Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metoda Rapida de Invatare A Doclib
Metoda Rapida de Invatare A Doclib
***************************************
Explicarea simbolurilor: '******>' inseamna ca se intra in menu la functiunea cu numele precizat intre
ghilimele("-") ex:"GENERARE DEVIZ"
'==>' inseamna ce operatie activam (efectuam) la functiunea din menu pe care sintem
in acel moment
DOCLIB-ul, soft de proiectare asistata
DOCLIB-ul ofera trei instrumente de proiectare asistata.
Cele trei instrumente sunt:
1. Functiunea de generare de retete de consumuri de resurse la operatiile elementare (articole) .
2. Limbajul propriu de programare 'LIDES' cu care putem scrie algoritmi de calcul numiti 'descriptori'.
Cu acesti descriptori calculam cantitatile operatiilor elementare (articolelor de deviz).
3. Sistemul 'DESLIB' de desenat desene parametrate (sectiuni parametrate)
(parametrate deoarece pe sectiuni exista si optiuni iar cotele nu sunt cifre ci nume de variabile).
Orice activitate economica sau orice proces tehnologic poate fi descompus in operatii elementare cu
reteta, cantitatea operatiilor elementare (articolelor) poate fi calculata cu algoritmi (descriptori), iar
valorile numerice atribuite variabilelor din descriptori pot fi comunicate pe imaginile grafice (prin cotele
si optiunile de pe sectiunile parametrate).
Cu operatii elementare cu reteta, cu algoritmi, cu schite putem modela matematic sau informatiza orice
activitate economica sau orice proces tehnologic, automatizindu-ne munca intelectuala.
In ramura constructiilor cu cele trei instrumente de mai sus putem realiza 'prototipuri' parametrate pentru
lucrari elementare din constructii si instalatii (de exemplu: stilpi, grinzi, plansee,
fundatii, pereti, sarpante, montaj contor gaze etc...).
Daca utilizatorul isi face o colectie de prototipuri pe specificul activitatii sale, munca de proiectare,
evaluare, ofertare si de desenare a detaliilor de executie se automatizeaza.
******> "GENERARE DEVIZ" [ ==> FER DUBL TRE la care dam 'C' ]
-----------------------------------------------------------------------------'Limbajul de cautare inteligenta INFSERV (LCII)' in banca de date ale produselor de soft
INFSERV
Softul DOCLIB ofera functiuni puternice de cautare la majoritatea entitatilor din sistem, care permit
accesul instantaneu la informatie.
Limbajul de cautare LCII cu care este dotat DOCLIB-ul da posibilitatea utilizatorului sa formuleze
'interogarile' intr-o forma total libera si naturala (nu exista reguli sau cuvinte cheie). In formularea
interogarilor (calificarilor) pot fi folosite cuvinte intregi sau inceputuri de cuvinte (radacini).
Nu are importanta ordinea cuvintelor in inerogare.
Limbajul de cautare admite si erori in cuvintele sau radacinile interogarii. Cind un cuvint sau o
radacina a fost tastat gresit, calculatorul afiseaza zece cuvinte corecte inrudite ca forma cu cuvintul
tastat eronat. Cele zece cuvinte corecte apar pe ecran ordonate in ordinea gradului de rudenie cu
cuvintul eronat, utilizatorul trebuind sa aleaga pe cel care reprezenta intentia sa.
Apoi calculatorul corecteaza automat calificarea si livreaza instantaneu informatia cautata. Formularea
interogarii poate sa cuprinda unul sau mai multe cuvinte sau radacini. De remarcat ca chiar daca
din interogare lipseste cuvintul principal, limbajul LCII deduce din
ansamblul cuvintelor secundare din calificare, care era informatia cautata.
De exemplu daca am interogat: FIL N LONG, programul intelege ca se
cauta 'teava sudata longitudinal neagra cu filet', cu toate ca calificarea
nu continea cuvintul 'teava' (aceasta deoarece combinatia de cuvinte care incep cu FIL, cu N, cu LONG,
nu are sens decit la teava). Datorita facilitatilor puternice de cautare, utilizatorul nu mai are nevoie sa
cunoasca codurile pentru a avea acces la informatie.
******> "GENERARE DEVIZ" [ ==> FIL N LONG, ==> N L FI, ==> TEAVA,
si comunica preturi la materiale. Acest lucru este posibil deoarece preturile in valuta din cataloagele de
oferta sint in general foarte stabile, programul de calcul al devizului transformind automat preturile
materialelor in lei pe baza cursului valutar.
Avind in vedere ca in general oricum utilizatorii nu folosesc nimic din din functiunile programului
DOCLIB inafara de munca absurda de pozitionare a preturilor inainte de calcularea unei oferte ,rezulta
din cele de mai sus ca utilizatorilor programului li se va reduce cu 95% volumul de munca cu
programul DOCLIB.
Pentru a comunica preturi la furnizor, utilizatorul pozitioneaza mai intai tipul monedei si apoi
comunica pretul in acea moneda (pretul in valuta din catalogul de oferta al furnizorului sau pretul in lei
de pe factura furnizorului) (recomandam ca si in cazul pretului in lei de pe factura, utilizatorul sa
incarce in calculator pretul tot in dolari pe baza cursului valutar pentru a retine in calculator un pret
stabil in timp).
OBSERVATIE IMPORTANTA: comunicarea sau modificarea pretului unui material la un furnizor se
poate face si la momentul generarii unui deviz
******> "PRETURI LA FURNIZOR" [ ==>explicam ca lista materialelor unui furnizor s-a constituit
automat pe baza declararii sau atasarii acestui furnizor la unele materiale in baza de pret sau la
momentul generarii unui deviz,
==> precizarea monedei, ==> comunicarea pretului ]
Declararea si intretinerea datelor necesar functiunii de calcul automat al transportului auto
Functiunea permite Utilizatorilor DOCLIB sa evalueze Costurile de Transport ale Materialelor
necesare unui deviz sau unei Investitii.
Functiunea de calcul transport il ajuta pe utilizator in doua momente esentiale:
- la momentul generarii devizului pentru a vedea chiar atunci cosecinta
costurilor de transport asupra valorii devizului sau pentru a face varinte (scenarii) in functie de
furnizori posibili
- la momentul decontarii pt. a justifica (fundamenta) in fata beneficiarului valoarea cheltuielilor de
transport (functiunea editeaza la cerere un raport detaliat pe investitie, furnizor, mijloc de transport si
cursa.
Functiunea face si minimizarea numarului de curse si a consumului de carburant deci a costului
transportului, indicind la fiecare cursa ce materiale punem in fiecare mijloc de transport pentru a fi bine
umplut (bine folosit).
Modulul de transport auto, pentru a face aceste minimizari (optimizari), utilizeaza un "model
matematic (algoritm) de ocupare optima a unui volum".
Putem, de asemenea, declara un numar de etape de aprovizionare pe investitie, realizind astfel o
planificare a aprovizionarii pe etape in functie de programarea productiei. In acest caz raportul de
justificare a transportului va aparea detaliat si pe etape.
Datele pe care trebuie sa le furnizam modulului de transport pt. a beneficia de importantele
rezultatele de mai sus sunt:
1. declararea (definirea) tipurilor de mijloace auto care pot fi de trei tipuri:
- proprii (se comunica capacit. max. de masa si de volum, consum carburant, salariu sofer, amortiz.)
- inchiriate cu chirie la ora si km (capacit. max. de masa si de volum, chirie ora si km)
- inchiriate cu tarif la km in oras si tarif la km in afara (capacit. max. de masa si volum, tarif la km
oras si afara)
******> "INTRETINERE MIJLOACE TRANSPORT" [ ==> datele de definire ale mijlocului auto ]
2. declararea gradului de implicare a mijloacelor auto in efectuarea transportului de materiale adica a
numarului de curse disponibile pentru fiecare mijloc de transport in parte. Prin aceasta utilizatorul
precizeaza ce mijloace auto doreste sa utilizeze mai mult (de ex. mai mult cele proprii sau cele
inchiriate) Numarul de curse disponibile (maxim) declarat pt. fiecare mijloc va fi un numar intre 0 si
9999. 0 semnifica blocarea acelui mijloc (nu va participa la transport) iar 9999 semnifica ca utilizatorul
nu ii impune nici o limita maxima de nr. de curse acelui mijloc de transport. Numarul efectiv de curse
va fi calculat de catre modulul
de transport. Programul da prioritate de utilizare mijloacelor proprii
==> Pentru fiecare furnizor din fereastra de jos vad pe linia de cadru costul transportului de
la furnizor la materialul respectiv.
==> Tot aici in fereastra de jos putem modifica pretul la un furnizor din aceasta fereastra
(acest pret transmitindu-se automat si la entitatea furnizor).
==> Tot aici putem sa mai declaram si alti furnizor ai materialul respectiv (cel cu verde din
fereastra de sus).
==> daca la un material din deviz modificam furnizorul vedem cum in coltul din dreapta jos
se modifica "valoarea total deviz cu indirecte si profit" ]
Generarea de variante tehnologice
La articolele cu care lucreaza frecvent, utilizatorul trebuie sa faca
variante proprii tehnologice la simbolurile din 1981 in concordanta cu
tehnologia reala a lucrarilor sale (varianta 0 a simbolului din NOR.DAT
raminind reteta din indicatoarele din 1981 iar variantele 1, 2, ...
din TEHNO.DAT fiind retetele proprii ale utilizatorului).
******> "NORME, MANOPERE, UTILAJE, TRA" [ ==>crearea unei variante
tehnologice la o norma prin modificarea consumurilor
din reteta din 1981 ]
-------------------------------------------------------------------------Cum trebuie sa fie o evaluare a unei lucrari
Firmele particulare, antreprizele de executie, de constructii sau de instalatii, au dificultati din ce in
ce mai mari in a gasi lucrari; sunt dezavantajate de regulamentul de licitatie (cifra de afaceri, dotarea cu
utilaje etc.) si de munca la negru, care in ramura constructiilor va fi din ce in ce mai prezenta pentru ca
legislatia actuala face lucrul cu colaboratori mai dezavantajos, atit pentru patroni, cit si pentru
colaboratori.
De aici rezulta ca firmele particulare de executie trebuie sa detina un instrument de evaluare care
sa aiba trei calitati: automat, precis si transparent cu care sa poata evalua eventual o lucrare chiar inainte
de licitatie (evaluarea sa se faca in mod transparent in fata clientului, fara caiet de sarcini, fara
antemasuratoare).
Evaluarea automata, precisa si transparenta nu o putem face decit daca avem la dispozitie un soft
de proiectare asistata, utilizat de catre executant.
Evaluarea trebuie sa fie:
- automata in fata posibilului client, pentru a putea prezenta rapid mai multe variante de oferta
(scenarii) pe loc, eventual fara caiet de sarcini inainte de licitatie.
- corecta; din cauza ca nu se gasesc lucrari si trebuie sa lasam din pret, dar nu putem subevalua
lucrarea;
- transparenta, pentru a face impresie buna in fata clientlui;acesta va vedea ca: - efectul
modificarilor asupra lucrarilor e calculat corect,
- valoarea lucrarii calculate automat are acoperire tehnologica si inginereasca.
Principii de respectat de catre utilizatorul de DOCLIB
Va prezentam citeva principii extrem de importante pe care trebuie sa le respecte utilizatorii de
DOCLIB.
- Bazele de pret sa fie create pe zone (in functie de amplasamentul lucrarilor si nu pe devize sau
investitii).
- La calcul deviz se retin automat in deviz preturile unitare ale articolelor calculate in functie de
preturile momentului care erau in baza de pret sau la furnizorii "locali" ai bazei sau la furnizorii
"speciali" dati la generarea devizului.
- La un deviz calculat si contractat nu mai avem voie sa facem calcul deviz niciodata in viata
acelui deviz, pentru ca baza de pret sau furnizorii evolueaza ca preturi si astfel am strica preturile unitare
calculate la articole in preturi de referinta.
- Este total interzis sa se dea calcul deviz inainte de situatia de plata.
- Pentru a face situatii de plata conform cu ordinul 553 utilizatorul trebuie sa realizeze patru
lucruri:
- devizul sa aiba luna de referinta corecta;
- cele trei fisiere cu brutul pe economie, carburantul sau energia la utilaje, carburantul la
transporturi sa aiba date corecte;
- de la contractarea devizului sa nu se mai fi facut nici un calcul de deviz;
- in baza de pret sau la furnizori, preturile sa fie de ultima ora.
In mod inexplicabil 95% din utilizatorii de DOCLIB, fac in mod total inutil !!! trei operatii
consumatoare de mare volum de munca si anume:
1. fac cite o baze de pret pt. fiecare lucrare
2. in aceasta baza se chinuie sa puna preturile de la momentul
ofertei (contractarii)
3. aceasta baza o pastreaza cu mare grija si sfintenie incuiata cu
sapte lacate.
Sa explicam inutilitatea celor trei operatii: inutilitatea operatiilor 1 si 2 rezulta din capitolul 'Preturi
la furnizori'. Pastrarea bazei de pret cu preturi de contract ale lucrarii este total inutila deoarece la
calcul deviz s-au retinut oricum in deviz (in preturile unitareale articolelor) preturile de la oferta si in
plus extrasul de materiale, la cerere, afiseaza sub pretul la zi al materialului si pretul de oferta. De
retinut ca pt. decontarea conform ordinului 553, oricum extrasul de materiale si in preturi de contract
nu este necesar deoarece valoarea materialelor in pret oferta in situatia de plata rezulta din suma
preturilor unitare de materiale ale articolelor din situatie (intrind apoi in calculul coefic. de crestere
materiale). Extrasul de materiale si in pret oferta ar fi util doar beneficiarului pt. a vedea la ce materiale
s-a schimbat pretul ca sa ceara factura de justificare. Cum extrasul iese automat si cu preturi oferta la
cerere, rezulta evident si clar inutilitatea totala a pastrarii unei baze de pret cu preturi oferta.
Generarea de materiale noi:
Daca vrem sa generam o grupa de materiale noi (de exemplu 15 membrane AXTER) avem de
facut urmatoarele operatii:
- scriem pe o coala de hirtie denumirile celor 15 materiale noi;
- cu functia de cautare a programului "MATERIALE" din meniul principal cautam o zona de
materiale din aceiasi categorie(in cazul nostru materiale hidroizolante) din nomenclatorul MAT.DAT;
- in zona respectiva alegem 15 coduri libere de materiale (intre 2 coduri de materiale vechi COCC
exista 8-12 pozitii libere) pe care le atribuim celor 15 denumiri de materiale noi;
- incepem incarcarea in MAT.DAT incepind cu ultimul de pe hirtie (pentru ca atunci cind dam la
generare informatia de inlantuire "cod material urmator", materialul urmator sa fie deja generat)
(incarcam de la coada la cap).
- informatia "cod material urmator" este obligatoriu de dat la generarea materialelor pentru ca ea
realizeaza inlantuirea materialelor in grupa (la ultimul material de pe foaie nu se da aceasta informatie,
ne existind dupa el alt material)
- OBLIGATORIU ! la materialele noi incarcate de utilizator primul caracter din denumire trebuie
sa fie a-rond (coada de maimuta)
- pentru a putea gasi usor prin denumire aceste materiale noi atunci cind generam devize, este
necesar sa generam si un pointer de cautare prin denumire pentru aceste 15 materiale noi;
- pointerul se genereaza cu functiunea "GENERARE POINTER PENTRU CAUTARE
MATERIALE" de la "ALTE FUNCTIUNI " din meniul principal.
Pointerul are structura:
- codul primului material din cele 15 de pe foaie;
- 1 spatiu;
- denumirea pointerului (o denumire care sa fie sugestiva pentru utilizator pentru a califica
aceasta grupa de
15 materiale).(aici de exemplu:MEMBRANE HIDROIZOLANTE AXTER)
- La generarea devizelor, pentru a gasi unul din cele 15 materiale noi, la calificare dati partii din
2,3,4 cuvinte din denumirea pointerului, iar apoi, pentru a alege efectiv unul din cele 15 materiale dati
sageata in jos.
Dezvoltari functionale in versiunea DOCLIB 31
Defalcare valori pe categorii de executanti
Valorile din Formulare C2 si C3 prevazute in OUG nr. 60/2001 pot fi defalcate pe urmatoarele
categorii de executanti:
- Lider asociatie (Executantul principal)
- Asociati
- Subcontractanti
Pentru a obtine acest lucru,utilizatorul trebuie sa efectueze urmatoarele operatii:
1. Intretinerea Nomenclatorului de Executanti, in "Functiuni Speciale" si "Nomenclatoare Furnizori si
Executanti".
Executantulare urmatoarele atribute:
- Cod
(Numar intre 1 si 1000)
- Denumire (max. 50 caractere)
2. Atasarea Executantului la fiecare Deviz, in "Devize/Articole"
Utilizatorul trebuie sa declare (tasta F7):
- Cod Executant
- Calitate Executant:
L = Lider asociatie
A = Asociat
S = Subcontractant
Lucru cu tichete de masa
Fiecare deviz poate fi calculat "cu tichete de masa" sau "fara tichete de masa". Regimul se stabileste la
introducera devizului (optiunea "Devize/articole" din meniul principal, ecranul 1 - partea fixa) cu tasta
F9. Pentru calculul automat al tichetelor de masa este necesar sa introduceti valoarea tichetului. Pentru
aceasta selectati optiunea "Salarii medii si preturi carburant" din meniul de functii speciale, apoi
"Valoare tichete de masa". Programul va lucra cu valoarea tichetului corespunzatoare DATEI DE
REFERINTA a devizului (data la care sunt valabile preturile din oferta). Aceasta e pusa automat de
calcul devizsi se poate modifica pe la optiunea "Decontare si incasare productie"din meniul de functii
speciale.
Versiunea 31 a DOCLIB-ului pune la dispozitia utilizatorului trei noi facilitati datorita carora
consideram ca produsul DOCLIB face un mare pas inainte.
Aceste noi trei facilitati sunt:
1. Posibilitatea ca in baza de pret la un material sa vedem furnizorii care il livreaza si pretul respectiv
[furnizori locali (declarati de utilizator) sau din tara (existenti in colectia BFUR cu preturi intretinute
la zi pe INTERNET)].
2. Posibilitatea ca la momentul introducerii articolului in deviz utilizatorul sa aiba acces la toate cele
trei functiuni esentiale ale DOCLIB-ului de descriere a unei lucrari: desenul, algoritmul, reteta.
3. Posibilitatea utilizatorului de a face "simulari", facilitate extrem de utila in proiectarea asistata (cu
ajutorul careia in procesul de simulare utilizatorul poate 'sesiza' o anumita stare tranzitorie a obiectului
sau fenomenului studiat, stare care este optima dupa un anumit criteriu sau indeplineste o conditie
ceruta).
Este de mentionat ca daca ne propunem sa descriem cat mai complet lucrarea din punct de vedere
ingineresc si tehnologic cu cele trei elemente
oferite de DOCLIB (reteta, algoritmul, sectiuni desenate) utilizatorul poate descrie (defini) o "unitate de
proiectare UP" (ex.: un stalp, grinda, planseu,perete etc...). O unitate de proiectare UP este deci
ansamblu: desen, articole atasate desenului cat si descriptorii articolelor atasate care au drept operanzi
cotele de pe desen. Cu ajutorul unitatilor de proiectare UP pe care utilizatorul si le face pe specificul
activitatii lui, evaluarea economica este obtinuta complet automat si in mai multe variante (scenarii).
Cu alte cuvinte daca in timpul generari unui deviz, daca de exemplu utilizatorul are de calculat un
perete pe loc el poate desena una, doua, trei sectiuni ale peretelui apoi va introduce in deviz articolele de
zidarie, tencuiala, gled, zugraveala, placare cu faianta dandu-le acestora apartenenta la desenul
respectiv. Apoi cu ajutorul functiunii de redactare algoritmi LIDES scrie in dreptul fiecarui articol
formula cu care calculeaza cantitatile articolelor in functie de cotele de pe desen si apoi da valori
concrete la "variabilele cote" de pe desen. In acest moment programul calculeaza automat cantitatile
articolelor si redeseneaza pe ecran la scara desenul. Daca alta data in alta lucrare utilizatorul are nevoie
sa calculeze un perete de acest tip, tastand codul desenului "perete" programul aduce automat si in acest
deviz desenul cu toate sectiunile sale cat si cele patru articole atasate desenului inclusiv algoritmii
(descriptorii) corespunzatori articolelor. Apoi dand noile valori numerice la variabilele cote de pe
desenul "perete" in acest deviz utilizatorul obtine automat incadrarea, calculul cantitatilor articolelor si
desenul la scara si in acest deviz (deci posibilitatea de refolosire a muncii de evaluare a Unitatii de
Proiectare UP).
In legatura cu functiunea de "simulare" a DOCLIB-ului facem urmatoarele precizari:
Un desen parametrat bine definit are o parte din segmentele si unghiurile lui cotate cu nume de variabile.
Unele dintre "variabilele cote" pot avea asociati descriptori care le calculeaza valoarea in functie de
anumite elemente dindesen ("cote de intrare"). O "variabila cota" cu descriptor devine "cota rezultat"
(de iesire) si nu mai poate primi valoare la calculul instantierii caci valoarea ei e calculata de
descriptorul asociat. In concluzie desenul e format din elemente cotate si elemente necotate. Elementele
cotate de pe desen sunt de doua feluri: de intrare si de iesire (rezultate). Functia de simulare a DOCLIBului permite urmatoarele:
- Marcarea variabilei de simulare (una dintre cotele de intrare pentru a deveni "maneta de simulare")
(marcarea se face cu tasta F9 in timp ce suntem in functia I de "instantiere" a desenului UP (programul
automat incrementeaza sau decrementeaza valoarea numerica a variabilei cote marcate atat timp cat
tinem apasate sagetile <- , -> de pe tastatura, desenul animandu-se.
- Marcarea "pentru afisare" a unora dintre elementele "necotate" ale desenului (segmente, unghiuri si
suprafete de circuite inchise) (marcarea se face cu F10 pentru segmente sau cu Alt+F10 pentru
suprafetele circuitelor in functiunea de instantiere I. In procesul simularii (animarii desenului)
programul afiseaza permanent in coltul din stanga jos al ecranului valorile numerice prin care trec
elementele necotate marcate "pentru afisare".
2. DEVIZ GENERAL
2.1 Specificatii de utilizare
DEVIZUL
08.07.1995 .
Valorile atasate celor 21 de randuri din DEVIZUL GENERAL se declara de catre utilizator ,fiind
grupate pe 3 coloane:
- Valoarea totala fara TVA
- Valoarea supusa licitatiei
- Valoarea de C+M (unde este cazul)
In plus VIZULUI
- Entitatea achizitoare
- Proiectantul
- Elemente atasate proiectului ( Numar , Faza )
- Numele persoanelor care semneaza (Director tehnic , Sef proiect ,
3. REDUCEREA
3.1 Descrierea problemei:
Aproximativ 50% din materialele din nomenclatorul de materiale nu se mai si instalatii.
De asemenea, 10000 de materiale noi reprezentind noile tehnologii nu exista
O parte din aceste materiale noi, in functie de necesitati, fiecare utilizator si le-a introdus in
MAT.DAT cu functiunile programului DOCLIB, din pacate, fiecare cu codificarea lui. Ar fi fost de dorit
o codificare unica pe toata ramura constructiilor pentru aceste materiale noi; cum insa acest lucru este
mai greu de realizat pentru moment, oferim pina atunci constructorilor solutia descrisa mai jos.
In versiunea DOCLIB D15i utilizatorul are posibilitatea de a intretine o colectie de intervale de
coduri de materiale, fiecarui interval fiindu-i asociat codul materialului inlocuitor (reprezentantul intervalului).
De asemenea, in D15i avem la dispozitie o functiune care la comanda, pe indicatoarele dorite,
inlocuieste automat materialele din reteta care apartin unui interval de coduri de materiale, cu materialul
inlocuitor din fisierul de intervale de coduri si materiale inlocuitoare.
Intervalele de coduri si inlocuitorii acestora, sunt retinute in fisiere gestionate de utilizator.
Prelucrarea de modificare automata a retetelor in sensul descris mai sus se face pornind de la
fisierul NOR.DAT ,care ramane nemodificat,prin actualizarea fisierului NORN.DAT cu modificarile
respective.
Din acest ficare a retetelor sa copiati fisierul NOR.DAT original in fisierul de
Norme modificate NORN.DAT.
Aceasta functiune permite ca sa obtinem doua lucruri:
- micsorarea drastica a numarului de materiale cu care va lucra utilizatorul (de aproximativ 100 de
ori) (ex:utilizatorul nu foloseste cele 500 de feluri de ciment din nomencletor - majoritatea nici nu se
mai fabrica - ci doar citeva feluri de ciment)
- imbunatatire continutului acestui nomenclator de materiale (aducerea la realitate a nomenclatorului;
va contine materialele cu care se
lucreaza in realitate si noile tehnologii)
- actualizarea automata a indicatoarelor (inlocuirea automata a materialelor din retetele de indicator
aflate intr-un interval cu materialul
inlocuitor din fisierul cu intervale de coduri)
Pentru completat lucrarilor sale iar aceste materiale noi introduse de utilizator au fost introduse
golurile dintre materialele existente in nomenclatorul COCC din cele 5 volume albastre).
Daca utilizatorul are si devize pe stil vechi (Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, 449) atunci va lucra
cu doua colectii de indicatoare: cea clasica (NORV.DAT) si cea cu noile tehnologii (NORN.DAT).
Utilizatorul are in sarcina ca in timpul prelucrarii numai unul din fisiere sa se numeasca NOR.DAT.
Deoarece intervalele cu coduri de materiale si inlocuitori se pastreaza imbunatati sau completa
aceste intervale adaugind alte intervale, ajungind astfel in timp sa lucreze cu un numar mic de coduri de
materiale atit in DOCLIB cit si implicit si in CONTLIB8, datorita legaturii automate DOCLIB
-CONTLIB.
3.2 Specificatii de utilizare:
S1. Pot
S2. Un fisier de Intervale poate fi folosit pentru a modifica unul
sau
S3. Utilizatorul declara numele fiecarui fisier si in fiecare fisier
declara :
Observatii:
- Intervalele nu trebuie neaparat sa fie disjuncte ( pot sa aiba portiuni comune ).
- 'Inlocuitorul' este declarat fara restrictii (poate sau nu sa apartina intervalului de coduri de
materiale pe care le inlocuieste).
Singura conditie este ca 'Inlocuitorul' sa apartina fisierului MAT.DAT .
- 'Indicatorul' poate fi 'Spatiu' ; in acest caz intervalul de materiale si 'reprezentantul' sunt valabile
pentru toate Indicatoarele.
- 'Capitolul de Indicator' poate fi 'Spatiu' ; in acest caz intervalul de materiale si 'reprezentantul'
sunt valabile pentru toate Capitolele din Indicator.
S4. Intr-o prelucrare modificarea se face pentru un anumit Indicator declarat de utilizator.
Indicatorul se declara prin Codul sau
( maximum 3 caractere )
Nu este necesara alinierea la dreapta a celor 3 caractere.
Exemplu: Indicatorul "C" se poate declara: 'C ' ' C ' sau ' C'.
S5. Pentru Indicatorul declarat de utilizator se parcurg Normele din toate Capitolele acestuia,iar
pentru fiecare Norma se analizeaza reteta acesteia din punct de vedere al apartenentei fiecarui material
la un anumit Interval.
Exemplu:
Sa consideram o Norma din Indicatorul "C" si Capitolul "A". Pentru fiecare material din reteta
acestei Norme exista urmatorul sistem de prioritati de alegere a 'Reprezentantului' care va inlocui
materialul respectiv:
Prioritatile se considera in ordinea importante astfel: P1 , P2 ,P3 ( P1 este cea mai importanta).
Exemplul dat este general si se aplica la toate Indicatoarele si la toate Capitolele acestora.
3.3 Specificatii de operare:
S1. Utilizatorul se pozitioneaza in directorul DOCLIB15
S2. Se tasteaza comanda:
>MODNOR
S3. Dupa tastarea comenzii , pe ecran apare un meniu cu 2 optiuni:
[1] Intretinere Fisiere de Intervale de coduri de Materiale
[2] Modificare Retete Norme pe Indicator
Se selecteaza functiunea dorita si se procedeaza conform Specificatiilor de utilizare.
S4. Prelucrarea [2] se face cu 2 fisiere de Norme:
- Fisierul sursa de Norme Vechi , cu numele NOR.DAT
- Fisierul destinatie de Norme Modificate , cu numele NORN.DAT
In urma prelucrarilor succesive fisierul NOR.DAT ramane nemodificat iar
Important:
Inainte de a incepe procesul de modificare a Retetelor Normelor fisierul NOR.DAT trebuie copiat
in fisierul NORN.DAT . Ulterior acestei copieri sunt interzise orice gen de modificari atat in fisierul
sursa NOR.DAT cat si in fisierul destinatie
NORN.DAT , din cauza posibilitatii aparitiei unor decorelari intre acestea.
Evident,fisierul NORN.DAT poate fi modificat succesiv numai prin prelucrarea [2].
1. Nomenclator de Furnizori de Materiale
------------------------------------In biblioteca DOCLIB,incepand cu versiunea D15 este disponibil Nomenclatorul de Furnizori de
Materiale.
Furnizorii sunt declarati de utilizator si sunt retinuti in fisierul TERTI.DAT,utilizat si de alte sisteme
de programe din sistemul integrat
INTCON.
Mod de operare:
- Ne plasam in directorul DOCLIB;
- Tastam comanda Z (lansarea procedurii Z.BAT);
- Selectam din meniul principal functiunea "Functii speciale";
- In meniul aparut selectam functiunea "Furnizori de Materiale"
Dupa aceasta apare pe ecran un meniu cu 2 optiuni:
1.1
1.2
Optiunea 1.1 (Formatare) se alege o singura data ,la inceput,pentru formatarea spatiului fizic al
fisierului TERTI.DAT.
Optiunea 1.2 (Intretinere) se alege pentru actualizarea Nomenclatorului de Furnizori.
1) Coeficient Materiale
2) Coeficient Transport
3) Coeficient Manopera
4) Coeficient Utilaje
Din aceste motive,pentru implementarea versiunii DOCLIB D14 este
necesar sa reconsiderati vechile Seturi de Coeficienti astfel:
- Interogati fiecare Set
- Modificati valorile coeficientilor,tinand cont de noua ordine
de memorare a acestora
- Salvati Setul
3. Procedura
--------------------------------------------------------------------spatiului
--------------------------------------------------3.2 Lansarea in executie:
- Ne plasam in directorul DOCLIB
- Tastam comanda REDISP
Dupa lansarea in executie,se petrec urmatoarele:
- Se emit pe ecran doua anunturi catre utilizator,de forma:
- Se poarta un dialog cu utilizatorul,care declara numarul de
blocuri de 512 octeti care vor constitui spatiul fizic de redispersare a noului fisier DEV.DAT .
Dimensiunea implicita propusa este cea a vechiului fisier,dar
utilizatorul poate declara o noua dimensiune,dupa ce s-a asigurat
ca exista sufucient spatiu pe hard disk.
Dupa terminarea executiei,vechiul fisier este disponibil sub numele
DEVV.DAT,urmand ca ulterior el sa fie sters cu comanda DEL.
Rezultatul redispersarii este memorat in fisierul REDISP.LOG .
Din motive de securitate a datelor,executia programului REDISP se
va efectua o singura data.
Totusi,utilizatorul poate forta repetarea prelucrarii,relansand din
nou comanda REDISP.
Dupa relansarea comenzii,pe ecran apare mesajul:
" Fisierul DEVV.DAT exista ! "
si in
alegerea uneia dintre optiunile:
" NU. Se pastreaza DEVV.DAT "
" DA. Suprascriere DEVV.DAT ".
3.4 (Versiunea 16.2)
LG_AUTO.EXE: Innodare Automata A Inelelor Obiectelor
-----------------------------------------------------
DIMENSIUNE DEV.DAT:
OBSERVATII:
----------1) In situatia ca sunteti utilizator vechi al produsului DOCLIB, si
ati luat o versiune
noua,atunci,dupa restaurarea noii biblioteci,
stergeti fisierele DEVGOL.DAT, OBIGOL.DAT,
EXTGOL.DAT (nu va folosesc).
2) NU SE STERG FISIERELE OBI.DAT , DEV.DAT , EXT.DAT INDIFERENT DE
INCIDENTELE CARE APAR PE PARCURS.
Prin actionarea tastelor:sageata sus , sageata jos ,pgup,pgdown, ctrl/pgup , ctrl/pgdown se muta
cursorul in vederea vizualizarii intregii liste de stadii fizice. Prin actionarea tastei Esc se revine pe
obiectul de la care s-a
2.2 GENERARE de INVESTITIE si OBIECT
Aceasta operatie consta in ADAUGARE de noi elemente ( nu se pot insera printre cele existente).
Modalitatea de adaugare este urmatoarea: cu ajutorul tastei sageata jos" dreptunghiul elemente.Daca se
actioneaza in continuare tasta sageata jos ,pe penultima linie a ecranului apare mesajul " Vreti sa
generati investitia ( obiectul) Nr. nn In " Obi.dat " ?[Y/N]: ". La raspunsul :"Y" pe ecran se deschide o
noua pozitie cu nr.crt crescut cu 1 ,iar pe penultima linie apare un mesaj ajutator:" Tastati codul ....."
Daca codul investitiei introdus este 9999999 ,automat codul scurt va fi 9999 iar denumirea " NORME
COMPUSE "
2.3 ACTUALIZARE DENUMIRE de INVESTITIE si OBIECT
Aceasta operatie se realizeaza astfel:
- se ajunge pe jos , enter (pentru a ajunge pe un nivel inferior al structurii: Investitii - Obiecte - Devize )
- se actioneaza tasta sageata dreapta si "dreptunghiul verde" ajunge pe cimpul "denumire".Se intra in
regim "editare cimp" actionind tasta Enter. Dupa terminarea operatiei prin actionarea tastei Enter se
"aprinde dreptunghiul verde",iar prin tasta sageata stinga se ajunge pe primul cimp (nr.crt).
Obs. Nu se pot modifica codurile "lungi" (nu se pot sterge Investitii sau Obiecte )
3. DEFINIRE
- COEFICIENTI pe CATEGORII de LUCRARI
- UNITATI de MASURA
- SEMNIFICATIE COEFICIENTI in recapitulatia devizului analitic si a situatiei de plata
Se realizeaza prin lansarea in executie a programului COEF .
> coef
Pe ecran
" Coef.cat.lucrari Unit. mas. Semnif.recapit. Exit "
Cu sageata-stinga-dreapta si Enter se selecteaza entitatea dorita.
a) Daca s-a selectat :" Coef.cat.lucrari " apare ecranul:
Profit:
Cota chelt.indirecte:
Coef.1
Coef.Cas:
Fond dezvoltare agricultura:
Coef.manop.utilaj:
Coef.2 (ajutor somaj...):
Coef.3
Coeficientii 1, 2, 3 si 4 actioneaza in mod diferit in functie de ultimul
Pentru devize cu ultimul caracter din cod 8:
Coeficientul 1 se aplica la manopera.
Coeficientul 2 se aplica la manopera (semnificatia fixa - ajutor de somaj).
Coeficientul 3 se aplica la manopera.
Coeficientul 4 se aplica la total deviz.
Pentru devize cu ultimul caracter din cod 0:
Sint 4 coeficienti disponibili. In paranteza e sugerata semfificatia acestora.E
coeficienti selectind din meniul principal " Semnif.recapit. ".
Semnificatia standard a rindurilor din recapitulatia devizului analitic sau a situatiei de plata este
urmatoarea:
-1- RETRIBUTIE MAISTRI iar coeficientul 1 este cel ce in recapitulatia se
-2- AJUTOR DE SOMAJ iar coeficientul 2 este cel ce in recapitulatie se aplica asupra
manoperei totale.
-3- PENSIE TARANI COOPERATORI iar coeficientul 3 este cel ce se
aplica la valoarea
totala a devizului sau situatiei de plata.
-4- HANDICAPATI SAU ALTE CHELTUIELI iar coeficientul 4 este cel
ce se aplica la
valoarea totala a devizului sau situatiei de plata.
Cunoscind modul de actiune a celor 4 coeficienti, se pot face diverse alte combinatii tulatie.Astfel
alaturi de Retributie maistri se poate aseza si Organizarea
de santier
si modificind a doua oara
valoarea coeficientului 1(valoarea va fi suma coeficientului de retributie maistri si a coeficientului de
organizare de santier pe
b) Daca s-a selectat :" Unit. mas. " apare ecranul:
Cod unitate de masura:
Denumire unitate de masura:
c) Daca s-a
Nr.coef.:
Semnificatie coef.:
(Nr.coef. intre 1 si 4 , citi sint in ecranul ce apare selectind"' Coef.cat.lucrari ").
Pentru
Uneori cautarea prin sageti este dificila, si atunci exista posibilitatea cautarii materialului dorit
printr-o anumita calificare.
Aceasta constitui criteriu de regasire in cadrul materialelor din lista anexa respectiva.Odata ce se
tasteaza primul caracter diferit de sageata
'Denumire:' si apoi caracterele ce constituie calificarea. Odata terminata calificarea, programul cauta
singur in denumirea materialelor din lista respectiva sirul de caractere tastate (linga textul "Denumire:"),
afisind pe ecran:codul, denumirea, unitatea de
masura si pretul aferent materialului gasit. Daca
materialul afisat
este cel dorit,atunci el este selectat prin apasare pe ENTER, daca nu este ractere.
Detaliere norma compusa ,material sau norma.
In cazul in care se tasteaza F4 pe pozitia unei norme compuse are loc respectiv in care sint,
deasemenea, posibile aceleasi functiuni.
In cazul in care se tasteaza F3 pe pozitia unui material sau norme
se afiseaza in partea de jos a
ecranului denumirea si unitatea de masura corespunzatoare.Acelasi lucru este valabil si pentru
materialele si normele din cadrul unei norme compuse detaliate.
Tastarea <cr> la tip prelucrare in continutul detaliat al unei
norme compuse comuta programul in
partea principala de afisare articole, in aceiasi pozitie in care s-a facut detalierea normei compuse.
Foarte important: Pentru orice tip de prelucrare dialogul cu programul se poarta pe baza pozitiei de
pe ecran a articolului din stadiul fizic marcat ,pozitionarea marcajului realizindu-se cu
ajutorul tastelor functionale "Sageti",comutarea paginii active realizindu-se cu tastele pgup si pgdn.
Daca se tasteaza sageata sus pe primul articol din ecranul curent si mai exista articole din deviz care
nu sint in ecranul curent,programul defileaza in jos cu cite un articol pina cind se ajunge la primul
articol din
La fel se procedeaza in cazul tastarii sageata jos la ultimul articol din ecranul
sint articole
necuprinse in ecranul curent.
Se poate defila la nivel de ecrane daca se foloseste Page Up,Page Down.
Daca se tasteaza <cr> in cadrul unei norme compuse detaliate se revine in partea principala a
articolelor.
Daca se tasteaza <cr> in partea principala a articolelor inseamna ca s-a terminat generarea articolelor
stadiului fizic respectiv programul revenind in (modificare,salvare,abandonare).
In cazul functiei de adaugare articole se pastreaza aceasta functie
(aceasta functie avind
preponderenta cea mai mare in generarea articolelor) pina in momentul in care la cimpul Nr.crt. se
raspunde prin tastarea <cr>.
' Nr.
Unde <nr> este numarul curent al articolului de maxim 2 caractere numerice.
' Simbol articol:'
<simbol>
unde simbol
sau codul de 7 caractere numerice ptr. materiale sau codul normei compuse (6 caractere din care
primul e obligatoriu $ iar restul caracterelor sint numerice).
Daca la adaugarea unei noi componente a devizului nu se cunoaste simbolul normei de deviz,normei
compuse sau codul materialului, atunci la <simbol> se actioneaza tasta <Sageata Jos>.
Dupa aceasta,in partea inferioara a ecranului se deschide o fereastra in care utilizatorul poate selecta
una din urmatoarele optiuni:
4.1 Optiunea 'MATERIALE' - permite cautarea prin denumire a unui cod de material.
Dupa selectarea acestei optiuni,apare pe ecran: 'Denumire material:',
unde se
Pe ecran apare vizualizat materialul cautat(cu cod, denumire, unitate
Se pot vizualiza in continuare (prin sageti sus,jos)materialele
pina cind se ajunge la materialul al
carui cod se doreste introdus
in deviz atunci se tasteaza Enter dupa care se revine automat cu
codul selectat continuindu-se cu cantitate articol.
Uneori cautarea prin sageti este dificila, si atunci exista posibilitatea ca odata ajuns pe materialul de
inceput al grupei solicitate prin denumire, sa se poata continua calificarea in cadrul grupei respective,
tastind direct cuvintul de continuare a calificarii. Odata ce se tasteaza primul caracter diferit de sageata
in sus, sageata in jos, ENTER sau ESC, apare pe ecran 'Denumire:' si apoi caracterele ce constituie
continuarea calificarii. Odata terminata calificarea, programul cauta singur in denumirea materialelor din
<spor>
<spor>
<spor>
Unde <spor> este sporul de materiale,manopera,respectiv utilaje (eventual semn,1 intreg si 3 zecimale
separate prin punct);daca articolul nu are unul dintre sporuri se tasteaza de fiecare data <cr>.
Daca nu se doreste nici un spor , atunci la <rasp> se apasa pe Enter.
In caz ca norma are materiale neexplicitate, programul va invita sa le explicitati astfel:
Comunicati un material din lista: in care se precizeaza codul listei de materiale neexplicitate si tipul materialelor
In continuare se solicita prin mesajul:
Completati codul:
in care la pozitia de cod se specifica primele 2,3 cifre ale codului si se poate continua:
-cu introducerea urmatoarelor cifre ale codului de material daca se cunosc acestea, programul
preluind automat acest material.
Acest rest de cod poate fi urmat de literele B,C in cazul in care
se doreste modificarea
consumului specific sau cantitatii(varianta A
este implicita).
-cu tastarea <enter> cind se intra in dialogul privind lista de
materiale, prin mesajul:
Tastati nr.pozitie lista sau L(B,C) sau <enter>:
la care daca se raspunde:
-cu <enter> se renunta la preluarea materialelor din aceasta lista
-cu L se afiseaza continutul listei de materiale din care se specifica pozitia
in
lista,
codul
materialului, denumirea materialului, denumirea unitatii de masura;
Cu ajutorul sagetilor sus,jos va puteti pozitiona pe intreaga lista de materiale, pozitionare marcata
prin dreptunghiul verde in cimpul numarului pozitiei in lista;
Selectia materialului dorit se face prin tastarea <enter> dupa pozitionarea pe acest material;
Daca doriti sa renuntati la materialele din aceasta lista puteti
tasta <Esc>;
Daca raspunsul L este urmat de una din literele B,C (varianta A este implicita) se poate
modifica consumul specific sau cantitatea -<numar> se precizeaza direct numarul pozitiei in lista a
materialului dorit acesta fiind preluat direct de program;
Daca <numar> se continua cu B,C (varianta A este implicita) se poate
Varianta de
- blanc sau "A" varianta clasica de obtinere a cantit. din cantitatea articolului din care provine (cel
anterior introdus) inmultit cu consumul specific al listei materialului neexplicitat din cadrul normei
- "B" -ce in norma din
- "C" -ce
Observatie. Exista liste anexe care nu pot fi apelate prin Nr. pozitie in cadrul listei anexe. Pentru
acestea se completeaza radacina de 2, 3 sau 4 cifre cu codul materialului dorit sau se adauga noi articole
astfel:
-la listele anexe 10801, 10802, 10803, 10804, 10805 se pot introduce articole de tip DZ
-la listele anexe 10620, 10621, 10622, 10623 se pot introduce articole de tip H1Z
Observatie. Daca in componenta unei norme noi, exista materiale marunte, (codificate cu coduri intre
7800000 si 7899999) acestea devin articole explicite in colului din care provine si procentul ce-l
reprezinta fiecare material marunt. Procedam astfel pentru a da posibilitatea beneficiarului sa verifice pe
constructor ca nu a modificat procentul acordat materialului marunt in norma.
In cazul in care cod deviz exista in baza de date partea fixa a acestuia este afisata anumitor cimpuri pe
care fixarea se face cu ajutorul sagetilor.
Regimul de plimbare cu ajutorul sagetilor este semnalat de incadrarea cimpului curent in culoarea
verde.
Tastarea unui caracter in cimpul curent da posibilitatea modificarii (cu ajutorul din acest cimp.
Intrarea intr-un cimp este semnalata prin stingerea culorii verde a cimpului curent dupa care se pot
face modificari in continutului cimpului respectiv.
Tastarea <cr> da posibilitatea de comutare in nivelul de plimbare cu ajutorul sagetilor la alt cimp fapt
semnalat prin aprinderea culorii verzi pe cimpul curent.
Daca se doreste comutarea in partea variabila de articole se tasteaza sageata jos pina in ultimul cimp
pe ecran (numai in regim de plimbare cu sageti semnalat prin culoarea verde pe cimpul curent)si in
continuare inca odata sageata jos asteptindu-se afisarea partii variabile.
Tastarea <F5> in partea fixa sau variabila conduce la salvarea devizului curent(generat sau modificat)
dupa care programul cere un nou cod deviz.
Tastarea pe cod deviz <Esc> sau <cr> termina programul.
In cazul in care cod deviz exista in baza datele corespunzatoare sint afisate in cimpurile specifice, in
partea de sus a ecranului se afiseaza marcajul MODIFICARE si cursorul se pozitioneaza pe cimpul
urmator incadrat in fereastra de culoare verde.In aceasta situatie se poate face pozitionarea cursorului cu
fereastra cu ajutorul sagetilor in cimpul dorit pt. modificare.Odata pozitionata fereastra pe cimpul
respectiv tastarea unui caracter forteaza scrierea acestui caracter in cimp(pe prima pozitie in cazul
cimpurilor alfanumerice si pe ultima pozitie in cazul cimpurilor numerice) dupa care pe cimpul
respectiv (caruia i s-a stins culoarea verde)sint posibile corectii la nivelul caracterelor de caractere,
(aceasta comutare se face cu tasta Insert) stergere (tasta Delete).
Se poate intra in modificarea continutului unui cimp (dupa pozitionarea cu ajutorul sagetilor pe el) si
prin tastarea <cr> fapt ce conduce la stingerea culorii verzi.
Si in cazul modificarilor se face controlul cimpurilor modificate, asemanator generarii, prin mesaje
scrise in partea de jos a ecranului.
Terminarea modificarilor intr-un cimp se face prin tastarea <cr> dupa care se comuta in nivelul de
plimbare cu sageti pe cimpuri.
Daca nu se mai fac corectii pe cimpurile din partea fixa si se doresc actualizari pe partea variabila se
tasteaza sageata jos dupa ultima linie(numai in regim plimbare sageti) si se intra in partea variabila.
Tastarea in partea variabila la Tip prelucrare <cr> comuta programul in partea fixa.
Comutarile intre cele doua sectiuni se poate face ori de cite ori se doreste.
Daca se doreste, oriunde in partea fixa(cu exceptia cimpurilor Cod deviz
Cat.luc.,Investitie,Obiect,absolut necesare) si ca raspuns la Tip prelucrare in partea variabila,tastarea
<F5> realizeaza salvarea devizului respectiv in forma existenta.
In cazul modificarilor de devize nu se pot face modificari in cimpurile Investitie si obiect .
Daca in cazul generarii, la introducerea datelor intr-un cimp curent, se tasteaza <Esc>, se comuta pe
nivelul de plimbare cu ajutorul sagetilor(fapt marcat de aprinderea culorii verzi pe cimp) si sint
posibile aceleasi functiuni ca si in cazul modificarii,revenirea in regim de continuare a generarii, se
face prin tastarea <cr> in oricare din cimpurile modificate, programul continuind generarea cu cimpul
urmator de la care s-a facut saltul in regim de modificare.
Daca programul se afla in regim de plimbare cu sageti (culoare verde pe cimpul curent) si se tasteaza
<Esc> programul solicita prin mesajul
" Scrieti in dev.dat devizul" <cod deviz> [Y/N]?
confirmarea de scriere (raspuns Y) echivalent tastarii F5 (care realizeaza direct ,fara
modificarii devizului curent (raspuns N) caz in care nu se face scrierea (pt. generare) sau rescrierea (pt.
modificare) in baza de date.
5. INTRETINERE ENTITATE (fisier) NORME
( GENERARE , ACTUALIZARE , VIZUALIZARE )
----------------------------------------5.1 Norme vechi
--------------Intretinerea Normelor vechi se realizeaza prin lansarea in executie a programului NOR :> Nor <cr>
Acesta permite consultarea(citirea),generarea,actualizarea si stergerea normelor pe fisierul Nor.dat .
Pe ecran apar denumirile cimpurilor continute in inregistrarea"norma".
Simbol norma: - x(12)
intern al normei.
- un simbol de norma
-?
un norma prin denumire
5.1.1 La tastarea simbolului de norma,daca acesta nu exista se intra in starea de Generare ,altfel in
starea de Actualizare . In ambele stari cu ecranul se lucreaza in doua regimuri:
-"editare
taste functionale sageti stinga,dreapta,home,end,del,ins,bs,enter;
-"selectie cimp",considerat nivelul unu(semnalat prin video invers pe continutul cimpului) in care sint
admise tastele functionale sageti sus,jos,stinga,dreapta,f2,f5,esc,pgdn,enter.
Din "editare cimp" (nivelul zero) se trece in "selectie cimp"(nivelul unu- se schimba fondul de afisare
al cimpului).
In starea Generare ecranul intra in regim de "editare cimp" si ramine asa tionind tasta
In starea de Actualizare ecranul intra in regim de "selectie cimp" iar dupa selectarea cu Enter se intra
in "editare cimp" din care iese tot
In starea de Actualizare ,in regimul "selectie cimp" sint acceptate urmatoarele interventii:
- sageti stinga,drapta,sus,jos pentru deplasarea din cimp in cimp;
- F5 pentru retinerea modificarilor in fisier;
- F2 pentru stergerea normei din fisier (cu confirmare);
- Esc pentru marea scrierii in fisier a normei;
-Page Down ( dinea codului.
- O norma are parea fixa si o parte variabila(in functie de codul normei ).Din partea fixa se trece in
partea variabila actionind tasta sageata din partea variabila actionind tasta Esc (in regimul de lucru
ecran "selectie cimp")
- In partea variabila in regim "selectie cimp" se mai poate interveni actionind tastele:
- Ins pentru inserarea unui rind nou inaintea rindului curent (pe care se afla cursorul) dupa care se intra
in regim de "editare cimp" invitindu-va sa introduceti cod de resursa.
- F1 pentru
exemplu: actionez Ins , se deschide o pozitie noua ,se intra in regim de "editare cimp" pe codul de
resursa , ma razgindesc ,actionez F1 , pozitia e stearsa de pe ecran; sau : in regim de "selectie cimp" ma
opresc asupra Enter ),intru
Obs. actioneaza ca Del dar in regim "editare cimp".
- Del pentru stergerea rindului pe care este cursorul( atentie ! stergerea se face fara confirmare )
- F3 pentru pe codul careia este cursorul. Se asteapta actionarea oricarei taste pentru a sterge afisarea
acestor informatii.
- PgDn , PgUp pentru o alta fereastra de resurse.
5.1.2 La tastarea "?" (semnul intrebarii) pe ecran apare " Denumire existente in fisier( atentie ! cu
Litere mari ) Dupa selectie se intra in starea Actualizare descrisa la 4.1.
Pentru gestionarea noilor indicatoare ale INCERC-ului oferim programul NORINC.EXE care, n
meniu este activat la specificatia "Norme INCERC".
In continuare sunt specificatiile de utilizare:
Listarea retetelor normelor componente ale unui deviz
=====================================================
Se apeleaza, din afara meniului, prin comanda DOS
...>LRETETA
Programul produce fisierul LRETETA.LST, similar cu un analitic, dar la care, in plus sunt detaliate
resursele din norme.
5.2 Norme INCERC
----------------
Utilizatorul poate modifica normele INCERC sau poate genera si modifica normele sale proprii.
Dupa introducerea de catre utilizator a unor norme noi, se poate folosi procedura CRENORI.BAT
pentru a reface fisierele necesare cautarii prin cuvinte a acestor norme. Daca nu se executa aceasta
procedura (CRENORI.BAT) normele noi introduse nu se vor putea regasi prin cuvinte.
Procedura CRENORI.BAT se lanseaza manual din sistemul de operare.
Programul NORINC.EXE are urmatoarele functii de baza:
1. GENERARE norma
2. MODIFICARE
3. vizualizare norma
4. cautare norma anterioare/urmatoare n cadrul unui catalog
Ecrane
******
Ecranul curent este mpartit n mai multe zone continnd mesajele de mai jos.
SIMBOL NORMA: KKKCxxXLn
DENUMIRE :
RESURSA DENUMIRE CONSUM
RSTUVYZ ........ iiii.zzzzz
COD UM:ccc
NORMA/GENERARE/MODIFICARE
Unde:
KKK este codul catalogului de norme, unul din codurile:
C,I,S,E,D,H2,L1,P,TS,W3,TC,TF,W2,IZ,FJ,AC,L2,RPS,RPC,RPI,RPE,T
C capitolul A,B,...,Z
xx pagina
X litera X este obligatorie
L varianta A,B,...,Z
n corectia spatiu,1,2,...,9
exemple:
CA01XB catalogul C, capitolul A, pagina 01, varianta B
CA01B este gresit - lipseste X
C
CA1XB este gresit - numarul paginii este 1 n loc de 01
QH01XA8 este gresit - catalog Q inexistent
ccc este codul unitatii de masura (vezi anexa manualului de utilizare)
iiii.zzzzz
RSTUVYZ este codul resursei format din sapte cifre,
cazuri posibile:
R=0 si S sau T diferit de zero:Cod MANOPERA
R=0, S=0, T=0:
Cod UTILAJ
R=1:
Cod LISTA MATERIALE neexplicitata
R=2,3,4,5,6,7:
Cod MATERIAL
RS=78:
Cod MATERIAL MARUNT, caz n care
conumul se da ca fractie zecimala,
de exemplu: 5% se da 0.05
Observatie: Subliniem nca o data ca daca resursa este lista de materiale
neexplicitate (R=1) cod lista se da adaugnd la stnga codului
NORMA+<CR> GENERARE norma NOUA sau INCARCARE norma veche pentru MODIFICARE.
NORMA este de forma KKKCxxXLn de mai sus.
<F3>
<F5>
<PgUp>
<PgDn>
<DEL>
<INS>
Erori
*****
-Daca codul simbolului normei este incorect programul asteapta
introducerea altuia sau apasarea pe <ESC> pentru terminare.
-Daca se ncearca generarea unei norme deja prezente se obtine
mesajul
<Eroare Cod Simbol norma deja prezent>
si se asteapta apasarea unei taste.
Tiparirea Indicatoarelor INCERC.
================================
In starea de Actualizare ecranul intra in regim de "selectie cimp" iar dupa selectarea cu Enter se intra
in "editare cimp" din care iese tot
In starea de Actualizare ,in regimul "selectie cimp" sint acceptate urmatoarele interventii:
- sageti stinga,drapta,sus,jos pentru deplasarea din cimp in cimp;
- F5 pentru retinerea modificarilor in fisier;
- F2 pentru stergerea materialului din fisier (cu confirmare);
- ESC pentru
marea scrierii in fisier a materialului;
-Page Down ( dinea codului.
6.2 La tastarea "?" (semnul intrebarii) pe ecran apare "Denumire material:",invitind la tastarea unei
denumiri de mate rial existent
Dupa selectie se intra in starea Actualizare descrisa la 6.1.
Observatie importanta:
INTEROGARE
dupa denumirea
- apelind programul ANOR ce interogheaza normele dupa denumire.
- apelind programul AMAT ce interogheaza materialele dupa denumire.
Denumirea ce se livreaza programelor Amat sau Anor se da prin cuvinte prescurtate. Daca se solicita
spre exemplu materiale de constructii atunci se tasteaza 'Constr' si pe ecran apar insiruite toate categoriile de materiale de constructii. Se poate continua dialogul cu programul completind ceea ce s-a dat
anterior programului cu caracteristici suplimentare (aparute pe ecran). Daca nu se da programului nimic
suplimantar si se apasa pe se incadreaza in prima categorie (cea explicata prin prima linie de text
aparuta pe ecran).
7. PRELUCRARI SPECIALE asupra devizelor
--------------------------------------a) Programul AF se foloseste pentru operatii de preluare a unui stadiu fizic cu alt cod si eventual la alta
investitie sau/si obiect ,pe tipul de prelucrare P si pentru stergerea unui stadiu fizic din colectie pe
tipul de de prelucrare S.
Dialogul cu lucrare dorit , dupa care se cere codul stadiului fizic asupra caruia vrem sa actionam.
b) SCHIMBARE DE APARTENENTA se realizeaza cu programul SCHIAP mutind un stadiu fizic la un
alt obiect in cadrul aceleiasi investitii sau in cadrul altei investitii.
9. ACTUALIZARE SALARIU TARIFAR ORAR
----------------------------------9.1. Se face cu ajutorul programului de intretinere a fisierului de norme NOR ,caruia ii furnizezi
simbolul de norma de forta de munca (format din: primele 3 caractere sint literele NMB urmate de codul
numeric de 6 cifre a meseriei).Se realizeaza astfel o actualizare punctuala a salariului la fiecare meserie
in parte.
9.2. Modificarea salariului tarifar orar se poate face si cu programul ACTRAM .
Acest program unde in loc de <ram> se poate apasa pe tasta Enter daca se doreste iesirea din program.
Programul solicita 'Salariu orar la categoria cat :' <sal> unde <sal> este un nr.cu cel mult 4 intregi si 2
zecimale; daca la <sal> se raspunde prin Enter atunci la acea categorie la toate meseriile din
cadrul ramurii solicitate, valoarea salariului orar ramine nemodificata.
Acest program toate meseriile din cadrul ramurii solicitate.
9.3. Modificarea salariului tarifar orar folosind un coeficient fata de tariful brut 449 se poate face cu
programul ACTMES.
Programul va solicita coeficientul de modificare a pretului fata de 449.
Programul inmulteste pretul 449+impozitul aferent in anul 1990 (0.17) al fiecarei meserii cu acest
coeficient, declarat de utilizator rezultind salariul orar brut (al zilei).
Coeficientul se va da cu maxim 2 zecimale.
9.4. Modificarea salariului tarifar orar folosind un coeficient fata de tariful net 449 (fara impozit) se
poate face cu programul ACTMESEL.
Programul va solicita coeficientul de modificare a pretului fata de 449.
Programul inmulteste pretul 449 (fara impozitul aferent in anul 1990 - 0.17) al fiecarei meserii cu acest
coeficient, declarat de utilizator rezultind salariul orar net (al zilei), impozitul urmind a se evidentia
separat in recapitulatia devizelor analitice prin modificarea coeficientului din recapitulatie (coeficientul
nr.1 - RETRIBUTIE MAISTRI).
Coeficientul se va da cu maxim 2 zecimale.
10. ACTUALIZARE prin COEFICIENTI a CONSUMURILOR de RESURSE
din RETETA NORMELOR (pe carte si capitol)
Se realizeaza prin utilizarea programului CONS .
Acest program solicita codul alfabetic,republican (de 4 caractere) al cartii+capitolului, si coeficientii de
modificare a consumurilor fiecarei resurse din reteta normelor(efectul acestui coeficient, se manifesta
astfel: se inmulteste consumul existent la fiecare resursa din reteta normelor, cu coeficientul declarat de
utilizator pentru acel tip de resursa, adica material,manopera sau utilaj).Se comunica coeficienti numai
pentru categoriile de resurse
Atentie: coeficientul poate avea maxim 2 zecimale !!!!
11. ACTUALIZARE prin COEFICIENTI a CHIRIEI ORARE la UTILAJE sau a PRETULUI
TRANSPORTULUI AUTO (articole TRA)
fata de pretul 449
Se realizeaza prin utilizarea programului AUTTRA .
Dupa ce ati optat daca modificati pretul utilajelor sau cele de transport auto, programul va solicita
coeficientul de modificare a acelui pret.
Programul inmulteste pretul 449 al fiecarui utilaj sau TRA , cu acest coeficient, declarat de
utilizator.Coeficientul pentru AUT se va dacu maxim 5 zecimale iar cel pentru Tra se va da cu maxim 3
zecimale.
12. ACTUALIZARE prin COEFICIENTI a PRETULUI NORMELOR DE MONTARE DEMONTARE - TRANSPORT ( MDTA , MDTB , MDTC )
Se realizeaza prin utilizarea programului MDT.
Dupa ce ati optat daca modificati pretul MDTA (montare utilaje) sau MDTB (demontare utilaje) sau
MDTC (transport utilaje), programul va solicita coeficientul de modificare a acelui pret.
Programul inmulteste pretul 449 al fiecarui MDT cu acest coeficient, declarat de utilizator.Coeficientul
se va da cu maxim 2 zecimale.
13.COMUNICARE de VARIANTE de PRET de MATERIALE , TRANSPORT AUTO CHIRIE
ORARA UTILAJE
Se realizeaza cu functiunea 'Intretinere baze de pret' din meniul principal.
14. LISTARE
14.1. LISTARE CATALOAGE NORME vechi
A.
Se realizeaza cu programul LISTC listarea cataloagelor de norme de deviz fara preturi unitare
(cod,denumire,unitate de masura,coduri de liste anexe de materiale neexplicitate)
Acestui program i se furnizeaza catalogul + capitolul Alfanumeric de 3 caractere alfanumerice, si in
fisierul CATALOG.LST apar toate normele din catalogul + capitolul solicitat, cu noul cod INFSERV
,cod numeric de 7 cifre), denumirea si unitatea de masura a fiecarei norme.
Dupa terminarea listarii normelor dintr-un catalog si capitol,programul solicita 'Doriti listarea
capitolului ' <Cap> '-----> (d,enter)' unde <cap> este capitolul urmator in cadrul aceluiasi catalog. Se
raspunde cu D daca se doreste listarea si urmatorului capitol din catalog sau se apasa tasta Enter sau
Return pentru terminarea executiei programului.
Daca se doreste listarea fortelor de munca atunci se furnizeaza programului la Daca se doreste
listarea utilajelor atunci se furnizeaza programului la mesajul 'Catalogul+capitolul' valoarea AUT .
1304100.
4444000.
5748100.
42398963.
6255875.
PROFIT:
T O T A L GENERAL DEVIZ:
51087581.
Anexa 24
Anexele 25,26,...,30 se pot obtine fie fizic si valoric fie numai fizic (fara valori).
Anexele 25 si 26 se pot lista din fisierele <Nume1>.LST respectiv
<Nume2.lst>,unde <Nume1>
si <Nume2> sunt declarate de utilizator prin
dialog.
Modul de
OBS. Valorile devizelor din devizul sintetic sunt corecte numai daca la fiecare deviz din raport s-a
executat un analitic sau o anexa 25.
23. GENERARE de EXTRAS de DEVIZ
Se realizeaza cu programul EXD.
Acest program solicita codul stadiului fizic din care se genereaza un alt stadiu fizic care are drept
cantitati de articol restul de executat de la articolele din devizul initial. La devizul initial, din cantitatile
de articol se scade automat restul de executat de la fiecare articol. Codul extrasului de deviz generat
automat,va fi codul devizului initial cu deosebirea caracterului 6 ce este mai mare cu o unitate(ex:daca
devizul initial este AAAA10 extrasul va fi AAAA11)
24. EXTRASE
Extrasele de
24.1 Prin selectarea functiunii 'EXTRASE DE RESURSE' din Meniul de
Rapoarte DOCLIB;
24.2 Prin selectarea functiunii 'ANEXE' din Meniul de Rapoarte DOCLIB
si in
24.3 Prin lansarea in executie a fisierului de comenzi indirecte:
> EX.BAT
<cr>
Dupa selectarea functiunii de editare a Extraselor de resurse,utilizatorul declara numele fisierului
care va contine extrasele,prin dialogul:
Nume fisier listare: <Nume>
Codurile de deviz ce se vor prelucra pot fi introduse in trei moduri:
- punctual
- pe obiecte (toate devizele din cadrul unui obiect )
- pe investitie (toate devizele din cadrul unei investitii )
Nota: Se poate introduce un numar maxim de 300 de coduri de devize.
Se pot obtine mai multe variante de extrase de resurse, functie de cantitatea prelucrata :
- extrase de resurse/cantitatea totala articole
- extrase de resurse/cantitatea cumulata de la inceput lucrare
- extrase de resurse/cantitatea realizata in ultima luna
- extrase de resurse/cantitatea ramasa de realizat
- extrase de resurse/cantitatea programata
La aparitia pe ecran a enumerarii variantelor de extrase, se selecteaza,(prin numarul variantei) tipul de
extras dorit.
In urma lansarii in executie a programului de generare a extraselor,inaintea fazei care se va genera
acest extras.
Se poate alege intre formatul de lucru obisnuit si cel de licitatie (conform Anexei 27).
La terminarea executiei rezulta pe hardisc fisierele:
<Nume>.MAT - Extras de Materiale
<Nume>.MAN - Extras de Manopera
<Nume>.UTI - Extras de Utilaje
<Nume>.TRA - Extras de Transport
Aceste fisiere se vor tipari ulterior cu comanda PRINT .
In extrasul de materiale sint afisate doua preturi posibile ,Orientative si de tip pret Baza. In situatia
cind un material are ambele preturi definite,
Preturile orientative sint marcate astfel :
- Caracterul ' * ' are semnificatia ca pretul a fost modificat
- Caracterul ' ' (spatiu) are semnificatia ca pretul respectiv nu a fost
25. ANALIZA
------------------Se realizeaza cu functiunea 'Intretinere baza de pret' din meniul principal
i s-a atasat codul primului material din acea grupa; aceste denumiri-pointeri realizeaza o
structurare in grupe a fisierului
de materiale si sunt utilizate la cautarea prin denumire a
materialelor cu ocazia generarii dezizelor.)
Listarea se face cu programul LSTMAT.EXE.
La terminarea executiei se listeaza fisierul MAT.LST.
33. LISTARE
--------------------------------------------------Se realizeaza cu ajutorul programului NEXMAT .
Programul cere 'Cod lista:'
<numar sau cr> unde <numar> este codul de 5 caractere al listei
anexe sau se da <cr> daca se doreste iesirea din program.
Programul creeaza fisierul cu numele NMAT.LST .
34. INTRETINERE PRET
INRETINERE PRET pe GRUPE de
MATERIAL
Executia programului Autcof se poate executa sau in sistemul Matlib sau in sistemul Doclib. Daca se
executa in sistemul Matlib fisierul Cofim.dat se va copia in
Fisierul Cofim.dat obtinut in urma executiei programului Autcof poate fi supus unor noi pina la lansarea
in executie a programului Apm care va calcula noile preturi.
Daca in magazia de materiale nu exista nici un reprezentant al grupelor (intervalelor) corespunzatori
Acestia pot fi modificati cu programul Mancof.
Deci stabilirea coeficientilor de crestere a preturilor de materiale fata de << 449
Programul Apm ficienul din coloana << Coef. Nou >> din Cofim.dat astfel:
- grupele de materiale ( intervale ) din Cofim.dat la care coloanele << Coef. Nou >> si << Coef. Exist.
>> difera ,vor fi recalculate , aplicindu-li-se coeficientul de crestere din coloana << Coef. Nou >>;
- grupele de materiale ( intervale ) din Cofim.dat la care coloanele << Coef. Nou >> si << Coef. Exist.
>> sint egale ,nu vor fi recalculate ( ramin cu preturile existente in Mat.dat ).
- materialele din fisierul Cofim.dat ramin cu preturile nemodificate. Daca se doreste modificarea
preturilor materialelor care nu se regasesc in grupele (intervalele) continute in Cofim.dat ,se va apela
programul Mancof si folosind functiile de editare ale acestuia , se vor introduce grupe noi care sa
contina si materialele dorite.
- dupa executia programului Apm ,in fisierul Cofim.dat coeficientii noi vor deveni
Mentionam ca lelor in fisierul Mat.dat nu reprezenta o solutie satisfacatoare pentru stabilirea preturilor
materialelor ce intrau in calculul devizelor oferta sau sitatiilor de plata , deoarece 98 % din materialele
referite
in devize-oferta sau situatii de plata ( din retetele normelor) nu existau si in magazia de materiale ,deci
ramin cu preturile neactualizate , obligind utilizatorul sa-si listeze la fiecare deviz - oferta sau situatie de plata, extrasul de materiale pentru a-si pune la punct preturile, operatie extrem de greoaie.
Aceasta noua
gul fisier Mat.dat cu ajutorul magaziei de materiale rezolva complet si eficient aceasta problema ,intrucit
se actualizeaza preturile pentru toate materialele grupei, nu numai pentru cele din magazie.
Toate materialele din grupa ( interval ) sint afectate de acelasi coeficient de crestere dedus din preturile
de facturare ale reprezentantilor grupei aflati in magazie.
Daca utilizatorul doreste ca preturile materialelor din magazie sa fie transferate in din stoc (magazie) in
fisierul Mat.dat sau baza de pret dorita ( adica se lanseaza programul PROF ). Executia acestui program,
se bazeaza pe fisierul PRETMAG.DAT, fisier ce se obtine din MATLIB prin lansarea programului
PRETMAG.
35. CALCUL DEVIZ IN PRET 449
---------------------------Se realizeaza cu ajutorul programului AN449 caruia i se furnizeaza codul Devizului pentru care se
doreste calculul in preturi 449.
In urma executiei acestui program, rezulta fisierul AN449.LST .
In finalul fisierului An449.lst apare "Total A. in preturi 449", "Total A. in preturi noi" si coeficienti de
crestere a valorii acestor categorii de cheltuieli. Pentru ca "Total A. in preturi noi" sa fie # de zero si sa
puteti aprecia evolutia valorii devizului solicitat, anterior lansarii in executie a programului An449 ,
trebuie sa lansati in executie programul AN pentru devizul la care doriti sa obtineti compatatia fata de
preturile 449. Daca anterior lansarii in executie a lui An449 nu s-a lansat An pentru devizul la care se
doreste comparatia cu 449, atunci "Total A. in preturi 449" si coeficientii vor apare in fisierul An449.lst
cu valoarea 0.
Pentru intretinerea coeficientilor ce apar in recapitulatia 449 (ex.beneficiu,retributie maistri,cheltuieli
indirecte,manopera indirecta, contributie asigurari sociale) se va folosi programul ACTAB11 caruia i
se furnizeaza catagoria de lucrari si modul de executie al lucrarii (antrepriza sau regie).
Pentru calculul situatiei de plata in preturi 449 se foloseste SIT449. Pentru tractare, trebuie anterior
lansat programul SIT .
Pentru a afla denumirea articolului pe care este cursorul actionati tasta F3.
Necesarul de resurse pe cantitatea Programata se poate obtine utilizind procedura lista de devize,
necesar de resurse programat pe termen scurt sau lung.
Observatie:cind perioada programata expira ( program lung sau scurt) atunci stergeti fisierul
corespunzator Progl.dat sau Progs.dat cu comanda del si generati noi fisiere de retinere a cantitatilor
programate prin intermediul lui Prog.exe , specificind o noua perioada de programare a realizarii
lucrarilor.
38. TRANSFER AUTOMAT DE MATERIALE DINTR-UN FISIER DE
----------------------------------------------------
Pentru
se utilizeaza programul MATUTI.EXE ( comanda MATUTI ).
Acest program transfera materiale dintr-un fisier denumit MATU.DAT in altul, numit MAT.DAT.
Pentru transferul de materiale se redenumeste fisierul sursa MAT.DAT in MATU.DAT. Se muta apoi
acest fisier in acelasi subdirector cu fisierul destinatie MAT.DAT.
Dupa ce aceste operatii au fost efectuate, se poate lansa programul MATUTI. Transferul materialelor
se face automat, iar cind nu se gaseste un cod de care sa fie legat un material, se apeleaza la
introducerea manuala codului unui alt material dintr-o lista la care sa fie legat acest material.
1. Transformarea colectiilor existente din variante
-----------------------------------------------de biblioteca DOCLIB precedente (< D 11)
---------------------------------------1.1. SALVATI COLECTIILE EXISTENTE : MAT.DAT, NOR.DAT, DEV.DAT
------------------------------------------------------------OBI.DAT pentru siguranta !!!
------1.2. Transformarea fisierului de materiale MAT.DAT
-------------------------------------------------Se realizeaza prin executarea programului TMAT.
1.3. Transformarea fisierului de norme de deviz NOR.DAT
------------------------------------------------------Se realizeaza prin executarea programului TNOR.
1.4. Transormarea fisierului de stadii fizice (devize) DEV.DAT
-------------------------------------------------------------Se realizeaza prin executarea procedurii TRDEV.BAT.
Dupa executarea pasilor de la 1.1 la 1.4, colectiile de date sint transformate, si se poate lucra
in mod curent cu
biblioteca DOCLIB varianta D 11.
2. BAZA DE PRET
--------------2.1 Initializare Baza de pret
==============================
Pentru a putea lucra cu o anumita baza de pret,aceasta trebuie in prealabil sa fie initializata.
Pentru
'INITIALIZARE BAZA de PRET'.
Dupa selectarea functiunii,se declara prin dialog numarul Bazei de Pret care urmeaza sa fie
initializata (un numar cuprins intre 1 si
999).
In continuare,va fi creat fisierul baza de pret BAZnnn.DAT, unde "nnn"reprezinta numarul tastat
anterior.
Exemple: Daca se tasteaza numarul 1,se creeaza fisierul BAZ001.DAT.
Initializarea unei Baze de Pret se poate face in doua moduri:
2.1.1 Initializare prin FORMATARE
Dupa acest mod de initilizare,fisierul creat este vid,urmand ca ulterior sa contina toate resursele
ce vor compune devizele la
care se declara aceasta Baza de Pret.
2.1.3 Initializare prin TRANSFER din alta Baza de Pret
Pentru acest mod de initializare,trebuie declarat numarul Bazei de
Dupa initializare,Baza de Pret va contine toate resursele din Baza de
intretineti.
Preturile resurselor din Baza de pret "xxx" participa la evaluarea devizelor pentru care s-a
comunicat apartenenta la Baza
"xxx".
Dupa lansarea functiunii,apare un meniu cu doua posibilitati:
2.3.1 Acces la toata Baza de Pret
2.3.2 Acces la ultimele resurse introduse
In ambele situatii,pe ecran sunt afisate resursele din Baza de Pret,
Singurul camp modificabil este Pretul Resursei (ultimul camp de pe
*** IMPORTANT :
Incepand cu DOCLIB D13,preturile modificate ale materialelor
pot
Pentru
TASTE FUNCTIONALE:
Sageata SUS,JOS - Deplasare
PgUp
PgDn
F1
F2
F3
F4
ESC
Continutul fiecarei Baze de pret se poate lista prin selectarea
functiunii 'Listare Baza de Pret'
din meniul 'RAPOARTE DOCLIB', in urma careia rezulta pe hardisk fisierul BAZnnn.LST, unde "nnn"
este numarul bazei a carei listare a fost solicitata.
Acest fisier se poate lista la imprimanta cu comanda PRINT.
3. SET DE COEFICIENTI FATA DE PRETURILE 449
------------------------------------------3.1. Intretinerea Seturilor de coeficienti
==========================================
Se face prin selectarea din meniul principal a functiunii:
'Set de Coeficienti'.
Coeficientii sunt grupati pe toate tipurile de resurse (materiale,
manopera,utilaje,transport auto)
si au maxim 3 intregi si 1 zecimala.
Obs: la manopera se poate declara in loc de coeficient de crestere
fata de Preturi 449 tarif
mediu orar de manopera in lei pe ora.
3.2. Declararea apartenentei devizelor la un Set de coeficienti.
===============================================================
Se face prin selectarea din meniul principal a functiunii:
Dupa lansarea prelucrarii, se selecteaza optiunea
"Set de coeficienti '.
Apoi,programul solicita numarul Setului de coeficienti ce poate lua valori intre 1 si 999.
Devizele la care s-a declarat apartenenta la un Set de coeficienti fata de preturile 449, se
vor evalua prin inmultirea pretului 449 al fiecarei resurse cu coeficientul stabilit.
OBSERVATIE IMPORTANTA
---------------------
se, ipsos)
7801022 - Material marunt (tabla cuie)
7801023 - Material marunt (cuie, carton bituminat, hirtie ziar)
7801024 - Material marunt (suruburi pentru lemn)
7801025 - Material marunt (electrozi, ciment, energie electrica, grund,
miniu, nisip)
7801026 - Material marunt (suruburi, chit, vata, polistiren)
7801027 - Material marunt (cuie, hirtie sticlata, grund, cherestea sau
PFL)
7801028 - Material marunt (cuie, suruburi, clei de oase)
7801029 - Material marunt (electrozi, suruburi, piulite, saibe, carbura de calciu, oxigen, conf.metalice inglobate
in beton, vopsea miniu)
7801030 - Material marunt (pinza slefuit, benzina, bumbac de sters,
chit de miniu, grund de miniu)
7801031 - Material marunt (diblu, ipsos, suruburi, chit, vopsea,
hirtie de slefuit)
7801132 - Material marunt (sirma de otel moale neagra, lemn brut rotund de fag, cuie cu cap conic)
7801033 - Material marunt (var pasta, placi vata minerala, carton bituminat, apa)
7801034 - Material marunt (ciment, nisip)
7801135 - Material marunt pentru constructii
7801036 - Material marunt (suruburi pt. lemn cu cap patrat si cap conic, piulita patrata, saiba plata)
7801037 - Material marunt (electrozi sudura, dulapi pt. cofraje)
7801038 - Material marunt (sirma, energie electrica, electrozi, etc.)
7801039 - Material marunt din valoarea materialelor de baza
7801040 - Material marunt (cap de batere, mufe)
COMPLETARI PENTRU INDICATOR "AC"
LISTA 1011454 - "HIDRANTI SI COT PENTRU HIDRANTI"
1 7324338 - Hidrant subteran incendiu DN 65 mm
2 7324340 - Idem
DN 100 mm
3 4108044 - Cot cu picior flansa + mufa pt. hidrant DN 65 mm
4 4108068 - Idem
DN 100 mm
5 7324259 - Hidrant gradina PN 10 Kgf 1/2 "
6 7324314 - Idem
3/4 "
7 7324326 - Idem
1 "
LISTA 1011455 - "TEVI PVC RIGID L=9.0 M, PIESE LEGATURA SI GARNITURI"
1 6700470 - Teava PVC rigid tip M DN 125 mm
2 6700509 - Idem
DN 160 mm
3 6700535 - Idem
DN 200 mm
4 6700690 - Idem
DN 225 mm
5 6712473 - Cot PVC
DN 25 mm
6 6712538 - Idem
DN 50 mm
7 6712576 - Idem
DN 75 mm
8 6712605 - Idem
DN 110 mm
9 6712629 - Idem
DN 140 mm
10 6712655 - Idem
DN 170 mm
11 6712679 - Idem
DN 210 mm
12 6714835 - Teu PVC
DN 25 mm
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
6714861 - Idem
6714885 - Idem
6714902 - Idem
6714926 - Idem
6714952 - Idem
6714976 - Idem
6714079 - Reductie PVC
6714225 - Idem
6714304 - Idem
6714603 - Idem
6713855 - Idem
6713881 - Idem
6713908 - Idem
6713427 - Mufa PVC
6713453 - Idem
6713477 - Idem
6713491 - Idem
6713518 - Idem
6713532 - Idem
6713544 - Idem
6601777 - Garnitura cauciuc
6601789 - Idem
6601791 - Idem
6601806 - Idem
DN 50 mm
DN 75 mm
DN 110 mm
DN 140 mm
DN 170 mm
DN 210 mm
DN 25 mm
DN 50 mm
DN 75 mm
DN 110 mm
DN 140 mm
DN 170 mm
DN 210 mm
DN 25 mm
DN 50 mm
DN 75 mm
DN 110 mm
DN 140 mm
DN 170 mm
DN 210 mm
D 125 mm
D 160 mm
D 200 mm
D 225 mm
ORE
ORE
ORE
ORE
3336401 - Idem
23x4 2.7 kg/m M
3336413 - Idem
28x4 3.4 kg/m M
3336437 - Idem
33x4 4.1 kg/m M
3336449 - Idem
35x5 5.3 kg/m M
3336463 - Idem
40x5 6.199kg/m M
3336607 - Tevi plumb marca PB 99,96 scurgere 35x2.5 2.3 kg/m
3336619 - Idem
44x2 3.0 kg/m M
3336621 - Idem
54x2 3.7 kg/m M
3336657 - Idem
105x2.5 8.0 kg/m M
BUC
6714419 - Idem
6714421 - Idem
6714433 - Idem
6714445 - Idem
6714457 - Idem
6714469 - Idem
6714471 - Idem
6714483 - Idem
6714495 - Idem
6714500 - Idem
6714512 - Idem
6714524 - Idem
6714536 - Idem
6714548 - Idem
6714550 - Idem
6714562 - Idem
6714574 - Idem
6714586 - Idem
6714598 - Idem
6714603 - Idem
32-12
32-16
32-20
32-25
40-32
50-20
50-40
63-25
63-32
63-40
63-50
75-32
75-40
75-50
75-63
90-40
90-50
90-63
90-75
110-90
cal.1 S275
BUC
cal.1 S275
BUC
LISTA 1011442
4200995 - Vas closet fonta emailata C1
BUC
4201016 - Idem
C1 oriental oval
S2879 BUC
4201028 - Idem
C2 oriental oval
S2879 BUC
4201030 - Idem
C1 oriental dreptung. S2879 BUC
4201016 - Idem
C2 oriental oval
S2879 BUC
LISTA 1011443 - SIFON DIN FONTA PT. CLOSET TURCESC
4202993 - Sifon fonta pt. closet turcesc tip PC1
BUC
4202981 - Sifon fonta pt. closet turcesc tip SC1
BUC
LISTA 1011444 - TEU PVC-G
6714988 - Teu mixt PVC tip G
12 - 1/4"
6714990 - Idem
16 - 3/8"
6715009 - Idem
20 - 1/2"
6715011 - Idem
25 - 3/4"
6715023 - Idem
32 - 1 "
6715035 - Idem
40 - 1 1/4"
6715047 - Idem
50 - 1 1/2"
NII 213
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
C1 CS 2978
BUC
COMPLETARE INDICATOR T
---------------------COD
DENUMIRE MATERIAL