Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Notiuni Drumuri Si Poduri PDF
Notiuni Drumuri Si Poduri PDF
43/1997
privind regimul drumurilor
Clasificarea drumurilor privind regimul drumurilor :
Din punct de vedere a destinaiei:
- drumuri publice
- drumuri de utilitate privat
Din punct de vedere al circulaiei:
- drumuri deschise circulaiei publice
- drumuri nchise circulaiei publice
Din punct de vedere funcional i administrativ-teritorial:
- drumuri de interes naional
- drumuri de interes judeean
- drumuri de interes local
2.Clasificarea drumurilor de interes naional, conform prevederilor Ordonanei de
Guvern nr. 43/1997 privind regimul drumurilor
Drumurile de interes naional se clasific n:
- autostrzi
- drumuri expres
- drumuri naionale europene
- drumuri naionale principale
- drumuri naionale secundare
3.Cine face ncadrarea in categorii a drumurilor de interes naional
ncadrarea n categorii a drumurilor de interes naional se face de
ctre Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei, cu
excepia drumurilor naionale europene , a cror ncadrare se stabilete
potrivit acordurilor i conveniilor internaionale la care Romnia este parte.
4. Ce cuprinde zona drumului public si cum sunt definite elementele din care este compusa
Zona drumului public cuprinde:
- ampriza
- zonele de siguran
- zonele de protecie
Ampriza drumului - este suprafaa de teren ocupat de elemente
constructive ale drumului: parte carosabil, trotuare, piste pentru
cicliti, acostamente, anuri, rigole, taluzuri, anuri de gard, ziduri de
sprijin, i alte lucrri de art.
Zonele de siguran - sunt suprafee de teren situate de o parte i
de cealalt a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea
rutier, pentru plantaie rutier sau alte scopuri legate de ntreinerea i
exploatarea drumului, pentru sigurana circulaiei ori pentru protecia
proprietilor situate n vecintatea drumului.
Cuprind i suprafeele de teren destinate asigurrii vizibilitii n curbe
>16000
- autostrzi
8001-16000
- drumuri cu 4 benzi
de circulaie
Clasa III Mediu
3501-8000
- drumuri cu doua
benzi de
circulaie
- Clasa IV Redus
750-3500
- Clasa V Foarte redus
<750
Clasificarea tehnica a reelei se face pe baza intensitii traficului rezultat
din datele ultimului recensmnt de circulaie, privind traficul actual si de
perspectiva.
17. Cine face ncadrarea drumurilor n clase tehnice ?
Normele tehnice aprobate de Ministerul Lucrrilor Publice,
Transporturilor i Locuinei face ncadrarea drumurilor in clase tehnice.
publice:
pe traseele existente
3. Consolidri, definitivri de poduri avnd lungimea pana la 40 ml si
reabilitri de poduri si pasaje
4. Consolidri ale structurii de rezistenta, extinderi, modernizri de
cldiri aferente drumurilor publice
24. Ce indicative sunt prevzute in Nomenclatorul privind lucrrile si serviciile aferente
drumurilor publice, aprobat prin ordinul M.T. nr. 346/15.05.2000, la Cap. B Lucrri si
servicii privind ntreinerea curenta a drumurilor publice si la Cap. C Lucrri si servicii
privind ntreinerea periodica a drumurilor publice ?
B. Lucrri si servicii privind ntreinerea curenta a drumurilor publice
IND 101. ntreinerea curenta pe timp de vara
IND 102. ntreinerea curenta pe timp de iarna
C. Lucrri si servicii privind ntreinerea periodica a drumurilor publice:
IND 103. Tratamente bituminoase
IND 104. Straturi bituminoase foarte subiri
IND 105. Covoare bituminoase
IND 106. Reciclarea in situ a mbrcmintei asfaltice
IND 107. Sigurana rutiera
IND 108. Plantaii rutiere
IND 109. ntreinerea cldirilor
IND 110. Pietruiri de drumuri de pmnt
IND 111. Protejarea corpului si platformei drumului
IND 112. ntreinerea periodica a podurilor, pasajelor, podeelor,
tunelelor.
25.Care sunt principalele lucrri si servicii cuprinse la IND. 102 ntreinere curenta pe timp
de iarna, conform prevederilor din Anexa 2 la Nomenclatorul privind lucrrile si serviciile
aferente drumurilor publice, aprobat prin ordinul M.T. nr. 346/15.05.2000 ?
IND 102 ntreinerea curenta pe timp de iarna
102.1 Pregtirea drumurilor pentru sezonul de iarna si la iesirea din iarna
- curiri de anuri
- tieri de cavalieri si corectarea taluzurilor pentru nlturarea cauzelor
care provoac nzpezirea
- depozitarea materialului antiderapant
- nlturarea obstacolelor nzpezirii drumurilor(tufe, garduri vii)
- instalarea si completarea semnalizrii specifice pe timp de iarna
- plombarea gropilor
- aprovizionarea cu mixtura stocabila sau cu materiale
componente pentru plombarea gropilor
102.2 Aprovizionarea cu materiale pentru combaterea lunecuului
102.3 Asigurarea cu panouri de parazpezi
102.4 Montarea panourilor cu parazpezi
102.5 Deszpezirea manuala si mecanica
d. Funcia peisagistic:
- s se ncadreze in peisajul nconjurtor
- crearea si valorificarea peisajului specific rutier
- sa mbunteasc aspectul estetic al zonei, evitnd monotonia
- sa mascheze aspectele neplcute si suprafeele degradate din
vecintatea drumurilor
32. Care este distanta minima fata de marginea prii carosabile, la drumuri de clasa
tehnica I III, pentru execuia plantaiilor rutiere in rnduri si care este distanta de plantare
dintre arborii sau pomii aceluiai rnd ?
La drumuri de clasa tehnica I-III pentru execuia plantaiilor rutiere in rnduri
distanta minima este de 2,25 fata de marginea platformei, in zona de sigurana a
drumului.
Distanta de plantare dintre arborii sau pomii aceluiai rnd sunt de 50,0 metri,
pentru evitarea impactului cu auto ce iese din partea carosabila a drumului.
33. Pe ce sectoare de drum nu se nfiineaz plantaii rutiere in rnduri ?
Nu se vor executa plantaii rutiere in rnduri in urmtoarele situaii:
- pe sectoarele de drum in rambleu cu h>5,00m
- la rambleele care necesita consolidri
- pe sectoarele de drum in debleu cu h>2,00m
- la trecerile de nivel cu calea ferata(100,0metri de o parte si de alta a
trecerii)
- in interseciile de drumuri
- pe sectoarele de drum limitrofe cu zona de sigurana a cailor ferate, la
mai puin de 10,00m
- pe sectoarele de drum in care liziera pdurii este la o distanta <20,0m
de zona de sigurana
- in interiorul curbelor cu distanta de vizibilitate mai mica de 150 metri
- pe sectoarele de drum unde sunt instalate in zona de sigurana
conducte, linii electrice, telefonie
- in afara zonei de sigurana la o distanta mai mica de 1,50 metri
- pe sectoarele de drum in traversarea defileelor
34. Care sunt caracteristicile prin care se evalueaz starea tehnica a drumurilor moderne
prevzute cu mbrcmini bituminoase si cu mbrcmini din beton de ciment ?
Starea tehnica a drumurilor moderne prevzute cu mbrcmini
bituminoase si cu mbrcmini din beton de ciment se evalueaz cu ajutorul
urmtoarelor caracteristici:
1.- planeitatea suprafeelor de rulare(valoarea indicelui de planeitate IRI)
2.- rugozitatea suprafeelor mbrcminilor rutiere(SRT sau HS)
3.- capacitatea portanta a complexului rutier (valoarea deformatiei
elastice caracteristice dc 20)
4.- starea de degradare a mbrcminii rutiere(indici de degradare:
39. Care este obligaia administratorului drumului public, in prealabil nchiderii sau
instituirii restriciilor de circulaie ?
Obligaia administratorului drumului public, in prealabil nchiderii sau instituirii
restriciilor de circulaie este de a controla modul in care se respecta condiiile si
masurile stabilite prin actul de aprobare emis si masurile ce se vor lua pentru
nerespectarea lor.(?)
de activitate.
48.Care sunt politicile sectoriale al CNADNR de care rspunde Secia de Drumuri
Naionale?
Politicile sectoriale al CNADNR de care rspunde Secia de Drumuri
Naionale sunt:
1.- Asigura viabilitatea, pe toata durata anului, pe ntreaga reea rutiera, in
conformitate cu normativele in vigoare
2.- Asigura un nivel de serviciu corespunztor pentru utilizatori, concomitent
cu reducerea cheltuielilor pentru ntregul sistem de transport rutier
3.- Menine in funciune si utilizeaz eficient activele aferente infrastructurii
rutiere
4.- Asigura un nivel corespunztor cu privire la sigurana circulaiei in scopul
reducerii evenimentelor rutiere
5.- Reduce efectele negative ce pot influenta protecia mediului nconjurtor
49. Sarcinile Seciei de Drumuri Naionale in organizarea si asigurarea serviciului de iarna .
Sarcinile Seciei de Drumuri Naionale in organizarea si asigurarea serviciului
de iarna sunt:
- ntocmete programul operativ de aciune pe timp de iarna si l nainteaz la
DRDP
- Urmrete prezentarea in bazele de deszpezire la termenele prevzute in
contracte, a utilajelor si echipamentelor pentru asigurarea viabilitii pe timp de iarna
- asigura, mpreuna cu proprietarul utilajelor, instruirea personalului de
deservire, in scopul aplicrii si respectrii prevederilor instruciei de deszpezire si
combaterea poleiului, in mod unitar, la toate bazele si punctele de sprijin
- Informeaz proprietarul utilajelor despre deficientele care apar in intervenii,
cu privire la starea tehnica a acestora cat si aspecte legate de disciplina personalului
de deservire
- Transmite la DRDP buletine informative meteo-rutiere la orele stabilite, cu
datele complete
- Informeaz organele Ministerelor Administraiei si Internelor precum si
utilizatorii drumurilor, asupra strii de viabilitate pe reeaua din administrare.(?)
50.Ce este districtul de drumuri si care sunt obiectivele sale de activitate ?
Districtul - este unitatea teritoriala de baza care gestioneaz si aplica direct la
reea, politica rutiera elaborata la nivelurile superioare de administrare.
Districtul de drumuri are ca obiective activiti de administrare, monotorizare,
exploatare, ntreinere si reparaii curente la drumuri, poduri si construcii anexe din
raza de activitate, referitoare la:
- gestionarea si conservarea patrimoniului pus la dispoziie de organele
superioare de administrare
- cunoaterea strii tehnice a reelei rutiere in orice moment si nscrierea
datelor in BDTR
- asigurarea serviciilor si a viabilitii in tot timpul anului, conform legislaiei
- urmrirea respectrii legislaiei pentru exploatarea patrimoniului, trafic
67. Care sunt avantajele utilizrii mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloza?
Avantajele utilizrii mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloza sunt:
1. mbuntirea caracteristicilor de suprafaa, prin:
- sporirea rezistentei la alunecare
- reducerea zgomotului in timpul rulrii
- mbuntirea vizibilitii pe timp de ploaie
- evacuarea rapida a apelor si diminuarea fenomenului de aquaplanare
2. Sporirea durabilitii imbracamintilor bituminoase, prin:
- creterea rezistentei la oboseala si mbtrnire
- mbuntirea caracteristicilor de stabilitate
3. Sporirea stabilitii la deformaii permanente, prin
- asigurarea unei rezistente sporite la producerea fgaelor
4. Reducerea costurilor de ntreinere datorita:
- reducerea duratei de ntrerupere temporara a circulaiei pentru reparaii
- executrii unor straturi mai reduse care implica operativitate si
eficienta.
68. Care este scopul interveniilor de urgenta la imbracamintile bituminoase, pe timp
friguros?
Scopul interveniilor de urgenta la imbracamintile bituminoase, pe timp
friguros este prevenirea extinderii degradrilor si al asigurrii siguranei circulaiei.
69. Tipuri de lucrri de intervenie pe timp friguros la imbracamintile bituminoase
Tipurile de lucrri de intervenie pe timp friguros la imbracamintile bituminoase
sunt:
- plombarea cu mixturi asfaltice stocabile
- colmatare crpturi
- lucrri de intervenie cu mixturi asfaltice la cald.
70. Cu ce se executa plombarea gropilor la imbracamintile bituminoase, pe timp friguros?
Plombarea gropilor la imbracamintile bituminoase, pe timp friguros se executa
cu mixturi asfaltice stocabile. In cazuri excepionale se poate executa prin aplicarea
succesiva de agregate si de stropiri bituminoase.
71. In ce scop se determina starea tehnica a unui pod ?
Starea tehnica a unui pod se determina in scopul stabilirii lucrrilor de
ntreinere si reparaii necesare pentru aducerea structurii de rezistenta a podului
,caii si zonele aferente podului(rampe de acces, elemente de racordare, albie si
aprri de maluri)in starea tehnica corespunztoare cerinelor traficului.
72. Care este componenta comisiei operative de stabilire a strii tehnice a unui pod din
cadrul unei secii de drumuri naionale ?
Stabilirea strii tehnice a unui pod se face prin grija unitii care are in
administraie lucrarea de arta respective, prin investigaiile efectuate de personalul
de specialitate.
Comisia operative este formata din:
1.- Sef Comisie - inginer instruit si atestat pentru urmrirea si verificarea
podului
2.- Membru - inginer sau subinginer responsabil cu podurile din cadrul seciei
respective
3.- Membru - sef district sau formaie din zona de verificare a podurilor
4.- Personal auxiliar-muncitori
5.- Specialiti - pentru poduri importante sau cu probleme deosebite, la cerere,
comisia se va putea completa, dupa nevoie, cu:
- Sef serviciu de poduri sau inginer poduri din cadrul Administraiei
Naionale a Drumurilor
- Inginer specialist, expert tehnic poduri, din cadrul firmelor de proiectare
si consultanta
- Specialist poduri din cadrul instituiilor de nvmnt superior
- Cercettor tiinific poduri din cadrul institutelor de cercetare.
73.Care sunt parametrii tehnici cuprini in starea de viabilitate a podurilor
Parametrii tehnici cuprini in starea de viabilitate a podurilor sunt:
Parametrii tehnicii necesari determinrii indicilor de calitate a strii tehnice (Ci)
Elementele principale de rezistenta ale suprastructurii
se va verifica starea: grinzilor, arcelor si bolilor, tiranilor, hobanelor,
plcilor ortotrope, dalelor.
Elementele de rezistenta care susin calea podului
se va verifica starea: lonjeronilor, antretoazelor, plcilor, consolelor
trotuarelor, podinelor.
Elementele infrastructurii, aparate de reazem, dispozitive de protecie la
aciuni seismice, sferturi de con sau aripi
se va verifica starea: culeelor, pilelor, cuzineilor, aparatelor de reazem,
dispozitivelor de protecie la aciuni seismice, sferturilor de con sau
aripilor, racordrilor cu terasamentele
Albia, aprri de maluri, rampe de acces
se va verifica starea albiei, lucrrilor de aprare, rampelor de acces,
instalaiilor pozate sau suspendate de pod.
Calea podului si elementele aferente
se va verifica starea caii, trotuarelor, dispozitivele de acoperire a
rosturilor de dilataie, gurile de scurgere, parapetelor pietonale,
parapetelor de sigurana a circulaiei.
Parametrii care caracterizeaz gradul de funcionalitate (Fi) care sunt:
Condiiile de desfurare a traficului pe pod
Clasa de ncrcare a podului
Vechimea podului
Calitatea execuiei si de respectarea prevederilor proiectului
Calitatea lucrrilor de ntreinere.
74. Cum se poate menine starea de viabilitate pe toata durata de exploatare a podurilor din
75. Care sunt tipurile de mixturi asfaltice utilizate ca imbracaminte bituminoasa pe partea
carosabila a podurilor ?
Tipurile de mixturi asfaltice utilizate ca imbracaminte bituminoasa pe partea
carosabila a podurilor sunt:
Beton asfaltic cilindrat cu bitum pur - B.A.P.16-imbracaminte pe partea
carosabila a podului
Beton asfaltic cilindrat cu bitum modificat B.Am.P16- imbracaminte pe
partea carosabila a podului
Asfalt turnat dur A.T.D.16- imbracaminti la poduri cu placa de beton
Asfalt turnat A.T.8-imbracaminte pe trotuare
Mortar asfaltic turnat M.A.T.4-strat de protectie a hidroizolaiei de pe
calea pe pod
76. In ce consta inspecia curenta la poduri ?
Inspecia curent a podurilor se efectueaz lunar de ctre eful de
district, personalul tehnic din cadrul Seciei de Drumuri i se verific:
- starea mbrcminilor rutiere,
- racordarea trotuarelor cu acostamentele,
- starea indicatoarelor,
- starea parapeilor, a bordurilor, starea panourilor pentru parafumuri i
aprare la firele de contact electric de la liniile cf electrificate,
- funcionarea gurilor de scurgere i a rosturilor de dilataie,
- starea lucrrilor de aprri i a spartgheurilor,
- starea elementelor de rezisten i a prinderilor la podurile de lemn,
- starea general a montanilor, diagonalelor i a contravntuirilor i
eventualelor degradri din loviri de ctre autovehicule sau transporturi
agabaritice,
- starea aparatelor de reazem,
locale,
I.S.U.
judeean,
80. Este necesara evaluarea lucrrilor pentru refacerea infrastructurii afectate de eventuale
calamiti? Daca da, cine avizeaz aceasta evaluare ?
introducerea
datelor
calculator,
respect
configuraia
constructiv a autovehicului;
emite tichetul de cntar n dublu exemplar,
un exemplar l
nmneaz
scris
administratorului
drumului,
pentru
care
pariale
transporturilor
respective,
dup
verificarea
prealabil.
119. In ce condiii este posibila circulaia vehiculelor cu depiri ale limitelor maxime
admise in zilele de smbta , duminica si in alte zile nelucratoare ?
Vehiculele cu depiri ale limitelor maxime admise nu pot circula n
zilele de smbt, duminic
contravenientul
va
plti,
pe
lng
amenda
contravenionala,
si
(OG2/2001)
Procesul-verbal de constatare a contraveniei va cuprinde n mod
obligatoriu: data i locul unde este ncheiat; numele, prenumele,
calitatea i instituia din care face parte agentul constatator; datele
personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal,
ocupaia i locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei
contravenionale cu indicarea datei, orei i locului n care a fost
svrit, precum i artarea tuturor mprejurrilor ce pot servi la
aprecierea gravitii faptei i la evaluarea eventualelor pagube
pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilete i se
sancioneaz contravenia; indicarea societii de asigurri, n situaia n
care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaie;
posibilitatea achitrii n termen de 48 de ore a jumtate din minimul
amenzii prevzute de actul normativ, dac acesta prevede o asemenea
posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac i organul la care se
depune plngerea.
131. Cum se face dovada nmnrii sau comunicrii procesului verbal de constatare a
contraveniei , in cazul in care contravenientul este prezent sau dei prezent refuza sa
semneze PVCC ?
R- Procesul-verbal se semneaz pe fiecare pagina de agentul
constatator i de contravenient. n cazul n care contravenientul nu se
afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face
meniune despre aceste mprejurri, care trebuie sa fie confirmate de cel
puin un martor. n acest caz procesul-verbal va cuprinde i datele
personale din actul de identitate al martorului i semntura acestuia.
Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
n lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la
ncheierea procesului-verbal n acest mod.
132. In ce condiii se dubleaz tarifele suplimentare de utilizare a drumurilor naionale din
Romnia?
R- Ordin MT 1702/2005-pentru depirea masei totale, a
dimensiunilor i masei pe axe peste masa maxim care poate fi
autorizat, dac se constat la ieirea din Romnia sau pe traseu
tarifarea se dubleaz.
133. In ce condiii contravenienii pot achita jumtate din minimul amenzii prevzute de OG
nr. 43/1997 privind regimul drumurilor , in cazul sanciunilor aplicate pentru circulaia cu
depiri ?
R- Contravenientul poate achita pe loc sau n termen de cel mult 48
de ore de la data ncheierii procesului-verbal ori, dup caz, de la data
comunicrii acestuia, jumtate din minimul amenzii, agentul constatator
fcnd meniune despre aceast posibilitate n procesul-verbal,