Curs 14.

Tehnologia transporturilor multimodale.

Tehnologii combinate auto-cfr, ap uscat.

Tehnologia transp combinate auto-cf [4]

Transportul combinat auto - cf si pe apele interioare a aprut ca o necesitate
de conlucrare a modurilor de transport de pe uscat si de pe apele interioare
in transportul international al mrfurilor in unitati tehnice de ncrctur
intermodale si neintermodale.
n aceast categorie se ncadreaz:

Transportul combinat auto-cf pt containere si cutii

Transportul combinat auto-cf in sistem sosea rulanta RO-LA
Transportul combinat auto-cf de tip combi-trailer

Observaie: Principala caracteristica a transportului combinat si transportului

intermodal in general este activitatea care are loc in punctele de contact ale
celor 2 sau mai multe moduri de transport.
Tehnologiile in aceste puncte de intersectie ale modurilor de transport sunt
diferite, complexe si speciale. Diferenta este dat de categoria unitatilor
tehnice de incarcatura folosite, iar complexitatea multitudinea operatiilor
care au loc simultan sau succesiv cu fiecare din participantul la activitatea
din terminal.
Specialitatea este data de faptul ca insasi transportul combinat multimodal
si/sau intermodal reprezinta de fapt un transport nou care a aparut pentru a
realiza un deziderat esential in activitatea de transport si anume reducerea
timpului de transport.

Tehnologia transportului
auto-cf pt containere i cutii mobile [4]
n Romnia se desfoar sub egida Uniunii Internationale a Societii de
transport combinat auto-cf-sosea - UIRR care a elaborat un ghid denumit
Condiii generale de transport combinat n regim internaional.
Prile contractului de transport n trafic combinat, n prezent, n ara noastr,
se ncheie ntre societatea naional de transport combinat i beneficiarul
transportului, respectiv expeditorul.
Cruul liceniat n prezent pentru Romnia (transportatorul feroviar) sau
agentul UIRR este ROCOMBI care se oblig prin contractul de transport
fa de expeditor s ncarce ncrctura n vagoane cf de mrfuri i s
supravegheze deplasarea unitilor de ncrctur pe vagoane.
Convenia UIRR precizeaz c n categoria unitilor tehnice de ncrctur se
nscriu:

Containerele i cutiile mobile

Camioanele i autotractoarele cu semiremorci i eventual remorci

Rolul ROCOMBI n terminalele de transport [4]

Activitatea din terminal este organizata

executata si controlata de structura de
personal a terminalului. Deoarece
terminalul de transport din Romania nu au
nici un fel de subordonare fata de UIRR
aceasta organizatie internationala
conlucreaza cu terminalele de transport si
cu toti carausiii implicati inclusiv expeditori
si destinatari prin filiala sa din Romania
ROCOMBI.
Reprezentantii UIRR in Romania respectiv

Fazele operaiei de transport combinat auto-cf [4]

F1 faza de desfurare a activitii la expeditor

F2 faza de transport de acumulare a unitilor de ncrctur
F3 faza activitilor n terminalele de expediere
F4 transportul principal pe calea ferat
F5 activitile n terminalul de sosire
F6 transportul de distribuie a unitilor de ncrctur de la terminalul de sosire
la destinatar
F7 activiti realizate la destinatar

Fazele operaiei de transport combinat auto-cf [4]

Faza 1. Transportul combinat propriu-zis ncepe cu lansarea cererii de capacitate pe care
o formuleaz expeditorul i o transmite agentului UIRR in scris fax sau telephonic.
Observaie: Cererea de transport trebuie s ajung la agentul UIRR cu cel putin 24h
nainte de exedierea din terminalul de transport, agentul UIRR acept cererea n
functie de posibilitatile sale materiale, iar contractul se consider ncheiat din
momentul n care scrisoarea de trasur tip CIM este depus la agentul UIRR, iar
unitatea de ncrctur a fost depus pe vagonul cii ferate.
Faza 3/Faza 5.
Activitatea din terminal const n descrcarea containerelor sosite de la expeditor,
eventual depozitarea temporar a acestora, ncrcarea containerelor n vagoanele cf
Activitatea este continuata cu descrcarea u.i. de pe vagoanele sosite i eventuala
lor depozitare.
Observaie: n terminalul de transport trebuie s se respecte cu strictee programul de
sosire si plecare a trenurilor navete de containere care se supun unor procese
tehnologice i care trebuie s asigure ncadrarea n programul stabilit

Calculul timpului de trecere prin terminal [4]

Calculul timpului de trecere prin terminal [4]

Timpul care se scurge de la sosirea mijlocului de transport in terminal
i pn la plecarea mijlocului de transport din terminal se numeste
timp de trecere prin terminal si se compune din:

Timpul de stationare la sosire Tss

Timpul de stationare la expediere Tse

Stationarea de operare in terminal Top

Timpul de stationare la sosire si expediere este un timp destinat

operatiilor tehnice si comerciale care au loc la sosirea trenurilor in
termninal si in vederea plecarii lor din terminal. In aceste intervale se
aplica cate un proces tehnologic:

La sosire

La expediare

Exemplu de tehnologie aplicat la sosirea n

terminal a trenurilor de containere i cutii mobile
[4]
Procesul tehnologic din exeplu se refer la situatia operarii unui singur transtainar intr-un
sistem dublu de operare, adica intr-un singur ciclu de descarcare de pe vagon in
container care se transborda direct pe un camion si se continua cu ridicarea unui alt
container de pe un alt vagon care se transporta pe vagon in locul de pe care a fost luat
primul container.

Exemplu de tehnologie aplicat la expediere n

terminal a trenurilor de containere i cutii mobile
[4]









Introducerea locomotivei de manevra la fronturile de incarcare

descarcare; manevrantul (echipa de manevra) 5 minute
Manevra de scoatere a vagoanelor de incarcare descarcare si
introducerea lor in grupa de expediere - mecanicul de locomotiva
+ echipa de manevra 20 minute
Formarea trenurilor de containere mecanic + echipa de
manevra 15 minute
Revizia comerciala a trenurilor la expediere 30 minute
Scoaterea locomotivei de manevra din grupa de expediere
mecanicul de locomotiva + echipa de manevra 5 minute;
Introducerea locomotivei de drum la tren, revizia tehnica si proba
franelor la expediere mecanic de locomiva + revizor tehnic de
vagoane
Expeditia trenului IDM
Suma = 60 minute

Exemplu de tehnologie aplicat la expediere n

terminal a trenurilor de containere i cutii mobile
[4]
Operatia de incarcare descarcare a vagoanelor de containere este activitatea
esentiala a terminalului de transport. Aceasta are loc pe liniile frontului de incarcare
descarcare feroviar si rutier prin intermediul macaralelor portal de putere 20 40
tone forta, de asemeni dupa un proces tehnologic corespunzator. Formularul acestui
proces tehnologic are urmatoarea rubricatie:

Nr. Crt.

Operatia

Simbol

...

...

...

Total

Durata (secunde)
Min

max

...

...

600

900

Exemplu de tehnologie aplicat la expediere n

terminal a trenurilor de containere i cutii mobile
[4]
Operatiile efectuate in procesul de incarcare descarcare a vagoanelor pe si de
pe mijlocul de transport se executa in regim de miscare sau stationare.
Durata unei semicurse in cazul operatiilor in miscare se determina:

unde:
tsd timp suplimentar;
td, tf timp demarare/frnare;
tsc timpul semicursei

Indicatorii terminalelor de transport [4]

Aprecierea activitatii terminalelor de transport auto-cf pentru containere se face
pe baza indicatorilor cantitativi si calitativi pe care aceste unitati de
exploatare ii inregistreaza in anumite perioade.
Indicatorii cantitativi se refera la:

numarul de containere manipulate in total si pe cele 2 directii (la
expediere si la sosire)

numarul de containere transportate in procesul de acumulare si
distributie respective cantitatea de tone*km realizata de serviciul
propriu de camionaj
Dintre indicatorii calitativi ii mentionam pe cei referitori la

timpul de stationare al containerelor in terminal

productivitatea medie orara si cea zilnica a transtainerelor.

Organizarea circulaiei trenurilor de containere [4]

Organizarea trenurilor inchise de containere, respectiv nr. de trenuri expediate
si primite in intervalul de timp poate sa fie zilnica, la un anume nr de zile cu
intreruperea sau neintreruperea activitatii in zilele de sarbatoare, iar acolo
unde este cazul chiar mai mult de o pereche de trenuri pe zi.
Oricare din aceste variante sunt adoptate pe loc sau in prealabil cu ocazia
aprobarii mersului trenurilor.
Indicatorii esentiali ai transportului pe cf a trenurilor de containere sunt:

Nr. de containere fizice si echivalente expediate si primite.

Nr. de vagoane expediate si primite

Parcul activ de vagoane pe ciclu

Timpul de transport (de la plecarea din terminal pana la sosirea in
terminal)

Durata unui ciclu de trenuri naveta de containere

Tehnologia transportului combinat auto-cf

n sistem RO-LA
(osea rulant) [4]
Principalele particularitati ale transportului RO-LA
Transportul RO-LA este un transport combinat intre cel rutier si cel pe
cf si consta in 3 faze:

de acumulare/apropiere de terminalul de plecare

de transport pe cf

de distributie de la terminalul de sosire la destinatar.

Transportul pe cf se face in vagoane platforma de inaltime normala (in

cazul liniilor neelectrificate) sau pe vagoane platforma cu rotile de
diametru mic (300-400 mm) pentru a asigura gabaritul de libera
trecere pe liniile feroviare electrificate.
Autocamioanele cu sau fara remorci, de mare capacitate (30-40 t) sunt
incarcate la expeditor cu sisteme utilizate de acestia de capacitate
corespunzatoare paletelor manipulate.
Deplasarea are loc la terminalul de transport de plecare unde trenurile
RO-LA ca si trenurile de containere sunt programate a pleca si a
sosi la ore fixe zilnic sau in anumite zile din saptamana sau din luna.

Tehnologia de lucru in terminalul de transport ROLA [4]

Terminalele de transport RO-LA sunt prevazute cu o serie de constructii si
instalatii care sa fac posibila urcarea si coborarea camioanelor pe si de pe
vagoane precum si sa stationeze un timp necesar asteptarii/operarii dar si
intocmirii formalitatilor tehnice si comerciale.
Principalele dotari:

1 sau mai multe linii de cf infundate

o rampa fixa de capat in continuarea liniilor de cf infundate
o suprafata de manevra si parcare a autocamioanelor care intra in proces
o rampa de capt mobila

Tehnologia de lucru in
terminalul de transport RO-LA [4]
Procesul tehnologic de inc-desc,desc-inc a trenurilor RO-LA este asemanator
celui folosit in operatia de compunere si descompunere a trenurilor la cf si
cuprinde in ordine aproximativ urmatoarele operatii:

sosirea trenului RO-LA in terminalul de transport

reviziile tehnice si comerciale la sosirea trenului
intoarcerea locomotivei in caz de necesitate
trenul RO-LA este alcatuit dintr-un nr. de vagoane platforma pe care se urca
autocamioane cu sau fara remorca si unul sau 2 vagoane cuseta in care
calatoresc soferii

fixarea trenului RO-LA la rampa de inc-desc

incarcarea respectiv descarcarea autocamioanelor pe si de pe vag platforma
intr-un sistem de manevra individuala cu o viteza de sub 5 km/h. Durata
integrala a acestei operatii fiind corespunzatoare ordinii camioanelor la inc-desc.
La acesti timpi se adauga:
 la incarcare: timpii de asigurare a autocamioanelor prin aplicarea curelelor de fixare
 la descarcare: inlaturarea acestor dispozitive de asigurare si fixare

Dupa incheierea operatiilor de incarcare - descarcare trenul RO-LA este dus

pe linia de expediere. Concomitent are loc intocmirea pachetului cu
documentele de transport feroviare si inclusive cele rutiere.

Transportul combinat in combitrailere (RAILRUTE) [4]

Particularitatile transportului in combitrailere
Transportul marfurilor in containere si-a dovedit cu prisosinta viabilitatea. Ramane
insa neajunsul creat de masa moarta a sistemului combinat care este alcatuit
din masa proprie a mijloacelor de transport la care se adauga masa unitatii
tehnice de incarcatura. Pentru diminuarea acestui neajuns s-a proiectat
sistemul COMBITRAILER.
Sistemul COMBITRAILER: consta in atasarea containerelor de mare capacitate
a unui sistem propriu de rulare pe sosele dar si a unor dispozitive de adaptare
in circulatia pe cf.
Constituirea combitrailerelor in garnituri de tren pe cf consta in asezarea unitatilor
de incarcatura pe boghiuri de capat cu intregul sistem de tractiune si de
timonerie a franelor, remorcarea unor asemenea garnituri de catre locomotive
obisnuite facandu-se prin intermediul unui boghiu special prevazut cu sistem
de reazem a unitatii de incarcatura cat si cu sistem de tractiune.
Constituirea trenurilor de combitrailere se face in anumite statii de cf unde exista
un nr de linii pe care se formeaza aceste trenuri, tehnica constand in manevre
successive de introducere si scoatere a boghiurilor de cf sub capetele
combitrailerelor in dispozitivele speciale existente in constructia boghiurilor.
Avantajul consta in eliminarea unei parti din masa moarta, se elimina practice
sasiul vagonului

Tehnologia lucrului in terminalele de transport naval

exploatarea porturilor si navelor [4]
Functia principala a porturilor este incarcarea si descarcarea navelor. Aceast
funcie se cuantific prin doi indicatori principali:

capacitatea de tranzit si

capacitatea de prelucrare a portului.

Capacitatea de tranzit se determin funcie de capacitatea de prelucrare

maxima intr-o anume perioada sau la un moment dat, putndu-se determina
cu relaia:
Qa= ND*(T/t)*QN
unde: Qa este capacitatea de tranzit de pe apa pe uscat; ND numrul danelor
de pe chei; T - timpul de operare (numr de operaii de ncrcaredescrcare); QN capacitatea medie a navei.
Capacitatea de operare a portului este dat de numrul utilajelor aferente i
productivitatea acestora.

Tehnologia lucrului in terminalele de transport naval

exploatarea porturilor si navelor [4]
Tenologia de lucru din terminalele de transport navale este influenat de
specficul mrfurilor care sosesc i se expediaz n port. Astfel :

pentru mrfuri cu caracter general se specializeaz un numr de dane
corespunztor traficului anual, care se doteaz cu utilaje specifice pentru
manipularea acestor marfuri.

pentru mrfuri n vrac solide/lichide sunt destinate de asemenea dane in numr
suficient, care se doteaz cu construccii, instalaii, maini, utilaje
corespunzatoare mrfurilor n cauz (predomin mrfurile uscate)

Depozitele sunt si ele adaptate specificului mrfurilor menionate.

Marfurile lichide necesita sisteme de pompe intre nave si depozitele de tranzit,
amplasate in incinta terminalului sau in imediata apropiere a acestuia.
De remarcat ca atat in cazul marfurilor varsate, uscate, lichide sau lichefiate se
preteaza realizarea unor automatizari, ceea ce grabeste procesul de transfer si
il va face mai eficient.

Tehnologia lucrului in terminalele de transport naval

exploatarea porturilor si navelor [4]
Pentru adecvarea tehnologiilor de lucru din terminalele portuare pentru manipularea
containerelor, trebuie realizate sectoare cu dotari specifice manipulrii
containerelor:

transtaniere pentru manipularea containerelor care se transbordeaz de pe nave pe
uscat,

portainere pentru manipularea containerelor care se incarca si se descarca pe nava.

In aceeasi masura si proportie terminalele portuare trebuie sa dispuna de parcuri de

containere unde unitatile tehnice de incarcatura (UTI) in tranzit sa fie:

depozitate pe perioade de asteptare,

sa fie incarcate/descarcate in cazul marfurilor de grupaj

sau sa fie reparate atunci cand e cazul.

Pe langa constructiile, utilajele, instalatiile amintite, terminalele portuare trebuie sa

dispuna de suficiente masini si utilaje de manipulare si transport intern cum sunt:
motostivuitoarele, trailerele, tractoarele, etc.
In terminalele de transport naval mai exista o categorie de marfuri in tranzit si anume
cele pe roti proprii (vagoane containere).
Navele pentru transportul unor astfel de marfuri au amenajari adecvate, sistemul lor
de ncrcare/descarcre constnd dintr-o trap mobil plasat la pupa navei pe
unde se face legatura ntre calea de rulare feroviar sau calea de rulare rutier.

Tehnologia lucrului in terminalele de transport naval

exploatarea porturilor si navelor [4]
Fazele tehnologice la sosirea navelor de transport mrfuri:

pregatirea navei pentru ncarcare / descarcare;

realizarea operaiilor de ncrcare/descrcare
ncheierea operatilor de incarcare/descarcare eliberarea documentelor;
operatiuni comerciale.

Tehnologia lucrului in terminalele de transport naval

exploatarea porturilor si navelor [4]
Timpul de trecere a navelor prin port este alcatuit din urmtorii termeni:

timpul
timpul
timpul
timpul

de ateptare n rada portului,

de manevr la intrare,
de operare + executare a operaiilor comerciale,
de manevr la ieire.

TTN = TAN +TMI + TOP + C +TME

Conform practicii navigatiei pe mare sau pe intervale, navele isi anunta din timp
sosirea cat mai exacta cu mult inainte. Acest anunt este necesar pentru
inceperea actiunilor de eliberare a danelor la care urmeaza sa se execute
operatia de incarcare /descarcare a acesteia.
Indiferent de starea in care se afla dana la care urmeaza sa se acosteze nava,
aceasta obligatoriu stationeaza mai intai in rada de unde este anuntata la
capitania portului sosirea si unde asteapta pilotul si remorcherul dupa caz.
Durata de asteptare in rada portului este variabil, interesul tuturor partilor fiind
ca aceasta stationare sa fie minima.
Capitania portului decide sau aproba intrarea navei la dana respectiva din timp,
cu pilot obligatoriu, dupa care celelalte autoritati isi exercita functiile.
Cand toate formalitatile de sosire sunt incheiate, capitania elibereaza libera
practica.

Tehnologia lucrului in terminalele de transport naval

exploatarea porturilor si navelor [4]
Timpul de operare TOP se determin cu relaia:

TOP

QN
n

q
i =1

unde: QN este valoarea incarcaturii, qr - numrul de utilaje

Incarcarea/descarcarea navelor este supravegheata concomitent de secundul
navei si reprezentantul operatorului de incarcare/descarcare.
Fiecare din aceste parti intocmeste istoricul operatiilor unul in contradictoriu cu
celalalt, in final confruntandu-se cele 2 documente si lamurind eventualele
neconcordante.

n op / an =

T
TTN

Tehnologia lucrului in terminalele de transport naval

exploatarea porturilor si navelor [4]
Indicatorii de performanta ai terminalelor de transport naval

Principalii indicatori care evidentiaza calitatea activitatilor desfasurate

in terminale de tip naval sunt:

marfurile tranzitate;
marfurile manipulate;
coeficientul de manipulare a marfurilor;
timpul de stationare al navelor, respectiv timpul de stationare la
expediere, sosire;
productivitatea constructiilor si instalatiilor (productivitatea anuala a
danelor, a utilajelor, etc);
coeficientii de utilizare a danelor si a instaltiilor;
timpul mediu de operare a unei nave;
cheltuieli anuale, respectiv venituri.

Veniturile din taxele portuare se calculeaza in functie de TTB, respectiv

timpul de stationare a navei in port.

Taxe de servicii: pilotare, remorcare.

Taxe de operare: operatii de incarcare/descarcare.

Bibliografie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.

Alcaz, T.,s.a., Tehnologia organizarii transportului de marfuri, Ciclu de prelegeri, Universitatea

Tehnica a Moldovei, Chisinau, 2007.
Caraiani, Gh., Logistica Transporturilor, Editura Universitara, Bucuresti, 2008.
Ciortan, R., Development of Containerization, Editura AGIR, Bucureti, 2009.
Dumitru Serban, Transport multimodal Note de curs, UPB, Facultatea de transporturi,
Bucuresti.
Gherasim, T., Sisteme de Transport Transporturile feroviare, Ed.Universitii George
Bacovia, Bacu, 2007.
Lowe, D., Intermodal freight transport, Elsevier, Oxford, England, 2005.
Osain, A., s.a., Operatii si echipamente pentru manipularea marfurilor, Proiectul Phare TVET
RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03.
Pascu, A., M., Transportul naval rutier i feroviar al hidrocarburilor i produselor petroliere
Note de curs, Sibiu, 2009.
Pierre, D., International Logistics: The Management of International Trade Operations 4e,
Cicero Books LLC, Berea, USA, 2013.
Rushton, A., et.all., Handbook of Logistics and Distribution management 4th Edition, Kogan
Page, Londra, Anglia, 2010.
***, Distributia si logistica marfurilor Note de curs, Universitatea George Bacovia Bacau,
2005.
http://valicta.3x.ro, - Curs Sisteme de transport.