Sunteți pe pagina 1din 5

Boli ale sistemului digestiv

Gastrita
Definitie
Gastrita este o afectiune raspindita. Se intimpla sa auzim pe cineva zicind ca are arsuri. Ei bine, acesta
este doar unul din semnele gastritei. Este important sa intelegem in ce constau simptomele acestei afectiuni,
pentru a putea face o diferenta intre o gastrita si alte boli ce afecteaza abdominal superior si anume: boli ale
vezicii biliare sau ale pancreasului.
Gastrita reprezinta o inflamatie acuta sau cronica a mucoasei gastrice. Aceasta inflamatie duce la aparitia
de leziuni ce pot avea o evolutie variabila, de la autocicatrizare pina la complicatii grave cum ar fi hemoragia
sau perforatia.
Cauze
Exista numeroase cauze, cele mai frecvente fiind reprezentate de consumul de alcool, anumite
medicamente (spre exemplu aspirina, analgeticele, AINS antiinflamatoarele nesteroidiene, dar si cele
steroidiene), abuzul de cafea, consumul alimentelor prea reci sau prea fierbinti, inghitirea accidentala a unor
substante caustice, anumite boli infectioase, stresul.
Multe gastrite sint produse de microbul denumit Helicobacter pylori, care populeaza stomacul. Atunci
cind este prezent, acest microb poate duce la aparitia gastritei, a ulcerului gastro-duodenal si in timp, chiar a
cancerului gastric. Exista asa numita gastrita atrofica, care apare dupa ani de evolutie a unei gastrite cu
Helicobacter Pylori este un factor de risc major pentru aparitia cancerului gastric. Acesta este unul dintre
motivele pentru care gastrita nu este o afectiune de neglijat si trebuie tratata
Simptome
Adesea gastrita nu prezinta simptome. Alteori se manifesta printr-o senzatie de arsura in partea
superioara a abdomenului, numita pirozis, sau prin greata, varsaturi si durere in capul pieptului. Durerile sint
accentuate de mesele copioase sau de alimentele excitante, cum ar fi cafeaua, alcoolul, substantele grase sau
acre, mincarurile grele, prajelile.
Tratament
Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. In cazul unei gastrite acute hiperacide
vor fi utilizate pentru tratament medicamente din clasele:
- antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei acide)
- antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionind asupra receptorilor histaminici ranitidina, famotidina, etc. si asupra pompelor de protoni - omeprazolul)
- pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul mucoasei gastrice un film protector ce va
ajuta la refacerea acesteia).
Cind se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in mucoasa gastrica se va asocia un tratament
antibiotic de eradicare a acestei infectii: amoxicilina asociata cu metronidazol.
Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic adecvat de eliminarea a factorilor
iritanti gastrici (alcoolul, tutunul, condimentele, etc.).
Alimentaia pacienilor cu gastrit

BLOG
FORUM
Gastrita este o afeciune a stomacului ce se manifest prin inflamarea mucoasei, ca urmare a unor factori
infecioi, chimici sau alergici. Principalul semn al acestei boli este senzaia puternic de arsur, localizat n
zona superioar a stomacului. Tratarea gastritei, implic, dincolo de tratamentul medicamentos, i adoptarea
unui anumit regim alimentar, din care s fie excluse alimentele condimentate i grsimile.

Alimente nerecomandate bolnavilor de gastrit

Alimentaie pentru gastrit nu trebuie s includ alimente condimentate, grsimi sau alte tipuri de preparate care
pot agrava iritaia de la nivelul mucoasei stomacului. Bolnavii de gastrit trebuie s evite att gusturile puternice
(foarte dulce, srat, picant sau acru) ct i alimentele fierbini sau reci. Principiul de baz n caz de gastrit este
acela de a consuma preparate ct mai uoare pentru stomac, care nu sporeasc secreia de acid gastric i care s
nu contribuie la nrutirea leziunilor existente la nivelul esutului stomacal. Alimentele interzise pacienilor
diagnosticai cu gastrit sunt:
Carnea gras. Este interzis consumul de carne gras, n special carne de porc. Poate fi servit carnea slab (pui,
pete sau vit), preparate la grtar sau fierte. n niciun caz bolnavii de gastrit nu ar trebui s opteze pentru
mncruri pe baz de carne preparate prin prjire. Prjelile pot agrava inflamaia mucoasei stomacului,
amplificnd senzaia de durere i arsur.
Alimente condimentate. Sunt interzise, de asemenea, mncrurile condimentate, picante, srate sau acre.
Produsele de acest tip lezeaz esutul gastric i produc arsuri i dureri puternice la stomac.
Legumele crude i tari care sporesc aciditatea gastric. Nu este recomandat a se consuma legume precum
guliile, castraveii, varza, conopida, ceapa sau usturoiul.
Fructe acre i citrice (mere, portocale, lmi, grefruit etc)
Brnzeturile fermentate i srate. Alimentaia bolnavilor cu gastrit nu trebuie s includ iaurt, lapte btut,
brnzeturi srate sau mucegite. Poate fi consumat lapte proaspt sau brnz de vaci.
Grsimile. Sunt interzise alimentele grase precum slnina, carnea gras, untura, margarina sau untul.
Aluaturile dospite, fierbini, ngheata, mierea, dulceaa, zahr ars, caramel, bomboanele i restul produselor
foarte dulci.
Buturile acidulate, alcoolice, fierbini sau foarte reci, fumatul.
Alimente recomandate pentru bolnavii de gastrit

Alimentaia pentru gastrit trebuie s fie una echilibrat i sntoas. Bolnavii diagnosticai cu gastrit pot
consuma produse finoase moi (sufleuri sau budinci, mmlig), carne slab (pui, vit, pete) pregtit pe
grtar, rasol sau prin fierbere, lapte, brnz dulce de vaci, urd, ou fierte (n niciun caz prjite!), legume fierte
sau nbuite (dovlecei, cartofi, mazre, morcovi, ardei), fructe dulci (banane, mango, caise, piersici, pene
galben), compoturi, budinci dulci i zahr cu moderaie.

Apendicita
Definitie
Apendicele este un sac de tesut, de forma unui deget, situat in partea dreapta inferioara a abdomenului.
Desi se ramnifica de la prima sectiune din intestinul gros, apendicele nu joaca nici un rol esential in eliminarea
deseurilor digestive.
Apendicele se poate infecta de la bacteriile care sunt prezente in tractul intestinal. Cand este infectat,
apendicele devine umflat si inflamat, cauzand dureri extreme specifice apendicitei. Simptomele pot include
durere si sensibilitate in apropierea zonei de centru, care se muta spre dreapta inferioara a abdomenului. Greata
si varsaturile, febra scazuta si constipatia sau diareea insotesc adesea durerea.
Apendicita este una dintre cele mai comune cauze de urgenta de interventie chirurgicala abdominala la
copii. Este mult mai frecventa la barbati decat la femei, si incidenta aceastei boli se intalneste varfuri la
adolescenti si la tineri adulti.
Un apendice inflamat este de obicei indepartat chirurgical, printr-o procedura de urgenta o numita
apendectomie. Intarzierea tratamentului ar putea cauza ruptura apendicelui, rezultand intr-o infectie grava.
Regimul alimentar dupa operatia de apendicita
Dieta in prima zi dupa operatia necomplicata este de obicei doar cu ceai si apa plata.
Daca lucruile merg bine de a doua zi se pot manca supe strecurate, compot mai putin dulce si eventual
putin iaurt slab
Dupa externarea din spital regimul alimentar nu trebuie sa fie foarte restrictiv. Dieta nu este identica in
toate cazurile, si nici la fel in acelasi caz, ci in functie de evolutia bolii si tranzitul intestinal, dieta individuala,
personalizata, fiind recomandata doar de medicul curant (care stie cazul respectiv)
Daca exista diaree se recomanda cateva zile regim bogat in lichide (pentru a le inlocui pe cele pierdute
prin diaree) la inceput cu 5-6 mese zilnic constand in (dr Ditoiu):
apa plata (apa minerala baloneaza si irita colonul
ceaiuri de menta neindulcite si reci sau caldute
supe de legume cu un galbenus de ou
supe cu orez si morcovi
branza telemea slaba
paine prajita

biscuiti simpli
banane
mere coapte
sarea poate fi in cantitate normala daca nu exista si alte boli care impun sa nu mananci sarat
Dupa cateva zile de la operatie, daca nu sunt simptome si s-a relaut tranzitul (au aparut scaunele),
regimul alimentar poate fi mult mai lax, initial (3-4 zile) mai mult lichid si semisolid, apoi dupa o saptamanacu intrducerea treptata a altor alimente mai consistente, urmand ca dupa 3-4 saptamani sa se treaza la regim
aliementar normal, cu evitarea totusi a aliemntelor grele (prajeli, grasimi, rantasuri) si a alcoolului (dr Ditoiu).
Alimentele care se pot consuma progresiv dupa operatia de apendicita sunt:
Supe i ciorbe: (de preferin cte o jumtate de porie de supe de zarzavaturi ngroate cu finoase ca:
gri, orez, fulgi de ovz, tiei, glute de gri;
Pine: pine alb, sau pine alb veche de o zi.
Carne:
Carne slab de vac sau viel, preparat rasol. Rasol de gin sau de pui.
Perioare sau chiftelue fierte la aburi sau n sosuri dietetice.
Pete:pete alb slab, rasol sau perioare de pete fierte la aburi.
Brnzeturi:
brnz de vaci,
telemea desrat (indicat numai la bolnavii fr edeme sau ascit),
urd,
ca slab nesrat i nefermentat
Zarzavat i legume:
Pireuri, sosuri, budinci de zarzavaturi
Mncruri din zarzavaturi ca dovlecei, morcovi, , fasole verde, preparate cu sosuri dietetice.
Toate legumele vor fi bine fierte i n cantiti moderate, de preferin servite cu garnitur lng rasol
sau friptur
Sosuri: preparate dietetic, fr grsime prjit, cu zeam de zarzavat, cu lapte, cu verdeuri, cu suc de
roii.

Diabetul
Diabetul este o tulburare a metabolismului (metabolismul inseamna procesele prin care organismul
nostru utilizeaza mancarea digerata pentru crestere si pentru obtinerea energiei). Majoritatea alimentelor pe care
le ingeram sunt descompuse pana la glucoza, care este forma sub care exista zaharul in sange. Glucoza este
principala sursa de combustibil pentru organism.
Dupa digestie, glucoza trece in fluxul sangvin, acolo unde este folosita de catre celule pentru crestere i
pentru obtinerea energiei. Pentru ca glucoza sa poata patrunde in interiorul celulelor este nevoie de prezenta
insulinei.Insulina este un hormon produs de pancreas, care este o glanda de dimensiuni mari aflata in spatele
stomacului.
Atunci cand mancam, pancreasul produce in mod automat cantitatea adecvata de insulina pentru a
deplasa glucoza aflata in sange, in interiorul celulelor noastre. La persoanele cu diabet, totusi, pancreasul fie
produce prea putina insulina sau chiar deloc sau celulele nu raspund in mod adecvat la insulina care este

secretata. Astfel, organismul pierde principala sa sursa de combustibil, chiar daca sangele contine cantitati mari
de zahar.