Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Doctrine politice
Ideologia legionara
I.Ideologia legionara.Continut, trasaturi
II.Politica externa promovata de legionari
I.Instaurat in Italia 1921 si Germania 1933, fascismul a imbracat
diferite forme si in cadrul unor societati din Europa.
In Romania, fascismul s-a prezentat sub forma Legionarismului.
1.Legionarismul A fost o miscare social-politica si o ideologie de sorginte
fascista. Sub aspect ideologic, legionarismul s-a prezentat ca o conceptie
nestructuralizata, constituita din teze, idei, conceptii, nelegate intre ele,
lipsite de logica si ratiune, fapt recunoscut de altfel de ideologii sai: N.Rosu,
N.Crainic sau de Coreneliu Zelea Codreanu, seful miscarii legionare.
Acesta sustine ca o miscare nu are nevoie de statut, doctirina , programe , ci
de actiune.
Unii ideologi ai legionarismului ca N.ionescu au incercat sa faca din
ortodoxism un fundament ideologic al legionarilor, in idea de a atrage mai
multi simpatizanti si membrii de a patrunde in randul maselor prin implicarea
Bisericii. De aceea, insasi seful miscarii C.Z.Codreanu in discutiile sale se
folosea de citate din biblie si cerea membrilor legionarisa fie prezenti in
actiunile Bisericii sau in intalnirile cu masele.
Ideologia legionara a fost o variant a fascismului cumuland atat
elemental din cadrul nazismului german cat si a fascismului corportatist
italian. A avut acelas continut cu fascsimul clasic german si Italian, s-a
fundamntat pe aceleasi moravuri, pe gandire irationala, pe antisemtiism,
rasism, antidemocratism, sovinism si nationalism.
2.Ca si ideologie, fascismul si legionarismul a atacat permanent statul de
drept , sistemul de institutii democratice.
A fost contestata democratia, in locul acesteia producandu-se idea noii
ordini, adica a unui stat totalitar nedemocrat.
3.Si legionarismul roman a avut drept component teoria rasista promovata
de A.C.Cuza.
Principalul obiectiv era eliminarea evreilor prin mutarea lor pe un teritoriu
nepopulat, pe care nu-l putea definii.
4.In conformitate cu propriile interese, ideologia legionara a dat o alta
intelegere notiunii de neam, popor sau societate.
Societatea este conceputa pe baza principiului integrari oamenilor si al
claselor.
Ea este structurata in clase de sus si de jos, pe baza principiului
autodetarminarii.
Cursul 12
Doctrina comunista
I.Aparitia si evolutia Comunismului.Creatorii sai
II.Destinul istoric al Comunismului
Din cadrul doctrinelor nedemocratice , de estrema stanga, cea mai
importanta este Comunismul.
Comunismul este o ideologie , o doctrina politica, o miscare si un regim
politic, inclusive un system politic characteristic perioadei Primele idei ale
comunismului primitive au aparut inca din Antichitate.
In evolutia Comunismului se intalnesc doua perioade distincte:
1.Perioada C.Primitiv, cand se construiesc idei privind o societate ideala ,
uoarecum utopica.
2.Perioada C.ca doctrina, regin si system politic-este perioada
constituirii Comunismului de actre Marx si Engels, Lenin si Stalin.Comunismul
acestei perioade nu este numai o simpla abordare teoretica, ci si o punere in
practica a ideilor si conceptiilor sale.
1.Comunismul Primitiv
Primele idei apar in Antichitate, la unii ganditori din China antica,
dar mai ales la crestin primitive, este forma ideilor de dreptate, echitate,
lipsa de exploatarea justitiei sociala, si perioada Feudala, sub forma unor
miscari eretice si a unor rascoale taranesti, apar idei ale Comunismului
Primitiv ac de sus: Cuma r fi rascoala lui Thomas Multer, miscarea husista.
Tot in aceasta perioada , apar si scrieri unde se regasesc idei si
concepe ale C.Primitiv la Erasmusl din Rotterdam.
Odata cu inceperea afirmarii capitalismului, o perioada de trecere spre
ac societate se inmultesc lucrarile privind criticare vechii societati feudale, in
descompunere, dar si a celei no ice se prefigure.De asemenea , apare pentru
prima oara constructiile cu adevarat utopice ale viitoarei societati.Dintre
aceste lucrari remarcabile sunt Utopia- lui Thomas Marus 1516 si
Cetatea soarelui T.Campanella 1602.In lucrarea Utopia, pe langa critica