CORPURI

DE
ILUMINAT

Cuprins

Argument..................................................................................................................................................... 3
CAPITOLUL 1 ............................................................................................................................................... 5
Evoluia surselor electrice de lumin .......................................................................................................... 5
Capitolul II.................................................................................................................................................... 7
Corpuri de iluminat...................................................................................................................................... 7
2.1 Prezentare general............................................................................................................................ 7
2.2 Corpurile de iluminat pentru lmpi cu incandescenta ....................................................................... 8
2.3 Corpuri pentru iluminat fluorescente...............................................................................................10
2.4 Surse de lumina cu descrcri .............................................................................................................13
Capitolul III.................................................................................................................................................14
Sisteme de iluminat ...................................................................................................................................14
3.1 Conductori electrici .........................................................................................................................15
3.2 Funciile materialelor conductoare ..................................................................................................16
3.2.1 Funcia de conductie a curentului electric ...............................................................................16
3.2.2 Funcia de limitare a curentului electric...................................................................................16
3.3. Starea de supraconductibilitate .......................................................................................................17
CAPITOLUL IV .............................................................................................................................................21
Norme de protecia muncii .......................................................................................................................21
Bibliografie.................................................................................................................................................23

Argument
n anul 1801 Davy H. a pus n eviden existena efectului luminos al
curentului electric n gaze. n anul 1802 Petrov V. V. emite ideea folosirii luminii
radiate de ctre arcul electric n scop de iluminat . Un pas important n
introducerea arcului electric pentru iluminat se face n anii 1877-1878 cnd
Iablocikov P.N. construiete prima lamp cu arc stabil.
Pentru a crea radiaii luminoase, Jobart A. a emis n 1838 ideea de a folosi
incandescena n vid a unui baston subire de crbune. Prima lamp cu
incandescen cu filament din crbune a fost construit de ctre Hebell n anul
1846, iar ulterior Lodghin A.N. a perfecionat-o dndu-i i primele utilizri
practice. n anul 1879 Edison Th. A. construiete lampa cu filament de crbune,
cu vid n interiorul balonului i de asemenea rezolv problema alimentrii mai
multor lmpi electrice de o sursa central de energie electric.
n anul 1890 Lodghin A.N. construiete lampa cu filament din wolfram.
Auser K . realizeaz lampa cu filament iar n 1905 Halece realizeaz filamentul
din tamtal.
n anul 1851 Hittorf J .W. i ulterior Geiseler H. pe baza experienelor
efectuate, au indicat posibilitatea de a obine radiaii luminoase folosind
descrcarea electric n gaze. n anul 1893, Moor utilizeaz pentru iluminat tuburi
cu descrcare electric n gaze.
Au aprut tuburile fluorescente cu electrozi calzi i reci, care s-au utilizat in
anul 1938 la iluminatul oraelor San Francisco si New York.
La noi n ar n anul 1882 s-a folosit n Bucureti iluminatul electric cu
incandescena, iar la 1 noiembrie 1884, n oraul Timioara, s-au introdus lmpile
cu arc electric n iluminatul public.
n ultimii ani s-au obinut realizri valoroase prin care se perfecioneaz
sursele electrice de lumin. De asemenea se efectueaz cercetri prin crearea de
noi surse cu performane superioare.

n acest, sens literatura de specialitate, prezint lmpile cu xenon, lmpile cu

incandescen cu halogeni, lmpile atomice, panourile electroluminescene.
Puterile unitare ale lmpilor fabricate n mod curent au atins 20 kw ceea ce
permite iluminarea n condiii economice a obiectelor de suprafa mare :
aeroporturi, stadioane, piee, antiere etc.

CAPITOLUL 1
Evoluia surselor electrice de lumin

Sursele electrice de lumin sunt acelea la care emisiunea luminoas se obine

cu ajutorul energiei electrice .
Clasificarea surselor electrice de lumin se poate face dup mai multe criterii:
mecanismul radiaiei luminoase (surse cu incandescen , surse cu descrcri
electrice surse cu arc) ;
temperatura de culoare a sursei luminoase ;
culoarea luminii emise (surse de lumin alb, surse de lumina
colorat) ;
puterea electric ;
tensiunea de alimentare ;
natura mediului n care are loc descrcarea ( n cazul surselor cu
descrcri n gaze) ;
destinaie i utilizare.

Corpurile de iluminat sunt componente ale instalaiilor electrice n care se

monteaz lmpi cu incandescenta, lmpi fluorescente.
Condiiile tehnice generale pe care trebuie sa le ndeplineasc construcia
corpurilor de iluminat sunt date in STAS 8114/89.
Pentru realizarea tuburilor, n funcie de necesitai, se au n vedere:
materialul folosit, modul de racordare, protecia mpotriva solicitrilor mecanice,
aptitudinea de a fi ndoite, comportarea la temperaturi, caracteristici electrice (de
izolare), protecia contra ptrunderii corpurilor strine solide si lichide, rezistenta
la substane corozive sau poluante, rezistente la aciunea radiaiilor solare.
5

Corpul de iluminat este un aparat care servete la distribuirea , filtrarea sau

transformarea lmpilor, construit din toate piesele necesare pentru fixarea i
protejarea lmpilor, precum i pentru conectarea acestora la circuitul de
alimentare.
Prile componente ale unui corp de iluminat pot fi grupate in doua pari,
cu rol funcional distinct: sistemul optic si armatura.
a)

Sistemul optic cuprinde urmtoarele elemente:

- reflectoare, bazate pe fenomenul de reflecie noiuni introductive
- refractoare, bazate pe fenomenul de refracie

- ecrane difuzate din substane translucide, care avnd suprafaa

mare, acoper lmpile din corp, reducnd luminana prin difuzie;
- filtre colorate
- grtare de ecrane din elemente opace sau translucide,
dispuse pentru a masca lmpile de vederea directa, sub un unghi determinat.
b) Armatura corpului-consta n ansamblul pieselor, in general metalice,
care asigur:
- fixarea lmpii si a sistemului optic
- alimentarea cu energie electric (conductoare, balasturi, startere,
condensatoare);
- protejarea lmpilor mpotriva atingerii, prfuirii sau umezelii.

Capitolul II
Corpuri de iluminat
2.1 Prezentare general
Corpul de iluminat este un aparat electric destinat in principal distribuiei
si transmisiei fluxului luminos emis de lmpi. Acesta cuprinde elemente de fixare,
elemente de protecie si de alimentare cu energie electrica.Corpul de iluminat are
doua componente principale:
- sistemul optic: are ca scop redistribuirea fluxului luminos emis de lmpi,
astfel nct pe o suprafa sa se obin o iluminare corespunztoare. De asemenea,
se va micoraluminana exagerata a lmpilor cu ajutorul unor ecrane, sscoat
lampa din cmpul vizual. Este constituit din elemente reflectante si transmutatoare
de lumina.
- armatura: este confecionata din materiale metalice si are rolul de fixare
a lmpii si al sistemului optic, de protejare fata de mediu, de a alimenta lampa cu
energie electrica sau de fixare a elementelor de aprindere si stabilizare a
descrcrilor, daca este cazul.
In general, corpurile de iluminat sunt simetrice. Acestea pot avea simetrie
plana, in raport cu un plan sau cu 2 plane perpendiculare si simetrie cilindrica
(axiala), in raport cu o axa.
La sursele cu simetrie axiala avem urmtoarele elemente geometrice:
- axa longitudinala;
- plane paralele respectiv perpendiculare pe axa de simetrie.
La sursele cu simetrie plana avem:
- axa longitudinala;
- plan transversal, perpendicular pe axa de simetrie;
- doua plane longitudinale: vertical si orizontal.
La corpurile de iluminat mai ntlnim:
7

- centrul luminos, care reprezint un punct convenional ales in interiorul

corpului de iluminat, ce servete la calculul iluminrii si msurrii ei; este punctul
cu cea mai mare luminana;
- axa optica, care reprezint o dreapta ce trece prin centrul luminos si
poate avea una din urmtoareledirecii: axa de simetrie (la sursele cu simetrie
axiala), intersecia planelor de simetrie (la sursele cu simetrie plana in raport cu
doua plane perpendiculare) sau o direcie din planul de simetrie, dup intensitatea
luminoasa maxima a sursei (la sursele cu simetrie plana fata de un singur plan).

2.2 Corpurile de iluminat pentru lmpi cu incandescenta

Sunt prevzute cu dulii la care se leag conductoarele de alimentare.
Pentru efectuarea legturilor la dulia corpului de iluminat, se dezoleaz
conductoarele pe o poriune de circa 10 mm., se curate si se pregtesc.
Conductorul de faza se leag la borna in legtura cu contactul din fundul duliei,
iar conductorul de nul se leag la borna in legtura cu armatura cu filet.
Conductoarele de nul si faza au culori diferite. Dup executarea legturilor,
suportul izolant pe care se afla bornele se introduce in interiorul carcasei metalice,
apoi se blocheaz dulia cu urubul de fixare existent pe carcasa. Poriunile
conductoarelor care ies din dulie se izoleaz.
Corpul de iluminat se racordeaz la circuitul de lumina dup suspendarea
pe plafon, avnd grija ca lungimea conductoarelor sa fie suficient de mare pentru
ca dup tragerea prin tije sa permit efectuarea legturilor corect si aceasta
spoat fi mascate cu o masca de protecie. Corpurile de iluminat sau chiar duliile
nu se atrna de conductoare, deoarece acestea se pot deforma sau se pot rupe.
Lmpile cu incandescenta sau becurile se construiesc cu socluri filetate
(socluri Edison) sau cu socluri baioneta. Soclurile baioneta nu se pot autodesface
in condiiile existentei vibraiilor.
Caracteristicile generale ale corpurilor de iluminat sunt: tipul, tensiunea
nominala si puterea lmpii, protecia, tipul de dulie, gabaritul, masa.

In funcie de tip deosebim corpurile de iluminat pentru instalaii

interioare, cu armturi impermeabile si etane, portative de atelier si pentru
construcii, plafoniere cu protecie antiexploziva.
Pentru iluminatul portative se folosesc numai corpuri de iluminat
prevzute cu mnere si socluri din materiale electroizolante, neinflamabile,
rezistente la solicitri mecanice si prevzute cu couri protectoare aplicate peste
globuri de sticla opace sau mate.
Tensiunea de alimentare a lmpilor folosite este de 24 V.
Iluminatul cu lmpi incandescente prezint avantajul unor instalaiiuor de
executat, culori calde, dar randamentul luminos si durata de exploatare sunt
sczute, ceea ce duce la costuri de exploatare mari.

2.3 Corpuri pentru iluminat fluorescente

Lmpile fluorescente emit radiaii luminoase convertite de ctre
luminofor din radiaii ultraviolete puternice care caracterizeaz descrcarea
in vapori de mercur.
Lmpile fluorescente se prezint sub forma unor tuburi lungi, de
diametru mic, cu axa dreapta sau, mai rar circulara, sau in forma de U.
Luminoforul este construit dintr-un amestec de substane de baz
(fluorescenta), substana activatoare si fondant.Substana de baza, care
transform lungimea de und a radiaiilor, trebuie s ndeplineasc mai multe
condiii: s absoarb ntreaga energie ultraviolet i s o converteasc n energie
luminoas cu randament ct mai mare; s absoarb ct mai puin radiaie
vizibil; s aib o inerie luminoas mare, pentru a produce palparea luminii
(efectul stroboscopic); s reziste bine efectelor ce au loc n cursul funcionarii
lmpii; lumina emis s aib o compoziie spectral corespunztoare. In prezent,
ca substane fluorescente se folosesc amestecuri potrivite de: silicai de zinc si de
culori intermediare: wolframai de magneziu si de calciu care emit lumina
albastr; borat de cadmiu cu fluorescena roiatic. Halogenofosfati (fosfai de
fluorul clor si brom) dau direct lumina alba, cu randament ridicat.
Se executa ntr-o gam larg, particularitile de construcie, utilizare i
montare, fiind simbolizat dup cum urmeaz:
C- corp de iluminat;
I-pentru interior
R-cu reflector din tabla;
D-un dispersor;
G-grtar difuzat;
10

A-pentru montaj aparent;

II-pentru montaj interior ngropat;
S-pentru montaj suspendat;
SI-pentru montaj semi ngroai;
P-protejat contra umiditii i a prafului.
Simbolurile sunt nsoite de doua grupe de numere: primul (01,02, etc)
indic varianta de fabricaie, iar al doilea numr este format din trei cifre, care
indic: prima cifr numrul de lmpi din corpul de iluminat; a doua si a treia
cifra puterea nominal a unei lmpi.
Exemplu. Simbolul CI 140 are urmtoarea semnificaie: corp de iluminat
interior, pentru o lampa cu puterea de 40 w. Nu exista mai multe variante
constructive.
In figura 8.80 este artat un corp de iluminat fluorescent pentru lmpi
tubulare de joasa presiune. Pentru mediul normal se asigura o protecie IP-20.
Corpurile pentru iluminat fluorescent se echipeaz cu tuburi, balast si
staner.
Tubul fluorescent conine doi electrozi executai sub forma de filament 2
si plasai pe o lopica 3 din sticla. Pe peretele interior al tubului 4 se aplica o
substan 5 numita luminofor. Substanele numite luminofori sunt caracterizate de
fenomenul de fluorescenta care consta in transformarea radiaiilor vizibile n
radiaii invizibile. Tubul mai este prevzut la capete cu o zona umpluta cu
material izolator 6 i o plac izolatoare 7 n care se fixeaz contactele 1 ale
electrodului de aprindere.

Pentru aprinderea tubului, corpurile de iluminat sunt prevzute cu dulii. In

interiorul tuburilor se gsesc gaze ca: neon argon, krypton la presiune joasa.
Pentru iluminatul general se folosesc tuburi de tip LFA, cu puteri de 14,
20, 40 si 65 W, cu lumina de diverse culori.
11

Aprinderea lmpii este asigurata de un starter (la varianta LFR lipsete

starterul), iar funcionarea stabile este asigurata cu ajutorul balastului.
Starterul conine un bimetal introdus dintr-un tub de gaz inert. La punerea
sub tensiune, bimetalul parcurs de curent se deformeaz prin nclzire si deschide
circuitul care a produs si nclzirea filamentului. Simultan, tubul se amorseaz.
In figura 8.82 este artat un starter, mpreuna cu o dulie de starter.
Starterele uzuale sunt de tip SLU 4-80, SLUA 4-20, sau SLA 40, SLA 65.
Balasturile figura 8.83 utilizate sunt montate mpreuna cu starterele in
interiorul corpului de iluminat. Condensatorul are rolul de a compensa factorul de
putere.
Pentru iluminatul halelor industriale, dar si in spatii deschise (antiere,
strzi, etc.)se folosesc corpuri de iluminat care conin neoane fluorescente n care
are loc odescrcare electrica in atmosfera de vapori de mercur sau de sodiu, de
naltapresiune. Corpurile care sunt prevzute cu dulii, iar soclul baloanelor este
mai mare dect al lmpilor obinuite.

12

2.4 Surse de lumina cu descrcri

Acestea sunt sursele folosite la reclame luminoase sau in iluminatul
special (in platourile de televiziune, in tehnica de copiat etc.). Constau dintr-un
tub de sticla la ale crui capete se afla electrozii. In interiorul tubului se gsesc fie
gaze (neon, argon, cripton), fie vapori metalici (de sodiu, de mercur).
Calitatea senzaiilor luminoase (culoarea) depinde de metalul ce se afla in
tub.
Aceste lmpi se leag la reea prin intermediul unei bobine L numita si
balast, pentru a stabiliza descrcarea.
Lmpile pentru reclamele luminoase, datorita distantei mari dintre
electrozi, sunt alimentate cu tensiune nalta prin intermediul unui transformator.

13

Capitolul III
Sisteme de iluminat
Prin sistem de iluminat se nelege ansamblul corpurilor de iluminat,
inclusiv lmpile care echipeaz corpurile, amplasate intr-un anumit mod, fie pe
considerente funcionale, fie estetice, ansamblu care drept scop realizarea unui
microclimat luminos confortabil in vederea desfurrii unei activiti umane de
munca fizica sau intelectuala.
Clasificare:
n funcie de locul de amplasare al corpului de iluminat:
sisteme de iluminat interior: corpurile de iluminat sunt intr-o incinta
nchisa;
sisteme de iluminat exterior: corpurile de iluminat sunt afara;
n funcie de natura surselor de lumina:

sisteme de iluminat cu lmpi cu incandescenta;

sisteme de iluminat cu tuburi fluorescente;
sisteme de iluminat cu lmpi cu vapori metalici de nalta presiune;
sisteme de iluminat realizate cu lmpi speciale;
sisteme de iluminat normal care asigura desfurarea in condiii
normale a activitilor umane atunci cnd iluminatul natural este
insuficient sau inexistent
sisteme de iluminat de sigurana care asigura fie continuitatea
lucrului, fie evacuarea incintei sau alte funciuni;

14

Instalaia unui candelabru:

3.1 Conductori electrici

Definiii si clasificri
Materialele conductoare se caracterizeaz prin valori mari ale
conductivitii. Materialele conductoare cu conductibilitate electronica au valori
ale conductivitii: >105S/m. Conducia electrica rezulta prin deplasarea dirijata
a electronilor din banda de conducie, sub influenta cmpului electric exterior.
Astfel de materiale
sunt
metalele
si
grafitul.Materialele
conductoare cu conductivitate ionica, sunt electroliii sau soluiile de acizi, sruri
sau hidrai. Conducia electrica este realizata prindeplasarea dirijata a
ionilorpozitivi si negativi sub influenta cmpului electric exterior, rezultnd un
15

proceselectrochimic cu schimbarea
compoziiei
electrolitului
si
separarea de electrozi a componentelor. Conductivitatea acestor materiale este mai
redusa dect a celor cu conductibilitate electronica.Dup starea de agregare,
materialele conductoare se clasifica in: conductoare solide (metalele), conductoare
lichide (mercur, electrolii) si conductoare gazoase (gaze supuse la tensiuni
superioare tensiunii de strpungere, sau plasma care prezintatt conductibilitate
ionica, cat si electronica).

3.2Funciile materialelor conductoare

3.2.1 Funcia de conductie a curentului electric

Pentru ndeplinireafunciei de conducie, este necesar ca materialul sa

posede rezistivitate sczuta, rezistenta mecanica si la coroziune si sa existe
posibilitatea de prelucrare prin laminare, trefilare, lipire sau sudare. Materialele
utilizate frecvent sunt Cu, Al, Ag, Au si aliaje Cu-Zn (alama) sau Cu-Be, care
prezint elasticitate si rigiditate mecanica.
3.2.2 Funcia de limitare a curentului electric

Pentru ndeplinirea acestei funcii, este necesar ca materialul (utilizat la

fabricarea rezistoarelor bobinate de putere) sa prezinte rezistivitate ridicata,
maleabilitate si ductilitate, astfel nct sa poat fi obinute prin trefilare diametre
reduse, invarianta a proprietarilor si dimensiunilor intr-un domeniu
larg de temperaturi si potenial electrochimic cat mai apropiat de cel al
16

cuprului din care sunt confecionate terminalele rezistoarelor, astfel nct

tensiunea termoelectromotoare de zgomot sa fie redusa. Sunt utilizate aliaje Cu-Ni
(constantan), Cu-Ni-Mn (manganina), Cu-Ni-Zn (nichelina), sau Ni-Cr-Al-Co
(Kantal).
3.3. Starea de supraconductibilitate
Starea de supraconductibilitate este o
stare
ordonata
a
electronilor de conducie, care consta in formarea unor perechi slab
legate de electroni, denumite perechi Cooper. Natura si originea ordonrii a fost
explicata de Bardeen, Cooper si Schrieffer. Teoria BCS, care prezint un nivel
intrinsec avansat, a devenit o baza importanta pentru dezvoltri ulterioare. Mai
multe efecte au furnizat dovezi impresionante pentru descrierea strii
fundamentale supraconductoare in baza teoriei BCS, printre care cuantificarea
fluxului magnetic printr-un inel supraconductor.
Teoria BCS a supraconductibilitii
O interaciune atractiva intre electroni (interaciunea neta este mai puin
repulsiva pentru starea supraconductoare dect pentru starea normala
conductoare), poate conduce la o stare fundamentala a ntregului sistem
electronic,
care este separata de strile
excitate
printr-un
interval de energieinterzis.
In stare supraconductoare, spectrul energetic are o singura stare
fundamentala separata de strile excitate printr-un interval de energie interzisE
10-4EF; EF=nxeV.
Procesul are loc astfel: un electron interacioneaz cu reeaua si o
deformeaz, cednd energie si emind un foton. Daca frecventa fotonului (si
energia lui) este mult mai mare dect frecventa proprie, de rezonanta, a
ionilor din nodurile reelei, fotonul este absorbit de alt electron.
Se produce un schimb rapid de energie intre cei doi electroni, pentru ca al
doilea electron vede reeaua deformata si se adapteaz pentru a
profita de deformaie si a-si micora energia. In modul acesta, cel de-al doilea
electron interacioneaz cu primul electron prin intermediul deformaieireelei.
Daca micorarea energiei corespunde unei interaciuni atractive intre cei
17

doi electroni, superioara repulsiei electrostatice, se formeaz o pereche

Cooper de electroni. Interaciunea este dinamica, iar frecventa fononului trebuie
sa fie mult mai mare dect frecventa de rezonanta a ionilor din nodurile reelei,
pentru ca energia sa nu fie absorbita de ionul din reea.
Electronii supraconductori, grupai in perechi Cooper, au vectori de unda
egali si de sens contrar, iar spinii sunt opui. Energia poteniala, de atracie a strii
BCS, acioneaz astfel nctmicoreaz energia totala a strii BCS fata de starea
Fermi. Strileuniparticula sau unielectronice (ale strii normale conductoare) sunt
caracterizate prin vectori de unda si spini orientai in doua sensuri diferite: , unde
indicii vectorului k sunt valori particulare ale vectorului de unda, conform unui
cod sau convenii arbitrare.Strileuniparticula sunt ocupate in perechi,
formndstrimultiparticula: daca o stare cu vectorul de unda este ocupata, atunci
si starea este ocupata, iar daca prima stare este vacanta si a doua stare este
vacanta.
Modelul teoretic al supraconductibilitii, cu bosoni ( , ), nu trebuie interes
intr-un sens prea strict, ntructinteraciunea dintre electroni este dinamica, iar in
volumulocupat de o singura pereche Cooper, exista aproximativ 106
electroni. Teoria BCS seaplica cel mai bine unui gaz de bosoni cu un numr foarte
mare de bosoni pe acelai orbital. Principiul de excluziune al lui Pauli, care
stabilete ca doi electroni nu pot avea aceleai valori pentru cele patru numere
cuantice: azimutal, magnetic, principal si de spin, nu se aplica bosonilor, rezultnd
proprietatea fundamentala a strii BCS: se pot gsiin aceeai stare orict de muli
electroni supraconductori pe nivele energetice inferioarebenzii interzise. Aceasta
stare se caracterizeaz printr-un grad de ordine mai ridicat si ovaloare mai mare a
entropiei, comparativ cu starea normala de conducie.Probabilitatea de mprtiere
a electronilor in reeaua cristalina este foarte redusa, iar electronii circula prin
reea fr ciocniri. Legtura de tip boson intre cei doi electroni din perechea
Cooper, este foarte slaba si poate fi uor distrusa prin agitaie termica
Pentru T TSC, o parte din electronii supraconductori escaladeaz banda
interzisa Ei, trecnd in zona electronilor normali de conducie, iar pentru
T>TSC, toi electronii sunt situai in tona n, fiind distribuii pe defectele din
reea.

18

In starea supraconductoare, repartiia electronilor este modificata in raport

cu repartiia electronilor corespunztoarestrii conductoare, in sensul ca in
vecintatea nivelului Fermi EF se formeaz o banda interzisa de latine Ei
4kTSC, unde k este constanta lui Boltzmann, iar TSC este temperatura la care este
obinuta starea supraconductoare. La temperaturi superioare, dar apropiate de
TSC, in regiunea n se gsesc electroni normali de conducie, iar in regiunea s
se gsesc electroni supraconductori grupai in perechi Cooper avnd energii
inferioare electronilor normali.

19

TIPURI DE CORPURI DE ILUMINAT:

20

CAPITOLUL IV
Norme de protecia muncii
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesar eliminarea
posibilitii de trecere a unui curent periculos prin corpul omului.
Msurile, amenajrile i mijloacele de protecie trebuie s fie cunoscute de
ctre tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate.
Principalele msuri de prevenire a electrocutrii la locurile de munc sunt:
Asigurarea inaccesibilitii elementelor care fac parte din circuitele electrice
si care se realizeaz prin:
Amplasarea conductoarelor electrice, chiar izolate, precum i a unor
echipamente electrice, la o nlime inaccesibila pentru om. Astfel, normele
prevd ca nlimea minim la care se pozeaz orice fel de conductor electric s
fie de 4m, la traversarea parilor carosabile de 6m, iar acolo unde se manipuleaz
materiale sau piese cu un gabarit mai mare, aceast nlime s depeasc cu
2.25m gabaritele respective;
Izolarea electric a conductoarelor;
Folosirea carcaselor de protecie legate la pmnt;
21

ngrdirea cu plase metalice sau cu tblii perforate, respectndu-se distana

impus pn la elementele sub tensiune.
Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24, 36V) pentru lmpile i sculele
electrice portative. Sculele i lmpile portative care funcioneaz la tensiune
redus se alimenteaz la un transformator cobortor. Deoarece exist pericolul
inversrii bornelor este bine ca att distana picioruelor fielor de 12, 24 si 36V,
ct i grosimea acestor piciorue, s fie mai mari dect cele ale fielor obinuite de
120, 220 si 380 V, pentru a evita posibilitatea inversrii lor.

La utilizarea uneltelor i lmpilor portative alimentate electric, sunt

obligatorii:
verificarea atent a uneltei, a fixrii sculei nainte de nceperea
lucrului;
evitarea rsucirii sau a ncolcirii cablului de alimentare n timpul
lucrului i a deplasrii muncitorului, pentru meninerea bunei stri a
izolaiei;
menajarea cablului de legtur n timpul mutrii uneltei dintr-un loc
de munc n altul, pentru a nu fi solicitat prin intender sau rsucire;
unealta nu va fi purtat inndu-se de acest cablu;
evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces i n
locurile de depozitare a materialelor; dac acest lucru nu poate fi
evitat, cablul va fi protejat prin ngropare, acoperire cu scnduri sau
suspendare;
Interzicerea reparrii sau remedierii defectelor n timpul funcionrii
motorului sau lsarea fr supraveghere a uneltei conectate la reeaua
electric.
Folosirea mijloacelor individuale de protecie i mijloacelor de avertizare.
Mijloacele de protecie individual se ntrebuineaz de ctre electricieni pentru
prevenirea electrocutrii prin atingere direct i pot fi mprite n dou categorii:
principale i auxiliare.

22

Mijloacele principale de protecie constau din: tije electroizolante, cleti

izolani i scule cu mnere izolante. Izolaia acestor mijloace suport tensiunea de
regim a instalaiei n condiii sigure; cu ajutorul lor este permis atingerea prilor
conductoare de curent aflate sub tensiune.
Mijloacele auxiliare de protecie constau din: echipament de protecie
(mnui, cizme, galoi electroizolani), covorae de cauciuc, platforme si grtare
cu piciorue electroizolante din porelan etc.

Bibliografie

23

1. Braovan Mihai i ora Ioan ,Utilizri ale energiei electrice vol. 1 ,

Litografia IPT 1971
2. Nicolae Mira i Constantin Negui ,Instalaii si echipamente electrice
manual cls XIXII , , editura EDP Bucureti
3. Bojan N , Maini electrice i acionri , E.D.P Bucureti 1989
4. Norme de protecia muncii pentru instalaii electrice Ediia a IV a
ICEMENERG 1976

I ARGUMENT
LMPILE ELECTRICE CU DESCRCRI sunt dispozitive a caror emisiune
radianta nu se poate defini n ntregime numai prin temperatura corpului emitator.
Lampile fluorescente emit radiatii luminoase convertite de catre luminofor din radiatii
ultraviolete puternice care caracterizeaza descarcarea in vapori de mercur.
TIPURI DE LUMINESCENT utilizate current n in tehnica iluminatului:
Luminescenta gazelor si a vaporilor metalici-prin trecerea curentului electric printrun
gaz sau prin vapori metalici( se realizeaza lampi cu lumina catodica, cu coloana
pozitiva, cu descarcari n xenon , cu vapori de sodium de nalta presiune - utilizate in
diverse domenii : fotografie, masurari oscilografice, stroboscopie, firme luminoase,
iluminat public s.a )
luminescenta corpurilor solide - prin :
Fluorescenta - iradierea cu anumite radiatii a sustantelor fluorescente (luminofori),
capabile sa reemita energia absorb 444b17e ita sub forma radiatiilor vizibile timp de
10-8-10-7 s;
24

Electroluminescenta - asezarea unor substante speciale n campuri electrice

alternative de joasa frecventa, sufficient de intense 105 V/m
CORPURI DE ILUMINAT

Utilizarea directa a surselor de lumina este posibila n toate cazurile deoarece acestea au n general, o
lumina mare, suparatoare pentru ochi, iar distributia fluxului luminos nu este ntotdea una cea mai avantajoasa din
punct de vedere al obtinerii n conditii economice a nivelului de iluminare prescris pe suprafetele iluminate.

Pentru evitarea acestor inconveniente, sursele de lumina se include n corpuri de iluminat;

Corpul de iluminat este un aparat care serveste la distribuirea , filtrarea sau transformarea lampilor,
construit din toate piesele necesare pentru fixarea si protejarea lampilor, precum si pentru conectarea
acestora la circuitul de alimentare.

Partile componente ale unui corp de iluminat pot fi grupate n doua parti, cu rol functional distinct: sistemul
optic si armatura.

Sistemul optic cuprinde urmatoarele elemente

-reflectoare, bazate pe fenomenul de reflectie

-refractoare, bazate pe fenomenul de refractie

-ecrane difuzate din substante translucide, care avnd suprafata mare, acopera lampile din corp,
reducnd luminanta prin difuzie;

-filtre colorate

-gratare de ecrane din elemente opace sau translucide, dispuse pentru a masca lampile de vedere a
directa, sub un unghi determinat.

Armatura corpului-consta n ansamblul pieselor, n general metalice, care asigura:

-fixarea lampii si a sistemului optic;

-alimentarea cu energie electrica (conductoare, balasturi, startere, condensatoare);

-protejarea lampilor mpotriva atingerii, prafuirii sau umezelii (glob de stcla, frilaj de protectie).

Principalele caracteristici ale lampilor fluorescente de joasa presiune sunt:

temperatura tubului fluorescent - redusa, in timpul functionarii normale (cca.40C);

25

durata medie de viata- pentru functionarea normala de peste 10 ori mai mare ca cea
a lampilor cu incandescenta (cca10.000ore)
aprinderea (amorsarea) :
fenomenul de plpaire, corespunzator alternantelor c.a.- ce poate crea un efect
stroboscopic;
culoarea luminii emise - dependenta de reteta luminoforului impunnd respectarea ei
la nlocuirea tubului florescent, pe baza denumirii sau simbolurilor asociate :
1x
alb

lumina

corectat

2
zilei alb

2x
Alb

3x

Alb cald Alb

superior

superior

II CONTINUT PROPRIU- ZIS

1.SURSA DE LUMIN FLUORESCENT DE JOAS PRESIUNE

26

cald

1.1.CONSTRUCIA sI ROLUL ELEMENTELOR COMPONENTE

A. TUBUL FLUORESCENT
Este din sticla de
forma

cilindrica

iar pe peretele
interior

este

depusa supstanta florescenta sub forma unui strat foarte fin de de pulbere care
transforma radiatiile din ultraviolet in radiatii vizibile. In interiorul tubului se gaseste
mercur sub forma de picaturi mici care prin evaporare produce radiatii in ultraviolet si
un gaz inert (argon-cripton) care amorseaza descarcarea electrica din tub.

27

La fiecare capat sunt cte 2 electrzi de care este fixat filamentul spiralat din wolfram pe
care sunt depusi oxizi ( de bariu, strontium). Cnd filamentele sunt parcurse de current
gazul inert se ncalzeste iar mercurul se evapora.
ROL. Transforma energia electrica in radiatii luminoase.

B. BALASTUL
Este o bobina cu un miez magnetic inglobata int-ro masa cimentata amplasata intro
cutie metalica prevazuta cu doua borne.
ROL. Produce un vrf de tensiune pe filamentele tubului si amorseaza descarcarea
electrica in tub. Dupa amorsare limiteaza curentul din circuit si asigura functionarea
stabila a lampii
C. STARTERUL
Este alcatuit dintr-o lampa luminescenta cu doi electrozi (unul fix si
unul mobil construit dintr-un bimetal) plasati ntrun mediu de vapori
de argon-neon-heliu. Lampa este fixata intr-un tub cilindric iar
bornele sale sunt scoase pe o placa electroizolanta. In interiorul
tubului in parallel cu lampa este conectat un condensator de 10nF
pentru antiparazitare.
ROL Inchide circuitul de ncalzire a filamentelor tubului (cnd electrozii sunt n contact),
Fapt care favorizeaza modificarea fluxului magnetic al bobinei de ballast.

28

1.2. FUNCIONAREA LMPII ELECTRICE FLUORESCENTE

PASUL

1.

La

bornele

starterului

sunt

220V

iar

electrozii

acestuia

se

ncalzesc (prin circuit nu circula current)

PASUL 2. Electrozii starterului se lipesc (prin circuit circula current) se ncalzesc
filamentele tubului care emit electroni .
PASUL 3. Electrozii starterului se rcesc si se dezlipesc moment n care curentul din
circuit de modifica.
PASUL 4. Modificarea curentului din circuit duce la modificarea fluxului bobinei balastul
care produce un vrf de tensiune la bornele tubului. Aceasta supratensiune produce
descarcarea in gaze din tub, deci aprinderea lui.
1.3. SCHEMA DE CONECTARE IN CIRCUIT

a
)

M
29

ontajul tandem (serie)

ELEMENTELE MONTAJULUI:
T1, T2 - Tuburi fluorescente - LFA 20
S1, S2 - Startere - SLU 4-20
B - Balast - BIA 40
C - Condensator

b) Montajul duo (paralel)

ELEMENTELE MONTAJULUI:
T1, T2 Tuburi
fluoresce
nte - LFA
40
S1, S2 Startere SLU 4-80
B1, B2 - Balast - BIA 40
C - Condensator
1.4 SIMBOLIZARE

30

Corpurile de iluminat pentru lampi fluorescente se executa intro gama larga de

sortimente . acestea sunt indicate prin simboluri impuse de litere, fiecare cu
semnificatia ei:
F- corp de iluminat fluorescent;
I- pentru interior;
R- cu reflector (din tabla);
D- cu dispersor (din material plastic);
G- cu gratar difuzant;
A- pentru montaj apparent ;
I- (al doilea) pentru montaj ngropat;
S- pentru montaj suspendat.
Simbolurile sunt insotite de doua numere: primul numar indica varianta de fabricatie
(01, 02 , etc. n timp ce al doilea numar , format din trei cifre, indicaa :
-

prima cifra - numarul de lampi din corpul de iluminat;

celelalte doua cifre - puterea nominala a unei lampi.

EXEMPLU

FIA - 01- 240=> corp fluorescent pentru, interior montaj apparent ,

varianta de fabricatie 1, echipat cu doua tuburi fluorescente de 40W .

2. RECEPTOARE FLUORESCENTE DE INALTA PRESIUNE
2.1SURSA DE LUMIN

31

Are forma unui balon de sticla cu peretele interior acoperit cu un strat de substanta
fluorescenta. Im interiorul balonului de sticla se gaseste un tub de sticla cu vapori de
mercur sau sodium de inalta presiune numit arzator. In interiorul arzatorului se afla trei
electrozi : doi electrozi principali E1 si E2 conectati la soclul lampii si un electrod
auxiliar EA conectat printro rezistenta R4 k la electroddul E1
a) functionarea lampii .
La alimentarea cu tensiune are loc o descarcare electrica ntre electrozii E2 si EA care
provoaca ncalzirea si ionizare mediului din arzator . dupa circ a 5 minute cnd mediul
este complet ionizat are loc descarcarea ntre electrozii E1 si E2 iar lampa
functiomeaza . Timpul de aprindere este influentat de temperatura mediului
nconjurator , scade odata cu cresterea temperaturii . Pentru stabilirea functionarii se
conecteaza lampa n serie cu n balast. Lampile cu vapori de nalta presiune se fabrica
cu puterile nominale : 80W; 125W; 250W; 400W; 1000W; pentru tensiunea de 220V.
2.2 CORPURI DE ILUMINAT PENTRU LMPI FLUORESCENTE DE
32

INALTA PRESIUNE
acestea sunt corpuri care se utilizeaza n iluminatul public, iluminatul halelor industriale
de mare naltime (peste 10m), pe santiere etc
P- corp pentru iluminatul public;
V- corp echipat cu lampi cu descarcari n vapori de sodium ;
VS- corp echipat cu lampi cu descarcari n vapori de sodium;
A- fara apartori ;
B- cu aparator ;
E- etans (la praf si la apa);
C- constructie ciuperca;
S- corp susppendat pe cablu;
C- corp montat n consola
EXEMPLU

PVA - 2 p- 1250=>corp pentru ilumina

33