Proiect Final

UNIVERSITATEA DE NORD DIN BAIA MARE
FACULTATEA DE RESURSE MINERALE I MEDIU

EVALUAREA IMPACTULUI I RISCULUI PENTRU MEDIU
Implementarea unui sistem de

management al deeurilor pentru
regiunea Maramure Nord
NDRUMTOR:
MASTERAND:
Prof.univ.Dr.ing. Vasile Oros

Asist. ing tefania Stecz
ing. Taro Gilbert
Baia Mare
2010
Cuprins
1.Introducere ---------------------------------------------------------------------------------------------------------6
1.1.Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor ------------------------------------------------------------------- 6
1.2. Scopul proiectului ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 9
2.Aspecte legale ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 11

2.1. Cadrul legal ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 11
2.2 Legislaie conex ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 16
2.3. Obiective i cerine / inte naionale pentru planificarea n gestionarea deeurilor ------------- 17
3.Situaia existent ------------------------------------------------------------------------------------------------ 22

3.1.Calculul populaiei deservite -------------------------------------------------------------------------------------- 22
3.2. Estimarea volumelor si cantitilor ce vor fi generate n perioada 2012-2042 -------------------- 23
3.3. Compoziia medie a deeurilor ------------------------------------------------------------------------------------ 24
3.4. Calculul cantitii de deeuri --------------------------------------------------------------------------------------- 28
3.5. Tratarea i valorificarea deeurilor municipale --------------------------------------------------------------- 29
3.6. Eliminarea deeurilor municipale--------------------------------------------------------------------------------- 29
4.Alegerea i descrierea locaiei ------------------------------------------------------------------------------- 31

4.1. Date generale privind zona geografic -------------------------------------------------------------------------- 31
4.2. Analiza i alegerea variantelor ------------------------------------------------------------------------------------ 32
4.2.1. Geologia i geomorfologia regiunii ------------------------------------------------------------------------------------------33
4.2.2. Meteorologie i caracteristici climatice ------------------------------------------------------------------------------------34
4.2.3. Vegetaia ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------43
4.2.4. Fauna --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------44
4.2.5. Solurile ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------46
5.Managementul propus ----------------------------------------------------------------------------------------- 48

5.1. Scurta descriere a managementului ---------------------------------------------------------------------------- 48
6.Colectarea deeurilor ------------------------------------------------------------------------------------------ 50

6.1. Sisteme de pubele ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 50
6.2. Sisteme de containere speciale pentru materiale reciclabile --------------------------------------------- 54
6.3. Sisteme de colectare ------------------------------------------------------------------------------------------------- 58
6.4. Proceduri de colectare ----------------------------------------------------------------------------------------------- 59
7.Transportul deeurilor ----------------------------------------------------------------------------------------- 62

7.1. Transportul rutier al deeurilor ----------------------------------------------------------------------------------- 62
7.2. Necesarul de autovehicule ----------------------------------------------------------------------------------------- 63
3
8. Centrul Integrat de Management al deeurilor i Depozitul ecologic de deeuri ------ 66

8.1.Suprafaa i situaia juridic ----------------------------------------------------------------------------------- 66
8.2.Informarea public, asistena tehnic i supervizarea ---------------------------------------------- 66
8.3. Perioada de realizare / executie ----------------------------------------------------------------------------- 67
8.4. Informaii privind producia ce urmeaz a fi obinut i energia necesar pentru
procesul tehnologic ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 67
8.5 Informaii despre modalitile propuse pentru conectare la infrastructura existent 68
8.6. Descrierea funcional i tehnologic a centrului integrat de management al
deeurilor ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 68
8.6.1.Depozitul ecologic ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------68
8.6.2.Calculul suprafeei depozitului i a volumului depozitat ---------------------------------------------------------------69
8.6.3.Zona tehnic -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------69
8.6.4.Procedura de acceptare a deeurilor la centrul integrat de management al deeurilor i exploatarea zonei
de depozitare -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------71
8.6.5.Lista de deeuri acceptate in centrul integrat de management al deeurilor : -------------------------------------72
9. Staia de sortare a deeurilor ---------------------------------------------------------------------------- 74

9.1.Lista deeuri acceptate - statia de sortare ---------------------------------------------------------------- 74
9.2.Descrierea fluxului de deeuri: ------------------------------------------------------------------------------- 75
9.3.Sita tambur -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 77
9.4.Separatorul balistic ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 77
9.5.Instalaia de aspirare ------------------------------------------------------------------------------------------------- 78
9.6.Separatorul magnetic ------------------------------------------------------------------------------------------------- 78
9.7.Posturi de sortare -------------------------------------------------------------------------------------------------- 79
9.8.Presa de balotat ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 80
10.Staia de compostare ----------------------------------------------------------------------------------------- 81

10.1. Date de proiectare: ---------------------------------------------------------------------------------------------- 81
10.2.Descriere fluxului de deeuri -------------------------------------------------------------------------------- 82
10.2.1.Zona de receptie a deeurilor -------------------------------------------------------------------------------------------------83
10.2.2.Construirea brazdelor de compostare --------------------------------------------------------------------------------------83
10.2.3.Procesul de maturare -----------------------------------------------------------------------------------------------------------84
10.2.4.Stocarea compostului -----------------------------------------------------------------------------------------------------------84
10.3.Lista deeuri acceptate statia de compostare --------------------------------------------------------- 84
11.Depozitul ecologic ------------------------------------------------------------------------------------------- 85

11.1.Etanasare si sistem de drenaj -------------------------------------------------------------------------------- 86
11.2.Sistemul de colectare a biogazului: ------------------------------------------------------------------------ 88
11.3.Sistemul de colectare a apei pluviale: -------------------------------------------------------------------- 88
11.4.Sistem de colectare a levigatului:--------------------------------------------------------------------------- 89
12.Zona tehnica a centrul integrat de management al deeurilor ----------------------------- 91

12.1. Cldirea adiminstrativa --------------------------------------------------------------------------------------- 91
12.2.Cladirea de receptie si cantarul ----------------------------------------------------------------------------- 92
12.3.Atelierul mecanic ------------------------------------------------------------------------------------------------- 92
12.4.Statia de alimentare cu carburanti ------------------------------------------------------------------------ 92
12.5.Statia de spalare a vehiculelor------------------------------------------------------------------------------- 93
12.6.Bazinul de stocare a levigatului ----------------------------------------------------------------------------- 93
12.7.Bazin de evapotranspiratie a apei pluviale ------------------------------------------------------------ 93
12.8.Puturile de monitorizare a apei subterane------------------------------------------------------------- 94
12.9.Statia de tratare a apei uzate --------------------------------------------------------------------------------- 94
13. Impactul asupra mediului ------------------------------------------------------------------------------- 96

13.1 Metodologie --------------------------------------------------------------------------------------------------------- 96
13.2. Apa --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 96
13.2.1. Sursele de poluare a apei -----------------------------------------------------------------------------------------------------97
13.2.2. Impactul prognozat -------------------------------------------------------------------------------------------------------------97
13.2.3.Masuri ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------98
13.3. Aer ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 99

13.3.1. Surse de poluare a aerului ----------------------------------------------------------------------------------------------------99
13.3.2. Impactul prognozat ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 100
13.3.3. Masuri de reducere a impactului ----------------------------------------------------------------------------------------- 100
13.4. Solul si geologia -------------------------------------------------------------------------------------------------- 101

13.4.1. Sursele de poluare a solului ------------------------------------------------------------------------------------------------ 101
13.5. Zgomotul ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 102

13.5.1. Surse se poluare fonica ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 102
13.5.2. Masuri de atenuare a impactului zgomotului -------------------------------------------------------------------------- 103
13.6. Biodiversitatea --------------------------------------------------------------------------------------------------- 103

13.6.2. Masuri de atenuare a impactului prognozat --------------------------------------------------------------------------- 104
13.7. Peisajul -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 105

13.7.2. Masuri de atenuare ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 105
13.8. Conditii sociale si economice ------------------------------------------------------------------------------- 106

2.8.1. Impactul prognozat ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 106
13.8.2. Masuri de atenuare a impactului prognozat --------------------------------------------------------------------------- 108
13.9. Conditii culturale si etnice, mostenire culturala --------------------------------------------------- 109

13.10. Monitorizarea--------------------------------------------------------------------------------------------------- 109
Bibliografie -------------------------------------------------------------------------------------------------------- 111
1.Introducere
Managementul deeurilor solite ridic o problem major n prezent. Colectare i
transportul defectuos al deeurilor precum i slaba cantitate de reciclare i reutilizare a acestora a
determinat formarea unei cantiti din ce n ce mai mari de deeuri depozitate, uneori la voia
ntmplrii i de cele mai multe ori n condiii neprielnice care pot afecta sntatea populaiei i
pot duce la distrugerea habitatelor i ecosistemelor. Pentru a preveni i controla fluxul de
circulaie a deeurilor s-au implementat mai multe sisteme de management ale acestora, precum
i sisteme de valorificare a deeurilor moderne care permit reutilizarea a unei cantiti mari de
deeuri i depozitarea din ce n ce mai puin.
1.1.Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor

Pentru a veni n ajutorul autoritilor locale s-au elaborat n primul rnd planuri naionale
de gestionare a deeurilor din care au derivat ulterior planuri judeene i locale de gestionare a
deeurilor.
Planurile de gestionare a deeurilor au un rol cheie n dezvoltarea unei gestionri durabile
a deeurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deeuri i opiunile de
gestionare a acestora. Mai n detaliu, planurile de gestionare a deeurilor prezint cadrul de
planificare pentru urmtoarele aspecte:
- Conformarea cu politica de deeuri i atingerea intelor propuse: planurile de
gestionare a deeurilor constituie instrumente importante care contribuie la implementarea
politicilor i la atingerea intelor stabilite n domeniul gestionrii deeurilor.
- Stabilirea capacitilor suficiente i caracteristice pentru gestionarea deeurilor:
Planurile de gestionare a deeurilor prezint fluxurile i cantitile de deeuri care trebuie
colectate, reciclate, tratate i/sau eliminate. Mai mult, ele contribuie la asigurarea de capaciti i
moduri de colectare, reciclare, tratare i/sau eliminare a deeurilor funcie de deeurilor care
trebuie gestionate.
- Controlul msurilor tehnologice: prezentarea fluxurilor de deeuri asigur identificarea
zonelor n care sunt necesare msuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor
tipuri de deeuri
- Prezentarea cerinelor economice i de investiie: planurile de gestionare a deeurilor
constituie un punct de plecare pentru stabilirea cerinelor financiare pentru operarea schemelor
de colectare, reciclare, tratare i eliminare a deeurilor. Pe aceast baz, pot fi determinate
necesitile pentru investiiile n instalaii de reciclare, tratare i eliminare a deeurilor
Complexitatea n continua cretere a problemelor i standardelor n domeniul gestionrii
deeurilor conduc la creterea cerinelor privind instalaiile de reciclare, tratare i/sau eliminare.
n multe cazuri, aceasta presupune faciliti de reciclare, tratare i/sau eliminare a deeurilor mai
mari i mai complexe, ceea ce implic cooperarea a mai multor uniti regionale privind
stabilirea i operarea acestor faciliti.
Definiia Planului Judeean de Gestionare a Deeurilor

Un Plan Judeean de Gestionare a Deeurilor (PJGD) este o descriere a:
condiiilor existente n domeniul gestionrii deeurilor;
msurilor i aciunilor necesare pentru rezolvarea problemelor i a punctelor slabe n

sistemul existent de gestionare a deeurilor;
condiiile impuse n domeniul gestionarii deeurilor lund n considerare:

- cerinele UE i naionale;
- cerinele regionale
etapele necesare pentru respectarea acestor condiii
sistemul integrat de gestionare a deeurilor la nivel regional.
Necesitatea Planului Judeean de Gestionare a Deeurilor

PJGD este cerut de ctre Uniunea European ca i instrument de planificare pe baza
cruia se poate obine asisten financiar i suport din partea UE. Este necesar s se asigure c
intele UE i naionale vor fi atinse i c se vor identifica soluiile durabile adaptate la condiiile
specifice regionale.
PJGD asist judeul n proiectarea fluxului de deeuri prin:
viziune global asupra etapelor din gestiunea deeurilor, care mai departe ajut la
identificarea lipsurilor i punctelor slabe ale sistemului care urmeaz a fi rezolvate prin
planificare integrat;
identificarea soluiilor durabile din punct de vedere economic i ecologic, adaptate la

condiiile locale specifice.
Beneficii ale Planului Judeean de Gestionare a Deeurilor

Beneficiile unui PJGD sunt reprezentate de:
Facilitarea obinerii de suport financiar din partea UE;
Conformarea judeului cu cerinele legale;
Atingerea de ctre jude a intelor naionale prin posibiliti i opiuni regionale i
locale (la nivel de jude);
Identificarea activitilor la nivel de jude n domeniul gestionrii deeurilor n
consens cu alte judee;
Utilizarea beneficiilor avantajelor locale (de ex.: capaciti mari de reciclare ntr-un
jude) pentru atingerea intelor naionale pentru jude;
Compensarea dezavantajelor locale (de ex.: lipsa capacitilor suficiente de reciclare
ntr-un jude) cu alte pri ale regiunii;
Elaborarea unei strategii economice de gestionare a deeurilor care nu poate fi
realizat la nivel de jude (de ex.: datorit cantitilor reduse de deeuri)
Luarea unor decizii pe baza analizelor i prognozelor n domeniul gestionrii
deeurilor;
Stabilirea de capaciti suficiente i potrivite pentru gestionarea deeurilor;
Fluxuri transparente de deeuri i opiuni pentru tratarea deeurilor cu scopul de a
asigura capaciti i sisteme potrivite de colectare i tratare;
Identificarea zonelor n care trebuie luate msuri tehnice pentru eliminarea sau
minimizarea anumitor tipuri de deeuri;
Stabilirea necesitilor financiare pentru operare, colectare, tratare, etc.
Determinarea necesitilor viitoare de investiii;
1.2. Scopul proiectului

Pe baza Planului Judeean de Gestionare a Deeurilor, judeul Maramure trebuie s i
elaboreze un sistem de management al deeurilor valabil i funcional pentru tot judeul. Datorit
barierei orografice ce desparte judeul nostru n dou pri, gestionarea deeurilor se va face
difereniat pe cele dou pri ale judeului, respectiv n partea municipiului Baia Mare i n partea
oraului Sighetul Marmaiei.
Proiectul propus dorete implementarea teoretic a unui sistem de management al
deeurilor ideal n partea nordic a judeului Maramure. Acest sistem ideal se compune din toate
etapele incluse n managementul deeurilor i se axeaz pe variantele cele mai performante,dar
totodat plauzibile de colectare, transport, sortare, reciclare i depozitare a deeurilor fiind n
oarecare msur un sistem pe deplin implementabil.
Proiectul i propune o descriere a situaiei actuale de management al deeurilor urmat de
propunerea unei baze de management nou cu detalii constructive i de amplasament specializate
pe regiunea Maramure Nord, o descriere complet a fluxului tehnologic cu toate echipamentele
incluse. Menionm faptul c acest sistem de management cuprinde strict doar deeurile
municipale solide colectate prin reeaua de colectare a deeurilor din oraele, comunele i satele
prii de nord a judeului Maramure.
Termenul de deeuri municipale include:
deeuri menajere;
deeuri comerciale asimilabile celor menajere;
deeuri verzi din parcuri, grdini i piee;
nmol de la staiile de epurare oreneti;
deeuri voluminoase;
deeuri periculoase care apar n cantiti reduse n deeurile menajere, comerciale i

provenind de la instituii.
Principalul obiectiv al organizrii gestionrii deeurilor municipale n Romnia i, de
asemenea, principalul obiectiv n planificarea regional/local n domeniu este n primul rnd:

1. Atingerea unui nivel nalt de colectare a deeurilor generate prin conectarea unui
numr din ce n ce mai mare de generatori de deeuri;
2. Conform intelor naionale / regionale / locale, reducerea potenialului de emisii
cauzate de deeurile biodegradabile;
9
3. Conform intelor naionale / regionale / locale, reducerea cantitilor de deeuri i

creterea cantitilor reciclate;
4. Asigurarea de capaciti suficiente de depozitare i nchiderea vechilor depozite
neconforme.
10
2.Aspecte legale
2.1. Cadrul legal
Legislaia din domeniul gestionrii deeurilor a devenit o baz de orientare complex i

detaliat. n ultimii ani s-au reglementat o multitudine de activiti legate de managementul
deeurilor n vederea alinierii legislaiei naionale la legislaia Uniunii Europene, iar odat cu
aderarea Romniei la UE a fost impus transpunerea n legislaia naional a aquis-ului
comunitar care cuprinde i un larg spectru de reglementri din domeniul gestionrii deeurilor.
Pentru implementarea unui proiect de management al deeurilor n Romnia este
necesar o bun cunoatere a legislaie i reglementrilor naionale i s se construiasc baza
proiectului pe aceste reglementri.
n ceea ce urmeaz se prezint o list de reglementri naionale i europene de care s-a
inut cont i pe baza crora s-a construit acest proiect.
11
Legislaie european
Legislaie romneasc
Prevederi legale
Directiva
Cadru
privind
deeurile
nr.75/442/EEC,
amendat
de
Directiva
nr.91/156/EEC
Legea nr. 426/2001 pentru

aprobarea
Ordonanei
de
Urgen nr.78/2000 privind
regimul deeurilor
Reglementeaz
activitile
de Ministerul Sntii evalueaz
gestionare a deeurilor n condiii impactul produs de deeuri asupra
de protecie a sntii populaiei i sntii populaiei
a mediului
Directiva
nr.91/689/EEC Legea nr. 426/2001 pentru
privind deeurile periculoase
aprobarea
Ordonanei
de
Urgen nr.78/2000 privind
regimul deeurilor
Reglementeaz
activitile
de
gestionare a deeurilor periculoase
n condiii de protecie a sntii
populaiei i a mediului
Atribuii ale
competente
altor
autoriti
Ministerul
Transporturilor,
Construciilor
i
Turismului
particip
la
elaborarea
reglementrilor
specifice
gestionrii deeurilor.
Ministerul
Administraiei
i
Internelor particip la elaborarea
planurilor
de
gestionare
a
deeurilor n domeniul serviciilor
publice de gospodrie comunal i
urmrete ndeplinirea obiectivelor
din Planul Naional de Gestionare a
Deeurilor
Directiva nr.99/31/EC privind Hotrrea

de
Guvern Stabilete cadrul legal pentru
depozitarea deeurilor
nr.349/2005 privind depozitarea desfurarea
activitii
de
deeurilor
depozitare a deeurilor, att pentru
realizarea,
exploatarea,
monitorizarea,
nchiderea
i
urmrirea
post-nchidere
a
12
Autoritile administraiei publice

locale vor iniia aciuni pentru
deschiderea unui nou depozit n
situaia n care depozitul existent
atinge 75% din capacitatea
depozitelor existente
Ordinul Ministrului Mediului i

Gospodririi Apelor nr.95/2005
privind stabilirea criteriilor de
acceptare
i
procedurilor
preliminare de acceptare a
deeurilor la depozitare i lista
naional de deeuri acceptate n
fiecare clas de depozit de
deeuri
Aprob procedurile preliminare

pentru acceptarea deeurilor la
depozitare,
criteriile
pentru
acceptarea deeurilor la depozitare
i lista naional de deeuri
acceptate n fiecare clas de depozit
de deeuri
Aproba Normativul tehnic privind

Gospodririi
Apelor
nr.757/2004 pentru aprobarea
Normativului tehnic privind
Directiva
nr.2000/76/EC Hotrrea
de
Guvern
privind incinerarea deeurilor nr.128/2002 privind incinerarea
deeurilor
modificat
i
completat de Hotrrea de
Reglementeaza
activitile
de
incinerare i coincinerare i
msurile de control i urmrire a
instalaiilor de incinerare i
13
proiectat.
Guvern nr.268/2005
coincinerare
Ordinul Ministrului Mediului i Aprob Normativul tehnic privind

Gospodririi
Apelor incinerarea deeurilor
nr.756/2004 pentru aprobarea
Normativului tehnic privind
incinerarea deeurilor
Directiva nr.94/62/EC privind Hotrrea
de
Guvern Reglementeaza
gestionarea
ambalajele i deeurile de nr.621/2005 privind gestionarea ambalajelor i a deeurilor de
ambalaje
ambalajelor i deeurilor de ambalaje
ambalaje modificat de:

Gospodririi
Apelor Aprob procedura de raportare a
nr.927/2005 privind procedura datelor referitoare la ambalaje i
de raportare a datelor referitoare deeuri de ambalaje
la ambalaje i deeuri de
ambalaje
Ordinul nr.1229/2005 pentru
aprobarea
Procedurii
i
criteriilor de autorizare a
operatorilor
economici
n
vederea
prelurii, Aprob procedura de autorizare a
responsabilitii
privind
14
Ministerul
Economiei
i
Comerului propune programe de
cercetare
avnd
ca
obiect
fabricarea
i
compoziia
ambalajului
realizarea obiectivelor anuale de operatorilor economici

valorificare i reciclare a
deeurilor de ambalaje
Decizia
nr.2000/532/CE,
amendat
de
Decizia
nr.2001/119 privind lista
deeurilor (care nlocuiete
Decizia nr.94/3/CE privind
lista deeurilor)
Hotrrea
de
Guvern
nr.856/2002 privind evidena
gestionrii
deeurilor
i
aprobarea listei cuprinznd
deeurile, inclusiv deeurile
periculoase
Reglementeaz evidena gestionrii

deeurilor colectate, transportate,
depozitate temporar reciclate i
eliminate
Directiva
nr.86/278/EEC
privind protecia mediului i
n particular al solului, atunci
cnd nmolul de la staiile de
epurare este utilizat n
agricultur
Ordinul MMGA nr.344/2004

pentru aprobarea normelor
tehnice
privind
protecia
mediului n special a solurilor,
cnd se utilizeaz nmoluri de
epurare n agricultur
Aprob normele tehnice privind

protecia mediului n special a
solurilor, cnd se utilizeaz
nmoluri de epurare n agricultur
Directiva
nr.2002/96/EC HG 448/2005 privind deeurile Reglementeaz
gestionarea
privind
deeurile
de de echipamente electrice i deeurilor de echipamente electrice
echipamente
electrice
i electronice (DEEE)
i electronice (DEEE)
electronice (DEEE)
15
Autoritatea teritorial agricol

coopereaz cu autoritatea de mediu
n vederea acordrii permisului de
aplicare a nmolurilor de epurare
n agricultur
2.2 Legislaie conex
Reglementare
Principalele prevederi
Legea nr.326/2001 privind serviciile publice de gospodrie comunal Stabilete cadrul juridic unitar, nfiinarea, organizarea, monitorizarea
modificat prin OUG 9/2002 i OUG 197/2002
i controlul serviciilor publice de gospodrie comunal n orae i
comune
Legea nr.139/2002 pentru aprobarea OG 87/2001 privind serviciile Stabilete cadrul necesar organizrii, gestionrii, reglementrii i
publice de salubrizare a localitilor
monitorizrii serviciului public de salubrizare n localiti
Ordinul MSF nr.219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Reglementeaz modul n care se colecteaz, ambaleaz, depoziteaz
gestionarea deeurilor rezultate din activitile medicale, modificat prin temporar, transport i elimin deeurile rezultate din activitile
Ordinul 997/2004
medicale
Legea nr.515/2002 pentru aprobarea Ordonanei nr.21/2002 privind Stabilete obligaiile i rspunderile care revin autoritilor publice
gospodrirea localitilor urbane i rurale
locale, instituiilor publice, agenilor economici i cetenilor pentru
instaurarea unui climat de curenie n localiti
Ordinul MEC nr.128/2004 privind aprobarea Listei cuprinznd Aprob Lista cuprinznd standardele romne care adopt standarde
standardele romne care adopt standarde europene armonizate ale europene armonizate ale cror prevederi se refer la ambalaje i
cror prevederi se refer la ambalaje i deeuri de ambalaje.
deeuri de ambalaje
Ordinul MAPAM nr.723/2003 pentru aprobarea Normei sanitare Aprob Normele sanitare veterinare ce stabilesc reguli de sntate cu
veterinare ce stabilete reguli de sntate cu privire la subprodusele de privire la subprodusele de la animale
la animale
16
2.3. Obiective i cerine / inte naionale pentru planificarea n gestionarea deeurilor

Domeniul
Activitatea
/ Obiective principale
1.Politica i cadrul 1.1.Armonizarea politicii naionale n

domeniul gestionrii deeurilor cu politicile i
legislativ
prevederile legislative europene, precum i cu
prevederile acordurilor i conveniilor
internaionale la care Romnia este parte
Obiective subsidiare
1.1.1.Crearea cadrului legislativ adecvat pentru ntreg sistemul de

gestionare a deeurilor cu specificarea clar a tuturor prilor implicate
(asociaii profesionale, patronale, ONG-uri, sindicate, societatea civil
etc.) , responsabilitilor i obligaiilor acestora
1.2. Integrarea problematicii de gestionare a 1.2.1.Corelarea politicii i a actelor normative interne cu prevederile
deeurilor n politicile sectoriale i de legislative europene i internationale n domeniul gestiunii deeurilor
companie.
1.3. Creterea eficienei de
1.3.1.Creterea importanei acordate aplicrii legislaiei i controlul
aplicare a legislaiei n domeniul gestiunii acesteia.
deeurilor.
1.3.2. ntrirea capacitii instituionale
2.
Aspecte 2.1 Adaptarea i dezvoltarea
cadrului 2.1.1. Crearea condiiilor pentru eficientizarea structurilor instituionale
instituionale
i instituional i organizatoric
n vederea i a sistemelor aferente activitilor de gestionare a deeurilor.
organizatorice
ndeplinirii cerinelor naionale i europene.
2.1.2. ntrirea capacitii administrative a instituiilor guvernamentale
la toate nivelele (naional, regional, judeean, local) cu competene i
responsabiliti n aplicarea legislaiei
3.Resursele umane
3.1. Asigurarea resurselor umane ca numr i 3.1.1.Asigurarea de personal suficient i bine pregtit profesional i
pregtire profesional
dotri corespunztoare la toate nivelele, att n sectorul public, ct i n
sectorul privat.
17
4.Finanarea
sistemului
gestionare
deeurilor
4.1. Crearea i utilizarea de sisteme i

economico-financiare
pentru
de mecanisme
gestionarea
deeurilor
n
condiiile
respectrii
a
principiilor generale, cu precdere a
principiului poluatorul pltete
4.1.1.Stimularea crerii i dezvoltrii unei piee viabile de deeuri

4.1.2.Optimizarea prelurii i utilizrii tuturor fondurilor disponibile
(fondul de mediu, fonduri private, fonduri structurale, etc) pentru
cheltuieli de capital n domeniul gestionrii deeurilor
4.1.3.mbuntirea mecanismelor economico-financiare pentru
gestionarea deeurilor municipale (calculare taxe, programe naionale
speciale de la buget)
4.1.4.mbuntirea mecanismelor economico-financiare pentru
gestionarea deeurilor industriale (deeuri rezultate direct din activiti
industriale) inclusiv a celor industriale periculoase
4.1.5.Crearea unor mecanisme economico-financiare adecvate pentru
gestionarea fluxurilor de deeuri speciale: acumulatori i baterii, uleiuri
uzate, anvelope uzate, ambalaje, electrice i electronice, vehicule scoase
din uz etc. (sisteme depozit, responsabilizarea productorului,
mecanisme de eco-finanare)
4.1.6.Utilizarea complet i eficient a fondurilor naionale i
internaionale disponibile (ISPA, etc)
4.1.7.Finanarea sistemului naional de monitorizare n domeniul
gestionrii deeurilor
4.1.8.Finanarea securizrii intermediare i a reabilitrii finale a zonelor
contaminate orfane
5.Contientizarea
5.1 Promovarea unui sistem de informare, 5.1.1.Intensificarea comunicrii ntre toate prile implicate
18
prilor implicate
contientizare i motivare pentru toate prile 5.1.2.Organizarea i susinerea de programe de educare i contientizare
implicate
a populaiei
5.1.3 Stimularea agenilor economici ce finaneaz aciuni de educare i
contientizare a populaiei, prin deduceri din sumele datorate la Fondul
de Mediu
5.1.4 Elaborarea de ghiduri legislative i documente informative
6. Colectarea i 6.1.Obinerea de date i informaii complete i

raportarea de date i corecte, care s corespund cerinelor de
informaii
privind raportare la nivel naional i european
gestionarea
deeurilor
6.1.1.mbuntirea sistemului naional de colectare, prelucrare i

analizare a datelor i informaiilor privind gestionarea deeurilor
7.
Prevenirea 7.1.Maximizarea prevenirii apariiei deeurilor
generrii deeurilor
7.1.1.Promovarea i aplicarea principiului prevenirii n industrie
6.1.2.mbuntirea sistemului de raportare la nivel european i

internaional a datelor privind gestiunea deeurilor
7.1.2.Promovarea i aplicarea principiului prevenirii la consumator
8.
Valorificarea 8.1. Exploatarea tuturor posibilitilor de 8.1.1.Dezvoltarea pieii pentru materiile prime secundare i promovarea
potenialului util din natur tehnic i economic privind utilizrii produselor obinute din materiale reciclate
valorificarea deeurilor
deeuri
8.1.2. Decuplarea generrii deeurilor de creterea economic i
realizarea unei reduceri globale a volumului de deeuri
8.2. Dezvoltarea activitilor de valorificare 8.2.1.Promovarea prioritar a valorificrii materiale n msura
posibilitilor tehnice i economice n condiii de siguran pentru
19
material i energetic
sntatea populaiei i mediu

8.2.2.Promovarea valorificrii energetice n instalaii cu randament
energetic ridicat n cazul n care valorificarea material nu este fezabil
din punct de vedere tehnico-economic, beneficiul energetic rezultat n
urma incinerrii este pozitiv i exist posibilitatea utilizrii eficiente a
energiei rezultate
9.
Colectarea i 9.1. Asigurarea deservirii unui numr ct mai 9.1.1.Extinderea sistemelor de colectare a deeurilor n mediul urban i
mare de generatori de deeuri de ctre rural
transportul
sistemele de colectare i transport a deeurilor
deeurilor
9.1.2.Optimizarea schemelor de transport
9.2. Asigurarea celor mai bune opiuni pentru 9.2.1.Stabilirea unor principii i cerine unitare care s stea la baza
colectarea i transportul deeurilor, n vederea funcionrii tuturor companiilor de salubritate
unei ct mai eficiente valorificri
9.2.2.Separarea fluxurilor de deeuri periculoase de cele nepericuloase
9.2.3.Introducerea i extinderea colectrii selective la surs a deeurilor
9.2.4.Controlul activitii de transport deeuri pe plan intern : ntrirea
capacitii instituionale de control
9.2.5. Eficientizarea controlului activitii de transport deeuri peste
frontier :
- stabilirea cadrului legal i instituional care s permit aplicarea direct
a Regulamentului 259/93/CEE
20
- stabilirea autoritii competente

- ntrirea capacitii institutionale de control ; implementarea
Regulamentului 259/93/CEE
10.
deeurilor
Tratarea 10.1. Promovarea tratrii deeurilor n vederea 10.1.1.ncurajarea tratrii deeurilor n vederea:
asigurrii unui management ecologic raional
- valorificrii
- facilitrii manipulrii
- diminurii caracterului periculos
- diminurii cantitilor de deeuri eliminate final n condiii de
siguran pentru sntatea populaiei i mediu
11.
Eliminarea 11.1. Eliminarea deeurilor n conformitate cu 11.1.1 Asigurarea capacitilor necesare pentru eliminarea deeurilor
cerinele legislaiei n domeniul gestiunii prin promovarea cu prioritate a instalaiilor de eliminarea la nivel zonal.
deeurilor
deeurilor n scopul protejrii sntii
11.1.2 nchiderea depozitelor de deeuri neconforme cu cerinele UE
populaiei i a mediului
12.
Cercetare- 12.1 ncurajarea i susinerea cercetrii 12.1.1.Adaptarea la condiiile locale a unor tehnologii nepoluante de
dezvoltare
romneti n domeniul gestionrii integrate a producie.
deeurilor.
12.1.2.Elaborarea de tehnologii noi pentru neutralizarea i eliminarea
deeurilor periculoase.
12.1.3.Creterea disponibilitii pentru dezvoltarea de noi soluii pentru
prevenire, minimizare, reciclare, i eliminare a acestora.
12.1.4. Diseminarea informaiilor privind noi soluii precum i noi
tehnologii.
21
3.Situaia existent
3.1.Calculul populaiei deservite
Localitatea (Ora/Comun)
Brsana
Bistra
Bocicoi
Bogdan Vod
Bora
Botiza
Budeti
Clineti
Deseti
Dragomireti
Giuleti
Ieud
Leordina
Moisei
Ocna ugatag
Onceti
Petrova
Poienile de sub munte
Poienile Izei
Remei
Repedea
Rona de Jos
Rona de Sus
Rozavlea
Ruscova
Scel
Slitea de Sus
Spna
ieu
Sighetu Marmaiei
Vadu Izei
Vieu de Sus
Rural
Total locuitori
Urban
deservii
Nr. Locuitori
4870
4160
4620
3620
26984
3016
3300
3660
2664
3132
3400
4240
3000
9275
4500
1500
2870
10287
1100
3045
4856
2250
4987
4280
4864
3800
5320
3300
2680
41219
2880
16930
107024
93585
200609
Total final
22
Gospodrii
1700
1321
958
1050
400
1050
1263
1035
Cantitile de deeuri urbane, exprimate n tone, colectate i raportate de operatorii

serviciilor publice de salubritate n judeul Maramure n perioada 2001 -2007 sunt
prezentate n tabelul 3.1
Tabel 3.1. Evoluia cantitii de deeuri n perioada 2001 2007 (exprimat n tone)
Tipuri principale
de deeuri
Deeuri
menajere i
asimilabile,
Total din care:
Deeuri menajere
colectate n
amestec, de la
populaie
Deeuri menajere
i similare
colectate n
amestec din
comer, industrie,
instituii, etc
Deeuri menajere
colectate separat
Deeuri
voluminoase
colectate separat
Deeuri din
servicii
municipale,
Total
Deeuri din
grdini i parcuri
Deeuri din piee
Deseuri din
materiale de
constructii si
deseuri de la
demolari
TOTAL deeuri
municipale
Deseuri genrate
n regiunea
analizat
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
114057
127545
129023
154672
199030
269123
158360
77906
92268
109912
126446
154640
199560
98260
36151
35277
17604
25850
41210
67083
58790
247
404
610
2480
1240
1260
1972
2570
75
80
15288
51217
50858
48507
65711
78246
30430
1953
3390
533
747
1710
5512
5380
1676
6800
6284
6267
8991
1428
1060
11659
41027
44041
41493
55010
71306
23990
129345
178762
179881
203179
268191
351128
193280
79605.53
105077.2
137572
75727.1
50677.37
70038.95 70477.4
3.2. Estimarea volumelor si cantitilor ce vor fi generate n perioada 2012-2042

Pentru estimarea cantitilor viitoare de deeuri i a compoziiei acestora s-au avut n
vedere prevederile Planului Regional de Gestiune a deeurilor:
23
Evoluia populaiei pn n anul 2042.
Factorii specifici de generare a deeurilor i o cretere anuala de 0.8% a acestora.
Potrivit datelor furnizate de Institutul Naional de Statistic (Prognoza populaiei n zonele de

origine 2004 - 2005") si coninute in Planul Regional de Gestionare a Deeurilor pentru perioada
2003 - 2013 urmtoarele tendine au fost identificate:
Zona urban: valori negative -0.6154% pe an
Zona rural: valori pozitive de + 0.2981% pe an
Dup anul 2013 se propune meninerea unui trend constant n urban i o scdere anual
de 0.1490% n rural.
3.3. Compoziia medie a deeurilor

n ceea ce privete compoziia deeurilor municipale colectate acesta difer n mediul
urban fa de cel rural, precum i cantitatea de deeu eliminat pe cap de locuitor difer de
la mediul urban la cel rural. n tabelul de mai jos sunt prezentate compoziiile medii ale
deeurilor colectate n mediul urban i n mediul rural.
Tabel 3.2. Compoziia medie a deeurilor
Mediul de
Hrtie
colectare
Carton
Urban
10
16
52
10
100
Rural
45
27
100
Sticl Metale Plastic Textile
24
Deeuri
biodegradabile
Altele Total
Urban
Hrtie Carton
Sticl
Metale
Plastic
10%
Textile
10%
Deeuri biodegradabile
Altele
4%
5%
16%
52%
3%
Rural
Hrtie Carton
Sticl
Metale
Plastic
Textile
7%
4%
Altele
5%
27%
9%
3%
45%
Cea mai important cantitate de deeuri colectate de la populaie, fie din mediul
urban sau rural, o reprezint materia organic biodegradabil.
In condiiile situaiei existente, n Romnia este recomandat introducerea colectrii
separate a materiei biodegradabile n mediul urban mai puin dens, n zonele verzi ale
marilor orae i n unele zone rurale, acestea reprezentnd 25 - 35% din populaie.
La nivelul regiunii 6 Nord - Vest, n luna octombrie 2006, S.C. ECOBIHOR S.A.
operatorul depozitului ecologic Oradea, a efectuat determinri privind compoziia
deeurilor menajere, att din mediul urban ct i din mediul rural. Determinrile efectuate
reliefeaz o pondere de 61 % a deeurilor biodegradabile n mediul urban, respectiv 55 %
n mediul rural, din total deeuri colectate.
Conform Raportului Ageniei Europene de Mediu Managementul deeurilor
biodegradabile municipale", n mediul urban ponderea este de 69% iar n cel rural 60%.
25
n prezent, n judeul Maramure nu se realizeaz o colectare separat, la surs a

fraciei de deeuri biodegradabile din cele menajere. Nu exist instalaii de compostare.
Urmtoarele presupuneri care reflecta tendina general de dezvoltare a economiei
i de schimbare a obiceiurilor consumatorilor au fost luate n considerare pentru
estimarea cantitilor de deeuri generate:
o scdere a cantitii de deeuri organice cu 1% pe an;
o cretere a cantitii de deeuri din hrtie i carton cu 3% pe an;
o cretere a cantitii de deeuri din plastic cu 2% pe an;
o scdere a cantitii de deeuri din sticla cu 1% pe an;
o tendin constant a cantitii materialelor feroase;
o cretere a cantitii de deeuri textile cu 1% pe an;
Prognoza privind evoluia populaiei, a cantitilor de deeuri generate i

compoziia acestora este prezentat n tabelul urmtor:
26
Tabel 3.3. Evoluia populaiei i a cantitilor de deeuri pn n 2042
Rural
Urban
Total
populatie
Total
deseuri
Hartie
Sticla
Metale
Plastic
Textile
Bidegrada
bile
Altele
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2019
2021
2023
2025
2027
2029
2031
2033
2037
2039
2041
2042
1070
24
9358
5
2006
09
7572
7.1
6436.
804
3029.
084
3786.
355
9465.
888
2271.
813
3672
7.64
1400
9.51
1073
43
9300
9.08
2003
52.1
7688
9.51
6629.
908
2998.
793
3786.
355
9655.
205
2294.
531
3709
4.92
1442
9.8
1076
63
9243
6.7
2000
99.7
7807
8.31
6828.
805
2968.
805
3786.
355
9848.
309
2317.
476
3746
5.87
1486
2.69
1079
84
9186
7.84
1998
51.8
7929
4.17
7033.
669
2939.
117
3786.
355
1004
5.28
2340.
651
3784
0.53
1530
8.57
1083
05.9
9130
2.49
1996
08.4
8053
7.76
7244.
679
2909.
726
3786.
355
1024
6.18
2364.
058
3821
8.93
1576
7.83
1081
44.5
9130
2.49
1994
47
8180
9.79
7462.
019
2880.
629
3786.
355
1045
1.1
2387.
698
3860
1.12
1624
0.87
1079
83.4
9130
2.49
1992
85.9
8311
0.98
7685.
88
2851.
822
3786.
355
1066
0.13
2411.
575
3898
7.13
1672
8.09
1078
22.5
9130
2.49
1991
25
8444
2.08
7916.
456
2823.
304
3786.
355
1087
3.33
2435.
691
3937
7
1722
9.93
1076
61.8
9130
2.49
1989
64.3
8580
3.83
8153.
95
2795.
071
3786.
355
1109
0.8
2460.
048
3977
0.78
1774
6.83
1073
41.2
9130
2.49
1986
43.7
8862
2.47
8650.
526
2739.
449
3786.
355
1153
8.86
2509.
495
4057
0.17
1882
7.61
1070
21.6
9130
2.49
1983
24.1
9157
3.45
9177.
343
2684.
934
3786.
355
1200
5.03
2559.
936
4138
5.63
1997
4.22
1067
02.9
9130
2.49
1980
05.4
9466
3.66
9736.
243
2631.
504
3786.
355
1249
0.04
2611.
39
4221
7.48
2119
0.65
1063
85.2
9130
2.49
1976
87.6
9790
0.39
1032
9.18
2579.
137
3786.
355
1299
4.64
2663.
879
4306
6.05
2248
1.16
1060
68.4
9130
2.49
1973
70.9
1012
91.4
1095
8.23
2527.
812
3786.
355
1351
9.62
2717.
423
4393
1.68
2385
0.26
1057
52.5
9130
2.49
1970
55
1048
44.7
1162
5.58
2477.
509
3786.
355
1406
5.81
2772.
044
4481
4.7
2530
2.74
1054
37.6
9130
2.49
1967
40.1
1085
69.1
1233
3.58
2428.
206
3786.
355
1463
4.07
2827.
762
4571
5.48
2684
3.68
1051
23.6
9130
2.49
1964
26.1
1124
73.6
1308
4.7
2379.
885
3786.
355
1522
5.29
2884.
6
4663
4.36
2847
8.46
1044
98.5
9130
2.49
1958
01
1208
62.1
1472
6.94
2286.
108
3786.
355
1648
0.34
3001.
726
4852
7.9
3205
2.75
1041
87.3
9130
2.49
1954
89.8
1253
67.1
1562
3.81
2240.
615
3786.
355
1714
6.14
3062.
061
4950
3.31
3400
4.77
1038
77.1
9130
2.49
1951
79.6
1300
94.1
1657
5.3
2196.
026
3786.
355
1783
8.85
3123.
608
5049
8.33
3607
5.66
1037
22.3
9130
2.49
1950
24.8
1325
44.7
1707
2.56
2174.
066
3786.
355
1819
5.63
3154.
844
5100
3.31
3715
7.93
27
3.4. Calculul cantitii de deeuri
Cunoscndu-se numrul total de locuitori deservii din localitile de mai sus precum
i delimitarea acestora pe categorii (urban i rural) se poate calcula cantitatea de deeuri
produs pe zi. Acest parametru este foarte important deoarece din aceast cantitate va reiei
ulterior cantitatea de deeuri reciclabil, n funcie de acest parametru se vor dimensiona
utilajele, suprafeele de depozitare, compostare i cel mai important dimensiunea depozitului
de deeuri etc.
Din datele oferite de Ministerul Mediului axate pe baza unor studii multianuale
cantitatea de deeuri eliminate zilnic difer de la mediul urban la cel rural, n mediul rural
fiind de 0,3 kg deeu/locuitor/zi iar n mediul urban de 0.9 deeu/locuitor/zi. Pe baza acestor
valori se determin cantitatea zilnic total de deeuri astfel:
Dt/z=Du/z+Dr/z
Du/z=Nr. Loc. Urban*0.9kg/loc/zi
Dr/z= Nr. Loc. Rural*0.3kg/loc/zi
Du/z=93585*0.9kg/loc/zi
Du/z=84226,5kg/zi
Du/z=84,2265 t/zi
Dr/z= 107024*0.3kg/loc/zi
Dr/z= 32107,2 kg/zi
Dr/z= 32,1072 t/zi
Dt/z=84,2265 t/zi + 32,1072 t/zi
Dt/z=116,3337 t/z = 42463 t/an
28
La aceste deeuri se mai adaug anual o cantitate destul de nsemnat de deeuri

asimilabile deeurilor menajere. Acestea reprezint deeurile colectate de la unitile
industriale mici care elimin deeuri asimilabile celor menajere, din unitile publice,
deeurile stradale i deeurile colectate din piee i alte locuri publice. Aceste deeuri prezint
o cantitate medie zilnic de 91,13t/zi deci n total 33264 t/an.
nsumnd cele dou valori obinute se afl cantitatea total anual de deeuri colectate
ca fiind 75727 t/an (valoarea utilizat n tabelul de mai sus).
Valoarea obinut reprezint baza de calcul pentru toate operaiile urmtoare n fiecare
operaie fiind reinut o anumit cantitate de deeuri iar cantitatea final fiind depozitat.
3.5. Tratarea i valorificarea deeurilor municipale

ntruct n prezent nu este implementat sistemul de colectare selectiv, la surs,
cantitile de deeuri municipale reciclabile colectate i valorificate sunt sczute.
n judeul Maramure depozitele de deeuri municipale nu sunt prevzute cu instalaii de
compostare a deeurilor; de asemenea, nu exist n prezent :
staii de transfer
staii de tratare mecano - biologic
staii de sortare a deeurilor
Judeul Maramure nu dispune de instalaii de tratare termic a deeurilor municipale.
Respectiv nu se realizeaz eliminarea deeurilor municipale n instalaii de incinerare.
3.6. Eliminarea deeurilor municipale

Amplasamente distincte pentru colectarea deeurilor menajere de la populaie i ageni
economici sunt stabilite pentru fiecare centru urban, respectiv rural.
Ordinul MMGA nr. 95/2005 stabilete criteriile de acceptare i procedurile preliminare
de acceptare a deeurilor la depozitare, pe baza listei naionale de deeuri acceptate n fiecare
clas de depozit de deeuri. La nivelul judeului exist 8 depozite de deeuri municipale, din
care 7 au fost cuprinse n HG nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor. Pentru acestea,
calendarul de nchidere stabilit este redat n tabelul 3.4.
29
Tabel 3.4.Calendarul de nchidere a depozitelor de deeuri municipale

Nr.crt
Nume depozit / Localitate
An sistare
depozitare
Valea Tisei - Cavnic
2009
Seini
2010
Rohia - Trgu Lpu
2012
Arinie - Bora
2013
Vieu de Sus
2014
Teplia - Sighetu Marmaiei
2017
Satu Nou de Jos - Baia Mare
2017
Toate cele 7 depozite de deeuri municipale (Vieu de Sus, Bora, Teplia - Sighetu
Marmaiei, Rohia - Trgu Lpu, Seini, Satu Nou de Jos) dein autorizaie de mediu cu
program de conformare. Pentru depozitul de la Cavnic a fost emis Aviz de nchidere la
ncetarea activitii, pe acest amplasament fiind sistat depozitarea deeurilor nc din anul
2006.
Din informaiile transmise de operatorii serviciilor publice de salubritate pentru
cercetarea statistic privind gestiunea deeurilor generate anual, suprafaa proiectat pentru
depozitele de deeuri municipale este de 31,8 ha, iar suprafaa ocupat este de ~ 27 ha.
n mediul rural, sunt inventariate 83 de spaii de depozitare, acestea ocupnd o suprafa
de ~ 29 ha. n conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor,
spaiile de depozitare din zona rural se reabiliteaz pn la data de 16 iulie 2009 prin
salubrizarea zonei i reintroducerea acesteia n circuitul natural sau prin nchidere.
Gradul de acoperire cu servicii de salubritate la nivelul judeului este de 48,38%, n
mediul urban este de 51,97% iar n mediul rural este de 43,25%.
Activitatea de colectare a deeurilor menajere n mediul rural a nceput n anul 2004. n
chestionarele GD-MUN 2003, completate de operatorii serviciilor de salubritate, de unde au
fost centralizate valorile, au fost declarate ca zone deservite doar localiti din mediul urban,
cu excepia Primriei Vieu de Sus, care declar un numr de 1000 locuitori deservii din
comunele Vieu de Jos i Moisei.
30
4.Alegerea i descrierea locaiei

4.1. Date generale privind zona geografic
Regiunea de dezvoltare 6 Nord - Vest fost constituit n baza Legii nr. 315/2004 privind
dezvoltarea regional n Romnia (care a abrogat Legea 151/1998). Geografic, ea limiteaz la
Est cu Regiunea de Dezvoltare 1 Nord Est si Regiunea de Dezvoltare 7 Centru, la Nord cu
Ucraina, la Vest cu Ungaria, iar la Sud cu Regiunea de Dezvoltare Vest i este strbtut de
meridianele 26 i 27 longitudine estic i paralela 47 latitudine nordic.
Judeul Maramure face parte din
Regiunea de Dezvoltare 6 NV, mpreun cu
judeele Satu-Mare, Slaj, Bistria Nsud, Bihor i Cluj care este i reedina regiunii.
Judeul Maramure, situat n partea de nord a Romniei, este mprit de bariera
orografic a munilor Igni Guti care separ cele dou mari depresiuni dominante ale
judeului respectiv Depresiunea Baia Mare i Depresiunea Maramureului, cuprinde n
teritoriul su: versantul vestic al Carpailor Orientali i Dealurile de Vest, avnd ca vecini
judeele: la vest Satu-Mare, la sud Slaj,Cluj i Bistria Nsud i la est judeul Suceava.
Suprafaa regiunii este de 34.159 kmp, reprezentnd 14,32 % din suprafaa rii, cu o
populaie totala de 2.744.914 locuitori. Regiunea cuprinde 421 uniti administrativteritoriale: 6 judee, 42 de orae din care 15 municipii si 398 comune si 1.823 de sate.
Regiunea dispune de o poziie geografic strategic, avnd granie cu Ungaria si Ucraina ct
i cu regiunile de dezvoltare Centru, Vest si Nord - Est din Romnia.
31
Fig.4.1. Regiunile de dezvoltare ale Romniei

Regiunea este una dintre cele mai pitoreti din Romnia, ncepnd de la Munii Apuseni care
au un farmec aparte pn la patrimoniul cultural-popular deosebit din zonele etnografice
unice n aceast parte a Europei.
Transilvania de Nord este o regiune cosmopolit, unde alturi de romni triesc peste
jumtate (52,8%) din numrul total al locuitorilor de etnie maghiar din Romnia, ceea ce a
dus la crearea unei identiti culturale unice.
Regiunea Nord - Vest avea n 2003 un PIB/locuitor de 2.338 Euro, apropiat de media
naional dar nc departe de media Uniunii Europene. Contribuia sectoarelor economice la
formarea PIB-ului regional, indic o pondere de 16.3% pentru agricultur, 35% pentru
sectorul secundar i 46.7% pentru cel teriar, din punct de vedere evolutiv nregistrndu-se
creterea serviciilor si reducerea activitilor n agricultur. Creteri semnificative s-au
nregistrat n sectorul de construcii civile i industriale - locuine, centre comerciale . Se
constat o serie de
diferene ntre judee: unele mai industrializate, altele bazate
pe activitile primare, n special agricultur i zootehnie.
4.2. Analiza i alegerea variantelor

Variantele constructive au scopul de a determina o locaie acceptabil pentru amplasarea
unitii de colectare, sortare, prelucrare i depozitarea deeurilor. Dintre aciunile prezentate
cea mai dificil i pretenioas este depozitarea deeurilor deoarece necesit o suprafa mare
de teren care va fi modificat din toate punctele de vedere. n ceea ce privete depozitarea
32
deeurilor este necesar i un cumul de factori naturali favorabili depozitrii descrii detaliat n
HG 349 din 2005 privind depozitarea deeurilor. Aceste detalii constructive vor fi cuprinse i
descrise la capitolul legat de depozitarea deeurilor.
n urma analizei mai multor variante posibile constructive a unitii de prelucrare a deeurilor
s-a ales varianta localizrii n localitatea Ocna ugatag din urmtoarele motive:
localizare favorabil transportului deeurilor
suprafa de teren suficient la distan legal fa de localitate
preul terenului este acceptabil
respectarea cerinelor necesare geografice, geologice cerute de legislaie
Deoarece localizarea depozitului de deeuri va fi prin apropierea localitii Ocna ugatag

vom caracteriza mai pe larg doar aceast regiune din punctul de vedere al datelor geografice,
geologice, meteorologice de vegetaie i faun. Nu vom detalia pe caracteristicile extreme ale
acestor factori datorit multitudinii acestora. Principalul element pentru care se face o
detaliere a factorilor geografici i climatici este din cauza localizrii unitii de prelucrare i
depozitare a deeurilor i pentru cunoaterea mai n detaliu al factorilor direci care vor
influena infrastructura de prelucrare i stocare a deeurilor. Din aceast cauz n continuare
se vor prezenta elementele geografice si meteorologice din zona viitoarei uniti.
4.2.1. Geologia i geomorfologia regiunii
n alctuirea geologic a depresiunii Maramure intr depozite paleogene, miocene i

cuaternare.
Depozitele paleogene se situeaz peste marnele roii senoniene i calcarele jurasice cu
amonii. Apare ca un facies intermediar ntre faciesul epicontinental i cel carpatic de
geosinclinal. Aceasta dovedete c legtura srii paleogene din interiorul Transilvaniei cu cea
din geosinclinalul carpatic se fcea prin Maramure (T.Iorgulescu .a.,1962). Formaiunile
eocene sunt reprezentate n baz printr-un facies litoral recifal peste care se dezvolt faciesul
marnos, cu marne cenuii sau roii silicioase i intercalaii de gresii miocene.Oligocenul este
reprezentat prin microconglomerate, gresii albe, isturi argilo-marnoase, menilite, etc.
33
Miocenul formeaz o cuvet n centrul bazinului Maramure, al crui ax trece prin

Ocna ugatag-Sighet. Contactul su cu depozitele mai vechi este acoperit spre vest i sudvest de curgerile andezitice ale Gutiului (ce au avut loc n ponian i levantin); spre sud
contactul e acoperit cu aglomerate i tufuri andezitice.
Miocenul cuprinde depozite tortoniene i sarmaiene. Tortonianul, avnd legtur cu
bazinul panonic i cel transilvnean, are n baz tufuri dacitice cu elemente conglomeratice;
urmeaz marne argiloase gipsifere i tufacee cu Globigerine, ce formeaz patul srii. Cderile
stratelor de tuf variaz ntre 5 i 20, iar grosimea stratului de tuf se estimeaz la 10-15m;
aceleai tufuri dacitice tortoninene apar i se dezvolt mult i n zona Vad, Rona, Cotiui,
Valea Porcului, Onceti, Brsana i mai spre sud-est pe valea Izei. Peste stratul de tuf
urmeaz un pachet de marne cenuii i nisipuri cenuii fine, cu intercalaii de gresii cenuii i
glbui-rocate, slab cimentate, cu aflorescene de sare.
Sarmaianul este alctuit dintr-o alternan de marne cenuii sau glbui masive i
gresii fine micacee, localizndu-se n prile vestice ale cuvetei miocene.
Formaiunile cuaternare sunt larg rspndite, acoperind aproape ntreaga depresiune
cu material deluvio-coluvial (bolovniuri,pietriuri,nisipuri), prinse ntr-un material argilos.
Grosimea acestor orizonturi ajunge la 35-40m.
4.2.2. Meteorologie i caracteristici climatice

Poziia geografic a perimetrului studiat n extremitatea NV a rii, ct i condiiile
locale (parte integrant a depresiunii Maramureului nconjurat de nlimi muntoase ce
depesc 1000 m n VSE, cu relief dominant deluros a crui altitudine medie este 450-550m
acoperit cu vegetaie relativ abundent <<puni, pduri>>, frecvente surse de umezealsuprafee nmltinate, praie, lacuri) imprim climatului particulariti proprii. Situat n
partea central-sudic a depresiunii Maramureului, larg deschis spre NNV, Ocna ugatag se
afl sub influena adveciei maselor de aer reci i umede de origine oceanic, fapt ce se
reflect n evoluia n timp i spaiu a principalilor parametrii climatici.
4.2.2.1.Regimul termic
Interaciunea factorilor genetici cu particularitile suprafeei subiacente se reflect n
valorile moderate ale temperaturii aerului, caracteristic regiunii de nord a rii.
34
Temperatura medie anual este de 7,8 C cu cca 3C mai ridicat dect cea de pe
nlimile montane nconjurtoare.
n cursul anului se nregistreaz un maximum n luna iulie (18,0) i un minimum n
luna ianuarie (-3,7), nct amplitudinea medie anual este de 21,7, ceea ce indic un
caracter moderat al climatului. n lunile de iarn, valorile medii ale temperaturii aerului se
menin negative, cobornd sub -1C, n timp ce n intervalul iunie-august, depesc 16C.
Cele mai mari salturi termice au loc primvara ntre lunile martie i aprilie, cnd se produce o
nclzire de peste 6C i ntre lunile septembrie i octombrie, cnd are loc o rcire a aerului
de peste 5C .
Tabel 4.1. Cea mai mare maxim i cea mai mic minim lunar i anual.
Luna
II
III
IV
VI
VII
VII I
IX
XI
XII
Anual
Maxima
2,9
7,3
12,3
17
18,9
21,2
20,5
16,7
14,3
9,1
3,4
9,5
Anul
1936
1900
1934
1934
1924
1935
1936
1946
1932
1896
1926
1950
Minima
-9,7
-8,9
-2,4
10,6
13,7
15,6
14,9
10
3,8
-2,1
-7
Anul
1942
1932
1952
1933
1941
1933
1913
1926
1941
1946
1908
1933
6,3
Tabel 4.2. Media maxim lunar i anual.

Luna
II
III
IV
VI
VII
VII I
IX
XI
XII
Anual
Maxima
7,1
10,2
17,4
23,3
28,1
29,5
31,1
30,3
27,3
22,7
15,8
10,4
21,1
Tabel 4.3. Media minim lunar i anual.

Luna
II
III
IV
VI
VII
VII I
IX
XI
XII
Anual
Minim
-16,1
-14
-9,1
-3,3
-2,5
6,7
8,5
7,6
3,1
-2,4
-4,6
-13,7
-7,6
Tabel 4.4. Amplitudinea lunar i anual.

Luna
II
III
IV
VI
VII
VII I
IX
XI
XII
Anual
Amplit.
23,2
24,5
26,5
26,6
25,6
22,8
22,6
22,7
24,2
25,1
23,6
24,1
24,3
35
40
30
20
maxima
10
minima
0
1
10
11
12
-10
-20
Luna
Fig.4.2. Variaia mediilor temperaturilor maxime i minime lunare i anuale.
De asemenea, se remarc tendina negativ a variaiei temperaturilor anuale n

perioada analizat, gradienii respectivi fiind ns destul de puin semnificativi
Totui, din analiza temperaturii aerului lun de lun n cei 30 de ani analizai la
staiunea meteorologic Ocna ugatag, se constat o serie de variaii neperiodice. Astfel,
iarna, n luna ianuarie, temperatura medie a aerului a crescut pn la 2.9C n 1936, dar a i
sczut pn la -9,8C n 1942, rezultnd o amplitudine de 12,7C. Rcirea accentuat din
1942 s-a datorat predominrii timp ndelungat a unui regim de presiune atmosferic ridicat
deasupra Europei centrale i de rsrit, ceea ce a fcut ca n cea mai mare parte din
Transilvania, temperatura medie a aerului s coboare sub -9, -10C. Vara, n luna iulie, este
posibil ca temperatura medie s ajung la 20C (1946), dar poate s i scad pn la 15,9C
(1962), variaiile neperiodice avnd n acest sezon o amplitudine mai redus (4,1)
Fa de valorile medii, temperatura aerului, dependent de circulaia aerului i de
particularitile suprafeei subiacente, poate nregistra n anumite momente valori mult mai
mari sau mult mai mici .
Temperatura maxim absolut a fost de 38,5C, valoare nregistrat la 23 iulie 1939.
Aceast cretere termic masiv i are cauza n activitatea anticiclonului atlantic i a celui
din centrul i nordul continentului, precum i a insolaiei puternice care au determinat local
nclziri excesive. De altfel, n aceast perioad cea mai mare parte a staiilor meteorologice
din N i NV rii au nregistrat temperaturi maxime absolute de peste 36C. n regiunea
36
noastr este posibil ca din luna aprilie pn n octombrie, temperaturile maxime absolute s
depeasc 30. Iarna valorile acestui parametru pot depi 15C. Din valorile anuale ale
temperaturilor maxime absolute, peste 75% depesc 30, iar n lunile de var aceste valori
depesc 30%, ca n luna iulie s aib o frecvent de 55%. Intervalul cel mai afectat de
nclziri excesive este iunie-august, dar este posibil ca temperaturi foarte ridicate s se
produc i n luna mai (28,1C la 16 mai 1969). Ca dat de producere, temperaturile maxime
absolute au cea mai mare frecven n luna iulie (peste 50%).
Tabel 4.5. Maxima absolut lunar i anual.
Luna
II
III
IV
VI
VII
VIII
IX
XI
XII
Abs.
Temp.
15
16,5
24
32,5
32
33,5
38,5
37,3
35,5
31
27,5
18,5
38,5
Tabel 4.6. Cea mai cobort maxim lunar i anual.

I
II
III
IV
VI
VII
VIII
IX
XI
XII
Abs.
Temp.
-6,6
1,5
7,1
14
23,4
24,2
23,2
24,2
21
15,8
6,4
2,8
24,2
Luna
50
40
30
20
10
0
-10
-20
-30
-40
10
11
12
Luna
maxima absoluta
minima absoluta
Fig.4.3.Variaia maximelor i minimelor absolute lunare i anuale

Temperatura minim absolut a fost de -30,5 la 11 februarie 1929, cnd mare parte
din teritoriul rii noastre s-a aflat sub influena unui puternic anticiclon care a determinat
advecia aerului rece din NNE. Din valorile anuale ale temperaturii minime absolute, cele sub
-15 au o frecven de 80%. n lunile de iarn, aceleai valori depesc 20%, iar n luna
ianuarie chiar 60%. Perioada posibil de producere a temperaturilor minime absolute este
37
decembrie-martie. Cea mai mare frecven a datei de producere a acestor valori minime este
n luna ianuarie (peste 50%).
Tabel 4.7. Minima absolut lunar i anual.
Luna
II
III
IV
VI
VII
VII I
IX
XI
XII
Abs.
Temp.
-25,1
-30,5
-19,5
-9
-4
-0,5
4,5
-0.5
-11
-18
-25,5
-30,5
Tabel 4.8. Cea mai ridicat minim lunar i anual.

Luna
II
III
IV
VI
VII
VIII
IX
XI
XII
Abs.
Temp.
-7,6
-2,2
-1,6
2,6
8,4
11,4
12,4
12,5
9,4
5,6
0,4
-5,2
-11,2
Amplitudinea termic absolut ajunge n aceste condiii la 69C, ceea ce indic un

grad relativ moderat al climatului de aici.
Particularitile termice ale regiunii studiate sunt tot att de bine puse n evident i de
numrul de zile cu diferite temperaturi .
Tabel 4.9. Amplitudinea termic absolut.
Luna
II
III
IV
VI
VII
VIII
IX
XI
XII
Anual
Amplit.
40,1
47
43,5
41,5
36
34
34
34,3
36
42
41,5
44
69
Zilele cu nghe (Tmin>0C) au o frecven anual de 120 zile. Intervalul cu cele mai
numeroase zile cu nghe este decembrie-februarie (peste 20 zile lunar), maximul fiind n luna
ianuarie (27 zile). n cursul anilor este posibil s apar zile cu nghe ncepnd cu luna
septembrie i terminnd n mai. La nceputul intervalului, astfel de zile au o frecven redus
(0,3-0,5 zile lunar).
ngheul n perimetrul luat n studiu este posibil s se produc cel mai timpuriu, din
primele zile ale lunii septembrie, iar primvara, cel mai trziu nghe se poate produce chiar
pn la nceputul lunii iunie; acestea sunt situaii foarte rare. n medie, ngheul se produce
din prima decad a lunii octombrie pn spre sfritul lunii aprilie.
38
Zilele de iarn (Tmax >0C) sunt mai puin numeroase (38 zile anuale). Cea mai mare
frecven a lor se ntlnete n luna ianuarie (15,3 zile).
Zilele de var (Tmax >25C) au o frecven anual de 36,5 zile. Intervalul posibil de
apariie a acestor zile este aprilie-octombrie, frecvena cea mai ridicat fiind n luna iulie
(11,9 zile).
4.2.2.2.Regimul pluviometric
Alturi de temperatura aerului, precipitaiile atmosferice formeaz cuplul de elemente

climatice cu cele mai multe implicaii asupra procesului de scurgere i infiltrare a apei, asupra
bilanului hidric n general.
Cantitile medii anuale de precipitaii, n condiiile regiunii studiate, date fiind
particularitile geografice i ndeosebi poziia geografic n extremitatea NV a rii, cu o
larg deschidere spre NNV, ceea ce nlesnete ptrunderea maselor de aer umed de origine
oceanic, ct i structura complex a suprafeei subiacente (frecvente surse de evaporaie:
vegetaie destul de abundent, suprafee de ap, etc), se menin ridicate, 727 mm, fiind cu
numai 2-300mm mai sczute dect pe nlimile montane limitrofe.
Tabel 4.10. Cantitatea medie lunar i anual.

Luna
II
III
IV
VI
VII
VIII
IX
XI
XII
Anual
pp
39.9
36.8
40.2
54.7
81.9
106.8
85.6
80.6
51.7
46.6
49.2
53.6
727.5
n cursul anului se nregistreaz un maxim n luna iunie, cnd cad peste 100 mm i un
minim n luna februarie, sub 36 mm . De remarcat c n intervalul mai-august, cantitile de
precipitaii depesc 80 mm lunar, n restul anului meninndu-se ntre 40 - 60 mm lunar. n
aceste condiii, putem spune c n regiunea prezent exist un exces de umiditate permanent.
Cele mai mari creteri interlunare sunt ntre lunile mai i iunie (peste 30 mm), iar cele mai
mici descreteri ntre lunile august-septembrie (peste 30 mm).
39
Numrul de zile cu precipitaii ajunge la 167 zile anual. Cele mai frecvente zile cu
precipitaii sunt n lunile iunie i iulie (17 zile lunar), iar cele mai puine n luna septembrie
(10 zile).
Variaia cantitilor anuale de precipitaii pune n eviden valorile sczute ale
coeficientului de corelaie (r=0,1695), ct i uoara tendin negativ a evoluiei lor n
perioada analizat (1946-2000), gradienii anuali fiind puin semnificativi (-2,35 mm/an).
Toate acestea sunt rezultatul particularitilor geografice ale regiunii .
Variaiile neperiodice ale cantitilor anuale i lunare de precipitaii pune totui n
eviden limitele maxime ntre care variaz acestea. Cea mai mare cantitate anual de
precipitaii a fost de 1.020,6 mm n 1955, cu circa 300 mm peste media multianual, iar cea
mai mic cantitate anual de precipitaii a fost de 549, mm (n 1953), cu cea 50% mai mic
dect media multianual.
n timpul maximului lunar, n luna iunie (106,8mm), cantitile de precipitaii pot
ajunge la 218,4 mm, cu peste 100 mm mai mult dect n media lunii respective, dar poate
scade la 44,9 mm, cu circa 60 mm sub media multianual.
n luna februarie, luna minimului anual (36,8 mm), cantitile de precipitaii au
nregistrat creteri de peste 100mm, dar au i cobort sub 3mm.
Frecvena cantitilor anuale i lunare de precipitaii prezint o deosebit importan
n procesul scurgerii i al acumulrii apei n sol. n cazul de fa, cantitile anuale au fost
plasate pe grupe de cte 100 mm, iar cele lunare de cte 20 mm. Cele mai frecvente cantiti
anuale de precipitaii sunt cele de 600-700 mm (30%) i de 700-800 mm (26,7%). Cantitile
mari de precipitaii de peste 1.000 mm au o frecven redus (3,4%). Se remarc frecvena
ridicat (peste 10%) a cantitilor mici de precipitaii (0-20 mm) n intervalul septembriemartie cu maximul n luna februarie (23,3%). Cantitile de precipitaii cu cea mai mare
frecven n toate lunile sunt cele de 40-60mm care ajunge la peste 40% n luna martie i 30%
n lunile februarie i decembrie, precum i cele de 60-80mm, cantiti care n intervalul maioctombrie au o frecven lunar de peste 20%. n lunile calde (mai-august) se remarc
creterea frecvenei cantitilor ridicate de precipitaii, de peste 100 mm. n luna iunie sunt
prezente cantiti de peste 180 mm (6,7%) i chiar de peste 200 mm (3,4%).
40
Deci posibilitile de cretere a debitelor reelei hidrografice sunt evidente n

intervalul mai-august, cnd cantitile cele mai frecvente de precipitaii sunt cele de peste
40mm.
Cantitile maxime de precipitaii czute n 24 ore redau durata i intensitatea ploilor.
Cantitatea maxim absolut czut n timp de 24 ore la staia meteo Ocna ugatag a fost de
73,5 mm la 24 iulie 1997, ceea ce a reprezentat peste 90% din cantitatea multianual a lunii
respective.
n toate lunile, cantitile maxime de precipitaii czute n 24 ore depesc 30 mm
lunar, n intervalul mai-octombrie depind chiar 50 mm. n luna cea mai deficitar din punct
de vedere pluviometric (luna februarie) este posibil ca n timp de 24 ore s cad o cantitate
aproape egal cu cea medie multianual (34,0mm fa de 38,7mm) .
Tabel 4.11. Cantitatea maxim n 24 ore.

Luna
II
III
IV
VI
VII
VIII
IX
XI
XII
Anual
pp
39,8
41.8
39.1
33,8
68,7
60.5
73.5
62
58,5
53,7
44,5
38,9
73,5
Anul
1935
1962
1960
1935
1942
1965
1997
1922
1931
1931
1950
1947
24iulie
1997
Frecvena cantitilor maxime de precipitaii czute n 24 ore prezint valori ridicate

ale cantitilor mici (sub 10 mm) n intervalul septembrie-mai, cu maximul n lunile ianuarie
i februarie (55-60%). n lunile de var, aceste cantiti aproape c nu se produc, n schimb
crete frecvena cantitilor mari de precipitaii czute n 24 ore (10-30mm) (peste 30%). De
asemenea, n perioada cald, cantitile care depesc 30mm n 24 ore au o frecven ridicat
(peste 15% lunar) .
4.2.2.3.Vnturile
Este o mrime vectorial ce constituie caracterizarea dinamic a diferenelor barice, se

orienteaz n general conform activitii de aciune dar pe lng aceasta mai este determinat
la sol i de aspecte fizico geografice ale reliefului,acest ultim aspect fiind foarte pregnant
evideniat.
41
Exemplificm acest lucru prin prezena n extremitatea vestic a Crestei Cocoului a

unei ei care favorizeaz escaladarea de ctre masele de aer dinspre S- SV a acestui lan
muntos. Traiectoria acestor cureni de aer influeneaz pregnant frecvena vnturilor la staia
meteo din Ocna ugatag.
Cea mai mare frecven a vnturilor este dinspre S cu 12,6% i SV cu 21,7%,datorate
n mare parte acestei particulariti a reliefului.
Cea mai pronunat vitez medie n m/s este de 3,9.Rareori prezint un caracter
duntor propriu-zis.
Tabel 4.12.Frecvena medie i viteza medie a vnturilor la staia meteo Ocna

ugatag.
Direcie
%
N
4,9
NE
1,5
E
0,6
SE
2,8
S
12,6
SV
21,7
Direcie
NE
SE
SV
NV
Calm
m/s
2,0
1,2
0,4
1,5
3,8
2,5
1,8
2,3
V
2,7
NV
5
nr.
zile
cu m/s
12,7
Calm
48.2
nr.zile cu 16 m/s
1,4
N
25
NV
20
NE
15
10
5
V
Directia [%]
Viteza [m/s]
Calm 48.2%
SV
SE
Fig.4.4. Roza frecvenei anuale a vitezei i direciei vntului
42
4.2.3. Vegetaia
4.2.3.1 Vegetaia spontan
Din punctul de vedere al vegetaiei zona comunei Ocna ugatag i al mprejurimilor

acesteia aparin zonei forestiere a pdurilor de foioase , subzona fagului i stejarului i mai
puin zona coniferelor.
Dintre speciile lemnoase cele mai frecvente care se ntlnesc n zon sunt: arinul
Alnus Glutinosa,mesteacnul Betula Pendula, plopul Poppulus tremula, salcmul Robinia
Pseudacacia, frasinul Fraxinus excelsio, carpenul Carpinus betulus, ulmul Ulmus gabra,
salcia Salix babylonica i multe altele.
Din grupa arbutilor i subarbutilor cea mai mare rspndire o au: socul Sambucus
nigra,porumbarul Prunus spinosa,lemnul cinesc,mlinul Prunus padus i alii.
Vegetaia ierboas spontan este format din mai multe tipuri de specii existnd o
difereniere n funcie de altitudine, forma geomorfologic sau de adncimea pnzei freatice
care influeneaz direct dezvoltarea acestui tip de vegetaie.
Astfel n zona depresionar,pe terasele nguste ale vilor unde pnza freatic nu
coboar la adncimi mai mari de 2.5 m dect n cazuri excepionale se ntlnete o vegetaie
cu valori nutritive nu prea ridicate format din specii cum ar fi:piuul Festuca pratensis,
iarba cmpului Agrostis alba, diferite specii de uvr de munte Poa pratensis sau Poa
trivialis, trifoi rosu Trifolium pratense, trifoi fragifer Trifolium fragiferum, ghizdei marunt
Lotus cornyculatus , sparceta Onobrychis vicifolia, cimbru Thymus collinae, coada vulpii
Alopecurus pratensis etc.n zonele joase i cu exces de umiditate domin vegetaia higrofil
format din specii cum ar fi: boglari Ranunculus sceleratum, piciorul cocosului tarator
Ranunculus repens , i mai multe specii de rogoz Carex sau muschi de pamant Polytrichum
communae etc.
n zona mai nalt unde condiiile ecologice i de microclimat sufer o uoar
modificare i compoziia floristic sufer
o modificare destul de important.Numrul
speciilor de plante scade substanial iar valoarea lor nutritiv scade simitor.Speciile de plante
ntlnite n aceast zon sunt n special: iarba campului Agrostis alba, piuul Festuca rubra,
43
epoica Nardus stricta,macris Rumex acetosa, trifoi alb Trifolium repens , trifoi de munte
Trifolium montanum, ghizdei marunt Lotus corniculatis i altele.
4.2.3.2. Vegetaia cultivat
Vegetaia cultivat cunoate i ea o bogat rspndire, unele plante cum ar fi : secara

Secale cereale , porumbul Zea mays, cartoful Solanum tuberosum, trifoiul Trifolium perene,
ovzul Avena sativa gsind n aceast zon condiii optime pentru dezvoltare , n zona
depresionar.Terenurile agricole se gsesc situate n jurul localitilor i se mpart n fnee ,
terenuri agricole propriu-zise i puni.
Printre plantele care cresc n culturile agricole se numr i o serie mare de
buruieni.Dintre cele mai rspndite sunt:pir tarator Agropyron repens, palamida Cirsium
arvense, mohor Setaria sp., troscotel Poligonum aviculare, spanac salbatic Chenopodium
album, albastrita Centaurea calcitropa,talpa gtii Amaranthus retroflexus i altele.
Alte specii vegetale care au o rspndire destul de mare n zona localitii i care fac
parte fie din vegetaia spontan, fie sunt cultivate : trandafirul Rossa centifolia, corcoduul
Prunus cerasifera,feriga Dryopteris filix-mas, thuia Thuja occidentalis , bradul alb Abies
alba, molidul Picea excelsa, pinul Pinus silvatica, laricea Larix decidua, nucul Juglans regia,
cnepa Cannabis sativa ,urzica Urtica dioica, sfecla Beta vulgaris , neghina Agrostemma
githago i multe altele.
4.2.4. Fauna
ntinderea teritoriului studiat, variaia nveliului vegetal alturi de complexitatea
reliefului i a solului au avut un rol important n rspndirea i componena faunei din jurul
localitii Ocna ugatag.
Ea a avut mult de suferit din cauza omului ceea ce a fcut ca unele specii care n
trecut au avut o arie larg de rspndire, s-i micoreze numrul sau chiar s dispar.
Dintre cauzele care au dus la aceast situaie se pot enumera: vnatul excesiv,
defririle neraionale, distrugerea leselor de mrcini n care unele specii de animale i
gseau adpost sau cuibreau, precum i punatul excesiv.
Fauna caracteristic zonei se poate mpari n dou categorii n funcie de unitatea
geografica care caracterizeaz habitatul animalelor, n:
44
Fauna caracteristic pdurilor
Fauna caracteristic zonelor de es
Dintre speciile cele mai rspndite n aceast zona amintim: vulpea Vulpes vulpes,
iepurele de cmp Lepus europeus, veveria Sciurus vulgaris, dihorul Putorius putorius,
nevstuica Mustela nivalis, oarecele de cmp Mus musculus, oarecele de pdure Apodemus
sylvaticus, ariciul Erinaceus europaeus, lupul Canis lupus, mistreul Sus scrofa, cpriorul
Caproleus caproleus i altele,unele dintre acestea ptrund pe raza localitii doar iarna n
cutare de hran.
Avifauna este mai bogat i este alctuit din o serie larg de specii dintre care
amintim: cioara vnt Corvus corone corvix, vrabia Passer domesticus, coofana Pica pica,
gaia Graulus glandarius, ciocnitoarea mare Dendrocopos major, pupza Upupa epops,
cucul Cuculus canorus, piigoiul Parus coeruleus, barza Ciconia ciconia, uliul porumbar
Accipiter gentilis, bufnia Bubo bubo, i corbul Corvus corax care n ultima perioad
reprezint o raritate datorit vntorii excesive a acestei specii din cauz c aduce prejudicii
n gospodriile oamenilor,aceast specie trebuie protejat.Mai amintim pe lng acesta i alte
specii periclitate n zon cum ar fi: rndunica Hirundo rustica, sticletele sau privighetoarea
Luscinia luscinia a cror numr a sczut foarte mult n ultima vreme.
Reptilele i amfibienii sunt rspndii datorit condiiilor prielnice pentru dezvoltarea
lor,cele mai rspndite fiind: arpele de cas Natrix natrix, oprla cenuie Lacerta agilis,
guterul
Lacerta
viridis,
salamandra
Salamandra
salamandra,
tritonul
Triturus
vulgaris.Dintre bactracieni ntlnim o serie larg pe malul lacurilor ca : rcnelul Hylea

arborea, broasca de lac Rana ridibunda, broasca de pmnt brun Pelobates fuscus i altele.
n mlatinile de pe marginea comunei s-a semnalat prezena broatelor estoase,dar numrul
lor este foarte mic.
Fauna ichtiologic este dezvoltat n lacuri mai ales,deoarece lipsesc rurile cu debit
mare. Majoritatea lacurilor au apa dulce, sau cu o salinitate mic,fr efect asupra petilor,din
aceast cauz s-a dezvoltat n timp o faun destul de important. Iniial lacurile au fost
populate la voia ntmplrii, iar n ultima perioad au fost executate i populri masive cu
speci piscicole cum ar fi: crap Cyrpinus carpio, caras Carassius carassius i chiar specii de
rapitori ca i alul Stizostedion lucioperca, tiuca Exos lucius sau bibanul Perca fluviatilis.
45
n ultimii ani ichtiofauna a avut de suferit o scdere numeric datorit scderii calitii
apelor lacurilor i dezvoltrii puternice a algelor care consum oxigenul din ap i fiind o ap
stttoare n care circulaia apei este redus, oxigenarea este superficial i nu este eficient.
Fauna frunzarului este bogat i variat fiind alctuit dintr-o serie larg de insecte,
viermi hidrofili i miriapode.
Dintre insecte cele mai rspndite sunt : crbuul Melolontha melolontha, omida
proas a stejarului , gndacul de Colorado Leptinotarsa decemlineata, pureci i pduchi ai
plantelor,libelula neagr Cordulegaster annulatus,buburuza Coccinela septempunctata,
rdaca Lucanus cervus.
Dintre lepidoptere se ntlnesc o serie destul de restrns de specii,se ntlnesc mai
ales cele comune cum ar fi : ochi de pun Inachis io sau albinia sau fluturele alb Pieris
brassicae.
4.2.5. Solurile
n condiiile de clim,vegetaie relief i substrat petrografic, au luat natere i au

evoluat mai multe tipuri de soluri i anume:
pe formele cele mai joase n lunca Marei i a vilor ( a afluenilor) mai nsemnate ale
acesteia au luat natere pe depozite aluviale sau aluvo - coluviale i influenate de
prezena unei pnze de ap freatic relativ puin adnc adesea puin completate de
frecvente inundaii - au luat natere soluri de tip azonal, luvisoluri slab gleisate,
carbonatate ori salinizate.
n vile secundare nguste dintre versani,n zona mai nalta,firele de ap curg sau se
strecoar prin materialul scheletic al unor albii scheletice.
n zona imediat limitrof ,cea a teraselor fie mai joase (ca cea a Marei) sau mai nalte
cum sunt cele ale Ocnei,predomin solurile podzolice, puternic pseudogleizate.
n zona nalt diversitatea tipurilor genetice de sol crete fr ca numrul unitilor de sol
propriu zis s creasc prea mult, aceast diversificare grevnd mai mult asupra
subtipurilor i a varietilor de soluri,cci aici pe un material parental prin excelen acid,
reprezentat de cele mal multe ori prin gresii, argile, material piemontau i mai rar tufuri
46
i argile, slab marnoase au luat natere soluri brune glbui acide relativ debazificate cu un
coninut n material scheletic de la foarte slab la slab difereniate textura1.
De asemenea tot aici cu nlimea ntlnim solurile schelet brune, solurile brun
schelet cu humus brut i roca la zi.
n general exceptnd zona cea mai joas solurile ntlnite au un redus potenial de
fertilitate, caren esenial cauzat nu numai de srcia n materii fertilizante sau de aciditate
puternic a solurilor ct mai ales de proasta lor ntreinere, slaba ngrare n ultima instan i
o neraional exploatare.
n estul localitii spre comuna Clineti ntlnim soluri brun glbui puternic erodate.
Roca mam e alctuit din gresii, argile i material piemontan n relief - versani S-SE.
Adncimea apei freatice e de 7 m.
La N i E se ntlnete sol podzolic brun glbui, argilo-iluvial moderat puternic
pseudogleizat iar roca mam aste argila i gresia. Adncimea apei freatice este cuprins ntre
3-5 m.
La S ntlnim sol excesiv erodat, cu roca mam reprezentat de argile, gresii i
material piemontan. Adncimea apei freatice se afl la aproximativ 7 m. Tot n apropiere, n
zona din SE ntlnim sol brun glbui, puternic erodat-slab scheletic.
n NV localitii, respectiv la SV Pdurii Criasc ntlnim un complex de soluri brun
glbui de pdure, podzolite, erodate cu soluri brun acide i eroziuni active afectat de rupturi i
alunecri.
Roca mam o formeaz argilele, gresiile, materialul piemontan i andezitele situaie ce
se ntlnete, sporadic i n SSV localitii. Nivelul apei freatice este cuprins ntre 3-8 m.
Solurile podzolice, datorit drenajului intern i extern destul de slab, climatului umed
i orizontului B din seciunea de sol, care este practic aproape impermeabil i nu permite apei
s se infiltreze n adncime. Aceste soluri sunt supuse procesului de pseudogleizare ce
influeneaz negativ aerarea solului.
47
5.Managementul propus
5.1. Scurta descriere a managementului
Metodologia propus are n vedere crearea unui centru unic de colectare, prelucrare,
valorificare i depozitare a deeurilor din regiunea Maramure Nord. Avnd n vedere
direciile Uniunii Europene, din care Romnia face parte, privind managementul deeurilor,
acesta impune un management al deeurilor complex i bazat pe reutilizare, reciclare i
evitarea producerii deeurilor. n regimul deeurilor propus de UE se impune i o centralizare
regional a activitilor legate de deeuri ceea ce presupune eliminarea, respectiv nchiderea
tuturor centrelor de depozitare a deeurilor existente i crearea unui centru la nivel judeean
de colectare i prelucrare a deeurilor, la nivel local crendu-se staii de transfer al deeurilor
n vederea depozitrii temporare pn n momentul acumulrii unor cantiti suficiente pentru
a fi transportate la centru judeean. Datorit barierei orografice ridicate de Munii Igni
Guti, judeul Maramure este singurul din ar n care este necesar construcia a dou centre
judeene de colectare a deeurilor, proiectul nostru propunnd varianta de construcie pentru
centrul care va acoperi regiunea Maramure Nord deservind comunele i oraele prezentate
tabelar n subcapitolul urmtor.
Proiectarea unui astfel de centru ridic o problem complex care trebuie analizat din
toate punctele de vedere alegndu-se cea mai optim i favorabil soluie. n ceea ce privete
amplasamentul, dup cum reiese din capitolul anterior s-a hotrt amplasarea n apropierea
comunei Ocna ugatag, acest lucru putnd fi contestat de locuitori, dar avnd n vedere noile
locuri de munc create precum i dezvoltarea economic ulterioar a zonei aceste lucru va fi
evitat mai ales datorit faptului c centru va fi amplasat la o distan legal fa de locuine i
nu va avea nici un efect negativ asupra populaiei.
Centrul va fi format din urmtoarele uniti:
Unitatea de primire i depozitare temporar a deeurilor
Unitatea de sortare primar a deeurilor
Uniti de tratare a deeurilor
48
Depozitul de deeuri
Infrastructura unitii
Toate unitile vor fi descrise pe larg n capitolele urmtoare, cu detalii de amplasare,

suprafa, construcie etc. n ceea ce privesc modificrile la nivelul localitilor acestea vor fi
sesizabile prin modul de colectare a deeurilor.
Fluxul tehnologic general al deeurilor este prezentat n schema de mai jos, fiecare
etap a fluxului tehnologic urmnd s fie detaliat ntr-un capitol urmtor.
Fig.5.1. Schema fluxului deeurilor
49
6.Colectarea deeurilor
Colectarea deeurilor este unul din factorii cei mai importani din tot fluxul tehnologic
de gestionare a deeurilor. Acest element este n principal resimit de ctre populaia deservit
deoarece sunt n contact direct. O colectare corect i raional a deeurilor duce la un flux
tehnologic normal i fluent fr dificulti i fr probleme majore precum i la beneficii
directe la nivelul comunitilor locale reflectate prin spaii publice curate i evitarea
depozitrilor necontrolate.
O colectare raional a deeurilor uureaz i fluxul tehnologic ulterior prin reducerea
cantitilor de deeuri n amestec prin colectarea difereniat. Proiectarea sistemului de
colectare a deeurilor fiind astfel un element de importan major i pentru realizarea
eficient a acestuia se iau n calcul mai multe elemente cum ar fi:
Tipul de container
Volumul containerelor
Combinaia containerelor
Frecvena de ridicare a deeurilor
Sistemul de colectare a deeurilor propus implic achiziionarea i amplasarea n

regiune a mai multor tipuri de containere i pubele descrise mai jos.
6.1. Sisteme de pubele
Tipul de pubel folosit pentru colectarea deeurilor este foarte important. Pe pia se
gsesc foarte multe tipuri de pubele de diferite dimensiuni i forme, amplasarea acestora
fcndu-se n funcie de necesitate i de cantitatea de deeuri colectate din zona de amplasare
a pubelei.
Courile de gunoi i tomberoanele
Cele mai mici recipiente de colectare a deeurilor, n principal a celor stradale, sunt
courile de gunoi. Acestea pot lua forme diferite iar volumul lor variaz ntre 35 i 50 l fiind
fabricate din tabl de oel zincat sau plastic. Amplasarea acestora poate fi fcut pe suport
50
propriu sau fixate pe stlpi golirea fcndu-se manual fie prin rsturnare sau prin
desprinderea n totalitate a coului de pe suport.
Courile de gunoi sunt principalele elemente de colectare a deeului din zonele
publice (strzi, pietonale, piee, parcuri) din aceast cauz trebuie s se acorde o importan
major acestora. Distana dintre courile de gunoi trebuie s fie stabilit n funcie de
importana i de ct de aglomerat este zona.
Fig.6.1.Tipuri de couri de gunoi

Tomberoanele de mici dimensiuni sunt folosite n acelai scop doar c acestea au
volumul mai mare, ntre 70 i 110 l i se fabric n exclusivitate din plastic. Acestea se
folosesc n principal pentru colectarea deeurilor din spaiile comerciale i sunt golite manual.
Pubelele mari i containerele pentru deeuri
Aceste tipuri de pubele i containere sunt folosite pentru colectarea n general a
deeurilor, fiind cele comune. Acestea sunt fabricate fie din metal fie din material plastic i
sunt folosite pentru colectarea deeurilor menajere n amestec sau pentru colectarea selectiv.
Volumul acestor containere variaz de la 660l pn la 1100l i sunt prevzute cu roi pentru
deplasarea lor eficace ct i cu sisteme de prindere pentru descrcare mecanic.
Sistemul de management al deeurilor propune construcia unor spaii speciale pentru
colectarea deeurilor care s se ncadreze bine n ambientul urban i n acelai timp evit
rspndirea deeurilor n imediata vecintate a containerelor. Aceste spaii se prezint sub
51
forma unor platforme acoperite prevzute cu u de acces, construite din crmid avnd
detaliile constructive prezentate n figurile 6.3 i 6.4.
Fig.6.2.Container din material plastic
Fundaie din beton armat

Acoperi din plac ondulat bituminoas
Faad din plas de srm de oel inoxidabil
Plac de material compozit
Perei din crmid i tencuial
Fig.6.3.Platforma de colectare a deeurilor (vedere din fa)
52
Fundaie din beton armat

Acoperi din plac ondulat bituminoas
Faad din plas de srm de oel inoxidabil
Plac de material compozit
Perei din crmid i tencuial
Fig.6.4. Platforma de colectare a deeurilor (vedere din profil)
Aceste platforme de colectare au fost proiectate astfel nct s permit depozitarea i
manipularea cu uurin a 4 containere de 1100l de plastic astfel containerele sunt ferite de
intemperii iar deeurile nu sunt rspndite de ctre animale. Containerele de plastic au
avantajul c sunt mai uor de manipulat, au rezisten ridicat la coroziune precum i
suprafaa neted interioar nu permite fixarea deeurilor pe suprafaa acestora, principalul lor
53
dezavantaj este c sunt casante, mai ales n perioada rece i este nevoie de o atenie mai mare
n manipularea lor.
Lucrtorii serviciului de salubritate au responsabilitatea ridicrii acestor containere o
dat la 3 zile din zonele mrginae ale oraelor i din comune iar din zonele intens populate
ale oraelor ridicarea se va face o dat la dou zile cu meniunea c dac nu este suficient
ridicarea o dat la dou zile aceasta se va face zilnic. Golirea containerelor se face mecanizat,
direct n utilajul de transport al deeurilor. Personalul serviciului de salubritate mai are i
responsabilitatea de a menine curenia n interiorul platformelor de colectare, n imediata
vecintate a acestora precum i repararea unor avarii sau defeciuni ale containerelor prin
nlocuirea acestora i transportul containerelor defecte la sediu, avarii aprute n cadrul
structurii platformelor. n cazul actelor de vandalism asupra containerelor sau platformelor de
colectare autoritile competente locale, respectiv agenii seciilor de Poliie local vor aplica
sanciuni constnd n contravaloarea pagubelor i reparaiilor.
6.2. Sisteme de containere speciale pentru materiale reciclabile
Un management eficient al deeurilor ncepe nc din faza de colectare a deeurilor i

se ntinde pe tot parcursul fluxului tehnologic prin care trec deeurile. n faza de colectare a
deeurilor, o colectare difereniat ajut foarte mult i favorizeaz procesele urmtoare. Astfel
sistemul de management al deeurilor propune o colectare selectiv la surs a deeurilor.
Deeurile colectate difereniat vor fi urmtoarele:
Sticla
Hrtia
Metalele
Ambalajele uoare de tipul PET
Pentru fiecare tip de deeu colectat difereniat vor fi amplasate n fiecare comun i n
fiecare ora, la distane acceptabile containere specializate fiecare avnd regimul propriu de
golire i caracteristici constructive proprii.
54
Containerele pentru colectarea sticlei

Sticla este un material foarte valoros i greu de obinut de aceea colectarea acesteia
este eficient din punct de vedere economic. Sticla se va colecta difereniat la rndul ei dup
culoare, amestecarea duce la creterea preului de reciclare.
Astfel dup acest principiu se vor amplasa containere speciale de tip clopot avnd
volume de 2000 l pentru fiecare dintre cele trei culori de sticl colectat, respectiv alb,verde i
brun.
Containerele pentru colectarea sticlei au o construcie special fiind confecionate din
material plastic sau fibr de sticl cptuite n interior cu cauciuc pentru reducerea
zgomotului, i avnd orificiile de introducere a deeului sub form de eav de ghidare
prevzut cu o rozet de cauciuc. Orificiile pentru introducerea sticlelor este de dimensiune
mic pentru a preveni introducerea i a altor deeuri. Golirea se face printr-o clapet aflat la
baza containerului.
Fig.6.4.Datele tehnice ale containerului pentru colectarea sticlei
55
Puncte de colectare a sticlei se vor amplasa n fiecare localitate iar n cadrul oraelor
se va amplasa un punct de colectare pentru fiecare 3000 de locuitori. Golirea acestor
containere se va face sptmnal prin preluarea mecanizat a containerului cu o macara i
golirea n autovehiculul de transport prin deschiderea clapetei de la baza containerului cu
meniunea c i transportul se va face difereniat n funcie de culoarea sticlei.
Colectarea hrtiei
Colectarea hrtiei se va face n acelai regim ca i colectarea sticlei doar c
containerele difer. Containerele pentru colectarea hrtiei sunt asemntoare cu containerele
pentru colectarea deeurilor n amestec doar capacul containerului difer.
Containerele sunt confecionate din material plastic avnd un volum de 1100 l
prevzute pe capac cu o fant triunghiular care favorizeaz descrcarea deeurilor de hrtie
n container i ngreuneaz descrcarea altor tipuri de deeuri.
Amplasarea containerelor pentru colectarea hrtiei se va face n regim de un container
la 1000 de persoane, colectarea de ctre serviciul de salubritate fcndu-se o dat pe
sptmn cu meniunea c dac se sesizeaz locuri unde regimul de colectare este insuficient
s se suplimenteze numrul de containere.
Colectarea deeurilor de metale
Metalele reprezint deeuri cu un grad ridicat de reciclare i cu valoare economic
ridicat. Dintre metale cele mai valoroase sunt cuprul i aluminiul, dar nici fierul nu are o
pondere sczut. Colectarea deeurilor de metale se face n containere speciale.
Containerele pentru metale sunt au volumul tot de 1100 l doar c sunt confecionate
din metal i cptuite n interior cu cauciuc pentru reducerea zgomotului la descrcarea
deeului n container.
Colectarea se va face n acelai regim de o dat pe sptmn iar amplasarea pubelelor
va fi de 1/1000 de locuitori. Colectarea se va face mecanizat prin prinderea pubelei cu
sistemul de macara a mainii de colectare i golirea deeului prin rsturnare.
Colectarea deeurilor din ambalaje uoare
Ambalajele uoare de tipul polietilenei sunt colectate difereniat nu numai din cauz
c acestea sunt valoroase din punct de vedere economic, acestea fiind materiale
56
nebiodegradabile se acumuleaz n mediu i produc o poluare care se remarc din ce n ce

mai frecvent. Colectarea materialelor din ambalaje se face asemenea celorlalte deeuri
colectate difereniat doar datorit volumului lor ridicat containerele trebuie s fie mai mari
dect la celelalte deeuri.
Prin managementul propus colectarea deeurilor de ambalaje se va face tot n
containere de 1100 l concepute special pentru acest tip de deeu i anume avnd capacul
prevzut cu o fant de dimensiuni mici care s permit descrcarea n container doar a
ambalajelor. Capacul containerului urmnd s fie fixat cu un lact pentru a bloca deschiderea
acestuia de ctre persoane strine.
Amplasarea containerelor pentru deeuri din ambalaje vor fi marcate cu un semn
special i cu un text care s indice destinaia containerului i vor fi amplasate alturi de
celelalte containere fiecare deservind o populaie de 1000 de locuitori. Regimul de ridicare a
acestor containere va fi acelai cu regimul de ridicare a containerelor pentru deeurile
municipale n amestec datorit volumului mare a ambalajelor. Descrcarea containerului se
va face mecanizat prin ridicarea cu sistemul macara al mainii de colectare. Maina de
colectare pentru deeurile din ambalaje va fi prevzut cu un sistem de compactare a deeului
pentru reducerea volumului n timpul transportului.
Necesarul total de containere
n urma celor prezentate mai sus se poate calcula necesarul de pubele prezentat n
tabelul de mai jos:
Tipul containerului
Numr de containere/1000 loc.
Numr total de containere
804
201
201
Container 1100 l
pentru colectare n
amestec
Container pentru
colectarea sticlei
Container 1100 l
pentru colectarea
hrtiei
57
Container 1100 l
pentru colectarea
201
201
metalului
Container 1100 l
pentru colectarea
ambalajelor uoare
Numerele prezentate mai sus sunt estimative numrul containerelor achiziionate

urmnd s fie mai mare cu 10% fa de numrul prezentat pentru a acoperi eventualele
defeciuni ale containerelor.
6.3. Sisteme de colectare
n practic se aplic i se cunosc mai multe metode de colectare a deeurilor fiecare

dintre acestea avnd avantajele i dezavantajele lor. Un management eficient al deeurilor
implic mai multe metode, sau generic numite scheme de colectare, n general depinznd de
tipul de deeu colectat sau de cantitatea de deeuri colectate.
Managementul propus implic i el mai multe scheme de colectare a deeurilor.
Schema prioritar de colectare a deeurilor fiind ns cel n puncte de colectare dup cum a
reieit i din capitolul anterior.
Colectarea n puncte de colectare reprezint o metod mai pasiv din punctul de
vedere al agenilor de salubritate deoarece n acest caz cetenii trebuie s i aduc aportul
propriu la colectarea deeurilor prin transportul deeurilor personal la punctele de colectare.
Amplasarea punctelor de colectare este foarte important deoarece o distan prea mare ntre
acestea va duce n principal la pasivitate din punctul de vedere al utilizatorului. Aceast
metod are ns dezavantajul n cazul colectrii difereniate a deeurilor deoarece rmne la
latitudinea utilizatorului dac i sorteaz sau nu deeurile.
Pentru anumite tipuri de deeuri se poate aplica i sistemul de colectare din poart n
poart. Aceast metod este una mai practic pentru utilizatori, dar este dezavantajoas
pentru agentul de salubritate pentru c va depune efort mai mare i va consuma resurse mai
multe pentru colectarea deeurilor de la fiecare utilizator. Din aceast cauz aceast metod
58
se va aplica doar n cazul colectrii deeurilor de echipamente electronice uzate n cazul

managementului propus. n acest caz agentul de salubritate va fixa o zi n care o main de
colectare va trece din poart n poart i va ridica deeurile de echipamente electrice i
electronice uzate.
Principalul element n etapa de colectare este contiinciozitatea utilizatorilor, deoarece
o colectare eficace selectiv pornete de la surs, iar n acest caz fiecare utilizator n parte are
responsabilitatea de a-i sorta deeurile.
6.4. Proceduri de colectare
Ca i proceduri de colectare se cunosc n practic mai multe i se vor aplica i n cazul

managementului propus. Colectarea deeurilor este pasul n care deeul trece de sub controlul
direct al productorului de deeu n controlul responsabilului cu salubritatea.
n practic se cunosc trei proceduri de colectare i anume:
Procedura prin golirea pubelei
Procedura prin schimbarea pubelei
Procedura de colectare n saci de unic folosin
Fiecare din procedurile de mai sus se folosesc pentru anumite tipuri de deeuri
colectate i prezint avantajele i dezavantajele proprii.
Procedura prin golirea pubelei
Aceast procedur este cea mai frecvent folosit n managementul propus deoarece
majoritatea containerelor sunt special concepute pentru golire. Pubelele speciale concepute
pentru ridicare au prevzute n lateral sisteme de ancorare de care se ataeaz macaraua
mainii de colectare iar golirea se face prin rsturnarea pubelei n maina de colectare. Acest
sistem este valabil pentru containerele de 1100l respectiv pentru colectarea deeurilor n
amestec sau pentru colectarea difereniat a hrtiei, metalelor sau a deeurilor de ambalaje
uoare.
Avantajele aceste metode constau n faptul c nu este nevoie de un numr mare de
pubele care s fie transportate, iar manipularea fcndu-se pe loc este sczut i riscul avarierii
pubelelor. Un alt avantaj const n faptul c o singur main de colectare poate aduna
59
deeurile din mai multe puncte de colectare fr s fac un circuit pn la centrul de colectare
iar spaiul de manipulare al containerelor este redus ceea ce duce la costuri mici.
Dezavantajele acestei metode sunt implic un personal mai numeros pentru
manipularea i colectarea containerelor cu deeuri precum i investiii mai mari n
echipamente i utilaje de transport i ncrcare, autovehiculele de colectare fiind mult mai
costisitoare dect autovehiculele normale de transport.
O alt metod prin golirea containerului este ce aplicat pentru colectarea difereniat
a sticlei. Pentru acest lucru este necesar un autovehicul special prevzut cu o macara i cu un
container de dimensiune mare special compartimentat pentru colectarea difereniat a celor
trei tipuri de sticl. Containerul de pe autovehicul poate fi cptuit la rndul lui cu material
cauciucat pentru reducerea zgomotului la descrcare.
Principalul dezavantaj al acestei metode este acela c este dificil manipulare acestor
containere si exist riscul avarierii lor n timpul manevrelor de golire precum i costul de
investiie pentru echipamentele de colectare este destul de ridicat.
Procedura prin schimbarea pubelei
Deoarece managementul nu propune i colectarea n containere foarte mari iar acestea
sunt singurele care necesit operaiuni de schimbare a pubelei, aceast metod nu va fi
folosit n managementul propus.
Procedura de colectare n saci de unic folosin
Aceasta este metoda de colectare pentru o cantitate mic de deeuri, de obicei i
metoda de colectare n cadrul locuinelor sau a unitilor comerciale mici, dar din aceste
puncte vor ajunge ulterior prin transportul de ctre utilizator n pubelele pentru colectarea
deeurilor municipale care intr deja n metoda de colectare descris mai sus.
Procedura de colectare prin saci de unic folosin se aplic n cadrul managementului
deeurilor stradale, deeurilor colectate n pubele mici sau n courile de gunoi stradale.
Aceast metod const n introducerea unui sac de unic folosin n interiorul coului iar n
cadrul colectrii o main cu instalaie de compactare proprie va colecta deeurile prin
scoaterea deeului cu tot cu sac din co i nlocuire cu un sac menajer nou. Aceast metod
60
are dezavantajul c necesit un personal numeros care s colecteze deeul i s l transporte la

maina de colectare i poate aprea riscul ruperii sacilor.
Avantajul principal ar consta n faptul c durata colectrii este redus, se menine un
grad de salubritate ridicat, personalul manipulator nevenind n contact direct cu deeul, iar
costurile de investiii sunt mici.
61
7.Transportul deeurilor
Prin transport se nelege totalitatea operaiilor prin care trec deeurile de la colectare
i pn la predarea acestora la unitile de reciclare, prelucrare sau depozitare.
n funcie de distana parcurs de ctre deeu transportul poate s fie:
pe distan scurt
pe distan lung.
n funcie de gradul de ncrcare exist 3 tipuri de transport, astfel:
transport plin
transport gol
transport intermediar
n funcie de mediul n care are loc transportul acesta poate fi:
transport rutier
transport feroviar
transport naval
Deoarece mediul de colectare permite acest lucru i distana de transport al deeurilor

este relativ mic, nu necesit moduri de transport complexe, fiecare autovehicul de colectare
poate efectua distana de transport al deeurilor pn la centrul de colectare. Aadar
principala metod de transport al deeurilor n modelul de management propus este
transportul rutier.
7.1. Transportul rutier al deeurilor

Autovehiculele de colectare i transport al deeurilor sunt camioane cu recipiente
speciale, care se
ncarc direct sau camioane pe care se pot monta pentru transport containere de capacitate
mare care se monteaz deja ncrcate. Acestea din urm se pot folosi att pentru transportul la
distane mici ct i la distane mari.
62
Un autovehicul poate fi utilizat dac respect anumite condiii constructive ca de

exemplu dimensiuni ale containerului de ncrcare i ncrcarea maxim pe fiecare ax.
O condiie principal impus autovehiculelor de colectare este sa poat ncrca ct
mai multe deeuri. Mrirea din ce n ce mai mult a capacitii autovehiculelor este limitat de
greutatea maxim admis i de uurina de manevrare a autovehiculului.
La fixarea dimensiunii vehiculului de colectare i transport se vor avea n vedere:
ncrctura util;
distana ctre staia de reciclare, tratare i/sau eliminare;
sistemul de recipiente;
topografie, limitrile i dificultile n traficul rutier;
limea drumurilor pe distanele parcurse de vehiculele de colectare sau de
transport;
timpul de lucru zilnic i pauzele angajailor;
mrimea echipei de colectare a deeurilor.
7.2. Necesarul de autovehicule

Pentru a asigura eficien n transportul deeurilor pn la destinaie este necesar s se
achiziioneze autovehicule performante. Un calcul al necesarului de autovehicule
transportoare este necesar pentru a determina eficient numrul de astfel de autoturisme.
n calculele prezentate n capitolul 5 s-a determinat cantitatea total de deeu colectat
ntr-o zi. Pentru a transporta acest deeu la locul prelucrrii este necesar de un anumit numr
de autovehicule, innd cont de faptul c aceste autovehicule au un volum maxim de 10 m3 ,
astfel:
unde:
NA- numr de autoturisme
Vt volumul total de deeu
63
VA volumul unui autovehicul de transport (10 m3)

x indicele de umplere al autovehiculului (0.8)
Volumul total de deeu se calculeaz n funcie de cantitatea total de deeu colectat

i n funcie de densitatea medie a deeului, astfel:
unde:
Dt/z cantitatea de deeu colectat ntr-o zi
densitatea deeului
Densitatea deeului este luat din literatura de specialitate care menioneaz aceast
valoare. Densitatea variaz n limite foarte largi. Chiar i n cadrul aceleiai categorii de
deeuri densitatea variaz cu starea lui, umiditatea, compoziia i se d n funcie de
compoziia deeului sau se poate determina experimental. Densitatea deeurilor menajere n
pubela variaz ntre 0,30-0,40 t/m3 iar n timpul transportului :1,3-1,2 t/m3. Deoarece calculul
nostru vizeaz deeurile n timpul transportului vom lua valoarea densitii deeului n
aceast etap ca fiind de 1,3 t/m3. n aceast ecuaie se mai ine cont i de creterea cantitii
de deeuri pe perioada funcionrii centrului regional de colectare. Astfel calculul final se va
efectua cu cea mai mare cantitate de deeuri preconizat n tabelul de mai sus.
Astfel formula iniial devine:
64
n concluzie sunt necesare un numr de 35 de autovehicule specializate pentru

colectarea deeurilor dintr-o singur zi din regiunea analizat. Colectarea deeurilor se va
face sistematic n funcie de rata de colectare fixat n capitolul anterior.
Pe lng aceste autovehicule se vor achiziiona i 3 autovehicule speciale pentru
colectarea sticlei, aceast colectare necesitnd o colectare special.
65
8. Centrul Integrat de Management al deeurilor

i Depozitul ecologic de deeuri
Centrul integrat de management al deeurilor va fi construit pe o suprafa de 15,7
ha, pe un teren cu categoria de folosin mai puin sensibil si va fi alctuit din:
O Depozit
O Zona
ecologic
tehnic, alctuita din:
Staie de sortare cu capacitate de 23.000 t /an
Staie de compostare cu capacitate de 20.000 t /an
Cldiri administrative
Cntar pentru autovehicule rutiere (pod bascul)
Staie de alimentare cu carburani
Staie splare vehicule
Sistem alimentare cu ap
Sistem de colectare, transport, tratare ap uzat (inclusiv levigat)
Sistem de colectare ap pluvial
Sistem de monitorizare
8.1.Suprafaa i situaia juridic
Terenul selectat este situat la 1 km nord-est de comuna Ocna ugatag, spre satul
Clineti pe partea stnga a drumului DJ 109 F. Suprafaa total este de 15.71 ha, forma
trapezoidal. Site-ul este situat la 19 km de la Sighetu Marmaiei .
8.2.Informarea public, asistena tehnic i supervizarea
Sprijinirea Autoritilor Locale n domeniile informrii publice, implementrii

proiectului si supervizrii va consta n:
Informarea public :Sunt necesare eforturi semnificative pentru creterea

nivelului informrii publice n domeniul deeurilor. Punctele-cheie vizeaz
necesitatea de reducere a cantitii de deeuri la surs, separarea materialelor
reciclabile de fluxul general al deeurilor i plata unor taxe care sa acopere
costurile colectrii din toat regiunea, i serviciile de tratare i depozitare a
66
deeurilor. Un buget destinat informrii publice este inclus n estimrile

anuale ale costurilor proiectului.
Asisten tehnic: Asistena tehnic este prevzut n proiect pentru Unitatea

de Implementare a Proiectului cu privire la managementul proiectului i
pregtirea documentaiei de licitaie i a contractelor cu diferii operatori.
Supervizarea: asistena este prevzut sa fie finanat de proiect pentru

supervizarea diferitelor contracte de lucrri i aprovizionare conform planului
de implementare.
8.3. Perioada de realizare / executie
Durata estimat pentru implementarea investiiei este de 20 luni (2010-2012).

Durata de funcionare: 30 de ani. (2012-2042).
8.4. Informaii privind producia ce urmeaz a fi obinut i energia necesar pentru procesul
tehnologic
Prin producie nelegem cantitatea de deeuri procesate, adic colectate, transportate,

reciclate, sortate sau depozitate. Necesitile energetice pentru aceste operaii sunt estimate n
tabelul de mai jos.
Tabel 8.1. Necesiti energetice
Procesare deeuri solide
Resurse utilizate pentru activitate
Nume
Cantitate
Resurse
Cantitate
Furnizor
Transport/preselectare
100 000
tone/an
23 000 tone/an
Diesel/benzina
800 000l
Piaa
Energie electric
17 MW
Sistemul
Sortare
Compostare
20 000 tone/an
pentru echipamentele
National de
mecanice
electricitate
Motorina/Benzina+
15 000l+
Piaa+
Energie electrica
2MW
Sistemul
Naional de
electricitate
Depozitarea deeurilor
Cldiri administrative,
1 200 000 m3
Motorin Diesel
80 000 l
Piaa
Energie electric
2 MW
Sistemul
67
iluminat, P.C etc.
Energie termic
Naional de
electricitate
Pomparea apei uzate i alte
Energie electric
instalaii
16 MW
Sistemul
Naional de
electricitate
8.5 Informaii despre modalitile propuse pentru conectare la infrastructura existent
Din ansamblul de imobile si anexe n prezentul proiect au fost tratate toate care au
nevoie de alimentare cu energie electric:
Casa poart;
Staie de pompe pentru alimentare cu ap;
Corp administrativ;
Atelier reparaii auto;
Staie de epurare;
Staie alimentare cu carburani;
Staie de sortare;
Hala depozitare;
Pentru alimentarea cu energie electric, n caz de cdere a tensiunii n reeaua de

alimentare cu energie electric ce alimenteaz Centrul de Management, a cldirii poart, a
cldirii administrative i a staiilor de pompare a apei potabile i de incendiu se va prevede un
grup electrogen de 120 kVA n zona tabloului electric general.
8.6. Descrierea funcional i tehnologic a centrului integrat de management al deeurilor
8.6.1.Depozitul ecologic, compus din 3 celule construite deasupra nivelului terenului i

delimitate de diguri perimetrale realizate din sol argilos. Celulele de depozitare vor fi dotate
cu un sistem de impermeabilizare a bazei, sistem de drenaj i colectare a levigatului i a apei
pluviale i de asemenea cu sistem de impermeabilizare a suprafeei dup ncetarea
depozitrii.
68
8.6.2.Calculul suprafeei depozitului i a volumului depozitat

Conform tabelului 3.3 care ine cont de evoluia populaiei n perioada exploatrii
depozitului se poate stabili cantitatea total de deeuri care va intra n incinta Centrului
integrat de management a deeurilor. Din aceast cantitate total se va reduce cantitatea de
deeuri recuperate i deeurile supuse compostrii i se va obine cantitatea de deeuri
depozitat ca fiind 1497115 tone.
Pentru eficiena depozitrii deeurilor va avea loc un proces de compactare a acestora astfel
nct densitatea deeurilor va ajunge la 1,3 t/m3.
n funcie de aceste date vom afla volumul total de deeuri depozitat, astfel
unde:
Dt cantitatea de deeu depozitat
densitatea deeului
Se aproximeaz volumul deeurilor depozitate n 3 celule ca fiind de 1200000 m 2 n aceast

valoare fiind incluse i unele depiri a volumelor estimate. n funcie de aceste valori se va
face dimensionarea depozitului.
8.6.3.Zona tehnic cuprinde urmtoarele:
acces n depozit - poart, cldire recepie, parcare;
cntar;
staie de splare a vehiculelor;
cldire administrativ incluznd birouri, laborator, toalete;
staie de sortare;
staie de compostare pentru deeuri biodegradabile.
staie de epurare a levigatului;
sistem de colectare i ardere a gazului de depozit.

Perioada estimat de derulare a investiiei este de 20 de luni.
69
Activitile propuse implic tratarea deeurilor din centrul integrat de management al

deeurilor . Depozitul de deeuri va avea 3 celule. Proiectul a fost realizat lund n
considerare geometria terenului, cu nlimi de pante relative i de asemenea pentru a
maximiza cantitatea de deeuri care va fi depozitat.
Lucrrile n zona de depozitare sunt planificate s se deruleze conform urmtoarelor etape:
Faza I:
nivelarea terenului pentru celula 1,
diguri perimetrale pentru celula 1,
instalarea sistemului de etanare i a sistemului de drenaj al levigatului pentru celula

1,
instalarea sistemului de colectare general al depozitului pentru celula 1,
conectarea sistemelor de drenaj dintre celule i colector,
instalarea cminelor de vizitare pe traseul colectorului celulei 1.
Faza II:
exploatarea celulei 1,
acoperirea temporar a celulei 1.
Faza III:
excavaii pentru celula 2,
instalarea sistemului de etanare si a sistemului de drenaj al levigatului pentru celula

2,
continuarea colectrii generale pentru celula 2,
conectarea sistemelor de drenaj dintre celule si colector.
Faza IV
acoperirea temporara a celulei 2.
Faza V
excavaii pentru celula 3,
70
instalarea sistemului de etanare si a sistemului de drenaj al levigatului pentru celula

3,
continuarea colectrii generale pentru celula 3,
conectarea sistemelor de drenaj dintre celule.
Faza VI:
acoperirea temporara a celulei 3.
Faza VII:
nchiderea definitiv a depozitului. Trebuie menionat c zona tehnic a centrului

integrat de management al deeurilor va fi realizat n ntregime la Faza 1.
8.6.4.Procedura de acceptare a deeurilor la centrul integrat de management al deeurilor i

exploatarea zonei de depozitare
La sosirea in zona de depozitare, camioanele vor descrca deeurile conform

indicaiilor persoanelor responsabile cu exploatarea depozitului. Persoana responsabil va
verifica vizual ncrctura camionului. n situaia n care exist dubii cu privire la coninutul
real al transportului de deeuri, camionul va fi descrcat ntr-o zon separat pentru a putea fi
verificat coninutul(platforma betonat).
Depozitarea deeurilor va fi realizata astfel nct influena asupra mediului s fie
minim. Exploatarea va fi fcut n funcie de fiecare tip specific de deeuri, de forma i
natura acestora, de condiiile meteorologice precum i de forma i dimensiunile depozitului.
Deeurile sunt depozitate in straturi cu o grosime de circa 30 cm care sunt compactate
pentru obinerea unei densiti de 1.3 t/m3
Deeurile nepericuloase acceptate la depozitare, altele dect deeurile menajere, ca de
exemplu nmolurile (cu maxim 65% coninut de ap, nmolurile vor fi amestecate cu deeuri
in proporie 1:10), deeurile voluminoase, deeuri industriale nepericuloase vor fi depozitate
prin amestecare cu deeurile municipale .
Un strat de acoperire zilnic cu o grosime de circa 10 cm, din materiale inerte va fi
asigurat in funcie de disponibilitate n scopul evitrii mprtierii deeurilor uoare de ctre
vnt, a apariiei animalelor duntoare i a mirosurilor neplcute.
La descrcarea deeurilor prfoase se va asigura umezirea acestora i acoperirea cu
alte deeuri sau cu materiale minerale.
71
Exploatarea celulelor va fi realizata conform schemei generale prezentate n figura

urmtoare:
Fig.8.1. Schema general de exploatare a depozitului (seciune transversal)
Pentru evitarea distrugerii sistemului de nchidere al suprafeei depozitului, pe o

adncime de 1.0 m peste stratul suport nu vor fi depozitate nmoluri, materiale voluminoase
sau dure cu dimensiuni ale particulelor mai mari de 10 cm.
Pe durata exploatrii depozitului vor fi luate msurile de prevenire a incendiilor
prevzute de legislaia n vigoare. Va fi asigurat o rezerv de circa 200 m3 de pmnt pentru
stingerea incendiilor.
Operatorul va primi un manual cu procedura de acceptare i nregistrare a deeurilor
ajunse la centrul integrat de management al deeurilor conform legislaiei n vigoare
referitoare la depozitele de deeuri nepericuloase clasa B".
8.6.5.Lista de deeuri acceptate in centrul integrat de management al deeurilor :
n tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deeuri mpreun cu codurile conform
Listei Europene a deeurilor i HG 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor si pentru
aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase.
Vor fi respectate criteriile de acceptare a deeurilor la depozitare conform Anexei la
Ordin MMGA nr. 95 din 2005 Criterii de acceptare i Procedurile preliminare de acceptare a
deeurilor la depozitare i lista naional de deeuri acceptate n fiecare clas de depozit de
deeuri".
Nu se vor accepta la depozitare urmtoarele tipuri de deeuri:
deeuri lichide ;
deeuri explozive, corozive, oxidante , foarte inflamabile, inflamabile;
72
toate tipurile de anvelope uzate ntregi sau tiate, excluznd anvelopele

folosite ca materiale n construcii ntr-un depozit;
orice alt tip de deeu care nu satisface criteriile de acceptare, conform

Anexei nr.3 a HG 349/2005.
Tip de deeu
Cod
(Lista
european
deeurilor;
856/2002)
Deeuri periculoase i nepericuloase municipale (deeuri menajere 20
i
asimilabile
din
comer industrie;
instituii)
inclusiv
fraciile colectate separat:

- fracii colectate separat (cu excepia 15 01)
20 01
- deeuri din grdini i parcuri (incluznd deeuri din cimitire)
20 02
- alte deeu 1 municipale (deeuri municipale amestecate, deeuri 20 03

din piee, deeuri stradale, deeuri voluminoase etc.)
Deeuri de ambalaje (inclusiv deeurile de ambalaje municipale 15 01
colectate separat)
Deeuri din construcii i demolri
17 01: 17 02; 17 04
Nmoluri de la epurarea apelor uzate oreneti
19 OS 05
Vehicule scoase din uz
16 01 06
Deeuri de echipamente electrice i electronice
20 01 35* 20 01 36
73
a
HG
9. Staia de sortare a deeurilor

Capacitate: 23 000 t/an.
Suprafaa total: 0,14 ha.
Cantitile ce urmeaz a fi sortate la staia de sortare n t/an:
2013
2018
2023
2028
2033
2038
2042
Hartie
7244.679
8398.569
9736.243
Sticla
2909.726
2767.12
2631.504
11286.97
13084.7
15168.75
17072.56
2502.534
2379.885
2263.247
2174.066
Metale
3786.355
3786.355
3786.355
3786.355
3786.355
3786.355
3786.355
Plastic
10246.18
11312.61
12490.04
13790.01
15225.29
16809.95
18195.63
9.1.Lista deeuri acceptate - statia de sortare
n tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deeuri mpreuna cu codurile conform
Listei europene a deeurilor si HG 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru
aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase.
Cod deeu
conform CED
O.M. 856/2002
Deeuri municipale i asimilabile din comer, industrie, instituii, inclusiv fraciuni colectate
separat
Hrtie si carton
20 01 01
Deeuri biodegradabile de la buctrii si cantine
20 01 08
mbrcminte
20 01 10
Cod deeu conform
CED
Denumire deeu
O.M. 856/2002
Textile
20 01 11
Uleiuri si grsimi comestibile
20 01 25
Vopseluri, cerneluri,adezivi si rini, altele dect cele specificate la 20 01
20 01 28
27
Detergeni, alii dect cei specificai la 20 01 29
20 01 30
Medicamente, altele dect cele menionate la20 01 31
20 01 32
Baterii si acumulatori, altele dect cele specificate la 20 01 33
20 01 34
Echipamente electrice si electronice casate,altele dect cele specificate la
20 01 36
20 0121, 20 01 23 si 20 01 35
Lemn,altul dect cel specificat la 20 01 37
20 01 38
Materiale plastice
20 01 39
Metale
20 01 40
Denumire deeu
74
Deeuri de la curitul courilor

20 01 41
Deeuri din grdini si parcuri - incluznd deeuri din cimitire
20 02
20 02 01
Alte deeuri nebiodegradabile
20 02 03
Alte deeuri municipale
20 03
Deeuri municipale amestecate
20 03 01
Deeuri din piee
20 03 02
Deeuri stradale
20 03 03
Nmoluri din fose septice
20 03 04
Deeuri de la curarea canalizrii
20 03 06
Deeuri voluminoase
20 03 07
Deeuri municipale, fr alt specificaie
20 03 99
Deeuri din construcii si demolri(exclusiv pmnt excavat din amplasamente contaminate)
Beton,crmizi, igle si materiale ceramice
17 01
Beton
17 01 01
Crmizi
17 01 02
igle si materiale ceramice
17 01 03
Amestecuri de beton, igle si materiale ceramice, altele dect cele
17 01 07
specificate la 17 01 06
Lemn, sticl si materiale plastice
17 02
Lemn
17 02 01
Materiale plastice
17 02 03
9.2.Descrierea fluxului de deeuri:
Zona de recepie a deeurilor:

Staia va funciona 6 zile pe sptmn, rezultnd un numr de 300 de zile pe an. n
timpul acestei perioade, vor fi aduse zilnic cantiti de deeuri.
Dup transportul deeurilor reciclabile colectate selectiv n centrul de management
integrat al deeurilor, acestea vor fi descrcate pe o platform de recepie. Capacitatea de
stocare a platformei de recepie este egal cu cantitatea de deeuri maxim ce va fi adus la
centru ntr-o zi nsemnnd 279.34 m3/zi. Suprafaa platformei va fi de 400 m2 i va fi
amplasat ntr-o hal metalic.
Fluxul tehnologic:
Deeurile vor avea urmtorul flux n cadrul staiei de sortare:
-
Deeul va fi adus n camioane de transport pentru deeuri, care vor fi descrcate n zona
de recepie proprie a staiei de sortare. Din aceast arie de depozitare primar, deeurile vor fi
ncrcate n buncrul primului conveier cu ajutorul unui ncrctor frontal;
75
Deeul va trece printr-un sistem de sortare mecanizat reprezentat printr-o sit tambur, un
separator balistic, o instalaie de aspirare, o sortare manual pe fiecare fracie dimensional

iar la finalul benzii de sortare va fi amplasat un separator magnetic;
-
Procesul de sortare se va desfura n interiorul cabinei de sortare. Sortatorii vor extrage,
de pe band componente pe care le vor arunca in jgheaburile de colectare. Pentru sortare se

vor prevedea 8 posturi pentru sortatori, cate 4 de fiecare parte a benzii. Din cabina de sortare
prin intermediul unor jgheaburile de colectare deeurile sortare vor ajunge n containere
mobile de 1.1 m ;
-
Din aceste containere materialele sortate sunt descrcate n buncrul presei de balotat.
Datorita faptului ca plasticul si metalele sunt colectate in saci, deeul este adus mai nti ntrun desfctor de saci. Benzile transportoare vor aduce sacii deschii i deeurile ctre staia
de sortare. Hrtia va fi sortata pe diferite caliti de hrtie. Dup separarea aceasta va fi
balotata.
Sortare deeuri:
Staia va avea o capacitate de 23000 t/an, sortarea fcndu-se ntr-un schimb, dup
selectarea la sursa n zonele urbane, hrtie i carton, plastic, metal, sticl i fraciunea mixt.
Staie de sortare va cuprinde:
-
Benzi transportoare de alimentare i de sortare
Buncr de primire cu dou necuri cu desfctor de saci
Instalaie de filtrare si ventilaie cabina de sortare
Cabina de sortare climatizat
Containere pentru material sortat
Containere pentru depozitare
Perforator de PET
Presa automat de balotare carton, PET,folie
Separator magnetic OVERBAND
Tablou de automatizare
Echipamente mecanice si electrice aferente staiei de sortare;
Toate structurile metalice aferente staiei de sortare;
Toate lucrrile de instalaii electrice.
76
9.3.Sita tambur
Sita tambur este o sit cilindric; aceasta reprezint un agregat de clasare verificat
care poate fi utilizat ntr-o instalaie de preparare a deeurilor, att n prima treapta de
preparare, ct i dup procesul de mrunire. Debitul i performantele la separare ale unei site
tambur sunt determinate de mrimea orificiilor, diametrul, turaia, elementele interiorului
tamburului i inclinaia acestuia.
Dat fiind faptul c suprafaa de cernere a unei site tambur este relativ mic, se
ncearca prin diferite construcii ale peretelui interior (sit poligonal) ridicarea ct mai mult
a materialului de cernut pe peretele tamburului rotativ, pentru a obine o cernere mai
eficient.
Pentru a reduce i mai mult timpul de prelucrare a deeurilor, sita tambur poate avea
pe pereii interiori diferite accesorii cu ajutorul crora sa taie sacii n care sunt colectate
deeurile. Astfel, sacii de deeuri menajere colectai de agenii de salubritate pot fi desfcui
i sortai rapid i automat cu ajutorul sitei tambur.
9.4.Separatorul balistic
Acest mecanism a fost realizat pentru separarea deeurilor municipale n trei fracii:
grea, uoar i fin. Separatorul balistic este format din plnia de ncrcare i puntea format
din mai multe benzi metalice perforate i care vibreaz n contrasens una fa de cealalt.
Puntea are o mic nclinaie pentru a imprima fraciei grele o anumit acceleraie.
Fig.8.2.Schema de functionare a unui separator balistic
77
Deeurile mrunite, n funcie de forma i greutatea specific fiecrei particule se

deplaseaz n susul sau n josul puntei. Particulele mai grele au tendina s se deplaseze n jos
odat cu micarea benzilor i astfel se separ fracia grea. Datorit micrii de vibraie i de
rearanjare continu a deeurilor pe puntea separatorului, particulele uoare cum ar fi hrtia,
cartonul i foliile de plastic se deplaseaz ctre marginea superioar a separatorului, astfel
formndu-se fracia uoar. Iar fracia fin reprezint particulele care au trecut prin orificiile
benzilor metalice.
Procentajul de fracie grea i fracie uoar se determin prin modificarea inclinaiei
puntei. nclinaia se afl, n general, ntre 15-20%; aceast inclinaie este proiectat pentru o
rat de ncarcare de aproximativ 10 tone/h sau 90 m3/h.
9.5.Instalaia de aspirare
Componentele uoare din deeuri sunt aspirate de obicei de pe o band transportoare, de
pe o sita cu vibraie sau dintr-o sit tambur i sunt eliminate printr-un ciclon. Componentele
uoare pot fi: buci de hrtie, pungi de plastic, buci de plastic, etc.
Fig.8.3.Instalatie de aspirare
9.6.Separatorul magnetic
Sortarea magnetic se face n mare msur cu magnei aezai deasupra benzilor
rulante de transport a deeurilor, magneii care sorteaz materialele feroase din curentul de
deeuri i le elimina ori perpendicular, ori paralel cu direcia transportorului de deeuri.
78
Sortarea magnetic s-a dovedit a fi mai eficient dup mrunire. Pn acum au euat toate
ncercrile de obinere a unui produs feromagnetic de bun calitate prin sortarea metalelor
feroase nainte de a utiliza un agregat de mrunire. n cazul sortrii magnetice a deeurilor
casnice, mrimea optim a elementelor este in jur de 10 pana la 100 mm.
Fig.8.4.Separator magnetic
9.7.Posturi de sortare
Posturile de sortare fac referin la locurile ocupate de personalul staiei i la care se

realizeaz sortarea manual a materialelor reciclabile i a impuritilor din deeurile care
urmeaz a fi sortat. La un post de sortare se va realiza departajarea i scoaterea de pe band a
materialelor reciclabile rmase n urma separrilor mecanizate (plastic, sticla, metale nemagnetice) i a altor fracii (lemn, hrtie/carton, materiale organice) care apoi vor fi
transportate la presa de balotat sau ncrcate n containere.
Se vor procura, cel puin:
-
1 cabina complet nchis;
Mai multe spatii de lucru, poziionate pe fiecare parte a benzii transportoare;
Jgheaburi de descrcare;
Spaiu de circulaie lng band;
Deschideri pentru transportorul cu band;
Ventilaie corespunztoare, fr cureni de aer;
Conexiunile necesare pentru sistemul de ventilaie;
Dispozitiv electric pentru rcire i nclzire;
Posibiliti de acces;
Ferestre;
79
Izolare fonic i termic;
Structuri de susinere;
Fig.8.5.Staie de sortare manual
9.8.Presa de balotat
Se va procura un dispozitiv care poate compacta materialul plastic sortat, hrtia i cartonul.
80
10.Staia de compostare
Alternative considerate :
Pentru stabilirea unei soluii pentru staia de compostare au fost considerate urmtoarele
alternative:
-
A. Neutralizarea biologica a deeurilor biodegradabile;
B. Staie de tratare biologic folosind tehnologia aeroba - compostarea in brazde;
C. Staie de tratare biologic folosind tehnologia aeroba - compostarea in grmezi aerate
(aerare fortata).
Fiecare alternativ a fost analizat din punct de vedere tehnic, economic si al mediului
nconjurtor. Rezultatul analizei multicriteriale este ca varianta optim din cele analizate este
alternativa B -compostarea in brazde.
Staia de compostare in brazde este compusa din patru zone distincte corespunztoare
fiecreia din etapele de lucru:
zona de receptie a deeurilor si de pregatire mecanica (sortare si eliminare a

materialelor nebiodegradabile),
zona de compostare,
zona de maturare
zona de depozitare finala a compostului.
Toate zonele din cadrul staiei de compostare trebuiesc amplasate pe suprafee

impermeabile, trebuie s dispun de rigole de colectare a levigatului, a apei n exces i a apei
pluviale, zona este prevzut cu de bazin de stocare a levigatului i de sistem de udare a
brazdelor de compostare. Zona finala de depozitare va fi acoperita si imprejmuita cu ziduri de
beton armat cu nalime de 2.0 m pe dou din laturi.
Capacitate de tratare:
Statia de compostare va avea o capacitate totala de aproximativ 20000tone/an.
10.1. Date de proiectare:

Se prevad urmatoarele:
programul de functionare: 300 de zile pe an (6 zile pe saptamana), un schimb de la 7 a.m.
la 7 p.m., 10 ore de lucru pe zi;

81
cantitatea de deeuri organice tratate zilnic este de ~70 de tone/zi;
staie semi-mecanica;
deeurile tratate vor fi deeurile organice rezultate din separare;
deeurile organice tratate au o umiditate cuprinsa ntre 50-60%;
procesul consta intr-o faza de compostare si intr-una de maturare;
staia este prevzuta cu o platforma pentru recepia deeurilor ;
se va obine o reducere de 45% a volumului de deeuri tratate ;
suprafaa necesara pentru amplasarea staiei va fi de 2 ha .
Echipamentul utilizat in procesul de tratare, precum si frecventa si consumul de combustibil

sunt prezentate in tabelul urmator:
Tip
Nr
Timpul utilizat
Consum de combustibil
ore/zi
l/ora
Incrctor cup
4 interior
18
Incrctor cup
2 exterior
18
Benzi de sortare (interior)
15 kW elec.
Presator deeuri (interior)
90 kW elec.
Ventilator pentru aerare (celula)
10
6 kW elec.
Nr
Timpul utilizat
Consum de combustibil l
ore/zi
/ ora
25
12
Tip
Mecanism de mcinare a deeurilor din
grdin (interior)
Sit de splare (interioar)
10.2.Descriere fluxului de deeuri
recepia deeurilor;
deeurile sunt transportate cu ajutorul unui ncrctor frontal ctre zona de recepie a
statiei de compostare;
prima faza a procesului de tratare, faza de compostare si procesul de maturare vor avea
loc in aer liber;
se va utiliza sistemul de compostare in brazde;
82
statia va fi dotata cu echipamente mecanice pentru intoarcerea brazdelor;
se va construi un sistem de drenaj;
urmeaza procesarea mecanica (maruntirea, dupa compostare si maturare);
umidificarea cu apa (levigat tratat in statia de epurare sau recirculat).
10.2.1.Zona de receptie a deeurilor

Dupa transportul deeurilor organice colectate selectiv in centrul de management,
acestea vor fi descarcate pe o platforma de receptie. Deeurile descarcate vor fi vizual
verificate de catre un operator pentru a vedea daca compozitia acestora difera de cea uzuala.
Din motive de igiena si securitate, deeurile vor fi manevrate cu ajutorul unui
incarcator frontal. Acest echipament este necesar pentru :
pastrarea curata a plaformei de depozitare;
stocarea temporara deeurilor in compartimente speciale;
indepartarea anumitor componente voluminoase.

In zona de receptie este necesar un spatiu de stocare a 38 tone deeuri pe zi. Este
estimat un volum zilnic de 76 m3/ zi, cu o densitate de 500 kg/m3 un volum total de. In cazul
in care deeurile sunt stocate pentru o durat de o zi, la o inltime de 2 m este necesara o
suprafata de de aproximativ 500 m2.
Linia de pre de tratament (maruntitor, sita) necesita o suprafata de 200 m 2 . Prin
urmare, este estimat c zona de primire ar trebui s fie de cel putin 700 m2.
10.2.2.Construirea brazdelor de compostare
La locul destinat compostarii, deeurile sunt amestecate cu alte materiale de
granulometrie mai mare in scopul obtinerii unei porozitati mixte. Urmeaza o etapa de
amestecare a deeurilor pentru imbunatatirea ratei C/N si a porozitatii.
Porozitatea:
Bacteriile necesare in procesul de descompunere sunt de tip aerob (necesita oxigen).
Este nevoie de spatii deschise in scopul asigurarii cantitatii de oxigen necesare. In mod ideal,
apozimativ 35-50% din volumul brazdei trebuie sa fie intr-un spatiu deschis pentru asigurarea
circulatiei aerului.
Rata C/N:
83
Procesul de compostare necesita o rata C/N specifica. O rata adecvata asigura un

proces de compostare ce genereaza o cantitate mai mica de substante urat mirositoare. In
general este necesara o rata mai mare de 25 :1. Majoritatea deeurilor au o rata C/N mult prea
mica pentru procesul de compostare. In scopul obtinerii conditiilor necesare se adauga
materiale care prezinta o rata C/N foarte mare.
Zona cu brazde este acoperita pentru a se evita infiltratia apelor de ploaie. Inaltimea
halei este de aproximativ 6 m.
Compostul obtinut este cernut (sita cu dimensiuni ale ochiurilor de 40 mm). Fractia cu
dimensiuni <40 mm este dusa catre patforma de maturare cu ajutorul unui incarcator frontal.
Cealalata fractie este utilizata ca material de acoperire in procesul de compostare in brazde.
10.2.3.Procesul de maturare
Brazdele pentru etapa de maturare sunt construite in acelasi mod ca si pentru procesul
de compostare. Nu se mai folosesc materiale pentru acoperirea deeurilor. Etapa de maturare
dureaza aproximativ 1,5 luni. Materialul este aerat in aceasta perioada de 42 de zile.
Deoarece volumul materialului de tip organic a scazut cu apr. 40%, pentru acesata etapa este
necesara o suprafata de 1400 m2. Acest proces are loc in aer liber.
10.2.4.Stocarea compostului
Pentru stocarea compostului este necesar un spatiu de 2,500 m2 . Compostul va fi
stocat in gramezi cu inaltimea de 2,5 m.
10.3.Lista deeuri acceptate statia de compostare

Conform prevederilor legislative si a PRGD aprobat, pot fi compostate doar deeurile
biodegradabile (deeuri alimentare colectate separat la sursa de ctre populatie, cantine si
restaurante, deeuri verzi - din parcuri, grdini si cimitire, deeuri biodegradabile din piete).
Codurile de deeuri care vor fi acceptate la compostare sunt:
- 20 01 08 (deeuri biodegradabile de la buctrii si cantittile colectate separat);
- 20 02 01 (deeuri biodegradabile din grdini, parcuri si cimitire), si
- 20 03 02 (fractia biodegradabil colectat separat din deeurile din piete).
84
11.Depozitul ecologic
Depozitul ecologic ce va fi construit este format din 3 celule;
Clasa depozit B": depozit deeuri nepericuloase.
Capacitatea depozitului va fi de aproximativ 1,2 milioane m3
Suprafata depozit: 10 ha
Perioada de operare va fi de 30 de ani
Digurile perimetrale care limiteaza intrega zona a depozitului sunt prevazute din varf
si pana la baza pantei. Digurile perimetrale au inaltimi variabile, cam 2-3 m, conform cu
morfologia terenului si cu panta de 1:2.5 (V:H).
ntre celulele 1, 2 si 3 sunt prevazute diguri de compartimentare, 3 - 4 m inaltime si cu
o panta de 1:2.5.
Inaltimea totala a depozitului va fi de aproximativ 30 m.
Toate digurile vor fi construite folosind argila locala disponibila din excavare si/sau
din gropi de imprumut. Daca materialul folosit pentru diguri nu e argila si daca nu
indeplinesc recomandarile tehnice, ele pot fi realizate din alte materiale coezive, dar trebuiesc
etansate pe fetele interioare cu un stat de argila compactata de 0.50 m grosime, avand
permeabilitatea recomandata in legislatie.
Pentru a evalua zona necesar depozitului de deeuri se estimeaz c greutatea
specific a deeurilor compactat in depozitul de deeuri variaz ntre 1 si 1,5 tone pe metru
cub. Dupa compactare se estimeaza o greutate specific de 1,3 tone / metru cub. Capacitatea
depozitului va fi de aproximativ 1,2 milioane m3 si va avea o suprafata de 10 ha.
Caracteristicile geometrice ale celulelor:

Principalele caracteristici geometrice ale celulelor si de asemenea cantitatile de lucrari de
terasamente sunt prezentate in tabelul urmator.
85
Descriere:
Celula 1
Celula 2
Celula 3
Total
Suprafata bazei
m2
44464.9
28218.65
27316.5
100000
Volum total
m3
Volum sistem etansare

Volum sistem inchidere
Volum deeuri depozitate
Volum excavat
Volum diguri
660455
419143
405743
1485340
51122
19140
18172
88434
67961
35851
46299
150111
528476
353655
329038
1211168
6708
3392
3327
13427
12896
10497
12234
35627
m
m
m
m
m
Forma depozitului va fi de trunchi de piramid dreptunghiular avnd lungimea de

400 m i limea de 250 m cu o nlime maxim de 30 de m, unghiul pantei va fi mai mic cu
dou grade dect unghiul natural rezultat la rndul lui din unghiul de frecare interior (=20 o).
Astfel unghiul de taluz va fi de 18o ceea ce crete considerabil stabilitatea depozitului, chiar i
n cazuri extreme (cutremure, preciitaii intense)
11.1.Etanasare si sistem de drenaj

Conform Hotararii de Guvern 349/2005, Normativului Tehnic cu privire la
depozitarea deeurilor si de asemenea legislatiei europene pentru depozitarea deeurilor
nepericuloase este necesar sa fie asigurate urmtoarele conditii si elemente constructive:
-
bariera geologica din argila cu grosime minima de 0,5 m si 10-9 m/s valoare maxima a
coeficientului de permeabilitate;
-
geomembrane PEID cu grosime de 2.0 mm;
strat de drenare pentru levigat cu grosime de 0.50 m, realizat din pietris sort 16/32 mm.
Pe baza acestor cerinte specifice a fost aleasa urmtoarea soluie tehnica pentru
sistemele de etansare a bazei depozitului si a pantelor interioare ale digurilor:
La baza depozitului va fi instalat urmatorul sistem de etansare si drenaj (de jos in sus,
Figura 2):
86
Fig.11.1. Sistem de etanare la baz
teren natural compus din argila recompactat pe cel putin 0.5 m

etansare din argila compactata cu grosime 0,5 m, k<10-9 m/s, compactata in doua straturi
de 0.25 m grosime;
-
etansare cu geomembrana neteda din PEID cu grosime de 2.00 mm;
geotextil de protectie netesut cu masa de minim 1200 g/m2, pentru protectia la perforare
a geomembranei;
-
sistem de drenaj pentru levigat realizat din strat gros de 0.50 m de pietris sort 16/32 mm
si drenuri perforate de PEID;

-
geotextil de separatie ntre stratul de drenaj si deeuri pentru evitarea colmatarii
sistemului de drenaj.
Digurile perimetrale si de compartimentare vor fi construite pamant coeziv provenit

din sursa locala (daca este disponibil) fie din gropi de imprumut.
Sistemul de etansare de pe pante construit din argila compactata, k < 10-9 m/s (de jos
in sus, Figura 3) va fi:
-
geomembrana PEID, cu grosime 2.0 mm, rugoasa pe ambele fete;
geotextil de protectie netesut cu masa de minim 1200 g/m , pentru protectia la perforare
a geomembranei;
-
geocomposit de drenaj realizat din geotextil netesut + nucleu de drenaj + geotextil tesut,
pentru colectarea si transportul levigatului catre sistemul de drenaj de la baza depozitului si

cu rol suplimentar de separatie si de protectie contra perforarii geomembranei.
87
Geocompozitul de drenaj a fost preferat solutie clasice cu material granular datorita

economiei de spatiu pe care o ofera si mai bunei stabilitati pe pante.
Toate materialele geosintetice care se instaleaza pe pante vor fi fixate in transee de ancorare
proiectate corespunzator si amplasate pe berme si crestele digurilor.
Toate materialele geosintetice vor fi alese in conformitate cu prevederile SR EN
13257:2005 -Geotextile si produse inrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea in lucrarile
de depozitare a deeurilor solide si SR EN 13493:2005 - Bariere geosintetice. Caracteristici
impuse pentru utilizarea in constructia de depozite de deeuri solide si amplasamente de
depozitare.
11.2.Sistemul de colectare a biogazului:

Descompunerea substantelor organice duce la formarea gazelor de depozit, cu
continut de metan, dioxid da carbon si in diferite proportii oxigen si azot
Colectarea gazului de depozit va fi realizata prin intermediul a 12 puturi verticale cu
diametru variabil ntre 600 si 800 mm; in axul putului sunt plasate conducte perforate de
PVC, avand orificii pe jumatate din lungime in partea inferioara. Spatiul dintre conducta de
colectare si peretele exterior al putului va fi umplut cu umplutura de pietris sortat spalat si
nisip la partea superioara. Puturile vor fi echipate cu camine cu racorduri flexibile, sistem de
masura a debitului, sistem de inchidere si port de prelevare a probelor de gaz.
Puturile de colectare a biogazului vor fi construite dupa depunerea unui strat de cel
putin 1m de deeuri in corpul depozitului si vor fi construite de la baza sprre varf treptat pe
masura ce se depun deeuri in corpul depozitului.
Ca urmare a acestei solutii constructive acesta componenta nu face parte din investitia
proiectului, ea urmand sa aiba loc dupa finalizarea perioadei de implementare. De asemenea
componenta de tratarea a biogazului respectiv unitatea de ardere a biogazului rezultat va fi
construita/amplasata ulterior inceperii generararii si captarii gazului de depozit.
11.3.Sistemul de colectare a apei pluviale:

Pentru colectarea apei pluviale cazute pe suprafata depozitului de deeuri se prevad
urmatoarele lucrari:
-
Rigole la baza digurilor perimetrale.
Rigole limitrofe drumurilor de incinta
88
Pe perioada exploatarii unei celule de depozitare a deeurilor apa pluviala vine in

contact cu deeurile, transformandu-se in levigat. Apa pluviala infiltrata prin masa de deeuri
este colectata de stratul de drenaj si sistemul de colectare de la baza depozitului si de pe
pantele interioare ale taluzurilor, fiind tratata ca levigat.
Dupa inchiderea finala a depozitului, apa pluviala colectata de sistemul de drenaj al
suprafetei la fel ca si apa scursa pe pantele depozitului este ape conventional curata care va fi
colectata de catre rigolele prevazute in acest scop si apoi transportata catre sistemul de
evacure. In acest scop s-a prevazut un bazin de colectare pentru apa pluviala.
11.4.Sistem de colectare a levigatului:

Levigatul produs in corpul depozitului va fi drenat la baza depozitului utilizand stratul
de drenaj din pietris de 0.50 m si geocompozitul de drenaj instalat pe pante. In stratul de
pietris de la baza depozitului vor fi instalate conducte perforate din PEID, cu rolul de a
colecta levigatul si de a-l transporta catre conducta de colectare in exteriorul corpului
depozitului.
Diametrul drenurilor este de 250 mm si vor fi amplasate la o distanta de maxim 30 m
una fata de alta, inclinarea fiind de 1% caltre colectorul aflat in afara corpului depozitului.
Apa pluviala cazuta pe suprafata depozitului de deeuri devine, in contact cu acestea
si datorita transformarilor calitative si cantitative, levigat.
Apa pluviala infiltrata prin masa de deeuri este colectata de stratul de drenaj si
sistemul de colectare de la baza depozitului si de pe pantele interioare ale taluzurilor, fiind
tratata ca levigat.
Colectarea levigatului precum si a apelor meteorice infiltrate in masa de deeuri pe parcursul
exploatarii, se realizeaza printr-o retea ramificata de drenuri absorbante, dispuse sistematic in
cadrul celulei de colectare. De la drenurile absorbante prin intermediul unui colector principal
(conducta de canalizare) amplasat in aval de depozitul ecologic, pe toata lungimea acestuia,
apele uzate sunt conduse la statia de epurare proiectata pentru neutralizare. Pentru
monitorizarea calitatii apelor in vederea prelevarii de probe, precum si din considerente
functionale, schimbari de directie, intersectie conducte pe aliniamente lungi, pe toata reteaua
s-au montat camine de vizitare.
89
Drenurile absorbante PEHD-Dn 250 mm se amplaseaza in cadrul celulei, intr-un strat

de filtru cu agregate minerale spalate sort 16-K32 mm, cu grosimea de 50 cm. Tuburile
inainte de pozare sunt imbracate cu material geosintetic, prin infasurarea elicoidala pe tub a
unei benzi din geotextil cu m = 400^500 gr/mp. Drenurile absorbante sunt perforate la partea
superioara cu orificii de 1^1,5 cm, incat sa asigure un grad de umplere de maxim 50%.
De la drenurile absorbante, colectarea levigatului se face prin canalizare in colectorul
PEHD-Dn 250-350 mm, cu grad de umplere de max. 80% si conduse la statia de epurare.
Pozarea tubului PEHD-Dn 250-350 se face pe un pat de nisip sau pietris cu granulatia
de max.30 mm, iar acoperirea cu pamantul rezultat din sapatura, cu gradul de compactare de
cel putin 85-90%.
90
12.Zona tehnica a centrul integrat de

management al deeurilor
Centrul de Management Integrat al Deseurilor va avea o zona tehnica, aceasta urmand
sa includa:
accesul in incinta cu cladire de receptie si cantar,
cladire administrativa,
garaj,
atelier auto,
spatii de parcare,
staie de spalare a vehiculelor,
staie de epurare a apelor uzate
zona de tratare cu statii de sortare a deeurilor si compostare a deeurilor

biodegradabile.
De asemenea pentru centrul integrat de management al deeurilor se propun achizitionarea

urmatoarelor echipamente pentru uzul strict intern n cadrul centrului:
Echipament
Incarcator frontal
no.
Camion
no.
Buldozer
no.
Compactor
no.
12.1. Cldirea adiminstrativa

Aceasta constructie este destinata sa gazduiasca activitatile administrative si sociale
ale centrul integrat de management al deeurilor . Cladirea incude holuri de acces, birouri
administrative, laborator, camera de luat masa, vestiare, toalete si dusuri, cu o suprafata
construita de 350 mp.
Cladirea va avea o structura cu pereti din caramida pe fundatii continua din beton, cu
planseu din beton armat si acoperis din tigla pe cadre din lemn.
91
12.2.Cladirea de receptie si cantarul

Cladirea de receptie va gazdui activitatile aferente primirii deeurilor la Centrul de
Management Integrat al Deseurilor: verificarea documentelor de insotire ale transporturilor,
inspectia vizuala a deeurilor si cantarirea deeurilor.
Cladirea de receptie va fi o constructie cu parter cu o suprafata construita de 50 mp,
situata la intrarea in incinta centrul integrat de management al deeurilor .
Constructia va avea o structura cu pereti din caramida pe fundatii continua din beton,
cu planseu din beton armat si acoperis din tigla pe cadre din lemn.
Cantarul va fi folosit pentru masurarea masei vehiculelor de transport a deeurilor la
intrarea in centrul integrat de management al deeurilor si este situat langa cladirea de
receptie urmand sa fie acoperit cu plci ondulate bituminoase pe un cadru metalic susinut de
stlpi metalici.
Cantarul va fi controlat utilizand un sistem PC dotat cu software pentru activitatea de
cantarire, baza de date pentru inregistrarea, editarea datelor, tiparirea rapoatelor si a bonurilor
de cantarire. Calculatorul electronic va fi instalat in cladirea de receptie.
12.3.Atelierul mecanic
Atelierul mecanic are ca scop realizarea activitatilor de intretinere si reparatia a
utilajelor si vehiculelor care deservesc zona tehnica si depozitul de deeuri. Acesta va fi
reprezentat de o cladire parter realizata pe structura metalica prefabricata cu stalpi metalici pe
fundatii independente si pereti si acoperis realizati din panouri din tabla ondulata de otel cu
protectie multistrat. Atelierul mecanic va fi prevazut cu usi de tip rulou in zona de acces a
vehiculelor.
Atelierul va cuprinde zona de reparatii cu canale de acces sub vehicule si
echipamentele mecanice, zona de lucru, magazie de piese, zona de luat masa, toalete, dusuri
iar suprafata construita totala va fi de 220 mp.
12.4.Statia de alimentare cu carburanti
92
Va reprezenta sursa locala de alimentare cu combustibil pentru utilajele si vehiculele

care deservesc activitatea de transport, compactare si depozitare a deeurilor in incinta centrul
integrat de management al deeurilor .
Statia de alimentare cu combustibil va include un rezervor de depozitare a
conbustibilului diesel cu capacitate de 10 000 l si pereti dublii din otel, o platforma betonata
pentru realimentare, pompe de carburant, sistem de management pentru carburant si un
sistem de prevenire si stingere a incendiilor.
12.5.Statia de spalare a vehiculelor

Staie de spalare este o constructie utilizata pentru curatirea rotilor utilajelor utilizate
in incinta depozitului si a vehiculelor de transport al deeurilor la iesirea acestora din zona de
depozitare a deeurilor.
Staie de spalarea este o constructie cu structura de beton armat prevazuta cu doua
benzi de acces cu lungime de 18.0 m si distanta ntre axe de 2.20 m.
Spalarea utilajelor si vehiculelor de transport al deeurilor va fi facuta utilizand
echipament de spalare cu inalta presiune.
12.6.Bazinul de stocare a levigatului

Pentru stocarea levigatului rezultat in urma spalarii deeurilor de precipitatii s-a optat
pentru construi rea unui bazin de stocare a levigatului.
Bazinul de stocare a levigatului va avea o structura ingropata partial cu pereti si radier
din beton armat impermeabilizat si forma dreptunghiulara.
12.7.Bazin de evapotranspiratie a apei pluviale

Bazinul este folosit pentru eliminarea excesului de apa de ploaie. Apa de ploaie este
colectata prin rigole din beton de forma trapeziodala directionata catre bazinul de
evaportanspiratie
De asemenea este necesar construirea unui decantor care sa retina sedimentele din apa
de ploaie inainte de a ajunge in bazinul de retentie/bazin de evapotranspiratie. Din bazinul de
retentie apa se va evapora.
93
Decantorul este de tip orizontal-longitudinal, cu forma paralelipipedica, construit din

beton armat si avand urmatoarele dimensiuni:
-
Lungime: 46 m,
Latime: 6 m,
Inaltime utila 4, 70 m (corespunzandu-i un volum util de 1087 m ).

La baza decantorului este asezat un strat de infiltrare din nisip si pietris cu o
permeabilitate minima de 1 x 10-4 m/s. Forma bazinului de evapotranspiratie este data de

urmatoarele dimensiuni: latura de 40 m si adancimea de 4,7 m.
12.8.Puturile de monitorizare a apei subterane

In incinta Centrului de Management al Deseurilor vor fi instalate 3 puturi de
monitorizare a calitatii apei subterane.
In functie de directia de curgere a apei subterane, un put de monitorizare va fi dispus
amonte de depozitul de deeuri si minim doua puturi de monitorizare vor fi amplasate aval de
depozitul de deeuri pe directia de scurgere a apei freatice Puturile de monitorizare vor fi
forate pana la o adancime de minim 3.0 m sub nivelul apei subterane.
12.9.Statia de tratare a apei uzate

Proiectul propus include epurarea apei uzate pe amplasament (on-site) si reutilizarea
ei (fr deversari). Apa epurata este deversat in bazine de evapo - transpiratie de dimensiune
mai mic si / sau recirculat drept ap industrial la instalatia de compostare.
Nmolul rezultat de la statia de epurare a apei uzate a centrul integrat de management
al deeurilor va fi testat si gestionat conform legislatiei privind gestionarea namolurilor
(Directiva 86/278/EC), adic s fie utilizate in agricultur sau transportate in afara
amplasamentului pentru a fi gestionate drept deeuri periculoase (in conformitate cu toate
regulamentele care se aplic).
In cadrul Centrului de Management al Deseurilor sursa principala de producere a apei
uzate o constituie levigatul generat de depozitul de deeuri. Sursele suplimentare sunt
reprezentate de apa uzata menajera, apa provenita de la spalarea masinilor si de la atelierul de
mecanic.
94
Levigatul colectat din depozitele de deeuri va fi stocat intr-un bazin de retentie si

omogenizare unde va fi amestecat cu apa uzata de la grupurile sanitare din cladirile
administrative si apa uzata provenita din spalarea utilajelor.
Schema adoptata pentru epurarea apelor uzate este compusa din urmatoarele
elemente tehnologice:
-
bazin de stocare si omogenizare a levigatului si apei uzata care sa creeze
uniformizarea debitului la intrare in statia de epurare;

-
staie de pompare la intrarea in statia de epurare echipata cu doua pompe dintre care
una active si una de rezerva;

-
unitati de coagulare / control pH / floculare dotata cu echipament de amestecare si
dozare a reactivilor.
-
decantor primar;
bazin de omogenizare;
treapta biologica de tratare prevazuta cu bazin secvential de reactie;
unitate de dezinfectie;
filtrare cu nisip / filtrare cu carbune activ;
osmoza inverse si descarcarea finala ;
depozitarea namolului in exces si ingrosare.
Vor fi necesare 2 bazine de evapo-transpiratie ce vor fi construite din beton armat.

Fiecare va avea o suprafata de 750 m2 (2x750 m2) si o adancime de 1.5 m. Lichidul tratat va
fi pompat in bazinul de evapo-transpiratie folosind o instalatie hidraulica.
Calitatea apei uzate epurate in situatia deversrii in ape de suprafat (cea mai
nefavorabil situatie cu cerinte de calitate foarte buna a efluentului) trebuie s fie in
concordant cu prevederile Ordonantei de Guvern 188/2002 - anexa III a NTPA - 001 /2002.
95
13. Impactul asupra mediului

13.1 Metodologie
Identificarea surselor de poluare a mediului se bazeaza pe studiul de fezabilitate si pe
conditiile existente de mediu, asa cum au fost observate in timpul vizitelor de teren.
Impactul asupra mediului a CMID (Centru de Management Integrat al Deseurilor) pe
durata perioadelor de construire si operare, a fost evaluat in conformitate cu prevederile
legislatiei europene si romanesti (CD 85/337/CEE privind impactul de mediu a proiectelor
majore publice si private, cu modificarile si completarile prevazute in CD 97/11/EC).
Masurile necesare pentru prevenirea, reducerea si eliminarea impactului negativ au
fost identificate pentru fiecare problema majora de mediu. Impactul pozitiv al fiecarei
activitati propuse a fost, de asemenea, subliniat.
Evaluarea potentialului impact se bazeaza pe conditiile propuse si pe caracteristicile
generale ale acestui proiect de dezvoltare. Impactul asupra mediului este cuantificat ca Zero,
Nesemnificativ, Moderat si Semnificativ.
Tabel 13.1. Evaluarea impactului

Absenta oricarei forme de impact redus
Zero
Nesemnificativ Posibil, produse la nivel scazut pentru o perioada foarte scurta e timp
Impactul poate determina o modificare negativa sau pozitiva a conditiilor
Moderat
de mediu existente sau poate avea efecte asupra sanatatii umane
Se estimeaza ca impactul poate avea efecte semnificative asupra mediului
Semnificativ
sau sanatatii umane, pe o scara larga sau o perioada lunga de timp
Proiectul nu produce un impact in afara granitelor.
Sursele de impact pe perioadele constructiei si operarii, au fost identificate in
activitatea Centrului de Management Integrat al Deseurilor (CMID).
13.2. Apa
Nu vor fi descarcari de ape reziduale de la CMID in mediul inconjurator apa fiind
recirculata in interiorul centrului.
96
13.2.1. Sursele de poluare a apei

Perioada de constructie
Pe perioada constructiei vor lucra aproximativ 80 de persoane. Apele uzate generate
de catre personal vor fi de 1,6 m3/zi (cantitatea estimate de ape uzate este de 20l/persoana/zi).
In prezent, nu exista facilitate pentru tratarea si eliminarea apelor uzate.
Personalul va folosi toalete ecologice pe durata constructiei si nu vor fi deversate in
mediul inconjurator ape uzate. Pentru apa, va fi construit un put care va fi folosit de
asemenea, si pe perioada de operare.
Perioada operationala
Posibilele surse de poluare a apei pe durata operarii Centrului de Management
Integrat al Deseurilor propus sunt: levigatul, apele reziduale menajere, apa provenita de la
spalarea masinilor si echipamentelor; statia de tratare a apelor reziduale, daca aceasta nu a
operat corespunzator; apa de ploaie cazuta pe platforma necuratata a CMID.
Proiectul considera aceste surse potentiale de poluare:
Amplasamentul CMID nu este conectat la nicio sursa de apa naturala; toate apele
reziduale sunt tratate si reciclate.
Masuri adecvate de curatare a platformei;
Se asteapta ca apa de ploaie drenata de pe acoperisul amplasamentului este sa
fie curata.
Apa de ploaie infiltrata este tratata intr-un sistem inchis.
13.2.2. Impactul prognozat

In timpul perioadei de constructie poate avea loc poluarea accidentala cu substante
precum produse petrolifere, uleiuri naturale sau materiale de constructii (ciment, var), ce pot
afecta apele freatice din zona amplasamentului. Totusi, vor fi luate masuri privind deversarile
accidentale.
Pe durata constructiei, materialele periculoase vor fi pastrate in containere inchise
pentru a minimiza accesul si expunerea. In timpul perioadei de constructie, impactul asupra
apei este considerat nesemnificativ.
Inchiderea depozitului de deseuri neconform este de asteptat sa aiba un impact pozitiv
asupra calitatii apelor.
97
Perioada operationala:
Posibilul impact asupra calitatii apelor este foarte limitat datorita sistemului de tratare
a apelor reziduale.
Impactul asupra calitatii apei in timpul fazei operationale este considerat nul, datorita
masurilor de reducere prevazute.
13.2.3.Masuri
avute in vedere pentru prevenirea, reducerea si, atunci cand este posibil, eliminarea oricaror
efecte adverse semnificative asupra mediului
Pentru faza de constructie, vor exista obligatii contractuale cu privire la urmatoarele
masuri privind prevenirea protectia apei:
- Un depozit special pentru deseurile tehnologice;
- Un depozit izolat pentru materialele utilizate la constructii;
- Toalete ecologice pentru personalul implicat in lucrarile de constructie a CMID;
- Echipament de splare a roilor vehiculelor la CMID;
- Placute de avertizare in toate locurile potential periculoase din punct de vedere al
sanatatii umane si mediului.
- Mijloace adecvate pentru prevenirea imprastierii materialelor (sol, argila, deseuri sau
materiale de constructii) pe drumuri / zone publice sau alte locuri, riscante pentru
sanatatea sau mediul inconjurator.
Perioada operationala Amplasamentul CMID nu este conectat la nicio sursa de apa naturala; toate apele
reziduale sunt tratate si reciclate. Amplasamentul este prevazut cu o garnitura artificiala in
conformitate cu prevederile legale. Apa freatica si levigatul sunt monitorizate. Pompe
suplimentare sunt prevazute ca masuri de prevenire a pierderilor accidentale de levigat in caz
de cantitati mari de levigat sau depasirea capacitatii statiilor de pompare de suprafata.
In caz de urgenta, singurele locuri unde poate avea loc scurgerea apei reziduale in
mediu sunt statia de pompare a apei reziduale si linia de presiune. In caz de accident la
nivelul statiei de pompare sau liniei de presiune, operarea statiei de pompare va trebui oprita
si apele reziduale vor fi temporar stocate in amplasament.
98
Platforma trebuie mentinuta curata pentru a putea controlata calitatea apei de ploaie.
Va fi efectuata curatarea zilnica a platformei, utilizand un vehicul maturator cu aspirator cu
vid si apa (similara apei utilizata la spalarea strazilor). Pentru colectarea apei de ploaie in
zona amplasamentului sunt prevazute urmatoarele lucrari:
-
Canale de drenaj pe partea interna a fiecarei pante;
Canale de drenaj pe partea interna a perimetrului crestei filoanelor;
Canale de drenaj la baza perimetrului filoanelor.
In timpul operarii primei celule, apa de ploaie cade pe deseuri si se produce levigatul.
Apa de ploaie infiltrata in masa deseurilor este colectata prin sisteme de drenare si colectare
aflate la baza si pe pantele amplasamentului si este tratata ca levigat.
13.3. Aer
13.3.1. Surse de poluare a aerului

Executia si operarea lucrarilor propuse prin proiect vor genera emisii poluante in aer.
In timpul perioadei de constructie, sursele de poluare a aerului sunt gazele si praful
emise de:
Vehicule de teren
Lucrari de excavatie
Turnarea asfaltului pentru drumurile de acces
Sursele de poluare a aerului in timpul perioadei operationale a Centrului de

Managment Integrat al Deseurilor (CMID) sunt:
Depozitul de deseuri - biogazul produs
Statia de compostare - principalul poluant este amoniacul
Statia de tratare a apelor uzate - poluantii principali sunt compusii
organici volatili (COV)
Emisia de COV si alte gaze nu sunt semnificative din punct de vedere al impactului
asupra mediului.
99
Vehicule - Emisiile vehiculelor de teren utilizate la operarea depozitului.

Concentratiile maxime de poluanti din cea mai apropiata localitate in cea mai
nefavorabila perioada de timp, dupa finalizarea depozitului de deseuri, nu depasesc Valorile
Maxime Admise (VMA), definite prin reglementarile din Romania.
Efectul mirosurile neplacute va fi mult redus de catre centura verde prevazuta in jurul
depozitului.
Este de asteptat un impact pozitiv asupra aerului prin inchiderea depozitului existent
neconfom de deseuri din vecinatatea locatiei propuse pentru CMID.
In timpul perioadei de operare a CMID si a statiilor si dupa inchidere, impactul asupra
aerului este considerat nesemnificativ.
13.3.3. Masuri de reducere a impactului
Masurile propuse pentru reducerea poluarii aerului si protectia mediului sunt
urmatoarele:
Masurile propuse pentru reducerea poluarii mediului si aerului, care trebuie sa fie
specificate in contract, sunt urmatoarele:
-
Noile locuri de munca: utilizarea fortei de munca locale
Asigurarea unor conditii de lucru sigure
Inspectarea zilnica a amplasamentului
Avertizari privind potentialele pericole
Elaborarea de ghiduri privind protejarea sanatatii umane si siguranta in

functionare
Folosirea de muncitori specializati in sapat si constructii
Personalul va purta un echipament de protectie adecvat (manusi, incaltaminte de

protectie, casca, masca de gaze etc);
Lucrarile de constructii vor fi oprite pe perioada zapezilor, cand zona de lucru este
acoperita cu zapada;
In cazurile speciale, constructorul va cere proiectantului sa rezolve problemele de

urgenta. In cazurile periculoase, constructorul va opri aceste activitati si va
solicita retragerea muncitorilor si a echipamentelor.
100
Faza operaionala
Emisia gazelor si mirosurile din depozit prin colectarea gazelor emise prin colectarea
biogazului, instruirea periodica a personalului si inspectii periodice.
Managementul propus pentru colectarea biogazului este de a cauta o utilizare eficienta
a energiei de indata ce cantitatea de gaze este suficient de mare si calitatea gazelor s-a dovedit
a fi stabila.
Sistemul de management al biogazului va include un dispozitiv fix de masurare a
fluxului gazos pentru monitorizarea productiei de gaz. De asemenea, va fi disponibil si un
echipament mobil pentru monitorizarea temperaturii si compozitiei gazelor la nivelul
puturilor de gaze.
Pe langa colectarea si managementul biogazelor, sunt planificate urmatoarele masuri:
-
Plantarea unei centuri verzi in jurul CMID si a punctelor / statiilor de
transport a deseurilor
-
pastrarea cladirilor, platformelor, si a containerelor in buna stare de
functionare;
-
Va fi prevazut un acoperis temporar al deseurilor cu materiale inerte,
sistemul de acoperire final va fi instalat dupa ce procesul de depozitare a deseurilor

este terminat
Se va monitoriza in mod curent praful produs de CMID, iar drumurile vor fi udate in
perioadele de vreme uscata. De asemenea, se va verifica periodic depozitarea in siguranta a
materialelor.
13.4. Solul si geologia

13.4.1. Sursele de poluare a solului
In timpul perioadei de constructiei CMID si a statiei de transfer, solul poate fi poluat
de deseuri precum ambalaje, ulei folosit de la vehicule si piese de schimb ale echipamentelor.
Sapaturile vor modifica starea actuala a solului.
Sursele de poluare a solului sunt deseurile menajere de la birourile din CMID,
101
imprastierea accidentala de deseuri in timpul colectarii, transportului la CMID, operarii

unitatilor de tratare a deseurilor tehnologice sau scurgerilor din reteaua de canalizare.
Toate aceste surse pot fi usor anulate prin masuri de prevenire.

- Sapaturile si constructia platformelor de beton la CMID produc un impact negativ
asupra solului.
- Depozitarea directa a materialelor de constructii pe sol conduce la un impact
nesemnificativ asupra solului.
- Impactul datorat pierderilor accidentale de uleiuri este considerat nesemnificativ
deoarece poate fi controlat prin implementarea unui set de reguli pentru intretinerea
vehiculelor si echipamentului. Nivelul de contaminare a solului datorat pierderilor
accidentale depinde de starea tehnica a echipamentelor si a instalatiilor si de masurile de
reducere a acestor pierderi.
Lucrarile de constructie vor include excavari si cimentari, compactarea si nivelarea
zonei, turnarea betonului. Extractia si manipularea materialului de umplere trebuie facuta cu
atentie. Aceasta include alegerea ariei si restaurarea acesteia. Terenurile pe care se lucreaza
vor trebui restaurate pana la starea lor originala sau pana la o stare mai buna.
In timpul perioadei de constructie a CMID impactul asupra solului este considerat
nesemnificativ.
Potentiala poluare a solului si subsolului in timpul perioadei de operare a CMID este
minima si poate fi produsa prin scurgeri accidentale.
Impactul poate fi considerat nesemnificativ.
13.5. Zgomotul
13.5.1. Surse se poluare fonica
Faza de constructie
In perioada de executie a CMID activitatiile ce vor fi desfasurate vor genera zgomot si
vibratii, datorita echipamentelor mecanice. Prin obligatiile contractuale, nivelul de zgomot
102
determinat de folosirea echipamentului necesar in lucrarilor de constructie, va fi sub nivelul

de zgomot prevazut de legislatia in vigoare.
Faza de operare
Sursele de poluate fonica ale CMID si ale statiei de transfer sunt:
-
Echipamentele mecanice ale statiei de separare a deseurilor (statia de
sortare) si ale statiei de tratare biologica (statia de compostare);

-
Echipamente mecanice utilizate in depozitul de deseuri;
Vehiculele de transport a deseurilor solide utilizate pentru colectarea
deseurilor si transportul la CMID ;

-
Pompa cufundata in putul forat pentru aprovizionare cu apa.
Pentru perioade scurte (de obicei nu mai mult de 1 minut, sau 2-3 minute pe timp de
iarna) va fi produs zgomot datorita incarcarii si descarcarii containerelor cu deseuri.
Nivelul de zgomot produs de echipamentele folosite in ciclurile de incarcaredescarcare a deseurilor si cele din timpul transportului nu va depasi valorile maxime permise.
De asemenea, pentru activitatiile privind inchiderea depozitelor de deseuri
neconforme se estimeaza un nivel al zgomotului acceptabil.
Impactul zgomotului este considerat nesemnificativ datorita faptului ca nu va afecta
nici un receptor sensibil la zgomot: rezidential, comercial sau alte institutii.
Amplasamentele selectate pentru constructia CMID sunt in conformitate cu legislatia
in vigoare cu privire la distanta minima fata de zonele locuite: sunt situate la mai mult de 1
km distanta de acestea.
13.5.2. Masuri de atenuare a impactului zgomotului

Sistemele antifonale ale echipamentelor vor fi verificate periodic si intretinute in
timpul perioadelor de constructie si de operare
13.6. Biodiversitatea
Nu exista arii protejate (zone Natura 2000) in locatia propusa. Diversitatea florei si
faunei este relativ saraca.
103

Faza de construcie
In perioada de constructie impactul asupra florei si faunei din Ocna Sugatag, unde au
loc principalele lucrari privind realizarea CMID este nesemnificativ.
Principala deteriorare v-a putea consta in distrugerea vegetaiei, ceea ce este habitatul
necesar al unei faune existente sarace. Fauna va fi afectata negativ de catre zgomotul si
emisiile datorate lucrarilor..
Faza de operare
Flora si fauna din vecinatatea CMID sunt sarace si nu vor fi afectate de lucrarile ce
vor avea loc pe cele 20 de hectare existente. Deoarece in zona montanta, biodiversitatea este
mult mai accentuata, depozitarea temporara a deseurilor nu va afecta fauna din zona.
Activitatiile din zona vor consta in 2-3 vehicule/zi care vor incarca/descarca containerele cu
deseuri timp de jumatate de ora dupa fiecare sosire.
In concluzie, impactul proiectului asupra biodiversitatii este considerat nesemnificativ
atat pe perioada de constructie cat si pe cea de operare.
Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme va avea un impact pozitiv asupra florei
si faunei.
13.6.2. Masuri de atenuare a impactului prognozat
Masurile de atenuare propuse pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii sunt:
Faza de constructie:
Pentru a evita pierderile suplimentare de biotipi, zona de constructie trebuie sa fie
limitata la cea mai mica suprafata necesara constructiei. Aruncarea si depozitarea excesiva a
solului si a materialelor trebuie sa fie realizata doar in zona construita. Vehiculele vor lucra
doar in interiorul zonei construite si nu paraseasca spatiul acesteia. Structurile de biotipi
inlaturate din ariile constructiei trebuiesc restaurate dupa incheierea lucrarilor.
Faza de operare
Pentru a reduce perturbarea vietii salbatice pe perioada de operare, metodele propuse
sunt de a lucra in orarul stabilit, fara a depasi pragul de emisii. Vor fi efectuate controale
regulate.
In plus, pentru evitarea accidentelor, vor fi instalate indicatoare de trafic care sa
104
atentioneze cu privire la animale.
13.7. Peisajul
Faza de constructie
Nu exista nici impact legat de locatia propusa pentru constructia CMID.
Peisajul va fi afectat de construirea noului CMID, deoarece va exista un impact vizual
datorita:
-
Sapaturi pentru fundatie;
Depozitarii echipamentului;
Depozitarii materialelor;
Solului rezultat din sapaturi.
Impactul asupra peisajului in timpul fazei de constructie este considerat

nesemnificativ.
Faza de operare
Pe perioada de operare, impactul asupra peisajului este generat de:
-
tratarea deseurilor si depozitarea lor noul depozit ecologic de deseuri;
transportul greu si echipamentul de forare;
cladirile pentru administrarea si operarea CMID;
transportul deseurilor la CMID
O analiza a tipului si valorii estetice a peisajului in imprejurimi arata un impact

general pozitiv al activitatilor economice planificate. Constructia si operarea infrastructurii
interioare si periferice a CMID va deteriora temporar unele dintre resursele estetice ale zonei
din imediata vecinatate.
Avand in vedere atat aspectepe pozitive semnificative cat si aspectele negative
nesemnificative, impactul general al proiectului propus este considerat pozitiv.
13.7.2. Masuri de atenuare

Faza de constructie:
Urmatoarele masuri ce trebuiesc luate pentru faza de constructie vor fi specificate in
contractele cu contractorii si operatorii si vor fi monitorizate:
1.
Se va evita imprastierea materialelor de constructie,
2. Se va evita extinderea ariei de lucru prin imprejmuirea amplasamentului.

105
3. Sapaturile vor fi controlate pentru a evita imprastierea prafului.

4. Se vor acoperi camioanele care transporta materiale.
5. Se va curata zona dupa incheierea lucrarilor si se vor aduce imprejurimile la
conditiile naturale initiale.
Faza de operare:
Masurile privind managementul peisajului din zona CMID vor fi implementate dupa
terminarea lucrarilor de constructie.
Pantele noului depozit ecologic de deseuri din Ocna
Sugatag vor fi acoperite cu iarba perena. De asemenea, in jurul CMID va fi plantata o centura
de iarba. Plantarea va incepe din timpul perioadei de constructie pentru a putea fi finalizata la
inceputul perioadei de operare.
Urmatoarele masuri sunt planificate. Aceste masuri vor fi mentionate in contracte vor
fi monitorizate periodic si vor include participarea si educarea publica si cooperarea cu
autoritatiile locale.
1) O masura importanta este inchiderea depozitelor de deseuri neconforme,
existente;
2) Toate vehiculele si containerele vor fi intretinute si spalate in CMID
3) Solul bazinul de evo-transpiratie (ETB) va fi intretinut prin irigare si controlul
sarii din sol.
4) Platformele si containerele vor fi mentinute in conditii bune;
5) Culorile si materialele vor fi alese in asa fel incat sa se armonizeze cu
imprejurimile.
6) In timpul iernii, masurile speciale vor fi luate pentru a mentine deschise drumurile
de acces la containere;
7) Vor fi realizate uniforme speciale pentru a mentine standardele profesionale si
cele de securitate.
13.8. Conditii sociale si economice

Perioada de constructire
In perioada de constructie, muncitorii pot fi expusi unor niveluri inalte de zgomot si
praf pe parcursul nivelarii terenului, pregatirii drumului de acces sau a facilitatilor.
106
In cursul acestei perioade, impactul poate fi redus daca sunt aplicate masurile
necesare pentru protectie si atentionare in vederea evitarii oricaror accidente. Emisia de
zgomot de la echipamente va respecta toate reglementarile in vigoare cu privire la limitele de
zgomot permise.
Un impact pozitiv esta dat de noile locuri de munca create in faza de constrctie.
Perioada de operare
Pentru perioada operationala sunt considerate urmatoarele aspecte:
- Zgomotul: muncitorii pot fi expusi unui nivel inalt de zgomot in timpul
descarcarii si compactarii deseurilor solide.
- Praf: muncitorii pot fi expusi unui nivel inalt de praf in timpul constructiei de
noi celule, acoperirea celulei.
- Emisii de gaze: emisia de biogaze poate afecta muncitorii.
- Deseuri periculoase: existenta probabila a unor deseuri periculoase ce patrund
in locatie poate afecta muncitorii daca nu sunt manipulate corespunzator.
- Mirosurile: muncitorii pot fi deranjati de mirosurile rezultate datorita acoperirii
sau descarcarii inadecvate in locurile corespunzatoare la primirea containerelor in CMID.
Mediul urban in general si igiena publica vor fi imbunatatite de introducerea noului

sistem de management a deeurilor. Punctele de colectare vor fi modernizate si controlate. O
colectare mai sanatoasa si mai eficienta a deseurilor va fi implementata, prevenindu-se
scurgerile din containere. nchiderea ghenelor va elimina problemele de miros in interiorul
cladirilor de locuinte.
Sanatatea si sigurana la locul de munca a lucratorilor din salubritate se va imbunatati,
mai ales prin furnizarea de echipament sigur si prin facilitati imbunatatite in CMID precum si
in statia de transfer. Inchiderea ghenelor va contribui suplimentar la asigurarea unor conditii
de lucru mai bune pentru lucratorii din salubritate. Depozitul de deseuri neconform din
fiecare localitate a teritoriului judetului Maramures va fi inchis si recuperat pentru agricultura
sau in alte scopuri.
Totusi, conditiile inacceptabile si neigienice in care se desfasoara astazi colectarea
deseurilor vor fi oprite si vor fi oferite locuri de munca mai bune prin implementarea
Proiectului. Astfel, aceasta se va adauga la impactul pozitiv asupra igienei publice generale.
Analiza efectelor socio-economice determinate de indeplinirea proiectului a
identificat un impact pozitiv prin crearea unui numar suplimentar de locuri de munca, atat in
107
perioada de constructie, cat si in cea operationala.

Aceste slujbe vor fi pentru diferite profesiuni si pentru niveluri variate de pregatire, de
la laboranti la ingineri experimentati.
Prin proiectul se vor crea noi locuri de munca in ceea ce priveste colectarea, tratarea si
depozitarea in conformitate cu legislatia in vigoare si va creste activitatile economice ale
localnicilor in diferite sectoare precum transporturile, comertul, intretinere -reparatii, etc.
Turismul va lua amploare in judet ca efect pozitiv al curateniei. Vor fi create mai
multe locuri de munca.
13.8.2. Masuri de atenuare a impactului prognozat
Urmatoarele masuri si urmatorul program de monitorizare trebuie implementate
pentru o buna functionare:
Sanatate publica:
1) Controlul prafului in timpul activitatilor de constructie si in timpul
transportului materialelor prin stropire cu apa;
2) Manipularea corecta a deseurilor solide in timpul transportarii si stocarii;
3) Manipularea corecta si respectarea cerintelor de siguranta in colectarea si stocarea
deseurilor solide pentru a preveni generarea de mirosuri;
4) Control strict al animalelor si insectelor precum caini, pisici, sobolani, etc.;
5) Aplicarea unui acoperis permanent pe celula in timpul operarii pentru a preveni
impactul mirosului.
6) In depozitul de deseuri solide nu este permisa intrarea locuitorilor pentru a evita
izbucnirea incendiilor sau imprastierea deseurilor.
Sanatatea si siguranta ocupationala:
1) Controlul prafului in timpul activitatilor de constructie si in timpul transportului
materialelor.
2) Implementarea procedurilor de siguranta si aprovizionare cu echipamente de
siguranta pentru muncitori.
3) Informarea si pregatirea soferilor si muncitorilor in privinta manipularii corecte a
deseurilor si a echipamentelor personale de protectie.
4) Efectuarea de examinari clinice frecvente muncitorilor.
5) Pregatirea angajatilor in vederea identificarii deseurilor periculoase si aplicarii
procedurilor de manipulare.
108
6) Apele menajere reziduale generate in fazele de constructie si operare ar trebui

colectate si manipulate intr-o maniera mai sigura.
7) Noi locuri de munca: folosind resurse locale
8) Asigurarea unor conditii de munca sigure
9) Inspectii zilnice la amplasament
10)Avertismente privind potentialul pericol
11)Elaborarea de directive referitoare la siguranta sanatatii si a sigurantei in
exploatare
12)Muncitori specializati in constructii si forari
13)Personalul va purta echipament special de protective (manusi, incaltaminte de
protective, centura, masca de gaze, etc.)
14)Lucrarile de constructie vor fi oprite in timpul perioadelor de zapada, cand zona
de lucru va fi acoperita de zapada;
15)In cazuri special, constructorul va solicita proiectantului sa rezolve problemele
urgent. In cazuri periculoase, constructorul va opri toate activitatile si va cere
retragerea lucratorilor si a echipamentelor
13.9. Conditii culturale si etnice, mostenire culturala

In general, activitatile propuse nu vor afecta, direct sau indirect, mostenirea culturala
a zonei. In aria propusa nu au fost identificate obiective istorice. Impactul anticipat este
considerat zero.
13.10. Monitorizarea
Pentru a mentine o calitate superioara a mediului precum si pentru a
putea evita unele impacte negative sugeram ca urmatoarele sa fie incluse in monitorizarea
viitorului depozit de deseuri:
Monitorizarea calitatii mediului;
Monitorizarea tehnologiei;
Monitorizarea dupa inchiderea amplasamentului.
109
Sistemul pentru monitorizarea depozitului dupa inchidere consta din:

i.
Monitorizarea apei subterane: foraje de urmarire amplasate
unul
amonte i dou n aval de depozitul de deeuri; parametrii chimici i

biologici vor fi monitorizati, analiza se va desfura n laborator
acreditat n conformitate cu normele legale.
ii.
Monitorizarea sistemului de acoperire: inspecii vizuale ale
depozitului
cu scopul de a preveni i de a corecta alunecarile de teren, tasarea
stratului final, creterea necontrolat a vegetaiei.
iii. Monitorizarea emisiilor de gaz.
Sarcinile de monitorizare referitoare la depozitele de deeuri nchise nu sunt incluse n
serviciile viitoare, deoarece este responsabilitatea operatorului (n acest caz, municipalitile
care detin depozitele de deeuri respective), n conformitate cu prevederile HG 349/2005,
Art.25 .
110
Bibliografie
111

Proiect Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE NORD DIN BAIA MARE

FACULTATEA DE RESURSE MINERALE I MEDIU

Implementarea unui sistem de

Prof.univ.Dr.ing. Vasile Oros

ing. Taro Gilbert

2.Aspecte legale ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 11

3.Situaia existent ------------------------------------------------------------------------------------------------ 22

4.Alegerea i descrierea locaiei ------------------------------------------------------------------------------- 31

5.Managementul propus ----------------------------------------------------------------------------------------- 48

6.Colectarea deeurilor ------------------------------------------------------------------------------------------ 50

7.Transportul deeurilor ----------------------------------------------------------------------------------------- 62

8. Centrul Integrat de Management al deeurilor i Depozitul ecologic de deeuri ------ 66

9. Staia de sortare a deeurilor ---------------------------------------------------------------------------- 74

10.Staia de compostare ----------------------------------------------------------------------------------------- 81

10.3.Lista deeuri acceptate statia de compostare --------------------------------------------------------- 84

11.Depozitul ecologic ------------------------------------------------------------------------------------------- 85

12.Zona tehnica a centrul integrat de management al deeurilor ----------------------------- 91

13. Impactul asupra mediului ------------------------------------------------------------------------------- 96

13.3. Aer ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 99

13.4. Solul si geologia -------------------------------------------------------------------------------------------------- 101

13.5. Zgomotul ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 102

13.6. Biodiversitatea --------------------------------------------------------------------------------------------------- 103

13.7. Peisajul -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 105

13.8. Conditii sociale si economice ------------------------------------------------------------------------------- 106

13.9. Conditii culturale si etnice, mostenire culturala --------------------------------------------------- 109

Bibliografie -------------------------------------------------------------------------------------------------------- 111

1.1.Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor

Definiia Planului Judeean de Gestionare a Deeurilor

condiiilor existente n domeniul gestionrii deeurilor;

msurilor i aciunilor necesare pentru rezolvarea problemelor i a punctelor slabe n

condiiile impuse n domeniul gestionarii deeurilor lund n considerare:

etapele necesare pentru respectarea acestor condiii

sistemul integrat de gestionare a deeurilor la nivel regional.

Necesitatea Planului Judeean de Gestionare a Deeurilor

identificarea soluiilor durabile din punct de vedere economic i ecologic, adaptate la

Beneficii ale Planului Judeean de Gestionare a Deeurilor

1.2. Scopul proiectului

deeuri comerciale asimilabile celor menajere;

deeuri verzi din parcuri, grdini i piee;

nmol de la staiile de epurare oreneti;

deeuri periculoase care apar n cantiti reduse n deeurile menajere, comerciale i

asemenea, principalul obiectiv n planificarea regional/local n domeniu este n primul rnd:

3. Conform intelor naionale / regionale / locale, reducerea cantitilor de deeuri i

2.1. Cadrul legal

Legislaia din domeniul gestionrii deeurilor a devenit o baz de orientare complex i

Legea nr. 426/2001 pentru

Directiva nr.99/31/EC privind Hotrrea

Autoritile administraiei publice

Ordinul Ministrului Mediului i

Aprob procedurile preliminare

Aproba Normativul tehnic privind

Ordinul Ministrului Mediului i Aprob Normativul tehnic privind

Ordinul Ministrului Mediului i

realizarea obiectivelor anuale de operatorilor economici

Reglementeaz evidena gestionrii

Ordinul MMGA nr.344/2004

Aprob normele tehnice privind

Autoritatea teritorial agricol

2.2 Legislaie conex

2.3. Obiective i cerine / inte naionale pentru planificarea n gestionarea deeurilor

1.Politica i cadrul 1.1.Armonizarea politicii naionale n

1.1.1.Crearea cadrului legislativ adecvat pentru ntreg sistemul de

4.1. Crearea i utilizarea de sisteme i