UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV Catedra Design de Produs si Robotica rij] PRASIC '02 Lueririle celui de al VIl-lea SIMPOZION NATIONAL CU PARTICIPARE INTERNATIONALA PROIECTAREA ASISTATA DE. CALCULATOR in domeniile Mecanisme, Tribologie, ‘Organe de Masini, Transmisii Mecanice, Design de Produs (EXTRASE) 7 —8 Noiembrie 2002 EDITURA UNIVERSITATII TRANSILFANIA DIN BRASOVUNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV ‘Catedra Design de Produs si Roboticl Simpozionul national cu participare internationala PRoiectarea ASIstata de Calculator PRASIC'02 Vol. I - Mecanisme gi Tribologie 7-8 Noietibrie Ml Brasov, Romiinia ISEN 973-635-0649 LEGI DE MISCARE PENTRU MECANISMELE CU CAME. Florian PETRESCU, Relly PETRESCU Universitates Politehnica Bucuresti the bregest chronoseetion: the smallest voles far the two order and the continuity of the movement iow cel e ROINE On 10 o higher possible order, specially jor the extremities of the interval The Bor of woae best movement ews for the criving-mechanisms of the internal-combusnor engines fo increase the performances of the respective engines; econamicaly, viability. compacting. an @Plestion at put ard'c chmteution of the environment pollution, de: leg? de migeare, profit.cand, vitead, accelerajie, racher, supapa oducere decareoe arderea hidrogenului se face mult mai ‘rapid docdt cea a hidrocarburitor), migcare, impusi tachetului, de etre Lewile de migcare sunt prezentare in forma Mei. are un fol hotAritor in buna fimctionare adkimensionalj: —y{x}=ftx), unde variabila ui de distibupe, la toute rogimurile de dimensional x. reprediata raportul dintre ului cu argere intern gi in variabila unghiulari dimensicaalt, , si unghiul i ‘maxim dimensional al cursci came, qm care la 4 lurcare este py. iar In caborire este @. Legex i ; dimensionalé s, xe objine prin inmulgires Ini’ cu 4% mecanismului, © varialie mick @ constanta h, (curs, maxima a tacherului I, sam a Fi putind aduce modtficari esengiale in ‘Supapei hy, dupa caz). Sunt prezentate in general funstiouare a mecanismului de: numai legile de ureare, pentru coborire pundinduese fn loc de x, Dox. ei aa un rol hotirdior penta buna +2. Legi de migcare mmcte $i noxe mai ceduse. dar gi un mote = LEGA Liniart: ‘mai compact, mai turat, mai fiabil, si ‘Acconvengional (eare si fimefioneze Gx yeas yp, ying a “Beconvenjionali, cum ar fi de exemplu sere sro avantajul de a sc gsi in cantitisi LEGEA Purabolici: Se scrie pe dout intervale, ‘S faocfons suet pe motors tut, imal interval pect xe[0-05) gal dolls interval pentra xe[0-$,1.0}:322 rae’, yds, p"=4, ou xef0.0.0.5] a pede Hel, yer, 9 4, cuxe [05,10] 2) LEGEA Simusoidals (SINus): peetinteyn) LEGEA Cosinusoidali (COSinus): yr0.5-0 Seos(mx) LEGEA Cosinws modificat: eo @ peacos( ax) the tex ae @ .$ 1637833, b=9 265513322, e=-13.89826008, LEGEA Tangent modificata yrty(acidptax thx tex aie @ cu; a=9.834882917, b=-14.8) 135849 en O. 761873 732, d=. 785398163 LEGEA Polinotniali 2-0-10-11-12: yraetaa?rag ag! san” eu: a)°2.357, ay=-62.887, 2,=148,5a,—120, 9-33; LEGEA Polidia 2-8-9-10-11-12-13-14: sree tag tag? saa" tag nae tage (8) (cu; 8)=A443}, a:=-1001, as~4576, ac=-9009 44-0706 (6), 2¢=-6006, 82016, a= 286 LEGEA Ridicare la putere: yea] b=In2fina=9=0"" "1 forma generala (9) yee 41 leges (forma) exponenyialt oy PP y=n2. 2 y"=In'2.2 (cel mai zal) 9") mn LEGEA Logaritm, poslo( 142) fla2 y"=14(1 +9) ind, y"=-Lla2r( 27°10) LEGEA Radical de forma: A) an LEGEA Polinomials 2-3: yearn! ay LEGEA Radical de forma: Ftletay a" 4H) 3) se indict pentm a valorile:0.125, 0.2, iar pentru =I se ajunge La relaia (11). ‘LEGEA Logaritin de firma pa(ingrsa}-inatingatl)-Ina} ay se propun penira a valor; 0.4, 0.7, iar pentra valoarea 2=1 se ajunge Ia legea patticulara (10), LEGEA Polinomiala yenecala Se serie polinomul: verbo at us) cu eoetficiengii: CCPH ANAL pl (16) Mai general, cind se cunose exponenpii limita, m cel mai nsie gi M eel msi mare Me Yor=BC."" an ‘cu cosficienti Cone P MUG) earn)! nl de-DE] (18) $i un caz gi mai general, cind raja, r, este tot constant, dar de data aceasta diferita de unu (1): YO ECan as) ‘cu coeficiensii: Core DMTTO MIG “RAHN 20) ‘21. Cakculul chronesectiunii ‘Chronesectiunes: situ coeficiertul de umplere, ‘trebuis sa fie cit mai mare posibil. El se situeazd ‘intre limitele 0 gi 1, si este bine 4 fie mai mare de 0.5, valoares de 0.5 corespunzaind legilor simecrice, El se calculeazi ou formula: c= Lye en 2.2, Intensitatea vibrajilor Intensitaten vibragilor, nivelnl lor global, imdsurat in {vibra}, se objine cu relayia urmitoare #10 Ag(2.m.10", hea), 2323 unde © reprerinté vitezs unghivlari a arborelui de distribupic, iar a varful de accelerafie, toate pentru o ‘turape nominali a motorului, n, data. Nivelul global caleulat trebuie #4 se incadroze in limitele acmisibile impuse de diferite stasant (nerme), veri si figura |, fiind bine ca el sf fic cit mai mic posibil, astiel ca vibsapile gi 2gomotele rezultate sf fie edt msi mici, Fig. 1, onsen emer mts este wg ee 23. Legi analizate dinamic gi designal, profilulai rezuttat LEGEA de-caueiue |- Legea C1-LC1 peetain2ex Win) abba bad a3 Se pot urméri doua profile LC1 Fig, 2, rama potrbinet rato an, a= 1000, beS sau b=6.3 g=m3, 1000, b=2.2 ge=mid, a 1000, e147 LEGEA de couciuc 2- Leges C2-LC2:; JOM) ta fimImVOME Ad) — aS Pa? nee,324 Fig]5. pera LEGEA de cauciue 3- Legea C3-LC3: LEGEA de cauciue 4 — Leges C4 - LC4: JRE) 5) Rater x (26) toes eneegerm Fg. wed de, merengue tng ee aT Tee ome Fle Figt7, Suton"?325 Leen nh rt Fig 19. prot es LEGA de caueiuc 5 - Leges C5 - LCS: JP deactor, cu am0.5, Qn ican Fig.23. notitdeems 2.4, Trasarea profilului camel- program de vcaleul fn tabotul 1 3¢ prezinté un program de caleul, ‘Pentru trasarea profilului pai seris in Excel, penn legea LCL. a Fig.21, fect ac cant LEGEA de caucine 6 —_Legea C6-_LC6: Fo sin" VM I2asinesta] (sy326 25, Legi polinomiale asimetrice fn ‘tabelul 2, Sumt prezentate ciiteva legi polinomiale asimesrica. 5 aetna 4 her etetatante as Br Beye _—_ ae ie ay ae So ont eh ‘oo a "a ay ote 2S sent i 7 ne Bamieminimt oe uc pg iar Salada a eee om 9 200 piensa: ww Bay a eS we a 2 bob le ote! a eae 2 Son ratmmteast om Sosy Sy = Seat. <2 Bae ais aw ioe a &@ san ao Bip 7m. mF wee 2 oe, a7 tee oma a me oF Bs MEA se th Dn 3 . 2 33 2.6, Analiza dinamicd pentru profilul SIN Pentru a patea injeloge mai bine avantajele noilor Jogi prezentate (in special cele de cauciuc), este bine #8 vedem gi ¢ diauraia dinamica a unci logi clasice, cum ar fi legea sinus. Unndrind figura 24 vom observa un reglaj dinamic optim pentru legea de migcare sinus, pentru turafia motorulai de SS00 rota Pe miinst, pentru un unghi maxim al camei de 60 grade, dar penta o ridieare au prea mare de 6 mm la supapa 9 nurmai 4 mim la tachet, in condifile cregterii Fazet cercului de baz al camei la 25 mm, gi cregterii valorilor co carscterizeazi resartul supapei la 60 Némm pentru constenta elastics a resortuhai gi ln 80 mm pantru prestringeres arcului supapei (valori impuse de condijia de menjinere a continuity lanpului cinematic), Se vede imediat cA pentru Constante mari necesare (k gi Xo), pentru o razi destul de mare (r.), peat o curs nu prea mare reslizats, legea sinus are © dinarnicd dofectuoasd, cu mule varfusi gi vi Ia acosleragio, cu valor mari ale acceleratici , si cu un aspect nesatisficitor al oplasirit supapei, deplasare cere my urmenzs un trasou normal, are mute asperitiji gi in plus mai ave gl cone de minus (ocr unde ne asteptém sf se producé ciocniri intre supapa si sedin! siu, astfel a rajille gi 2gomotele) Fig.24. sit demic 3, Incheiere gi coneluzii Lucrarea a tneerear foarte pe scurt si siotetizeze citeva idei legste de proiectaren (designul) profiluiui camel de Is mecanismele de distrbujie wilizate la motcarele OTTO, proioctare realizata pe bara stuainlai mai multor legi de migeare impuse tachetulut. Am prezentat in fucrare doar céteva asomenca legi si doar eiteva aspecte dinamice Ia unele dime ele, evident din lipsé de sspafiu, dar sperdmm ca specialistii care Je vor urisdcl srai fac idoe reali asupra complenitapii stadialui la eare autorii luerdrii eau angajer Modelele dinarnice utilizate sunt de concepfie propre, iar deocamdsti mu am analieat decdt modelul clasic de cupls cinematics eu cama de rotafie qi tachet de translatic cu talpli nedezaxati (Modul C). Am ciutat 58 scostem in evidenji superioritatea noilor legi de migeare sintetizate de autori, dar mai ales ultimele 6, pe care le-am ‘grupat sub denumirea do lagile de eaueine, datorith amortizirii, wibrapitlor gi zgomatelor, pe care o realizeazi. Bibliografie |» Petrescu, F.. Petrescu, R. Contribute optim. area legtlor potinomiale de migcare ¢ tachet- ii ce ka moccrisnma de distribujie al motoare- Jor ew ardere interna. in E.S.F.A "8S, Bucuresti, 1995, Vel. L., p, 249-256, Petrescu, F., Petrescu, V. Cantribuytt la stateza ‘mecanismelor ce aistribugie ale matoarelor cu andere interad exe metada eoordonatelar carte- iene. in SYROM’97, Bucuresti, 1997, Vol. 3., 358-364,