Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Urgente Medico Chirurgicale de Lucretia Titirca
Urgente Medico Chirurgicale de Lucretia Titirca
o Corpii straini care astupa gura, nasul sau traheea producind asfixia
2) Cauzele chimice pot fi substante acide sau bazice care actionind pe piele
produc arsuri, iar cind actioneaza pe mucoasa respiratorie sau digestive
produc intoxicatii acute
3) Cauzele termice ale accidentelor sunt flacara, apa, vaporii fierbinti sau frigul
- Consecintele actiunii lor sunt
o Arsurile
o Degeraturile
o Insolatia
o Socul caloric
4) Curentul electric actionind asupra organismului poate prvoca socul electric
si arsura electrica
Pentru salvarea accidentatului, indifferent de cauze si gravitate sa va actiona
cu rapiditate , respectindu-se principiile primului ajutor
1) Scoaterea victimei de la locul accidentului
2) Asezarea victimei in conditii favorabile acordarii primului ajutor
3) Examinarea rapida si sumara a victimei pentu aprecierea gravitatii
accidentului
4) Informare scurta asupra cauzelor accidentului
5) Intreruperea cauzei care a produs accidental
6) Efectuarea la nevoie a primelor ingrijiri
- Masaj cardiac extern
4
Respiratie artificial
Hemostaza provizorie
Toaleta si pansarea plagilor
Imobilizare provizorie a fracturilor
7) Indepartarea curiosilor si crearea unui baraj de securitate
8) Efectuarea miscarilor cu blindete
9) Anuntarea accidentului
10) Transportul la spital al victimei
11) Insotirea victimei pina la unitatea care-l va ingriji in continuare
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI
- Posibilitatile acordarii primului ajutor sunt diferite dupa locul in care s-a
produs accidental
Etape de executie
Timpi de executie
1. Asigurarea barajului
- Sunt indepartate persoanele curioase in jurul
de siguranta a victimei
accidentatului
2. Examinarea victimei
- Se efectueaza o prima examinare a
la locul accidentului
bolnavului pentru a constatat daca respire,
daca prezinta pulsatiile arterelor la carotida si
radial
3. Efectuarea primelor
ingrijiri
5. Asezarea victimei la
sol si pe brancarda
decubit
(supinaie)
6. Examinarea victimei
dorsal
- Se palpeaza bazinul
7. Efectuarea primelor
ingrijiri
8. Ridicarea victimei de
la sol
- Se pregateste brancarda
- Se ridica victima avind grija sa nu fie
mobilizate regiunile traumatizate
- Se pune pe targa
9. Transportul
accidentatului
ATENTIE!
- Ridicarea si asezarea accidentatului se vor efectua cu miscari line si cit mai
putine pentru a se evita agravarea leziunilor osoase daca exista
- Nu se flecteaza capul pe torace si toracele pe abdomen deoarece in cazul
fracturii de coloana vertebrala flexiunea ei poate provoca contuzia sau
sectiunea maduvei urmata de paralizie definitive
EFECTUAREA TRANSPORTULUI BOLNAVULUI N SPITAL
Transportul bolnavului n spital este o etap important deoarece efectuat
cu ntrziere sau n condiii neadecvate poate determina agravarea bolii sau
chiar decesul bolnavului.
Transportul primar transportul bolnavului la spital de la locul de munc,
de la domiciliu sau de la locul accidentului. Riscul este mai mare, deoarece
bolnavul este transportat nepregtit i fr un diagnostic cunoscut.
10
- Bolnavul este ridicat din pat de trei persoane: P.I susine bolnavul din regiunea
cefalic, sprijinindu-i capul, spatele i conduce aciunea de mobilizare i transport;
P.II susine regiunea lombo-sacrat i membrele superioare; P.III susine membrele
inferioare.
- P.I comand manevra numrnd 1, 2, 3; la comanda ,,3 bolnavul este ridicat i
se face un pas napoi.
- Brancardierii aduc targa n poziie orizontal sub bolnav, pe care cele trei
persoane l vor aeza cu grij.
- Se acoper bolnavul cu cele dou pturi.
- Cei doi brancardieri pornesc la comand de pe loc cu pai schimbai, pentru a
micora oscilaiile trgii.
Asistenta sau brancardierul din spate va supraveghea bolnavul n timpul
transportului.
- Bolnavul este transportat cu faa nainte, pentru a-i da sentimentul de siguran n
timpul deplasrii.
- Transportul bolnavului cu brancarda pe scri
2. Efectuarea tehnicii
incat tesuturile nu mai primesc oxigen. Cum singurele rezerve de oxigen sunt cele
care se gasesc in sangele arterial ce iriga acel tesut, hipoxia tisulara apare rapid si
se manifesta mai intai la nivel cerebral. Starea de constienta este pierduta brusc. Se
instaleaza apnea, adica dupa cateva respiratii agonice victima nu va mai respira, ca
rezultat a lipsei de oxigen a centrului respirator. Deci oprirea primar cardiaca
inseamna de fapt intotdeauna oprirea cardio-respiratorie de la inceput, pentru ca in
acest caz nu exista un interval de gratie, cu pastrarea respiratiei.
Stopul cardiac si respirator se interconditioneaza: stopul cardiac induce stopul
respirator in 20-30 sec., iar stopul respirator pe cel cardiac intr-un interval de 3-10
min.
Incetarea functiei respiratorii si a cei cardiac duce la stopul cardio-respirator care
corespunde cu moartea clinica.
Clinic stopul cardio-respirator se recunoaste prin
- Pierderea constientei
- Oprirea respiratiei
- Incetarea batailor inimii
- Absenta pulsului la artera carotida
- Paloarea extrema sau cianoza tegumentelor
- Relaxarea complete a musculaturii ducind la pierderi necontrolate de urina si
materii fecale
Intre moartea clinica si moartea biologica a tesutului nervos exista un interval scurt
30-90 de secunde la care functiile vitale mai pot fi restabilite.
Aprecierea functiilor vitale rapida si precisa se face prin
- Stabilirea existentei pulsului la arterele mari
- Culoarea tegumentelor
- Prezenta si eficienta miscarilor respiratorii
- Existent cianozei
- Aspectul pupilelor
Resuscitarea cardio-respiratorie este o urgent vitala in care interventia cadrului
medical trebuie sa fie rapida si eficienta imediata degajarii victimei si continua de
la locul accidentului in timpul transportului si la spital.
Stabilirea diagnosticului
Diagnostic
Stop cardiorespirator
Respiratie
Oprita
Circulatie
Oprita
Stare de
constienta
Pierduta
Alte
manifestari
Paloare sau
cianoza
Midriaza
Relaxarea
16
Lipotimie
Superficial
Puls slab
Tensiune
arteriala
scazuta
Pierduta
Coma
Profunda,
zgomotoasa
sau deprimata
Inconstienta
profunda
Soc
Pastrata
Puls amplu,
bine batut sau
colaps
circulator
Puls filiform
Tensiune
arteriala
prabusita
Pastrata
musculaturii
Dureaza citeva
secunde sau
minute
Revenire
spontana
In functie de
cauza comei
Stare generala
alterata in
functie de
cauzele
socului
Suportul vital avansat (SVA) care contine in plus fata de SVB tratamentul
electric de defibrilare si administrarea de medicamente, pentru reluarea activitatii
spontane a cordului.
3.
Masurile postresuscitare care contin masuri de reanimare si terapie intensiva
postresuscitare menite sa recupereze activitatea creierului, sa mentina functiile
vitale si totodata sa reduca efectele lipsei de oxigen la nivelul celulelor.
2.
1.
2.
3.
4.
1.
2.
3.
4.
18
5.
6.
1.
Respiraia gura la nas este o alternativa eficienta in cazul in care cea gura la
gura nu este posibila.
SUPORTUL VITAL DE BAZA LA ADULT
1.
2.
3.
simte.
In primele minute dupa un stop cardiac, victima poate sa respire foarte superficial
sau foarte neregulat. Nu trebuie confundat acest mod de respiraie cu cel normal,
de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde, iar daca exista dubii
asupra modului in care respira pacientul trebuie luata o atitudine conforma cu cea
din cazul in care pacientul nu respira.
5.
6.
b) Numai masajul cardiac extern, fara ventilaie artificiala (gura la gura sau gura la
nas) este considerat acceptabil, daca salvatorul nu e capabil sau nu doreste sa
execute respiraia gura la gura; studiile arata ca MCE fara ventilaie artificiala este
net superior lipsei de resuscitare, unele sugerand chiar ca procentul de
21
7.
Se continua resuscitarea:
pana cand soseste personalul calificat;
victima incepe sa respire normal;
salvatorul este epuizat.
Decizia de a opri resuscitarea se va lua atunci cand:
Victima prezinta semne de revenire a functiilor vitale si a cunostintei.
Diagnosticul de stop cardiac se face cu intarziere prea mare.
Semnele vitale nu apar dupa aproximativ 30-60 de minute de resuscitare.
Se observa evidente semne cerebrale care sa afecteze ireversibil calitatea
vietii pacientului.
Este depasita limita de rezistenta fizica a reanimatorului.
Pentru eficienta metoda de resuscitare cardio-respiratorie trebuie insusita correct.
Respectarea timpilor poate fi retinuta cu formula HELP-ME ceea ce in limba
engleza inseamna ajuta-ma .
Fiecare litera semnifica gesturile si succesiunea timpilor care preced insuflarea
aerului
- H hiperextensia mandibulei
- E - eliberarea cailor respiratorii
- L luxarea mandibulei inainte
- P pensarea nasului
22
M masaj cardiac
E extern
Eficienta resuscitarii depinde in primul rind de permeabilitatea cailor respiratorii.
Semnele de ameliorare sunt
- Recolorarea tegumentelor
- Reducerea midriazei
- Aparitia pulsului la arterele mari
- Reaparitia respiratiei spontane
- Semen de revenire a constientei
De obicei accidentatul resuscitat ramine in coma posthipoxica, dupa 2 minute de
masaj cardiac se poate observa daca pulsul este perceput spontan si daca se mentin
semnele de ameliorare, daca nu au aparut semnele de ameliorare nu se asteapta mai
mult de 12 secunde se reincep compresiunile sternale si ventilatia.
Ritmul de executie al manevrelor de respiratie artificial manuala nu depasesc 10-12
respiratii pe minut.
-
23
Fracturile sunt leziuni ce apar n urma actiunii unui traumatism puternic asupra
osului, constnd n ntreruperea continuitatii acestuia.
n functie de modul de actiune a agentului vulnerant, de intensitatea lui fracturile
pot fi de mai multe feluri:
fracturi nchise - tegumentele n jurul focarului de fractura sunt intacte
fracturi deschise - focarul de fractura comunica cu exteriorul printr-o plaga
fracturi directe - n care agentul traumatizant actioneaza chiar la locul de
producere a fracturii
fracturi indirecte - traiectul de fractura apare la distanta de la locul de actiune al
agentului vulnerant
De asemenea, traiectul fracturii poate avea aspecte foarte variate, dupa mecanismul
de producere: fracturi spiroide, fracturi cu nfundare, deplasate. La fel pot fi
fracturi complete,interesnd ntreaga circumferinta a osului sau incomplete
(partiale).
La batrni sau la persoane cu diverse afectiuni osoase pot apare fracturi n urma
unor traumatisme minore, sau chiar la efectuarea unui pas gresit.
Pentru recunoasterea unor fracturi sunt doua grupe de semne:
Semne de probabilitate
durere spontana sau ntr-un punct fix, exacerbata la palpare sau mobilizare
impotenta functionala a membrului afectat
deformarea si scurtarea regiunii, pozitie vicioasa
echimoze tardive
24
25
27
Entorsa gleznei
Luxatia ruptura capsulei articulare , a ligamentelor cu dislocarea oaseor din
articulatie pierzind contactul dintre ele partial sau total.
Este leziunea care consta din pierderea contactului normal dintre suprafetele
articulare ale oaselor care formeaza o articulatie (deplasarea capetelor osoase ale
29
unei articulatii). Dupa modul de producere luxatiile pot fi complete sau incomplete.
Primul ajutor consta din imobilizarea provizorie a membrului afectat fara a tenta
reducerea luxatiei. Accidentatul se transporta la spital.
Luxatia cotului
SCOP
Reducerea durerii prin imobilizarea corecta a membrului accidentat si
prevenirea instalarii complicatiilor
SEMNELE LUXATIEI
- Durere vie
- Limitarea miscarilor
- Impotenta functionala cu pozitie vicioasa fata de pozitia normal a regiunii
- Scurtarea segmentului
- Deformarea regiunii
- Echimoze
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN ENTORSE
- Se administreaza bolnavului calmante pentru ai suprima durerea
- Se aplica circular la nivelul articulatiei un manson imbibat in apa rece pe o
portiune cit mai intinsa din membru, in pozitia existent
- Se fixeaza mansonl cu ajutorul unei fese , efectuiand un bandaj
compresivconducind fasa in 8, asezind piciorul in unghi drept cu gamba
- Se aseaza accidentatul pe targa si se transporta la spital
SEMNELE ENTORSEI
- Durere mai putin intense
- Impotent functional relative
- Deformarea regiunii prin edem si formarea de lichid in interiorul articulatiei
hidrartroza
-
30
32
33
Aplicarea garoului este ultima varianta la care apelam. Garoul poate fi improvizat
folosind curea, cravata, fular, sfoara, etc. Se foloseste doar n cazuri extreme si n
situatia n care hemoragia nu se putea controla prin alte metode (amputatie de
membru). Important este oprirea hemoragiei fara a comprima excesiv tesuturile.
Garoul, odata cu oprirea sngerarii, produce oprirea circulatiei sngelui n
portiunea de membru situata dedesubtul lui. Din aceasta cauza mentinerea sa mai
mult de 2 ore poate duce la complicatii deosebit de grave. Totdeauna la montarea
unui garou trebuie atasat un bilet, care nsoteste bolnavul, si pe care se noteaza
obligatoriu urmatoarele date: nume,prenume, ora exacta a aplicarii garoului. Din
30-30 minute se slabeste 1-2 minute garoul pentru a permite irigarea segmentului
de membru subiacent.
Ridicarea garoului se face doar n conditii de spital si de personal competent.
Hemostaza definitiva se obtine prin obliterarea permanenta si definitiva a vasului
care sngereaza. Cel mai folosit procedeu fiind prin ligatura cu fire.
Hemostaza medicamentoasa se bazeaza pe procesul de coagulare al singelui si
anume folosirea de substante chimice cu actiune locala, apa oxigenata, adrenalina
1, substante biologice cu actiune hemostatica locala, substante cu actiune
generala clorura de calciu, vitamina K, vitamina C.
In hemoragiile mari in care accidentatul prezinta semen de anemie acuta , dupa
efectuarea hemostazei , este necesara transfuzia de singe integral sau plasma.
Hemoragiile mari se manifesta prin
- Agitatie
- Paliditate
- Ameteli
- Cefalee
- Extremitati reci
- Transpiratii reci
- Tensiune arterial prabusita
35
Puls rapid
Respiratie accelerate
Dilatarea pupilelor
Slabirea sfincterelor
Convulsii
Lipotimie
Important de retinut
- Nu se aplica tinctua de iod pe rana
- Nu se aplica antiseptic in arsuri
- Nu se aplica vata direct pe plaga
- Nu se toarna solutii antiseptic in plagile penetrante si perforante
- Nu se executa manevre de explorare a ranilor
- Nu vor fi scoase din plaga corpurile straine, fragmentele de os sau chiar
agentul vulnerant , aceste manevre pot duce la hemoragii grave
- Se efectueaza vaccinarea antitetanica
-
lichide si electroliti
Bilantul lezional al pacientului ars se face n functie de suprafata arsa si de
gradul de profunzime al arsurii. Pentru calcularea suprafetei arse se foloseste
regula lui Wallace numita si regula lui 9.
37
38
Primul ajutor n cazul pacientilor care au suferit o arsura respecta princiipiile deja
discutate. Siguranta salvatorului este primul lucru de care trebuie sa ne asiguram.
Controlul nivelului de constienta si evaluarea functiilor vitale conform
protocolului ABC sunt si ele valabile.
Ingrijirile acordate imediat
- se scoate victima de sub actiunea agentului vulnerabil
- se efectueaza stingerea prin stropire cu apa a imbracamintei, nu se vor
decoperi de imbracaminte regiunile arse
- se acopera accidentatul cu cearceafuri sterile si curate fara a indeparta
resturile de haine de pe tegumentele arse
- se calmeaza durerea ppentru a preveni socul
- se face tratamentul local al plagilor
- in arsurile chimice se executa o spalare locala cu apa incalzita la 24-280
- se iau masuri de urgent pentru a transporta accidentatul la spital
- se supravegheaza tot timpul transportului
39
lase sechele
- gradul III: edem important, pielea avand o culoare gri-albastruie, flictenele
au continut hemoragic si poate apare necroza si gangrena in cateva zile,
ulceratiile se vindeca in 2-3 luni
- gradul IV: cand sunt afectati inclusiv muschii, tendoanele, oasele si apare
necroza si gangrena in cateva ore.
Semne si simptome In cazul in care simti piscaturi si senzatii de amortire, iar
temperatura este foarte scazuta este momentul sa actionezi: misca-ti degetele
mainilor si ale picioarelor, loveste-ti picioarele, performeaza miscari
asemanatoareaplauzelor pentru a reincepe sa simti zona afectata. Daca in urma
efortului depus rezultatele sunt nule, aplica metode specifice de reincalzire a zonei
inghetate cu apa calda.
Cand pielea sufera din cauza degeraturilor usoare aceasta are un aspect galbengri, leziunea nu este dureroasa, iar durerea intensa apare in momentul reincalzirii
partii respective. In cazul degeraturilor grave, de gradul III sau IV, leziunea se
caracterizeaza prin placi groase, reci, de culoare rosie-violacee si foarte
dureroase. In asemenea situatii trebuie consultat medicul cat mai repede cu putinta.
Primul ajutor n aceste situatii respecta principiile de evaluare si ABC.
Primul ajutor
Primul ajutor consta din ncalzirea treptata a ntregului corp si din luarea unor si
din luarea unor masuri menite sa accelereze circulatia sngelui n segmentul
degerat:
ncalzirea treptata se face nti acoperind bine victima n paturi groase si apoi
introducnd-o n camere care se ncalzesc foarte ncet, astfel nct numai dupa 3-4
ore sa ajunga la temperatura de 20;
regiunea degerata se frectioneaza blnd n acest timp, cu alcool;
bolnavului i se dau sa bea cantitati mici de bauturi alcoolice tari si lichide din ce
n ce mai calde (ceaiuri, supe) .
n cazul n care rencalzirea se face prea brutal bolnavul intra ntr-o stare de soc
manifestat prin frison, crampe musculare, somnolenta pna la lesin, putnd sa
decedeze dupa cteva ore.
Specific cazului este atentia deosebita ce trebuie acordata la mobilizarea
hipotermicului.
Orice miscare mai brusca sau necoordonata poate agrava situatia sau poate duce la
stop cardiac.
n cazul pacientilor aflati n stop cardiac masajul cardiac este mai dificil de efectuat
deoarece toracele hipotermicului este mai rigid.
HIPOTERMICUL NU POATE FI DECLARAT DECEDAT PNA CE NU
ESTE RENCALZIT.
43
Rencalzirea hipotermicilor se face lent, 10C / ora. Din acest motiv resuscitarea
acestor pacienti este de durata mai lunga, pna la atingerea temperaturii normale a
corpului. Defibrilarea nu poate fi folosita dect dupa ce temperatura corpului este
peste 30 de grade C.
Metode cunoscute si folosite pentru rencalzire sunt:
rencalzire externa pasiva, consta din nvelirea pacientului cu paturi si pastrarea
lui n mediu ambiant cald. Acest tip de rencalzire se foloseste pentru pacientii cu
hipotermii usoare sau eventual medii cu temperatura centrala de peste 32 grade C.
rencalzirea externa activa, se efectueaza prin imersia totala a pacientului n baie
cu apa ncalzita la 40 grade C sau prin folosirea de paturi ncalzite sau pungi cu apa
calda. Aceasta tehnica este potrivita pentru pacientii aflati n hipotermie medie cu o
temperatura central pna la 31 grade C sau cel mult 30 grade C. Imersia n apa
calda se foloseste atunci cnd dorim sa rencalzim pacientul rapid, acest lucru fiind
aplicabil la cei care au pierdut temperatura n mod rapid.
rencalzirea activa centrala - folosite n unitati spitalicesti.
In cazul unei stari mai grave, persoana trebuie transportata de urgenta la
spital.
Atentie!
In cazul degeraturilor grave nu trebuie sa se faca reincalzirea regiunii degerate la
fata locului sau in timpul transportului, ci la unitatea spitaliceasca, deoarece un
segment dezghetat si neprotejat suficient de un pansamnet steril corespunzator este
mult mai expus unor infectii in timpul transportului, decat unul inghetat.
Tratamentul degeraturilor se face cu:
unguente - glicerina, pe baza de venin de albine, spanz);
tincturi - din buruiana de venin, angelica, administrate de 3 ori pe zi, cate 10
picaturi o data);
decocturi - telina, morcov, radacina de ghimbir;
comprese si bai cu infuzii - pin, sofranel, samburi de gutui, muguri de brad,
cu suc de ceapa, varza, cataplasme cu varza cruda.
"Incalzirea zonelor degerate nu se face brusc, astfel, se recomanda incalzirea
zonei degerate, fie cu ajutorul propriului corp (ex. plasarea mainilor la subrat sau
intre pulpe), fie cu ajutorul mainilor insotitorilor sau folosind saci de dormit
uscati. De asemenea, este indicata deplasarea spre adaposturi calde unde se pot
schimba hainele ude si se pot folosi bai cu apa calda (care nu trebuie insa sa
depaseasca 40-42C)".
Totodata nu se recomanda frecarea cu zapada deoarece poate agrava
leziunile tegumentare. De asemenea, nu este indicata nici tinerea zonelor
degerate in apropierea unei surse intense de caldura (de exemplu: focul,
incalzitoare electrice, etc.).
"Tratamentul consta in stimularea circulatiei sanguine la nivel local, lucru care
44
45
- absenta pulsului
- prabusirea tensiunii arteriale
- pierderea reflexlui papilar
- pierderea constientei
- semen de iritatie meningeana
- incapacitatea victimei de a chema ajutor
Arsura electrica
- apare la locul de contact , este putin dureroasa
- are forma rotunda sau ovalara si bine delimitate
- leziunea superficial este insotita de alterarea tesuturilor din profunzime
- plaga este adinca si se cicatrizeaza greu
47
- resuscitare cardio-respiratorie
- dupa revenirea starii de constienta la nivelul plagii se aplica un pansament
protector aseptic
- transportul la spital cit mai urgent
- in timpul transportului se supravegheaza functiile vitale si starea de
constienta
49
50
51
52
53
55
Simptomatologie:
faza de excitaie (de beie) (la o alcoolemie de 12%): greuri;
vrsturi; agitaie psihomotorie; logoree; disartrie; agresivitate
faza de incoordonare (la o alcoolemie de 23%): tulburri de
coordonare i echilibru; facies congestionat
faza de com (la o alcoolemie de 35%): hipotonie muscular;
hipo sau areflexie; relaxare sfincterian; midriaz; bradipnee; tahicardie;
tegumente reci i palide; sput (saliv) aerat
Primul ajutor:
provocarea urgent a vrsturii (dac este contient)
spltur gastric cu soluie de bicarbonat de sodiu 4-5% i
crbune medicinal
administrare de cafea foarte concentrat, ndulcit cu mult zahr
pung cu ghea sau comprese reci pe frunte
nclzirea minilor i picioarelor
2) Intoxicaia cu alcool metilic:
Simptomatologie: cefalee (durere de cap) intens; delir; vrsturi; colici
intestinale; diaree; dispnee; cianoz; tahicardie; hipotensiune arterial; cecitate
(orbire) total; midriaz; mialgii (dureri musculare); convulsii.
Poate provoca rapid deces, prin edem pulmonar acut sau stop cardiorespirator, avnd prognostic deosebit de grav.
Primul ajutor:
spltur gastric cu ap bicarbonatat 4-5% + crbune activat
administrarea antidotului: alcool etilic (0,5 ml/kg corp, la 2
ore)
combaterea acidozei (bicarbonat de sodiu)
vitamine din grupul B
3) Intoxicaia cu nicotin:
Se produce prin consum exagerat de nicotin, sau accidental, prin nghiirea unor
substane de protecie a plantelor (pesticide) pe baz de nicotin.
Simptomatologie: cefalee; ameeli (vertij); stare de ru; transpiraii
abundente; vrsturi; diaree; tahicardie; convulsii. n cazurile grave se poate instala
stare de oc i aralizie a musculaturii respiratorii, cu stop respirator.
56
Primul ajutor:
provocarea vrsturii (dac a nghiit nicotina)
crbune medicinal i sulfat de sodiu
perfuzie endovenoas (P.E.V.) cu glucoz i ser fiziologic
vitamine din grupul B
resuscitare (dac exist stop respirator)
4) Intoxicaia cu benzin:
Simptomatologie: stare de ebrietate; cefalee; ameeli; vrsturi; tremurturi;
pierderea strii de contien. n cazurile grave pot apare paralizia musculaturii
respiratorie i starea de oc.
Primul ajutor:
scoaterea accidentatului la aer
crbune medicinal
resuscitare respiratorie (dac este necesar)
Este contraindicat administrarea de lapte, sau substane uleioase.
5) Intoxicaia alimentar:
a) Cu carne, pete:
Simptomatologie: greuri; vrsturi; diaree fetid; astenie; dureri abdominale
i lombare; facies toxic; paloare; transpiraii; frisoane; febr; tahicardie; expiraie
fetid.
Primul ajutor:
vrstur
spltur gastric (cu ap cald i sare)
nclzirea accidentatului
b) Cu ciuperci otrvitoare:
Simptomatologie: apare de la 30 minute pn la 48 ore de la ingestie;
hipersalivaie; transpiraii abundente (profuze); vrsturi; tulburri de vedere;
cefalee; hipotensiune arterial; tulburri de ritm cardiac; stare de nelinite;
insuficien respiratorie; chiar paralizii.
Primul ajutor:
s bea mult ap cu sare (nu lapte), apoi provocarea vrsturii
crbune medicinal
alcalinizare: cu bicarbonat de Na
O2
57
6) Intoxicaia cu somnifere:
Simptomatologie: iniial stare de agitaie, apoi somn profound; mai pot apare i
stri de ru, vrsturi, convulsii, insuficien respiratorie, paralizie respiratorie
(este letal).
Primul ajutor:
dac este contient: s bea ap i sare, apoi provocarea vrsturii
dac este stop respirator, se face resuscitare
7) Intoxicaia cu calmante:
Simptomatologie: grea; vrsturi; diaree; stri de agitaie; convulsii; n
cazurile grave stop cardio-respirator..
Primul ajutor:
dac intoxicaia este depistat rapid se provoac vrstur; dac
este descoperit tardiv, se administreaz doar crbune medicinal i sulfat de sodiu
n stop cardio-respirator: resuscitare.
Intoxicatiile cu CO
Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, fara gust, degajat de toate
combustiile incomplete. Este o intoxicatie de cele mai multe ori colectiva si de
obicei accidentala.
Acuzele prezentate de pacienti sunt: astenie, cefalee, ameteli, greturi, varsaturi,
pierderea constientei, aspect visiniu al pielii.
Conduita de urmat: siguranta salvatorului. Nu este permisa intrarea n zona cu
emanari de gaze fara echipament de protectie.
n toate cazurile pacientul trebuie scos imediat din mediul toxic, transportat ct mai
rapid la o unitate spitaliceasca. Daca este posibil administram oxigen ct mai
precoce n concentratii mari.
Intoxicatia cu substante caustice
n grupul substantelor caustice sunt cuprinse o serie de acizi (azotic, clorhidric,
sulfuric, etc.)
sau baze puternice (amoniac), sau mai slabe (amoniu), care pot produce n raport
cu natura lor si gradul de toxicitate leziuni ale mucoaselor de la simplul eritem la
necroza.
58
59
61
Tehnica:
se dezobstrueaza caile aeriene
se masoara lungimea sondei pe obraz de la narina la tragus
62
63
64
Sonda de intubat
65
66
BIBLIOGRAFIE
67