C1-4-INGRIJIRILE ACORDATE BOLNAVILOR IN URGENTE

Suferinta organismului provocata in agresiunea unor factori ai

mediului inconjurator constituie o urgent care trebuie tratata din primele
minute de la producerea ei.
Toate masurile luate pentru salvarea vietii si sanatatii bolnavilor
alcatuiesc asistenta de urgenta , din care masurile elementare luate imediat
formeaza primul ajutor.
Asistenta medicala de urgenta ocupa un loc special, ca prim contact
trebuie sa se rezolve prompt si competent toate cazurile de imbolnavire care
pun in pericol
iminent sanatatea, dar si viata bolnavului.
OBIECTIVE URMARITE IN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
PRESPITALICESC
In abordarea unei urgente medico-chirurgicale, se va urmari cateva
obiective:
- evaluarea urgentei la prima vedere: este sau nu o urgenta?
natura urgentei
cauza care a produs-o
gravitatea
numarul victimelor (in caz de accident colectiv)
masuri ce trebuie intreprinse
succesiunea acestora
- estimarea timpului scurs de la producerea urgentei pana la primele masuri
intreprinse
- limitarea efectului produs de agentul primar
- scoaterea accidentatului din zona
- efectuarea bilantului lezional si a triajului dupa criteriul vital
- stabilirea prioritatilor de intervene in ordinea urgentei vitale
- aplicarea masurilor de prim ajutor
1

- aprecierea rezultatelor in urma masurilor aplicate

- asumarea responsabilitatii de a urmari pacientul si de a-1 trimite la spital
- evaluarea factorilor de risc in timpul transportului

Principiile generale de acordare a primului ajutor medical.

Este un complex de cele mai simple proceduri medicale efectuate la locul
accidentului, sub forma de autoajutor, sau ajutor reciproc, la fel de
participantii la procesele de salvare cu folosirea echipamentului standard si
celui improvizat.
Scopul principal este salvarea vietii omului, eliminarea factorului de
agresiune si evacuarea rapida sinistratului din zona afectata.
Termenul optimal de acordare a primului ajutor medical e pina la 30 min.,
dupa primirea traumei, si pina la 10 min. in caz de otravire.
In caz de oprire a respiratiei acest termen se scurteaza pina la 5-10 minute.
Importanta factorului de timp se caracterizeaza prin acea ca: pacientii carora
li sa acordat primul ajutor medical in primele 30 de min. dupa traumatizm,
complicatiile posttraumatice se micsoreaza in jumatate in comparatie cu
traumatii carora li sa acordat ajutor dupa acest termen.
Lipsa ajutorului medical timp de 1 ora dupa traumatizm mareste numarul de
cazuri de deces la pacientii grav afectati cu 30 %; pina la 3 ore cu 60%; pina
la 6 ore cu 90%. Timpul din momentul traumatizmului pina la acordarea
primului ajutor trebuie maximal scurtat.
Primordial este necesar de eliminat factorul agresiv: de a evacua sinistratul
de sub darimaturi, din apa, de scos din incapere arzinda sau din zona
afectata de substante otravitoare, de scos din automobil etc. este necesar
de a aprecia repede si corect starea sinistratului. In timpul examinarii este
necesar de apreciat este viu sau mort, apoi de determinat gradul de
traumatizare, continua hemoragia sau nu.

Ingrijirile se acorda bolnavilor in functie de cauzele care au generat

suferinta, aceste cause se impart in 4 categorii
-

Mecanice

Chimice
2

Calorice

Electrice

1) Actiunea distructiva a unui factor mecanic asupra corpului omenesc

este numita TRAUMATISM
-

Agentul vulnerant , in functie de masa sa si viteza cu care actioneaza ,

poate provoca fracture, luxatii sau entorse, contuzii, plagi , leziuni
visceral insotite de hemoragie interna sau externa

Exista si efecte grave ale unor cauze mcanice care nu sunt

traumatisme
o

Apa care blocheaza caile respiratorii producind inecul

Corpii straini care astupa gura, nasul sau traheea producind asfixia
2) Cauzele chimice pot fi substante acide sau bazice care actionind pe
piele produc arsuri, iar cind actioneaza pe mucoasa respiratorie sau
digestive produc intoxicatii acute
3) Cauzele termice ale accidentelor sunt flacara, apa, vaporii fierbinti sau
frigul
-

Consecintele actiunii lor sunt

o

Arsurile

Degeraturile

Insolatia

Socul caloric

4) Curentul electric actionind asupra organismului poate prvoca socul

electric si arsura electrica
Pentru salvarea accidentatului, indifferent de cauze si gravitate
sa va actiona cu rapiditate , respectindu-se principiile primului
ajutor
1) Scoaterea victimei de la locul accidentului
2) Asezarea victimei in conditii favorabile acordarii primului ajutor
3) Examinarea rapida si sumara a victimei pentu aprecierea gravitatii
accidentului

4) Informare scurta asupra cauzelor accidentului

5) Intreruperea cauzei care a produs accidental
6) Efectuarea la nevoie a primelor ingrijiri
-

Masaj cardiac extern

Respiratie artificial

Hemostaza provizorie

Toaleta si pansarea plagilor

Imobilizare provizorie a fracturilor

7) Indepartarea curiosilor si crearea unui baraj de securitate
8) Efectuarea miscarilor cu blindete
9) Anuntarea accidentului
10)

Transportul la spital al victimei

11)

Insotirea victimei pina la unitatea care-l va ingriji in continuare

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI

Posibilitatile acordarii primului ajutor sunt diferite dupa locul in care sa produs accidental

Etape de
executie

Timpi de executie

1. Asigurarea
barajului de
siguranta a
victimei

Sunt indepartate persoanele curioase in jurul

accidentatului

2. Examinarea
victimei la locul
accidentului

Se efectueaza o prima examinare a bolnavului

pentru a constatat daca respire, daca prezinta
pulsatiile arterelor la carotida si radial

3. Efectuarea
primelor ingrijiri

4. Scoaterea
victimei din
focarul de

In caz de stop cardiac se examineaza pulsul la

arterele mari, respiratia, pupilele

Se efectueaza manevrele de degajare a cailor

respiratorii si manevrele de respiratie artificial, la
nevoie masaj cardiac extern cu respiratie artificiala

Se efectueaza hemostaza provizorie daca

accidentatul are hemoragie abundenta

Se scoate victima de la locul accidentului,

pastrindu-se pe cit posibil pozitia in care a fost
surprins
5

agresiune

5. Asezarea victimei
la sol si pe
brancarda

Mobilizarea accidentatului se executa astfel in cit

segmental cap-git-trunchi-bazin sa formeze un bloc
rigid

Din spatii inguste , profunde sau de alta forma

salvatorul trebuie sa aplice metode care sa asigure
securitatea victimei in timpul mobilizarii

Se aseaza victima la sol prin gesture blinde in d d ,

mai rar lateral, cu capul situate mai jos decit
trunchiul daca este inconstient

Bolnavul cu plagi abdominal va fi asezat in d d cu

coapsele flectate pe bazin

Bolnavul cu fracturi ale coloanei vertebrale se

aseaza in decubit ventral pe o planseta

Pacientul cu traumatism thoracic si fracture costale

se aseaza in pozitie semisezinda dorsal
6

decubit dorsal (supinaie)

6. Examinarea
victimei

Cind prezinta tulburari respiratorii sufocare,

cianoza, agitatie se aseaza in pozitie semisezinda
pe partea bolnava

Bolnavul care prezinta semen de hemoragie

abundenta - puls tahicardic, paloare, , sete,
mucoase palide va fi asezat in decubit dorsal cu
capul inclinat lateral

Se efectueaza cu multa atentie

Se examineaza tegumentele pentru a descoperi

hemoragiile

Se examineaza conturul capului pentru a observa

eventualele denivelari ale cutiei craniene

Se controleaza pavilioanele urechilor si narinele

Se examineaza fiecare membru superior si inferior,

daca prezinta deformari sau daca prezinta
7

mobilitate

Se palpeaza bazinul

Se palpeaza toracele prin compresiune usoara in

caz de fracture manevrele sunt dureroase

7. Efectuarea
primelor ingrijiri

Se efectueaza masajul cardiac extern si respiratia

artificial

Se efectueaza hemostaza provizorie

Se efectueaza imobilizarea provizorie a

fracturilorsau a luxatiilorutilizind mijloacele special

Se efectueaza toaleta plagilor si pansarea lor

8. Ridicarea
victimei de la sol

9. Transportul
accidentatului

Se pregateste brancarda

Se ridica victima avind grija sa nu fie mobilizate

regiunile traumatizate

Se pune pe targa

Se transporta cu targa pina la salvare si apoi la

spital

ATENTIE!

10

Ridicarea si asezarea accidentatului se vor efectua cu miscari line si

cit mai putine pentru a se evita agravarea leziunilor osoase daca
exista

Nu se flecteaza capul pe torace si toracele pe abdomen deoarece in

cazul fracturii de coloana vertebrala flexiunea ei poate provoca
contuzia sau sectiunea maduvei urmata de paralizie definitive
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN STOPUL CARDIO-RESPIRATOR

Stopul cardio-respirator (SCR) semnifica absenta respiratiei si

circulatiei spontane.
Oprirea simultana a respiratiei si circulatiei este extrem de rara
si se produce atunci cand organismul este distrus brusc si
masiv, ca de exemplu in accidentele foarte grave. In
majoritatea cazurilor una dintre functiile vitale se opreste prima
si secundar cealalta.
In cazul stopului respirator primar, inima va continua sa bata un
interval variabil de timp. Schimbul gazos la nivel pulmonar
continua pana se epuizeaza rezerva de aer din plamani. In
perioada cat inima bate, pulsul arterial este prezent. Apoi lipsa
oxigenului la nivelul muschiului inimii va conduce la oprire
cardiaca. Timpul in care survine oprirea cordului, secundara
opririi respiratiei, este variabil si depinde de mai multi factori ca
rezistenta cordului la hipoxie, cantitatea de oxigen in sange etc.
In oprirea primar respiratorie exista un interval de gratie
scurt, in care activitatea cardio-circulatorie este inca prezenta.
Fara interventie terapeutica imediata, ce consta in ventilatie
artificiala, cordul se opreste.
Prin stopul cardiac se intelege incetarea brusca si neasteptata a
circulatiei la un pacient care nu era previzibil ca ar putea sa
moara in acel moment. Oprirea primar cardiaca este urmata
automat de oprirea respiratorie, care insa de obicei nu este
11

precizata, deoarece este subinteleasa.

Fiziopatologic, cand cordul se opreste, dispare imediat
si circulatia sangelui, astfel incat tesuturile nu mai primesc
oxigen. Cum singurele rezerve de oxigen sunt cele care se
gasesc in sangele arterial ce iriga acel tesut, hipoxia tisulara
apare rapid si se manifesta mai intai la nivel cerebral. Starea de
constienta este pierduta brusc. Se instaleaza apnea, adica dupa
cateva respiratii agonice victima nu va mai respira, ca rezultat a
lipsei de oxigen a centrului respirator. Deci oprirea primar
cardiaca inseamna de fapt intotdeauna oprirea cardiorespiratorie de la inceput, pentru ca in acest caz nu exista un
interval de gratie, cu pastrarea respiratiei.
Stopul cardiac si respirator se interconditioneaza: stopul cardiac
induce stopul respirator in 20-30 sec., iar stopul respirator pe
cel cardiac intr-un interval de 3-10 min.
Incetarea functiei respiratorii si a cei cardiac duce la stopul
cardio-respirator care corespunde cu moartea clinica.
Clinic stopul cardio-respirator se recunoaste prin
-

Pierderea constientei

Oprirea respiratiei

Incetarea batailor inimii

Absenta pulsului la artera carotida

Paloarea extrema sau cianoza tegumentelor

Relaxarea complete a musculaturii ducind la pierderi necontrolate de

urina si materii fecale
Intre moartea clinica si moartea biologica a tesutului nervos
exista un interval scurt 30-90 de secunde la care functiile vitale
mai pot fi restabilite.
Aprecierea functiilor vitale rapida si precisa se face prin

Stabilirea existentei pulsului la arterele mari

Culoarea tegumentelor

Prezenta si eficienta miscarilor respiratorii

Existent cianozei

Aspectul pupilelor
12

Resuscitarea cardio-respiratorie este o urgent vitala in care

interventia cadrului medical trebuie sa fie rapida si eficienta
imediata degajarii victimei si continua de la locul accidentului in
timpul transportului si la spital.

Stabilirea diagnosticului

D
i
a
g
n
o
s
ti
c

Re
sp
ira
tie

C
i
r
c
u
l
a
t
i
e

St
ar
e
de
co
ns
tie
nt
a

Alt
e
m
an
ife
st
ari

S
t
o
p
c
a
r
d
i
o
r
e
s
p
ir
a
t
o
r

O
pri
ta

O
p
r
i
t
a

Pi
er
du
ta

Pal
oa
re
sa
u
cia
no
za
Mi
dri
az
a
Re
la
xa
re
a
m
us
cu
lat
uri
13

i
Li
p
o
ti
m
i
e

Su
pe
rfi
ci
al

P
u
l
s
s
l
a
b

Pi
er
du
ta

Du
re
az
a
cit
ev
a
se
cu
nd
e
sa
u
mi
nu
te

T
e
n
s
i
u
n
e
a
r
t
e
r
i
a
l
a
s
c
a
z
u
t
a
C
o
m
a

Pr
of
un
da
,
zg
o
m
ot

P
u
l
s
a
m
p
l
u

Re
ve
nir
e
sp
on
ta
na

In
co
ns
tie
nt
a
pr
of
un

In
fu
nc
tie
de
ca
uz
a
co
14

S
o
c

oa
sa
sa
u
de
pri
m
at
a

,
b
i
n
e
b
a
t
u
t
s
a
u
c
o
l
a
p
s
c
i
r
c
u
l
a
t
o
r

da

m
ei

Pa
str
at
a

P
u
l
s
fi
li
f
o
r
m

Pa
str
at
a

St
ar
e
ge
ne
ral
a
alt
er
at
a
in
fu
nc

T
e
n
15

s
i
u
n
e
a
r
t
e
r
i
a
l
a
p
r
a
b
u
s
i
t
a

tie
de
ca
uz
el
e
so
cu
lui

Recunoasterea stopul cardiac

Victima sau pacientul este inconstient (pierderea cunostintei apare in 1015 secunde de la stop)

Lipsa respiratiei sau respiratii agonice

Pielea este palida, iar apoi devine cenusie (cianoza)

Absenta pulsului la carotida (nu il cautam mai mult de 10 secunde)

Pupilele dilatate (se numeste midriaza fixa, dar nu este un totdeauna un

semn sigur).

Nu este recomandat sa ascultam cordul sau sa masuram tensiunea

arteriala, deoarece se pierde timp pretios.
RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA (RCP)

16

Resuscitarea cardiopulmonara (RCP) reprezinta manoperele

medicale ce trebuie efectuate atunci cand avem in fata un
pacient cu un stop cardiac si/sau respirator.
Victimele unui stop cardio-respirator au nevoie de manevre de
resuscitare in cel mai scurt timp posibil. Resuscitarea asigura o
circulatie sanguina cu un debit cardiac mic, dar esential catre
inima si creier. Aceasta creste probabilitatea reluarii ritmului
cardiac normal. Compresiile toracice pot salva viata victimei,
daca nu poate fi aplicat un soc electric (defibrilare) in primele 5
minute dupa stop.
RCP este formata din trei mari grupe de manopere
terapeutice:
1. Suportul vital bazal (SVB) format din totalitatea masurilor care pot
realiza o minima presiune de perfuzie si oxigenare cerebrala
(dezobstructia cailor respiratorii, respiratia artificiala, masaj cardiac
extern).
2. Suportul vital avansat (SVA) care contine in plus fata de SVB
tratamentul electric de defibrilare si administrarea de medicamente,
pentru reluarea activitatii spontane a cordului.
3. Masurile postresuscitare care contin masuri de reanimare si terapie
intensiva postresuscitare menite sa recupereze activitatea creierului, sa
mentina functiile vitale si totodata sa reduca efectele lipsei de oxigen la
nivelul celulelor.
In anul 2005 European Resuscitation Council Guidelines aduce
un concept nou, Lantul Supravietuirii care prezinta
totalitatea manoperelor de resuscitare si cuprinde 4 verigi:
1. Recunoasterea cat mai rapida a stopului cardiac sau identificarea
pacientilor cu risc de a prezenta stop cardiac si activarea cat mai
rapida a serviciilor de urgenta (112).
2. Inceperea cat mai rapida a masurilor de resuscitare cardio-respiratorii.
3. Efectuarea precoce a defibrilarii.
4. Initierea cat mai rapida a suportului avansat de resuscitare.
Resuscitarea are sanse de reusita cand:

Aprovizionarea creierului cu oxigen reincepe primele 4 minute;

Inima reincepe sa bata in primele 8-10 minute;

17

Stopul se produce intr-o zona usor accesibila, asa incat salvatorii pot
ajunge usor la victima;

Sunt mai multe persoane care pot actiona ca salvatori;

Cauza stopului cardiac nu e una foarte grava (in asistolia sau

disociatia electromecanica supravietuirea este de doar 10-15%).
MASAJUL CARDIAC EXTERN (MCE)

MCE determina apariia unui flux sanguin prin cresterea

presiunii in cutia toracica si prin compresia directa a cordului.
MCE genereaza un flux sangvin mic, dar vital pentru cord si
creier, pana la sosirea echipei de salvare.

Mainile salvatorului trebuie sa fie asezate in centrul toracelui.

1. Frecvena compresiilor trebuie sa fie 100/min.
2. Toracele trebuie comprimat 4-5cm.
3. Dupa fiecare compresie toracele trebuie lasat sa revina in poziia iniiala.
4. Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egala cu cea a decompresiei.

5. Intreruperile trebuie sa fie cat mai puine.

18

6. Nu trebuie sa cautam puls palpapil la carotida sau femurala, deoarece

acesta nu inseamna intotdeauna flux arterial eficient.
VENTILATIA

In timpul RCP scopul ventilaiei este de a menine oxigenarea

adecvata a sangelui. Respiratia se face ,,gura la gura:
verificam ca gura si gatul nu sunt blocate de obiecte straine,
impingem inainte si in sus barbia victimei (hiperextensia
capului), prindem narile victimei cu degetele si insuflam aer pe
gura.
Respiraiile dureaza peste o secunda si cu volum suficient
pentru a observa ridicarea toracelui, dar se evita respiraiile
prea puternice.
1. Respiraia gura la nas este o alternativa eficienta in cazul in care cea
gura la gura nu este posibila.
SUPORTUL VITAL DE BAZA LA ADULT
1. Verifica sigurana mediului/locului.
2. Verifica daca victima raspunde:

scuturare umeri;

suntei bine / totul e in regula?

3. a) Daca pacientul raspunde:

19

se lasa pacientul in poziia gasita;

se reevalueaza starea pacientului periodic.

b) Daca pacientul nu raspunde:

striga dupa ajutor;

poziionare in decubit dorsal si se elibereaza caile aeriene (o

mana se poziioneaza pe fruntea pacientului si se pune capul in
hiperextensie, in timp ce cu cealalta mana se ridica madibula).

4. Verifica daca pacientul respira:

priveste (se urmaresc miscarile toracelui);

asculta (se asculta cu urechea poziionata in dreptul gurii

pacientului);

simte.
In primele minute dupa un stop cardiac, victima poate sa
respire foarte superficial sau foarte neregulat. Nu trebuie
confundat acest mod de respiraie cu cel normal, de aceea
pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde, iar daca
exista dubii asupra modului in care respira pacientul trebuie
luata o atitudine conforma cu cea din cazul in care pacientul nu
respira.

5. a) Daca respira normal:

se aseaza in poziia de sigurana;

apel pentru ambulana(112);

evaluare continua.
b) Daca nu respira normal:

trimite dupa sau cheama ambulana;

masaj cardiac extern;

se poziioneaza mainile in centrul toracelui victimei;

se comprima sternul aproximativ 4-5 cm;

frecvena compresiilor: 100/min.

6. a) Se combina compresiile toracice cu ventilaia artificiala

20

dupa 30 de compresii toracice se elibereaza caile respiratorii si

se penseaza nasul;

se executa 2 respiraii successive;

se continua cu alternana compresii:respiraii 30:2;

se intrerupe resuscitarea numai daca pacientul respira normal.

b) Numai masajul cardiac extern, fara ventilaie artificiala (gura
la gura sau gura la nas) este considerat acceptabil, daca
salvatorul nu e capabil sau nu doreste sa execute respiraia
gura la gura; studiile arata ca MCE fara ventilaie artificiala este
net superior lipsei de resuscitare, unele sugerand chiar ca
procentul de supravieuire este comparabil cu cel din
21

resuscitarea utilizand si ventilaia artificiala frecvena

compresiilor trebuie sa fie de 100/min se intrerup compresiile
numai daca pacientul incepe sa respire normal.

7. Se continua resuscitarea:

pana cand soseste personalul calificat;

victima incepe sa respire normal;

salvatorul este epuizat.

Decizia de a opri resuscitarea se va lua atunci cand:

Victima prezinta semne de revenire a functiilor vitale si a cunostintei.

Diagnosticul de stop cardiac se face cu intarziere prea mare.

Semnele vitale nu apar dupa aproximativ 30-60 de minute de

resuscitare.

Se observa evidente semne cerebrale care sa afecteze ireversibil

calitatea vietii pacientului.

Este depasita limita de rezistenta fizica a reanimatorului.

Pentru eficienta metoda de resuscitare cardio-respiratorie
trebuie insusita correct. Respectarea timpilor poate fi retinuta
cu formula HELP-ME ceea ce in limba engleza inseamna ajutama .

22

Fiecare litera semnifica gesturile si succesiunea timpilor care

preced insuflarea aerului
-

H hiperextensia mandibulei

E - eliberarea cailor respiratorii

L luxarea mandibulei inainte

P pensarea nasului

M masaj cardiac

E extern
Eficienta resuscitarii depinde in primul rind de permeabilitatea
cailor respiratorii. Semnele de ameliorare sunt

Recolorarea tegumentelor

Reducerea midriazei

Aparitia pulsului la arterele mari

Reaparitia respiratiei spontane

Semen de revenire a constientei

De obicei accidentatul resuscitat ramine in coma posthipoxica,
dupa 2 minute de masaj cardiac se poate observa daca pulsul
este perceput spontan si daca se mentin semnele de
ameliorare, daca nu au aparut semnele de ameliorare nu se
asteapta mai mult de 12 secunde se reincep compresiunile
sternale si ventilatia.
Ritmul de executie al manevrelor de respiratie artificial manuala
nu depasesc 10-12 respiratii pe minut.

INGRIJIREA BOLNAVULUI DUPA REABILITAREA CARDIORESPIRATORIE

I.

Bolnavul este mentinut sub supraveghere pentru a se preveni

eventuale complicatii

23

II.

Daca nu i-a revenit constienta I se administreaza intravenous

solutii hipertonice glucoza 33%, manitol 20%, diretice la indicatia
medicului pentru a reduce edemul cerebral

III.

Se combate tendinta la acidoza prin administrare de solutii de

bicarbonat, THAMprecum si hipercoagulabilitatea singelui cu
heparina

IV.

Se reduce sindromul postanoxic prin oxigenoterapie

ATENTIE!

Terapia intensiva a starii postresuscitativa se executa numai in sectiile

de ATI ale spitalelor mari deci trebuie transportat cit mai rapid
Accidentele masajului cardiac extern

Fracturi costale la batrini si copiii

Fractura sternului

Infundari toracice

Hemotorax

Pneumotorax

Ruptura aortei ascendente

Semne sigure de moarte

La nivelul inimii absenta activitatii electrice pe o perioada de 60

minute traseu plat la EKG

O dilatare persistent a pupilelor , fara reactive la lumina

Opacitatea corneei

Aparitia cianozei cu lividitati

ACORDAREA AJUTORULUI DE URGENTA IN FRACTURI

Fracturile sunt leziuni ce apar n urma actiunii unui traumatism

puternic asupra osului, constnd n ntreruperea continuitatii
acestuia.

24

n functie de modul de actiune a agentului vulnerant, de

intensitatea lui fracturile pot fi de mai multe feluri:
fracturi nchise - tegumentele n jurul focarului de fractura
sunt intacte
fracturi deschise - focarul de fractura comunica cu exteriorul
printr-o plaga
fracturi directe - n care agentul traumatizant actioneaza chiar
la locul de producere a fracturii
fracturi indirecte - traiectul de fractura apare la distanta de la
locul de actiune al agentului vulnerant

De asemenea, traiectul fracturii poate avea aspecte foarte

variate, dupa mecanismul de producere: fracturi spiroide,
fracturi cu nfundare, deplasate. La fel pot fi fracturi
complete,interesnd ntreaga circumferinta a osului sau
incomplete (partiale).
La batrni sau la persoane cu diverse afectiuni osoase pot
apare fracturi n urma unor traumatisme minore, sau chiar la
efectuarea unui pas gresit.
Pentru recunoasterea unor fracturi sunt doua grupe de semne:
Semne de probabilitate
durere spontana sau ntr-un punct fix, exacerbata la palpare
sau mobilizare
impotenta functionala a membrului afectat
25

 deformarea si scurtarea regiunii, pozitie vicioasa

echimoze tardive
tumefactie, edem, cresterea temperaturii locale, sufuziuni
sanguine ce apar imediat sau dupa 24-48 ore
Semne de certitudine (semne sigure)
mobilitate anormala n focar,
perceperea palpatorie de crepitatii osoase
netransmiterea miscarilor distal de focarul de fractura
ntreruperea evidenta ( la inspectie sau palpare ) a
continuitatii osoase
METODA CEA MAI SIGURA DE DIAGNOSTIC N CAZUL
SUSPICIONARII UNEI FRACTURI ESTE EFECTUAREA
RADIOGRAFIEI.
Fracturile se pot nsotii de o serie de complicatii:
Complicatii imediate:
transformarea unei fracturi nchise ntr-o fractura deschisa
lezarea vaselor sau a nervilor aflate n vecinatate
infectia focarului de fractura
Complicatii tardive (ntrziate):
cicatrizarea anormala a plagii osoase (n unele boli cronice)
pseudartroza (ntrzierea consolidarii fracturii)
calusul vicios
Imobilizarea provizorie a fracturilor se face n scopul
mpiedicarii miscarilor fragmentelor osoase fracturate, pentru
evitarea complicatiilor care pot fi provocate prin miscarea unui
fragment osos.
Mijloacele de imobilizare sunt atelele speciale sau cele
improvizate, de lungimi si latimi variabile, n functie de regiunile
la nivelul carora se aplica.

26

Pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza nici

longitudinal si nici lateral imobilizarea trebuie sa cuprinda n
mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul
focarului de fractura.
nainte de imobilizare se efectueaza o tractiune usoara,
nedureroasa a segmentului n ax.
Acest lucru este valabil numai n cazul fracturilor nchise.
Fracturile deschise se imobilizeaza n pozitia gasita, dupa
pansarea plagii de la acel nivel, fara a tenta reducerea lor prin
tractiune.
Tipuri de atele speciale:
atele Kramer (confectionate din srma)

atele pneumatice (gonflabile)

atele vacuum

27

Atele improvizate: din scndura, crengi de copac...

Fracturile membrului superior:
_ Fracturile claviculei se produc mai frecvent prin traumatisme
indirecte si mai rar directe,sediul de predilectie constituind-ul
zona medie a claviculei. Pozitia n care trebuie sa se efectueze
imobilizarea provizorie este cu cotul de partea bolnava mpins
catre spate si n sus.

Imobilizare in fractura de clavicula

_ Fracturile humerusului (bratului) se produc mai frecvent prin
traumatism direct. La imobilizarea fracturii drept atela putem
folosi chiar toracele de care se fixeaza segmental fracturat cu
ajutorul unei esarfe.
_ Fracturile antebratului se produc mai frecvent prin traumatism
direct. Imobilizarea fracturii se poate face cu oricare tip de atela
speciala sau folosind atele improvizate.

28

_ Fracturile oaselor minii se imobilizeaza pe fata palmara de la

cot la degete
Fracturile membrului inferior:
_ Fracturile femurului se produc prin traumatism direct sau
indirect. Pentru imobilizare se folosesc doua atele inegale.
Atela mai lunga se aplica pe fata laterala externa a membrului
inferior si se ntinde de deasupra oaselor bazinului pna la
calci. Atela mai scurta se aplica pe partea interna si se ntinde
de la regiunea inghinala pna la calci. Cnd femurul este
fracturat n apropierea genunchiului imobilizarea se poate
realiza folosind o singura atela trecute prin partea din spate a
membrului din regiunea fesiera pna la calci.
_ Fracturile gambei sunt foarte frecvente iar imobilizarea poate
fi facuta cu orice tip de atela.
_ Fractura de rotula se produce prin cadere n genunchi, se
imobilizeaza n atele posterioare.

29

_ Fracturile costale nu se imobilizeaza. Exceptie situatia

voletului costal Voletul costal este minimum dubla fractura la
doua coaste nvecinate. Imobilizarea se face prin nfundarea
zonei respective mpiedicnd astfel miscarile segmentelor la
acest nivel. Semnele si simptomele constau n dificultatea
respiratiei, miscarea paradoxala a segmentului (n inspir cnd
toracele se destinde fragmentul se nfunda; la expir cnd
toracele se micsoreaza fragmentul se deplaseaza spre exterior),
durere, cianoza.

_ Fracturile la nivelul bazinului. Odata depistata fractura la

acest nivel pacientul ramne nemiscat, nu se mai permite

30

mobilizarea lui si se tine pe un plan dur n pozitie culcat pe

spate.
Principii de imobilizare provizorie a fracturilor
-

Atelele improvizate si special vor fi captusite cu vata sau alte

materiale moi pentru a nu leza pielea sau a nu mari durerea

Manevrele de imobilizare vor fi effectuate cu multa blindete

Extremitatea segmentului fracturat degetele de le picioare si miini

vor fi lasate descoperite

Atelele se fixeaza cu fasa circulara , serpuitoare sufficient de strins dar

fara sa impiedice circulatia
In spital diagnosticul sigur al fracturii se efectueaza prin
examen radiologic.
Tratamentul cuprinde 4 timpi

Suprimerea durerii

Reducerea fracturii

Imobilizarea regiunii fracturate

Mobilizare cit mai precoce a bolnavului

Imobilizarea definitiva se face in spital cu ajutorul aparatelor
gipsate sau prin metode chirurgicale.
Vindecarea unei fracture se obtine prin formarea calusului ,
process ce se desfasoara in 2 etape la inceput calus moale
fibros si apoi calusul osos.
In decursul mentinerii aparatului gipsat 3-4 saptamini se
supravegheaza extremitatea membrului imobilizat, bolnavul isi
va mobilize degetele si articulatiile libere pentru a evita
anchilozarile si pozitiile vicioase.
Aparatul gipsat se scoate prin taiere cu un cutit special,
despicarea se face in lungul lui pe fata anteriaoara.
Transportul accidentatului cu fractura se efectueaza in
primele 6 ore de la accident, deoarece dupa acest
interval o fractura deschisa se considera infectata.

31

Entorsa intinderea fortata a ligamentelor si capsule articulare

, cu ici rupture ale acestora.
Forma minora a traumatismelor articulare, n care nu se pierde
contactul permanent ntre suprafetele articulare si consta din
ntinderea sau ruptura unuia sau mai multor ligamente ale unei
articulatii. Primul ajutor consta n imobilizarea provizorie acest
lucru v-a ameliora durerea, care este de o mare intensitate.

Entorsa gleznei

Luxatia ruptura capsulei articulare , a ligamentelor cu

dislocarea oaseor din articulatie pierzind contactul dintre ele
partial sau total.
Este leziunea care consta din pierderea contactului normal
dintre suprafetele articulare ale oaselor care formeaza o
articulatie (deplasarea capetelor osoase ale unei articulatii).
Dupa modul de producere luxatiile pot fi complete sau
incomplete. Primul ajutor consta din imobilizarea provizorie a
membrului afectat fara a tenta reducerea luxatiei. Accidentatul
se transporta la spital.

32

Luxatia cotului

SCOP
-

Reducerea durerii prin imobilizarea corecta a membrului accidentat si

prevenirea instalarii complicatiilor
SEMNELE LUXATIEI

Durere vie

Limitarea miscarilor

Impotenta functionala cu pozitie vicioasa fata de pozitia normal a

regiunii

Scurtarea segmentului

Deformarea regiunii

Echimoze
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN ENTORSE

Se administreaza bolnavului calmante pentru ai suprima durerea

Se aplica circular la nivelul articulatiei un manson imbibat in apa rece

pe o portiune cit mai intinsa din membru, in pozitia existent

Se fixeaza mansonl cu ajutorul unei fese , efectuiand un bandaj

compresivconducind fasa in 8, asezind piciorul in unghi drept cu
gamba

Se aseaza accidentatul pe targa si se transporta la spital

33

SEMNELE ENTORSEI
-

Durere mai putin intense

Impotent functional relative

Deformarea regiunii prin edem si formarea de lichid in interiorul

articulatiei hidrartroza
Entorsele cele ai frecvente sunt la articulatia gleznei, cotului,
umarului, pumnului si degetelor.
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN ENTORSE

Se administreaza bolnavului calmante pentru suprimarea durerii

Se aplica comprese resi sau se efectueaza pansament compresiv

Se transporta la spital

Tratamentul entorselor si luxatiilor

Tratamentul la spital consta in aplicarea unui pansament

compresiv sau chiar a unui aparat gipsat care se va mentine 68 zile
Accidentatul nu va utilize membrul lezat
In cazul in care accidentatul acuza dureri violente primul ajutor
se efectueaza ca in situatia unei fracture

34

Nu se incearca reducereai entorsei sau a luxatiei

Nu se aplica comprese umede in luxatile deschise

35