun, dca vrei se me ajuti, nu costa

mult.

i ce e, pot se Kit i et?

IV voi seri ell.

Mult nu pot sell dail, nici et nu

mai am.
Aa der, i tu escl fericit, f6rte
fericita! clise el cu amaraciune, plimbandu-se prin cas de colo 'Deno colo.

Isi, spune, cum se fac ea pentru a

me schimba i a nu mai semena aceluia?
i cand me gandesc Ca due pe mine pocitura acsta.
POrta-o cu cinste ! clise Isi rugandu-se.

Wolfgang rise.

Eh da! cum me voit pricepe i eu!

Acolo inse unde me due, nu va mal trebui
se aud qicendu-mi-se: cum? dumneta aa
te numesci cum? 'fatal dumitale nu te-a
recunoscut, de i il semeni ca doue picaturf de apa.
www.dacoromanica.ro

IN VOIA VENTIILIII

123

El ira1 rise.

Oh! nu ride, frate!

clise Isi ru-

gandu-se.

Mai bine so ricla omul de cat sO

planga copilaresce; dOr chipul tOd, drag,
Isi, cand me privesci cu atata durere, m'a
.

facut sa, isbucnesc in plans. Haide, Isi, vino

cu mine, irnbraca-te cu haine barbatesci i
sO plecam impreuna.
Nu pot, i nu vread sO dad dreptate
acelora cari clic Ca i ed void deveni tot
atat de ura la minte ca mum a-mea.
Atunci, rrnas bun, drag suriOra,

eti plec; i acela din noi doui cari in timp

de un an nu va seri celui-l'alt, sO se scia

el a murit.
SO se scia ca a murit!

clise Isi ca

in vis.

Wolfgang o mai strinse Inca ua data

la piept 'apoi pled, perpridu-se in nOptea
adanca.

Trel qile dupa acOsta, Isi nu putu sO

mai sufere neliniscea i pleca singura la

Cerul era intunecat de nesce nori

fumurii ca plumbul; pamentul era tun de
pota.

inghiatat.
www.dacoromanica.ro

124

IN vote yawn:mut

Isi mergea iute in contra ventului care

batea din ce in ce mai tare. La pota gasi
doue scrisori, una de la Hamburg i alta
de la un loc necunoscut.
La 'nt6rcere ventul batea 1 mai tare ;
fulgi de zapada cadeat pe pament. Scrisorile puse in buzunar nu'l dat pace. De
aceia, bag mama in buzunar i lua antain
pe cea de la Hamburg in care citi:
Acum poT sci ce sunt : sunt marinar i plec poimane direct la Java. Me
nurnesc Wolf Gang, i la Java nu vol mai
semna cu nimeni. De acolo II voit seri
irai. Fratele te-r.

Ah! de ce nu m'am dus i eU cu

se gandi Isi.
Pe cand citea ventul incepuse se bath
i mai tare; ridica in sus pe Isi. Zapada
fulguia din ce in ce mai dsa. Totui Isi
el !

scOse i a doua scrisre. Acesta clicea ast-fel :

Barbatul met se afl de trel

clile

72in inchisOre pentru datorii, de aceia 1-am

deschis eil scrisorile cari a sosit pentru

el. Prima era subsemnata de mana dumi72

tale numal cu numele de

nclicea :

Isi ;

sotia ta, Luisa Rune.

www.dacoromanica.ro

a doua

IN VOIA VENTIILIII

125

Nimeni nu are dreptul se se numsca

sotia lui afara de mine
ca dovada ti-alatur aci actul de casatoria. De aceia, te
intr eb , dOmn, pentru ce te numesci astfel? Fost-ati i d-vcistra inelata ca i mine
Vnteadever el s'a cununat i cu D-vcistra?

Trebue se hotaritf ce e de facut. Putem

se'l dam in judecata pentru bigamia. Der
atunci va fi inchis, ler eli remal pe drumuri i'n saracia-lucia cu trel copii. Ce
se facern? Astept respunsul dumitale.

Bertha Rune .
Ventul sbura mered scriscirea i prabui pe Isi de zidul easel sle cand tocmal
ajungea. Ea stete cate-va minute in vijelia
zapeclef, pene se'i villa in simtire i pene
cand se On. deschide.
Infine, intra in salonaul el intocmal ca
ua straina.
Tref copil midi! clise ea apasandull

templele cu degetele; trei copii! o nu! el

se nu fia tot aa de nefericiti ca
Fara se se mal gandesca, Isi scrise
Berthei Rune

ca.,

pentru iubirea copiilor,

ea va peri, nu i se va mai sci de urma i

c parale II va tramite indata. Apoi scrise
www.dacoromanica.ro

IN VOIA VENTIILIII

126

omulul el de afacerl i'l ruga

vencla
casa cu mobile, cal, trasura, tot, 16r banil
ce va prinde s'i tramita dOmnei Von Rune
in ormul N...
Apol telegrafia fratelui su : viii si eft
cu tine.

Isi.

Isi II facu geamantanul, 1ut parale, ceva

scule i actul de nascere. Actul de casatoria '111 arse in soba; flacarile lui, cand
sta ingenuchiata la gura sobei, produsera
ua 6re-care rumenla pe chipul el. Se scula
apol i eclu la ferstra uitandu-se cum
ningea. Era pe'nserate. U fruncla uscata
cap dintr'un porn pe zapada, vOntul o lua
rotogolind-o i

o duse in intunecata

de-

partare.
Aa sunt i eil ! clise Isi.
CurOnd dupa acsta, slujnica aduse lampa.

Porunci s chiame ua trasura, inchise geamantanul, clise c plca pen la un oraI

din apropiere i inainte de a pleca mai lua

ua c6ca, de cit pe fotoliul

ei.

eclend

ridica ochii i se vclu in oglinda.

A r cocheta! ochi fatall! Murmura
ea riclend lumea va qice de sigur : antaiti
ruina, pe urma un tOnr intrand nptea
www.dacoromanica.ro

IN \TOLL VENTITLIII

127

la mine, peste patru qile eU fug, nimeni

nu scie unde. Intocmai ca mama! intocmai
ca mama!
Suridea. Mara vijelia duduia in ferestre.
Da, da; vrei so me apuci, clise Isi;
yin acum sO mO rostogolesci pe on i unde
pOn voiti gasi un tOrim liniscit... Cel putin,

eil n'am nefericit pe nimeni.... 0! mama,

mama! de-al pute sO mO vecti.
Venira sO'l spuna ca trasura e la scard.

Isi i1 lua prietinesce qiva buna de la

slugile sOle, pleca prin viscolul de zapad
la gara i de acolo cu trenul accelerat pieri
in intunecimea noptit

.41

c,--5716-7.1)

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

SIMPLU DE TOT

26,811

www.dacoromanica.ro

SIMPLU DE TOT
Malculita ! am plans atat de mult citindu'V scrisOrea, in cat i-acum ochil 'mi
sunt tot grei de lacrimi. Cred ca, am plans
-tad, nOptea.

cum vei fi putend tu clice ca

eti n'arn incredere in tine, ca null spun
nimic, child eft mor de dorul tell! Caci,
vecli tu, draga mama, acum nu mai sunt
de capul met, i mai e ceva care'mi tine
DOmne !

mana in loc cand me pun sell suit. Imi

pare ca fac roll cand ii scrill ceva ce El
nu trebue se . ve, set ceva care ar semena cu ua plangere in contra Lui. Me
esc totdeuna ca tu nu vei pricepe de
9*

www.dacoromanica.ro

SIMPLAT DE TOT

132

loc ca sunt lucrurI ce mi se par mie atat

de grele ; nici et insa'rrii nu o pricep.
Tatl meg era atat de nobil i de desvrit, n'avea nici un defect; &at"' totdaina de aceiai parere.
Deci, cum s'o fi putend ca Ornenii cart
se iubesc se nu fia totduna de aceia1

Were. Cad noi, draga mama, ne iubim,

de sigur ne iubirn fOrte mult, dOr chiar
iubirea nostra e cu totul deosebita. Chiar
modul nostru de a vorbi e deosebit, aa
ca ceia ce unuia pare Mite firesc, cel-l'alt
'lti judeca drept extraordinar.
Me silesc din rsputeri se citesc in ochif
Lui cel: place 1 ce'lg inveselesce; sunt
inse pOri acum cam nedibace. Nu citesc

in ei cu aceiaI uprinta cu care citearn

intr'ai tl. Adesea oil ii inteleg reg, mai
cu sOma cand suntern inaintea strainilor ,.
pe urrna vine cOrta, resplata a nepriceperef mele.

Dr tu Kn., draga mama, ca eg la certa

nici ua data n'am putut duce, lr tu ai

avut cu mine rabdare cu carul. Acurn ins,

all dui se ascund acOsta cu oil ce pret,

ca el se nu bage de sOma ca sunt simtiwww.dacoromanica.ro

SIMPLE' DE TOT

133

tOre i necjiciOsa, de re ce el lauda fOrte

mult blandeta i supunerea.
Deci, inghit in mine i tac ; simt ins
Ca aa m prostesc i me selbaticesc. Poti
tu sell inchipui ca feta ta s'a facut tirnida?
Nu e aa ca nici prin gand nu'V trece!

Alta data spuneam i vorbiam tot ce

'ml trecea prin cap; lumea ridea i se bucura, -both, casa se'nveselia cand intram et.

Acum, me uit antait in ochil lui Leon,

i

dupa ce m'am uitat, simt ca me Ora-

indata ce deschid gura,

isbucnesc intr'ua prostia mare.

sesce curagiul

i,

Pot sell jur ca nici IA data n'am fost

atat de blega!
Acum de curOnd, ascultam cum doue

dame in verst vorbiat impreuna de ua

tenerd femeia, p6te chiar de mine, de i
nu's sigura.
Aa e, qicea una ; femeile cele ti-

nere amutese adesea, de i mai nainte

fusesera guree ca val de lume.

M'am gandit mult la aceste cuvinte.

Erat multe atunci in casa cari numal cu
gura inchisa, nu stall, ba anca rideat cu
.hohote in micllocul unui cerc de tineri carl
www.dacoromanica.ro

134

SIMPLIT DE TOT

se strinsesera imprejurul lor. Ascultam. cu

jind la glumele i la spiritul lor, caci scia

bine ca i efl puteam fi aa; der cine me

scie aci?

Ba anca, chiar barbatil lor le respundeati tot cu glume i cu iretenii, ler lor
le parea fOrte bine i rideat i mai tare.
Leon se duse i el acolo i incepu se
petreca i se rida cu ele.
Cu mine de ce n'o fi riclend? Mie in-data imi qice:
Ah! frate, nu fi asa copilarOs!
i eil! nici acelea nu erat atat de istete la vorba, nici mai frumOse ca mine,
se pricep inse a se peptena mai bine, manuesc evantahul mai cu dibacia, i au curagia se se uite drept in giuru-le.

Oh! acest curagit, numal de 1'4 ave

i eq! De aI put se me conving ca nu
sunt uricicisa i ca fac i eft placere Ornenilor cand stall de .vorba cu ei!

Der ce se spun? De caletorit am caletorit destul, der lor II s'a urit cu caletoriele lor, cu atat mai putin le vor placea
se aup de ale mele. Ce-am citit eft at
citit i ei i aft cascat meret, on n'at
www.dacoromanica.ro

SIMPLIT DE TOT

135

citit nimic. CocOne le cele bOtrane iml dat

sfaturl de gospodaria casei, st iml spun

ce so fac ca sO am in curnd copil.
Val de mine! esclamg ele; maritata

de un an de qile, 0 nicl macar banuela

ca vef fi muma!
La aceste cuvinte et mO ropsc, mO'ncure 0 mO uit in giuru'mf sO vOd de nu e
vr'una care sO se uite la mine cu ochi de
mama, i cgreia sO pot cere sfaturl 0 WI
deschid inima. i nu e nicl una!
Inteun rOnd, una mO intrebg deca nu
mi-e dor d'acas. Facui semn c da, cad
nu puteam vorbi. Atuncl incepu Willi vorbsc de cum i-era el dor de acasg in primele timpuri ale casatoriel.
Pe urmg, Leon me intrebg despre ce
vorbisern. ROspunsei ca mi-a povestit tineretele ei. El incruntg sprincenile 0 clise:
ar fi putut mai' bine sO tacg !
i qet! nu'mi spusese nimic necuv,.nncios. De unde if cunosceam et trecutul?
.

Leon trebue sO scie multe rele din ale

Omenilor, caci vorbesce cu atata despret
despre el, 0 mai' cu sOmg despre femel,
in cat totdOuna hill face Mt. DOI- UM e
www.dacoromanica.ro

136

SIMPLIT DE TOT

aa, pentru ce se amesteca in societatea

lor, de vrerne ce le dispretue atat de mult?
Barbatil sunt cu totul alt-fel de cat nol.
Ei nu pricep de loc ua gramada de lucruri.

BuniOra, ei nu sal ceia ce pe nol ne picnesce i ne pricinuesce durere, i'n tot

minutul gasesc cate ceva care nici cuviincios, nici la locul lui nu este. Cate ua, data
esci atat de obosita de cacli de ostenela ;
barbatil nu pot suferi acesta, devin nerab-

datori, ba anca deed vrei se le ascuncli

obosla, apoi devin i mai nerabdatori.

Nu sciti dell! lor li se pare fOrte simple i uor de a fi insurati , pentru ei nimic

nu se schimba, pe cand pentru nol, totul,

der sell! totul se schimba. Nol nu mai
suntem acelea1 fiinte ca mai 'nainte.
0! mama! pentru ce nu se pOte se fii
i se remal totduna feta?! Me podidesce
risul cand aud pe unil vorbind de luna cea
de miere, i cand vecl pe tinerile fete arclend de dorinta de a sci ceva asupra acestor fericite timpuri! Acasal septemanile
cele dulci ! langa tata i mama lunile sunt
de miere, ler anil sunt scurti ca ciilele.
Cand te mariti, atunci clilele se fac ca anil!
www.dacoromanica.ro

SIMPLII DB TOT

137

0! nu poti se'p inchipui cat me sirnt de

betrana, der scil betrana! Me mir cum de
nu m'am sbarcit pene acu1, 1 cum de
n'am &bit anca, atat imi pare ca's de
betrana.

Ai dori fOrte mult se fia tot atat de

vesela ca i mai 'nainte, scil, mama draga,
ca atunci cand sariam peste mese i peste
scaune, i alergam pe piciorOnge? Cand
me gandesc la piciorOnge, crede-me, clew
me tree lacrimele, ca i cum ele ar fi fost
pentru mine nesce prietini vii.
Nici n'am spus lul Leon nimic despre
dibacia mea de-a da fuga cut piciorcingele,
cad cine scie ce ar Vice.
Acum, la ori-ce me gandesc: der Leon
ce are se Vica?
Pe urma amutesc, ir lui i se urasce
cu tacerea mea, clupa cum ved Mite bine,
cad Casa, i se duce de'i iea gazetele.
Ochil mi se umplu cu lacrimi cat pumnul,
i'mi spun mie ins-mi cele mai marl prostil.

Maiculita draga, ce se vorbesce cu bar-

batil? Tu i cu tata ye turuia gura de nu

mal taceati; tata nu casca nici ua data, i
nici nu lua se citesca gazeta de cat numal
www.dacoromanica.ro

138

EIIMPLII DE TOT

cand era ora gazetel. Din contra, pe Leon

'lt \Ted luand pene i gazetele care le-a
citit i rescitit u data dirninta. Inteua
di, dupa ce a plecat, am luat gazeta i am

cautat se vedem ce mai citise ua data ;

cand colo, era un discurs anost asupra
drepturilor vamale de import.
Val DOmne! cum m'a podidit plansul!
Pentru ce el ascult cu placere alte femei
cand ele ii vorbesc de ele, i pentru cecasca cand Ii vorbesc et de mine?!
Der p6te Ca i et sunt pre susceptibil, nu e aa? Aral risghiat inse atat de

mult, drag mama!

Ti-aduci aminte cum, sera, in fata caminului, ingenuchiam inaintea ta i me
jucam cu manele tele, i'V spuneam la poveti frumOse, ler tu pe urma imi povestiai
altele i mai frumOse? 0! ce fericita eram
atunci amOndou, una cu alta!
Cand te visez pe tine, totdeuna perna
mi-e uda de lacrimi. In vis, adesea IV cer
sfaturi, der cand esci tocmal sO'rnI dal,

me detept MIA a fi audit nirnic.

Dina, cesuri Intregi stat meret singura,

i nu eram obicinuita a trai ca ua

www.dacoromanica.ro

SIMPLII DE TOT

139

pusnicg. Firesce Leon se bucurg cand simte

ca mi-e atat de dor de el i cg de dou-

cleci de oil alerg la ua s ved de nu vine

el. Dr el nu se gandesce cat de lungg e
cliva, chiar cand te dal* trebil i alergi de
colo pene colo cu ale gospodarii. Ori-ce

org e lungg cat douo-spre-clece ore cand

omul i1 aduce annnte de cate greell

de cate prostil a fcut i se crtg pe el

insu1 pene i se urasce.
in timpil din uring, uritul mi-era i mai

mare in cat imi venia grta gandindu-me

tot la d'astea. E de nesuferit uritul i
greta asta!
Lui nu'i spun nimic, caci de sigur ar
respunde cu: Oh! femeile; i nerve i
capriciele" i tote cele-l'alte vorbe urite
pe cari mai inainte et nu le cunoscusem
de feL Cad, spune macar tu, dragg mama,
23

avut-am et vro data nervi

capricie?
I-aucli nnnune! vesela i rumena ta Susgnicg
i

s aibg capricie? M'am cercetat pe mine

insa-mi cu deamruntul, der nu mi-am ggsit nici unul. Der mi-e ug frica, ug, frica nepriceputa, pe care nici un cuvent nu o pOte
descri.
www.dacoromanica.ro

SIMPLII DE TOT

140

Mane le mele sunt atat de slabe, fata

se subtiaza

ingalbenesce, devin, inchi-

pue-ti de se 'Ate, palida! i)oti! ca adesea

imi vine a crede ca sunt inteadever boF

nava, ca am cancer la stoma7c, sea ca sunt
ftisica, sea ca am infine ceva de spaima de

care va trebui se mor. ter Leon, imi iC

eti, nu va sci cat de Inuit l'am iubit, cam
n'am sciut ott probez acesta i nici
fac fericit.... i atunci, va remane fare, femeil i far copil, tot singur ca i mai
inainte, o sermanul, bietul Leon!
i me malmesc din suflet cand me gan-

desc mai cu sema Ca el nici ua data nu

va sci cat de fericit ar fi putut fi, dca ar
fi dorit i mai mult iubirea mea.
Credeam ce'l voiti invelui cu totul in
iubirea mea, el inse nu vrea Leon nu e
nici mangaios, nici dulce la fire. Vedendu-1
ast-fel devin i e rece, i atunci suntem

tocmai ca doui buni camaracli, numai ca

unul e totdeuna pe afara, ir cel-l'alt totdeuna singur acas, i amOndoui nesciind
nimic din cele ce gandesc. Cate ue, data,
imi vine a crede c ar fi fost mal bine
deca asi fi isbucnit i e ca mai 'nainte i
www.dacoromanica.ro

SINPLII DE TOT

141

fi respuns cu aceleall cuvinte

ironice i rnucatOre la cuvintele lui. S'ar
dca 1-ai

suparat de sigur, dr totu1 nu i s'ar

fi urit.
Dr veql! 'am ua frica i 'IA grOza de
crta in casatoria, in cat me jurasem ca
nici macar un norior so nu turbure cerul
fi

senin al vietei nOstre casnice ,

i-acurn ,

uite! nabuire sub acest cer senin, i Inadui de s6re i de praf. La urma urmelor,
doultrei nori nu ar face rOu de loc. Acurn
insO e prO tarliii! N'a plouat de atata. timp
in cat nici norii nu se mai pot aduna.
Cand Leon spune ceva care me supara
adanc, eil totu1 surid prietinesce , nu clic

nimic i me simt mandr foc ca pot se

mO stapanesc. Mi se pare atunci ca el e
furios ca nu p6te sO me supere. Sunt atat
de ascultatore, atat de ridicul supusa cat
am i jurat inaintea altarului ca voiii fi. Cand

ordon ceva, ell II fac indata, afar numal

cand uit, caci nu sciu cleu! cum se face
de am devenit aa uituca, de la un card
de vreme!
1-6)6a! ca's bogata nurnal in cUsururi!
Cum puteal tu sO mO suferi, draga mama ?
www.dacoromanica.ro

KNELT DE TOT

142

E! da, der tu erai mama ler nu barbatumet', i de aceia gaseal tOte firesci; ba

Inca, me 0 crescuse0 i me cunosceai de

mica. Pentru el, pene acum un an eram
ua straina, el nici nu scia c. sunt i e pe
lume. Ore pentru ce 0-a inchipuit ca me
iubesce? S'o fi inelat i'n asta, cum s'a
inelat in totul!
Cand dOrrne, me uit lung la el; e cu
ochii inchi0 i prin urmare nu me tern de
loc. optesc incet: serman barbat! nu mai
de a0 pute se te scap de mine, se dispar
ala de ua data, se nu mai fiti pe aci, ca
se te scapi de mine i se fil fericit cu alta.
Ah! mama, cum mi-am dorit mOrtea
de cate oil! Inchipue-ti, draga mama, pe
vesela ta Susanica dorindull mOrtea Nu'l
!

6re sa rip se mori? Der nu ride, draga

mama, cad asta'i curatul adever. Sunt u
desilusiune pentru tOta lumea, i sunt ua
desilusiune

pentru tine. MO crescuse1

ca se devil ua, sop, desevirit, un model

de femeia, cum fusese0 i tu. Tie, cum
ti-era, mama, la'nceput? Sciai oil nu c

lucrul e atat de grel?

i de ce nu

mi-al

spus i mie macar ceva din multele i newww.dacoromanica.ro

SIMPLU DE TOT

numeratele lucrurf

griji

143

ce trebue se

suferim!

0! mania, a1 dori se-mi ascund capul

in senul t, acolo in caldurall de muma,

atat de buna i de binefacetore! 0 ! cand

me gandesc la tine, par'ca 'ml vine se me
prapadesc de dor.
Ce-ar clice Leon de ar sci tOte acestea?

Ar crede p6te cg e nu'l iubesc de loc.

Tie ti-era dor de acasg? i ce faceai
cand ti-era dor ? Ea hail. muc batista, bat
din picior i me silesc a'nghiti acel nod ce
mi se pune in gat i nu vrea se se cobOre.
In acele momente nu pot s'mi sufer frumOsa mea casg i de me pun se privesc
la ferstrg, par'ca simt ca.'mi vine nebunig.
Atunci las t6te perdelile, IOr Leon cand
vine inguntru i vede, clice : aoleo ! ce intunerec !
Deschide tot, lumina rece i fumura
petrunde iOrg1 in casg, din aceia1 Witt,

pe acelea1 lucruri, tot pustig, tot anoste.

TOr e II clic cu blandeta:
Ai astach mult de lucru?

Ua intrebare care de sigur nu e de cat

firOsca i inocenta. El inse respunde:
www.dacoromanica.ro

SIMPLII DE TOT

144

Nirnic din cele ce ar pute se te intereseze.

S'apol, on

plcd, on iea ud carte se

citescd. Et stall i me uit la el pOne cand

imf clice : der ce?! n'al nimic de facut?
Se intelege ca am de facut ceva totduna cand el nu e acasg; der cand este, la
el me uit i nu mai
mintea la altceva.

E reft asa, drag mama? invqg-me deci

cum se face. Tit atat de mult se fit lid
bung sop. P6te cd et sunt cam natinga
i me Wept totdeuna ca lucrurile se fia
cum n'am gandit et, fer nu cum sunt ele
din firea lor.

Nu Kit ce-aveam altdata in cap, de

nu me gandiam nici ud data la mgritisi,
care de altmintrell, era atat de departe.
'apol de ud, data se apropid ant de curend in cat me rataci cu deseverire.
De sigur, dragd mama, ea nu eram

anca cOpta se me marit; trebuia se mai

Wept set se nu me marit de loc. POte
c defectele mele deosebite nu me lasd a
deveni ua build sotig. Ar fi trebuit se mi
le spul, set nici tu 'Dote nu le sciai! Ah!
cate nu asi dori se te intreb, aa cu glawww.dacoromanica.ro

SIMPLII DE TOT

145

sul pe jumetate, cand ar fi intunerec in

casa, razimandu-mi capul pe sinul t, i
mai multe ghicindu-le tu de cat spunenduti-le eti. Mama, mama, drag mama, ce

departe esci de mine ! Ai dori s me ghernuesc pe genuchil tel ca ua pisicuta si se

adorm, .i se dorm septernani d'arandul.
Ore ce? n'am se te mai revd eU in vieta?
Mi-ai spus atatea i atatea, tOte bune i
pe carl le urrnez cu credinta, dr ceia ce
nu mi-ai spus aceia me turbura i face de
nu mi se mai potrivesce nimic.
Eu cred ca, de sigur, casatoria este un
joc de rabdare, ua pasientd, un casse-tte
chinois, in care sunt sute i sute de caiii
i cand nu se potrivesce, apol poti sO te
chinul cu mintea ani d'a lungul, figura nu
se face, de i cand e gata ti se pare atat
de uOra.

De cate ori nu cred ca am nimerit cartea care sO dea gata pasienta, i pe urma
ved ca nu este aceia, o arunc cu desperare
i nu o mai incerc mult timp, 'Ate chiar
prO mult timp. In timpul acesta, perd i61'41 ocasiunea!

Nu am voit nici ua data, dOr nici ua

10

26,811.

www.dacoromanica.ro

146

SIMPLIf DE TOT

data sell scri despre tOte acestea, der

cand me certa0 Ca null scrit despre aa
ceva, atunci .fu pre mult i. nu mai putui
suferi. 0! cat am plans i cat plang 1-a-

cum! De cand Kral mi-am dat de vro

cate-va on cu apa rece la ochl, de frica
se nu veqa Leon urmele lacrimilor, caci
atunci ce 1-a0 spune. Pene acli el nu le-a
vclut, caci m'am paclit bine. De randul
asta inse fu pre de tot, pe langa chinurile
mele se mai am i vorbe grele de la tine.
Mi se parea ca par'ca i tu me respingeal,
i-atunci nu a1 mai fi avut pe nimeni, da,
pe nimeni!
Dupa cell vol tramite scris6rea, consciinta din not va'ncepe se me chinuiesca,

mi se va pare ca am nedreptatit pe Leon.

Cad, de sigur, acum tu vei gandi, Dumneclet scie ce, despre el : pOte ca e un urs
selbatic i ret, i Ca et nu'l mai iubesc.
Et Ins mi-a1 da inima pentru el; ai dori
mOrtea, numai el se fia fericit. Mai mult
nu 'Ate cineva iubi.
POte ca deca a1 pute se devit vesela
ca mai 'nainte, i Leon s'ar inveseli. Der
de ce flU voi mai fi putend et fi vesela?
www.dacoromanica.ro

Earapvcr DE TOT

Nu:merge, dr

scii,

147

nu merge de loc ;

par'cg e un acord fal ; cand incerc s rid

iml vine sg plang. El e bun, e fate bun,

tag lumea mo crede fericitg ca, am un
ast-fel de brbat 1 chiar eU me cred fericit de cand vd alp' barbatl atat de blegi,

de null i de proti de dal se fugl.... Nu

e nici macar unul prin care s pot ana
putin gelosia lul Leon. Schimbi cu ate
unul ug vorba 'apol ti so urdsce i cap'
mai iute so scapi.

Leon are'ncredere in mine, mO lasg

singurg in salon i nu me pgzesce de loc.
AI dori sO fla pup cochetg, so'l infricoez putin ca sO nu se mal anostOscg astfel. DOr.... dOr nu merge !... dOcg nu merge

drag mama! Ml-e sill, de mine insg-mI.

Nu me uit nici ua, data cu placere in oglinda i cand unil i1 pironesc privirile
asupra'ffi, me ruinez ca i cum a1 fi facut ceva necuviincios sOti par'ca n'al aye
haine pe mine.

Nu pot sO fin cochetg, nu pot se mO

injosese ast-fel, fig chiar pentru dinsul. i
"Jae cg ar fi chiar ug greola, cAcI de 6re
ce Leon nu me iubesce cum sunt in reali10*

www.dacoromanica.ro

148

811141PLU DE TOT

tate, cum m'ar iubi .cand m'ai: preface i

n'a1 fi pentru el de cat ua fiqiune? Deci,

ce trebue s fac? Cum e cu putinta ca

voind ceva bun omul s mOrga pe drumul
greelei? i nu'l nimeni caruia WI voesc

st s pot a-1 cere macar un sfat, unul

singur !
Tineril se gandesc

la alte lucrurl, ir
baranil surid, 1-aA uitat tinerqa i judeca
totul ca e fOrte bine i fOrte frumos. EA
cred ca lor li-e dor de luptele i pasiunile
de odinicira, pe cari acum ei nu le mai pot
simti.

Eu una doresc se fit betrana, btrana

de tot ca totul so se ispravOsca. Fiind betraria, a1 cum5sce bine tOte aceste lucruri

i nu m'ai mai lupta in contra unor nedeslegabile enigme, atunci

a1 fi

liniscita

i'n pace ca i tine, mama, i nu mi mai

fi silita sO'ntiparesc pe fata liniscea cand
in mine totul ferbe i colcaie. i sunt la
inceput ! ce va fi sO fia mai tarcliti ! Cand

mO gandesc c'am s'ml petrec intrega viO

ca anul acesta, m'apuca desnadejdea. Nu,

mama, aa nu se pOte! Cate ua data, Ifni

www.dacoromanica.ro

SIMPLII DE TOT

149

vine sO fac ceva neauclit, ua nasdravania,

ca so resuflu, sO me scap de nabuela asta.
Nu mi-at placut petrecerile nici ua, data,

dOr acum 4 danta, danta i iera1 danta

pene cand n'ai mai pute. Eh! deca 4 pute
se alerg prin munti, sO me trintesc la pament
pe iOrba, i se tip intr'una! Der pe aci,
nu's nici munti, nici ograill, ci nurnal strade,
osele i Omeni pretutindeni.
Nu pot suferi lume mult, i totusi

sunt vesela cand ne vine cate cineva la

visita, nut-nal ca se nu rOman singura cu
Leon. Vecli tu, mama draga, pOnO unde
am ajuns! i ce lucru mai dulce doriam
et aka data de cat a fi singura cu Leon!
Voiam sO'l vOd numal pe el, i numai pe
el i pe nimeni altul! Der de! deca sunt
atat de anosta, ce sO fac?
Ah! mama, scumpa i unica mama!

cat de ret trebue sOli fac et scriindu-ti

t6te acestea! DOI- tu singura ai deschis star
vilarul i acurn napadesce afar tot ceia ce

et tineam ascuns in inima d'atata timp

i cu atata tema. 0 ! deca a1 t tot langa
tine, maiculita iubita!
VOA lsa asta scrisOre sO mai ecla vro
www.dacoromanica.ro

SIMPLII DE TOT

160

done qile inainte de a ti-o tramite, i dee&

in ast timp voig deveni mai cu minte,

apol o ard seti scriti una din acele scrisori
ca din trecut i pe cari Leon nu le mai
citesce, de Ore ce n'ail nimic In ele 1 sunt
anoste.

Eram antaiti atat de nefericit pentru ca

el le citea; acum sunt mai nefericita pentru
ca nu le mai citesce. Din acesta \Ted cat de
indiferenta am devenit pentru el.
Nu cutez a'ml reciti scrisOrea; tu me

vei ierta dca e scrisa r 0 fan ordine.

Deca aI reciti-o nu ti-a0 mai trmite-o,
caci mi-ar fi pre mult ruine.

AI! draga mama, deca al sci ce mi s'a

intemplat, 0 cum totul s'a schimbat de

acum cate-va clile de cand ti-am scris cele
der se'ti
de mai sus. Mama! Mama!
povestesc intemplarea pe de rost.
Scrisesem scrisOrea asta, cand aud de
ua data ca vine Leon. Jute scris6re In cutia mesel! N'avuseitl vreme s'o inchid cu
cheia i. fugii In odaia mea se'ml dat penwww.dacoromanica.ro

SIM.= DE TOT

151

tru a douC-lecea ra cu apa rece pe la

ochi i se me terg... Cand me intorc vcl
pe Leon ca sta liniscit in up, i se uita,
la mine.
Da ce fact acolo? Ce? te-al mai spa-

lat ua data pe ochl?

0! da, rspunsei eti (rideam) dr....
dr me durea capul i nu me simtiam bine;
vream.... da vream se me rcoresc putin.
A! aa? clise el i pleca.

Nimic altceva de cat a! aa?". ler eti

ce facul? Incepul din not s plang, dr
atat de mult in cat nici nu bagai de sma
ca venise de mult timpul mesei. Cand
mi-adusel aminte i voii s m &AA jos,
eca slujnica; ce e? Domnul a luat vro cateva linguri de supa 1 a plecat indata avend
treburI grabnice; a spus ca DOmna nu e

bine i ca nu va manca.
Mie ins mi-era fOrne cum se cade, me
sirntiarn cam slaba, dr nevoind a contraria
pe Leon, spusei slujnicei :
Da, ap, e I me dOre capul de nu mai
pot! Dr dca, ai putO sCmi aduci ceva
aci, bine ar fi ; am auclit ca trece durerea
de cap cand mananci.
www.dacoromanica.ro

SIMPLII DE TOT

152

cu tOte chinurile, mancai bine de

tot; par'ca. mi-era 0 ruine ! Acum ins
mi-e aa de fOrne i me gandesc intr'una

tot la bucate bune, tocrnai cand nu me

simt bine. Inteadever, a1 aye multe cu-

vinte se fiq ingrijata despre mine insa'ml,

de atata lacomi. Ce-a mai remas din buna
crescere ce mi-al dat 1

Dupa ce luai ceva, plansul cel nesufe-

rit imi trecu, der eram atat de trista, Ce

nu se mai 'Ate. Mo gandiam ca scrisOrea
nu e nimic fata cu marea mea intristare.
Totu1, nu voiam s'o mai reved ca se nu'ml
fac 0 mai mult inima rea. Mi-adusel inse
arninte ca nu inchisesem cu cheia cutia
mesei, deci me grabii se me duc la birofi,
cutia era pe jumetate deschisa; vrusei s'o
inchid iute, der mi se paru c nu mai \red
inauntru foile de hartia. Trag cutia i incep a cauta. Nimic, nimic in cutid, pe mesa,

nimic in copita. Nici macar urma de scrisore!

Eram atat de surprinsa in cat nu'rni

mai aduceam aminte unde am pus-o... inchipuell! ua, ast-fel de scrisOre, prima 0
unica pe care n'ar fi trebuit s'o perd, 0
www.dacoromanica.ro

BIMPLIT DE TOT

153

cautai pe jos, pe sub covere, me uitait pe

sub sofa, dedei la ua parte scaunele, scotocil prin glastrele cu flori; infine eram

atat de obosita in cat caqui pe sofa 0

adormii dus. De sigur ca am dormit multe

ore, caci cand me deteptai era intunerec

de tot in casa. Se mica ceva de me speriai. Era Leon.
Denme sfinte I de mult eti ad, Leon?

i n'ai mancat Arica nimic? De ce nu m'ai

dWeptat?
Ti-a trecut? me'ntreb el cu ua
voce al carui timbru era cu totul alt-fel de
cat cel obicinuit.
Voiam se me uit la el, der nu vedearn
de intunerec.

Der unde ai fost, Leon, atata timp?

Aveam de esaminat nesce hartil
forte insemnate.
Tocmai atunci aduceati lampa, me uitali-1 in chipu-1, pe urma, me sculal in sus,
nu clisei nimic, ci, intorcendu-me catre servitere II dedei ordine pentru dna 0 pentru
ceiti. Pleca.
Rernanend numal amendoui, gandul meg

www.dacoromanica.ro

154

SIMPLII DE TOT

se duse lr la scrisOre i'ml aintii privirile

spre birot.
Cauti ceva? qise Leon.
DOmne ! am scris mami i-acum nu'mi
gasesc scrisOrea, i chiar aa cum e, nici
importanta, nici interesanta, totui mi-ar
pare tare r dca a0 perde-o.

i ma cu sma cand te-al gandi in

ce mani pOte s fi caclut acea neinteresanta
neinsemnata scrisOre.
pe cand rostia aceste cuvinte, se des-

facu putin la haina; in buzunarul de langa

piept se arata coltul fatalef scrisori.
Credeam ca'mi vine dambla. Nu putui
qice de cat un oh!" i'mi acoperiI obrazul
cu amendou manele.
Ast-fel rmaseram timp mult ; cel putin

mie mi se paru ca fu mult, cad el nu ch.

cea nimic. Stam i ateptam intocrnai ca
un copil cand ii atpta pedOpsa.
Dr, pentru ca 1 tacea mereg, e ridicai incet capul i m uitai la el, el se uita
la mine cu ua privire atat de agalnica,
in cat ea de ua data mO pornil pe ris, rise
0 el ca nici ua data, 'apoI ImI deschise
www.dacoromanica.ro

SIMPLU DE TOT

155

bratele in earl* ea me lsal se cad. Mal

ca'mi venia se plang.

El ins nu inceta de a glumi aa ca nu

puteam WI awl fait de a nu rnA pune

irall pe ris.
Infine, m liniscil. El, cu blandeta pe
chip, eclu jos i me lua la sinu-1 clicOndu-mi
incetior :

Terta-me; nu voi mai face alta data.

Eram atat de spariata in cat voiam WI
sarut mana. El ins stringOndu-m tare la
peptu-I, imi clise :

Va s clica voiai se moil pentru

mine, i n'aveai tu atata indrasnla se'ml
spui ceia cell lipsia? Sunt et 6re un om
atat de grznic? Der decti nu all fi gasit
scrisrea?... Vecli tu, draga Susanica, atuncl
de sigur ar fi fost din ra in mai reil,

ne-am fi inteles din ce in ce mai putin,

pentru ce? pentru ca nu al voit so imi

deschicli inirna ta. Niel noi, barbatii, nu

suntem atat de natangi cum crap tu. M'am

chinuit luni d'arandul, pentru a sci de ce
nu pot se te fac fericita, i deca aI fi avut mama de sigur ca nu m'all fi indoit
de loc a'l cere un sfat i dou6....
www.dacoromanica.ro

156

SIND= DE TOT

i ast-fel mereti vorbi 'nainte sarutandu-mo; stam tacuta la sinul lui i suspinam
de bucuria. Yoh' WI ieall scrisOrea, ne lup-

taram pe ea cu ua multime de sarutari i

in hohote de ris.
Infine, el imi clise serios :
Se trirniti asta scrisOre mamei i pe

viitor, cand tot nu vei mai aye curagit

s'ml vorbesci, scrie mamei tee i fa-te ca,
uiti scris6rea in aceia1 cutia a mesel. DA
voi canta intr'Onsa totdOuna la timpul cuvenit.... Si-acum, dOca 11-e dor mare de
mama ta, se plecam ; vom caltori ins

incet-cet ca so nu suparam pe printul,

off o fi printesd ?....

Inchipue-ti, draga mama, ca el vorbia

aa! Simtii de ua data c numai mi-e aa
dor,... dOr pte tot vom veni
Crecli i tu c'o sO fil print?
A ta
Susdnica.

www.dacoromanica.ro

Iv.

SIR OCCO

www.dacoromanica.ro

SIROCCO
Fr nici o indoita, Frosi era cea mai
frumOsa fata din partile Rinului de sus.
Satul Pfaeffers era mandru de a o av61
Dr i flacaul care o iubea era frumos
ca un anger i Malt ca un brad. Cine i-ar
fi vclut coborindu-se Dumineca pe poteca
cea strimta despre .prapastiele de la Tamina,

s'ar fi uitat cu drag la aceti doul tineri

fericitl.
Poteca primejdiOsa, drepta i alunecOsa

vai de lume la coborit, aa c indata ce

auclira in sat ca Frosi apse, de i tinuta
de Mateit, top disera c vina e a potecei
celei rapecli i alunecOse, de Orece de atatea ori o coborisera impreuna t6f6r1 nevetniati.
www.dacoromanica.ro

SIROCCO

160

DOI. de! i Mateiti avea nesce ochl atat

de frurnoI i de fermeatori in cat uitandu-te meret in adancul lor, nu mai te gandeal la drum, i deci lesne se putea internpla pocinogul.

Cele-l-alte fete din sat strirnbat din nas

i'l dati zor cd ele n'ar fi voit pe Mateiti,

cel cu gargguni de frumusete i bogatia,

flacdu imbrobodit i mole ca cOra de luminare.

Dar Matei ridea pe sub must*, Or

Frosi, incruntanduli sprincenile, clantdnia
din dinti i murmura ceva cam asernenea
cu strugurii vercli, surata!"
Cand Frosi era maniosa, i se sbarlia
pOrul la templa stinga a fruntel i facea
acolo ca un mot cret i tare, pe care nu'l
putea netecli i lustrui, cum erau i cOdele
ei cele marl i negre, podoba capului pe
gatu-I lung i mlgdios.
Ochil Frosei eraa cdprui, genele negre,

adancite sub arcul ochiului, nasul mic i

putin cam adus, pelita brund i pling de
viOtd.

Frosi, Ii clisese ud data Matein uitandu-se la ea cu ochil lui visatori i ca inecati

www.dacoromanica.ro

SIROCCO

161

in be0a iubirei, Frosi tu al ghieturile muntilor in ochi i pe Sirocco in obraji.

i

pe cand un fel de ferbintla

i se

respandia pe chip, Frosi simti Ca o apuca

cu frig de la inima i ca o ptrunde frigul
prin tOte partile.
Curnd dupa acOsta facura nunta, der
ua nunt de se duse vestea, cu tot ce trebue i cu nunta1 ale caror chipuri straluciati de bucuria, tocmai ca i cOmele muntilor

cand sunt luminate de apusul sOrelui.

Flacail strigah i chiuiah, der in sufletul
lor el pizmuiat pe MateI, cad mult .rivnita
Frosi, recea i trufaa Frosi, II cacluse in

gura tocmal ca ua para cOpta, fara ca el

se'i fl dat mult ostenOla la cules.
Firesce, traira impreuna intocmal ca

turturelul cu turturica; tOte le mergeah

dupa pofta inimel.
Aa 'ml dash' i eti cu parerea ca, deh!

cand e omul cu dare de mana i mai are

i nevOsta s'o sorbi cu lingura de frunicisa,
apol firesce call merge tOte struna.
Fu ua vera imperatesca i cand deder6

struguril in copt, sOrele parea anc atat

de cald ca i cum nu era tomna i ca i
11

26,811.

www.dacoromanica.ro

SIROCCO

162

cum frunclele se ingalbenisera ca din greela.

Se mai facu 1-atunci ua nunta.

Matel se imbracase, scii in lege, ir

Frosi tot da la tircOle imprejurul lui. Ea

nu voia se merga; de la un card de vreme
nu'l mai placea lumea. Era 0-acasa fOrte
bine; 'apol, ori de ate ori venia de la vro
petrecere unde ascultase flecurile 0 gura
lumel, Frosi tot necjit era.
Acum, ii gatia barbatul; ii puse in
buzunar pipa cea legata in argint, ier Matei desprinse din cul pistolul 0 punga cu
WM.
Ci ca lasa, neniorule, alea! clise
Frosi rugatOre.
Da se plite! Ia'aucli colea; s'a mai

vclut nunta fail pusci 0 pistole?

Deca me iubesci, lasa-le.... nu scitt
ce am acli, par'ca m'apuca frica.

E V! se rip flacail de mine i se

lica: E;ta-ta! Matei al Frosi nu mai urnbla.
cu praf de puc la el, cad deh! 'Ate se se
sperie de pocnituri.
Ochii Frosel stralucira.
Lasal se clica! cell pesa!
www.dacoromanica.ro

SIROCCO

163

II las, II las, der vreat i et se daft

cu puFa.
Se nu dam de pocinog, MateI.
Ce Dumneleti! Frosi neica, ca n'oi
fi copil; sunt i eu venator de capri6re ;

dam cu pupa de cand tu sloveneai buchiele.

Acurn te rog antaia Ora, Mate, i

nu vrei se me ascu1t1 ; ap fad?
Eca'aa! aa fac, pentru ct nu vreaA
se me duca nimeni de nas, nici chiar tu.
1-aa se despartira cam suparatI.
Frosi simV ca i se impaiejinza privirile
uitandu-se dupa el, se freca la ochl cu mania, III muca buzele 'apof intra In cuhni.

El nu se uitase macar uadata inderet

la ea.
l?iva fu lunga i tacuta. Infine, urnbrele sere i. incepura se se cobOre albstrui
i urnede d'asupra vaiel; din spre Rin, cta

serei se ridica pe d'asupra pietripluI i se

respandia peste bogatele 1ive unde resunaft clopotul cireclilor carI se departall in

t6te directiunile, pe cand piscurile muqilor erat scaldate in roia lumina a apusulut
www.dacoromanica.ro

8IRO CO J

164

In frumusqa serel, tenera fernei sta

cu ochii tinta spre un card de Omeni, earl
veniati din umbra spre lumina d'a lungul
drumului.

Parea ca Omenii ducea ceva acoperit.

Un Mat lul inainte i venind drept spre
Frosi clise:

Se nu te sperii, lele; der Matel a

fost lovit de ua, descarcatura de pistol in
obraz... der nu e primejdia ca era numal
prat Bertrand i-a dat un branci, i de aceia

a primit tot in obraz.

Frosi puse maim la inima. i cauta se
resufle. In ulna, strinse pumnii i ua mania nebuna o Mut se'i villa, in fire.
Alerga inaintea cardului de Orneni i
aruncandu-se peste patul pe care'l aduceau,
Frosi striga:
Mateiii! iubitul meti!

Nu prirni nid un respuns.

A murit! racni ea.
Se aucli, sub cerga ce era aruncata d'asupra, ca un fel de planset slab, intocmal
ca IA Opta.
Nu, n'a murit, clise purtatorii, numal

nu pcite se vorbesca: s'a impuFat in gura!

www.dacoromanica.ro

SIROCCO

165

Infine, '11) pusera pe pat i unul ajuta

Frosei WI desbrace. ti schimbara i legatura ranel. Cand vclu rana, Frosi s dede
indra de spaima, cu tOte ca tot nu putea
m6sura intrga sa nenorocire.
Doctorul 'ft spuse ca arnOndoul ochii
erati perduti, genele, sprincenile arse pirlite, nasul i gura de nu mai le cunosceal.
Dr Frosi avea otel i in inim, nu nurnal

in ochi. Nu se jali, nu se boci, intelese

indata ca liniscea eI era de trebuinta i. ca
pentru ea un lucru maI remasese pe lume:
s6 scape pe Matei.
In lungile vegM de n6pte se araa inaintea ei chipul ingrozitor al unui orb pentru vecia, i. acest orb era barbatul el' ; i'l
parea ca, lucrul nu e cu putinta.
Pentru ea, sanet6sa i tare ca ferul,
bOla, mOrtea, schilodirea &ail ceva spaimentator. Crequse ca IA astfel de nenorocire nu s'ar putO suferi.
i-acum, nenorocirea era de fata, i ea
sta pazinduli in prima nOpte pe barbatul
eI desfigurat, care nici nu putea se'ngane
ceva i care o tinea strins de mana ca un
om care se'nOca.
www.dacoromanica.ro

SIROCCO

166

Cine so mai povestescd de indelungele

sptornani, 'apoi de lunele cari urmard
i'n timpul carora Frosi nici nu se desbrdca

i dormi pe jos langd patul bolnavului ?

Ajunse WI pricepa cele mai uOre micdri
ale manilor i'n fine neintelesele cuvinte
pe cari Matei le mormaia la'nceput.
Doctorul, preotul i pe urrnd satul in-

treg admirard pe eroica Frosi care, cu ud

nemdrginitd uitare de sine, se inhmase la
acesta grea sarcina, 41 consola i'i ghicia
bolnavul cu ud rdbdare neobosita, 'apoi
la incuragia cand el, neputend spune ceva

pe'ntelese, plangea de nerabdare ca un

copil.

Infine, putu

vorbOscd mai desluit.

DOr vederea gaurilor Ole ale ochilor, a
obrazului umflat cu nasul pe jurnOtate rupt,
buzele imbucdtatite, inierbarea cu pete negre-vinete pe tot chipul erati atat de ingrozitOre,

sa,

in cat Frosi inchidea cate uadat

ochii ca sO nu'l vOcla i ca sO i'l aducd aminte cu gandul cum fusese odiniOra.
Matei nu putea face nimic, i asta infricoa pe Frosi i mai mult. DiminOta 'la
pune la ferestra in fata sOrelui, In micllowww.dacoromanica.ro

SIROCCO

167

fara tema. Afar

zapada rapaia i trosnia rar sub piciOrele
trecaorilor pe carl Mabel il auqia dr nu'l
vedea. i voia meret se scia cine a trecut,
voia sC scia tot. Era atat de curios in cat
ea trebuia s lase tot balta in casa i se
cul caruia el se uita

da, cu el in odaia. 41 lua Frosi virtelnita,

dr o lasa so stea locului cacl sgomotul el
impedica pe Matel de a aucli tot.

II facea t6te voile, i de i gura el devenia din ce in ce mai seriOsa, de i ochil

se

intunecat din ce in ce mai mult,

lOr

obrazu'l devenia palid, totu1 in glasul el

nu era nici u asprime, nici ua mania cand
respundea pentru a suta Ora la aceia1 intrebare.
Inteua i orbul Ii lise:
Frosi, sruta-me!
Ea se scula i'I atinse fruntea cu buzele.

0 nu! asta nu'l sarutare, clise el i

imbratiand-o cu bratele venjOse, o atrase
spre dOnsul i o saruta pe buze indelung
i apasat. Un ce necunoscut pe care nu'l
simtise nici uadata coprinse pe tOnOra ferneia : orOre, repulsiune, desgust, scarba,

www.dacoromanica.ro

168

SIROCCO

tOte la un loc de uadata, ceva ingrozitor,

despre care nu putea s'I dea sOrna.
Scapa aprOpe cu violenta din bratele
orbulul i fugi afara in zapada. Lua din
chiciura care acoperia vita de via i o inghiti; rupse un turloi de ghiata care atirna
la portita gradinei
sfarama cu pasiune
intre dintil el cel tart
Sirntia u caldura care ar fi facut-o se
remana mult timp gait, d6ca, n'ar fi auqit

glasul lui Mate '. care o chiama. Cand intra,

iera1 dede de figura orbulul, i iera1 simti
acel desgust de care se'nfiora.

Si de ce? Cacl tot aa era i acli ca'nceletalte qile.

E frumos afara? intreba el; ce bine
m'a1 plimba i eli prin zapada!
E! ce stal de mai vorbescl prostii,
respunse Frosi; e un frig stranic, i ler
te-ar apuca durerile.
Ca i cum aci, in caldura odaiei, nu
m dor biet! Ad e prO cald, totdOuna capul mi-e 'n flacari.
Frosi deschise intr'un colt departat al
odaiel ua ferOstra pe jumtate; curentul de

www.dacoromanica.ro

SIROCCO

169

aer rece care intra se juca cu aburil rsuflarel sle.

Aoleo! esclam Matei, numai nu des-

chide ferstra de uadata, ca se face pr

frig! Pr o iei pe iute, Frosi!
Da- cum se facea i de ce, in cliva
aceia, totul, de uadat, 'Area Frosei de
nesuferit?

i pene acum Matei, din Ma, fusese

sucit i gren de multamit, i cu tOte acestea Frosi avusese cu el rabdare ca cu un
copil. MI, simtia prima nerabdare. Se certa
singura, der faptul era , aa, i Frosi era
cu firea prO drepta pentru a nu marturisi
ca aa era.
DOI. acel pentru ce?" rOmase pentru
ea ill taina.
Se gandi: mane va fi mai bine" , dOr
nici, maine" nu fu mai bine. Matei deveni
din ce in ce mai indrgostit, mai iubitor

i cu atat mai suparat pe urma, cand ea

fugea de mangaerile lui.

Deca ar sci cum e la

fata, m'ar

lsa in pace, se gandia Frosi.

Ea spera ca nciptea 'III va uita cum e
i Ca inaintea ei va resari chipul lui de
www.dacoromanica.ro

170

BIROCCO

mai 'nainte, asa curn '111 cunoscuse i cum,

in timpul bOlei, 'hi vNuse cu ochii rnintei

i cu speranta tainica

nespusa ca va

redeveni ceia ce fusese uadata.

Era ins infricoator, caci noptile iT aduceati vedenii i mai infiorAtOre, 'It vedea

i mai de spaima de cum era, asa ca inteua

grOza o ducea intr'una.
Obiceiul de a veghia ii gonise somnul
ei cel sanatos, lr Matel, din causa vietei
celei trandave, nu mai avea somn; pentru
el i cliva i nciptea era tot una, i de

scula pe Frosi mereq. Nca ar fi

sciut ce va s qica nervi , Frosi ar fi
aceia

putut pricepe i judeca starea eL Nu scia,

0 de aceia rmase pentru ea insall ca ua

taina, 16r lupta deveni din i in i mai
grea.

In aerul cel curat i puternic al muntilor, nervii bolnavi se indarjesc i mai mult,
nu se insanaoza. Nici munca, nici aerul
nu'i ajuta intru nimic. La ea cu cat se

obosia mai mult, cu atat mai indkjit

si

mai nesocotit 1-era sistemul nervos.

Bietii tineri erau pe cale de a'i face
vita nesuferita, nscu de uadata in inima
www.dacoromanica.ro

SIROCCO

171

amendorora IA mania ascuns in contra

celui-l'alt care devenise atat de refl.
Orbul i1

resbuna cu ua multime de

jicniri carl necjiati i mai mult in contra:1

pe tenera lui sotia ; i prin acesta din di
in cli, vederea lui devenia pentru Frosi i
mai respingetOre. Vecinicele lui vaete era

pentru ea atat de nesuferite in cat ii astupa urechile se nu le mai aucla.

De ua mia de ori povesti istoria di
Bertrand II dedese brandi pe vrute i cu
sciint, numai de Mutate i de gelosia pentru Frosi. Veniati apoi gandurile lui de

resbunare i turbarea ca orbii i schiloclii

nu pot se'i. rsbune.
Infine, ii veni gelosia, aa d'ua-data. Ba

Frosi eia pre des prin sat, ba Frosi nu

era prietin6s1 cu el, era cu el ca de marmura in loc se'i fia mila de el, nenorocitul.
Uadata, inainte ca ea se bage de sma,
Matei se ridicase in pici6re, o apucase pe

dibuite i o sguduise cu mania. Era anca

slab, Frosi ar fi putut scapa, der se spariase atat de mult in cat nu cuteza se faca
nimic i lasase pe Matei. Numal doue lawww.dacoromanica.ro

SIROCCO

172

crimi strlucird in ochil el 'apol cdclura pe

batista de la gat.
N'am meritat acesta 1 clise ea incet

de tot ca WV pOt stpani tremurtura

vocel.

Cuvintele el lil atinsera. 0 las i fard

ajutorul ei cdutd pe dibuite scaunul lui.
Ea'l duse. Mateig o apuca atat de tare de
'nand in cat Frosi nu mai putu scdpa, cu
cea-l'altd mama ea 'I tergea pe furii lacrimele carel curgeat irOie.
0! numal decd al pute se \Ted! clise
Matel scrinind din dinti! Orb inse cum

sunt, Bertrand pcite veni aci de doue-cleci

de oil i tu 'mi vel spune el e vdcarul

set) laptdresa! De unde sciu eu de'l aa,
eil, nenorocitul orb. i tu ei afara, i stai
i rich cu el de mine! Te-am auqit pene
acum de vro 3-4 off riclend afard.
Mania ardea in ochil Frosel.
EU nu rid nici uddatd, clise ea incruntat ; altil rideat, nu et. Aucli bine,

dar greesel i tu cate uddatd. EU nu am

mal veclut pe Bertrand, cad, de mi-ar fi
plitcut, pe el 1'a1 fi luat ier nu pe tine.
ACeste vorbe eiail ca 'n clocote din
www.dacoromanica.ro

SIROCCO

173

peptul eL Mateia Incepu se se eaisca. Si

voia cu mangaiere se indrepte ce stricase.
Ea se smuci inse de langa el i fugi afara.
Se opri cu bratele incruciate i cu sprincenile posomorite sub teiul din curte, ale ca-

rel luminl straveqiI de zapeda cadeat asupral ; chiciura dupa ramuri pica pe IArul el, oprindu-se ca mid cristale pe Ode

i pe acel mot cret i des ce-1 avea MO

templa stanga, cand era maniata.

TJa vecina trecu pe Mg porta el.

Ce mal faci, Frosi? intreba ea tinend cu mana coul ce purta pe cap.
Ce se fac? respunse Frosi scurt :
e orb!
Pecatul lui Dumnecleil ! d Or ce se
facl? o se se obielnuOsca.
ObicInuOsca ! repet Frosi i un suris

amar facu se'l tremure buzele il sbarci

obrazul.

Ba da, draga mea, se obicinuesce

ornul i cu rul acesta, i and copilmil
vor incepe se sara in juru-I, atunci i lui
i dumitale timpul nu vi se va parO atat
de lung.

www.dacoromanica.ro

8180.30

174

Copii? nu vreail copii! n'am trebuinta de copil!

Frosi clise aceste cuvinte cu atata foc,

in cat vecina se uit la ea cu mirare i

apoi continua:

Bertrand e tot trist.

Frosi tacu.
E trist, seracul, continua vecina, ca
i cum i-ar fi pierdut mintea.

Pe care n'a avut-o nici uadata.

Vecina se facu ca n'aude ce-a is Frosi
i mai clise:

Ar da tot pe lume se te vcla

sell cOr iertare.

Dca n'a facut pe vrute i cu sciinta, n'am nimic in contrari ; der dca a
facut cu rOutate i precugetare, apol nici
Dumnecleft in ceruri nu'l va ierta.

Cum se ft facut una ca asta! Val

de mine! de ce ici aa?
Matel Ice ca aa a facut.
Ah 1 Matei aa clice
Ia'aup colo!
esclama femeia surililend cu atata rOutate
in cat Frosi simti Ca obrazul i se inroesce
i i se inferbintza i mai mult, pe cand

www.dacoromanica.ro

SIROCCO

175

nasul i buzele vecinel se faceaii albastre

de frig i de vent.
Aa der Matei crede? mai clise ea
and, uadata.
In aceia1 sera., tot satul scia ce crede
Matel. Frosi afla indata acesta, numai dupa
privirile cele curiOse cu carl o mesurat satenii i satencele. Ar fi fost mai bine se'i
musce buzele de cat se spun cele ce spusese vecinel. De aceia, ea deveni i mai
selbatica, i mai inchisa fata cu tOta lumea.

Oh! numai nu copifl

ii clicea ea

fringendulf degetele pene le umfla, Demne!

numal nu copii!

Sirnti atunci un dor de copii de'i venia

se'ntincla bratele in aer i se imbratieze
ventul, 'apol ir licea :
Numai nu copil ! mai bine mortea.
Dilele deveniat din ce in ce mai lungi,
i noptile mai grOznice. Inteua npte, Matei o apucase de cede intr'un acces de
gelosia nebuna care'l chinuia. Intr'un rand
ridicase bastonul, der lovise in aer, cad
Frosi se furiase. Cand numele lui Bertrand
venia pe buzele el, i se rupea firul, virtel-

www.dacoromanica.ro

176

SIROCCO

nita mergea d'andOsele, aa, a i se incurca

tortul.

Pentru Matei nu mai erati acum de

cat doua subiecte de vorM: orbia lui i
Bertrand; i cu cat vorbia mai des de
acestea cu atat mai amare erati plangerile
lui, cu atat mai fail mesura mania lui.
Frosi fugea adesea oil afara, der cand
se reintorcea in casa, el era i mai reg.
Se vgieta intr'una ca'l lasa, 'ld parasesce
pe el nenorocitul i se duce de alerga pe
ulite ca ua neobrazat I Drept pedpsa, ii
inchipuise se o apuce de cOde i o tinea
astfel csuri intregi.

La'nceput ea voi se glumesca i se

scape, pe urma 'lii ruga prietinesce , pe
urma se certa, i'nfine o apuca ua frica copilaresca, veclendu-se fail nici un ajutor in
puterea lui. Cand Matei bgga de sema ca
ea remanea ca sdrobita i fan, vointa, incepea se faca pe prietinosul. Din iiliva cand
el o chinuia Vapoi o rnangaia, Frosi incepu

se'l urasca, caci un suflet mandru urasce

totcleuna din cliva in care incepe se se 'being,.

Voia se se arunce in prapastiele de la

Tarnina. I-era frica de orb, atat ajunsese
www.dacoromanica.ro

8/ROCCO

177

de jos ; nurnal era om i ea tremura inaintea lui. Cand o chiama, genuchii incepeati
se'l tremure; cauta so nu se apropie de el,

der Matei cerea ca

scia se gsesca mil

ea se'l servesca
i

sute de trebuinte

numai ca sO n'o lase se piece.

Frosi se'ntreba unde sburase marea ei
iubire, caci scia bine ca odiniOra 'lii iubise
nebuna. Si totul acum se sdrobise, pierise!
Ar fi fost mai bine ca Bertrand se
me fi omorit, disese intr'un rand Mateig.
Atunci te-ai fi scapat de mine.
Cand aceste cuvinte fusesera dise pentru
prima Ora, Frosi sarise in sus , il pusese
mana pe gura i se necajise fOrte. Der, de

vreme ce el repetia aceste vorbe in t6te

dilele, Frosi tacea, ii invertia pici.orul, pe

urma ls WI atarne bratele la parnent,

fara speranta, fara mangaere, uitandu-se cu
ochii stin1 inainte-i.

Nici tu nu mai dici nimic? dise el

inteua di plangendu-se.

Ce se vorbesc? Nu'ini vine nimic

in gand !
Da, firesce, unui schilod ce-o WI spui?

Cu Bertrand scii se glumesci, nici vorba!

12

,:csii.

www.dacoromanica.ro

SIROCCO

178

Niel nu'l ved.

Of! of! of! der ce fad gall?

Nimic.

Nimic?.... Pipa s'a sfarit.

Frosi se scula i voi se'l iea pipa, der

Matei o apuca de br4 i o ciupi de'I detera lacrimele.

Spune! ce fad afara?

Lasa-m!

Vreati se'rnI spul!

Lasa-me orl dem nu, imI Mil lumea

in cap i nu mal dail pe aci nicl mOrta.

El se agata de ea plangend:
Nu, Frosi, draga mea Frosi, se nu
facl una ca asta I Cum? se me arunc '. in
miseria, pe mana strainilor, nu, Frosi, hail
mil, nu, me parsi!
Era grOznic plangend! Frosi ar fi voit

mal bine s'o ban, de cat se'l

vcla, plan-

gend.
Plimba-te,

fa ce vrei, vorbesce cu

eine vrel; numal nu me pdrasi!

Frosi se rapecli afar, cu gura amara,
cu gatul uscat, pleca spre prapastia. Voia

se puna capet unel astfel de viett Acolo

inse era atat de frig, prapastia era atat de
www.dacoromanica.ro

SIROCCO

179

adanca 0 in trupul el teller placerea vietel

curgea cu atata putere! Se dede inderet

cu spaima. Era inse prapastia mai rea de
cat casa et Se gandi ca mai este un lee;
deci cu pumnii inchi1 i cu dintil scripind
se intOrse inderet. Lcul inse nu parea toemai uor, caci Frosi l'amana din cli in cli.

Ventul de la vale facea se cada de pe

pomi 0 de pe acoperiuri sarcinele lor de
zapada mele 0 apesd. Tamina mugea ca
ua nebuna ; Rinul venia turbure 0 se revarsa peste malurilel pietrese in liveqile
de jos ; pleia schimbase ulitele in intinse
baltece call reflectaa in ele cerul posomorit. Sera venia cu vijelia ei selbatica i
neptea incepea de vreme.
Lang lampal de studit sta preotul satului i citea , familia lui plecase. Pe chipul
lui cu trasuri caracteristice se vedeati puterea i energia. Ca adeverat pastor de suflete,

el nu. se temea nici de vent 0 plea, nici

de feme i frig, nici de lupte 0 ostenell.
Totu1, se mira cand intr'ua nepte, in
toiul vijeliei, el aucli clopotul de la porta
ca resuna. Putin dupa aceia intra in camera lui ua tenera ferneia pe care, la
12*

www.dacoromanica.ro

SIROCCO

180

prima vedere, preotul nu o recunoscu ,

atat de palid i-era chipul sub perul din

care pica apd, atat de incruntate
sprincenile asupra ochilor el plecatl.

Preotul .atepta pene cand se'I linitsed respiratiunea i se pOta vorbi.

Ea rnicd buzele i se uit la densul.
Frosi, esclama el, ce te aduce aci
noptea pe vijelid !?

Parinte, auqi preotul el Frosi optesce din buzele'l uscate, Parinte, se me

despartl, nu pot se mai stat la brbatu-ineti

El se dede cu un pas inderet.

Tu, Frosi, tu chef asta!? Der ce s'a
intemplat, in numele lul Dumnecteu, ce s'a
intemplat ?
Nu mai sciti. Mi-e gr6znic, 'l urdsc,

mi-e fried de el; vol se plec.

tl iubisei atat de nlult i I'M ingrijit atat de bine !
Da, 'lu iubeam i l'am ingrijit.
'acum s'a dus totul, pentru ea, e
nenorocit?

Da, totul.

i nu ti-e mild de vrei

sescI?
www.dacoromanica.ro

seq.

Ord-

sinooco

181

Nu, nu mi-e mila ; adica mi-e rnila,

cad altmintrell, de mult a1 fi venit.
Der ce ti-a facut?
Nimic, nu pot WI sufer ; vreaa se
plec.

Preotul cauta vr'un sernn pentru a deslega enigma; Frosi respundea atat de scurt,

in cat el nu gasia nimic. Incepu WI vorbesca serios i parintesce, ii aduse aminte

juramintele i datoria, trecutul i credinta,
mila i devotamentul. Ar fi dorit WI vela
ochil umecli de lacrimi. Citii intr'enii numal ne'nduplecata ura. i scarba, numai
ua nerabdatere repulsiune pentru sfaturile
lui. Totu1 reui infine, punend in joc man-

dria i taria el de caracter, a o convinge

se se mai incerce a locui cu barbatu-seti.
POte ca, clicea preotul, nu l'al priceput anca bine; 'Ate ca e mai bolnav de
cat se areta; inaintea deplinel see insanetoiri va fi anca greil la fire, mai cu sem
pene cand s'o supune sOrtel lui. Acum se
lupta mereil cu necazul i durerea ; el tre-

bue se alb drept ajutor pe sop.

Infine, Frosi promise se mai incerce
uadata, i pleca de la preot cu inima strins
www.dacoromanica.ro

182

SIROCCO

der cu vointa tare. Era sigura ca va gasi

pe Matei dormind. Din contra, indata ce
intra in casa
chiarnand-o. Sta pe indibuia prinprejur. Luminarea ce Frosi tinea in mama
tunerec in micllocul odaiei

l'areta atat de suferind, atat de nenorocit,

in cat inima tinerel femel incepu se bata
cand se gandi de unde vine.
Unde eral, Frosi? Te.am strigat de
atatea ori!
Credeam ca dormi. Unde e slujnica.
0 fi plecat, nicl vorba, s o fi dormind dusa; mi-era frig, voiam se me invelesc cu ceva i nu gasiam nimic; ia-uita-te

cat 'ml sunt mainele de reci.

Frosi 'la lua de mama.
Der ce e asta. Mana ti-e uda! i
perul, i hainele, continua el zimbind. Der
unde al lost? Femeia, spune unde al fost?
striga el apucand-o cu amendoue manele
de gat ca i cum voia s'o sugrume.
Am fost pene jos la preot.
La preot?
Ce nu trebue se me due la preot?
intreba Frosi intre dinti.
La preot? i ce-al %cut acolo?
www.dacoromanica.ro

SIROCCO

183

Frosi tacu.
La preot! vrt so scit ce-al fcut
acolo?

L'am Intrebat ceva.

Ce l'al intrebat?
Cat trebue omul sO aiba. rabdare.
Asta l'al Intrebat?
Da.
Mintl I striga el.

Et nu mir4 nicl uadata, altmintrell

ti-as1 fi putut spune ca vit de la Tamina

sOt....
Sal?
SOt de la Rin.
Te sugrum, femeia! striga Matei.
DOca mO sugruml, al sO strigi mult
penO sO vina cine-va sO te invelOsca.
Matei 1i acoperi fata cu manele.

Oh ! gemu el, al voi sO mor!

i et al voi sO mO creVI.
AI voi sO te cred, dOr nu pot cacl
mini, i mini atat de prostesce in cat mO
scarbesci.

DOca e aa, sugruma.

Matei gemu din not.
Nu pot, Vise el, nu pot cacl te iubesc.
www.dacoromanica.ro

131.110000

184

Un ris diabolic alunecg pe fata Frosei

care murmurg:
Minti tu! nu me iubesci, dr al trebuintg de mine. Haide! urcg-te in pat, cg
pe urmg 16r te-apuca, cu frig i Incep durerile.

Matei se supuse, so rOzima de ea, ajunse la pat, caclu inteensul i nu mai clise
nimic. Frosi ei afarg, Mcu foc se se usuce,
eclu jos pe varg i petrecu astfel Intl-6ga
nOpte.

Focul arunca lumini i umbre ngsdrvane asupra tinerei femei pe jumOtate desbrcatg, cu pOrul despletit, inaintea vetrel.
Puse piciOrele sus pe vtra, ca sO i le
usuce, apucg genuchii cu bratele, II rezimg
barba pe genuchi i'i pironi privirile frg
se sclipOsca, in valvgtaia focului. Niel nu
putea suspina, atat de ngbuit i-era peptul,
atat de sOlbatic fi bgtea inima.

Timp indelung i se paru cg aude mereti cuvintele lui Matei i ca simte degetele lui imprejurul gatului A In acele momente ale gandirel, o apucg un fel de fior
cu calduri carel strabgtia tot corpul.
AI ft volt sO mO sugrume, se ganwww.dacoromanica.ro

SIROCCO

185

dia ea; oh! da, a1 fi voit se me sugrurne,

pentru ca, mane, preotul s'i spung ca nu
eram vinovat.

Pe urrna il veni in gand ca Matei va

spune 'Rite preotului mil i sute in contra
el.

El nu era atat de mandru ca ea care

nu spusese nimic preotului. Cu bOla Matei

ajunsese ca ug femeig barana: se plangea
i se vita intr'una.
0 ! deca i eti a1 fi voit a spune!
i1 clise ea scrinind din dinti.
Se gandi la tot ce ar fi putut spune,

i se gandi atat de atintit in cat credea ca

vorbesce tot inaintea preotului i Ca acesta
ii sOrbe cuvintele.

Matei sta detept in pat cu nesce durerI adanci in orbitele Ole ale ochilor, dr
nu voia se chiame pe Frosi, voia se pOta
s se slujsca fail ea care'l inelase, care'l
ingrijia i'l slujia cu dumania, pentru ca
apoi se sbdre in bratele odorului el". I1
chinuia mintea cum i ce fel so pOta el
a'i resbuna, a o pedepsi aa ca ea sO nu
pOta a'l parsi, in nenorocirea in care el
se afla.

Se simtia desperat

nefericit, i se

www.dacoromanica.ro

186

SIROCCO

bocia pentru ce numaI praf Ir nu glont

nu'l lovise in obraz. Atundi s'ar fi scapat
V el de ea, i ea de eL
Prime le lurninf ale dirninetei se furiara
printre norif cel deV, 16r vijelia incepu a

mugi cu noua putere.

Matei nu se mai' putu tine i striga:
Frosi! Frosi!
Era strigatul cel vechit i chinuit din
primele timpuri ale Mei.
Fara s se gandesca, ca din instinct,
ea alerga cu piciOrele Ole spre dOnsul.
Me dOre! m dOre de'mi vijia capul!
gemu el.

Fara se clica un cuvOnt, Frosi incepu

a'f pune compresii i a'l unge cu doctoriele
pe care medicul le ordonase , puse meren

pene la qiva pene cand Matei adormi intr'un sornn neliniscit. Frosi nu ciisese ua
vorba, ir el nu Meuse de cat a se vaita.
Se imbraca V se duse la trba obiclnuita a easel, ostenita, cu ochil inferbintati,
cu obrazul palid, cu frigul veghielor de
n6pte tremurand-o din cand in cand.
Pe la prancl, veni V preotul.
Frosi if deschise up, Iii saluta cu ochil
www.dacoromanica.ro

SIROCCO

187

plecati 'apoi trecu in cuhnid. Matei edea

pe scaun i 'i acoperise ochii cu manele.
Mr durefi? intreba preotul.
Da, pdrinte, de acli n6pte intr'una.
POte cd unde bate ventul 1 a ince-

put se se desghete. Pelle mane ag se te

lase.

Pdrinte! di te-a1 intreba ceva.

Cu plcere I i ce?
Fost-a femeia aserd pe la Dumneta?
Fata preotului se ilumind i lid multime de gandiri, care): lamuriati multe hi-

cruff, 'hi fdcurd se tacd antaiti cat-va. Pe

urmd, respunse:

Da, Frosi a fost pe la mine.

Pe chipul lui Mateiti apdru un suris reg.
Off amendoui me'neld, se gandi el,

oil cu adeverat cd a fost i pe la popa ca

se me asigure i mai bine.
i ce a vorbit cu dumneta? intreba el.
Mi-a vorbit de tine, respunse preotul.

i ce ti-a spus, parinte?

Irni spunea ea, eti anca bolnav i
ca i-e greu se te ajute ; imi cerea sfaturi.
Acurn te ved i ell cd inteadever esci anca
suferind.
www.dacoromanica.ro

SIROCCO

188

Matei fcu ug micare de nergbdare.

Nu pop' se me ajutl nici dumnta!

Nu, ap e, clise preotul ; pentru a te
ajuta trebue altcineva.
Nicl doctorul nu pOte se me ajute.
Nici el nu cred se pOta, de alt-cineva vorbesc.
Atunci de eine, parinte? bunul Dum-

neletf nu me ajuta, cad uite, m'a uitat

de tot.

Nu tocmal, cad deca ai incerca cu

el 0 cu u persona care se numesce rabdarea, pOte ca al e0 la un fel.
Am pr multa rabdare, murmura
Matei.

Pre multa! uitandu-se cine-va la femeia ta, nu ar crede acesta!

Femeia mea?! ce? s'a plans dumitale?

Da i nu! Nu mi-a spus nimic, dOr

dupa intrebarile el intelegeam ca nu mai
rgbdator nu esci.
Din gurg se p6te lice multe.
Eti null cer ceva peste mesura puterilor omenesci.

0 ba da! cerl ceva supraornenesc.

www.dacoromanica.ro

SIROCCO

189

Convorbirea Om mult, dr nu ajunse la

nici un resultat. Mateit nu vorbi nimic

preotului despre ingrozitorele lui banuell ci

se certa intr'una, mai cu srria pentru ca

preotul vorbia cu stima de Frosi, pe cand
el, Matei, avea ganduri de omor pe carl
numai slabiciunea lui trupesca '111 tinea in
loc se nu le faca.

Frosi nu dede prin casa.

Sera, Mateit intreba de uadata pe Frosi.
Ce-al vorbit tu popii?
Ti-am spus anca uadata.
Nu mai mi-adue aminte.
Nici et.
Frosi i1 facea meret de lucru, intra
i eia de colo pale colo, nu'i uit nimic
din datoria fata cu bolnavul; numai ca era
continut tacuta i posomorita. Matei murea de urit, facea cate uadata pe prietinosul
ca s'o momesca i cerea in tot momentul
cate ceva ca Frosi se nu pota ei pe afara.
Frosi, da'ml pipa ; nu p'asta, pe
cea-l'alta ; nul bine umpluta. Mai mult foc ;
carbunil atia s'at trecut. Deschide fers-

tra; nu, nu pe aceia, pe cea-l'alta; p'acolo

bate ventul. Uite, mi-ai uitat batista. Nu?
www.dacoromanica.ro

BIRO CCO

190

Veqi ca et vream pe cea-l'alta. Pici6rele

Imi sunt ca ghiata. Fr6ca-mi-1e putin. Ce
sfarela imi vine; mi bea ceva, dr adu'mi
numal decat, s nu te uite Dumnecleil in
pimnita....

i-ma era tOt

cliva,

de se chinuia

el, dr aa Frosi nu putea ei gait un

minut; o tinea legata ca'n laq.
Frosi ducea acum dorul timpului cand
el o suduia intr'una i cand se temea de
mangaerile lui. Acum era ca ua, rOba, slujea fara iubire, far bucuria, i qi i nOpte.
Dr se hotarise se sufere totul i sol arOte
ca nu tine s sa afara; altmintreli, nu era
ce probe WI dea de nevinovatia ei.
Noptea, Matei, cu incaptinarea padmap, a bolnavului, se gandea cum s'o mal
chinuOsca peste cli; cu aa gandun i1 facea el de petrecere. Ala putea WO asternpere setea lui de rsbunare, ir Frosi nu
putea WI parassca pe cuvnt ca o crta

oil o bate. Matei era bolnav i avea trebuinta de ingrijire.

Pe primavera, inteua sera calda i senina, cineva suna la pOrta preotului. Era
Frosi care intra i se rezima langa up, de
www.dacoromanica.ro

SIROCCO

191

zid. Preotul trebui se'I spuna Ca e Frosi

clef era atat de schimbata, slaba, cu obrajil
i cu urneril scoi
scofalciti, cu ochil stin
aa cg bratele II cadeat de obosla. Mane le
el erau numal pielea i (Ise le.
DOmne Dumnecleule Frosil...

Nu mai pot, parinte ,

clise

bita

ferneia.

Preotul if dede un scaun, ii oferi nitel

yin se bea i se uita la ea cu temere. Ce
se facuse mandra i frumesa feta pe care
el o maritase cu un an mai 'nainte?
Parinte, te rog, despartesce-me ; nu
mai pot duce.
Mandria i puterea perisera ; povesti
preotului, fail se ascunda tete suferintele
el. De mai multe orl, buzele Ii tremurara
i ochil i se udara; der null pica nici ua
lacrim. Vorbia cu iutla frigurilor, cu obrajii inflacaraV, cu ochil stralucitorl. Cate

uadata Ii impreuna manele slabe i tremuratOre cu nesce gesturi atat de micatOre, in cat deca Matei ar fi putut-o vede
inima s'ar fi sfaiat inteensul.
Preotul se'ncerca oft inimeze puterea
anca uadata i'I fagadui ca, deca, va mai
www.dacoromanica.ro

SIROCCO

192

veni peste ua luna, o va desprti. So mai

rakle decl u lung., Ca pOte s'or intOrce
lucrurile.

Nu scil Ore, Frosi, ca Bertrand nu

este In sat, i ca s'a dus in slujba la ua
curte departe?
Bertrand?

Un ris convulsiv sgudui pe Frosi i se

schimba apol in plans. Preotul tacu, cad
nu voia sO turbure cu nici un cuvOnt aceste prime lacrimi.
A doua i, preotul veni la Mateit
esclu mult numal cu el in casa. Ce vorbira, Frosi nu aucli, nicl nu intreba. DOr
tOta cliva Motel tacu cufundat in sine.
SOra el Oise:

Frosi, vino incoa la mine!

El nul venia ; i-era frica.
Te rog, Frosi, vino; e nu pot, scil
bine, sO yin la tine.
Tonul vocel see era cu totul schimbat.
Frosi se apropia, el o cauta pe dibuite, pe
urma i1 trase mana indOret.
Te rog , Frosi, ingenuchia inaintea mea.
Ea a sculta tremurand.
www.dacoromanica.ro

SIROCCO

193

Imi dal voia, te rog, a1 dori atat

de rnult se te \Ted olise e i apoi incet,
incet IT plimba manele pe obrazul, pe gatul
i pe umeril el, II lug pe urma, manele, i
le dibui cu atentiune; in timpul acesta ca-

pul i se aplecase din ce in ce mai mult

spre pept. Frosi se uita inmarmurita la
densul, cand de uadata vclu c lacrimi cat
pumnul curgea din ochii barbatului el.

In numele lui Dumneclet, plangl?

esclama ea... nu trebue se plane, scil ca
aa, II yin durerile.
Frosi sari in sus.
Chiar de'ml vor veni, bine fac ele
caci le-arn meritat: sunt un miserabil.
0 nu! nu vorbi aa, clise Frosi rugandu-se; nu pot, nu pot se te ascult. Mal
bine bate-me, der nu vorbi aa.
Ai voi se-mi tal manele carl te-ati
batut.
Ah nu vorbi aa! De a1 fi facut
I

ceia ce credeal, al fi avut drept se me i

omori.

0! miserabil ce sunt!
0 Matei! cat iml faci de reil !
Frosi plangea.
13

26,811.

www.dacoromanica.ro

0/ROCCO

191

Sciam call sunt chinul vietel

acesta me scotea din fire. Acum ins voifi

suferi, i asta va fi pedOpsa mea.
Frosi ingenuchia din not i'l coprinse
cu bratele el. Ea nu mai vedea ca e schilod i orb, uit Ca o batuse; scia numal ca
el, dornnul i sthpanul el, se umilise inaintea el, ca pocainta cea mal adancg ihi
sdrobia i de aceia ea voia acum WI scape
de remucare, cum alta data il scapase de
la mOrte.

Ua lung i trei septemani trecuserg de

atunci. Cand sung uadata la pOrta preotului, acesta sciu cine este i inima-1 batu
cu putere. El nu mai dedese pe la Frosi
i Matei caci, ca om cu esperientg, preotul scia so vorbOscg rar dr bine; nechiamat el nu mergea nicgeri.
'Naha i stralucitOre in inconscienta-i
frurnusetg suflethscg, Frosi se opri inainte-i.

Parea ca s'a ingroat de ug palrn. Ochii

eI aveat ug lumina, blandg ca i cum puteat acum sO se uite cu dulcetg.
Pgrinte, lOr iml iubesc barbatul!
Si povesti cu amnunte preotului in
ce pocaintg nemgrginita Apse Matei si

www.dacoromanica.ro

13I1t0000

195

cum ea putuse WI scape numai prin marea ei iubire.

i-acum ridem i ne jucam tocrnai
ca doui copii! esclama, ea sfarinduil povestirea.
Numai imprejurul ochilor se mai citea
melancolia pe care ul lupta suprauman o
sapase acolo.
*

Astcli sunt mari, ba mari de tot copil carl, in curend, vor Incepe se se urce
pe genuchii tat5.1u1 orb, mangaindu-I obrajii.

De cate oil vom mai boteza, Matei?

a intrebat preotul la al patrulea, ir Frosi

ridea cu ochii strAlucitori, cu rumenla pe
buze.

Sloiurile de ghiata call stail in ochii

Frosi se topiserl pentru vecia.

13*

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

V.

NoPTEA PE LUNA

www.dacoromanica.ro

N6PTEA PE LUNA
TOta cliva tunurile bubuisera asupra Ve-

netiel, ghiulele cadeat in lagune facend s

sara apele mrei.
Acum, oraul se odihnesce adanc in t-

cerea nopteI, ca 0 cum nu ar fi pentru el

de cat numai trecutul, Mr nu 0 un presinte arnenintator.

Chiar i lumina lunel pare ofilita, b-

trana, cu totul altfel de cat se vede in

cele-l'alte parti ale lumei.
Intr'un colt intunecos, unde dou palate
uriae 10 impreun umbrele lor ridicandu-se
unul in fata altuia, aa ca intre ele pare ca
drum nu se gasesce, se afla pitulata Inteua
www.dacoromanica.ro

200

NOPTEA PE MINX

ghereta ua sentinela, nemicat la postu-i

ca ua statua de marmura. i nici nu ar fi
putut se se misce, cad la un pas inainte-i
marea batea pietrele acoperite cu muchiti
ale palatului, pietre pe earl de secole valurile le

batusera fail se le mice, de

mana de om ridicase acest palat neclintit

ca hotaririle sOrtel.
De uadata, sentinela se ridica drept in
sus i'1 pironi privirile spre coltul intunecos, spre care cotia acum un convoi cum
des nu se vede.
Mal antait, paru ua gondola in eare se
aflat patru tineri cari visilail. De i micarile lor erat pricepute in conthicerea lopetilor, aceti patru tineri nu erail gondolieri,
semanau mai mult a frati de nem mare.
Gondola lor era OM, der tragea dupa
densa 1.10, a doua in care se afla la carma,
un om eclut jos i invelit inteua manta.
Apol, se veclu un pat de bolnavi. Pe el nu
era 6re intins ua mOrta ? Nu? cad indata ce

raclele lunel se reversara asupra celei de a

doua gondola, sentinela putu se recunosca

bine pe patul acela u tenera feta care,

www.dacoromanica.ro

NOPTEA PE LUNA

201

intr'adever, drum mult nu mai avea se faca

in acesta lume.

Ochil tinerei fete erat marl, deschi1,

der fara se privesca; manile el cari pareaii
ca de cadavru, se micara incetinel, pe una
moribunda o aduse la buze, srut un inel
care strlucia intr'unul din degete, 'lti dede

unel son ma mid, tenera feta de esespre-clece ani, care cu durer6s1 ingrijire se
pleca asupra bolnavel.
Intr'un moment convoiul disparu dMaintea ochilor sentinelei. I se paruse inse
soldatului ca buzele bolnavel se micasera ;
der, de i bataia lopetilor era din cele mai
uOre, totu1 el nu putuse se aucl nimic.
Moribunda murmura :

Feol acum pentru ultima Ora mai

pot vorbi, cad' in tren nu ye! mai pute
ausli glasul meg, ler cand vom sosi pdte
ca nu vol mai fi. Rca inelul
o nu! nu
plange, copila! uite inelul, WI dal bietului
George i spune-I Ca totdeuna am priceput
tacutele-1 priviri, spune-I ca totdeuna I-am
fost recunoscetre pentru ca a tacut i nu
mi-a impus amorul lui. El scia c et nu
puteam, ca ell nu aveam a da nimic, i de
www.dacoromanica.ro

202

NOPTEA PE LENA

aceia 11 trgmit drept motenire, lucrul met'

cel mai sfant : inelul lut Se'l porte, suri-

Ora, 0 se se gandesca la mine, se se gandsca cu iubire, chiar i mai tarclia cand

va fi fericit
Uite, uite, Feo, pitra Meluluf s'a Mcut ler albastra, cad sung ora
fericirel" mele, 0 El Imi clicea : cand pitra
se va face albastrg, ceva nenorocos ti se
va intempla. Ti-aduci aminte cat de verde

se Meuse la ora morp Lut ..

Ah I Feo,

acum ail trecut tOte durerile. De ce se mai

traesc dupg El? Multamesc Domnulul el

nu mi-a cerut i acesta, caci de mult ii
jertfisem iubirea mea 0 iubirea lui pentru

a'nii 'Astra credinta. Nu pot se jertfesc

mai mult. Mal bine se mor de cat s'rni
credinta. Dumneclet a avut milg de
mine 0 nu mi-a impus vieta dupg ce pe
calc

El l'a inghitit pamentul.

Un acces ingrozitor de tuse intrerupse
optele moribundel pe call, abia intelese,
ea totu0 le continua.
Trebuia se spuna tot inainte ca sgomotele garilor i ale drumurilor de fer se puna
capet vorbirel sale.

Da'mI mana, Feo! mi se pare, ca

www.dacoromanica.ro

NOPTRA PE LUNA

203

uite, cad din gondola.... oh! spaima! in valurile reel i negre ale marel.... AI fi do-

nit se mor ad, der bunul Dumnelet nu

mi-a acordat acesta mill. POte ca el a clis
se fac acesta caletoril ca se'nfi grabesc
mOrtea, i se me scap uadata de muncile
durerilor. Oh! Feo, de cand, de cand ateptarn sfaritul? Cinci luni, cinci grOznice
luni.... Ti-aduci aminte cum pe u corabia
irnpodobita cu flori sosi cadavrul lui? 'MI ve-

nia atunci se es afard i se strig: este al

Met ! Da, acum este al Met, caci ultimu'I
suspin s'a dus pentru vecil! Ea trebue se
fit ingropata la un loc cu el.... Der i
atunci, n'aveam nici un drept asupral; El
trebuit se tac, caci
fusese al alteial...
altinintrell ear -fi IS ca mi-a fost necredincios, ca m'a incelat! Oh! a trebuit se'l
cumper cu vita mea. Crecli tu 6re Ca
mOrtea nu mi l'a dat inderet mie i numal
mie? Pe d'asupra rnormentulul ea nu mai
avea drepturi asupral
Scii, Feo ! curn
qiceam totduna : anca uadata voi se mai
fit frumOsa, la nunta lui, da, la nunta Jul
pentru ca lumea se nu birfesea. i pe ea,
pe ea vream s'o ved ca se scit de va pute
www.dacoromanica.ro

NOPTEA PB LtINA

204

se'l faca fericit.... 1-acurn totul a trecut.

Nimic nu mai traesce, nimic, afar de nemarginita i sfanta mea iubire.... Peste ua
orit set doue se inalta i densa la cer pentru vecia....

Luna lumina cu putere slabita i stravedia el figura; semna intocmal ca u can-

dela al carei oli a ars pene la fund 0

care mai da din cand in cand ostenite
luminl.

Dumnedet m'a scutit de a-I vede

diva nuntel, i pe Ea n'a trebuit s'o ved.
et n'am
A plans i Ea la mertea lui ;
plans, nu, der mor. Ea l'a iubit, o ! da, ra
Cand mi-a
iubit. El inse o fi iubit'o ?
dat inelul, sciam amendoui Ca nu puteam

a ne lua, i ne-am jurat n vecinica i

sfanta prietinia. Era O. minciuna, der noi

nu o cunosceam. El i ea fagaduitu-1-at
iubire ? Ar fi fost ua minciuna i pOte ca
sciat ! sa nu era rninciuna? Set pete ca
El a iubit-o ? Der, Feo, 'Ate cineva iubi
de doue ori?
Era.1 un acces de tuse ; sangele mori-

bundel roi batista sori see ; 'Area ngra

la lumina lunel.
www.dacoromanica.ro

NOPTEA PE LUNA

205

0! Feo ! cum mi-e de frig! Qiceat

ca are se

ua,

fiA

n6pte caldA.

calda!

Cum se'mi fi cald?! Uite, unghiele mele

sunt negre-albastre.
Dca el ar fi trait
n'ar fi trebuit se mor nici et, i a0 fi trait
mere', meret ca se'l ved in tOte qilele i
so-mi ic mie insa'mi : nu! nu l'am iubit.
Mandria mi-ar fi dat vieta. ... Oh! gandesce-te, ce chin!
TremurA.
0!

suriOra, nu mai plange, ci bu-

cura-te cA me scap de vita. Era atat de

gret.... de la inceput, i1e negre i amare,
neintelegeri, prefacetorii, certe i amariciuni

destule! Un singur punct lumihos in millocul Astor nori: era El. i'apoi totul se
perdu in intunerecul adanc, adanc... Acum
vine, vine lumina cea fara sfarit! Nu, nu
plange, suriOra, ci bucurg-te i fericesce-me.

Ce 6re? Nu me iubesci tu anti, in cat se

te bucuri pentru mine. Jura-mi cA in cesul
mortei mele, vei qice : II multamesc, D6mne
Dumnecleule!

Dca al mai aye glas,

a1 canta cerului un alleluia care ar mica

i valurile marei. .
del mi-am cumperat
partea mea din cer cu indicibile dureri.
www.dacoromanica.ro

206

NOPTEA. PE LUNA

Acum 'lti vd ca stg deschis 'nainte-mi....

i tu nu voial a crede cg l'am iubit de

mor pentru El.. . Eral tOnra, suriOrg, i
nu scial ce va s clica amorul! Dca vre
ugdata Amorul vine asuprall, deschide-i
inima i lasal se intre, chiar deca va ti
sO ti-o sfaig. Cgcl, ce va fi cu asta! Inirna
ta ii va fi implinit menirea pe pament l
Moribunda tacu un minut, 'apol continuA.

Acum inse, Feo, gandesce-te la betranul

care sta colo; se-mI iel locul langg el , se fil

totul pentru el i pentru fratii notri, sfatuesce, mangaie, incuragiaza pe fratiI notri ; fiu prietina lor. Nu clatina din cap ! AI

destulg putere. Acum numal slabiciunea te-a

coprins , te-am vclut ea inse In lunga mea

blg. Escl tare, Feo I In micul tOu trup locuesce eroismul cgruia nimic nu este greil!
Erat obiclnuitl sO me aibg pe mine , fa-I

se nu bage de sma golul ce las eti. Vol

fi langg tine suriorg, i te voia inima. ...

i, Feo, nurnal manele tele se'ml inchicl

ochil.... veI sci, nu e aa... da ? veI sci...

tu scil tot.... Multarnesce tuturor,... saruta

www.dacoromanica.ro

NOPTEA PE LUNA.

207

pe tata, sruta pe fraiiorI.... Muliamesce

servitorilor.... Et me voit ruga pentru toil.
Gondola se opri.

In intunerec, gara se ridica Malta i

acoperia in umbrele el cetele de caletorI
cari ateptat acolo, precum i tacutul convol care suia acum treptele in intunecimea
i.opiel.

Nurnal chipul i manele pe pept incruciate ale moribundel strluciat in intunerec cu albta lor de marmura.
Inchisese ochil.
Cel patru frati purtat patuL Total mergea rezimat de umerul
fetel cu Malta statura i aI carel ochl marl

i viol se umpleat meret de lacrimi. Betranul plecase capul la pament de nu i se

vedea chipul, i urmat dupa bolnava, ne
rostind nicl un cuvent..
Lumea i1 lua palariele i se inchina,
cacr toil credeat Ca duc un cadavru.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

VI.

NOROC NEMTESC

14

26,811.

www.dacoromanica.ro

NOROC NEMTESC!
DOmne ! Vecli cum veni, coconit, so te
mai vOcl i eli uadath, c mult mi-era dor
de mi se aprindea inima, Ca mult te iubesc!
Maica DOrnne! i Ot colo : in ce lumina!
de pot sO te vOcl, scil, cum se cade. Caci
de ! c'un ochth vede omul ce 'Ate , dOr ea
te vOcl, i te 14 bine. Bre, maiculita, der
ce mandra i ce frumos eti! El da ce
-mai fad? ii merg tOte struna.... EU, clan
nu e iLlliC de la Dumnecleti sO nu fac
mtaniI pentru mataluta, i sO me gandesc
la mata i sO clic ca la Ivanghelia: mare

esci, ChristOse, i minunate sunt lucrurile tale

1 -kite cu intelepciune fcutu-le-al pre ele!

14*

www.dacoromanica.ro

212

NOROC NEMTEEIC

Cum se potrivesc vorbele astea matale,

tocrnai pe tocmal!

i mi-al fost merea sanetoica? Sell

ajute Dumnelet! i eu, slava Domnului,
sunt tare ca pitra i alerg, mica, de nu
mi se ved picirele.
Uite! vecli, mai pastrez mantluta, scil,
pe care mi-ai daruit-o, manca-o-ar maica I
acum doue-cleci de ani! i uite, puiule, uite
i rochita pe care mi-al daruit-o acum doucleci i cincl de ani, la un 28 de Fevrua-

rie.... He! He! nu me'ncurc in socoteli I

Slava, Domnului! mie nu'ml trebue cdslOve

i carindare... tOte sta colea, in tivga asta

betrana.

Ti-aduci aminte, coconit? Eu par'ca.

veq cu ochii, rnaica; i uite cum se Mcea:
cu u i 'nainte nu bagasern in gull macar ua farirnita de paine, of! ca e ret,
maiculita cand n'are omul. i aa, rugasem
pe Maica Precista din fundul Merilor inimei,
i me culcasem. Th5mne! Thimne! i cum
nu vedeam, maica, tufa, der scii tufa; eram
Orba, intunecat, batuta de Durnnecleu.....
Bre! maica, I-a pune-ti in gand acurn, ce e
i pomana din cer, acurn \TN c'un ochiO,
www.dacoromanica.ro

NOROC NEMTESC

veQ. cletl! uite \TN;

213

i putearn s remgn

Orba, rbg butean!

ca se null uiti vorba, rnaiEh! i,
a doua cli de dimint, cg bate
cg,

cineva la u.... Bre! cine so fig? Cand

colo: matale!
Aoleo! i nu era nici mgcar lig achig de lemn in vtrg.... i 'se1
mata: lele Lai lo 'sei mata", da frig e
aid !
i'ti scose1 rnantaua i rni-o dai mie.

Cum mai tinea de cald, muchie DOmne!

soba, maicg, soba! i pe urma nu trecu ca
la un cOs i'mi trimise1 i lemne, i ciorbulita, i ug fustulitg, fig mortilor parinilor!

i-uite gun scurteicuta asta mi-a daruit-o coconita Lina acum 13 ani, la un 20
de Marte, la cliva nascerei, tri-mi-o-ar
sfantu!
Ca cow dreptu lui Dumnecleti, ce sO

lie? et n'am facut la magnii de pornana.

IF a auclit ala de sus. IThe na! mgcar tis-

timelul asta, mi l'a dat c6na Marita, and

aveam e dureri de cap i me durea ochii
de'mi se Ricea stele versp; aoleo i vai de
www.dacoromanica.ro

II OROO NEMTEEIC

214

mine ce mai era i vremurile alea! DOmne,

DOmne!

Ba OW
maica!

iir,1

ca

se null uiti

vorba,

mai aduci aminte and al

venit la mine antara Ora. Aolica, lica! in

odaita aia strimta, barbatu-metr, 'mnelleti
WI odihnesca Osele, era pe scaunu de la

scil cum traiarn eil cu bArbatu,

i ea biet facuta ghem in verfu patului.
Of ! of! i nici lemne, i nicl mamaligil, si
eti Orba buten, cu carpa la ochi i cu
rsboiil,

nesce dureri, DOInne Sfinte Ilie ! ce dureri,

de-mi saria testa capului. Me gandeam i me

vaicaream ca mult suntern saracl.

Si cand colo, ca din chiar senin, de la

Maica Precista, cioc! cioc! la ua.
Der ell, vecll mata, numal ca auqii pe
cioc! cioc ! i qiseit : Ih! uite ca vine angerul maichi !

Der, yelp mata, eu nu sciam, eg nu vedeam, eil nu cunosceam, na! der tot clicearn: Ih! uite ca vine angeru maichi !
Si venil, coconit ! Si eti nu te vedeam,

da mi se facea aa, sell, cum ar fi intrat

angeru Maichii Precisti inainte.... p'ormti,
www.dacoromanica.ro

NOROO NERITESO

215

'sei mata: lele Lai lo, 'sesi mata, buna

vremea, lele Lai lo, da ce mai faci?
Da efl imi luai carpa de la ochl Ca de!
maie, pre eram stafid, val de mine!

d'atunci nu mai m'ai uitat, angeraul mien. Ba lele Lai lo p'ici, ba lele
Lai lo pe dincolea. Cum so n'am eli credinta la Dumnecleti, Ca din multe rele i
belele m'a scapat, mare, eh! eh ! nu mai
e sciU de ate ori stam cu mAnile in sen,
fara munca i fr chicira in punga. i'l
faceam lui metOnii i niO rugam penO mi
se scorojia buzele, i eca imi gasiam de
lucru.

Slava Domnului ca am invetat de torc

cu fusul, ba anca scii ce fel... uite, maiculita, vecli mata, i-acurn cand tore et' in-

chiq i ochiul asta bun, ami merge mai

bine, ca vecli mata , bietu barbatu-meti,

Dumnepu eel ierte, cand m'a invOtat la

tors eram orba d'amendoul... Pricepl mata,
aucli? i mergea bine, ... multamesculi tie
Christbse.

ca sO nui uii vorba, coconita,

sell Catrinita?... Catrinita de ! pe care
o luasem s'o cresc, s'a maritat he ! he! i e
www.dacoromanica.ro

216

NORCO NEMZESC

fldrea satului, trepatarnica i muncitOre he!

he! bondOca i durdulia curn e, der alerga

ca un mosor, i totdeuna cand vine pe la

mine mi-aduce cate ceva d'ale rnancarei.
vecli mata, ea scie ca et deh! om esci!
me cam supar cand mi-aduce cate ceva gi
d'aia 'ce mereu: lele Lai lo, 'ce, vei, mai
da si la sraci din alea.
Ca scie durnneael ca, nu e vorba, am i ati saracii mei,
i le dat i lor dca am 0 et. Si ea biet,
ii pare bine. CA mie, maica, mi-ajunge i
cat nu tine ciuru apa, let! i sunt multamita i vesela intr'una.
Si mai stal de te gandesce, 'conita, cat
noroc mai am i et. Aa! e de pomina,
ce stal de vorbesci: me rog matale, uite
per, par'ca e pus cu furca in cap; nu mai
simt et de frig, 41! da dinti? Sparg sirnburul de maslina, i muc cu ei ca u feta
de op'spre'ce ani. De milloc nu me vait,
slava Domnului! m'aplec i me ridic cat ai
clipi i'ml tin odaia ca un pahar ; patu met

e ca fulgu 0 am rufe in lada de-o se se

mire ua lume cand or fi se me ingrOpe
i-or crede ca eh! ce-o avea i ea, mai nimica -WO,.

www.dacoromanica.ro

NORM NED1TESC

217

E! da nu scii, mata, minune? Haidade!

ieri a fost al 35-lea an de cand l'am luat pe
'mnlui, 'mnecleu se'l ierte. Si-aa, maica,

me'mbracai cu hainele mele ale bune i

me duseiti la timitir 1 me oprii biet langa
mormentu 'mnelui ; ah ! DOrnne! Si mi se

duse gandurile la cum sunt et de bine acuica, i la cat sunt de fericita i la cum
n'am de cat metal-AT de multamire se fac
pe la icOne.

Da cu Catrina ce noroc a mai dat peste

mine. AI! ia se ver
Tine'ti minte

vorba, se nu V-0 uiti! Aa, cum qic mai

am avut un copil, ce copil, se'l mananci
0 mai multe nu; era baiata de doui aril,
avea doul aniori. Ta'seu mi'l aduse inteua
cli Vce:
Lele Lailo , 'ce, vrei 'mneta se'rni

tii baiatul pene mi-oi gasi eu loc.

Da, da, 'seiii eu, dca mi-o placea,
vecli 'mneta, baiatul, d'aia WI ve1;1 antaiu,

'apoi mi Porn aduce, 0 de nu'ml place

apoi o iei la sanetOsa.
Si mi'l aduse. Sfinte Atanase ! ce'ml yeclura ochii. Curgea, conita, sarut mana se

tresci, curgea dupa el sdrentele ca dupa

www.dacoromanica.ro

218

NOROO NEXTESC

mine norOcele, i sdrentaros, i paduchios,

i ponivos, mama 1... deli venia se te iei cu

manele de per, ba curat pm cu manele

de per.

Da de! ce se fac saracuta'n de mine i

de maiculita mea; 'hi lual in pole i me
uital la el, e frumos 'seit et, batal u
mia de norOce! bre! da frumos esci me!
i el nu 'cea nici ug vorbg, Ca adicatele nu
vorbia, era mut.
Pene se me terg la ochi, ta'su plecase.
scie'l Ielele unde, el nici de nume nu 1-am
mai auclit. Da copilul era acum sOrele met!
Aolicg, 'conita, i nu umbla 'n picicire, manca-l'ar ma-sa ! i nu vorbia, da veqi! cand

l'intrebam et: ma, Miticg ma! cat me iubesci tu pe mine ma! iOr el, sufletul maichil, ridica pumnu 'n sus, ca cum ar fi clis:
uite atata, bicg Lailo ! AO! era se'l sorbi
i mal multe nu. Se lipise de mine par'ca
era al met. i unde mi'l spalam, i mi'l
dichisiam, i mil spilcuiam, Ca de! el era

cam natang, seracutu, i nu cam se tinea

curat, ca era cam slab de cap; da ce copil! ce mandreta de copil. Eh! cand era de
cinci aril, a murit, Dumneclet WI ierte....
www.dacoromanica.ro

NOROC NEMTESC

219

0-areta meret cu pumnu ca cum ar fi dis

ca me iubesce : uite atata, bico Lailo, uite
atata !

i'l iubeam, ci! i nu'mi parea r

ca, adica-te-le, nu vine nimeni s'l iea cad,

pe cruce-ajuta, nu 1'4 fi dat p'ua punga

cu bani.

Da, nu e vorba,

asta fu un noroc

de la Dumnedet, ca et n'avearn copil i

Ca asta mi-era drag, mai ales ca mai ayearn altul s6'1 ingrijesc, i'l crescul, era
ua dolofana de feta cum bine ti-aduci aminte, 'conqa, aia care me fura cand se facu
mare, i care fugi pe urma. i ajunse rOt !
i mai ti-aduci arninte cand stam e in

la gazda aia care nu vrea

s creda ca's orba, adica-te-le pentru Ca
mi-apuca mana la tOte i puteam ba se
cos, ba so spal, ba sO'rni diretic patu si
se mi'l in curat in lege, ca cum a1 fi
avut dece mani nu dou in ajutor. Bat'o
casa ai-l-antd,

concepia! curn venia ea incet-incet pe la spate

i mO intepa cu cate un ac 0 et me aparam credOnd ca's musce on vr'un tintar

de la Dumnedet.

.E! deu! ba ce noroc arni apuca mana

www.dacoromanica.ro

220

NOROC NENTESC

la tOte ! Der aa vine ornului.... ca uite

acum un an, nu me uitam in drum bine;

i am caclut de mi-am scrintit bratul drept
din legatura, de d'atunci nu'l mai pod
mica. Da lasa qeil! Ca e noroc de la Dumnecleti Ca mai mi-am dinti tall marl i voinici. Uite clew cu dintil i cu stanga imi
fac patu de 'ti-e drag se te uiI la el. E
sarac! der deca n'a1 fl avut i dintii, val
de mine!
Da cu ochii! ce noroc! orba atata mar
de vrerne O-acu ier ved, nu e vorba cu
unu, ca deca nu opriam pe doftor apol nu
mai vedeam cu nici unul, ca p'asta perdutu de cand l'a operat s'a acoperit cu
perdea, i voia el, adica-te-le doftorul, se
opere i p'asta bunu, der et am inceput se
dirdil, aoleo ! ce dirdiela de me cutremuram din cap pene in piciOre, i n'arn mai
vrut de loc. i vecli mare, Al de sus mi-a
tramis spaima asta de dirdiela, de mI-am
scapat ochiu tefer.
i mi-e bun, slava Domnului, cand nu

e nor i ceta, citesc cu el ca apa, der de!

cand e nor i ce mi-e intunerec bezna,
i'ml da i nesce cutite prin picior de nu
www.dacoromanica.ro

NOROC NEMTEEIC

221

me pot mica pene colea. Da, uita-te, conita,

veI noroc de la Dumneclet, uite, ce timp imperatesc, d'am putut veni peno la matalut.
A.1! par'ca sunt de ai-spre-ce ani, aa

me simt de bine ! DOrnne ! D6rnne ! clet,

maiculita, de-ai sci mata cat te iubesc....
Sarut manuitele. El del nu scie omul cat
mal face umbra pamentului. Da et m'am
pregatit din tOte. Slava Domnului ; parale
de cosciug i de coliva am intr'ua motalca
sub saltea gata, in orl-ce ces cand o vrea
Christos se me chiame la el. Nu, mare !
nu vreati se fit in spinarea nimnui.
i's muqamit, conit , oil cum s'ar
intempla, da aa rnultamita de'mI vine se
sar in sus de nu m'ar dure piciorul ! matale se nu me parasesci, 'apol merg t6te
pe calea a !Duna.
Ca de !

et totduna la

cliva nascerei

matale, e deschid psaltiria i vorbele de

la Ivanghelia, tot meret se potrivesc ! i
vecli, mica, cum imi merge tOte de minune.
Ca tl'aduci arninte mata de cate on mi-al clis :
Lele Lailo ! al qis mata, esci singura
femeia norocOsa din cate cunosc et.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Vi1.

SIRENA

www.dacoromanica.ro

SIR ENA
Rotocolindu-se pe intinderea cerurilor,
norii il' lasati umbrele lor pe piscurile muntilor. Micile poeni de printre brachi cel

uriai erati luminate de nesce raije yelp

i urnede, carl se revel-sail pe multimea
erburilor i buruenilor.

tntr'una din aceste poeni sta trantit

la pament un copac mare i negru, in
scorburile caruia crescusera stufese buruerg,

ir trunchiul lui, mare i gros, era cu totul acoperit de muchl.

inaintea acestui copac sta ingenuchiata
ua tenera feta, frurrvis s,i viOia, i turna
lapte dinteua bota intr'ua ceca. Patru Ca15

26,811.

www.dacoromanica.ro

BIRENA

226

tei de ceia de tarla, cu perul in creturi ca

nesce pul de urs, eira din scorbura copacului i venira latrand i gudurandu-se spre

laptele fetel.
Feta rise cu hohote, se scula in piciOre

i se uita multamita la cel patru catei. Ea

avea nesce cede, gr6se ca pe mana, de per
galben ca aurul i plin de carlionti imprejurul chipului care, cu el, parea i mai ginga1 i mai rotund.

Ua bucata de muchl i se prinsese in

per i i se potrivia de minune cu culOrea
perului el. Sprincenile 1-erat dese i castanii, ochfi caprui i sticlind in tOte partile:

gura i-era spirituala, glumet, der i gata

spre ironia.

Feta a fi dorit fOrte se puna mana pe

vr'unul din sburdalnicil catel, 1 sF1 prinda

cu degetele el cele albe de perul lor cret

i lung. Der cat de ireta fuse feta al
prinde, tot atat i selbaticele potaie nu se
lasara a fi prinse: latrail i sriati de departe jur-imprejurul fetel.
Aa! bravo ! der scia ami sunteti
recunoscetori, lacome fiinte ce sunteti ! striga feta riclend de obiceifi cand e cineva
www.dacoromanica.ro

SIRENA

227

aa gras ca voi e ceva mai bun la inim,

impelqatilor !

Cele din urma cuvinte, ea le rosti cu

ua voce adanc resunatOre, asa ca veselii

catel se inflacarara 0 mai mult, ir risul

fetei se aulia intocmai ca sunetele ce fac
margelele cand aluneca in vas de metal:
era farmecator i iresistibil.
Apol, tenera feta inainta mai departe;

acolo unde dede ira0 de umbra se opri

reclimandu-se de un fag gros i inalt,
incepu so cante c'un glas i cu nesce intorsaturi ca din fluer atat de frumOse i
de meteugite, in cat pasorile se apropiara

de densa 0 se pusera i ele pe cantat.

Una din pasorici se puse in fata fetel
pe ua, Tamura, 0 oil de cate off feta sfar0a

cu ua parte a cantecelui, paserica ciripia

cu placere i, leganandull capul incoa
colo, parea a clice :
Ce frumos, IOU! ce frumos !
Pe urma, paserica tacea i o asculta

uitandu-se la densa cand c'un ochit cand

cu celtalt.
Jocul acesta tinu cata-va vreme; nu
fara ca feta se nu'si fi dat sema de el, dupa
15*

www.dacoromanica.ro

BIRENA

228

cum parea a crede un barbat care sta sub

un brad i se uita intr'una.
Ochil viol a fetel 'Ate cal veclusera de
mult.

Barbatul era 'nalt i spatos ; in micarile lui se are-tail puterea i liniscea. Tim
per des i castanth inchis ii incorona frumos fruntea lui lata eita, i sub care sO
adumbriail nesce ochi mid, negri i adin611. Nasul lui era potrivit i drept, cu narl
neastemperate. ha barba castania i cret1
i-acoperia obrazul.

El nu surise Ia vederea gingauluT tabel ci, incruciandu'i bratele, se uita Mr&

macar a clipi. Parea WO tine resuflarea
pentru a nu turbura farmecul. De uadata

ventul batu pe neateptate facend se se

aup ca un suspin in padure, tenera feta
int6rse capul i-atunci privirile lor se intelnira.

Feta se facu ca se mill i ua gingasa

rumenela inviora stralucitOrea albeta a pe-

litei sele; se mica din loc i paru ca voiesce a fugi.

El inse esi inaintel, i'l clise cu un glas

adanc i plin de dulce armonia :
www.dacoromanica.ro

SII1ENA

229

0 te rog, nu fugi! N'arn fcut i

et de cat ce fac pomil, te ascultarn cu
totii. Ore zina padurilor nu ingaduie acsta
tuturor muritorilor?
Nu cred ca's et zina padurilor, rOs-

punse fta 4 vrea et s fit, dr nu

merge!

De ce nu!

Pentru ca et sunt ua Sirena, pentru ca e sunt nascuta pe ape.

Deci Sirena, in tOta puterea cuvntului ?

Nu tocmal, de vreme ce nici durnnta nu te arql ca Ulise.

P6te CA nu sunt de cat neprevclOtor!

0 nu, eroic! DOrnne! cum so fia nu-

mit erot acela

care se

lasa a

fi

legat

sdravan!

POte ca'i mai bine ala de cat a da

in bratele primejdiei i a pieri intr'Onsa.
Aci nu'l primejdia ; suntem pe uscat.
Cine scie! in padure se pierde omul
i nu se mai gasesce

Cate uadata omul singur vrea sO

se piOnp, dise fta ridOnd cu siretenia;
www.dacoromanica.ro

SIBENA

230

der cine esci dumnta, vitzule Ulise? Pens

acum, eU nici nu te-am veclut, nici te-am

cunoscut? On vrei se te cred cA esci un

copac ca cetia? De'l aa, remal cu bine!
Intel-se capul i dede se plece.

Nu, Vise el cu seriositate, nu sunt

nici brad, nici fag, nici dumneVeesc martir,
nici marinar; nu, tocrnai me gandeam s6

me presint Sirenel i se o intreb pe ea de

nume pentru cuvinte....
Pentru cuvinte ?... Me nurnese Marina !

Marina! frumos nume pentru u.

SirenA.

De acolo i numele meU, qise feta.

Eu me numesc Arnold 1 sunt un

prietin al frumsei naturi.
i Marina deveni roiA ca
bujorul
marele nostru artist, pe care
ea in visurile mele am voit totdeuna se'l
intalnesc.
AdicA,

Pot spera cA'mi vei face ua visitA in

atelierul meg?
Sirenele nu yin in locuir4e1e muritorilor.

www.dacoromanica.ro

SIRENA

231

Cine scie! 'Dote ca nirneni pene acti

nu le-a rugat.
Der Sirenele n'au inima, nu se rnica
nici ua data.

Le plac inse adoratiunea i sacrificiele.

Pcite!

Marina saluta cu gingap i. apoi fugi

intocmal ca ua capriOra.
A doua cii, Arnold sta in atelierul WI.
Afard, se aucliati lovituri de dalta i ciocane.
In fundul curtei licariati la sOre bolovanil
de marmura, un praf merunt i. alb ca
zapada stralucea pretutindeni.
Inauntru, in atelier, in santa santelor,

sta maestrul i privia la ud fantana inceputa. Apa avea se tipOsca dintr'ud, stand,
inaintea careia sta ingenuchiata ud nimfa;
acOsta avea se primesca apa isvoruldi intr'ua frunqa lath.
Minunata creatiune era acesta nimfd,
plina de rnldiere in tOte rnicarile ei, cu
corpul aprOpe infaurat in prul naret; pe
pe chipul el se citea ca un fel de Were
de reil pentru apa ce se scurgea din fruncla.
De uadata mana maestruldi se infipse
www.dacoromanica.ro

BIRENA

232

fara mila in argilul cel mOle i strica intrOga statua; arunca totul de ua parte i
incepu a lucra una noul.

El nu bAgase de sOma ca in timpul

acesta IA persona intrase, i Ca acOst persOna sernOna ca prin minune cu nimfa sib.-

ramata, in cat s'ar

fi

jurat ca ea servise

drept model.

Era inalta i mladiOsa, avea un per

blond inchis i stralucitor ca mtasea, impletit in dou cOde care'l bateat calcaile ;
cu nesce ochi lumino1 ca de capriOra, ea
se uita inmarrnurita la opera sfaramata.
tntr'un rand, ochii i se umplura de lacrimi; iute ins lacrimele se uscara.
Din cand in cand buzele i se micau
voind a'l vesti sosirea, dOr tot nu se hotarail a vorbi. infine, Arnold dandu-se indOrOt
o veclu.
Ce-1, Lia?! esclarna el ca deteptan-

du-se dintr'un vis; singura al" venit?

Mama a ieit s cumpere ceva pentru casa nOstra, Arnold, i ell am crept

ca vom put petrece amaidoui ua ora i

mai bine. Mama se'ntOrce indata.

Dr ce? Esci Ore de ua ora aid?

www.dacoromanica.ro

BIRENA

233

Buzele el suriserd tremurand putin:

Aprope, articulard ele.
Arnold era fOrte incurcat:
De sigur, tu te vel fi minunand,

Lia, de aceia ca, ell am stricat tad lucrarea. Am inse ud altd ideil i mai frumOsa,
cu totul noud, plina de mandrete. irni pare
totu1 fOrte bine cd, iubita'mi logodnica mi-a

jertfit pene acum atAta timp.

0 ! esclamd Lia; nu era nici lid jertf

de vreme ce eram cu tine!

Arnold o lug, in brate cu iubire i sdrutand-o cliSe :

Escl un anger,

Lia, i

eti nu te

merit!

Fta vclu un nor adumbrind fruntea

artistului.

Dr atunci, ce vel pune in locu'ml?

intreba ea.
1.1d, Sirend cantdnd. Te asigur cd va
canta ; privitoril vor crede ca aud glasul el
printre murmurul apel.
AI vclut tu vr'ud Sirena, Arnold?
Da, clise artistul distrat i neveclend
privirea ingrijita care anima ochil de capriwww.dacoromanica.ro

234

EIIRENA

Ora, ai Liel, da, am veclut ud Sirena i o

voit face dupa caste mi-aduc arninte.

Cine era aceia?
Asta nu sciii.
Aa! aa! m fad d'acum s fiii ge-

lcis pe Sirena ta. Der ce va put face ua

biaa nimfa inaintea unel astfel de puteri!
Eca intra i mama Liel i se uit cu
mila la opera care zacea sdrobit la pamerit.

Ai fi putut, Arnold, se o laI de ua,

parte, Oise muma; rn'a0 fi bucurat tota

vita uitandu-m la Lia ca nimM.

Aa e, Oise Arnold, der n'aveam

huma destula la'ndemana; noi cetia artitii suntem nesce Omeni fara nici ua prevedere ; jertfim totul unel idei.
Totul?! intreba Lia, in voce cu WI
mahnire adanca, pe care artistul nu o MO
de sema.
Totul, repeta el atintindull privirea
spre opera.
Nu ins i. fericirea vietei, Arnold?

Pte ca i pe ea! murmura el.

Lia l'aucli de i era aprOpe de ua. El
nu o veclu; lucra ca in friguri.
www.dacoromanica.ro

SIRENA

235

Putine qile in urrn, Marina se afla in

atelierul artistului, in locul unde alta data
stetese Lia.
Dupa multe refusuri i amanari, Marina
se hotarise a asculta rugaciunea lui Arnold.

Artistul o mai ruga so cante mereti,

pentru ca el se pad surprinde perfecta asemenare in micarea buzelor i a gatului.
Inceputul inse fu greil de tot.
Cand Marina canta, Arnold era atat de
coprins de farmecul acestui glas minunat

i de tad frumuseta acestel incantatOre

flinte, in cat uita se mai lucreze.
Feta apol se ostenia i cerea se se
odihnesca ; artistul trebuia se atepte pene
cand incepea ierd1.

Astfel, edintele tinura, multa vreme i

se repeVra rnereu. Uile atelierului remasera inchise ; nimeni flu avu void WI vqa
Sirena,
nici chiar Lia
inainte d'a nu
fl fost sfaritd.
Cand logodnica lui Arnold venia pe la
densul, el ieia cu ea in pridvorul easel i
se plimbati de colo pene colo. Casa lui se
afla pe u colina i avea privire asupra intregului ora1.
www.dacoromanica.ro

236

SIRENA

Cate uadata, privirile Liel ratciat cu

malmire asupra acestel frum6se priveliti,

pe cand Arnold, cu ua vNut nerabdare

se uita meret la ua atelierului.

Nu vreat s te tit din lucru, Arnold, clicea Lia plecand.

Inteua cu, Marina clise artistului:

Et am cunoscut fOrte bine pe logodnica dumitale, eram prietine de cOla,

nu ti-a spus asta nicl uadata?
Nu, nici uadata, respunse Arnold.

Marina facu s resune atelierul de risul argintit 1 clise:

Intocrnal aa, e Lial iubitOre i-apoi
uitatOre, ochif call nu se vd se uita. Mintea i inima el sunt ca ua sita, sOt ca va-

sul Danaidelor, de altmintreli, de n'ar fi

aa, n'ar fi logodnica dumitale.

De ce nu? intreba Arnold pironindu'1 privirile asupra Marinel.

De ce! pentru ca a iubit deja pe

un altul, care e acum srmanul in cumplita
desnadejde. Totu1 Lia 'It mai compati-

mesce, la vede ate uadata in gradina i'l

mai mangaia de necredinta O. El o insotesce adeseorl pene aci i o conduce i'nwww.dacoromanica.ro

SIRENA

237

dera. il ved clilnic dand ocbje pe aci i

ateptand pe Lia. Ea voiesce pcite WI obicinuesca cu incetul cu ideia ca acum ea
este logodnica altuia.
Marina rostise aceste cuvinte suriclend
cu uurinta , buzele ei se micasera cu ua

ironia care i'n ochi i se citea cu'nlesnire.

Arnold sin* ca urechilel

vijia 1 ca

pe dinaintea ochilor ii trec ca stele.

Cine a spus astfel? intreba el cu

mania.

Marina dede din cap i'1 areta ochil i

urechile.

Arnold arunca, dalta qi puse mana pe

palaria.
Me vel ierta, rogu-te! Astacli inse
nu pot se mai lucrez. Pentru vro doue clile,

nu e ap?
Pled,.

Marina se pleca inainte i'i intinse gatul intocmai ca un Orpe, pentru a se uita
dupa densul. Buzele i se contractara i mai
disprquitOre, ler in ochi li licariaa nesce
scantei reel i electrice.
Peste putin, Arnold se'ntOrse inderet.

www.dacoromanica.ro

SIRENA.

238

AI dori fOrte se sciA, Vise el, cu

cine irnpartaesc iubirea Lief?

imi juri,. respunse Marina dupa 6recare indoiela, imi juri ca nul vei face nimic? Imi juri ca te vei gandi ca el, nu
dumneta, este inelatul? imi juri ca nu vei
cauta a'l intalni? Prin urmare, linitesce-te,

altmintrell plec i nu mai dail pe aci lid

uadata. Juri?
Jur, Vise Arnold indesat.
Tenerul Liei se numesce Hubert, e
serac, scrie carti de Malta invetatura langa

cari mAre de Mine; cu ce ar fi tinut el pe

nevesta-sa? Nu pOte se se atepte la nimic,

bietul Mat.
Arnold se repecli afar indreptandu-se
spre casa Liei. 0 gasi singura i apucand-o
de uAdat, cu putere, de rnanelel delicate
el II striga ca ieit din minti
Lia! sciti totul; sci ca esci ua. pre-

fcuta i via s me despart de tine pentru totdeuna.

EA ua, prefacuta? i de cand?
0 ! de la inceput ! Nu facea pe nevinovata; sciti ca femeile cele false at chipul ca de copilaI inocenti, der vine vremea
www.dacoromanica.ro

SIRENA

239

cand li se citesce i'n inima. Ferice de

acela care 'Ate citi la timp! Haide, remal
cu bine! uita-me i pe mine de graba, tu
care u41 atat de lesne!
Lia sta ca impietrita.
Deca tu cautl, Arnold, un motiv se
te scapi de mine, nu te chinui atata; eca,
ieall vorba inderet dca null mai place ;
n'al trebuinta inse se me insulti.
Aa e; al dreptate, am fost grosolan te-am suparat; trebue se fi omul politicos chiar cand treinura si spurneza de
mania.

Arnold se inclina i adause.

Adio pentru totduna !
Lia I-apesa pieptul cu arnendoue manile i cauta aer se resufle.
Ill'ateptam la una ca asta! i1
clise ea.

Indata simti ca i se sula ceva cald pe

piept in sus, i dupa cate-va momente o
podidi sangele ca din isvor.

Cand ma-sa se intOrse acasa gasi pe

Lia leinata; trecu mult pene cand se'si
villa in simtiri, i anca i mai mult pene

www.dacoromanica.ro

BIRENA

240

cand bita femeia so afle causa acestel nenorociri.

Lia zdcea in pat t4nd i prinsa, de

friguri, i orl de cate off voi sO povestOsca
mamel sOle intemplarea, de atatea on o
apuca ua tremuratura de if clantaniau ding
Astfel trecura septamani la miclloc. Ma-sa

voi de vro cate-va on sO se duca la Arnold WI chiame. Lia insO nu o lasa.

Nu, mama, nu, qicea ea ; voia sO
fla fiber ; sunt prO mandra ca sO'l fac sil.
Marina voi in dese randuri se veda pe
Lia ; nu fu nici uadata primita.
Intr'un rand insO, cand mama Lief nu

era 'n casa, Marina se

infacia inaintea

bolnavei; ochif ei erat inecati in lacrimi.

Ah! DOmne ! biOta copila! cum te-al
schimbat ; nici nu te-a0 fl mal cunoscut;

pa! crede-mO ca nu! Numal pielea i 6sele

i nesce ochi scanteiatorl. DOmne ! cleu! cat

imi pare de rOu!

Buzele i narile Lief se miscall cu rapeqiciune ; resuflarea i-era scurta i rapede.
Bucura-te, clise ea ; in'af omorit

tOta fericirea este a ta.

Ea te-am omorit? Val ! Lia, vorwww.dacoromanica.ro

SIIMNA

241

besci din friguri, ball campil, draga mea ;

nici et nu scit ce'l fericirea. Cine mal vor-

besce de model cand statua e sfarita?

i model 1 statua at fost amen-

doue sfaramate, amendoue sdrobite, murmura Lia.

Sermana copila, Vise Marina, i la-

crimele incepura din not WI stralucesca

in ochi.

Du-te, Vise Lia, pleca, te rog! voit

se dorm.
Se incerca se se intorca pe ua, parte,
der nu putu de slabiciune, i. un not acces
de tuse incepu se resune in camera. Murna-sa intl./. ; la vederea acesteia, Marina
disparu ca fulgul in virtejul vijeliel.
Dupa cate-va septamanf, tot oraul vorbia de logodna lui Arnold cu Marina..
Tta lumea se mira i da din umeri.
Inainte chiar de a fi ingropat pe
prima logodnica, ce DumneVet ! nu'l cuviincios, Viceat unii.

Intr'ua sera cand Marina intra in atelier, un teller pH de m6rte, cu perul

lipit de timple, cu ochii infundati, se apropia de densa i'i Vise :
16

26,811.

www.dacoromanica.ro

242

EIIHENA

Marina, deca adeverat este ceia ce

lumea spune, se scii ca'nebunesc. Sim-t Ca
mi s'ar sfaia lei ceva deca m'ai inela!
Fil cu minte, Hubert. Noi nu putem

se ne luam; amendoui suntem pre saraci.

IV spun: vrelA se me marit cu acela care
'ml place, chiar deca tie null convine :
lied, nu te astemperi i fad vro prostia,
se sell ca, am se spun la teta lumea Ca
esci nebun. i te rog se crecli ca lumea pe
mine me va crede.
Era curios lucru cum, de uadata, tot
ormul aflase ca Arnold prinsese pe Lia i
cum o parasise intr'un moment de furia.

Lia, cliceail unii, nu era ant de sfanta

cum semna la prima vedere !
Nimeni nu scia eine povestise antaiu
lucrul; faptul inse era de top cunoscut.
TotuI, multi mai vorbiag cu Orecare
interes de Lia, mai cu sema cand se aucli

ca, a caqut la pat i ca nu mai e speranta

de scapare. Toil i-aduceail arninte Ca ochii

Liei fusesera totdeuna ma stralucitori, obrajil ei continug inflcarati, talia Malta i

rnldies, umerii strimti i mici, totul intr'ensa prevestia oftica.
www.dacoromanica.ro

BIRENA

248

Gel carl cautaa scandalul povestiaa acestea pretutindeni, Wand inaintea celor
cari se mai indolail.
Lia slabia din ce in ce mai mult.
Vederea acestel mandre flori, care se
indruma fara sO se planga pe calea mortei,
mica adanc pe top' aceia carl .parundeat
in camera el de feciora. Gel mai multi iesiati afara plangendu-I de mila.
Era in ajunul nuntel lui Arnold.
Artistul abia se imbracase pentru a

merge mai de graba la miresa unde avea

s fia ua mare serat de artiti, cand mum
Liei II fu anuntata i pen so clica el Ca
nu este acasa, betrana era nainte'i.
Il rug cu lacrirni irOie sO vin nurnal
un minut penO la fiica-sa.

Nu mai are, licea bieta femeia, de

cat vro cate-va qile de viet. Ar dori sql
spuna un singur cuvOnt. Nu putin mO costa

pasul ce fac acuma, dOr m'a tramis ea, nu

puteam sO nu mO supul. Null va vorbi de
ea; imi spunea ca e vorba de fericirea vieel dumitale,

ca are s011 spuna ceva ce

nimeni nu trebue sO aucla afara de dumnOta. S'ar mahni de mrte dOca n'ai veni.
16*

www.dacoromanica.ro

SIRE NA

244

AstgAill nu; nu pot se vin, intr'altg.

li pOte.

D6r biag, feta, e pe m6rte....

Fu un timp, clise Arnold, cand aceste

cuvinte m'ar fi scos din fire. Ali nimic nu

mai trernurg, in mine la auqul lor : Nu, nu
pot veni... Adio I
Salutg, qi iei afarg..

Doboritd de dureri qi fait suflet, nenorocita mumg, intra in camera fiicel sele.
Lia se uitg, la densa; ea plecg, din cap, feta
intelese ; nu'i mal qisera nici un cuvent.
and, dupg, nuntg,, Arnold fu veclut
pentru prima Org., tag, lumea se mirg, gasindu-1 qi mai serios ca mai 'nainte; mai
cu smg, cand era cu Marina, Arnold parea.
cg, se intunecg, de tot, de qi ten6ra lui soi fAcea tot cel sta prin putintg, pentru
a'l mu4umi, pentru al ghici numal din
ochi dorintele, ca i cum I-ar fi fost fried.
de densul.
Marina mergea in lume fOrte mult ; in
t6te societtile unde putea s6 se mandresca,
cu talentele el, Marina era de fat ; cu glu-

mele i cu spiritul el, salonul tot o asculta

nu mai pe ea. Adeseori insa, tocmal in
www.dacoromanica.ro

SIRENA

focul conversatiunel,

if

245

'Area ea sotul el

este obosit; atunci disparea de uadata din

micllocul celor cari o inconjurail.
Curend dup. acesta, lumea nu mai vor-

bia de cat de Marina, farmecatrea creatura, Sirena, dupil cum o numira, dupa ce
totf veclur1 modelul in ipsos al Sirenei de
la fantana, care pe totl II entusiasma.
Sirena fantanel 'Area ca ese din basin.
Se tinea cu ua mana de stanca pe care sta
na paserica uitandu-se la ea ; cea-l' alta
mana era intinsa, ler degetul uor adus
parea ca mornesce i chiama. Frumuseta
operel

inse sta in umflatura grumazului

i'n deschicletura buzelor, de pe cari parea

ca aveat se curga in ire de margaritare

melodiele cele mai frumOse. Se clicea ca'n

timp de nOpte se auclia uor cum Sirena

canta ca un echo cantecele Marinel..
Cand i se spuneat lui Arnold asemenea
lucrurl, el se uita posomorit la statua i
nu qicea nimic.
Lumea clatina din cap i'i da cu parerea cand ca Arnold a fost jurat de Lia
se se gandesca intr'una la densa, cand ca

el s'a convins ca Marina inteadever are

www.dacoromanica.ro

246

SIREN A

un trup de pesce i cal impinge meret

la rnerte cu privirile-I demonice.

Adesea, Arnold era aspru cu ea, care

nu se schimbase i rernasese tot incanttOrea i iubitOrea Marina.

Unii povestiaa ca vro cati-va din ceia

cari scia totul in ora1 vequsera intr'un
rand cum Marina cumparase de la ua floraresa un buchet i voise sell puna cate-va
flori la piept, i cum Arnold smulsese florile i le aruncase cat colo.
TOte acestea erat gait, din fire, i fOrte
minundse. Se povestise i Liel aceste fapte,
ea nu se mirase i nu clisese nimic. De altmintrelI, de la un timp in cOce, Lia nu

mai vorbia de cat f6rte putin din causa

respiratiuneI sele scurte i obositOre; adesea orl trebuia se i se deschida t6te ferestrile ca se pOta respira.

inteua sera, Arnold intra la Marina

care se imbraca pentru a merge la ua
serata.

Lia a ruurit, clise el.

Sciam, fuse rospunsul.

Aa? der de ce nu mi-al. spus i

mie ?

www.dacoromanica.ro

8IRENA

247

Pentru ca, eram gelosa de ea chiar

morta, qise Marina apropiandu-se de el i
mangaindu'l ca ua pisica.
El o respinse clicend:
ecll, te rog ; e ridicul!
Aa e, al dreptate, replica Marina
plecand capul i lasand se'l atirne bratele,
intocmal ca un copil certat.
in ochil lui se citea aversiune.
Et asta sera nu es, clise Arnold.
Marina 1ncepu se se desgatesca.

Dca vrei se'mI fad placere, clise

Arnold, lasa-me singur i du-te fail mine
la serata. Fara tine, scil Ca nu se pOte.
Ea nu se supara.
Mali pe voia, Arnold, me duc numai pentru tine.
De cand, numal pentru mine?
0 Arnold!
Dupa cate scit, i 'nainte null pupeal cenua in cap, Did calugarita nu eral.
Nimeni nu me cunoscea ; ce sunt,
Arnold, sunt prin tine.
Nu e adeverat!
0 ! ce vorba putin galanta!

www.dacoromanica.ro

BIRENA

248

Eft

IV spun ceia ce a1ii gandesc

cand le spui povetile tele.

Dca aa e adeverul, e ce's de

villa, Arnold? Le povestesc cu glume

spirit.

Da, da, fOrte cu spirit, picant de tot,

e adeverat; atat de cu spirit in cat le
merge la inima.
Arnold ei, Marina se uita dupa densul,
puse degetele pe buze i remase ganditore.
Cartile'ml daa rg, murmura ea.
Pe urma incepu se cante coborind scarile i ieind pe pOrta. Stete fOrte putin la
serata, canta minunat ca'n totdeuna, lumina

1 farmed, inirnele cu ochil el de Sirena,

'apol disparu.
Pecat! qisera unil, pecat ca Sirena

cea de marmora nu are ochil acesteia. i

totu1, sunt ochl de pisica I
Ba ochl de tigru, replicara altil.
Marina e ua diavol4a; se ne pazim.

Se'ntelege, cad altfel ni s'ar internpla ca pescarului care 'I pierdu vieta.

De ce Inse barbatu-seg o fi tractand-o aa de rt, inainte o iubea atat

de mult!
www.dacoromanica.ro

BIRENA

249

POte a intr'insa a ga,sit pe dracul

0 se apara de imbrtiOrile lui.
Nasdrgyang. i-e Sirena; mie, clew
cg, ml-ar fi. frica.

Inainte se vorbise de Lia; acum se

vorbia numal de Marina. Sirena biruise pe
mOrt.

Trecuserg, lunl de clile de la nunta lui

Arnold; der fericirea 'Area cg fugise din

casa lui. Trebuia se fi in vita lul Arnold
ceva care se'l chinuiesca, i pe care el nu'l
spunea la nimeni. Era remucarea, era vro

veste pe care o afiase tarp? POte al

mahnia ultimele cuvinte ale Liei, pe cari
el nu voise se le asculte 0 pe cari acum
le ghicia.

Lumea se temea de privirile lul; unil

cliceat ca, Sirena de marmorg, care fusese
terminatal avea ceva infernal in infaliarea
el, ca un fel de putere ret-voitOre care te
Impinge fail voia so sugrumi.
Lumea vorbia multe i depla,ngea pe
amabila Marina, care devenia din ce in ce
mai frumsg, ca i vocea eL
Acestg, voce inse placea numal straini-

www.dacoromanica.ro

BIRENA

250

bor. Arnold fugia cand o auqia cantand;

clicea ca el nu se pricepe in ale musicel.
Dr i tu anti, Arnold, if clise ua
data un imprudent.
Fruntea lui se posomori.
Sunt de mult raguit i nu mai pot
deosebi

ug,

nota justa de ul nota falsa,

musica cea bung de musica cea rea, espresiunea cea adeverata de cea mincinsa. Nu
mai am simtul musical.
Marina clipi din ochl, i1 impreuna pleo-

pele, in cat ochil ii semnati i mai mult

a ochi de pisica, i qise riclend cu hohot :
Fil pe pace; 11 voiti spune eft cand
este fals!
Marina spunea meret mil i sute, t6te cu
haz i glume; spusele ei ins pricinuiat lui
Arnold ugt nelinisce vdita; cate uadata, el
o intrerupea cu sill Ticend:

Adica lucrul nu s'a intmplat tocmai aa. Mie 'ml pare ca l'ai cam uitat.
Sdn ieia afara.
Cand Marina era singura cu el voia totdOuna WI povestsca din timpul dinaintea
casatoriel.

Eti nu te-arn intrebat, clicea Arnold

www.dacoromanica.ro

SIRENA

251

cu asprime eti nu te-am intrebat i nu te

intreb de trecutul tu,

nicl nu dorosc

s'l cunosc.
Marina avea asupra'i ud neinduplecata

putere, caci nicl uddatd nu rospundea reg

lui Arnold, nici nu se posomora, numal
pleopele i se impreunati mai de tot.
41 vedea de cas fOrte bine, der barbatu-sti nu'l fAcea in privinta acesta nici
Ira lauda.

Inteua sell, Arnold sta in pridvorul

easel* i privia in vale spre oraul invelit
in cqa up-A a tOrnnei. Luna stralucia cu
atata putere in cat s'ar fi putut citi. Turnurile i acoperiprile caselor licariati in
aerul urned al noptei, ca i cum ar fi fost
in basme.
Tdcere pretutindeni.

Ud cucuvaid sburand se lovi de una

din ferestrile atelierului in care bdtea luna
i'n urma, punendu-se pe un porn din apropiere, canta de dou on i fugi.
Arnold se uitd dup. densa %r nici ua
gandire, cu mintea obosit.
Marina iei din atelier i apropiindu-se
de bdrbatul el lise:
www.dacoromanica.ro

SIRENA

252

Nu vrel s mal vecti anca uadatg

pe Sirena ta; mane de diminqg yin s'o
Vino so veql ce frumos arOta la lumina lunel; al ice c. sta WV: vorbOscg.
Arnold se scula i intra in atelier. Iniea.

tr'adevOr, Sirena 'Area cg sta sO se misce.

Artistul rOmase ca pironit in loc.

Aucli atund pal repecli suind scara

pridvorului i'n urmg cu glas tare pronuntandu-se numele: Hubert, Lia, Marina, Arnold.
Ascult.
DOI-

bine, Hubert, in numele lui

Dumneclet ce camp' aci in timp de nOpte.

Pe tine te caut, nelegiuita femeig,

pe tine diabolicg Sireng care al omorit pe

Lia, al inplat pe Arnold i m'al adus pe

mine la pragul nebuniel.

Eu am omorit pe Lia? Nu esci in

tOte mintile tOle, Hubert 1

0! nu te preface astfel; nu, nu;

acum sciu totul; cg m'aI inelat pe mine,
lucrul trebuia sO se intemple. Arnold e un
mare artist, eii nu sunt nimic. DOI* tu i-al
spus ca et sunt amantul Liel.... LieI care
a murit de durere pentru Arnold, i care
www.dacoromanica.ro

EITEMNA

253

era bung, nobilg i curatg ca sOrele.... pe

and tu, o! tu acluseI in bratele mele
i'mI jurase1 vecinica credintg.... Nimeni
nu ne-a vut, numal luna, i luna a tacut.
Ug grOznica lovitura de ciocan, apol
un trosnet i sgomote de deramare intrerupserg pe Marina i pe Hubert. Ea se rapecli in atelier.
Acolo sta Arnold cu pumnii strini. inaintea Sirenel, care de sus pen6 jos era cioanita, i crApatA.

Ciocanul cu care o lovise in figura sg-

rise indret prin furia loviturel i apse

pe parnent indrtul lui Arnold.
Arnold, clise Marina, omul acesta e
nebun !

In acelaI moment, ciocanul se abgtu

asupra capulul eL Marina caclu la pAment
lovitg de mOrte. Hubert ridica piciorul pen-

tru al da ultima lovitura, Arnold il imbranci cu putere, Mr el riclend cu hohot

clise :

Tu al lovit pe Sirena cea falsg ; e

am voit set1 art care era cea adevrata,
cad tu esci cam prost i cam nguc. Acum

www.dacoromanica.ro

254

SIREN A

e randul tt, Lia m'a trarnis aci ca s'o

rsbun.

Bine, haide, da, clise Arnold intin-

lend capul inaintea ciocanului ridicat de

Hubert. Nebunul Ins 'lll lasa s cada jos.
Nu, nu ; nu aa, povestea va fi 1

mai frumOsa cand et voi spune lumei ca

tu al omorit pe Lia, 'apoi i pe Sirena ;
atunci va fi un alai de spancluratOre in
pita oraplui, prO i fOrte frumos, i et
voit juca acolo, i voit spune tot, tot, da
tot, i voit areta lumei ca et antait, inaintea ta, am sarutat pe Sirena.
La aceste cuvinte, el apuca pe Siren
de gat i o sruta cu selbaticia.
Arnold facu IA micare de spairna, apoi
se IntOrse i disparu in nOptea adanca nesciind nici el incotro merge.

Luna lumina mult timp anca atelierul,

in care nebunul equ tOta nOptea.
Adoua cli cand lumea veni, gasira pe
Marina mOrta in bratele Sirenel ciuntite, i
pe Hubert care sta intr'un colt i se strimba.

Ea a cantat fal,
inebunit pe Arnold.

clise el,

www.dacoromanica.ro

i asta a

SIRENA

255

Nimeni nu putu afla ce se petrecuse,

cad nimeni nu vcluse nimic, gall de luna
i luna tam.
Despre statuarul cel frumos, tacut i
cu fruntea posomorita nu se mai at* nimic ani d'a randul. Nici nu se scia de mai
traesce.

Inteua cli sosi la admirabila statua

pentru mormntul Liei din trile de micla-cli. Nici un nume de artist nu sta sapat
pe dOnsa. Omeni cari. o aduseser spuneau
ca, ea e facut de Maestrul Liarno, marele

artist cu perul alb.

Statua represinta nimfa cum fusese odiniOra, numai ca, in locul apel, ieia tirindu-se

dintre stanca un rpe care se indrepta spre

fruncla pe care nimfa o tinea in maini.
Mama Liei planse cu lacrimi fierbinti
irOie, inaintea statuei careia tOte ii fuse-

sera date: frumusete, mandrqe, farmec....

numal viOta nu!

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

VIII.

REA INTEMPLARE

17

26,811.

www.dacoromanica.ro

REA TNTEMPLARE
Lucrul cel mai bun 0 cel mai frumos
din vita nOstra de pe pament este timpul
vacantelor. Par'ca s'a coborit cerul pe papare, cad.' nu e tocmal aa, de
merit,
6re ce pe acest cer se legana un nor care
din ce in ce devine mai gros 0 mai posomorit, cu cat mai curnd se apropie sfaritul
acestui timp frumos.
Norul se numesce temele vacantielor.

Dr cand vacantiele coprind in ele ua

caletoria in Englitera i ua edere la Londra tocmal in timpul primel marl esposiVuni, apol fericirea e tot atat de mare ca
17'

www.dacoromanica.ro

260

REA INTRMPLARE

cea din basme.... numal de n'ar fi pe cer

noruletul acela!

Ce minuni! Un adeverat palat de cristal pe care'l pipai V in care pqf intra, cu

nesce pomi adeverati inauntru, mai cu sema

un stejar de -WO, frumuseta care a fost

coprins cu cladirea V care 'i are radecina
tot acolo unde a fost totdeuna.

i mai este intrega istoria a vulpei

celei viclene, cu tete animalele din poveste,
impaiate, pe cari inse n'al voia, din nenorocire, se pul mana.
i mai este bazarul in care poti se intri i cu cati-va lei se-ti cumperi la papuieg, cu patuorul ei de indiana roia, i se
te uiti cat vrei la papuele cele mari, cari
semna intocmai cu nesce adevrati copii.
Der, privelitea cea mai frurnesa remane
tot gradina zoologica.

Ah! ce tremur placut cand te simti la

loc sigur i cand incep se rugesca i se
rnormaie ferele selbatice, call ne-ar manca

dinteul data numai de ar pute rupe vr'unul din fiarele cuscelor ion.
N6ptea yell cu ochii inchi1 ceia ce Inteadever ti s'a intemplat cliva, buniOra,
www.dacoromanica.ro

REA /NTEMPLARE

261

cum al mangaiat rpele cu clopotel, pe

care paznicul de acolo il tinea sdraven,
i'ti lid ca, deca el nu l'ar tine sdraven,
de sigur Orpele s'ar fi incolacit jur-imprejurul teU i te-ar fi nabuit.
Firesce Ca nu poti dormi cu asemenea
ganduri cat so stringi din ochi.
Si totui acasa nu e rOt, de i e cam
strain in Sussexplace. Casa pare Ca e cat

un palat, der nu e aa cad nolo sunt mai

mune case cari del tOte inteua mare gradina. Aci se jOca doue duzini de copil aler-

gaud in bite partile impreuna sell in carduri-carduri.

Nu'l facea inima rea fetitel Hedi faptul

ca nu trebue sO se jOce cu copil straini,

ba anca nu o supra de fel, cad ea avea
un frate cu care se juca minunat de bine.
Ce jocuri, feluri i feluri, d'a rOsboiul, d'a

hotii, d'a corabiele 1 d'a drumul-de-fer.

Erat amOndoui nesce viteji i jumtate.
Pe langa jocurile din gradina, realitatea

nu facea nicl douO parale. Der norul, uri-

ciosul cela de nor se legana i d'asupra

capului impodobit cu per incarliontat al
fetitel Hedi, cea cu obrajioril roii ca perwww.dacoromanica.ro

REA INTE1RPLARE

262

albastri cart de,

vioiciune, II jucail i'l scantelat in cap,
par'ca ar fi voit se se rapecl d'acolo i mai
iute de cat picidrele cari, cand o luau la fuga,

sica i cu ochii marl

credeai ca a scapat ca sageta din arc.

Pentru asemenea ochi, firesce, e greu
lucru se se pironesca pe cuvinte nemtesci
i englizesci, chiar cand te hotarasci
iI manuta grasulia nemicata, pentru ca se
nu fad pete de cernla pe hartia. Uf ! scoti
limba afar' de un cot de nerabdare, dOmne!

'apol in asta vale a plangerilor care

se numesce pmentul, cieu! ca n'ar fi lacrimi dca n'ar mai fi i numeratia! Cu
numeratia a pierdut omul raiul, nu cu merul din porn !
Lacrimi i suspine, cand escl la arest,
numai pentru el un om a clis c trebue

se scil socotla, ca s socotesci ce ai i ce

nu at De sigur, ca socotelile sunt seine*

1 inceputul tuturor relelor !

i poftim acum alta stranica pedepsa

amenint pe Hedi, deca lectiile nu'l vor fi
mai bine facute j sciute.
De cat-va timp a mai' venit in casa i
u EnglizOica betrana i grosa care nu e
I

www.dacoromanica.ro

REA INTAMPL ARE

263

guvernantl, dr care se ocupa cu educatiunea copiilor, tocmai pentru ca are 0 ea

ua spuzl de copii.
Englizoica a inventat felurinal de pedepse noi, pe cart nicl cea mai infricoata
irnaginatiune a copiilor nu 0 le-ar put6
inchipui.

Ce munca 0 pe chua de acli!

Peste n ora, EnglizOica va veni, 0
dca, lectiele nu vor fi gata lr pe.depsa,
infricopta, necunoscuta. Fi-va mai rea de
cat bataia?
Dr pOte II ceva mai Mil de cat bataia!
DecY haide! iute, degetele pe condei,
limba afara, capul inclinat la ua parte, aa

a numai un ochi s chitesca pe hartia.

Of DOmne! dr cand esci de se ani,
sunt atatea ispite, i vointa ti-e atat de
slab! Firesce cand esci om mare, ispitele
nu mai' sunt, i atuncl nu mai fad.' nimic,
el& scil nimic r; lucrul acesta e peste
msura de sigur!

Hedi sta in salonul din randul antaiil,

ale carel trei ferestre cu arcade dat in
gradinL

www.dacoromanica.ro

REA INTEMPLARE

264

De uadata resunara in gradina glasuri

de copil.

Hedi nu vrea se se uite, der de! se

uita. CopiI din Sussexplace stat cu toii
in gradina i o priviaa pe ea. Hedi, nici
vorba , nu trebuia se stea la sfat cu ei;
deci lasa, iute capul pe mesa ca se nu'l
mal vecla.
Isbucnira din multe piepturi hohote

de ris.
Firesce ca Hedi trebuia se se uite pentru ce rid 'apol ler se ascunse dupa mar-

ginea ferestrei, de unde putea cu ochii el

ei eel ireti se vecla figurile riclotere ale
copiilor carl se uitat la ea. Hedi puse ler
capul pe mesa.
Atunci strigatele reincepura.
Come up, little girl! strigau copii,
Come up, little girl.

Ea se ascunse.
Go down, little girl ! resuna ierai
dintr'ul multime de glasuri.
Hedi lasa capul pe mesa:
Come up, little girl ! Go down, little

girl !

Astfel intr'una cu vino afar, fetita"

www.dacoromanica.ro

REA INTEMPL ARE

265

i cu da-te jos, tette, mereil i fara incetare. Era minunat I

Hedi simtia ua nesfarita placere se

domnesca cu mica el persona asupra acestei intregi cete de copil.

Csornicul, nu e vortd, batea cat maI

tare putea, Ur Hedi nu 'lii audia! Orarul
0 minutarul aretail cesul cat mai lamurit
puteaa, der Hedi unde le vedea! Infine,
pe cand totul era in deert, cesul mai batu
uAdata tare. Acum bataia 1-avu efectuL

Hedi se reintOrse. Nu mai erat de cat

doue minute!

Lasa pe copil se strige pene cand obosin, i plecara, i se puse pe scris, scrise
doue vorbe i facu ua pal mare, cad aucli
sgomotul unei porti ca, se deschide, pa1
prin gang i apoi up salonului se deschise
i intr cu tag, inaltimea i grosimea el
grOznica persona a EnglizOicei cea cu ochil

negri cari par ca intepaii.

Ea arunca numal la singura privire

asupra caietului i, fail a clice macar un
cuvent, lua caietul cu densa.
Hedi atepta cu spaima in inima, stete
www.dacoromanica.ro

EEL INTEMPLARE

266

la ferstra; se uit in grading, dr acum

nimic nu i se mai parea vesel.
Ter se

auclira pa1

i Hedi fu

chia-

mata sus.
Hedi, ce-al facut tu in ora asta?
Tacere tremurgtOre.

Te intreb ce al facut?
Nimic.

Da, ved; dr pentru ce?

M'am uitat pe ferstra.
Acesta era curatul adevor.
MI' ca al sO fil pedepsita, der pedepsita in cat sg tiI minte.
Hedi tremura. Trebuia so fig batai. Ea
se gandia la biciuca WI tata i inima il M.tea cu putere.

Du-te jos; vel vede ce va urma.

Cum plecg i cum gsi treptele scarel
fu ua minune. Dca nu cap pe scarg, asta
o datora EnglizOicel care o tinea cu ghiaral puternicg de brat.
Ajunsg in odgita el, Hedi trebui sO se
desbrace, i se dede cama de riOpte i i
se spuse urmatrele cuvinte :

Cand copii nu'I fac lectille, va sa

clica cd sunt bolnavi, i cand sunt bolnavi
www.dacoromanica.ro

HE& tNTtf&PLARE

267

trebue sg stea in pat i so nu manance de

cat niticg zrng.
Dupg aceste cuvinte ua se inchise, Or
Hedi rOmase sin gurg ; cu sangele infierbantat, cg inima bgtOnda in odaia cea tcutg,
in pat cu perdelile lgsate, pe u cli frumOsg

de veil, cu un scire adeverat i MIA pic de

cet pe cer.
Intr'un moment, pulsul i se opri de tot,
dupg ce batuse cu putere ca in friguri.
Era ca 'nmarmuritg. Mal antait, nici

nu scia la ce gandea i nu se gandia la

nimic.

Astg pedepsa era pentru ea atat de

noug, atat de nsdravang!
A fi bolnavg! dOr Hedi nu fusese nici

uadata. A sta in pat in timpul dilei!

dOr

Hedi nu patise asta nici Wan,. Lucrul

pu! ca nu se putea pricepe. Cum ? astg

sglobia putere 'care abia putea fi infrenata
sO eqa culcat i nernicat in pat!

Intr'un rind se gandi la ce s'ar fi intemplat, deca ea ar fi ascultat de Come up,

little girl, adica dOcd ar fi fost i neascultgtdre. Niel nu se incerca sO se gandesca
la ceia ce s'ar fi intemplat.
www.dacoromanica.ro

BEA ticrghiPLA.RE

268

Conseiinta !Ilse o intrebg cu asprime

ca orl-ce conscii* de om mare deca ea

a spus adeverul; dca asta va sa clicg curatul adever: am stat i m'am uitat la fel-esti-a! cand nu spun i ce era dinaintea
ferestrel. Inteadever, n'am vorbit nici un
cuvent, der m'am jucat ! Adica .. . jucat !
Nu, nu ; asta nu va se clica jucat, cand
nici n'alergi, nicl nu vorbesci. Me rog ! der
cand te joel de a pleca fruntea pe mesa, nu

va se lice, ca te joci ? Der de ce venisera

i copii gia acolo ?! Nesce copil fcirte uritl
i fOrte reg crescutl. Mama nu ne lase, se

ne jucgm cu el. Sunt de sigur murdari.

Strigg i rid cat il lea gura, nu ca copii
bine crescutl.

Hedi avea presimtimentul ca fusese ca

ug adeverata pap* pentru eel-I-alp', i de
aceia o apucg nesce calduri.
Eh !

der in pat cliva, uf! sunt nesce

tiilduri deli vine ngbueig. Te dal cand colo,

cand colo, der ler tl-e cald. Cu cat te in-

torci mal mult, cu atat tl-e mai cald; nu e

de suferit aa ceva. Indatg nu mal e in

pat un locor mal rcoros; piciOrele 11 grd
ca focul. Te incerci se pul capul la piclOre
www.dacoromanica.ro

HEE INT2MPL ARE

269

i piclOrele pe pernita la capotaiti, 'apoi

sub pernite. i tot de gba, nimic nu ti se
potrivesce. Pui piciorele la parete, ti se fac
scuti 16r obrajil devin i mal inflacaratl,
capul arde. Val de lume, ce plictisda!

Hedi voi Wl mal aduca aminte de

basmele ce scia, ca s'l mal trca vremea,
d6r de gba, bogata el fantasia era cu totul
i cu totul adormita.
De aceia, consciirita 16r se infacia 1
incepu s'i faca strapica morala.
Ia ascult! scil ca. i astall al fost
ug, lacomg, i jumtate ? Nimeni nu scie,
Pe urma al dat de mancare la caine i sin-

gull i-al pus in gura bucati de prajiturt

Nu te-a vlilut nimeni, dOr ell da! i mal
adull aminte ca al scos limba dupg, EnglizOica i cand s'a reintors spre tine I6r te-al
facut cum se cade. i pe cand ye jucatl
impreuna, tu cu frateAll, al sgariat portocalul cu IA achi, i v'a vgilut proprieta-

rul care a inceput sa batg, furios in gem

i v'a amenintat cu degetul!
DOmne! 41 clicea Hedi, cum ne-am spe-

riat! N'am spus-o la nimenl.

Hedi se atepta in fie-care

cli

www.dacoromanica.ro

ca acel

B.EA INTAMPLAILE

270

grOznic proprietar se vin s'o duca la ternnit ; in fiacare nOpte, anI de-arandul, dupa
aceia , '1 vedea in
cand id cand colo
mana.

vis alergand dupa ea

c'un ciomag mare 'n

Cand 1-aduse aminte de acestea, 11 inghetara nu numal picIorele, der 1 manele.

Capul 1-ardea din ce in ce mai mult.

Apoi Incepura se i se misce inaintea

ochilor chipurile dupe tapete, frumOse, urite,

anoste, o ! ce chipurl nesuferite. Hedi nu

putuse se sufere nici uadata tapetele, der

aclI Ii facura serviciul de a'l linisci consciinta.

Pe cand tacea nemicata, ua se deschise i Engliz6ica cea grOsa intr din noil

cu u farfuria cu zerna.
01 ce ruine 1 ce fetita urita, lenea,
nesilitOre, culcata intr'un pat atat de smotocit !

Ter cand Engliz6ica plea, , consciinta

se infacip '16110, reincepu morala ne lasand

pe bita Hedi macar se'l ticnesca zema.

Ah !

va se

cjic

aT

mintit pe ju-

metate !
SOrele apusese camera cea urita devewww.dacoromanica.ro

REA INTEMPLARE

271

nise i mai intunecOsg. Diva namiecla mare,

pentru cg perdelele erat lasate, era intuneric, dr mi-te acum. 0! ce urit, ce wit
de mOrte I-era bietel Hedi 1 Mara se auchat din cand in cand sgomote, 'apol uruitul trasurilor tot acelai i acelaI.
Cine-va cobori scgrile, ug trgsura plecg,
'Arta casei se deschise, se auqi zavorul,
p6rta se reinchise, se fcu din not tacere,

dr nil o tgcere atat de adanca in cat bietel Hedi I-era fricl s se i misce.
Inchise ochil i voi s adOrmg. De gOba,

nu putu de loc. Orele dupg amieql n'aveat,

inteadevOr n'aveat sfarit. Se sinati aprOpe
bolnava.

In fine, se auclirg 16110 prin casa sgomotele obiclnuite , dr Hedi tot singurg
rOmase.

Un sentiment de amrgciune o coprinse.

Scripi din micil ei dinti, strinse pumnil

i lovi cu el in pgrete, mai antain tare,

apoi incet cad o durea.
Incepuse so se facg intunerec in casg.
Hedi totdOuna se 'ngrozia la intunerec ,
astgcli insO mai mult de cat totdOuna, pentru Ca era singura.

www.dacoromanica.ro

REA INTEMPLARE

272

I se 'Area in fig-care sera ca tOte mobilele se pun in micare i yin asupra el.
All i mal mult i se faceau asemenea pareri. Totul se clatina, dulapul i se 'Area ca
era deja pe langa ea.
Hedi se pitula sub plapoma. I se batea
inima i 'I vljila urechile, i i se 'Area ca
i cum scartia i aluneca ceva prin prejurul patulul.
Asuda de frica. Era ingrozitor Mai bine
I

cu capul afara, caci atunci nu se aud asemenea sgomote urite.

Se intuneca din ce in ce mai mult; lucrurile pareati mai marl i cu forme mai
nasdravane. Lucrurf bine cunoscute, un ha-

lat, ua rochia, un scaun, primeag alte chipurl i se puneat in rnicare.

Hedi se uita tinta i cu cat se uita mai
nemicat cu atat i se infatiau vedenil mai
minutate.

In fine se fcu nOpte, i pentru ca ea

voia mereil se vda i mereil fixa, par'ca
scaparail stele i scanteiat inaintea ochilor.
Mai antait 1-era frica, pe urma ii plcu si
pironi mereti ochii pane cand incepura s'o

www.dacoromanica.ro

ILEA INTEMPLARE

273

&Va. II venea s planga, der Hedi nu plangea nici uadata.

Dupa cat-va venirg, cu lumina. Hedi incbise ochil.
DOrme, clisera imprejurul ei.

se bateau la gat. 14teptara,

mai rptira; Hedi nu se miFa. In fine, uf !
Vine le i

plecara... Mr Hedi nu fu silit s cert. lertare. .. caci Hedi nu putea nici uldata cere
iertare.

tt

18

26,81]

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

IX.

FERICITII

www.dacoromanica.ro

F ER ICITII
I.

Se luara, adica se i luasera.

Staa mereu unul in fata altuia sea

unul langa altul, mana'n mana i sorbindu-se din ochI unul pe altul.

Erat atat de fericiti in cat uneori se

perdeat in tacere i se pomeniail suspinand,

ca i cum nu puteat se dud, la atata fericire.

i, intr'adever, nu era de dus !

El, era ferte bogat, i ea ferte bogata;
El era barbat frumos ; ea, ua feta minunat de gingaa, cu nesce ochl hegri i viol,
www.dacoromanica.ro

278

FERIC1TIf

cu ua gurita rotunclir, plina de vointa 1

de energia, c'un per negru i incarliontat.
El era blond, liniscit i bun la suflet

ca un dula dlia mari, de i avea un biroil cu ul grrnada de scriitori i bani,

bani so-i rinesci cu lopata.
i avea el i multe inele frumOse, i

un ac de pept strAlucitor de briliante, ler

densa II druise i un cesornic cu portretul ei Mout pe small, i cu un lant gros
ca pe mana, cu un medalion in care era
per d'al eI.
Ea primia In fia-care cli cate u bratara,
un buchet i ua cuti mare cu bombOne.
i pe cand cu dintii el midi i albi ron-

tia la bombOne, ea nu uith a'ntreba deca

a mai sosit cate ceva din lucrurile trusoului comandat la Worth, in Paris ; proba
meret cele sosite i se necajia foc cand
vedea ca vr'una din talii i-e mai larga cu
un centimetru.... un centimetru mai larg!
ce grozavia 1
Cine 1-ar put inchipui,
cand al talia de 51 centimetri, se fil con-

damnat a te ingroa cu una de 52 de

centimetre! La ce s'o fi gandit croitorul,
la ce o fi putut se se gandesca!
www.dacoromanica.ro

FERICIITI1

279

El", logodnicul, fu chiamat, i se aral

i lui grozavia cu talia de 52 in loc de 51
de centimetre; III facu datoria i Ilse i el
ca, e ceva de neiertat.
Acesta marturisire a logodniculul linisci
pe mirsa.

Nimic n'o liniscia pe ea mai mult de

cat cand auqia pe altil ca sunt de parerea
el, i nimic nu'l liniscia pe el de cat cand
alp pentru el gandiau i hotarati.
i re cum se numiail?
Lui il clicea pe nume Edgar i el Valeria. Pe langa bani cu gramada, mai aveati
i nume frumOse!
Ceva le lipsia, i adica un de" la nume,
i arme de noblet.

Decl mai aveat dou dorinte: un de la

nume, arme de zugravit pe trasura. ; pentru a dobandi aceste lucruff, ochil el svapaiat de rivna.
Avea s alba adoratorl; Edgar nu era
gelos, caci era sigur de netormurita el iubire.

El ins nu trebuia s6 aiba alt Dumnecleil afara de ea, del Valeria era fOrte
gelOsa.

Ea era'n tot dreptul el and cerea de

www.dacoromanica.ro

280

FERICITIt

la el tOta atentiunea 0 tOte ingrijirile lui,

caci ea era adesea cea mai frumOsa, in

cele mai multe randuri cea mai bogata 0
totdeuna cea mal serbatorit. Ter Edgar,
mult invidiatul sot, inconjurase antait 1
coprinsese pe urrna acesta cetatuil cu pOrta
de aur i. zidurile de diamant ; intrase in-

tr'ensa ca biruitor pentru ca indat se fia

prins i tractat ca un sclav.
Mara, dail la rotoc6le eel fometof i
se hraniail cu farimiturile ce le arunca Valeria cu mana ei cea mica, puternica i
incarcata cu inele, pe cand bratul II rsuna
de zanganitul bratarilor.
Adoratoril sunt nesce dobitOce folositOre, clicea Valeria; nu trebue se le fad
de dud.. One cand iti trebuesc.
Edgar, firesce, era de parerea ef,
ceia

ce pe Valeria o liniscia fOrte mult, caci

dca el n'ar fi fost de parerea ei, ea, nu
e vorba, tot ar fi avut adoratori, der la
urma urmelor, pOte ca acesta le-ar fi pricinuit ceva crt.
Nunta fu, tot firesce, atat de frumosa

in cat de densa vorbirl, nu numaf tot

www.dacoromanica.ro

FERICITII

281

ormul, ci i tOte gazetele din tOrg .i din

s trginaate.
Tatl Valeriel invitase pe toti repor-

teril gazetelor

le Meuse la toti bogate

daruri.
MirOsa strlucia, iOr ginerele strglucia

de strglucirea miresei.

Valeria nu mai avea 51 de centimetre

la talig, dOr avea un de la nume i arme,
i nu una, i nu dou, ci nou-cleci i none.

Le pusese pe ui, in vestibul, pe trgsurg,

pe tag livrua, pe tOte mobilele, pale i
pe tapetele, pe draperiele in odaia de culcare, One i. pe scaunele sofrageriel, pe
argintarie, pe sticlgrig, pe portelane, pe
rnfarig, pe hartia de scrisori i pe pecete.
E da, Valenia nu mai avea 51, ba nici
61, ba nici 71 de centimetre de grosime
in talig, (Mr avea doi copii, ug. fag i un
bgiat, tocmai cum hotgrise ea; i atgta era
destul.

Valeria era muma cea mai iubitOre! De

dou on pe cli copii se flail jos s vOcla
www.dacoromanica.ro

282

FERIO/TII

pe manut i pe papa: uadata,, la al doilea

dejun care pentru mama, i pentru papa,
era primul, cad el nu se sculag inainte de
11, i a doua ora,, cand imbracatI fOrte
frumos, veniat dupa, praniil.
Copil erat irnbracatI numal in catifele,
cu dantele vechl de Venetia, cu 016111 de
plu ro inchis, ca nesce rOte de trasurl.
Tocmal de acsta ton, lumea clicea Ca
sunt frumo1 afar' din cale, ca, semanail cu

nesce tabelurl vechl din cele scumpe. Nu

e vorba,, tot ca i acestea, copil erati cam
galbejiti, cad nu vedeat des sOrele cu ochil
de frica, ca nu cum-va s6 rcsca,.

Numal cand se aflall in camera lor, la

caldura, i prin galeril pe unde stag ca
prin coptOre, atuncl Valeria era liniscit.
Edgar o admira pe ea intr'una, i ea
admira pe Edgar tot intr'una.
Nu e aa ca, s'a facut frumos de
minune Edgar al meg? clicea ea prietine-

lor earl o admirat i cari nu aveat nicl

arme nici un de la nume.
III.

Valeria se'ngra,ase

i.

se rotunlise in

www.dacoromanica.ro

sERICITI1

283

tOte partile atat de bine, in cat ai fi crept

ca nu mai merge ci se rostogolesce, dOr
Edgar 0 el devenise consilier intim i ea,
prin urmare, consiliere'sa, tot intima, ler
fiul el se'nsurase cu ua veri0Ora a lui care
era milionara.

Feta se rnaritase dupa un om forte

bogat.

Fiu-set avusese un copil cam slab de

creeri, der de 1 Valeria se gandia ca avend

bani cu gramada era so se insOre f6rte

bine, 0 decl ea se parigorisia fOrte uor.
Fia-sa avusese douO fete f6rte urite,
dOr de ! Valeria se gandia ea, avend bani
cu gramada, aveati s se marite dupa Omeni
bogatl, i decl ea se parigorisia fOrte uor.

Edgar era ocupat intr'una ca s'o lini-

scesca pe ea mai mult de cat ori

cand,

cad cu ingraarea el n'ar fi fost cu minte

s'o supere.
Invitat pnin i ministri la mesa, dat
balurl la carl chorul de la opera canta val-

sul, IOr musica militara cea mal prima"

canta polcile; trenuri esprese aduceaa pentru aceste baluri trandafirl de la Niza, camelie i viorele cu gramada.
www.dacoromanica.ro

FERTCTTII

284

Mergeat la plimbare i la curse in

nesce trsuri dell luau ochil 1 cu nesce
cal ca smei, atat de frumol, in cat barbatii incepusera s6 gas6sca pe nepotelele"
earl stall in trasura cu grand'maman" nu
tocmai, soil 1 urite" ; ba anca le faceag ua
multime de politete in cat amendou se
pusera a crede ca inteadevr sunt frumOse.

i ce p6te fi mai fericit de cat a crede

ca, escl frumos, dupa ce ai crept i al auslit tocmai contrariul.
Grand'maman clicea, gandindu-se la proverbul sutele meiritcl slutele" :
E! lasa! inaintea gurel uneia i inaintea nasuluI celei-l'alte, vom pune nol cate

un milionai,

'apol s6 vedem de n'or da

in capcana.

i vecll minune: aa 1 fu! nu venira

in petit unu-douI, ci 4, 8, ba 48.
Tinerele nu vorbiail de cat de menageria lor, i se araail atat de grele la gust,

in cat intr'un rand Valeria era s se supere. Atunci se spuse coconitelor " ca
grand'maman nu trebue s se supere, cad
I-ar veni clambla, ceia ce ar fi nenorocire,

www.dacoromanica.ro

-FERIcrTII

ft g5

i nenorocirea nu trebuia se se intemple

in acestg familia.

Pura deci maritate amendou6 inteug

cli; Valeria se linisci, ler ele se bucurarg
fOrte a acum puteat ave capritiurl.
Ter cand barbatil lor voia se le spa
ceva in contra acestor capritiurl, ele respundeag:

Eh! der ce? nu le-am plgtit.

Cele-l'alte fernel tinere rivniaa fOrte
la bgrbatiI lor eel imbroboditl i la capritiurile lor cele multe, cgcl ele cele-l'alte
femel, nu puteati se'l cumpere asernenea
capritie i trebuia se fig supuse, dupg po)

runcg.

Poruncile ins6 nu sunt fgcute pentru

Omenil cel bogatl. El n'ail trebuinta de ele;

el se scutesc cu bani de t6te.

Nazuiesca deci fia-care se stringg la bogatil ca se fig fericit !

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

X.

SANGERUL

www.dacoromanica.ro

SANGERUL
Mandra parte de pament este i parcul
de la Nothausen.
El este rNimat de Iola colina, la adapost de vent i vijelii. La picicirele pornilor
uria0 erpuesce Wiedul, peste care se afl
cel mai vechit pod pe vase din -LOU, Europa, aa numitul pod tremurator.
Apr Ope de tot furneza, ard i mugesc
btranele i negrele cuptOre ale ferariilor din
Rasselstein.

Dincolo de Wied, se afla aleclat pe ua

calla Niederbiber, care a fost un castrum
romanum. Clopotnita bisericel de acolo este
de cand cu Romanii. In biserica se odihne19

26,811.

www.dacoromanica.ro

290

SANGERIIL

sce ingropat comitele Hermann de Wied,

archiepiscop al Coloniei, on invetat pe vremurile lui, prieten bun al lui Luther i al
lui Melanchton, cu cari fusese in corespondent.

La mormentul acestui celebru stramo,

condusese principesa Luisa de Wied, poeta
i amica lui Ernest Mauricia Arndt, pe fiul

ei Victor, atuncl cand fusesera goniti de

Francesi, i acolo, In f4a mormentului,
principesa pusese pe tenerul blond de 17
ani, pre iubitul ei copil, se jure se nu mai
bage sabia in teca pene cand durnanul va
mai fi pe pamentul patriei sale.
Victor 1-a plait juramentul cu vieta,
dupa, cum aiurea se 'Ate citi.
Intre Niederbiber i Rasselstein se afla
un isvor, numit isvorul Mariei, bun de lee,
mai cu sern pentru bOlele de ochi. Numele isvorului nu vine dupa acela al Maichil
Precistii, ci dupa acela al principesel de
Wied. Ce'i 'Asa inse credintei populare !
Apa lecuesce.

Printre vii i ogracli cu porni roditori,

i printre nenumerate sate erpuesce riuletul spre Rin la vale, Ier parcul se odihnewww.dacoromanica.ro

SANGERUL

291

sce Intr'ul linisce visatOre, plin de umbra,

de rac6re, de privighiatori, cu ierburi inalte
si frumOse, cu flori in snopuri.
Numai la serbarea tragerei in tinta, liniscea privighiatorilor i frumusetea florilor
patimesc fOrte.

Acolo unde parcul este mai tacut de

cat in tOte partile, se afla n poiana inchisa in cerc de tOte partile cu molivti, cu
stejari, frasini si fagi; in rnicllocul poianei
se inalta, singur i mandru, un sanger.
Apr Ope negre se arata foile sale, dr
cand le strabate raclele scirelui se fac roii
ca sangele.
Cum a crescut la micllocul poianei, s'ar
vice ca ce1-1-alti s'aa dat de ua parte de

el, oil de respect oil de unit,

cine scie !

Era un pom 1rnp6ratesc I cand tata clicea;

mergem la sanger!" ne simteam
potrun1 de evlavi ca i cum am fi pornit
spre biserica. i 'ntradevr, poiana avea
forma unui Pantheon iar sangerul , crescut la rnijloc, ocupa locul altarulul de sacrificitl.

POte ca el scie de ce este ala rou. En

l'am aucht uadata cum te au, povestind

19*

www.dacoromanica.ro

SAwazguL

292

ua vechia istoria pe cand cei-l-alti pomi 1

certail qicendu-I ca el nu e ca toVi tufanii,
ca el nu e pomul lui Durnnecleil i ca, e
strain in tra nostra.
Atuncl, sangerul i1 scutura posornoritele lul fruncle i incepu astfel:
Inteua mandra cli de primavera veni
un caletor pe Wied de la Rin i pene
27

aici '

Atuncl se afla IA punte de lemn d'a-

supra riului cu apele marl i

vijeli6se.

Caletorul se opri pe punte mult timp i

se uita in virtejesele unde. Era imbracat
cu o tunica de catifea cafenia, imblnita
pe margini cu vulpe albastr; ua bereta
verde impodobita cu ua pena incovoiata
ii acoperea peril lui blonqi, avea la spate
)1

atArnat un lut.
))Salciele, leganandu-se, inconjurat cu urn-

brele lor pe tenerul i frurnosul flacaU care

se rclimase de gardul puntei, gard atat de

subtire i atat de slab, in cat s'ar fi rupt

la cea mai uOra, apesare.

Pe riul, de la del, venea un ce stralucitor ca ua lumina. Caletorul 41 pironi

inteacolo ochil lui de vultur V. velilu ua.
www.dacoromanica.ro

8A N6E33.17L

293

pluta facutg din 3 4 trunchiuri de tufani

J1

abia legati impreung.

Pe ea sta o mandrg fet care, cu ua

,,lunga prajina, mama pluta i o ducea la
3, vale cu ug iutelg ametitOre.

Feta era imbracata in catifea verde.

Rochia l-era ridicata cu lantuuri de mil..
la impreunarea cgrora strlucea un purn1) nal ferecat cu diamante. Pe de desubt se
vedea o fustg de metase albastrg deschis.
Nesce cOde gr6se ca pe mang ii cgdeat
7!

pe spate, adumbrite de ug palgrig cu marginele marl, albastra, cu funde i podObe

7?

de atlas mohorit. Sprincenile negre ca pana

corbului eraU trase ca cu mana, i se in,talneati apr6pe d'asupra nasulul frumos i

drept. Ochil el adanci straluceaU albastri
,,ca gentiana, 1er buzele el vitejesce aduse

Igsati din cand in cand se se vedg lic,,rind doue rinduri de dinti ca margaritarul.
De-alungul malului mergea in fuga until
cal
negru ca smeul din poveste, un- tener
'7

caltret.
El era imbracat in catifea albastra i
1Jua mant roi Ii falfaia pe umeri, de Carl
www.dacoromanica.ro

EIANGERIIL

291

7)

era legata c'un 1ntu1 bogat; purta cisme

de piele mOle cu lungl pinteni tepo1 pe

call II infigea in alele calului plM de
spume, pentru c acesta nu voia se trca

pe punte.
Tenera feta rise putin in

sine, vro

doue-trel note melocliOse, i-apoI

se uita

inderet.
In ace1a1 moment, tenera feta nu bagg.

77de semg, la coltul riului, aa ca pluta sa

lovi de mal i se opri tocmal sub

punte.
Iutta! striga de sus caletorul facend semn cu bereta, Iutta, tu esci! der
eil, cine sunt?
Tenera feta se uita in sus ; fu un mo77

se

11ment in care ochil el parura ca se adanncesc i mai mult, in data apol striga, cu
glas melodios :
7)

el e,

Enric! Enric d'Ofterdingen, DOmne!

nu'I altul!

Ca1aretu1 iI domolise calul i venea

drept spre caletor ; tinend cu ua mana puternica frOul calulul care saria i spurna,
intinse pe cea-l-alta caletorului care indata
7)

7)

parasi puntea.
www.dacoromanica.ro

BANGEHTTL

295

Der et' ? Eti eine sunt? intreba ca-

)7 -

laretul.
A 1 dumnta?! Pare-mi-se ca ama-

bilul vr al frumOsei Iutta, Almann de

Sayn, cumetrul cel selbatic.
Intocmai aa! i chiar acum fa.n
ceam una din slbaticiele m5stre. Iutta a

facut acsta plut i s'a prins ca ea va

ajunge i va cobori pen la Rin mai iute
de cat mine calare pe cal, i tu vecli, Enric, ca ea de galanteria mi-am tinut calul

indra.

)7

A I nu; astal pr de tot, laudaro-

sule ! esclama Iutta, care indata veni spre

mal scotndu'i manuile el' de pele ca se
intinda mana lui Enric pentru a o saruta.
Dinteun salt ea fu pe uscat ; mangaia Calul, '1 numi Selim, Selim al ei, caci acum
calul era al e'i de re-ce c4tigase prin-

s6rea.
Stai, m rog 1 esclama Almann ; nu
se scie de al catigat. Amabilitatea domniei1)

tle dedese de mal.

Pentru ca Maria Ta era cat p'aci
))

s6 dea in nas!

J)

Ba nu! nu, nu era se cad !

www.dacoromanica.ro

SA/MEAUX,

296

n
77

AV! et de mult aI fi scapat de mal!

Dr la cotiturile riului ) Maria Ta ar

fi perdut in destul timp.

y,

i Selim 1-ar

fi

perdut resufla-

rea, ler et a fi sburat la vale in rapeqitura apei.

n
77

Pr tarp ;

ci-a1 fi luat inainte cu

Milt.

Remal cu bine, Selim, clise Iutta,

batend incetior pe gatul calului ; o fi pen12

tru alta data ...

Veniti, domnilor, -yen*.

inuntru in padure s ne mai odihnim.

Tot et ye stric petrecerea, clise
Enric pe cand Almann sada de pe cal i
77

77

7,

'1 lega alaturi.

Ba de loc! esclama Iutta

6re nu
sc1l ca Almann i et ne certain inteuna,
Mr et ii clic : nu, nu! nici uadata n'am s
77

77

fit sotia ta ... Ir el plange !

77

Dr de ! et nu plang nici uadata.

Ce se potrivesce ! Ea ill clic: aa! bine;

atuncl vat lua pe ua alta ... i pe urma
17

et fluer un cantecel, ler mititica Iutta se

face roid ca bujorul i 'mi carpesce cate
ua, palma de cele sdravene.
/7

Ah !

nu '1 crede, Enric ; se laud.

www.dacoromanica.ro

SA NEYERUL

297

Cum 6re mFa fi injosit eli astfel domnsca mea mana.

Bre! der re sunt et vasalul dornniel-tle ?
17

Nu; et nu vreat se ic obrazul ci

palma... Der unde al fost, Enric, de cand

al parasit Rinul?
Am fost pretutindeni.
i la pagani?
7/

Cam-cam.

/1

E! daca e aa, al se ne apclam pe

malul riulu, colea, la umbra, de unde vom
ved cand ne vor veni call, ler tu, Enric
incepi a ne povesti. Pe urma vel veni cu
noI cglare, sus la castelul de Wied, la castelul cel not, care place pgrintelul met
mal mult de cat cel vechit de pe del, unde
numai calcg picior de om. Acum, stm
totdeuna jos.
7

77

Comitele Meffried

e tot vesel

si

sanetos?
77

Da , da

Ter trate-met Arnold vrea

meret se se ducg la Ierusalim, pe cand

trate-met Friedwart se gandesce numal la
venatre. Numal trate-met G-otthold citei eli
,,sce latinesce, s'o face pOte popg
www.dacoromanica.ro

SANGERIIL

298

am se'i sgrut maim I Ha! ha ! asta are se

fig nostim!
Der suriOra Astor frati, tot iubitg
tuturor ! ?
71 - IJA risghiatg de frunte 1 esclamg
Ahnann. J2Otn Enric, top o indumnecleesc
atat de mult, in cat mi-am comandat pentru tOte odgile perne ca se'l pot face me11

tAniI, MIA se me derg genuchii !

De! Enric, vecluI acum ce metanig
2)

imi facu cu bietul met Selim !?

21

Bietul meg Selim ! De ! Enric. spune

tu : prinsOrea e prinsOre !
11- Ea a1 incepe prinsOrea d'a capul,

clise menestrelul, 0 de rAndul acesta 4

conduce eg prgjina !
2)

IntocmaI 1

ca se me facI pe mine

bildibic in apg! Multamim dumitale ! E! der

lasg, acum povestesce-ne !

Cei trel tineri se apropiarg unul de

altul, la umbra unuI betran stejar, 0 En17

ric le vorbi de Rin i de Alpl, de Thuringia i de Bohemia. II lgsg a 'ntelege CA

biruise 0 inimi 0 ca, din nu putine castele,
'l urmaserg nu putine suspine. Tutta l'ameninta cu degetul.
www.dacoromanica.ro

SANGBRITL

299

Enric, avea nesce per blond fOrte bogat, pe care '1 da 'nderet cu ua. simpla
micare ; ochil lui, marl i albatri, erati
)7
21

ant de adancl in cat sub luminOsele-1

,,sprincene se ridica ua umbra care da ochilor ua infatiare i mai via, i mai blanda.

Nasul lui era sulAire i sprinten, buzele

drepte, ua mustata, mica i subtire, in barbia ua adanca gropita.

De vro cate-va on Enric se opri din

povestire i ca farmecat asculta, cantecul
privighiatOrel. De doue off facu se resune
lutul ca i cum ar fi voit se acompanieze
pe mica cantareta de de-asupra lui.
Almann asculta distrat ochil lul mid
cenuii, cauta call pe carl credea cal aude
venind. Barba incepuse sel dea, cafenia i
)7

bogata. Perul lui cret era taiat mai scurt

15de cat se purta de obiceit. Talia lui era
frumOsa i barbatesca, nu era inse atat
de mldios i de inalt ca menestrelul care

parea cat un cedru.

71

Alinann, asculta! esclama. Iutta de

vro doue ori.
Da, da, ascult, nu veqi ! fu res27

www.dacoromanica.ro

SA NGERITL

300

,,punsul lul Almann al caruI ochi erat tin-

titi in departare.

El fu cel

d'antadii care vequ caii i

sarind in sus qise :

Haide ! iute in sus! altmintreli inop-

teza pene cand Enric se sosesca la Neuer-

burg.
Ah! bravo ! acum_ Neuerburg va
a
catiga din not viata, esclama Jutta sarind

rneret pe punte, pene cand acesta incepuse se se clatine sdravn.

Jutta, esci nebuna!
Adic til se luOm cate ua bail?
Ar fi cu haz! 'apoi, ce intemplarel
Lumea Vita s'ar bate s me scape ca nu
,

71

cumva se se piercla scula! cad ar fi foc

i para, ! .... Am fost i pe la doica ta,

Enric.... Oh! cand te-o vedO se n'o gasesca damblaua de bucuri.

Enric incalic pe calul ce fusese adus
pentru Almann, acesta lua pe 3elim, ler
Jutta se arunca pe ua rOiba, de ton, fruchiarnarea stapanei see:
), museta care la
Thusnelcla! indata veni spre densa ca un
cane.
CeI treI falnicl tinerI suira spre colina
www.dacoromanica.ro

13ANGERIIL

301

Wiedului, impodobita cu fagii cari atunci

infruNiati. Apa era ca smarandul, ir

pastravii, sarind dupa muscele cari sbar-

naiati d'asupra apei, respandiati ca ua

plOia de stele i nori de apa imprejurul lor.
Dupa, cate-va clue, Enric porni calare

de la Neuerburg la Altwied. Era imbracat ca de srbacire, in catifea vioria, cu

caltuni albi de matase i cu funde galbene
la genuchl.
Dedese hatul dupa brat, luase mando-

lina i canta ca in frumsa qi de primavera! U adevOrata placere!

Drumul erpuesce d'a lungul Wiedului,

pe langa, pOIele muntilor. Din cand in

cand valea se restringe, in cat de amOndou partile muntil se oglindesc in rill cu
padurile lor de fagi.
De atunci i peno acum fagii atil imbetranit de mai multe .ori i ler at intinerit, ir din Altwied n'aii mai rmas de
cat ruine. Acolo Wiedul cotesce atat de
tare in cat ruinele pe inaltimea stancilor
i satul la piciOrele lor par ca stall pe ug.
peninsula.
www.dacoromanica.ro

302

SANG-BEIM

Card vii din sus, yelp mai mug castelul care se oglindesce in apa. El trebuesce se fi lost uadata f6rte mare, cu
mune turnuri, arcurl i balcOne. Multe
din aceste turnuri a trebuit se fia der-mate, cacl amenintat se cacla asupra Caselor din sat.
Atuncl inse, pe turnuri falfia steguri, ler de vale, in biserica cea mica,
unde se odihnesce Osele principesei Matilda,

clopotele sunat din tOta puterea i chimail lumea care se coboria de pre dlurile
dimprejur s veniaa Ware despre Rin

in jos.
Era nunta frumOsei Jutta cu pre rivnitul Almann de Sayn.
Jutta era in camera el i se uita in
oglinda de argint pe care i-o tinea in fata
rua arnica. Era imbracat inteua rochia
alba de catifea ridicata cu ireguri de
rnargritare i cu buzunare cusute tot in
margaritare. De desubt ua fusta de brocat de aur. Perul i-era impletit in patru
c6de impodobite cu margaritare i'l cadea
pene la glesne. Un vol de aur mai subtire ca panza de paiagen fusese aruncat
www.dacoromanica.ro

SANGERIIL

303

d'asupra, ceia ce fIcea ea fragqimea feteI

sele se reis i mai frumos, ler perul cel
negru se se infrnscg minunat cu albeta
de lapte a gatulul.
71 Sper ca vel fi fericita, forte fericita, iubita copila, clicea doica.
i de ce se nu fill, replica Jutta
deschiclend marl ochil el eel albastri, de
ce se nu fill? Am fost totdeuna fericit,
27

dragg Walnod !
i'ti iubesci logodnicul mai presus
27

de oil i ce?
Mai presus de orl si ce? Ar fi pre
mult ! Se'l iubesc mai mult de cat pe tata
12

4 pe frati, nu, nu pot!

Walnod susping, ridica ortul ei cel
alb ca zapada, terse pe furi ua lacrima
se facu ca ingrijesce de gatela ce avea
pe cap i care se potrivia minunat cu
ochil eel negri i cu roOta de foe a obrajilor.
Ter plangi! esclama Jutta , i cu
77

tOte acestea mi-al fagaduit astql se nu

plangi. Eca, eil nu plang, de i sunt miresa , ea nu pot pricepe ce-au mereil se
planga, ca i cum lI jet adio de la vip..
Mie, din contra, irni pare nostim se fii miwww.dacoromanica.ro

304

SANGERIIL

rsa. Cunosc pe Almann de cand erarn

mica i am sciut totdeuna ca am se fig

sotia IA Reg e cand

cunosci bar-

batul, cand 1I-e strain.

Urarl cu sutele i cantece solemne
primira pe logodnica care, de 'Dana cu
tatal set, iei pe pOrta Castelului.
Comitele Meffried purta ua lunga haina
cu maned largi de catifea verde inchis,

imblanita cu cacom d'un cot de lung, de

..desubt ug, tunica fumura ; avea caltuni
d'aceia1 fa i pantofi vercll. Palaria cu
margini largi era inconjurata cu cacorn ;
sub ea straluciat barba i plete de per
.,carunt ; chip distins, semanand intocmai
cu fia-sa, acela1 nas, aceleaI sprincene
impreunate, aceiaI ochi albastri ca albastra gentiana ; obrazul numal I-era ars i
inasprit de sOrele i ventul venatOrei.

Ginerile purta ua tunica roia strins

pe trup c'ua centura i cu u sabia super* cel trei fraV al mireseI, nesce fitcal frumo1, tineri i fato1, distil* 1
plini de null, luasera pe Enric d'Ofterdingen, prietinul tineretului, in micllocul
lor ca pe un frate, i mergeat impreuna,
www.dacoromanica.ro

SANGERIIL

305

mandril feciori ca 0 cum aveati se co,,princla lumea.

Ospetil erat fara numer, top bogat

i muiap in fir i pietre scumpe,
aa ca teranilor de jos ii se 'Area ca se
,,iinbraca

cobra cortegiul de la Castel tocrnal tirept

.,din cer.

In biserica era ua caldura nabuitOre;

shijba pnu cam mult aa ca solemnitatea
,,cam pierdu pupn din decorul ei.
Cand comitele Meffrial, cu manele tremuratOre i1 binecuventa copila i clise:
se me cinstescl, copila, cu ua vita

fara peta, cu ua mandra supunere, cu ua

supus mandria,
top ochil se umplura de lacrimi, lr
Jutta simp ca un fel de frig ca o petrunde, ca un fel de frica, dOca ea ar fi
,,cunoscut vro data ce va se qica frica.
Cand Jutta ridica ochil in sus veclu

pe Enric ca o privesce cu atata foc, in

cat tnera fta II lasa genele in jos.
Ospetul fu bogat i gustos, servit cu
mare pompa i cu yin imperatesc, lr

cand tineril top se suira pe caii lor

20

26,811

www.dacoromanica.ro

Irn-

306

A Di GERTIL

bracatl in stofe aurite, flcil sarira pentru a'i insoti pene la Castelul de la Sayn.
Ua escorta, strlucitOre in ast qi de
primaver pling de bucurth,!
In primele i1e, nimeni nu voi se tur),

bure pe tineril solitari de la Sayn, der

de! venira el singurl. Jutta nu putea se
ecla, fara tat i fr frati. II era atat de
dor, spunea Almann, ca i cum nu i-ar fi
vequt de un an. Jutta ridea cu hohote
ascultandu-1 i spunea cat i-era de frumos

castelul ei d'asupra unel pajite inecata

in fiori; numal, clicea ea, mi se pare cam
,,tacut fara fratioril mei.

,7

Jutta dede pe ascunse fratelui

celul

citit un cantec compus de ea i bine scris

pe nesce hartiute. Lang cantec era 1

traductiunea latin, la citirea careia fratele cam dede din cap i fu de parere ca
lucrarea nu e cam ingrijita.

Mai tarp el o arta prietinului s

Enric care nu lug, in de apr6pe bagare
de seine, versiunea latina, ci medita 1
ler medita cantecul german, devenind din
ce in ce mai serios.
)7

www.dacoromanica.ro

SANOERIIL

307

Cantecul qicea:
Erarn tare i libera,
sprintend ca cerbul i cdpridra ;
Acum, aci unde sunt i vietuese,
Mi s'a dus tOt plAcerea.
E mare i intinsti lumea;
A sburat in trecut cea mai build, a mea viOtd.;

Gonitu-rn'a din cuibu'rat

Aspra scirtd, a femeel.

0 timp frumos al tineretef!

Cum ai trecut
MO gandesc cu dor

Ca ieri eram fotd!

Eram atat de mandra, ant de libera,

*i-acum trebue sO mO supun.... sd md supun!

A apus sdrele,
A trecut primavOra.

Cum ti s'a pgrut Jutta? intrebg

infine Enric.
0 ! fOrte multmitg; ridea intr'una.
ea 5-a dat asta ?
)7

71

Da, O'rnI spunea c cu latinOsca

nu'l cam merge.
i nu 5-a mal vorbit nimic?
;)
Ba da, mi-a vorbit mult despre
,,frumosul castel ; iml spunea Ca e prO
J,

7/

,ta,cut.
20*

www.dacoromanica.ro

BANGERIIL

308

Der Almann?
Eh ! el era ca totdeuna; tot cu call
cu oimii cari I-a cumperat pentru

Jutta, ba i cu ud vulpe pe care ai) gdsit-o, i mai sciu e ce. De aItmintrell,

scil bine ca Alman nu me cam intereseza
pe mine.
Ce clicea Jutta de oimi?
Unul m'a i mucat" i ridea.
Der Almann?
A clis: decd al fost stangacid i

n'ai vrut se me asculti.

Ce I-a respuns Jutta?
71

Nimic ; ridea.

i ti-a dat poesia?

Da, der firesce pe urma cand nu
a veclut-o nimenl; I-e ruine cand e vorba

de asemenea lucrurl; numai mie mi le

aret. De aceia, nici tu se nu 1a1 a'ntelege cum-va ca al vclut-o.
De sigur nu; increde-te in mine.
Nu-I tocmal veseld poesia pentru
71

77

IA tOnra, femeid.

Nu tocmal inteadever !l'apol Enric nu mai ciise nimic i incepu a fluera un

cantec.
www.dacoromanica.ro

BANGERIIL

309

Ce facl tu tag, Viva, copila, cft,nd

Almann este la venatere? intreba intr'ul

li comitele Meffried pe Jutta, uitandu-se
in ochii frumo1 al copilel.
Et? intreb Jutta devenind roi ca
,,purpura. Eti? e! ingrijesc de cas, conduc
,,lucrul femeilor, cos in gherghef i citesc
romane de cavaleri.
Ti se pare timpul lung I
1)

1)

1) Mie? o nu, mi se pare numal ca

pre e tAcere aci nu e riul i tu scil,
tat, Cat eram eU obicInuita cu riul.

teI

Aa!? Vise comitele i cutele frunsele se impreunara d' asupra sprin-

1)

cenilor.

1)
7)

cli

TrAiesc iubirea! esclamd

Friedwart.

Jutta strimb5, putin din nas i

ug.

Vise

incet :

))

Prosti i iubirea! se afla numal

7)in romane !
2)

Ce prosti, draga mea? Ia asculta,

Gotthold, Jutta Vice ca iubirea este ug,

prosti.... i pene i tete animalele iubesc!
De aceia

iubirea are ceva ani-

www.dacoromanica.ro

BANGERIIL

310

malic intr'Onsa, clise Jutta roindu-se 1)61'16

la radecina perulut
Cugetarea st mai presus de iubire,
opind Gotthold.

Firesce, esclama Jutta; mult mai

sus !

Friedwart incepe se fluere.

Tr incepql cu poliloghia vOstra!
Ea cunosc lumea bunului Dumnecleti mai
bine de cat vol amOndoui.
Ultimele cuvinte le aucli i Alrnann
care striga :
Aa e, fOrte drept, da,... noi atia
vOnatorii! E! de a1 put se deprind pe
27

Jutta a se servi cu arbaleta. Der de! ei

ii place mai mult se hranesca anirnalele
ei ca se manance pane
; nici pesci

nu mai vrea se

princla, de i scia ca-I

plac somnii i pstrvii.
Scii ceva, Jutta? Hai ! se facem i

noi ca Indienii i nici s nu mai atingem

carnea.
Stai, me rog esclama Almann ;

Jutta este a mea, ea va manca ce voig

porunci et.

www.dacoromanica.ro

BANGERIIL

311

Figura Juttel se roi irEii, 'apoi rilend ea clise:

9)

Da, da, aa e, cad altmintrell me

arunca in inchisorile parasite ale castelulul.
Almann se infierbinta.
0 nu! ea ar voi se nu mai pe.,
depsesc, so inchid i sO biciuiesc pe nimeni, altfel 41 ese din mintl.
A! scim asta, clise Friedwart fluerand. i tat-met, i frate-meil sunt tot
aa, sO nu ocarasca, sO nu pedepsOsca,
so nu lied, vr'un cuvOnt care sO fia rOil
2)

)7

inteles. Mal bine dat i camp dupa el,

ba anca multmesc hotului ca le-a lasat
pielea. Noi, nol suntem tirani i selbatici,
Almann!
In altele Jutta asculta i mai mult
de cat me ateptam, qise Almann. Eu me
7)

pregatisem cu deosebite lecurl, i cand colo

Jutta asculta ca i cum ar fi presinrtit sistemul meg de educatiune.

Te-am vequt adesea dresand cal i
caini, clise Jutta ri4end ; p6te cg, m'am uitat i ell cu deosebit atentiune.
2)

11

Se p6te clice ca me pricep !

www.dacoromanica.ro

SANGERUL

312

Ai de gand sli. cresci i copii tot

ap? intreba Gotthold.

77

Firesce!

3utta se facu roia, ca para focului

'apoi ingalbeni, atat cat rota via a
obrazului ii permitea ; ei gall pe terasa.
Inima i se batea de'l clantaniat dintil,
Ir ochil i se pironisera inainte ca i. cum
17

se uitati la ua, vedenia ingrozitOre.

,. Gotthold merse spre ea.

- Tu n'ai anca copii

el nu scie
cum o s se schimbe cand va aye copii.
Pentru prima Ora, Gotthold privi in
77

chipul sorel sale explicaVunea poesiei ce'i

dedese.
77

AI mai scris ceva , Jutta? intreba, el.

0! ua gramada de prostil, nici nu

I, merita s6 le citesci!
Ba nu; cand oi veni pe la tine s
i;
17

37mi le arti.
Le-am rupt aprOpe pe tOte i le-am
11

aruncat pe ferestra.
Gotthold povesti intrega acsta, conversatiune lui Enric. Acesta nu mai yecluse pe Jutta de la nunta. Enric era fOrte
mandru ca, putuse s Lea aa in cat SC
www.dacoromanica.ro

SANGERIIL

313

n'o vO. Acurn inse nu putea se se mai

Vila ; deci, intr'ua dimineta clise WI puna

eua pe cal 0 pleca in data ca se nu'l

apuce caldura. Ajunse de dejun la caste-

lul de la Sayn, dede calul set plin de

spume trabantului i intra, nu fall recare emotiune, in sala cu tavanul de lemn
sculptat i cu ferestrele colorate. 13a, lumina calda i daurita petrundea In sala
recorbsa i se juca pe prul i pe sinul
Juttei, acoperit cu Ufl vel sulAire. Pe chipul el inse parea Ca se reversa ua lumina
roia, atat parea de inflacarat.
Almann se indrepta catre prietinul set

i'l certa cu iubire de aceia ca tocmal

acurn calca pragul easel sele.
E departe de la Neuerburg i pale
aci i totdeuna n'am nimerit cand m'am
dus la Wied. MO duc la Ofterdingen, langa
Kruft, la vale, dincolo de Rhin; trebue
se mai ingrijesc i et de motenirea parintesca.
Eh ol mai atepta i tu acum
dou chile dupe ce al ateptat anl intregi.

Haide, vino langa sotia mea, mai tine-o

www.dacoromanica.ro

EIANGERIIL

314

de vorbg, eu me duc putiu Ware, cad

am trba.
Enric voi so pretindg ca e grgbit, de
Ore-ce Jutta tgcea, dr Almann nu'l Msg.
., de loc pOnO cand el nu promise ca va remane ; Enric Vise da, Almann se'nveseli,
Jutta incepu sO vorbOsca, lsand insO merell cuvintul barbatului sell care dede lui
Enric multe sfaturi bune asupra gospodariel proprietatilor sle.
Infine, se auclirg tropotele cailor, Almann sO grabi sO piece ; Jutta i Enric '1
insotirg pene la 'Arta. Pe urma, incet se
intOrsera amOndoi in recorOsa i intunecata
salg. Amendoui eraU tacutl i incurcatt
., Jutta II Vicea :
Ce bine ar fi dOca Gotthold ori Ar22

nob/ ar fi aci.
Tr Enric se gandla :
Dca sciam, curn a1 fi rOmas la
Neuerburg !
In fine Jutta Vise :
Am in odaia mea lig mandoling ;
2)

11

vrel s'o incerci?

Cu placere ! esclamg Enric ca uurat.

Se suing, iute sus i intrarg inteug

www.dacoromanica.ro

SINGERUL

315

odaia putin luminata in colturile careia

se aflail jeturi de eclut. Se afla acolo un
mare gherghef ; intr'un colt sta ua carte
deschis, dr hartia, nu se afla dupa cum
.,sperase Enric ; nici ua urma nu trada incercarile literare ale tinerei femel. Ea scia,
dinainte ca nu sunt, cad altfel n'ar fi con,,dus pe Enric in odaia aceia.
Ce bine e aci i cum mirOsa de
frumos! clise Enric.
Da, pentru ca am forte multi trann
dafiri, rOspunse Jutta intinclendu-i mandolina.
17

El clicea ca ea s cante; ea ins, roindu-se fOrte, '1 incredinta ca nu 'Ate

canta. DOr totu1 se afla in colt, dupa

soba, ua harpa. Enric se facu ca nu o

)7

vede i'i acorda, mandolina.

Frumos sunet are, lise eL

Jutta se rzimase de ferstra i, incruciandu-1 manele, se uita la Enric care,
punend un genuchiti pe perna unui scaun
de cele scurte i dandu'i perul peste cap,
incepu so cante astfel :
7)

www.dacoromanica.ro

316

BANGERUL

Rtaceam singur i liber;

Acura (And iml v6d iubita,
116 coprinde adnc durere
mi s'a dus plAcerea, mi s'a dus ciuda.

*i lumina ml-e prd mare,

Tdra mea are comorl.
Ddr m'a dus departe de cuibul me
Schimbtorul med destin de ca16tor.
*i-er1 mal era timp
5i trebuia s'o cer,
Trebuia s'o imbratiez
Pe mandra feta.

i-acum a trecut visul!

Tarclifi mi s'a ariAat
Aceia carel vrii s mi3 inchin I
51 acum iml Idii sborul, liber ca pasrica.

Enric vOcluse ca, la primele versuri ce

el canta, Jutta schimbl fta i Ca narile

ii tremurail".
La ultimele versuri, Enric nu mai indrasni so ridice ochil, tku, tinend capul
plecat la pamOnt, ir Jutta tku i ea mereti, merea.
In fine, el o privi, Jutta Ii impreunase
sprincenile 1 sO uita la dOnsul cu u privire de ghiata. Ea sta inaintea 1u ca un
27

www.dacoromanica.ro

SANGERIIL

317

anger manios. Enric nu indrasnia nici so

rOsufle.

Faci Mt, al fcut fOrte rti, ise ea

la urma.
El pled, IOrg1 capul ca un copil certat,
0 nu putea sO intelegg ce Mcuse el Maintea acestel mandre femei.
Frate-met e un copil, continua Jutta,
dumnOta insg cunoscl lumea ; nu trebue sO
fad): acOsta, mi-a parut fOrte req.
Enric s'ar fi lasat sO cadg la pici6rele
el i s'o rOge sal ierte, dOr nici acOsta nu

indrasni; nu indrasnia mgcar se se misce.

Jutta continua a'l privi cu ochil el cel aspri. El sinitea ca a perdut jucandu-se cu
acest cherubim la portile raiului. Nu mal
era de cat ug scapare pentru ca Enric sO
nu fig gonit pentru vecia.
EA credeam, clise el, ca gluma mea
te va face sO rill ; dumneta rich atat de
lesne. Nu era de cat un joc de cuvinte.
Nu era tocmai nimerit!
Te rog sO me iertl i sO uii faptul.
Nu vol mai face altadata de fricg sO nu fit
rOfl inteles.

et nu vol mai face nici udatg

www.dacoromanica.ro

ANGERIIL

318

,.versuri de frica s6 nu fit rt intelsa.

,.Cine este in drept s6 explice cuvintele
mele ?
Vet' ved6 indata cum voi schimba
versurile de mai sus.
Enric incepu ua introductiune sgomotOs, 'apoi pe un ritm glumet, ca de ta-

rantell, el canta :
Spune-ml, te rog,
Ca st) te pricep bine,

Cum, and sunt langa tine,

Se MI dupe vointall.

Era mare i Intinsa lunlea,

tar ed perdul cea mal frumcisa parte,
Cu iubitul cuib parintese
*i cerul copilariel mele.
Dupa frumosul timp al copilaziel,
Ea due dor nemarginit ;

Cat a trecut de lute,

A disparut in vijelia vietel.
Acum s'a dus stralucirea
Ce'ml aparuse in vis.
Las si3 te slujesc din departare

Pant, dad void deveni curat ea un dant.

Tarantela devenea din ce in ce mai

dulce, mai plangetOre, pe urma se schimba
www.dacoromanica.ro

BANGERIIL

319

rinteua jalnica, rnelodi, pentru a se inalta

iera.1 i a se sfar0 intocmai ca un imn

sacru.
Esci fOrte destoinic, ciise Jutta cu
12

,.seriositate, der voceal tremura ; ar dori

omul se 'nvete langa dumnta.
De la mine!?
Resuflarea lul Enric ler se intrerupse.
Ea sunt and, atat de putin indemar nati ca.

41 impreuna manele ca un copi1a1 des-

perat, i se opri in fata maiestrulul. Durni anepule ! cat era de farmecatOre!

cesta minunata fiint apartinea aceluia....
aceluia care nu o iubise nici uadata, care
nicl nu o invetase ce va se clica iubirea....
care nu putuse sel incalpsca inima de
/7

22

feciOra.

Jutta era anca ca ua tenra

stangacia fetita, tot atat de neapropiata cat

!ji de nevinovata.

- Da ai put s te invet putinul

,,ce sci ai fi fericit, Iise Enric cu glasul
unuI dascal betan.
Der mi-e tare ruine!
72

Nu fuse inaintea unuia care scia

ceva.
www.dacoromanica.ro

BANGERIIL

320

Enric sciu so vorbsca atat de serios

.,in acest subiect in cat Jutta deschise cutia
i sc6se micile hartil cu versuri, in earl el

ii arta greelele intocmal ca un pedant.

Apol luand lutul i le canta cum trebuia sa
fia cantate; o aduse i pe Jutta sO'i cante
melodiele ce gasise ea pentru acele versuri,

i'n fine ii arOta cum trebuia sO fia condusa, i melodia.

Obrajil Juttei se inflacarasera de ari se parea ca, totul se intelege lesne

i luminos ca sOrele ; fratele sOfi, cu tOta
invOtatura lui, nu putuse MI esplice astfel.
Cand Alinann ,se intOrse acasa dedese
.,spre sOra. El gasi pe thnOra lui sotia mai
frum6sa ca nici uadata; Jutta stralucia de
bucuria, spunea la glume i facea haz pen.,dOre ;

tru prima Ora de cand se casatorise.

n

Am invOtat astacli, esclama ea, mai

mult de cat a1 fi putut invOta in qece ani

de Vile. Nimeni nu mi-a spus aceste lucruri

cari sunt atat de simple.

Eh! veli acum, clise Almann, tot
))
atat de urr itil va fi sO 'nveti i conducerea afacerilor, numai dOca vei voi sO te

pul serios pe treba.

www.dacoromanica.ro

BANGERIIL

0!

)7

321

al se yell cum am se me silesc;

pOte cd voit deveni i eti ceva in vita.

Se'ntelege ca vel deveni, nu mai se
vrel ; totduna le-am spus cd, cu sistemul
17

lor de a te adora i de all face tOte pe

void, el te ratacisera, in loc de a te cresce
cum se cade. EU' ins vol repara totul.
Enric ar fi voit st'l sfarame dintil in

gull, WI sccita

ochil cu furculita , se'l

,,stringa de gat. II venia se ndbuOscd, bOu

fliute un pahar de yin.

IN dupa cli trecea, i Enric sta meret
la castelul de la Sayn. Eleva fAcea estraordinare progrese, ceia ce fratele sft Gotthold nu cam putea s pricpa, cad el
tinea numal la latinesce, i din acest studig Jutta i Enric nu facuserd de cat fOrte
putin. De aceia rOmase i el la lectiunile
de latinesce, ca s mai dea cate u mand
de ajutor, i aa erat trei la lucru pe cand
Friedwart pleca la venatore cu Almann.
Infine, Enric trebui so plece la Kruft,
cam vera trecea i tOmna se apropia. Curios i se pdru Juttel cand se puse pentru
prima Ord la lucru singura, fra frate-sOO.
i fard Enric. Se ruga de Almann s'o in21

26,811.

www.dacoromanica.ro

822

SANGERIIL

vete, lui ins i se ura numai decat, cu

,,atat mai mult cu cat era tocmai in toiul
vafttOrei la vrernea imparechiarei, i trebuia pe fiacare op so OmOre cate un cerb.
Arnold plecase, Friedwart tot cu vOnatrea
)7

ca i Almann, Gotthold era cam bolnav.

Comitele Meffried, cand IV ispravia trOba,
alerga i el la venatOre ; astfel Jutta re-

mase cu totul singura.

Facea versuri, canta din gura i din
harpa i cosea'n gherghef, dOr qilele erail
fOrth lungi, Mr sera i-era urit foc. Almann,

dupa masa, se trantia in fotoliul de langa

t amin i incepea se sforae, dupa ce alergase toUi cliva.
Jutta sta In tacere, citea i se gandia
la acea iubire despre care i se VOrbia in
caqi. atatea i-atatea, i pe cai`e ea n'o
putea intelege.
i. animalele iubesc; der omul le
3,omOta- tocmai cand sunt in cea mai mare

fericire. Pote a tocrnai asta e i fericirea,

s6 mori aa I Mai cii Orna, aa ar trebui
86 murim, cad', altmintteli, rnOrtea ar fi ingrozitOre. Der pentru ce esista iubirea, cad

poti trai i Mid ea ? Walnod me intreba

www.dacoromanica.ro

SINGERUL

523

dca iubesc pe Almann mai mult de cat

pe tata i fratii mei ? Ce prostil I

i to3,tu1 nu, intrebarea doicel mele nu era ma

prostia. Trebue s poti iubi astfel in cat s
nu mai scii de tine, s nu mai scil ide

lutue.
y,Intr'ila cli, se aucli tropotul unui .cal
suind dlul si'n urrna. la pOrta castehfini
cineva batu intr'un fel deosebit i cunrus-

cut. Numai Enric scia s bata aa.

, DOmne! Enric! 10' Oise Jutta pe cand
,,pulsul el batea i mai tare, reSpiratiunea

i se retinea i buzele ii trernuraTh

in momentul acela, Jutta, din bucuria
ce simi, intelese ca nu va mai pute tcAi
4,fara, Enric, ea fara dOnsul va muri.
Paii lui r6sunara prin sala, ea. stall
inainte=1, 'apoi liniscita i maiestuOs, cand

v6clu, merse spre dOnsul cu denmitatea

stapanel de casa.
7/Bine Mai Juttay caci putin mai lipsii.ca
,,Enric s'i intinda bratele. Jutta era( ea
naineVta i-era frica. de marea el bucuria,

i-era frica de el, ca i cum Enric ar fi pu//tut WI citsca gandurile pe buzele'l ta-

cute.

21*

www.dacoromanica.ro

SAVGERITL

324

Jutta nu dormi un minut macar in

nOptea aceia. Se'ntreba intr'una deca Enric

a ghicit-o i ce se va intempla pe urma.

El fusese atat de curios, atat de distrat,
in cat Almann risese de densul. Almann !
Almann era barbatul lr nu fratele el ! Lucrul acesta trebuia Jutta s i'l spuna intr'una, cad acurn scia ce va s clica iubirea, i scia acum ca. Almann nu-I de cat
ca un frate, de i el putea WI c6r0, trupul
i sufletul, s'o judece, s'o pedepsesca, s'o
ornOre, lui ea 10' dedese viqa, fara s scia

ce'l da.
O ! pentru ce? pentru ce nimeni nul
spusese CQ dal in casatoria? pentru ce nu'i
spusese ce va se clica iubirea? I-ascunsera
Ore faptul, pentru a fi mai siguri de ascul-

tarea el? Si pentru ce o luase Almann de

sotia fara se fi iubit-o ? Cad nu, nu o iubia, Jutta scia acsta, Jutta vpse acsta
de cand se uitase in ochii lui Enric! DOrnne,

DOmne! deca Enric n'ar fi avut acei ochi

adanci, i acel glas, 1 acel pr blond i
rnOle, i acea talia mladiOsa i sutiire ! Si

de n'ar put s mai compuna cantece! De

ce mai venia el, pre iubitul cantarq cu
www.dacoromanica.ro

SANC.+EktIIL

32D

vocea de aur, i pe care ea 'lit dorea din

suflet?
Scia ca, el o iubesce, aflase de cand cu
cantecul; el o iubea la nebunia. Pentru ea

Enric ar fi uitat indata lumea 1 totul.

Dr ea?
La ac6sta intrebare irI i se infatipit inainte cuvintele tatalui sal :
Cu ua, vita fr peta, cu rnandra

supunere i cu supusa mandria

Ore nu era ea deja patata gandindu-se
la un alt barbat ? Uncle era rnandria, unde
',era nobleta, unde supunerea la datoria, i
unde umilinta care nu cere nimic?
Totul, totul disparuse !
In inima ei era pecatul, pe buzele ei
minciuna i inelaciunea, d6ca ea nu marturisia totul 1w Almann. A rnarturisi totul lui Almann era a jertfi rnortel pe Enric.
Jutta se sbatea i se chinuia pe patul
set', sdrobita de spaima sufletului i de
chinul consciintel.
Totu1, inspaimentatdrea nOpte se sfari.

I2iva aduce sfaturi mai cu minte. I se paru

ca tot va put iei biruitdre din lupta.
Almann se scula fOrte necajit. Abatele

www.dacoromanica.ro

SANGERIIL

32,6

idi4 Rommersdorf vestise cg va veni, aa

cg el trebuia se'0 intrerupg vengtOreal
wi Abate le era un om aspru, ca un schimlaic i ca fun apostol, plin de evlavig, stralucit orator, 0_ care in fOrte puting vreme
rinfrenase moravurile cam pornite ale mor-itilastireI, i se gandia acum se cercetete l
se aducg pe calea binelul i pe nobilit din
IVEcinetate.

Jutta era rnultamit ca, nu va remane

4singura numal cu Enric. i el 'Area ca n'a
4dorrnit tota neptea ; era palid, cu ochii
,)tira0

d'abia vorbia.

Jutta se gandia ca vieta lui era'n ma,nele ei ; la acesta gandire, tenera femeig
rtrernura. Almann bombania mereti, der nieni nu-I respundea.

-o Jutta primi pe Ospete imbracata in vest.mente de pompg, der fOrte paha,. Abatele
ffitiga de semg acesta i'I promise a cer-

,deta. Nu trecu mult pene se i se lrnuresca fOrte bine intrga situatiune. edurg

Imprejurul carninulul. Almann ie0se earl

cam de mai 'nainte pusese pe ua slugg
chiarne, clicend ca el nu pcite suferi discur-

,*rile i predicele morale. Ie0 pe urma

www.dacoromanica.ro

BAN GERUL

327

Enric, pretextand ca are a spune ceva trebuincios lui Almann.

indata ce remasera singuri, abatele de
Romrnersdorf i1 pironi privirile asupra
Juttel care roi i ingalbeni la minut.
N'ai nimic a'ml spune, feta mea?
intreba el.
Jutta sirnV ca un bulgare de ghieta pe
77

inima.
Citesc, continua, abatele, citesc pe

chipul dumitale ua, nelinisce i indoiel, i

a0 put
dat esplicarea lor : pecatul
sta inaintea portel dumitale ; nu, e 'Ate

chiar in casa dumitale.

Ore pen i ua gandire este un pecat ? intreba Jutta fara se vrea.
Da, firesce; gandirea este un pecat.
Jutta caclu in genuchi FI acoperi obrazul cu mainele.

0 copila mea, ce pocainta, va mai

pute se't,1 spele gandurile, i ce mai al tu
dca al pierdut cur4enia sufletului? Nimic !

nnimic nu mai este al tal Esci i mai jos

de cat servitOrea care, nevinovata, I1 face
datoria, cad tu avuse0 ua mai Malta crescere, mai marl cugetari, mai puternica vo!

www.dacoromanica.ro

SAN GERITL

328

inta. Dca ai pierdut t6te acestea, ai pier),

dut totul !

Abatele simVa ca un fel de amara pla-

cere a prabu0 la pament u femeia atat

de frum6sa 0 de un nem atat de mandru.
Fu fara mila. Acum era momentul a umili

pe cel trufa0; el nu o crap, intru

ramie.

Infine, se auclira pa0. Abia avu Jutta

timp se se scOle In piciOre, se sarute mana
nasprului duhovnic i se se departeze pe

cand Almann intra.

Abatele parasi indata castelul. Almann

se duse la padure. Jutta nu se mai areta

i tramise se spun ca nu i-e ala bine, ler

Enric pled, pretextand ca are treba

la

Neuerburg i ca se va reintOrce peste

cate-v a qile.

Enric auclise ultimele cuvinte ale Aba-

telui i voia se le atepte efectul inainte

de a areta din noU. El spera c chinurile
,,Jutte o vor face se vina la densul, caci
la nimeni altul ea nu avea seyi spuna, dun

))

rerea de cat lui.

77

Scia de mai 'nainte ca fail el Jutta nu

mai' pote trai, tot atat cat i el fail ea.

www.dacoromanica.ro

8 A NGEWIL

329

0 veluse ingenuchiand sub mana de fer

a abatelui, ca i cum ar fi fost sdrobita.
71

Cat ar fi voit Enric s'o mangaie, s'o

incuragieze i

spuna cu cuvinte de foc

ca iubirea e un drept sfant, ca nu e un

pecat!
Jutta, in camera el, cacluse la pament i
chiema pe Dumnecleil intr'ajutor. Nu! nu,
nu putea s mai sufere ! Cum ? ea mandra,
libera, cinstita feciOra s fia u femei per-

77

duta! Mal bine mrtea, de 'la mie de off

7)

mth-tea!

Credea ca va muri chiar in nOptea aceia,

7)

atat de grozava 'I era durerea!

La revrsatul zorilor, Almann pleca.

Jutta clise s'l puna ua pe cal, nu

voi s'o inso0sca nimeni i pleca coborind
in fuga mare i nesciind singura incotro
se duce.

Era ua cqa desa. Se vedea p'icl pe

colea cate ua umbra ; pomil pareat ca nisce
spectre cariintindeall descarnatele lor brate

spre Jutta, ca i cum ar fi voit s'o apuce

de plete.
11

Patata, necinstit ! erat cuvintele cari

www.dacoromanica.ro

SANGER:0M

330

vijiat la urechia i rsunat in tropotul

calului.
Mergea 'nainte indreptandu-se spre
meret spre ri, dar nesciind de ce.
Ajunse pe rnalul Wiedului ale carul ape
,41

erat ant de micl incat al fi putut se le

trecl cu piciorul.

De ce lucrul acesta Ii paru ca ua desilusiune ?

Trecu riuli recunoscu satul de la Noth-

hausen istejari1, i braclii sub umbra carora primavera trecuta fusese atat de fericit.
Jutta plarigea cu lacrimi cat pumnul
i dandu-se jos de pe cal se tranti pe frunclele galbene umede de ceta, cari acoperiat
pamentul i pareat ea murmura :
If

Necinstita I necinstita!

Jutta scOse pumnalul de la brit, desfacu

putin camaa deasupra peptarului I in-

fipse adanc otelul in pept.

Credea ca. va muri indata!
Nu, ci trebui se se uite cum sangele II
curge cu incetul, cum roesce limba pumnalului i curn, pe d'asupra hainelor, pica
pe frunlele risipite in giuru-i.
17

www.dacoromanica.ro

BINGEAUL

331

se nt mor !
mai al venea a striga. Me volu tgmadui
de iubire, voia uita-o ! Sunt sotia credin
), ---,

Ah 1 se nu mor I nu

))

77

ciOs a lui Almann 1 0 ! nu, nu l'am inelat !

Tata, tata, Sermanul met tatg! Si Gotthold,

Gotthold ! vor muri de durere ! me vor dispretui ! Si nu, nu sunt vinovata; voiam se
lupt ! Betranul preot a fost pre aSpru! Am
mai multg voint de cat s'ar crede 1 Ah I
numal de n'a muri ! Cum puteam ell trgi
frg mandrig i'n castitate ! Viata mea tre17

77

buia se fig, fan, pen, ! Curgi, versg.te, sange

care te aprinsei la nebunia

Cu lig putere peste firea omului, Jutta
smulse purnnalul din rang... Peste cate-va
minute totul se sfari.
Almann i Fried-wart se reintorseserg
obositi. Nimeni insg, nu le ei inainte se le
spung : bine aV venit. Aflarg cg, Jutta a
plecat singurg cglare i se ingrijrg fOrte.
Disera se le pund elele pe cal i farg se
n-ignance nimic plecara cgutand incet dru17

7)

mul prin cet. Creclurg in dese randurf cg

Jail perdut, dar ier '1 ggseati. Cand incepuse se se intunece ajunsera la Wied.
In micllocul riului sta calul Juttei i bea

www.dacoromanica.ro

SANGERUL

332

apa. Peste ri zArira ca un corp ornenesc

i rapedirl intr'acolo.
Mandra femeia, nemicath i rece , cu
ochii albastri, bine deschii, ca i cum ar
fi trait, sta trantita la parnOnt.
Almann era ca nebun de durere. Credea
ca. Jutta fusese asasinata, cad calul Wend
pArnentul cu piciOrele ingropase pumnalul
printre fruncle.

Enric nu se mai yclu. Se mach cA a

plecat. Plecase in Stiria care era a doua
lui patria, i de acolo in Thuringia la curtea
careia era bine vclut. Nimeni nu putu afla

pentru ce Enric de Steyer fu in tag, viqa

lui un om atat de trist.

In timpul povestirii sale, sangerul se
intunecase din ce in ce mal mult.
i de aceia, sfari sangerul, i de
aceia in locul acesta nu p6te cresce de cat
un sanger. Tatl povestesce nepotilor 1 le
arata de ce sunt aa roii : salve neyinovat
a curs aci. Istoria o fi fost aa ori altmin17

trell, cine ar put sa sciA. UA fru* a

optit-o alteia ca u adancA taina pe care

www.dacoromanica.ro

s A NGESTIL

333

cei-l-ay pomi nu trebue s'o sci 0 se Cu))

nOsca cum la femeia cu suflet mare a voit

mai bine se rnOrA, de cAt se pOrte in inima-i

ua, gandire necurat, i se nu fl, inaintea

consciintei sele tot atat de neintinat ca
sOrele. 'Mi-e mila de Omeni, nu pot se
ursc, de 0 ei ni sunt dumani de mOrte

II plang
Astfel vorbi Sangerul de la Nothhausen,
iOr eu plecai de acolo cu capul plin de g&ndun, si lumea se mira de tAcerea mea.
Eti inse nu mai vedeam frumOsa cli de
Maiu, ci negura din Octobre, frunclele ca-

lute, i calul singur in micllocul riului pazind pe tenera lui stapana.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

XI.

NALUCA

www.dacoromanica.ro

NALUCA
In anul nu sciii cat de la nascerea Dom-

nulul, castelul Kommbach era pus pe petrecere, venatori i alte placeri, de re-ce
Domnul landgraf de Thuringia conacise intr'ensul.
Landgraful de Thuringia era un om ve-

sel; el nu tinea la carmuire, nici nu se ostenea cu darea dreptatel, ci tener i vesel,

voia mai bine se trca riurile in not, se
omOre cu tepoiul pe cel mai mare dintre
rnistreti, i se invete pe fete multe i marunte, adica, cum s'ar clice, se le abata de
la cumintia i datoriele lor.
i tocmai drept acOsta, castelanul din
22

26,811.

www.dacoromanica.ro

NALITCA

338

Kommbach se afla in mare grija si in mare

jale, pentru ca avea si el ua fetiscana fOrte
presentabi10, cu nisce ochi albastri ca marea i sglobil ca vapaita, cu perul des ca
inul si cu u talia subtire i mladicisa ca
trestia.

Fata avea in firea el atata vioiciune i

atata placere, in cat ar fi putut se 'mprumute la la lume intrega, fara ca ea se sufere veodata de lipsa. Ea avea un nume
forte nasdravan i necrestin, din care pri-.
cina tatal sett primise adesea on sfaturi
seriese din partea pre cuviosilor popl din
vecinatate.

Nu e vorba, nici el nu era tocmal bisericos i evlavios crestin, si de aceia castelul lui nu putea fi curatit de tot felul de
fermece, de ucigal tOca" si de alte Thimne
feresce".
Ceia ce imarmuria pe to ti. era faptul Ca

stapanul castelului nu se ingrijea de loc de

tOte sgomotele nocturne, de sdranganitul
lanturilor, iluminarea salOnelor de primire
si a paraclisului din castel, ba anca qicea

mereti ca intr'un castel cum se cade trebue se fi totdeauna ua naluca i alte dracil
www.dacoromanica.ro

NALUCA

339

de nOpte, ca el nu tine s primsca Ospeti,

i ca el i cu fia-sa nu se simtia de loc

suparati i turburati de a castelului naluca,
lumea se'I caute de trba, fie-care om se'I
ingrijOsca de strigoil sl.

Intr'adevr, castelanul nici nu se formalisa macar ca unii se temeat de castelul

de Kommbach ca de cine scie ce, i faceail
ocdle nesfrite numal s nu dea peste spaimele de acolo.
Mica Meta, pentru ca nu avea ali Ospeti,

se imprietenise fratesce cu fantasmele i

nu se mai ternea de loc de ele. Ea de mica
se jucase cu Omu/ i vcluse ca era un barbat fOrte cum se cade, fOrte bland i binevoitor, care nici ua data nu o certa, nici
nu o pedepsia, ba and, o inveselia i mai
mult de cat cum era ea ddin fire.
Reposata murna Meter voise adesea se
veda i ea pe Omul, pe care fetita '1 iubea
atat de mult. Dr el, Omul nu voi nici ua
data s6 i se arOte, pentru Ca ea era din
alt nm i fOrte fricosa din fire.
Aa, buniOra, ea nu se ducea nici Ila

data s se culce inainte d'a nu fi batut

mieclul noptel, caci atunci portele castelului
2.2*

www.dacoromanica.ro

NALITCA

340

se deschideati 0 se inchideat, i chiar deca

nitnic nu se mai petrecea in castel, ea tot

nu putea se adOrma pene cand n'auclea

clanta caclend. Totduna. ea sta singurg cu
psaltiria 0 cu cslovul, cei mai nemincino0
ai ei manggietori 0 apgratori in contra chinurilor 0 a spaimelor.
Cand ii trecea de fricg, inchidea cartea,
stingea luminarea i se suia in pat. Ea se
rugase fOrte adese oil cu mare evlavig pentru sufletele cele nenorocite ale reposatilor
carl rtAciat fgra odihng prin castel, 0 inve tase i pe mica Meta se se r6ge lui Dum-

neclet pentru Omul i pentru tqi semenii

lui, cari se chinuiati pe pament in loc de a
canta in cer, impreung cu angerii laudele
Domnului.

Dar, main& clisese mica Meta, et nu

vreau se me rog pre cu foc, cad cine scie,

fuge Omul, 0 atunci cine se'mi aprindl mie
lumini in salon i in paraclis ... i e atgt
de frumos !
0 copila, poti se te rogi timp indelung,

pen cand se poti a te fi rugat destul pentru

aceia cari vor mai sta aci sute de ani !
Er copila se ruga ap.: Te rog, DOmne
www.dacoromanica.ro

NiL1JOA

341

Dumnecleule, chiama pe Omu/ in cer i pe

tOte cele-l-alte nenorocite suflete, der nu'i

ehema de tot ca sC nu me intrikez ell i

sO reman singura.

Aa remase obiceiul chiar i cand mica

Meta devenise ua feticana dup. ce mainele
subtiratice ale mamei, care impreunase pe
ale ei la rugaciune, se odihneati sub pament.

Castelanul era mult mai multumit ca

fata lui SC se imprietinCsca cu fantasmele,

de carl, nu e vorba, el tot n'ar fi putut-o

scapa, decat se alba prieteni in came i'n
rise, call sunt fOrte putini discreti i respectuo1 cu fetele frumOse i fara muma.
De aceia , el era totdCuna vesel yelend ca Kommbach se bucura de ua fairna
din ce in ce mai rea, ala ca toti Ospeti se
departan de dOnsul cu spaima. Cand i se
presinta ocasiunea, castelanul nu uita a pune
se i se spuna i lui 1 altora tOte grozaviele castelului ; tOta lumea scia istoria castelului; el ensa tacea totdOuna. Nu e vorba,

betranul ridea pe ascunse and II auqia ca

incep a spune i poveti despre vedeniile
de la castel, si a se sili SC ghicesca ce-o fi
insernnand lucrurile acestea ; dar pentru ea
www.dacoromanica.ro

342

NALIICA

el avea ug barba. mare i stufOs, surisul

lul misterios nu se yedea sburand pe colturile buzelor:
In fapt el nici nu vequse, nici nu auclise
nirnic, de re-ce qiva sta la yengtOre i,
mult mai 'nainte de mieclul noptei, l'apuca
un somn atat de greti, i sforgia cu atata
putere, in cat yedeniele i fantasmele fugee" din odaia ku crelOnd cl aud trambita
judec4e1 de apol.
Ne yin musafiri de soiti, cinstite tatg,

clisese Meta inteug diminetg, cand aducea

dejunul tatalui stn.
Aa ? i adicg ce rnusafiri, Meta?
spune clew ami vine dambla.
Ochil cel ireti al Metel, cari aveag nesce

lumini de se faceat cand mid cand marl,

in cat semenat ca dou farurl de turn, strglucira i mai mult i se uitarg piecli la baran.

POrul el ca matasea, involtat cu art0,,

intocmal ca fulgil cel marl de zgpedg, cgdea
ca un yl strayecliti deasupra fruntei albe
ca laptele pene langa sprancenele, negre i

trase ca cu condeiul i mereir neastemp-

rate. Corsetul el era atat de strins in cat

al fi clis cal curmza trupul in doue
www.dacoromanica.ro

din

/Timm A

343

rochia el invOlt s arOtail dou piciorue,

pe earl al fi voit s le descalti i so le saruti. Prin manecele de dantele ale rochiel

se vedeat nesce brate albe ca zapada i
nesce maini subtiri si minunate, pe fata
carora eraa tot atatea gingae gropite cate

erat pe obraz i la barba. Eh! i cum il

straluceail gatul i grumazil sub rOtOua de
dantela, ca roOta aurorei pe zapada de curand cacluta.
Deci, nu era mare minune ca pe buzele
castelanului, la acOst veste de musafiri, sO

nu fi aparut la puternica injuratura i sO

nu fi isbucnit indata:
i de unde scil tu? De cand ti se
spune tie mai bine de cat mie?
TotdOuna a fost aa, cinstite tata.
Domnia ta sell f6rte bine ca Om/ imI vestesce mie totul de mai nainte, 1 de aceia
salele i paraclisul castelului au stralucit
tOta nOptea de luminl, ca de mare ospOt
i serbatOre. Mi-ardea inima sO me due i
ell, cad nOptea nu am fost nici-o-dat, dar
mi-a fost frica ...
De fantasme?
0!

nu, de ele nu; ele nu'ml fac niwww.dacoromanica.ro

NALIICA

344

dar de cinstitul tata, i de pedepsa

caci Domnia sa se mania, grozav i
are ua, mana ca de fer ... 1VIie nu'mi place
a fi pedepsita.
Der ili place a fi neascultatOre?
E t dar i cinstitul meu tata pre cere
mic ;
lui ;

multe!

cil de ce ? pentru a el scie fOrte

bine ca are o feta, cu mintea svapaiata, gata
a face tete nsdravaniele, i care ar trebui,

dad, n'are frica de draci i de strigoi, se

se terna de biciul parintesc, de i all e fata
mare, cu ghete cu tocuri roie i cu corset
de cele strimte.
Meta, la aceste cuvinte, simti a se face
and roia cand galbena. Biciul parintesc
fusese des intrebuintat, si de putina vreme
sta pus intr'un colt, ala, ca, feta se temea
ca nu cum-va se esa singur la ivel, intocmai ca ua fantasma.
De aceia, ea gasi cu cale se schimbe vorba

in ceva mai bine, der se pre grabi, dupa

cum se intempla in asemenea ocasiuni,

dete tocmal pe drumul cel 1'611.

i adica eine se fia musafirii call ne

yin? clise ea.
www.dacoromanica.ro

NiLUCA

345

Pe trasnetele cerului ! isbucni tatal

dand cu pumnul in masa 0 facend se sail
in sus cupe i pahare,
eli nu vreat musafiri ! Er tu, terge-o d'aci cu ieresurile tele :
nu-mi pes mie d'astea, nici nu vreat se le aflu.

De randul acesta, feta se speria inteatata in cat remase, uitandu-se la tata-set,

cu buzele deschise.
Ea nu auclise pe Mmeni pene acum indoindu-se de esistenta vedenielor, cum nu
ne indoim nici de Dumneclet nici de Sfanta
Scriptura. Ea totdeuna se rugase pentr.0 aceste nefericite suflete; mama-sa crequse in

fiinta lor, i-acum tatal set le nega ca un

paga n i ca un nelegiuit schismatic. i totu1, tatal set credea in vrajitOre i clicea
c bine le fac cand le chinuesc 0 le ard.
Meta a4ise acestea chiar din gura tatalui
set. i se nu creda in fantasmele acelea!
numai de nu l'ar pedepsi pe tata acele duhuri, clicea feta.
Ei gait, ti-am spus !

Meta asculta nu atata frica, in cat mai

c era se cad pe pielea de urs, in care se
prinsesera inaltele tocuri ale ghetelor sale.
Se pitula in camera ei i atepta se vda,
www.dacoromanica.ro

346

NALIICA

de nu va veni On2ul, se-1 aducg ceva man-

ggieri, se o console cu sperar0 ca musaMI vor veni i se o faca se uite de necredinta 0 de nelegiuirea tatalui.
Der Omul nu veni ; de sigur el trebue
se se fi supgrat de vorbele rele ale tatalui.
In locul lui se auslira resunand sus, despre munte, cornul de pcIta i plescatul bi-

celor. Meta simti inima cg i se bate sub

_strinsu-i corset, de Ore-ce acum inguntru
nu era loc mare pentru puternice batgl.
Era lig stafeta care vestea visita Landgrafulul pentru cliva viit6re.

Meta crgpase putin ua ca sg auda ce

se petrecea ; pa1 ense se auqirg suind scgrile,

i feta inchise iute ua 0 pclu pe un

scaun, liniscitg ca statua Inocentel.

Tatal set o chim os. Ea veni in camera lui inthcmai ca ua codobaturg, ducendu-0 rochia ridicatg pe din deret intocmai ca ug codg ; era nostim cum tatal cguta
se'0 Vila mania, Or feta veselia, 0 cum se
sileat se se ascundg unul de altul, pe cand
pe chipul amendorora sta scris cu litere de
foc cele ce doriat.
El ii dete mai multe -ordine, fgra, se se
www.dacoromanica.ro

NALUCA

347

uite la ea, ci pironindu-0 privirea la zavorul

ferestrei ca 0 cum i-ar fi vorbit aa din
intemplare, der intreband-o la fia-care fras

de a priceput 0 s'a petruns de cele ce'l

spune.

Ea rspundea la ft-care intrebare da,

0'0 apesa manele una intr'alta ca i cum ar fi

fost turburata i speriata, ca i. cum ar fi

dorit s se ascunda in buzunarul cel mare
al tatlui WI, de cat s vcla un om strain.
Der in timpul acesta, gropitele de pe obraz

i barbia saltail 0 s aduceat ca 0 cum cieul

Amor se silise cu multa rivna se desversca ua minunata opera de arta. i se

lilice Ca atunci cand cleul Amor se pune cu

rivna pe munca s fad, in came i'n sange

un lucru, apoi el e cel mai mare artist i

face numal Venere.

Incepend alergaturile in sus i 'n jos

pentru pregatirl, mica Meta suia 0 scobora
scarile, sarind, cantand si intreband despre
tOte ca ua destoinica i priceputa stapana
de cas.
Cat putu, Meta nu se apropia de tata-st.i
i de mania lui de loc. Cad ea avea un deosebit respect pentru asprirnea i certele lui
www.dacoromanica.ro

348

NALITCA

carl cadea tocmal ca nisce galqi cu apa

rece pe veselia el, i ca ua pietra care rupea frumOsele flori imbobocite i inflorite in
inima el.

In ajunul venirel, Meta nu putea macar

se'nchida ochil ; auclia intr'una cornul postel
i plscatul bicelor unel cete slbatice ; i1

qicea CL fantasmele ir fac larma mare,

Meta credea ast-fel pentru ca ea nu putea

se deosebesca i s desparta pe strigoiul

din capul el de strigoiul din caste].
In fine, sosi adevOratul landgraf, cu u

multime de nobili i curtesani. El fu atat

de micat i de petruns de frumusqa amabila a Metel in cat se opri i se incurca i
nu mai putu rosti ua bag, din cuvOntarea
preparata de mai 'nainte. Meta ar fi isbucnit in hohote de ris, doca tad acea boierime nu i-ar fi taiat pofta risului, i dca
nu s'ar fi uitat pe furi la tata-sii se-I \rep
din ochl ce clice.
Tatal sperase ca Ospetele s nu va intarclia aa de mult, de re-ce adusese cu el

atata lume. Mai credea castelanul ca'l va

grabi so plece vorbindu'i i de vedeniele i
de strigoil castelului.
www.dacoromanica.ro

NALITCA

349

Der la mesa, betranul o sfecli cand aucli

pe tenerul Landgraf ca'ncepe se vorbesca

vesel despre vedeniele castelului de la Kommbach, ca, se lauda cu vitejia lui i Ca spune ca

a facut ua prinsOre : se se iea la tranta cu

strigoil i s6'1 gonesca din castel.
Cum se'l gonii, clise Meta cu mult
grija, Domnia ta nu esci superat pe duhurile curate !
Ua privire grOznica a cinstitului tata
facu se leine cuventul pe buzele ca margenul ale fetei, mai nainte ca Domnul Land-

graf se bage de sema. De aceia, el irali

se turbura; ba clew ca dca n'ar fi fost
Domnul Landgraf, de sigur s'ar fi clis de
toti: da prost mai e!
Meta nu se putu opri i rise cu hohote,
ceia ce incurca i mai mult pe musafirul
lor care crequ c fata ride de vitejia lui
cu gonirea fantasmelor ; se roi ca focul i

trebui se bea mult i'ndata.

Tatal meti nu crede in asemenea lucruri , murmura Meta veclend incurcatura 1
nesciinta Landgrafului.

Der, dumnta, frumes donmiOra,

creql In fantasme?
www.dacoromanica.ro

NALIICA

350

0!

eil me joc cu ele and, din copi-

laria.

Dupg acest respuns, Meta se atepta ca

Landgraful s se mire 0 se se crucOscg ;

care nul fu Ons mirarea cand iia vedu ca
se uitg la dOnsa cu ug privire de dispret

0 de necredinla. Pentru ca el se luda,

Landgraful ii dede cu parerea cg V Meta
fgcea tot aa, i de aceia spusele el perdull din impresiunea i din efectul lor. El nu

putea s'i inchipuescg Ca fta spune ade-

verul; lui i-era frica sdravan, de i se da

drept un eroil care cautg pen i cu luminarea primejdiele 0 aventurele.
In primele dile, placerile vOnatorel full
atat de marl, in cat tOte cele-l-alte lucruri
furg uitate; se sculati de dimint, alergat
tag chua colo 0 colo, sOra jucati d'a baba
6rba i la loton ; dantuiag 0 petreceat in-

tr'una, aa Inca cand era so se culce, cgdeaf' de somn, Or slugile d'abia puteail sg
le tragg ghetele, se le scOt ggtelele, sO'i
pung in pat i sO'I invelescg ; altmintreli,
ar fi dormit irnbracati.
'apoI, inima lui fusese rgnitg de deul
amor ; nu se mai gandea de cat la Meta,
www.dacoromanica.ro

zrALtreA

351

la manele, la picioruple, la gulerul cret de

la gat, la perul Metel ; el nu mai socotea

alt de cat dca ii ede fetel mai bine in

haine pemb, verl, albastre on albe; dcil o
prinde cu gatul gol orl cu el legat cu ut panglica de catifea, i dca perul ei pudrat,
buzele el roiI din fire, sprincenile, trase
de la sine cu condeiul, mai aveaa trebuinta

de vr'ua arta pentru a'l pune frumuseta i

mai la iviela.
Der ochil Metel care erat ca doue lumini,

doue

1 pareau ca un fel de len-

tile cari aprind foetal acolo unde se pironesc !

Toi brbatir erati ferrneeati 1 prinsr in

lat, unil mai mult, er OW mai putin; acetia
din urma pentru ca gasiat cu nesce simpatice fete din cas tot felul de distractiuni.
Landgraful Onse nu avea de cat ua singura distractiune, aceia ense enorma, i a-

nume aceia de a'i tint ochil pe Meta i

de a nu'i ridica dupe dOnsa chiar dca cine-va
II vorbea ceva.

Castelanul nu scia ce se mai fad, de

desperare, i spusese fetel mil i sute de
rele despre Landgraf numal ca s'o pazsca ;
www.dacoromanica.ro

NALIICA

352

efectul fu tocnnai din contra, din

causa nedestoiniciei lui in afaceri de iubire.
der asi

Meta era ferte curiesa i doria foc se afle dca

Ospetele lor era ceva estraordinar de prirnejdios, oil era om ca toti Ornenii. Cat
despre tata-sn, Meta nu mai cam credea
intr'ensul de cand el ii risese de fantasme
i spusese ca. sunt mofturi.
Drept acsta, Meta se'nvertea imprejurul Landgrafului in tocmai ca fluturul
imprejurul luminarel. Voia se'i multumsca
curiositatea, lucru ferte firesc, caci Land-

graful era delicat i politicos, devotat i

mai cu serna era primul tener pe care Meta
'1 vedea aa mai de aprepe. De aceia, voi
se'l puna la proM pentru ni msura curagiul ; II vorbi deci de fantasine.
In fia-care nepte salile sunt luminate,
clise intr'un rand ; lucrul nu se va mai intempla ani d'a randul, i domniele vestre
dormqi !

Bine, deca e aa, la nepte nu ne vom

culca i vom merge acolo ; der nu rnerg

de cat cu DumnOta, care pail a cunOsce

locul atat de bine i-a fi atat de intima, cu
cea-l-alta lume.
www.dacoromanica.ro

NALIIC A

353

Da, ba anca eti voiam de mult se

me sui sus, tata ensa m'a oprit.
lui se nu'i spunem nimic.
Niel dupa, ce vorn merge? Vise codobatura de fa0 cam banuitOre, de re-ce
0!

il era cam tema ca tnerul senior s nu

spuna, a doua cli laudandu-se, i s nu'i pricMuesca el vr'o pedepsa, din cele sdravene.

Mo jur ca nu voit spune. Der vil

i Dumnta?
Viu.

Sera, Meta eclu pene tarcliti la ferestra

el', i se uita mereg spre partea cea-l-alta a
castelului. Cand cesornicul turnului, batu
doue-spre-clece, de o data salile se ilumi-

nara intr'acolo.
Meta ei afara, scobori scarile in verful
pici6relor, se speria cand il paru ca zaresce
lumina pe sub uile de la odaia tatalui sOil,
i cand nu'I at* sforaiturile. La capul scarel aude Ouse pe cine-va cal optesce numele, i cal iea mana in manele luf reel i
tremuratOre.
Deca ti-e frica, Vise ea incet, mO

due singura!
0 ! ce stal de vorbesci ! Ed am un
23

26,811.

www.dacoromanica.ro

NALIICA

354

curagiu cum nu se mai p6te ! ap, buniOra,

am curagiul se te imbratiez i so te serut!
i vorbind ast-fel o 0 saruta.
Nu esci nobil, domnule cavaler, (Ilse
Meta gafaind ; scil bine ca nu pot se strig

nici se me resbun, dar te voit spune Omului

care mi-e prieten 0 care me va resbuna,

set fug singura la fantasme 0 te las singur.
Deca poti 0 deca nu ti-e frica.

Nu mi-e frica de fantasme, der de

impertinentI da.

Ast-fel vorbind ajunsera la up Wei pe

care Meta o deschise cu cheia 0 care scartii
deschiciendu-se.

Intrara.

Un fel de fi0itura de haine de matase,

un ce minunat se aucli imprejurul lor. Se
aflau intr'ul sala care ardea in lumini, i
in miqlocul unul mare numer de haine de
serbatore, fail corpuri in ele. In tOta sala,
hainele incepura se faca la reverenti 0 la corn-

plimente. Ua tunica de cavaler, de matasa

inchisa, se vedea cum tremura salutand ua
haina de damasc. Unele haine i1 intorceall
spatele i plecau tarindull cOdele. 'apoi
ier ii faceau reverenti cu multa gravitate.
www.dacoromanica.ro

1,1 ALIICA

355

Se mai vedea i ua tunica plina de distinctiune, impodobit cu stele i cu cordOne;

inaintea ei faceat complimente, reverente

i metal-1ff fail sfarit. Ea mergea Meet pe
la ft-care, i tOte hainele il faceati loc, i,
facend cerc imprejurul ei, ateptat se se
apropia i se se opresca si inaintea lor. Tu-

nica se opria mai mult 'naintea rochielor

de matase, la care se observa un fel de
micare in dantele, ca i cum respira ceva
sub ele. Cele mai frumOse sciura se se indrepteze astfel in cat trecura inaintea celor
mai putin frumOse, in randul antait, ca se
fia in apropiere de tunica cu marele cordon.
De ua data, ultima ua se deschise ;
sgomot i fiVeturi se auqira in tail, sala,
t6te hainele se indreptara intr'acolo de unde
veniat ua rochi de miresa alba ca zapada
i la bogata tunica de cavaler ; rochia de
miresa, parea ca vine cu d'a-sila, ca i cum

ar fi fost adusa i tirita.

Tunica cu cordOne se apropia fudula de

rochia de miresa, care se inclina adanc

inaintea

ei ;

apol venira, t6te rochiele al-

bastre, roie i verde, i imbratisara pe cea

alba ; lucrul pal-ea atat de oribil in cat mica
23*

www.dacoromanica.ro

NALTICA

356

Meta se apucg de bratul Landgrafului i

nu'l mai pargsi.
Pe urmg, se apropig ug haing de cavaler de nunt langg rochia de miresa i i se
incling 1)6116 la pament ; dOr rochia de mi-

rsg se trase indra, ca i cum haina de

cavaler ar fi fost satana, de i pgrea a fi
fOrte frumos, muiat in argint i 'n aur, cu
panglici i cu frunze de briliante. Dr tunica de cavaler, cu care rochia de mirsg
venise in salg, sili pe acOsta so primscg
bratul hainel de cavaler, Or ea merse cu
tunica cea cu cruel i cordOne.
Dupo ele veniafl t6te cele-l-alte haine,
douO cate douO, facend la complimente i

la revere*.
Ce fiiituril
Veniad haine de prin tOte odgile laterale,
unele dupg altele, grOse i subtiri, impodo-

bite cu giuvaeruri, cusute cu broderil, i

intrecOndu-se care mai de care sO treca
inainte.
Giuvaerurile treceati inaintea fistOnelor

i se supgrau cand u festOng le eia 'nainte. Hainele de cavaler se inclinat inaintea

rochielor celor largi i se rgpellati spre cele

www.dacoromanica.ro

NALTICA

357

subtiri i delicate, der cand ale largi erati

mai bogate, apoi lasan pe cele subtiri i
veneau la cele largi.
Meta sirntea ca are se-1 villa un ris cu

hohote, cand de ua data ua din spatele

lor se deschise, i ua, haina de cavaler negra
i strimta intra inauntru, se infuria pe
langa Meta i Ina rind printre cei-l-alti.
Landgraful i Meta, strin1 unul de altul, II urmara jos in capela, pe treptele searilor acoperita cu catifea.
Acolo se aflau inaintea altarului ua haina

de preot cu marl podObe pe ea, care intinse manecile asupra hainei de rniresa ingenuchiata.
Urma, apoi pe tacute tOta slujba cununiel,
fa cuta tot de haine de preoti i de diaconi.

In momentul in care vestmintul de preot

impreuna manecele hainelor logodite, maneca rochiei de mirsa se smulse cu putere
i'ntrega rochia caclu la parnent. Atunci sari
dintr'un colt intunecos, haina negra de ca-

valer sub manecele careia stralucea ceva

ca de otel. Ea isbi tunica cea alba care caclu

langa rochia de miresa, cu manerul pumnalului eit afara, din piept.

www.dacoromanica.ro

358

NAIMCA

De ua data se ridica in capela un amestec

de sgomote, strigate, vaete, tipete i urlete !

Haina ngra de cavaler se intOrse i

veni drept spre Meta, se opri inainte-1 i
de ua data prhnind chip omenesc se uita
la densa cu intristare.
Omul! clise Meta i caclu plangend in
bratele Landgrafului.
Csornicul turnului batu unul dupa miezul noptil ; capela fu de o data cufundata
intr'un intunerec adanc. Meta plangea meret

la pieptul Landgrafului care o tinea in bratele lul.

Atunci, se aret ua mica lumina de felinar sus pe trepte, i putin dupa aceia se
infatia castelanul in persOna. El ridica felinarul in sus in cat lumina bine fetele celor
doul tineri i nu clise nitnic.
Pe numele lui Dumneclet, striga Meta

caclend in genunchi, pe numele lui Dumnezet, 11 jur, pre cinstite tata, ca n'am se
mai fac alta data ; nu de loc ! A fost acum
pentru prima data ; der acum, iI jur ca n'am
se mai fit curiosa. Der acum, ierte-me, cinstite tata ; d'aci 'nainte te voiti asculta in
www.dacoromanica.ro

NALIICA

369

teta vieta. Numai de randul Acesta ti-am

calcat porunca. N'am se mai fac.
0 lsa se vorbesca fara so clicA un singur cuvint, i-apol intorcendu-se catra Landgraf, castelanul vorbi ast-fel :

Pentru ct Onerea Vestra, Domnule

Landgraf,, nu ati respectat cinstea easel
mele i ati incelat pe mica mea copila, sunteti rugat a parasi o data cu cantecul cocoului castelul

Or dumneta, coconit,

plea, in odaia mea, unde de maine, cand

o canta cocoul, al se fii biciuita. cu vena

de boll fara iertare, pene cand ti se vor

duce tete curiositatile, i pofta de strigol
i tete prostiile pentru veci.
Landgraful pled, genunchiul i clise :
Pentru ca eti sunt singurul vinovat,

eu singur trebue se sufer pedepsa ; nu se

cuvine ense se amaresci pe incantatOrea dumitale feta, cad ea va fi dulcea mea sotia,

pe o alta nu pot iubi pe pament.

Se potrivesce cu traditiunile nobilel
Domniel-tale vise, Domnule Landgraf, se o
ceri de sop, ; ti-o dat, der inainte tot va
gusta din bici.
0 nu, dragul met domn ! din cesul
www.dacoromanica.ro

NALIICA

360

in care Meta

este sotia mea inaintea lui

Dumnecleti i a Domniei-tle, dumnta nu

trebue se mai ridici maim asupra el; ea

este a mea, efl trebue s'o aper i s'o departez de ori-ce primejdia. De curiositate
s'a tamaduit; nebuna n'a fost ci plina de
inima, pene cand a veclut ca i-a pierdut
amicul. De aceia, lasa-me se'i fiu arnicul
care nu o va trada, i scutesce gingaul
trup al incantaterei mele logodnici.
Te pricepi d'acurn, Domnule Landgraf, a mangaia 0 a muia inimele; sunt
gata ui da ertare, der te rog a te gandi

acum ca se nu te caesci pe urma ca nu

am aplicat fetei acest corectiun i acsta
urnilire inainte de a intra in casetoria.
Las'acesta in grija mea esclama
Landgraful imbratiand pe Meta, care sta
tot ingenuchiata la pament, plangend i tremurand.

Meta apoi se scula; se inchina Inaintea

parintelui set' i'l srut aspra mana, din
a carei putere i mania scapase numal cat
de un fir de per.

Peste vr'o cate-va lurri se Men nunta,

www.dacoromanica.ro

NALIrLA

361

der nu in capela castelului. Meta nu voi se

fia cununata acolo , cu ori-ce pret nu pu-

convinga, de V tatal el o arneninta cu carcera. Ea tinu ca cununia se se

facg, jos la biserica.. Fu u nunt imperaturg, s'o

tesca, der lumea se mira pentru ce Meta, ye-

sela Meta se Mouse atat de serilis i mereti se ulta indret, Ca i cum s'ar fi temut
de cine-va.

Nici prima nopte a nunteI Meta nu voi

se o petrea. la castelul de la Kommbach,

cum se cuvenea, ci pleca indata in Thuringia , acolo luminele revenira in ochii el,

i. pe multi inflcrara, i arsera.

Der nimeni nu bnui acesta, i ea mai
putin ca ori-cMe.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro