Sunteți pe pagina 1din 9

lvaro Joaquim de Melo Siza Vieira este un arhitect portughez,

nscut in Matoshinos, port pescaresc n apropiere de Oporto. A vrut s fie


sculptor, dar s-a nscris la arhitectura pentru a-i face pe plac tatlui su, i
n principal pentru a vizita Barcelona la finalul anului 1940 pentru a-i
vedea operele arhitectului catalan Gaudi.

Centrul Galeg de Art Contemporan dinSantiago de Compostela

Termin Facultatea de Arhitectur din Oporto n 1966. Acest arhitect de


prestigiu internaional, proiecteaz cldirile ca i cum ar fi poezii muzicale.
A fost profesor la Escuela Superior de Bellas Artes de Oporto ntre 1966 i
1969 i profesor asistent la Construcii din cadrul Facultii de Arhitectur
din acelai ora din 1976. De asemenea a fost profesor invitat
la Laussane, Pensylvania, Bogot i Harvard. Este arhitect ef de
recuperare al Schilderseijk n la Haya i la reconstrucia Chiado-ului
n Lisabona.
Proiectul Madrid. Divergene cu Museo Thyssen-Bornemisza, care se simte
prejudiciat, ncep procesul. Se prevede ca proiectul definitiv se va stabilii
la finele anului 2007.
n Bilbao. Va ncepe s construiasc o cldire pentru Universidad del Pas
Vasco (UPV), n zona central din Abandoibarra. Va construi un edificiu n
form de L ce va ncepe n aprilie 2008 i se va termina la finele lui 2009.
Simplismul este semnatura sa,acesta fiind un expresionist dar este vazut
si un arhitect minimalist.Siza afirma despre el :Ce apreciez ,si ceea ce
caut in arhitectura este claritatea si simplitatea. Arhitectura nu este
acceptata ca fiind o arta,este tabu sa spui ca este o arta. Asta ma face sa

ma opresc cateodata si sa desenez.De asemenea sunt foarte interesat de


sculptura..
Simplismul are radacinile in traditia din Nordul Protugaliei,unde saracia
conduce la realizarea locuintelor din piatra locala,ce sunt pline de
intimitate ,unde lumina din zona Atlanticului pune in evident asprimea
suprafetelor.

Lucrri reprezentative

Jrgen Partenheimer, Centrul Galeg de Art Contemporan, CGAC, Santiago de


Compostela, 1999

Restaurant Da Boa Nova (1958)

Piscinele din Lea de Palmeira (1966)

Schlesisches tor Housing n Berlin (1988)

Facultatea de Arhitectura din Oporto (1988)

Centrul meteorologic din Satul Olimpic, Barcelona (1992)

Centrul Galeg de Arta Contemporan Santiago de


Compostela (1993)

Biserica n Marco de Canaveses (1996)

Cladirea rectoratului de la Universitatea din Alicante (1997)

Pavilionul Portugaliei pentru la Exposicin Universal de


Lisbona (1998)

Fundaia Serralves, Oporto (1999)

Casa Vieira de Castro

Fundaia Iber Camargo, n Porto Alegre (2008)

Casa Viera de Castro


1.1 Social / istoric - cine si pentru cine?
Casa Viera de Castro este situat n oraul Famalicao, n nordul
Portugaliei. Iniial cldirea a fost construit cu scopul de a fi
sanatoriu dar mai tarziu terenul a fost cumprat de un om de
afaceri din Vila Nova de Famalicao, care l-a contactat pe Alvaro
Siza pentru a proiecta o casa de familie cu dou etaje i piscina .
1.2 Economic (elemente care conditioneaza alegerea formei si a
materialelor)
Alegerea fomei si materialelor a fost conditionata datorita
conceptului arhitectural de a dori sa realizeze o comunicare
intre natura ,traditia locului si orasul de la baza versantului
.Datorita acestui lucru a optat pentru o forma inspirata de
topografia versantului ,si materiale naturale care se regasesc si
in casele traditionale ale orasului,cum ar fi piatra si lemnul.
1.3.Topo-geografic
Locuina este localizat n vrful unui deal, accesul se face pe un
drum forestier iar intrarea este marcat de un zid din piatar
relativ nalt cu un aer rustic. Formele aleatorii ale faadelor se
raportez la topografia versantului. Arhitectul a ncercat s
imbine modernismul cu tradia local introducand un spirit

vernacular. Locuina se integreaz n peisaj , raportandu-se la


ora nu doar la versant pe cand Smith house a lui Richard Meier
are un aspect artificial dei este poziionat intr-un cadru
natural i este construit din lemn.Comparand cele dou
construcii se observ dou viziuni diferite a raportului dintre
natur i arhitectur. Siza dorete s integreze cldirea n natur
pe cand Meier , prin poziionarea ei ntre copaci, creeaz un
contrast vizual foarte puternic urmrind evidenierea
modernitii i a perfeciunii vizuale n care frumuseea pura ia
locul ideii.
Demnitatea cldirii curge din proporie iar modul n care este
vizibil pus deoparte pe deal d impresia de comandant al
oraului fiind sesizat din orice directie ,devenind chiar si un
punct de reper urban,sau devenind un punct de interes pentru
vizitatori straini.

2. Functiuni
Interiorul este convenional i confortabil , parterul este destinat
zonei de zi iar etajul celei de noapte. La parter , aproximativ 50
% din suprafaa parterului este deschis ,destinata zonei de zi i
locului de luat masa.Restul parterului este destinat funciunilor
secundare:buctria, spaiile de depozitare, bi.Acestea sunt
delimitate drirect prin ziduri. Datorit climei, n aceast regiune
emineele sunt prezente n majoritatea caselor. n aceast
locuin emineul este i un element arhitectural de sine
stttor, masiv, placat cu marmur alb,o articulatie a casei in
jurul careia sunt dispuse functiunile Acesta separ living- ul de
locul de luat masa,si face legatura cu etajul.
Configuraia planului marcheaz un traseu fluent prin zonele
deschise care te conduc la nodurile spectaculoase ale
casei.Aceasta constructie nu prezinta o intrare principala ci mai
multe.Datorita locatiei ,aici se poate ajunge doar cu masina si
exista aceasta intrare din garaj direct in casa,sau se poate intra
si prin curte .Traseul catre living este marcat de o pant lin

descendent care este evideniat de un luminator.Se poate


interpreta c lumina are un rol de ghid spre centrul de interes
al parterului , cu ct intensitatea luminii crete cu att te apropii
mai mult de living , care te lovete ca un val de lumin ce se
ntinde spre est de la cmin la piscin.Iluminarea se face de-a
lungul unei ferestre inguste dinspre faada de sud-est ,fiind o
lumin difuz datorit terasei acoperite.n capt , spre
est,lumina este direct datorit panourilor mari de sticl care
dau spre piscin. Acest traseu este realizat n trepte ,lumin
slab, difuz i direct.Nu exista doar acest dozaj de lumina ci si
un dozaj de priveliste.Datorita ramelor din lemn care incadreaza
ferestrele ,putem spune ca se creeaza un contur al acestora ,ca
un tablou sau o incadrare a peisajului exterior. Ne sunt
prezentate imagini ale orasului,stancii versantului din diferite
unghiuri .Acest lucru ofera o senzatie de comprimare a spatiului
la interior pe masura ce inaintezi ,dar este doar un semn ca esti
directionat catre sfarsitul traseului.
Spre zona de noapte accesul se face prin intermediul unei
scri.La etaj sunt 4 dormitoare orientate catre exterior .Aceste
zone intime se deschid printr o logie peisajului .Aici apare
aceasta gradare a relatiei cu exteriorul fata de parter . Fiecare
baie da intr-o alta teras, avnd acces la terase i prin
dormitoare.Aici traseul este stabilit mai mult de holuri dect de
lumin, aceast zon fiind fragmentat prin compartimentri.
Dupa cum s-a discutat mai sus ,se observa ca venustas este
atributul cel mai proeminent in aceasta constructie.S-a pus
accent pe legatura intre arhitectura si simpla constructie.Este
evidenta ideea de scenografie a interiorului si a exteriorului iar
pe langa asta,efectele de lumina , jocul de culoare ,de
materiale,compozitia geometrica.

3. Tehnici constructive/materiale/structura
La exterior avem pereti perimentrali de structura portanta
,observandu se ca nu exista o trama prestabilita .La interior ,se

observa o compozitie ortogonala eficienta ,perete portant fiind


doar cel din spatele semineului,restul fiind de compartimentari.
Iar la exterior se imbraca intr o anvelopanta organica.Putem
spune ca exista doua ordini,sau ca se efectueaza o impartire
intre portant la exterior si neportant la interior.
Atributul firmitas joaca si el un rol foarte important ,exista
stabilitate structurala ,rezistenta dar nu este subliniata foarte
tare si nu reprezinta un atu ferm al constructiei.

3.1. Adecvarea tehnicilor la materiale / structura / scop


(economie si adecvare)
De la intrarea in proprietate se observa o ghidare gradata spre
interior.Aceasta porneste de la zidul masiv din piatra ,se
continua cu fasii inguste de pavaj tot din piatra ,dar
fragmentata,iar la interior pardoselile din baie si bucatarie sunt
si ele placate cu piatra
Pereii albi strlucesc deasupra podelelor de stejar iar marmura
este folosit pentru placarea emineului si pardoselilor din baie
si buctrie.Tamplaria usilor este din lemniar cea a ferestrelor
este din metal ,la interior acestea fiind incadrate de o rama din
lemn.

4. Expresia arhitecturala de ansamblu


. Atributul utilitas se ocupa de forma arhitecturala,care in acest
caz este o anvelopanta organica.Datorita formei
fragmentate,dezordonate si ocolirea folosirii unghiurilor de 90
de grade ,are ca scop deschiderea si orientarea catre exterior
spre mai multe puncte de interes,chiar si incadrarea ei in
peisaj.Ceea ce se vede pe dinafara nu se reflecta in totalitate la
interior ,unde compartimentarea este destul de clara.

nalimea constant a cldirii, albul uniform al pereilor,


constructia luminoasa si racoroasa sunt caracteristice
arhitecturii mediteraneene.
La nivelul faadelor , partea de nord a casei are rol de protector
al copacilor n timp ce partea de sud este faetat i la aproape
fiecare pas interior este deschis peisajului.
Vazut din partea de vest, secvena de volume n trepte pare a
fi sculptat dintr-un solid unic.
Prezena multitudinii golurilor i a suparafeelor albe amplific
impresia jocului de lumina(lumina ca o prezen schimbtoare)
de la o or la alta, de la un anotimp la altul.
Att la interior ct i la interior se observ un joc de forme i se
creaz premisa unei posibile dezordini dar albul unific i
abstractizeaz punnd n valoare materialele naturale folosite.
Albul este cea mai frumoasa culoare , in care se pot regasi toate nuanele de
curcubeu. n orice moment, albul a fost simbolul perfeciunii, puritatii,
claritatii .Pe o suprafata alba se intelege cel mai bine jocul de umbra si lumina,
alternanta plin i gol.Astfel, el incerca prin alb sa inlesnesca perceptia optica in
arhitectur i sa sporesca puterea formelor vizuale.
Impresia produsa de alb evoca elegant si gratie, atitudine ce se reflecta in
spiritual cladirii. Interioarele sunt create din jocul lumina-intuneric, inchisdeschis, functional-meditativ.
Albul radiant face camerele mai spatioase, mai misterioase, sau chiar cu spirit
festiv. Inca o data, se poate lesne citi utilitatea spatiului, abstractizarea permite
creearea ordinii in societatea haotica in care traim si de accea o foloseste ca
unealta pentru a trasmite un mesaj mult mai personal despre obiectul
architectural. Prin abstractizare este posibil ca fiecare om sa descopere propriul
sens, nu doar intentia artistului (de aici si libertatea de a interpreta).
Organizarea interioar depete funcionalismul i devine
aparent greu de neles.
Este o cas care se retrage treptat n intimitatea interioara
deoarece golurile ferestrelor care dau n terasele acoperite

induc sentimentul de siguran. Acest sentiment este


amplificat,spaialitatea dezvoltat i pe vertical.

Arhitectul concepe mobilierul din aceasta locuinta.


Comoda este o piesa de mobilier abstracta si modulara,are
suprafata fragmentata , care pastreaza logica locuintei .
La prima vedere ,compozitia nu pare a avea o anumita
logica,dar la un studiu atent ,arhitectul a apelat la un joc
geometric si un ritm placut privirii. Raportul deometric al
sertarelor este bine pus la punct si a folosit o anumita regula
pentru impartire .Se observa preferinta pentru forme perfecte
cu unghiuri drepte,patratul si dreptunghiul.Carcasa sustine o
ordine bine definita a formelor.Primul rand de sertare este
impartit in 3 module egale,al doilea rand este impartit in 2
module egale,al treilea are un modul egal cu cel de deasupra
lui, iar celalalt este impartit in alte 3 sertare egale intre ele,etc.
Din punct de vedere simbolic, 3 este semnificatia perfectiunii
divine si integralitatii ,sau un nr specific unui suflet creativ,atras
de eforturile artistice. Comoda nu a fost gandita stil,ci in asa fel
incat sa se integreze in peisajul interiorului exact asa cum
Vieira de Castro se integreaza in topografia versantului .
Aceasta piesa de mobilier este la randul ei o combinatie intre
traditionalism si modernism exact asa cum este si

casa.Traditionalism datorita materialului si modernism datorita


formelor cu unghiuri drepte.Arhitectul a optat pentru culore
deschisa de lemn pentru a fi pusa in evidenta de albul peretilor
si lumina .

Ana Porim

23

Matei Raluca 23i