Bocetul lui Ioan cel fara de tara

Ioane, Ioane, Ioane, Ioane

Ai murit ca milioane
Ioane trupul ti l-au frant
Ioane, fara de mormant.
Ioane, ai murit soldat
Unde te-or fi ingropat
Ca-ti ramase tara oarba
Sa intrebe-un fir de iarba.
Unde-i Ion, copilul meu
Care m-a iubit mereu
Care nu s-a dus cu dusii
Care s-a batut cu rusii?
Cine sa-mi raspunda, cine
Tarii tale nu-i fu bine
C-au venit ostiri straine
Precum, noaptea noptii vine.
Ne-au scos mortii din morminte
Ne-au distrus biserici sfinte
Si apoi ne-au dat pe noi
Cu un secol inapoi.
Si in tine Ioane draga
Au pus potera sa traga
Tu te-ai stins netemator
Si privind in ochii lor.
Nu ni-i fapta cat ni-i zisa,
Dar istoria, proscrisa,
Iarasi adevar promis-a
De la Nistru pan' la Tisa...
Uite vremea cum mai trece,
Vine ceasul doisprezece,
Nu putem continua
Fara de Maria Ta,
Nu dorim decat atat:
Sa aflam numai decat
Unde ti-i mormantul, Ioane,
Intr-atatea milioane,
Vrem sa-ti punem flori pe el
Si umbruta de drapel...
Sa dormi, Ioane, linistit,
Neamul tau nu a murit!
Nu ni-i fapta cat ni-i zisa,
Dar istoria, proscrisa,
Iarasi adevar promis-a
De la Nistru pan' la Tsa...