Teste Rezidenti Cicluri Conexe

1. Capitol: hepatitele acute si cronice virale .
Curs
Perioada de incubatie in hepatita virala A este de:
a) 7-50 zile
b) 14-60 zile
c) 30-180 zile
d) 15-160 zile
e) 30-50 zile
--------------------------------------------------------------------2. Capitol: hepatitele acute si cronice virale Curs
Virusul hepatic A este inactivat la temperatura:
a) 56
b) 70 C
c) 100 C peste 5 minute
d) 8 C
e) - 10 C
Care forma clinica nu este caracteristica pentru hepatita virala A
a) icterica
b) anicterica
c) frusta
d) subclinica
e) portaj
Care dintre sindroamele enumerate nu este caracteristic pentru hepatita virala A
a) cataral
b) dispeptic
c) astenic
d) artralgic
e) diareic
Pentru forma frusta in hepatita virala A nivelul bilirubinei este de:
a) 17,95 mcmol/ml
b) 26 mcmol/ml
c) 32 mcmol/ml
d) 48 mcmol/ml
e) 52 mcmol/ml
Din hepatitele virale acute enumerate nu are evolutie spre cronizare care:
a) HVA
b) HVB
c) HVD
d) HVG
e) TTV
Care din antigenele enumerate nu este caracteristic pentru structura virusului hepatic B:
a) AgHBs
b) AgHBe
c) AgHBcor
d) AgHBx
e) AgHBd
--------------------------------------------------------------------8. Capitol: hepatitele acute si cronice virale Punctajul: 10 Autor: V.Pantea, curs
Perioada de incubatie in hepatita virala acuta B este de:
a) 7-30 zile
b) 15-45 zile
c) 45-180 zile
d) 60-220 zile
e) 65-300 zile
Pentru perioada prodromala a hepatitei virale acute B nu este caracteristic care sindrom
a) gripal
b) astenic
c) dispeptic
d) artralgic
e) eruptiv
Existenta urmatorului model serologic AgHBs pozitiv, anti-HBs negativ, AgHBe pozitiv, antiHBe negativ, anti-HBcor IgM pozitiv, conduce la urmatoarea interpretare:
a) infectia cronica cu VHB in acutizare
b) infectia acuta cu VHB
c) infectia acuta cu VHB in convalescenta
d) infectia cronica cu virusul hepatic B cu infectivitate absenta
e) infectia acuta cu VHD
In infectia cu virusul hepatic B, rolul protector il au:
a) anticorpii anti-HBe
b) anticorpii anti-HBcor
c) anticorpii anti-HBs
d) ADN polimeraza
e) anticorpii anti-HBx
Vaccinul antihepatic B se administreaza la urmatoarele intervale de timp:
a) 0,4,12 luni
b) 0,6,12 luni
c) 0,1,6 luni
d) 0,4,6 luni
e) 0,2,12 luni
Markerul infectivitatii in hepatita virala B este:
a) AgHBs
b) AgHBe
c) AgHBcor
d) AgHBx
e) AgHBr
Infectia cu virusul hepatic B se transmite prin urmatoarele cai cu exceptia
a) aerogena
b) parenterala
c) materno-fetala
d) sexuala
e) posttransfuzionala
Urmatoarele virusuri hepatice au un genom de tip ARN, cu exceptia:
a) virusul hepatic A
b) virusul hepatic B
c) virusul hepatic C
d) virusul hepatic D
e) virusul hepatic E
In transmiterea perinatala, care dintre virusurile hepatice este predominant?
a) virusul hepatic A
b) virusul hepatic B
c) virusul hepatic D
d) virusul hepatic C
e) virusul hepatic E
Urmatoarele simptome se pot intilni in perioada prodromala a hepatitelor virale acute cu
exceptia:
a) febra, frisoane
b) greata, voma
c) dureri in rebordul costal drept si in regiunea epigastrica
d) icter
e) mialgii
Urmatoarele afirmatii referitor la prognosticul hepatitelor virale acute sunt adevarate, cu

exceptia:
a) 85-90% din patientii cu hepatita acuta virala B se vindeca
b) patientii cu hepatita acuta A fara alte boli asociate a ficatului se vindeca intotdeauna
c) mortalitatea in hepatita acuta E poate atinge 10-20% la gravide
d) hepatita acuta virala C se cronizeaza in 50-90% din cazuri
e) cronizarea in coinfectia B+D este de 100% din cazuri
Indicatorii directi ai sindromului de citoliza in hepatita virala acuta sunt:
a) ASAT, ALAT
b) proba cu timol, sublimat
c) fosfataza alcalina, 5 nucleotidaza
d) creatinina, ureea
e) Fe, K, Na
Perioada de incubatie in hepatita acuta virala D coinfectie este ca si in:
a) hepatita acuta virala A
b) hepatita acuta virala B
c) hepatita acuta virala C
d) hepatita acuta virala TTV
e) hepatita acuta virala G
Perioada de incubatie in hepatita acuta virala D suprainfectie este de:
a) 7-50 zile
b) 14-150 zile
c) 30-60 zile
d) 50-180 zile
e) 20-80 zile
Virusul hepatic D utilizeaza ca invelis extern anvelopa carui virus?
a) virusului A
b) virusului B
c) virusului C
d) virusului E
e) virusului G
Indicati afirmatiile false privitoare la simptomatologia prodromala in hepatita acuta virala D
coinfectie:
a) greata, voma, anorexie
b) febra inalta 38-39 C
c) dureri in rebordul costal drept si in regiunea epigastrica
d) faringita, coriza, tuse

e) scaunele deschise la culoare pot precede instalarea icterului clinic
Durata perioadei prodromale (preicterice) in hepatita acuta virala D coinfectie este de:
a) 1-7 zile
b) 1-14 zile
c) 1-28 zile
d) 1-130 zile
e) 1-180 zile
Durata perioadei prodromale (preicterice) in hepatita acuta virala D suprainfectie este de:
a) 3-5 zile
b) 1-14 zile
c) 1-21 zile
d) 1-25 zile
e) 1-30 zile
Care afirmatie este falsa in simptomatologia perioadei icterice a HVD coinfectie
a) temperatura se mentine subfebrila ori pana la 38 C in 7-12 zile
b) simptomatologia sindromului dispeptic sunt mai accentuate
c) starea generala cu aparitia icterului, de regula, se amelioreaza
d) simptomatologia sindromului astenic se accentueaza
e) ca si in HVB acuta scaunul uneori este aholic
Infectia produsa de virusul hepatic C evolueaza spre cronizare in procent de:
a) mai putin de 10% din cazuri
b) 11-30% din cazuri
c) 20-25% din cazuri
d) 50-90% din cazuri
e) 30-35% din cazuri
Perioada de incubatie in HVC acuta este de:
a) 7-140 zile
b) 50-180 zile
c) 1-3 zile
d) 1-5 zile
e) pana la 1 an de zile
Perioada preicterica (prodromala) in hepatita acuta cu virusul hepatic C dureaza:
a) cateva ore-1-2 zile
b) 3-15 zile
c) 31-45 zile
d) 46-68 zile
e) pana la 3 luni de zile
Indicati care afirmatie este falsa in simptomatologia perioadei prodromale in HVC acuta:
a) debut acut, brutal cu febra 39-41 C
b) debut lent cu indispozitie generala, senzatie de discomfort digestiv
c) semne ale sindromului astenic
d) semne ale sindromului artralgic
e) prurit izolat sau asociat cu alte simptome
Care afirmatie este falsa in tabloul clinic al perioadei icterice in hepatita acuta cu virusul hepatic
C
a) icterul se anunta prin colorarea galbena a sclerelor, mucoaselor si tegumentelor
b) urina de culoare intunecata, luand aspect de "bere bruna"
c) scaunele devin decolorate
d) la a 5 zi de la debutul icterului apar eruptii petesiale pe toata suprafata corpului, mai
abundenta in regiunea articulatiilor
e) hepatomegalia reprezinta un semn pretios pentru urmarirea evolutiei HVC acute
Indicati care afirmatie despre virusul hepatic E este falsa
a) VHE are forma sferica (27-30 nm)
b) VHE este fara anvelopa
c) VHE are anvelopa glicoproteica
d) VHE este heterogen cu 3 grupuri genetice
e) VHE se elimina din organismul uman cu materiile fecale in ultima saptamana a perioadei de
incubatie si inca 2 saptamani de la debutul maladiei
Care cale de transmitere nu este caracteristica pentru transmiterea virusului hepatic E
a) hidrica
b) alimentara
c) habituala
d) sexuala (anal-oral)
e) parenterala
Perioada de incubatie in hepatita acuta virala E este de:
a) 1-3 zile
b)1-7 zile
c) 14-50 zile
d) 52-80 zile
e) 60-180 zile

Indicati care afirmatie pentru hepatita acuta virala tip F este falsa:
a) VHF contine ADN dublu spiralat ca si VHB
b) VHF contine ARN ca si VHA
c) virusul hepatic F se elimina din organismul omului cu materiile fecale
d) manifestarile clinice se caracterizeaza prin frecventa formelor severe
e) dimensiunile virionului sunt mai mici decat ale VHB
Indicati care afirmatie despre agentul etiologic al hepatitei acute virale tip G este adevarata:
a) structura este apropiata de virusul hepatic C (25%)
b) structura este apropiata de virusul hepatic E (45%)
c) VHG este de tip ARN
d) sunt identificate 3 tipuri majore de VHG
e) poseda gene codante pentru proteinele structurale si nestructurale
Indicati calea de transmitere a virusului TTV:
a) parenterala
b) verticala
c) intrafamiliala
d) habituala
e) toate cazurile enumerate in punctele a,b,c si d
SEN-virusurile nu se transmit:
a) parenteral
b) vertical
c) intrafamilial
d) sexual
e) hidric, alimentar, habitual
Care afirmatie este fals pozitiva pentru SEN-virusuri:
a) dupa proprietatile biologice si structurale este asemanator cu virusul TTV
b) se prezinta ca un virus cu dimensiuni mici, lipsit de anvelopa
c) se prezinta ca un virus cu dimensiuni mari, care poseda anvelopa
d) exista 8 tipuri genetice A,B,C,D,E,F si G si H
e) tipurile D si H mai frecvent se depisteaza in hepatitele posttransfuzionale non A non G
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul hepatitelor virale sunt adevarate?
a) dieta trebuie sa fie echilibrata (dieta nr.5), pentru a nu supracolitiza ficatul
b) nu exista tratament specific pentru hepatitele virale acute
c) corticoterapia este o medicatie de rutina
d) repaosul prelungit la pat este esential pentru vindecare

e) pacientul nu isi rea activitatea pana la normalizarea transaminazelor
Precizati care din urmatoarele afirmatii privind virusul hepatic A sunt adevarate:
a) este un ARN virus
b) exista 4 serotipuri de virus
c) perioada de incubatie este pana la 50 zile
d) anticorpii anti-VHA nu pot fi detectati in timpul bolii acute, ci dupa 6 saptamani de la debutul
maladiei
e) viremia diminua dupa 2 saptamani de la debutul maladiei
Pentru care din urmatoarele virusuri hepatice calea de transmitere sexuala este mai caracteristica
a) VHA
b) VHB
c) VHD
d) VHC
e) VHE
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita virala A sunt adevarate:
a) Are o perioada de incubatie de la 7 pana la 50 zile
b) Replicarea virusului se produce numai la nivel hepatic
c) Replicarea virusului se produce l;a nivel hepatic, maduva osoasa si limfatic
d)Tabloul clinic al perioadei prodromale este predominat de simptomele sindromului cataral,
dispeptic si astenic
e) In perioada de convalescenta virusul este prezent in materiile fecale si urina
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita virala A sunt adevarate?
a) Anticorpii anti-VHA IgM sunt indicatorul infectiei acute si apar in singe la a 7 zi de boala in
titrul semnificativ
b) Titrurile inalte de anti-VHA IgM semnifica hepatita A in antecedente, urmata de vindecare
c) Anti-VHA IgM se deceleaza in sange in primele 3-4 luni de la debut
d) Anticorpii anti-VHA IgG se deceleaza in titrul semnificativ de la a 3-ea saptamana de la debut
si in titre mici practic se depisteaza ani de zile
e) anti-VHA IgM raman detectabili in ser un timp nedefinit si asigura protectia impotriva
reinfectiei
Care din urmatoarele afirmatii pentru hepatita virala A sunt adevarate?
a) Debutul este acut cu febra 38-39 C cu simptome ale sindromului dispeptic, cataral si astenic
b) Evolueaza cu forme icterice, anicterice (subclinice, inaparente, fruste)
c) De regula cu aparitia icterului starea generala se amelioreaza
d) Cu aparitia icterului starea generala nu se amelioreaza, simptomatologia perioadei preicterice
se intensifica
e) Se cronizeaza
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita virala A sunt adevarate
a) Evolutie benigna, favorabila, cu vindecare 100%
b) Tratamentul este de regula cu regim dietetic, patogenic
c) Tratamentul antiviral constituie o prioritate pentru vindecare
d) Tratamentul antiviral nu constituie o prioritate pentru vindecare
e) Tratamentul HVA acute se efectueaza numai la ambulator, la medicul de familie
Care din urmatoarele afirmatii pentru perioada prodromala (preicterica) in HVA sunt adevarate?
a) Se caracterizeaza prin manifestari de intoxicatie cu ascensiune termica pana la 38-39 C
b) Simptome catarale discrete
c) Cu 1-2 zile inainte de aparitia icterului, urina capata o culoare bruna
d) Debut lent cu manifestari de intoxicatie cu temperatura normala
e) Prezenta stelutelor vasculare, edemelor la membrele inferioare
Care din urmatoarele afirmatii pentru perioada icterica in HVA sunt adevarate?
a) Perioada icterica evolueaza de la cateva zile pana la 2-3 saptamani
b) In formele grave (in HVA se intalnesc rar) icterul devine intens, iar semnele de intoxicatie se
mai pastreaza cateva zile
c) Se normalizeaza temperatura, mentinandu-se mai indelungat senzatie de greutate in rebordul
costal drept
d) Ficatul si splina nu-s marite in volum
e) Febra se mentine 37,5-38 C 10-12 zile
Pentru forma frusta de HVA este caracteristic:
a) Subicter scleral si al mucoaselor de scurta durata (2-3 zile)
b) Simptomele sindromului dispeptic (anorexie, greata, voma) sunt discrete
c) Simptomele sindromului dispeptic si astenic sunt pronuntate
d) Nivelul bilirubinei nu depaseste 23-25 mcmol/l
e) Activitatea indicilor sindromului de citoliza (ALAT,ASAT) sunt marite considerabil
Forma anicterica in HVA se caracterizeaza prin:
a) Absenta icterului sclerelor si tegumentelor
b) Bilirubina totala nu depaseste limitele normei, continand la 50-60% din patienti fractia directa
c) Ficatul este marit la 95-98% din patienti, splina 20%
d) Activitatea enzimelor ALAT,ASAT este normala
e) Ficatul si splina nu-s marite in volum
Precizati care din urmatoarele afirmatii pentru virusul hepatic B sunt adevarate:
a) Este un ADN virus

b) Este un ARN virus
c) In structura lui se disting antigenul de suprafata, antigenul e si antigenul nuclear
d) Antigenul e ca si ADN-polimeraza este indicatorul replicarii virale
e) La temperatura de 100 C este distrus peste 5 minute
Markerii care confirma hepatita virala acuta B in primele 2 saptamani de boala sunt:
a) AgHBs
b) anti-HBcor IgM
c) AgHBe
d) anti-HBe
e) anti-HBs
In convalescenta dupa o hepatita acuta virala B putem avea in ser urmatorii markeri:
a) AgHBs
b) anti-HBs
c) anti-HBcor sum
d) anti-HBcor IgM
e) AgHBe
Care din urmatoarele afirmatii la hepatita acuta B sunt adevarate?
a) primul marker detectabil in ser este AgHBs
b) Cresterea aminotransferazelor serice precede aparitia AgHBs in ser
c) AgHBs este detectabil in ser pe parcursul intregii faze icterice
d) Anticorpii anti-HBe sunt decelabili in ser cu saptamani, luni dupa anti-HBs
e) Persistenta in ser a AgHBs mai mult de 6 luni semalizeaza cronizarea procesului infectios
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita acuta B sunt adevarate?
a) Perioada de incubatie este de 50-120-180 zile
b) Evolutia spre vindecare se intalneste la 85-90% din cazuri
c) Mecanismul de transmitere este fecal-oral (digestiv)
d) Se transmite pe cale parenterala, verticala si sexuala
e) Perioada de incubatie este de la 7-35-50 zile
Care din urmatoarele afirmatii referitoare modificarii serologice intalnite in infectiile cu virusul
hepatic B sunt adevarate?
a) AgHBs+, anti-HBs-, AgHBe+, anti-HBcor sum+, anti-HBcor IgM+ - semnifica infectie acuta
b) AgHBs+ anti-HBs-, anti-HBcor sum+, AgHBe+ - semnifica infectie cronica, cu infectivitate
redusa
c) AgHBs+, anti-HBs-, anti-HBcor sum+, AgHBe-, anti-HBe+ semnifica sfarsitul infectiei acute
sau infectie cronica cu infectivitate redusa
d) AgHBs-, anti-HBs-, anti-HBcor IgM+,anti-HBcor IgG-, AgHBe+/-, anti HBe+/- pot
semnifica infectie acuta

e) AgHBs-, anti-HBs+, anti-HBcor sum+, AgHBe-, anti-HBe+ semnifica imunizare activa
impotriva hepatitei virale B
Care din urmatoarele afirmatii referitoare modificarii serologice intalnite in infectiile cu virusul
hepatic B sunt adevarate?
a) AgHBs-, anti-HBs-, anti-HBcor IgG+, AgHBe-, anti-HBe+ pot semnifica infectia cu virusul
hepatic B in trecutul indepartat
b) AgHBs-, anti-HBs+, AgHBe-, anti-HBe-, anti-HBcor IgM-, anti-HBcor IgG - semnifica
imunizare prin vaccinare cu AgHBs impotriva hepatitei B
c) Prezenta in ser a anticorpilor anti HB cor IgM semnifica infectia acuta sau recenta
d) In timpul infectiei acute cu virusul hepatic B AgHBs ca regula nu se depisteaza
e) AgHBs+, AgHBe+, anti-HBs-, anti-HBe-, anti-HB cor IgG+, anti-HBcor IgM+ si indicatorii
sindromului citolic mariti de 10 de ori semnifica infectie cronica
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la testele biochimice utilizate in diagnosticul
hepatitelor acute virale este adevarat
a) Nivelul foarte scazut al indicilor de protrombina, B-lipoproteide, probei cu sublimat semnifica
o insuficienta acuta hepatica (necroza acuta hepatica)
b) Nivelul inalt al indicilor de fosfataza alcalina, B-lipoproteidei, 5-nucleotidazei, colesterolului
semnifica o forma colestatica, a sindromului de colestaza in hepatitele acute virale
c) Bilirubina 180 mkmol/l (146 mcmol/l directa) ALAT 13,45 mmol/h/h semnifica o infectie
acuta
d) Bilirubina 72 mkmol/l (68 mkmol/l indirecta) - ALAT - 0,45 mmol/h/l) semnifica o infectie
acuta
e) Bilirubina 36 mkmol/l (26 mkmol/l - directa), ALAT - 2,15 mmol/h/l, proba cu timol - 8 un,
proba cu sublimat - 1,45 ml semnifica o infectie acuta.
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatitele virale acute sunt adevarate?
a) Icterul devine vizibil cand bilirubina totala serica este de 20 mkmol/l
b) Cresterea titrului seric al aminotransferazelor precede cresterea nivelului bilirubinei serice
c) Prelungirea timpului de protrombina indica un prognostic favorabil
d) Prelungirea timpului de protrombina poate indica o necroza hepatocelulara acuta
e) In formele severe poate creste nivelul bilirubinei indirecte
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita acuta virala D coinfectie sunt adevarate?
a) Perioada de incubatie este de 50-120-180 zile
b) Evolutia spre cronizare se intalneste pana la 20% din cazuri
c) Evolutia spre hepatita cronica se intalneste pana la 70-98% cazuri
d) Are o evolutie fulminanta la 3% dintre cazuri
e) Se transmite pe calea aerului, hidrica si alimentara
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita acuta virala D coinfectie sunt adevarate?
a) In perioada preicterica se determina AgHBs, AgHBe si AgHD (mai rar)
b) AgHD antigenul VHD se evidentiaza prin testul imunoblot in ficat si in serul sanguin
c) Prezenta AgHD si de ARN-VHD in sange semnifica replicarea VHD
d) AgHD si ARN-VHD la bolnavii cu formele cronice nu se depisteaza
e) In perioada icterica nu se determina AgHBe, anti-HBcor IgA, anti-HBcor IgG
Care din afirmatiile referitoare la HVD coinfectie sunt adevarate
a) Perioada de incubatie nu depaseste doua saptamani
b) Durata perioadei preicterice este de 1-14 zile
c) In perioada preicterica (prodromala) maladia se manifesta prin simptomele sindromului
dispeptic, astenic, artralgic
d) Debutul este acut cu febra 38-39 C ca si in HVA dar cu simptome ca in HVB
e) De regula debutul lent insidios ca si in Hepatita virala C
Care din urmatoarele afirmatii referitor la perioada preicterica in hepatita virala acuta D
suprainfectie sunt adevarate?
a) Perioada prodromala este de o durata de 3-5 zile
b) Debutul este acut cu febra 38-39 C
c) Sunt caracteristice sindroamele dispeptic, astenic, artralgic
d) Debut lent cu simptome ale sindromului cataral
e) Ficatul si splina nu-s marite
Care din urmatoarele afirmatii referitor la perioada icterica in hepatita virala acuta D
suprainfectie sunt adevarate
a) Evolutie ondulanta cu agravare multipla clinica si biochimica
b) Prezenta sindromului de edemascita
c) febra 37,5-38 C pana la doua saptamani
d) Evolutie spre vindecare in 80% din cazuri
e) Evolutie spre ciroza in 76% cazuri
Care din afirmatiile referitoare la diagnosticul in hepatita acuta virala D sunt adevarate?
a) In perioada preicterica se determina AgHBs, AgHBe si AgHD (mai rar)
b) In perioada icterica se determina AgHBs, AgHBe, anti-HBe, anti-HBcor IgM, anti HVD IgM,
anti-HBcor IgG, anti VHD IGG
c) In perioada icterica se determina numai anti-HBcor IgG, anti-HVD IgG si anti-HBe
d) ARN-VHD va fi evidentiat in sange si tesutul hepatic prin PCR in perioada precoce de boala
e) ARN-VHD va fi evidentiat in sange si tesutul hepatic numai in perioada tardiva de boala
Care din urmatoarele afirmatii referitor la epidemiologia hepatitei acute virale D sunt adevarate?
a) Asocierea intre VHB si VHD este variabila, in medie 30%
b) Dependenta epidemiologica este fireasa intrucat VHD imprumuta invelisul VHB

c) Republica Moldova este o zona cu edemicitate inalta a VHD
d) Sursa de infectie sunt animalele domestice (bovinele, ovinele, caprinele)
e) Transmiterea se face pe calea alimentara, prin utilizarea produselor animaliere insuficient
prelucrate termic
Urmatoarele afirmatii despre virusul hepatitei D sunt false:
a) Este o ruptura a VHB
b) Poseda invelis propriu, glicoproteic
c) La fierbere piere la 56 C in 5 minute
d) Invelisul deriva din AgHBs si asigura protectia exterioara a VHD
e) AgHD este constituit din doua proteine: ADHD mare cu 214 aminoacizi si AgHD mic cu 195
de aminoacizi
Care din urmatoarele afirmatii referitor la SEN-virusuri sunt adevarate?
a) Sursa de infectie este umana (bolnavi, portaj)
b) Se transmite pe cale parenterala, vertical
c) SEN-virus se prezinta ca un virus cu dimensiuni mici, lipsit de anvelopa, ADN monocatenara
d) Exista 22 de tipuri genetice
e) Nu se asociaza cu HVCC
Pentru hepatita acuta cu virusul F este caracteristic:
a) VHF nu induce markerii imunoserologici caracteristici
b) Manifestarile clinice se caracterizeaza prin frecventa formelor severe
c) VHF contine ADN dublu ca si VHB
d) VHF contine ARN ca si VHA
e) Modalitatea de transmitere este ca si in VHB
Pentru hepatita acuta virala TTV este caracteristic:
a) Sursa de infectie este omul bolnav (forme acute si cronice), purtatori
b) Se transmite pe cale parenterala, verticala, sexuala, intrafamiliala
c) Poate evolua cu forme anicterice si icterice
d) Evolutie benigna si nu se cronizeaza
e) Hepatita acuta la 50% din pacienti evolueaza cu transaminazemie moderata ori normala
Precizati care din urmatoarele afirmatii privind virusul hepatic C (VHC) sunt adevarate
a) Este un virus care contine ARN
b) Structura genomica a VHC este reprezentata prin doua regiuni: strictura (5prim) si
nonstructurale (3 prim)
c) VHC este heterogen, iar secventializarea regiunii N 55 a diferentiat 6 genotipuri, cu
subtipurile filogenice a,b,c pentru care exista 2 clasificari
d) Se disting 222 serotipuri
e) Serotipul 1b si 4 raspund foarte bine la tratamentul antiviral

Care din afirmatiile despre variabilitatea genetica a VHC sunt adevarate?
a) S-au identificat sase genotipuri majore, care au grad de divergenta a secventei nucleotidice
mai mare de 30% si a secventei aminoacizilor de aproximativ 30%
b) Au fost constatate circa 80 subtipuri si sunt desemnete cu litere mici din alfabetul latin: 1a, 1b,
etc.
c) Izolatele se prezinta ca subtipuri componente a regiunii nonstructurale
d) Cvasispeciile reprezinta un grup de variante virale genetice distincte, dar strans inrudite
existente la un pacient infectat
e) Variabilitatea genomica a VHC nu are importanta in prognosticul hepatitei virale acute cu
virusul C
Care din afirmatiile despre serotipurile VHC sunt adevarate?
a) Serotipurile 1a si 1b apar in 60% din infectiile cu VHC
b) Serotipul 1b si 4 raspund slab la tratamentul cu IFN
c) Serotipul 1b (72%) este cel mai frecvent pentru Europa, SUA si Australia
d) Serotipurile 1 a si 3 raspund slab la tratamentul cu IFN
e) Asocieri de serotipuri se intalneste in 65% din cazuri
Care din afirmatiile despre epidemiologia hepatitei virale acute C sunt adevarate?
a) Principala cale de transmitere este parenterala (prin injectare de droguri i.v. - 25-70%),
manopere medicale etc.
b) Calea sexuala joaca un rol secundar in transmiterea VHC (5-10%)
c) Transmiterea verticala este rara (10%)
d) HVC se poate transmite pe cale hidrica si alimentara
e) HVC se transmite pe calea aerului prin aerosoli
Care din afirmatiile despre perioada prodromala a HVC acute sunt adevarate?
a) Perioada prodromala dureaza de la 3-4 pana la 10-15 zile si peste
b) Debutul este lent cu senzatie de discomfort digestiv, astenie, artralgii
c) Debutul este acut cu febra 39-40 C, cefalee puternica, dureri musculare violente
d) Se determina hepatomegalie (mai frecvent) si splenomegalie (mai rar)
e) Artralgiile nu sunt caracteristice pentru aceasta perioada
Perioada icterica in HVC acuta se caracterizeaza prin:
a) Prin aparitia icterului cu o intensitate variabila de la subictericitate pana la icter franc
b) Urina hipercroma cu aspect de "bere bruna"
c) Febra 38 C si peste cu o durata pana la 14 zile
d) Simptome de intoxicatie generala cu o manifestare moderata ca si in HVB acuta
e) Cu o evolutie ondulatorie cu acutizare multipla clinica si biochimica
---------------------------------------------------------------------
77. Capitol: hepatitele acute si cronice virale Curs

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru tabloul clinic in HVC acuta:
a) Perioada de incubatie variaza de la 7 pana la 140 zile si peste
b) HVC acuta evolueaza in forme usoare si moderate cele severe se intalnesc rar iar formele
fulminante foarte rar
c) Forma acuta se intalneste in 10-20% din cazuri, iar formele asimptomatice pana la 80% din
cazuri
d) Debutul este acut ca si in HVA cu simptome ale sindromului cataral, preponderent
e) Formele fulminante se intalnesc de la 3 pana la 25% din cazuri
Pentru diagnosticul de laborator al HVC acute vor fi utilizate:
a) Tehnica PCR pentru depistarea ARN-VHC
b) Tehnica de imunofluorescenta pentru punerea in evidente antigenele VHC in mononucleare si
hepatocite
c) Testul ELISA pentru a pune in evidenta anti-VHC IgM si anti-VHC IgG
d) Insemantarea materialului care contine VHC pe embrion de gaina
e) Metoda biologica, infectarea intraperitoniala a cobailor
Urmatoarele afirmatii despre diagnosticul serologic in HVC acuta sunt adevarate
a) Pentru necesitatea cunoasterii capacitatii imunogene a antigenelor virale este necesara
monitorizarea anticorpilor anti-VHC
b) Anti-VHC fata de antigenele NS4 in formele acute se deceleaza in titre mari
c) Anti-VHC fata de antigenele NS4 in formele acute nu se depisteaza
d) Pentru diagnosticul formelor asimptomatice este necesar evidentierea anticorpilor fata de
antigenele core, nestructurale si de invelis
e) Anticorpi fata de antigenele core si NS5 apar tardiv
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita virala acuta C sunt adevarate?
a) Perioada de incubatie este de 14-140 zile si peste
b) Evolutia spre cronizarea infectiei se intalneste la 20-30% din cazuri
c) Are o evolutie fulminanta la 0,1% din cazuri
d) Evolutia spre hepatita cronica se intalneste la 50-90% din cazuri
e) Evolutia spre ciroza este rapida in 5-6 ani
Care din urmatoarele afirmatii despre virusul hepatic E sunt adevarate?
a) VHE are forma sferica cu anvelopa
b) VHE are forma sferica (27-30 nm), simetrie icosaedrica, fara anvelopa
c) ARN-ul genomic este inconjurat de o capsida cu 2 proteine, dintre care una este ARNpolimeraza
d) VHE nu este heterogen
e) VHE este heterogen, cu 3 grupuri genetice (tulpini)
Care din urmatoarele afirmatii referitor la structura si rezistenta VHE sunt adevarate?
a) Gene structurale sunt CC13 si CC12
b) Virusul este stabil la 8 C sau la -70 C
c) Gena nonstructurala este CC 11 cu Domeniul "Y" si proteaza
d) VHE rezista la 4 C 4 zile
e) VHE nu contine gene structurale si nonstructurale
Urmatoarele afirmatii despre epidemiologia HVE sunt adevarate?
a) Mecanismul de transmitere fecal-oral (digestiv)
b) Caile de transmitere sunt: hidrica, alimentara si habituala
c) Caile de transmitere parenterala si verticala
d) VHE se elimina din organismul uman cu materiile fecale in ultima saptamana a perioadei de
incubatie si inca doua saptamani de la debutul maladiei
e) Sursa de infectie sunt animalele domestice: bovinele, porcinele, ovinele, cabalinele
Care afirmatii sunt corecte referitor la perioada prodromala (preicterica) a HVE
a) Durata perioadei prodromale este de 1 luna de zile
b) Durata perioadei prodromale este de la 1-4 zile pana la 9 zile (in medie 3-7 zile)
c) Debutul este acut ori gradat cu simptoame ale sindromului dispeptic, astenic si gripal mai rar
d) Hepatomegalie de regula, splenomegalie mai rar, urina de culoare bruna si scaun aholic
e) In aceasta perioada frecvent se intalnesc simptome ale sindromului artralgic si edem-ascita
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru tabloul clinic in HVE
a) Perioada de incubatie este de la 2 pana la 8 saptamani
b) Debutul este gradat ori acut cu greata, voma, scaun diareic, dureri in rebordul costal drept,
cefalee moderata, oboseala, indispozitie, febra mai rar
c) La 1/5 din patienti simptomele perioadei de incubatie sunt absente si maladia debuteaza cu
icter
d) Cu instalarea icterului starea generala se amelioreaza
e) Simptome de intoxicatie generala sunt foarte pronuntate cu o durata pana la 2 saptamani
Urmatoarele afirmatii despre HVE sunt false
a) Evolueaza in forme tipice si atipice
b) Formele fulminante nu se intalnesc
c) Prognosticul imediat si indepartat este favorabil, nu se cronizeaza
d) Prognosticul este rezervat evolueaza spre cronizare
e) Formele fulminante se intalnesc in 1-3% si sunt frecvente la gravide in semestrul III,
determinand avort spontan, nastere prematura sau deces (25%)
pentru diagnosticul de laborator in HVE vor fi utilizate urmatoarele metode
a) Metoda microscopica (pentru evidentierea VHE in microscopul electronic)
b) Metoda biologica, inoculare intraperitoniala a materialului examinat la cobai

c) Metoda serologica pentru decelarea anti-VHE IgM si IgG
d) Metoda virusologica. Depistare de ARN-VHE prin PCR
e) Metoda alergologica
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la virusul hepatic G sunt adevarate?
a) VHG este de tip ARN, cu gene codante pentru proteinele structurale si nestructurale
b) VHG este de tip ADN cu 3 antigene specifice
c) Structural este apropiat de VHC (25% secvente omoloage)
d) Au fost identificate 3 tipuri majore de VHG
e) VHG are genotipuri majore sau regiuni hipervariabile ca VHC
Care afirmatii despre epidemiologia hepatitei acute virale de tip G sunt adevarate?
a) Sursa de infectie este omul bolnav (forme acute si cronice), purtator
b) VHG se transmite pe calea aerului, hidrica, alimentara
c) VHG se transmite pe cale parenterala, verticala, sexuala
d) VHG la bolnavii cu HVC cronica, se depisteaza in 20-30% cazuri, cu VHB cronica in 10%
cazuri
e) Sursa de infectie poate fi nu numai omul dar si pasarile salbatice
Pentru tabloul clinic in hepatita acuta virala de tip G este caracteristic:
a) Perioada de incubatie 14-145 zile
b) Perioada de incubatie 7-50 zile
c) Debutul este ca si in HVC acuta gradat cu simptome ale sindromului dispeptic, astenic,
artralgic
d) Evolueaza spre cronizare ca si HVC acuta
e) Evolueaza spre cronizare ca si HVB acuta
Pentru diagnosticul si prognosticul HVG acute vor fi utilizate:
a) Metoda virusologica prin PCR sau RT-PCR
b) Metoda serologica prin depistarea de anti-VHG IgM si anti-VHG IgG
c) Metoda serologica prin depistarea de anti-E2-VHG
d) Prezenta de anticorpi E2 VHG dupa disparitia ARN-VHG in ser, semnifica vindecarea
infectiei
e) Metoda rapida de imunofluorescenta
Interferonii moderni sunt:
a) Din grupul IFN-alfa 2b (Intron A, Reaferon, Realdiron, Viferon, Laferon)
b) Din grupul IFN-alfa 2a (Roferon A)
c) PEG-Interferon (Pegasys, Peg Intron)
d) Din grupul IFN-alfa 2b Wellferon
e) Din grupul IFN alfa 2a Consensus Interferon

Contraindicatii absolute la tratamentul cu Copegus sunt:
a) Psihoza prezenta sau in antecedente sau depresia severa
b) Neutropenie, trombocitopenie, anemia, hemoglobinopatiile
c) Diabetul zaharat, tulburarile autoimune
d) Insuficienta renala in stadiul final, ciroza decompensata, afectiunile cardiace severe
e) Afectiuni cardiace simptomatice, ciroza compensata
Scopurile si obiectivele tratamentului antiviral in hepatitele cronice virale sunt:
a) Scopuri imediate (oprirea replicarii virale, ameliorarea modificarilor necroinflamatorii
hepatice si a fibrozei)
b) Scopuri de lunga durata (incetinirea sau oprirea progresiei maladiei, prevenirea dezvoltarii
cirozei hepatice si carcinomului hepatocelular, ameliorarea calitatii vietii pacientului)
c) Obiectivele tratamentului (clinice, biochimice, serologice, virusologice, histologice)
d) Scopuri imediate, disparitia completa a ARN ori ADN viral si a modificarilor
neuroinflamatorii
e) Obiectivele tratamentului clinice si virusologice
Contraindicatii absolute de administrare a interferonului sunt:
a) Diabetul zaharat necontrolat
b) Hepatite cronice nonvirale, ciroza hepatica decompensata
c) Maladii cronice decompensate (cardiace, renale, psihice)
d) Dereglari autoimune
e) Neutropenie si trombocitopenie
Tipurile de raspuns la tratamentul antiviral sunt:
a) Raspuns complet
b) Raspuns partial
c) Lipsa de raspuns
d) raspuns sustinut in timpul tratamentului
e) Raspuns sustinut in primele 3 luni dupa stoparea tratamentului
Manifestarile extrahepatice in hepatita cu virusul hepatic B sunt:
a) Afectarea stomacului, prostatei, ovarelor
b) Manifestari cutanate (acnee, urticarii, striuri pigmentare, hiperemia fietii)
c) Afectarea glandelor exocrine (pancreasului, salivare)
d) Vasculite generalizate periarterita nodoasa, artralgii persistente sau chiar artrite, mialgii
e) Afectarea sistemului nervos central si periferic
Manifestarile extrahepatice in hepatita cu virusul C sunt:
a) Renale (glomerulonefrita, nefropatii tubulointerstitiale)

b) Hematologice (crioglobulinemie mixta, anemie aplastica, limfoame nonhodgkiniene,
trombocitopenie idiopatica)
c) Oculare si salivare (sialodenita, uveita, ulcer cornean Mooren)
d) Pneumonie virala interstetiala
e) Meningoencefalita
Care afirmatii despre hepatita virala A la gravide sunt adevarate?
a) O particularitate a perioadei preicterice mai ales in trimestrul I este ca mai frecvent se
intalneste asa simptom ca prurit
b) In ultimele luni de sarcina formele clinice severe si colestatice se intalnesc mai frecvent
c) Nasterea la asa gravide are o evolutie anormala
d) Nasterea la asa gravide are o evolutie benigna
e) Virusul A se transmite pe cale verticala si are o actiune nefasta asupra fatului
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita virala B la gravide sunt adevarate?
a) Riscul de infectare cu VHB a produsului conceptional variaza de la 5-10-15% in ultimul
trimestru de sarcina
b) Transmiterea materno-fetala este de peste 50%
c) Infectivitatea gravidei purtatoare de AgHBs este maxima pentru fat (90%) daca gravida este
purtatoare si de AgHBe
d) Gravidele fac mai frecvent formele colestatice
e) VHB nu favorizeaza avortul spontan si prematuritatea
111. Capitol: Infectii
Angina in infectia enterovirala poate fi:
a) lacunara
b) foliculara
c) herpangina
d) falsmembranoasa
e) necrotica
--------------------------------------------------------------------112. Capitol: Infectii
Care din enterovirusuri este agentul patogen al hepatitei virale A
a) ECHO
b) Coxachie subgrupul A
c) Coxachie subgrupul B
d) enterovirusul 72
e) enterovirusul 71
Infectia enterovirala este o maladie:
a) Intestinala
b) sangvina
c) zooantroponoza
d) parazitara
e) zoonoza
In primele zile de boala virusul enteroviral poate fi izolat din:
a) exudatul nazofaringian
b) sange
c) LCR
d) urina
e) sputa
Eliminarea indelungata de virus enteroviral se face prin:
a) exudatul nazofaringian
b) materiile fecale
c) urina
d) LCR
e) sputa
Numiti caile de transmitere in infectia enterovirala
a) contact
b) aerogen-picaturi
c) hidric
d) aero-praf
e) parenteral
Sindroamele clinice de baza in enteroviroze sunt:
a) pneumonia
b) herpangina
c) febra nediferentiata cu exantemul de Boston
d) meningita
e) neurotoxicoza
Forme clinice in enteroviroze cu afectarea predominanta a sistemului nervos sunt:
a) mielita
b) meningita
c) poliradiculonevrita
d) encefalita
e) forma paralitica
Urmatoarele forme clinice sunt determinate de virusurile ECHO si Coxachie:
a) pleurodinia epidemica
b) conjunctivita hemoragica
c) parapareze, hemipareze
d) conjunctivita pseudomembranoasa
e) cheratoconjunctivita
Testele paraclinice de diagnostic al enterovirozelor sunt:
a) bacteriologice
b) virusologice
c) PCR
d) hemograma
e) serologice
Izolarea virusurilor ECHO si Coxachie poate fi din:
a) materiile fecale
b) bila
c) urina
d) LCR
e) secretul nazofaringian
Enterovirusurile se caracterizeaza prin:
a) contin ADN
b) contin ARN
c) sunt picornaviridae
d) sunt herpesviridae
e) sensibile la dezinfectare
Sursele de infectie in infectia enterovirala sunt:
a) omul bolnav
b) animalul bolnav
c) rozatoarele
d) purtatorii
e) bolnavi in forme inaparente
Enterovirusurile ECHO si Coxachie poseda viscerotropism pentru:
a) miocard
b) suprarenale
c) rinichi
d) intestin
e) SNC
Agentii patogeni ai infectiei enterovirale sunt virusii:
a) Epstein-Barr
b) ECHO
c) Coxachie
d) poliomielitic
e) Enterovirusul 72
--------------------------------------------------------------------126. Capitol: Infectii cu salmonele Autor: ., , ,
2001, . 133
In care forma clinica de salmoneloza se maresc mai frecvent ficatul si splina?
a) gastroenterocolitica
b) gastroenteritica
c) tifoida
d) enterocolitica
e) subclinica
2001, . 129
In salmoneloza gastrointestinala mai frecvent se intalneste forma:
a) gastritica
b) gastroenteritica
c) colitica
d) tifoida
e) gastroenterocolitica
2001, . 129
Forma generalizata de salmoneloza este:
a) gastroenteritica
b) enterocolitica
c) gastroenterocolitica
d) tifica
e) enteritica
2001, . 136
Cantitatea de lichid necesara pentru rehidratare in salmoneloza forma gastrointestinala este in
functie de:
a) intensitatea sindromului de intoxicatie
b) nivelul si durata febrei
c) gradul de deshidratare
d) de produsul alimentar intrebuintat
e) de intensitatea icterului
2001, . 135
Forma gastroenteritica de salmoneloza necesita o diferentiere cu:
a) amibiaza intestinala
b) mononucleoza infectioasa
c) toxiinfectiile alimentare
d) febra tifoida
e) hepatita virala A
2001, . 132
Caracterizati scaunul in forma gastroenterocolitica a salmonelozei:
a) lichid, in cantitate mica
b) lichid abundent
c) lichid cu mucozitati, striuri de sange
d) riziform cu fulgi
e) lichid, apos, fara mucozitati si struiri de sange
2001, . 129
Scaunul apos, spumos si cu miros fetid se intalneste mai frecvent in urmatoarea forma de
salmoneloza:
a) gastrica
b) gastroenteritica
c) gastroenterocolitica
d) colitica
e) enteritica
2001, . 131-132
Aspectul scaunelor in salmoneloza gestrointestinala poate fi:
a) riziform
b) sanguinolent
c) apos, abundent, verzui, fetid
d) lichid cu mucus de sange
e) caune afecaloide, "sputa rectala"
2001, . 133
Socul hipovolemic se intalneste in formele de salmoneloza:
a) gastroenteritica
b) septica
c) tifoida
d) gastroenterocolitica
e) enteritica
2001, . 134
Formele generalizate de salmoneloza pot sa se complice cu:
a) osteomielita
b) meningita
c) uveita
d) pneumonii
e) piodermii
2001, . 134
Formele generalizate de salmoneloza pot sa se complice cu:
a) apendicita
b) soc hipovolemic
c) peritonita
d) abces hepatic
e) orhita
2001, . 134
Starea de portaj in salmoneloza poate fi:
a) acuta
b) de scurta durata
c) cronica
d) tranzitorie
e) recidivanta
2001, . 130
Forma gastroenterocolitica de salmoneloza se caracterizeaza prin:
a) hipertermie
b) subfebrilitate
c) greturi, vome
d) scaune lichide verzui cu mucus si sange
e) scaune lichide, abundente, verzui
2001, . 130
Afectarea sistemului cardiovascular in salmoneloza se manifesta prin:
a) hipertonie
b) hipotonie
c) tahicardie
d) bradicardie
e) colaps
2001, .132
Forma tifoida de salmoneloza se caracterizeaza prin:
a) tenesme rectale
b) scaune reduse cantitativ, frecvent
c) constipatie
d) hepatomegalie
e) exantem maculopapulos
2001, . 132
Pentru forma tifoida de salmoneloza este caracteristic:
a) febra in platou
b) leucopenie
c) hepatosplenomegalie
d) astenie, cefalee
e) scaune lichide, frecvente
2001, . 133
Forma septica de salmoneloza se caracterizeaza prin:
a) febra remitenta
b) subfebrilitate indelungata
c) meningita purulenta
d) frison, transpiratii
e) scaune lichide, frecvent
2001, .135
Forma gastroenteritica de salmoneloza va fi diferentiata de:
a) escherichioze
b) yersinioze
c) toxiinfectii alimentare
d) tifosul abdominal
e) tifosul exantematic
2001, . 135
Forma gastrointestinala de salmoneloza se va diferentia de:
a) infarct de miocard
b) amibiaza intestinala
c) leptospiroza
d) otraviri cu ciuperci
e) malarie
2001, . 134
In salmoneloza varianta tifoida bacilul poate fi izolat din:
a) sange
b) fecale
c) lichidul cefalorahidian
d) urina
e) secretul nazofaringian
---------------------------------------------------------------------
146. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 423
Caracteristica generala a virusului HIV
a) Retrovirus
b) Lentivirus
c) ARN
d) In structura virusului se include reverstranscriptaza
e) Toate impreuna
--------------------------------------------------------------------147. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 423
Particularitatile retrovirusurilor, inclusiv si HIV
a) poseda membrana superficiala
b) poseda ARN
c) se insereaza in ADN-ul celulei gazde
d) poseda nucleocapsida
e) limfotrope
Care structura a virusului HIV determina sinteza ADN pe matrita ARN
a) proteina exterioara a membranei
b) proteinele nucleocapsidei
c) reverstranscriptaza
d) proteina transmembranica (gr.41)
e) toate
--------------------------------------------------------------------149. Capitol: HIV/SIDA Autor: M.Chiotan, Boli infectioase, Bucuresti, 1998, p. 597
Nucleocapsida contine urmatoarele proteine, in afara de:
a) p. 24
b) p. 7
c) p. 9
d) gp 41
e) p.13
Celulele tinta susceptibile infectiei HIV
a) Celulele care poseda antigenul de histocompatibilitate CD4
b) Celule ale sistemului imun
c) Celule nervoase
d) Celule hepatice
e) Celule digestive
--------------------------------------------------------------------151. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p.425
Proteina receptor CD4 este componenta urmatoarelor celule, in afara de:
a) T limfocite helper (T4)
b) Macrofage
c) Monocite
d) Eritrocite
e) T limfocite helper, T limfocite supresoare (Tg)

--------------------------------------------------------------------152. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 429-430
Ca sursa de infectie pot fi bolnavii de HIV infectie in:
a) Perioada de incubatie
b) HIV infectie forma acuta
c) Limfadenopatie persistenta cronica
d) Purtatori de virus
e) In toate cazurile
Calea principala de transmitere a HIV infectiei este:
a) Sexuala
b) Parenterala
c) Verticala
d) Transfuzii de sange integral
e) In toate cazurile
Calea de transmitere verticala a HIV are loc:
a) In timpul nasterii
b) Transplacentar
c) Prin laptele matern
d) In toate cazurile
Virusul in doza infectabila se contine in fluidele biologice in afara de:
a) sange, urina
b) sperma
c) saliva
d) lapte matern
e) secretie vaginala
Virusul HIV este sensibil la urmatoarele substante dezinfectante:
a) apa oxigenata
b) alcool etilic 50-70%
c) raze ultraviolete
d) hipoclorid de Na 0,5%
e) hipoclorid de Ca 0,5%
Cauzele care determina imunodeficienta in HIV infectie sunt in afara de:
a) actiunea citolitica a virusului
b) atrofie a timusului
c) formare de sincitii
d) formare de autoanticorpi fata de celulele imunocompatibile

e) dereglarea functiei macrofagilor
--------------------------------------------------------------------158. Capitol: HIV/SIDA Autor: M.Chiotan, Boli infectioase, Bucuresti, 1998, p. 599-600
Pentru forma acuta a HIV infectiei este caracteristic:
a) virusemie
b) cresterea capacitatii de aparare imuna
c) formare de anticorpi
d) replicare activa a virusului integrat in celula
e) transcrierea ARN viral in ADN celular sub actiunea reverstranscriptazei
Sunt maladii oportuniste in stadiul SIDA al infectiei HIV:
a) tifosul exantematic
b) infectia cu citomegalovirus
c) toxoplasmoza
d) gripa
e) sarcomul Kaposi
Bolile "Indicatoare" pentru SIDA sunt:
a) candidoza traheobronsiala
b) dizenteria
c) pneumonia pneumocistica
d) malaria
e) toxoplasmoza cerebrala
Care agenti provoaca infectii oportuniste in stadiul SIDA al infectiei HIV?
a) virusul gripal
b) virusul herpes
c) Pneumocistys carinii
d) Rickettsia
e) Toxoplasma
Simptomele caracteristice pentru complexul SIDA asociat sunt:
a) febra timp de 6 zile
b) febra timp de 2 luni
c) diareea mai mult de o luna
d) pancreatita
e) pierdere in greutatea corporala
Enumerati celulele hematopoetice susceptibile de infectie cu HIV
a) eritrocite
b) limfocite CD4
c) macrofage
d) neutrofile
e) promielocite
Celulele sistemului nervos susceptibile infectiei HIV sunt:
a) celulele perineurale
b) astrocite
c) oligodendrocite
d) endoteliul capilar
e) motoneuroni
--------------------------------------------------------------------165. Capitol: HIV/SIDA Autor: I. Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 426
In raspunsul imun celular in infectia HIV sunt implicate celulele
a) limfocitele CD4 (Th)
b) limfocitele T citotoxice (LTC)
c) monocitele
d) mielocitele
e) limfocitele CD8 (supresoare)
Metodele de diagnostic in infectia HIV sunt:
a) determinarea anticorpilor specifici anti-HIV
b) determinarea ADN proviral sau ARN-HIV
c) izolarea virusului HIV
d) determinarea antigenului superficial
e) determinarea anticorpilor antinucleari
Testele serologice folosite pentru detectarea anticorpilor anti HIV sunt:
a) imunoenzimatic ELISA
b) Western-flot
c) RFC
d) RHAI
e) de radioimunoprecipitare
Testul de identificare a HIV infectiei la persoane suspecte sau cu debut recent este:
a) detectarea antigenului P-24
b) detectarea ADN proviral sau ARN genomic HIV
c) cultura virala
d) anticorpi anti-HIV (ELISA)
e) testul Western-Blot
Boala diareica in infectia HIV se manifesta prin:
a) scaune diareice
b) colita pseudomembranoasa
c) sindrom de malabsorbtie
d) alterarea starii nutritionale
e) colita ulcero-necrotica
--------------------------------------------------------------------170. Capitol: HIV/SIDA Punctajul: 10 Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000,
p. 438
Infectiile oportuniste ale sistemului nervos central in infectia HIV sunt provocate de:
a) Neiseria meningitidis
bToxoplasma gondii
c) Virusul ECHO / Coxackie
d) M.tuberculosis
e) Citomegalovirus
Neoplasiile oportuniste in infectia HIV sunt:
a) Limfogranulomatoza
b) Sarcomul Kaposi
c) Limfomul Burkitt
d) Boala Hodgkin
e) Adenosarcoma
Infectiile oportuniste ale sistemului digestiv in infectia HIV sunt:
a) candidoza
b) izosporioza, cryptosporioidoza
c) infectia cytomegalica
d) pneumocistoze
e) amibiaze
Categoria A a infectiei cu HIV cuprinde:
a) limfoadenopatia generalizata
b) infectie primara acuta
c) hepato-splenomegalia persistenta
d) infectia asimptomatica
e) febra cu durata de peste 1 luna
Categoria clinico-imunologica B a infectiei HIV cuprinde:
a) candidoza orofaringiana
b) herpes zoster
c) febra sau diareea cu durata peste 1 luna
d) candidoza traheala, bronsica, pulmonara
e) adenopatia persistenta generalizata
Suferintele indicatoare de SIDA sunt:
a) Pneumonia cu Pneumocistys carinii
b) Toxoplasmoza cerebrala
c) Purpura trombocitopenica
d) Candidoza vulvovaginala
e) Limfomul Burkit
--------------------------------------------------------------------176. Capitol: alimentare Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 216
Indicati agentii cauzali ai toxiinfectiilor alimentare:
a) Schigella
b) virusuri
c) bacterii conditionat patogene
d) rickettsii
e) meningococi
In care toxiinfectie alimentara are loc enterita necrotica?
a) cu Proteus
b) cu Clostridium perfringens
c) cu Klebsiela
d) stafilococica
e) streptococica
Care din agentii cauzali provoaca toxiinfectii alimentare cele mai frecvente?
a) Staphilococcus enterotoxigen
b) Streptococcus
c) Salmonella
d) Bacilus cereus
e) Clostridiile
--------------------------------------------------------------------179. Capitol: alimentare Autor: M.Chiotan, Boli infectioase, Bucuresti, 1998, p. 230
Agent etiologic al toxiinfectiilor alimentare poate fi vibrionul:
a) El-Tor
b) holeric non-01
c) holerae
d) Bengal
e) parahemolyticus
Calea de transmitere a toxiinfectiilor alimentare este:
a) aerogen-praf
b) hidrica
c) alimentara
d) contact direct cu bolnavii

e) contact indirect
Metodele de diagnostic specific al toxiinfectiilor alimentare sunt::
a) investigatiile bacteriologice ale maselor vomitive
b) investigatiile bacteriologice ale maselor fecale
c) investigatiile bacteriologice ale sangelui
d) investigatii serologice
e) investigatia lichidului cefalorahidian
Ca sursa de infectie in toxiinfectiile alimentare pot fi:
a) animalele bolnave
b) persoanele bolnave cu infectii cutanate stafilococice
c) purtatori de bacili
d) rozatoare
e) cainii, pisicile
Cel mai frecvent sunt contaminate alimentele:
a) carnea si preparatele din carne
b) laptele, derivatele lactate
c) legumele
d) ouale, praful de oua
e) fructele
Tabloul clinic in toxiinfectiile alimentare determinate de stafilococi se manifesta prin:
a) subfebrilitate sau temperatura normala
b) vome frecvente
c) dureri in regiunea epigastrica
d) scaun diareic cu mucus si striuri de sange
e) febra mai mare decat 39 C
Materialele prelevate pentru examenul bacteriologic in toxiinfectiile alimentare sunt:
a) lichidul spalaturilor gastrice
b) materiile fecale
c) sangele
d) masele vomitive
e) bila
Caracteristic pentru toxiinfectiile alimentare este:
a) perioada de incubatie cateva ore pana la max. 48 ore
b) perioada de incubatie 1-2 zile

c) evolutie brutala
d) regresiune rapida
e) regresiune lenta
Urmatoarele bacterii pot produce toxiinfectii alimentare:
a) salmonela
b) staphylococcus
c) bacillus cereus
d) vibrio cholerae
e) neisseria meningitidis
Care germeni sunt cel mai frecvent implicati in producerea toxiinfectiilor alimentare?
a) proteus
b) stafilococ
c) salmonella
d) E.coli
e) streptococ B-hemolitic
Toxiinfectia alimentara su Salmonella se caracterizeaza prin:
a) debut cu febra, fiori
b) greturi, vome
c) hemo colita
d) scaune verzui fetide, moi
e) starea generala nealterata
--------------------------------------------------------------------190. Capitol: alimentare Autor: M.Chiotan, Boli infectioase, Bucuresti, 1998, p. 238-241
Principiile de tratament ale toxiinfectiilor alimentare formele comune sunt:
a) igieno-dietetic
b) antibacterian
c) simptomatic
d) patogenic
e) de desensibilizare
--------------------------------------------------------------------191. Capitol: adenoviroze Compendiu de boli infecioase, sub red. Pokrovski, 1993, p.254
Calea principal de transmitere a adenovirozei este:
a) Parenteral
b) Alimentar
c) Aerogen
d) Vertical
e) Contact indirect
Perioada de incubaie a adenovirozei este:
a) 5-8 zile
b) 10-12 zile
c) 14-16 zile
d) 17-20 zile
e) [ ] 21-25 zile
Forma clinic a adenovirozei:
a) Generalizat
b) Tifoid
c) Icteric
d) Febra rinofaringoconjunctival
e) Cutanat
Complicaia n infecia adenovirala :
a) tromboflebit
b) pielonefrit
c) insuficien hepatic
d) hemoragie intestinal
e) pneumonie
In diagnosticul adenovirozei sunt importante:
a) Metoda parazitologica
b) Metoda virusologica
c) Reacia de imunofluorescen
d) Reacia de fixare a complementului
e) Metoda bacteriologic
Semnele caracteristice pentru adenoviroz sunt:
a) Conjunctivita membranoas
b) Hepatosplenomegalia
c) Edemele pronunate pe gambe
d) Tonzilit
e) Constipaie
Schimbri n leucoformul caracteristice pentru adenoviroz sunt:
a) Leucocitoz
b) Leucopenie
c) Eozinofilia
d) Monocitoz
e) Limfocitoz
Biosubstratele utilizabile pentru meloda virusologica n diagnosticul adenovirozei sunt:
a) Splaturi i eliminri din faringe i cavitate nazal

b) Bila omului bolnav
c) Masele fecale
d) Eliminri din ochi
e) Urina omului bolnav
Tratamentul etiotrop al adenovirozei:
a) Interferona leucocitar
b) Dezoxiribonucleaza
c) Unguent de oxolin
d) Lamivudin
e) Azidotimidin
Prin ce se caracterizeaz infecia adenovirala:
a) Afectarea esutului limfatic
b) Afectarea mucoasei cailor respiratorii, ochilor, intestinului
c) Tuea ltrtoare
d) Simptomele de intoxicaie sunt moderate
e) Niciodat nu apare hepatomegalia
201. Capitol: borelioza_rom :
V.Pokrovschi, Compendiu de boli infecioase, pag.356 - 359. Materiale didactice n bolile
infecioase, tropicale i parazitare. Chisinau, 2004, p.118-121.
Indicai afirmaiile corecte privitor la borelioz
a) borelioza este o afeciune cu focar natural
b) boala este provocat de chlamidii
c) transmitorul este cpua agasin
d) borelioza este o infecie autolimitat, nu poate croniciza
e) metoda bacteriologic este frecvent utilizat n diagnosticarea de laborator a boreliozei
--------------------------------------------------------------------202. Capitol: borelioza_rom V.Pokrovschi, Compendiu de boli infecioase, pag.356 - 359.
Ce investigaii de laborator nu se fac n diagnosticarea boreliozei?
Materiale didactice n bolile infecioase, tropicale i parazitare. Chisinau, 2004, p.118-121.
a) ELISA
b) PCR (reacia de polimerizare n lan)
c) RIF (reacia de imunoflourescen inderect)
d) Western-blot
e) Bacterioscopia
Materiale didactice n bolile infecioase, tropicale i parazitare. Chisinau, 2004, p.118-121
Indicai afirmaiile incorecte privitor la borelioz:
.
a) borelioza este o spirohetoz
b) rezervorul natural sunt roztoarele, mamiferile, eventual psrile
c) un rol epidemiologic esenial l are calea de transmitere aerogen
d) focarele naturale de borelioz se asociaz frecvent cu cele de encefalit acarian

e) morbiditatea prin borelioz are caracter sezonier
Indicai afirmaiile incorecte privitor la borelioz:
a) n plan patogenetic borelioza este apreciat ca un proces polisistemic
b) receptivitatea este universal
c) perioada de incubaie poate dura pn la 30 zile (n mediu 1-2 sptmni)
d) artrita este caracteristic statdiului I de boal
e) markerul clinic principal al boreliozei este eritemul migrator
Ce manifestri clinice pot fi evideniate n stadiul I de borelioz?
a) eritem migrator
b) sindrom de intoxicaii general
c) artrit benign recidivant
d) uneori hepatospelomegalia i limfadenopatia
e) artrit cronic progresiv
Enumerai manifestrile clinice, caracteristice eritemului migrator:
a) apare dup 2-14 zile dup muctura cpuii
b) partea periferic a eritemului are o form anular
c) eritemul anular apare n regiuni ndeprtate de locul mucturii cpuei
d) eritemul are caracter staionar, nu se extinde
e) eritemul nu prezint o sensibilitate dureroas exprimat
Indicai afirmaiile corecte referitor la stadiul III de borelioz :
a) eritemul migrator anular este o manifestare clinic patognomic
b) se instaleaz la cteva luni - 2 ani de la debut
c) este dominat de manifestri articulare
d) procesul patologic are o evoluie cronic continu sau recidivant
e) frecvent se instaleaz insuficiena renal cronic
Indicai afirmaiile corecte referitor la stadiul II de borelioz :
a) se instaleaz la 2-6 sptmn de boal
b) 15% din bolnavi pot prezenta tulburri neurologice
c) n 8-10% din cazuri apar semne de bloc atrio-ventricular
d) la 60% apare poliartrita
e) n stadiul I ntotdeauna se instaleaz tratamentul cu glucocorticosteroizi

Indicai afirmaiile corecte n borelioz:
a) n borelioz se instaleaz tratamentul cu antibiotice cu spctrul larg de aciune
b) n stadiul clinic II - III borelioza se supune greu tratamentului
c) n cazurile cronice n ser pot aprea crioglobulinele i CIC
d) borelioza se cronicizeaz n majoritatea cazurilor
e) PCR negativ ntotdeauna exclude diagnosticul de borelioz
Indicai afirmaiile corecte n borelioz:
a) eritemul migrator poate recidiva i n stadiul III de boal
b) primele semne de borelioz dispar definitiv n decurs de cteva sptmni chiar i n lipsa
tratamentului
c) n stadiul II pot aprea semne de meningoencefalit, radiculonevrit motorie sau senzorial,
nevrita nervilor cranieni
d) n borelioz cel mai frecvent este afectat genunchiul, urmat de cot, glezn
e) pneumonia bazal, bilateral, cu evoluie trenant, este caracteristic stadiului II de bolerioz
--------------------------------------------------------------------211. Capitol: botulism_ro (Curs):
n R. Moldova mai frecvent provoac botulismul serovariantul
a) G
b) A
c) E
d) B
e) C
--------------------------------------------------------------------212. Capitol: botulism_ro Curs
Pentru confirmarea de laborator a botulismului se colecteaz snge (n ml):
a) 1-3
b) 4-5
c) 6-10
d) 11-14
e) 15-20
--------------------------------------------------------------------213. Capitol: botulism_ro Curs.
Sindromul de paralizii n botulism se dezvolt din cauza:
a) aciunii direct a botulotoxinei asupra arteriolelor
b) aciunii directe a botulotoxinei asupra capilarelor
c) aciunii directe a botulotoxinei asupra muchilor
d) aciunii directe a botulotoxinei asupra terminaiunilor nervoase
e) blocarea de ctre botulotoxin a acetilcolinei din sinapse
--------------------------------------------------------------------214. Capitol: botulism_ro Curs.
n tratamentul botulismului se vor utiliza mai frecvent metodele:
a) fizioterapia
b) seroterapia
c) magnitoterapia
d) laseroterapia
e) fagoterapia
-------------------------------------------------------------------215. Capitol: botulism_ro Curs
n tratamentul botulismului se vor utiliza mai frecvent combinaii de seruri monovalente:
a) B+C+D
b) B+A+G
c) A+B+E
d) B+D+A
e) G+A+C
n forma grav de botulism vei utiliza pentru cura de tratament urmtoarele doze:
a) 4-5
b) 6-8
c) 9-12
d) 15-17
e) 18-25
Cte mii de uniti antitoxice de fiecare tip conine o doz de ser antibotulinic?
a) A-5, B-10, C-5
b) A-10, B-5, D-5
c) A-10, E-10, B-5
d) G-5, B-10, A-5
e) A-5, B-10, C-5
Diagnosticul de botulism mai frecvent se confirm prin metodele:
a) bacteriologice
b) biochimice
c) alergologice
d) biologice
e) bacterioscopice
Sistemul preferenial afectat n botulism este cel:
a) cardiovascular
b) digestiv
c) nervos
d) respiratoriu
e) urogenital
Cauza afoniei n botulism este:
a) aciunea direct a bacilului la coardele vocale

b) inflamaia coardelor vocale
c) paralizia coardelor vocale
d) deshidratarea moderat
e) contractarea pronunat a coardelor vocale
Sporii botulinici la temperatura de 120 C se distrug (n minute) peste:
a) 1-2
b) 3-10
c) 11-15
d) 20-30
e) 60-120
Asupra cror organe mai frecvent acioneaz botulotoxina?
a) ficatului
b) pulmonilor
c) creerului
d) rinichilor
e) vezicii biliare
Botulotoxina la temperatura 100C se distruge n timp de minute:
a) 1-2
b) 3-9
c) 10-15
d) 60-80
e) 81-120
n favoarea botulismului mai frecvent pledeaz simptomele:
a) halucinaii vizuale
b) halucinaii auditive
c) semne meningiene
d) anizocorie
e) dereglri de contiin
Pentru botulism mai frecvent pledeaz simptomele:
a) ochii bulbucai
b) midriaz
c) mioz
d) sclerit
e) conjunctivit
---------------------------------------------------------------------
226. Capitol: botulism_ro Curs

a) tusea pronunat
b) hipersalivaia
c) scaunul lichid de o frecven moderat
d) laringospasmul
e) convulsii frecvente
n botulism frecvent se ntlnesc simptomele:
a) dereglarea vzului
b) daltonism
c) afonie
d) mioz
e) constipaii
Organismul uman mai frecvent este atacat de urmtoarele serotipuri de clostridii botulinici:
a) B
b) G
c) D
d) E
e) A
n tratamentul botulismului mai frecvent se vor utiliza remediile:
a) splturi gastrice
b) terapia de deshidratare
c) seroterapia
d) terapia de desensibilizare
e) terapia de detoxicare
--------------------------------------------------------------------230. Capitol: botulism_ro curs
Botulismul necesit difereniere cu:
a) rabia
b) salmoneloza
c) toxiinfecii alimentare
d) otrvire cu atropin
e) febr tifoid
n tratamentul bolnavilor cu form grav de botulism se vot utiliza metodele:
a) hormonoterapia
b) plasmofereza
c) rehidratarea activ
d) antibioticoterapia
e) terapia antifungic

ntr-o doz de ser antibotulinic sunt incluse serurile:
a) D
b) A
c) C
d) B
e) E
n botulism frecvent se ntlnesc simptomele:
a) hipotonie muscular
b) hipertonie muscular
c) anisocorie
d) strabism
e) dereglri senzitive pe obraji
n botulism se ntlnesc simptomele:
a) dereglri de miciune
b) hipertonie muscular
c) diplopie
d) scaun lichid
e) dereglri senzitive pe gt
Pentru botulism mai frecvent sunt ntlnite simptomele:
a) constipaii
b) semne meningiene
c) convulsii musculare
d) uscciune n cavitatea bucal
e) meteorism
Diagnosticul de botulism frecvent se confirm prin simptomele:
a) daltonism
b) afonie
c) mioz
d) midriaz
e) dereglri de glutiie
n favoarea botulismului pledeaz mai frecvent consumul n hran:
a) ciupercilor conservate n condiii casnice
b) ciupercilor prjite, neconservate
c) petelui afumat n condiii casnice
d) ciupercilor fierte
e) jambonului preparat n condiii casnice
n scop de confirmare de laborator a botulismului mai frecvent de investigat materialele:
a) lichidul cefalo-rahidian
b) masele vomitive
c) serul sangvin
d) eliminrile oculare
e) urina
n botulism mai frecvent se ntlnesc sindroamele:
a) artralgic
b) oftalmoplegic
c) gastrointestinal
d) meningian
e) de dereglri respiratorii
Pentru confirmarea laboratoric a botulismului este necesar de investigat materialele:
a) serul sangvin
b) saliva
c) urina
d) materiile fecale
e) bila
n botulism se ntlnesc simptomele:
a) anizocorie
b) mioz
c) midriaz
d) convulsii musculare
e) atonie muscular
n botulism mai frecvent se ntlnesc simptomele:
a) sete
b) diaree
c) miozit
d) paralizii
e) hipertonus muscular
n botulism frecvent se ntlnesc semnele:
a) abdomen retractat
b) abdomen balonat
c) scaun lichid
d) scaun constipat
e) convulsii musculare
Botulismul necesit o frecvent difereniere de maladiile:
a) otrvire cu ciuperci
b) encefalit
c) enterobioz
d) otrvire cu mslar sau mtrgun
e) rabie
Botulismul necesit o frecvent difereniere de maladiile:
a) meningoencefalit
b) alte toxiinfecii alimentare
c) otrvire cu oxid de carbon
d) dizenterie
e) tetanos
n favoarea botulismului mai frecvent pledeaz simptomele:
a) voma
b) greaa
c) abdomen retractat
d) scaun lichid moderat
e) dereglarea contiinei
n favoarea botulismului frecvent pledeaz simptomele:
a) tusea ltrtoare
b) hipersalivaia
c) dereglarea glasului
d) ptoz palpebral
e) eliminarea lichidului pe nas
Care produse alimentare vor acumula mai frecvent toxina botulinic?
a) ciupercile fierte
b) ciupercile conservate n condiii casnice
c) salamul preparat n condiii casnice
d) salamul conservat n condiii casnice
e) ciuperci conservate n condiii industriale
Botulismul va aprea mai frecvent dup consumul n hran a produselor alimentare:
a) pete conservat n condiii casnice

b) compot de viine conservat n condiii casnice
c) svecl roie conservat n condiii de cas
d) salat de svecl roie i varz preparat n condiii casnice
e) compot de fructe conservat n condiii industriale
a) mioza
b) miozita
c) sacunul lichid
d) nistagmul orizontal
e) necul
--------------------------------------------------------------------251. Capitol: dizenterie_ro
Particularitaea morfologic a ighelei este:
a) Forma cocic
b) Nucleul n form de halter
c) Nu formeaz capsule i spori
d) Capetele retezate
e) Capetele rotungite
--------------------------------------------------------------------252. Capitol: dizenterie_
Profilaxia dizenteriei prevede:
a) Reducerea i lichidarea morbiditii animalelor bolnave
b) Profilaxia specific
c) Bicilina-5
d) Respectarea normelor sanitaro-igienic
n prezent tratamentul etiologic al dizenteriei bacteriene se efectueaz cu:
a) Penicilin
b) Lincomicin
c) Furazolidon
d) Gentamicin
e) Eritromicin
Surs de infecie n dizenterie poate fi:
a) Animalele bolnave sau pierite de pe urma mbolnvirii
b) Omul bolnav sau purttor
c) Porcinele, bovinele, roztoarele i diverse specii de pete
d) Purttorii de escherihioz
e) Psrile
Care specie de Shigella prevaleaz n timpul de fa, fiindu-i caracteristic calea de transmitere
preponderent lactat?
a) Sh. Dysenteriae
b) Sh. Larg-Sax
c) Sh. mit-tuter
d) Sh. Sonnei
e) Sh. Boydii
Care este receptivitatea i ce imunitate se formeaz n dizenterie?
a) nalt, pe toat viaa, tipospecific
b) pe un an, tipospecific,
c) joas, pe toat viaa, tipospecific
d) nalt, pn la un an, independent de tip
e) nalt,pn la un an, tipospecific
Ghid practic 2004, pag.51
Caracterizai scaunul dizenteric n ziua a 3-4 de boal:
a) lichid, fecaloid, cu mucus
b) oformat
c) semioformat, cu mucus i striuri de snge
d) lichid, abudent, riziform
e) "scuipat rectal", cu mucus, striuri de snge i puroi
Producerea activ a exotoxinei este caracteristic pentru Shighella:
a) Zonne
b) Flexneri
c) Boydii
d) Shiga
e) Largeii-sarchsii
Focarul tipic de multiplicare a ighelelor este:
a) Structurile limfatice ale intestinuli subire
b) Mucoasa intestinului gros
c) Organele parenchimatoase
d) Sngele
e) Nodulii limfatici mezenteriali
Cel mai mult n dizenterie este afectat:
a) Stomacul
b) Duodenul
c) Intestuinul subire
d) Intestinul cec
e) Sigmoidul i rectul
Sursa de infecie n dizenterie este:
a) Psrile domestice
b) Vitele cornute mari i mici
c) Omul
d) Roztoarele
e) Cinii i pisicile
Semn clinic al dizenteriei:
a) Vome frecvente
b) Hepatomegalia
c) Scaun lichid cu striuri de snge i mucus
d) Dureri n centur sub rebordurile costale
e) Scaun riziform
Dizenteria bacterian este produs de:
a) Shigella dysenteriae
b) Shigella flexneri
c) Shigella boydii
d) Esherichia coli
e) Entamoeba histolytica
Urmtoarele afirmaii sunt corecte pentru dizenteria bacterian:
a) Tenesme rectale
b) Scaune riziforme
c) Scaune abundente
d) Scaune afecaloide
e) Sigma spasmat
Siptomele dizenteriei acute, varianta colitic:
a) Febra
b) voma repetat
c) dureri spastice n abdomen
d) scaun lichid srccios cu mucus i striuri de snge
e) scaun abundent, verzui
Hemograma n dizenteria acut se caracterizeaz prin:
a) leucopenie
b) leucocitoz neutrofilic moderat

c) limfo- i monocitoz relative
d) devierea formulei neutrofilice n stnga
e) VSH crescut
Metodele specifice de diagnostic n dizenterie:
a) investigarea bacteriologic a maselor fecale
b) investigarea bacteriologic a sngelui
c) RHAI
d) RIF
e) irigoscopia
n tratamentul etiotrop al dizenteriei sunt utilizate:
a) nitrofuranele
b) benzilpenicilina
c) ciproflocacina
d) tinidazolul
e) biseptolul
Surs de infecie n dizenterie pot fi:
a) Psrile domestice
b) bolnavii cu dizenterie, form acut
c) bonavii cu dizenterie, form cronic
d) excretorii de bacili
e) vitele cornute mari i maci
Variantele clinice ale dizenteriei bacteriene:
a) gastritic
b) gastroenteritic
c) enterocolitic
d) colitic
e) gastroenterocolitic
Pentru evoluia uoar a variantei colitice de dizenterie acut sunt caracteristice:
a) tempertura subfebril sau normal
b) scaun fecaloid muco-sangvinolent
c) dureri abdominale difuze exprimate moderat
d) scaun semioformat
e) sacun fecaloid cu amestec de mucus
Pentru evoluia medie a variantei colitice de dizenterie acut sunt caracteristice:
a) tempertura febril
b) scaun fecaloid muco-sangvinolent
c) dureri paroxistice abdominale intense
d)scaun semioformat
Pentru evoluia grav a variantei colitice de dizenterie acut sunt caracteristice:
a) tempertura febril
b) scaun afecaloid muco-sangvinolent cu puroi
c) dureri abdominale inferior i n anus, generate de defecaie
d) scaun semioformat
Semnele principale n debutul acut al variantei colitice de dizenterie, forma semigrav, sunt:
a) debutul acut cu dureri n regiunea iliac stng
b) debutul acut cu dureri n regiunea iliac drept
c) scaune srace cu mucus
d) scaune srace cu mucus i striaii de snge
e) 10-25 scaune n nictemer
e) chemri false
e) tenesme
d) induraia colonului sigmoidian
e) tenesme
---------------------------------------------------------------------
278. Capitol: dizenterie_ro

e) tempertura febril
a) temperatura febril
b) temperatura subfebril
e) tenesme
Recunoaterea variantei colitice a dizenterie cu evoluie uoar se bazeaz pe:
a) scaun fecaloid cu mucus
b) scaun fecaloid fr mucus
c) Sigmoidul indurat i dureros
d) Tenesme
e) Temperatura subfebril
a) scaun afecaloid fr mucus i striaii sangvine
b) scaun fecaloid cu mucus i striaii sangvine
d) Temperatura normal
a) scau fecaloid cu mucus
b) scaun fecaloid fr mucus
d) Sigmoidul neindurat i nedureros
Rectoscopul este alctuit din:
a) tub
b) obturator
c) sistem de iluminare
d) mandren
e) ans
Rectomanoscopia se aplic n dizenterie n cazuri de:
a) forme neclare, atipice, abortive, unde se presupune dizenteria acut
b) n toate formele colitice de dizenterie acut
c) n toate formele cronice
d) control al eficienei tratamentului
e) control al unei convalescene depline
--------------------------------------------------------------------285. Capitol: febra_tifoida_ro Curs
n febra tifoid frecvent se ntlnesc simptomele:
a) erupii cutanate rozeolice
b) temperatura mrit timp de 3 luni
c) S.Rozenberg pozitiv
d) erupii cutanate papulose
e) scaun srccios lichid cu mucus
n febra tifoid frecvent sunt pozitive simptomele:
a) Govorov
b) Filipovici
c) Koncialovski
d) Kiari-Avn
e) Rozenberg
a) ficatul mrit n volum
b) scaun "fiertur de orez"
c) febr timp de 4 luni
d) eritem palmar
e) faa hipermiat
a) abdomen retractat
b) abdomen balonat
c) taicardie
d) icter scleral
e) sclerit pronunat
n febra tifoid pot avea loc complicaiile:
a) dereglarea vzului
b) ocul toxiinfecios
c) dereglarea auzului
d) perforaia intestinului gros
e) perforaia ulcerului duadenal
a) tahicardia
b) constipaii
c) abdomen suplu
d) erupii peteiale
e) sclerit
n febra paratifoid A mai frecvent se ntlnesc simptomele:
a) temperatura normal
b) temperatura intermitent timp de 60 zile
c) erupii multiple pe piele n ziua a 7-8 de boal
d) s.Govorov pozitiv
e) faa palid
a) bradicardie relativ
b) taicardie
c) temperatur ridicat de 6 luni
d) erupii papuloase multiple
e) icter scleral
a) faa hipermiat
b) faa palid
c) erupii cutanate n a 2-a zi de boal
d) icter tegumentar
e) febra timp de 8 sptmni
La a cta zi n febra tifoid mai frevent apar erupiile?
a) 1-2
b) 3-4
c) 5-6
d) 7-8
e) 9-10
n febra tifoid semigrav mai frecvent se ntlnesc erupiile:
a) peteii
b) papule
c) rozeole
d) vezicule
e) pustule
n febra paratifoid A erupiile vor aprea mai frecvent n zilele de boal:
a) 1-3
b) 4-6
c) 7-8
d) 9-10
e) 11-15
Curba termic mai frecvent n febra tifoid contemporan este:
a) intermitent
b) continu
c) remitent
d) ondulant
e) hectic
Cauza morii bolnavului cu febr tifoid n prima sptmn a maladiei poate fi:
a) encefalita
b) hemoragia intestinal
c) perforaia intestinal
d) ocul toxiinfecios
e) ocul hipovolemic
--------------------------------------------------------------------299. Capitol: febra_tifoida_ro
Complicaiile mai frecvente n febra tifoid sunt:
a) evstaheita
b) peritonita
c) paralizia nervilor cranieni
d) absces hepatic
e) absces retrotonzilar
n a 22-a zi de febr tifoid medicul infecionist a suspectat la bolnav perforaia intestinal,
tactica?
a) transfuzii de snge
b) consultaia chirurgului de urgen
c) majorarea dozei de levomicetin
d) majorarea dozei de hormoni
e) clism evacuatoare

Pentru confirmarea bacteriologic a febrei tifoide n primul rnd vor fi investigate materialele:
a) urina
b) materiile fecale
c) sngele
d) bila
e) sputa
n favoarea febrei tifoide mai frecvent pledeaz simptomele:
a) febra cu durata de 10 sptmni
b) hiperemia feii
c) bradicardia
d) taicardia
e) dureri pronunate n abdomen
Complicaia cea mai frecvent n febra tifoid este:
a) otita bilateral
b) artrita septic
c) hemoragia intestinal
d) ocluzia intestinal
e) oc hipovolemic
n tratamentul febrei paratifoide A mai eficiente vor fi preparatele:
a) penicilina
b) levomicetina
c) canamicina
d) nistatina
e) monomicina
Pentru febra tifoid frecvent pledeaz simptomele:
a) Koncealovskii
b) Rozenberg
c) [Padalk
d) Morozkin
e) Filatov
n febra tifoid mai frecvent se ntlnesc simptomele:
a) limba edemaiat cu amprentele dentare
b) sclerita
c) faa hipermiat
d) abdomenul retractat
e) eritem palmar
n febra paratifoid A mai frecvent se ntlnesc simptomele:
a) curba termic remitent
b) curba termic continu
c) icter scleral
d) dureri pronunate n articulaii
e)temperatura ridicat timp de 3 luni
La a cta zi de boal n febra paratifoid A mai frecvent apar erupiile?
a) 1-2
b) 3-4
c) 5-6
d) 7-8
e) 9-10
n recidiva de febr tifoid frecvent se ntlnesc simptomele:
a) scaun "fiertur de orez"
b) meteorism
c) rozeole cutanate
d) ficatul mrit n volum
e) abdomen suplu
n febra tifoid frecvent se ntlnesc semnele:
a) scaun lichid
b) sacun constipat
c) abdomen retractat
d) abdomen balonat
e) eozinofilie
-------------------------------------------------------------------311. Capitol: febra_tifoida_ro Curs
Convalescenii de febr tifoid la externarea din spital vor fi investigai prin metodele:
a) hemocultur
b) bilicultur
c) urinocultur
d) coprocultur
e) reacii serologice
Care simptome caracterizeaz perforaia intestinului n febra tifoid?
a) dureri pronunate n abdomen
b) dureri maderate n abdomen

c) abdomen "scndur"
d) defans muscularum local
e) simptomul ciotkin pozitiv
n patogenia febrei tifoide frecvent se ntlnesc fazele:
a) de distrucie vascular
b) de bacteriemie
c) de edem cerebral
d) de toxinemie
e) de limfadenopatie
La externarea convalescenilor de febr tifoid se vor nvestiga:
a) hemocultura
b) urinocultura
c) rozeolocultura
d) coprocultura
e) bilicultura
n febra tifoid frecvent se ntlnesc febrele:
a) timp de 5 sptmni
b) timp de 3 luni
c) timp de 6 luni
d) ondulatorie
e) remitent
n patogenia febrei tifoide pot ave loc fazele de:
a) bacteremie
b) diseminare parenchimatoas
c) destrucie vascular
d) toxinemie
e) de ulceraie a intestinului gros
--------------------------------------------------------------------317. Capitol: febra_tifoida_ro Ghid practic, 2004, p.48
n perioada de stare a febrei tifoide se ntlnesc mai frecvent modificrile sngelui periferic:
a) eozinofilia
b) trombocitopenia
c) limfocitoza relativ
d) leucopenia
e) leucocitoza
--------------------------------------------------------------------318. Capitol: febra_tifoida_ro Ghid practic, 2004, p.48
n perioada de stare a febrei tifoide modificrile n hemogram frecvente sunt:
a) leucocitoza
b) leucopenia
c) limfocitoza
d) aneozinofilia
e) eozinofilia
Sechelele ulcerilor intestinale n febra tifoid mai frecvent sunt:
a) cicatrizarea simpl
b) epitelizarea
c) cicatrizarea cu stenoz intestinal
d) [epitelizarea cu pigmentaie
e) restabilirea definitiv a epiteliului intestinal
n tratamentul hemoragiei intestinale legat de febra tifoid mai frecvent se utilizeaz:
a) dietoterapia
b) levomicetina + transfuzie de mas eritrocitar
c) streptomicina
d) fizioterapia
e) terapia de detoxicaie
Febra tifoid e necesar de difereniat cu:
a) gripa
b) bruceloza
c) limfagranulomatoza
d) tifosul exantimatic
e) rubeola
Modificrile morfopatologice n febra tifoid mai frecvent sunt:
a) intumiscena medular
b) endovascularita verucoas
c) ulcere intestinale curate
d) trombovascularit distructiv
e) necroza formaiunilor limfatice intestinale
Terapia febrei tifoide mai des se efectuiaz:
a) etiotrop
b) de detoxicare
c) dietoterapia
d) munostimulatoare
e) cu preparate hormonale
--------------------------------------------------------------------324. Capitol: febra_tifoida_ro Ghid practic, 2004, p.49.
La externarea convalescenilor dup febr tifoid din spital se vor investiga materialele:
a) bila
b) sputa
c) sngele
d) materiile fecale
e) urina
n schema de tratament a febrei tifoide se vor utiliza dozele (n gr.) nictemirale de levomicetin:
a) 1,0
b) 1,5
c) 2,0
d) 2,5
e) 3,0
nfebra tifoid mai frecvent sunt afectate organele:
a) intestinul gros
b) ilionul
c) duodenul
d) ficatul
e) rinichii
Pentru confirmarea febrei tifoide prin hemocultur pozitiv n 1-a, a 2-a i a 3-a sptmn de
boal i temperatur vei lua snge n cantiti (n ml):
a) 5,0
b) 10,0
c) 15,0
d) 50,0
e) 25,0
n febra tifoid mai frecvent se vor ntlni complicaiile:
a) hemoragie intestinal
b) limfadenit cervical
c) perforaia intestinului subire
d) perforaia intestinului gros
e) ocul toxiinfecios
Febra tifoid necesit difereniere cu urmtoarele maladii:
a) dizenteria
b) leptospiroza anicteric
c) varicela
d) tuberculoza
e) bruceloza
Care simptome mai frecvent caracterizeaz hemoragia intestinal n febra tifoid?
a) bradicardia
b) taicardia pronunat
c) progresarea paliditii i vertije repetate
d) temperatura subnormal
e) dureri puternice n abdomen
n terapia etiotrop a febrei tifoide mai eficiente sunt utilizate preparatele:
a) penicilina
b) levomicetina
c) streptomicina
d) ampicilina
e) tetraciclina + furozolidona
n favoarea recidivei de febr tifoid frecvent pledeaz simptomele:
a) temperatura ridicat
b) taicardia
c) rozeole cutanate
d) faa hipermiat
e) abdomen balonat
In favoarea febrei paratifoide A frecvent pledeaz simptomele:
a) febr remitent timp de 4 sptmni
b) apariia erupiilor la a 3-4-a zi de boal
c) apariia erupiilor la a 7-8-a zi de boal
d) febra ondulatorie timp de 6 luni
e) ficatul mrit n volum
Pentru febra paratifoid A pledeaz simptomele:
a) faa hipermiat
b) abdomenul balonat
c) ficatul i splina mrite n volum
d) dereglrile vzului
e) diplopie
n febra paratifoid B mai frecvent se ntlnesc simptomele:
a) temperatura normal
b) apariia erupiilor la a 7-8-a zi de boal
c) scaunul srccios, cu mucoziti

d) temperatura remitent timp de 3 sptmni
e) tusea ltrtoare
n patogenia febrei tifoide frecvent se ntlnesc fazele:
a) endovascularit verucoas
b) bacteremie
c) afectarea intestinului gros
d) limfadenopatie
e) afectarea intestinului ilion
n febra tifoid mai frecvent se ntlnesc simptomele:
a) transpiraie abudent
b) temperatura majorat timp de 4 luni
c) s. Filipovici
d) meteorism
e) febra ondulatorie timp de 4 sptmni
n favoarea febrei tifoide frecvent pledeaz simptomele:
a) bradicardia
b) taicardia
c) dureri abdomenale pronunate
d) scaun constipat
e) ficatul mrit n volum
n recidiva febrei tifoide mai frecvent se ntlnesc simptomele:
a) febra majorat timp de 2 sptmni
b) ficatul i splina mrite n volum
c) transpiraii chinuitoare
d) rozeole pe burt
e) semne exprimate de deshidratare
--------------------------------------------------------------------350. Capitol: febra_tifoida_ro curs
Pentru confirmarea recidivei n febra tifoid sunt investigate materialele:
a) urina
b) eliminrile nazale
c) sngele
d) materialele fecale
e) sputa
n tratamentul recidivei aprute n febra tifoid frecvent se utilizeaz:
a) ftalazolul
b) levomicetina
c) streptomicina
d) ampicilina
e) terapia de detoxicare prin perfuzii
Pentru febra tifoid frecvent se ntlnescfazele patogenetice:
a) limfadenopatia regional
b) bacteriemia
c) toxinemia
d) trombovascularita destructiv
e) endovascularita verucoas
--------------------------------------------------------------------353. Capitol: febra_tifoida_ro curs
n favoarea febrei tifoide mai frecvent pledeaz modificrile intestinale:
a) tumefacia medular a plcilor Peyer
b) necroza foliculelor solitare
c) prezena ulcerelor n intestinul gros
d) prezena ulcerelor curate n intestinul ilion
e) ulcere penitrante n intestinul sigmoidian
n febra tifoid (perioada de stare) se ntlnesc mai frecvent modificrile sngelui periferic:
a) trombocitopenia
b) leucopenia
c) eozinofilia
d) majorarea procentual a nesegmentatelor
e) leucocitoz pronunat
--------------------------------------------------------------------355. Capitol: gripa_rom
Virusul gripal are tropism predominant fa de:
a) Mucoasa tractului digestiv
b) Adventiia tractuiui respirator
c) Celulele renale
d) Celulele epiteliale ale tractului respirator
e) Cardiomiocite
Hemaglutinina virusului gripal produce:
a) Liza celulelor epiteliale
b) Aglutinarea hematiilor
c) Eliminarea virusului din celule
d) Aderare virusului la alveolocile
e) Aderarea virusului la epiteliul broniilor
Mecanizmul de transmitere a virusului gripal:

a) Fecal-oral
b) Respirator
c) De contact
d) Vertical
e) Posttransfuzional
Analiza general a sngeiui n grip indic:
a) Leucocitoz
b) Neulrofilie
c) Limfocitoz
d) Deviere n sting
e) Eozinofilie pronunat
Tratamentul etiologic al gripei se efectuiaz cu:
a) Remantadin
b) Ampicilina
c) Tetraciclin
d) Ketoconazol
e) Penicilin
Preparatul etiotrop intranazal n gripa:
a) Interferon leucocitar uman
b) Xilometazolin
c) Sanorin
d) Galazolin
e) Bixtonim
Virusul gripai este de urmtoarele tipuri:
a) A
b) B
c) C
d) D
e) E
Enzimeie virusului gripal sunt, cu excepia:
a) Lizozima
b) Hemaglutinina
c) Hialuronidaza
d) Neuramidaza
e) Amilaza

Sindroamele n grip sunt, cu excepia:
a) Renal
b) Icteric
c) Ischemic
d) De intoxiacaie general
e) Cataral
Sindroamele n grip sunt:
a) Neurologic
b) Cataral
c) Dispeptic
d) De intoxicaie general
e) Ischemic
Manifestrile tipice n grip sunt:
Compendiu de boli infecioase, V.Pokrivski, Chisinau, 1993, p.151
a) [x] Debut acut
b) [ ] Debut lent
c) [ ] Subfebrilitate
d) [x] Febr 38-40C
e) [x] Frisoane
Eliminrile nazale n grip se caracterizeaz prin:
a) Apar din I zi
b) Apar de la a 2-a zi
c) Sunt seroase
d) Sunt purulente
e) Sunt neabundente
Analiza general a sngelui n grip:
a) Leucocitoz
b) Leucopenie
c) Limfocitoz
d) Neutrofilie
e) Neutropenie
Tratameniul etiotrop n grip:
a) Oxolina
b) Cloroclnna
c) Remantadina
d) Interferon leucocitar
e) Streptomicina
Tratamentul etiotrop n grip:
a) Remantadina
b) Interferon leucocitar
c) -globulina antigripal
d) Metronidazol
e) Azitotimidina
--------------------------------------------------------------------370. Capitol: holera Curs
Cauza principal a diareei n holer mai frecvent const n:
a) sporirea permiabilitii vaselor sangvine intestinale
b) sporirea tensiunii oncotice n lumenul intestinal
c) sporirea peristaltismului intestinal
d) activizarea funciei fermenilor intestinali
e) blocarea funciei fermenilor intestinali
--------------------------------------------------------------------371. Capitol: holera curs
Care sindrom st la baza clasificrii holerei dup gradul de gravitate?
a) astenovegetativ
b) de deshidratare
c) de intoxicaie
d) de coagulare intravascular desiminat
e) colestatic
Care este mecanismul afoniei n holer?
a) paralizia coardelor vocale
b) deshidratarea i demineralizarea pronunat
c) afectarea coardelor vocale de vibrioni
d) afectarea coardelor vocale de ctre fungi
e) ncordarea muchilor coardelor vocale
Holerogenul la bolnavii de holer provoac:
a) accelerarea peristaltismului intestinal
b) inflamaia mucoasei intestinului subire
c) inflamaia mucoasei intestnului gros
d) diaree electrolitic
e) inflamaia mucoasei duadenale
Durata tratamentului cu tetraciclin (n zile) n forma uoar de holer este:
a) 2
b) 3
c) 4
d) 5
e) 6
n holera cu gradul II de deshidratare frecvent se ntlnesc simptomele:
a) mna moaei
b) mna spltoresei
c) afinia
d) vom sub form de havuz
e) grea
n tratamentul holerei cu deshidratare de gradul I vor fi utilizate:
a) disodiu
b) trisodiu
c) acesodiu
d) cuartasodiu
e) regidrona
n holer terapia de corecie cu soluii poliionice dureaz pn la:
a) dispariia vomei
b) normalizarea temperaturii
c) normalizarea tensiunii arteriale
d) normalizarea scaunului
e) normalizarea scaunului i diurezei
--------------------------------------------------------------------378 . Capitol: holera Curs
Cauza principal a morii n holer mai frecvent este:
a) ocul toxiinfecios
b) insuficiena hepatic acut
c) ocul hipovolemic
d) insuficiena respiratorie
e) edemul cerebral
n favoarea holerei mai frecvent pledeaz simptomele:
a) hipertensiune arterial
b) afonie
c) poliurie
d) oligurie
e) hipotensiune arterial
n holera semigrav mai frecvent se ntlnesc indicii de laborator:
a) densitatea plasmei normal

b) hematocritul moderat sporit
c) hematocritul moderat sczut
d) densitatea plasmei moderat sporit
e) acidoz sczut
Pentru confirmarea bacteriologic a holerei se utilizeaz materialele:
a) urina
b) sngele
c) materiile fecale
d) bila
e) masele vomitive
Vibrionii holerici El Tor se pstreaz bine:
a) temperaturi joase
b) temperaturi ridicate
c) n mediul alcalin
d) n mediul acid
e) n organismul hidrobionilor
n holer perioada de incubaie dureaz (n zile):
a) 1-2
b) 3-4
c) 4-5
d) 9-10
e) 11-14
n favoarea holerei cu deshidratare de gradul IV mai frecvent pledeaz semnele:
a) deficit de baz pronunat
b) diureza slab micorat
c) densitatea plasmei 1036-1050 g/cm 3
d) temperatura normal
e) temperatura subnormal
Pentru forma semigrav de holer mai frecvent vor pleda semnele:
a) hematocritul 51-54%
b) afonia
c) vom de 3 ori n nictemer
d) densitatea plasmei 1030-1035 g/cm 3
e) convulsii n muchii maseterieni
---------------------------------------------------------------------
386. Capitol: holera Curs

Pentru holer form semigrav mai frecvent pledeaz semnele:
a) mna spltoresei
b) mna moaei
c) vome repetate
d) scaun "fiertur de orez"
e) turgorul pielii moderat micorat
Pentru confirmarea de laborator a formei grave de holer la bolnavi se investigheaz:
a) bila
b) meteriile fecale
c) splturile gastrice
d) masele vomitive
e) sngele
n forma uoar de holerfrecvent se ntlnesc semnele clinice:
a) cianoz labial
b) acrocianoz
c) scaun lichid de 3 ori n nictemer
d) vom frecvent
e) densitatea plasmei normal
n forma grav de holer frecvent se ntlnesc semnele:
a) PH-sangvin slab modificat
b) scaun "fiertur de orez"
c) deficit de baz slab pronunat
d) vom cu frecvena 15-20 ori nictemiral
e) indicele hematocritului 55-56%
n holera grav pentru rehidratare mai frecvent se utilizeaz soluiile:
a) cuartasodiu
b) desodiu
c) regidron
d) closodiu
e) acesodiu
--------------------------------------------------------------------391. Capitol: infectia_resp_sintcitial_rom Virusul respirator sinciial afecteaz preponderent:
a) Mucoasa nazala
b) Mucoasa faringian
c) Traheea
d) Broniolele mari
e) Bronioiele terminale i alveolele
--------------------------------------------------------------------392. Capitol: infectia_resp_sintcitial_rom

Care este agentul patogen al infeciei cu virus respirator sinciial:
a) Virusul Epstien-Barr
b) Virus respirator sinciial
c) Legionela
d) Plasmodii
e) Criplosporidii
Mecanizmul de transmitere a virusului respirator sinciial este:
a) Fecal-oral
b) Aerogen
c) Contact direct
d) Posttransfuzional
e) Vertical
n decesurile de infecie cu virus respirator sinciial se gsete la necropsie:
a) Pleuropneumonie unilateral
b) Pneumonie interstiial
c) Pneumonie emfizematoas
d) Pneumonie lobar
e) Pneumonie segmentar
Care sunt metodele de diagnostic n infecia cu virusul repirator sinciial:
a) Virusologice
b) Bacteriologice
c) Serologice
d) Parazitologice
e) Datele clinice
Sindroamele clinice predominante n infecia cu virusul repirator sinciial sunt:
a) Dispneea
b) De broniolit
c) Febril pn la 39'C mai mult de o saptmn
d) Conjunctivit
e) Limfadenopatie generalizat
Sindromul obstructiv din infecia cu virusul repirator sinciial se cupeaz cu preparatele:
a) Eufilin
b) Antacide
c) Salbutamol
d) Antihipertensive
e) Tailenol
--------------------------------------------------------------------398. Capitol: infectia_resp_sintcitial_rom Semnele clinice obiective n infecia cu virusul
repirator sinciial sunt:
a) Palditalea feei
b) Afonie
c) Buze cianotice
d) Dispnee pronunat
e) Diarea
Histologic n broniile mici afectate de virusul repirator sinciial se observ:
a) Celulele submucoase tumefiate
b) Descuamarea epiteliului cilindric
c) Infiltrarea pereilor broniiior cu neutrofile
d) Infiltrarea pereilor broniilor cu celule plasmatice, limfocite
e) Celulele submucoase intacte
Metode specifice pentru confirmarea infeciei cu virusul sinciial respirator:
a) bacteriologic
b) virusologic
c) imunoflorescent
d) reacia de fixare a complimentului
e) parazitologic
--------------------------------------------------------------------401. Capitol: lept.
Leptospirozele fac parte din grupul de infecii
a) cu poarta de ntrare cutanat
b) antroponoze
c) cu transmitere vertical
d) extrem de contagioase
e) sapronoze
--------------------------------------------------------------------402 . Capitol: lept.
Cel mai important rezervor de leptospire n focarele naturale sunt
a) roztoarele
b) bovinele
c) porcinele
d) vulpele
e) cnii
--------------------------------------------------------------------403. Capitol: lept.
Leptospirele fac parte din familia
a) Enterobacteriaeceae
b) Spirochetaceae
c) Bacillareae
d) Legionellaeceae
e) Chlamydiaceae
--------------------------------------------------------------------404. Capitol: lept.
Formele severe de leptospiroz mai frecvent sunt determinate de serotipele
a) l. icterohaemoragiae
b) L. hebdomadis
c) L. pomona
d) L. canicola
e) L. grippothyphoza
--------------------------------------------------------------------405. Capitol: lept.
n leptospiroze perioada de incubaie mai frecvent (n zile) dureaz
a) 2-3
b) 4-5
c) 6-14
d) 15-20
e) 21-30
--------------------------------------------------------------------406. Capitol: lept.
Afectarea sistemului nervos n leptospiroz mai frecvent se manifest prin
a) poliradiculoneurit
b) encefalit
c) meningit
d) mielit
e) meningoencefalit
--------------------------------------------------------------------407. Capitol: lept.
De la poarta de ntrare leptospirele disemineaz
a) hematogen
b) limfatic
c) perneural
d) hematogen i limfatic
e) nu este stabilit
--------------------------------------------------------------------408. Capitol: lept.
Incidena contactrii cu leptospire crete
a) vara - toamna
b) toamna -iarna
c) iarna - primvara
d) primvara - vara
e) nu are caracter sezonier
--------------------------------------------------------------------409. Capitol: lept.
Unul din cele mai caracteristice semne clinice n leptospiroz este
a) dureri n globii oculari

b) dureri retrosternale
c) mialgii n muchii gastrocnemieni
d) prurit perianal
e) balonarea abdomenului
--------------------------------------------------------------------410. Capitol: lept.
n leptospiroz se poate dezvolta meningita
a) hemoragic
b) seroas
c) purulent
d) meningism
e) nu este caracteristic
--------------------------------------------------------------------411. Capitol: lept.
Riscul nalt de infectare n leptospiroz este la
a) pescari
b) lucrtori la irigaii
c) vntori
d) medici
e) asistente medicale
--------------------------------------------------------------------412. Capitol: lept.
La noi n ar mai frecvent sunt identificate leptospirele
a) autumnalis
b) pomona
c) ballum
d) icterohaemoragiae
e) hebdomadis
--------------------------------------------------------------------413. Capitol: lept.
Debutul n leptospiroze este
a) febril
b) de obicei brusc
c) treptat
d) cu manifestri nespecifice de tip pseudogripal
e) cu diaree profuz
--------------------------------------------------------------------414. Capitol: lept.
Exantemul n leptospiroze este
a) maculopapulos
b) rujeoliform
c) are tendina la confluere
d) pruriginos
e) se instaleaz ntr-un singur puseu
--------------------------------------------------------------------415. Capitol: lept.
Tabloul clinic n leptospiroz ntrunete n mod caracteristic

a) febra
b) lmfaadenopatia
c) dureri n regiunea lombar
d) mialgii difuze i persistente
e) hiperemia mucoasei faringhiene
--------------------------------------------------------------------416. Capitol: lept.
Datele epidemiologice n favoarea leptospirozelor sunt
a) apariia sezonier de var-toamn
b) contactul cu bolnavul de leptospiroz
c) scldatul n iazuri contaminate
d) sosirea din regiuni endemice
e) existena roztoarelor n gospodrie
--------------------------------------------------------------------417. Capitol: lept.
n favoarea leptospirozei pledeaz
a) icterul
b) diareea exprimat
c) sclerita pronunat
d) durerile pronunate n muchii gastrocnemieni
e) limfaadenopatia
--------------------------------------------------------------------418. Capitol: lept.
Leptospirozele trebue difereniate de alte stri febrile
a) gripa
b) salmoneloza
c) febra tifoid
d) trichineloza
e) erizipel
--------------------------------------------------------------------419. Capitol: lept. (Chiotan, Boli infecioase, Bucureti, p. 500):
Sindromul icteric n leptospiroze este
a) de tip colestatic intracelular
b) se nsoete de sindrom citolitic pronunat
c) poate atinge valori extreme de bilirubin conjugat
d) este pruriginos
e) cu valorile ALAT normale sau discret crescute
--------------------------------------------------------------------420. Capitol: lept.
Pentru leptospiroze sunt caracteristice:
a) leucocitoza
b) leucopenia
c) devierea formulei leucocitare spre stnga
d) trombocitoza
e) accelerarea VSH
--------------------------------------------------------------------421. Capitol: lept.

Pentru leptospiroz sunt caracteristice complicaiile
a) oftalmologice
b) hemoragii masive
c) insuficien hepato-renal
d) fracturi vitale
e) sterilitate
--------------------------------------------------------------------422. Capitol: lept.
Diagnosticul leptospirozei, stabilit n baza datelor clinico-epidemiologice, urmeaz s fie
precizat prin urmtoarele examene de laborator
a) microscopia n cmp ntunecat
b) proba biologic
c) proba intracutanat alergic
d) reaciacde microaglutinare i liz
e) biopsia muscular
--------------------------------------------------------------------423. Capitol: lept.
Ca material pentru decelarea leptospirelor servesc
a) punctat din nodulul imfatic
b) lichidul cefalorahidian
c) urina
d) bioptat muscular
e) sngele
--------------------------------------------------------------------424. Capitol: lept.
Terapia bolnavilor de leptospiroz nclude
a) spializarea facultativ
b) administrare antibioticelor
c) ntroducerea gammaglobulinei antileptospirozice
d) combaterea intoxicaiei
e) prelucrare chirurcical primar
--------------------------------------------------------------------425. Capitol: lept.
Gamm-globulina antileptospirozic se ntroduce
a) [x] cte 10 ml
b) [ ] intravenos
c) [x] intramuscular
d) [x] dup metod de desensibilzare fracionat
e) [ ] 100.000 UI
--------------------------------------------------------------------426. Capitol: malaria_rom
Schizogonia tisular a plasmodiilor malariei are loc n:
a) Cardiomiocite
b) Eritrocite
c) Hepatocite
d) Alveolocite
e) Neutrofile
Care ciclu de dezvoltare a plasmodiiior are loc on perioada de incubaie:
a) Sporogonie
b) Schizogonie tisular
c) Schizogonc eritrocitar
d) Ciclul sexuat
e) Gametagonia
Cte specii de plasmodii paraziteaz la om?
a) 1
b) 2
c) 3
d) 4
e) 5
Faza de schizogonie tisular n malarie coincide cu:
a) Perioada de incubaie
b) Perioada febril
c) Perioada icteric
d) Debutul bolii
e) Perioada de convalescen
--------------------------------------------------------------------430. Capitol: malaria_rom Curs
Care form de malarie evoliuaz mai grav:
a) Cu vivax
b) Tropica
c) Ovale
d) Tera
e) Cuarta
Coma malaric este o complicaie a:
a) Malaria tropic
b) Malaria ovale
c) Malaria tera
d) Malaria cuarta
e) Malaria cuarta + ovale
Accesul malaric n malaria tropic se repet:
a) n fiecare zi
b) Peste 2 zile
c) Peste 3 zile
d) Peste 4 zile
e) Peste 5 zile
Tipul curbei termice din malaria tera:
a) Subfebril
b) Ondulant
c) Intermitent
d) Continu
e) Remitent
Metoda specific pentru confirmarea malariei este:
a) Parazitologic
b) Virusologic
c) Bacteriologic
d) Bacterioscopic
e) Dup Fullenborn
Pentru malaria n analiza general a sngelui este caracteristic:
a) anemia
b) limfopenia
c) leucocitoz
d) eritrocitoz
e) neutrofilia
Pentru tratamentul etiotrop al malariei sunt utilizate urmtoarele grupe de preparate:
a) Antiprotozoice
b) Antibiotice
c) Antivirale
d) Antifungice
e) Antihclmintece
Ce preparate se utilizeaz n tratamentul malariei:
a) Delaghil
b) Levomecitina
c) Furazolidon
d) Eritromicina
e) Cefazolina
Ce specii de plasmodiu paraziteaz omul:
a) P. Vivax
b) B. suis
c) P Ovale
d) P. Falciparum
e) B. melitensis
n organismul uman au loc urmtoarele cicluri de dezvoltare a plasmodiului malaric:
a) Sexuat
b) Asexuat
c) Schizogonia tisular
d) Schizogonia eritrocitar
e) Ciclul spnrogonic
Paraziii P. Malariae persist ani n organizmul uman n organe, cu excepia:
a) pancreas
b) eitrocite
c) mduva osoas
d) creier
e) plmnii
Alegei rspunsurile corecte referitor la ciclul de dezvoltare a plasinodiilor:
a) Ciclul sexuat are loc on organismul nlarilor Anopheles
b) Ciclul sexuat are loc on organismul intarului Culex
c) Schizogonia tisular are loc n hepatociii organismului uman
d) Schizogonia eritrocitar are loc n eritrocitele omului
e) Schizogonia tisular are ioc n limfocitele umane
Cile de transmitere a malariei:
a) Transplacentar
b) Posttransuzional
c) Transmisiv
d) Fecal - orala
e) Aerian
Portajul de malarie se ntlnete la persoanele cu:
a) Deficit de glucozo - 6 - fosfatdehidrogenaz
b) Anomalii de hemoglobina - HbS
c) Hemoglobina fetal
d) Form normal a eritrocitului
e) Structura enzimatic normal
---------------------------------------------------------------------
444. Capitol: malaria_rom Curs

Ciclul de schizogonie eritrocitar n malarie esle urmat de
a) Formarea sporogoniilor
b) Liza eritrocitului
c) Eliberarea paraziliolr n snge
d) Faza schizogoniei tusulare
e) Eliberarea proteinelor eritrocitare n singe
--------------------------------------------------------------------445. Capitol: malaria_rom curs
Tipurile de anemie care se dezvolt n malarie:
a) Fierodeficitar
b) Hemolitic
c) Posthemoragic
d) Autoimun
e) Hemolitic + autoimun
Pentru malaria tropic sunt caracteristice urmtoarele complicaii:
a) Coma malaric
b) Insuficiena renal acuta
c) Febra hemoglobinuric
d) Pareza istmului faringian
e) oc hipovolemic
Pentru malaria tropic sunt caracteristice:
a) Febr cotidian
b) Anemie
c) hepatosplenomegalic
d) Conjunctivit
e) Limfadenopatii
--------------------------------------------------------------------448. Capitol: malaria_romCurs
Malaria tropic se caracterizeaz prin:
a) Semnul Padalca pozitiv
b) Feba intermitent
c) Febra remitent
d) Semnul Morozkin pozitiv
e) Icter
Triada clinic n acces malaric se caracterizeaz prin:
a) Febr
b) Frison
c) Transpiraie
d) Edem laringian
e) Diaree
Enumerai sindroamele clinice ale malariei tera:
a) Febr intermitent
b) Mialgii
c) Anemie hemolitic
d) Febra continu
e) Hepatosplenomegalie
Ce acuze prezint bolnavul cu malaria tera:
a) Indispoziie i cefalee
b) Tuse uscat
c) Frisoane i transpiraie
d) Voce rguit
e) Transpiraie abundent
Schimbrile biochimice a sngelui caracteristice pentru malarie:
a) Hiperbilirubinemia pe contul fraciei indirecte
b) ALT normal
c) ALT pronunat crescut
d) F - 1 - FA mrit moderat
e) F - 1 - FA normal
Modificrile hemoleucogramei n malarie sunt
a) Leucocitoz
b) Leucopenie
c) Anemie
d) Limfopenie
e) Limfocitoz
Pentru diagnosticul malariei sunt utilizate urmtoarele metode de laborator, cu excepia:
a) Parazitologic
b) Bacteriologic
c) Virusologic
d) Imunofluorescen indirect
e) Bacterioscopic
n tratamentul malariei tere sunl utilizate, cu excepia:
a) Delaghil
b) Primachina
c) Furazolidona
d) Streptomicina
e) Eritromicina
--------------------------------------------------------------------456. Capitol: meningite
Cele mai multe cazuri de meningit sunt produse de
a) virui
b) bacterii
c) hlamidii
d) fungi
e) protozoare
Pentru meningit nu este caracteristic sindromul
a) infecios-inflamator
b) de hipertensiune intracranian
c) iritaie meningian propriu zis
d) encefalitic
e) artralgic
Prototipul meningitelor hemoragice este meningita
a) stafilococic
b) meningococic
c) tuberculoas
d) crbunoas
e) brucelozic
Meningitele primare seroase mai frecvent sunt determinate de viruii
a) ECHO, Coxackie
b) Armstrong
c) Varicella - Zoster
d) Paramyxovirus parotidis
e) West-Nile
La persoanele cu imunodepresie profund meningitele sunt mai frecvent
a) virale
b) bacteriene
c) aseptice
d) fungice
e) posttraumatice
Metoda de baz n confirmarea diagnosticului de meningit este
a) tomografia computerizat
b) examenul lichidului cefalo-rahidian
c) electroencefalografia
d) radiografia cranian
e) doplerografia cerebral
Meningita cu Borrelia Burgdorferi se poate dezvolta la infectarea prin intermediul
a) puricelor Xenopsilla cheopsis
b) narilor Anopheles
c) mutelor ee
d) pduchilor Pediculus corporis
e) cpuelor din genul Ixodes
Metoda expres n diagnosticul meningitelor bacteriene este
a) bacteriologic
b) serologic
c) bacterioscopic
d) biologic
e) intracutanat-alergic
Semnele de iritaie meningiean propriu-zis sunt
a) redoarea cefei
b) Rozenberg
c) Brudzinscki
d) Filipovici
e) Kernig
Pentru meningita limfocitar benign sunt corecte urmtoarele afirmaii
a) este determinat de virusul Armstrong
b) rezervorul natural sunt roztoarele
c) exist terapie specific
d) n perioada de stare se instaleaz sindromul meningean clinic manifest
e) se aplic frecvent profilaxia specfic a lucrtorilor expui profesional
--------------------------------------------------------------------466. Capitol: meningite (M.Chiotan, Boli infecioase, Bucureti, p. 401-402):
Meningitele acute enterovirale
a) sunt de caracter purulent
b) dein ponderea cea mai mare a cazurilor de meningite seroase acute
c) pot fi ntlnite cazuri fruste, cu manifestri doar de boal acut febril
d) necesit tratament cu antibiotice
e) diagnosticul de laborator se sprijin n special pe reacii serologice
Meningita urlian
a) apare ca o "complicaie" a unei infecii deja manifeste clinic
b) este tratat cu imunoglobulin specific
c) uneori reprezint prima, mai rar i singura manifestare a infecii
d) este uor diagnosticat datorit coexistenei manifestrilor parotide, submaxilite, orhitei,
pancreatitei
e) nu poate fi prevent prin vaccinare
Meningita cu Borrelia Burgdorferi
a) nu este o manifestare caracteristic pentru boala Lyme
b) cea mai mare rspndire o are pe continentul nord-american
c) se dezvolt dup o infectare aerogen
d) n tratament se recurge la tratament cu doxaciclin, cloramfenicol, ceftriaxone
e) este precedat de manifestri cutanate de tip eritem inelar migrator
Pentru meningita leptospirotic
a) calea de infectare este exclusiv tegumentar
b) sursa de infecie o prezint omul bolnav
c) se aplic tratamentul cu penicilin
d) nu exist tratament specific
e) este nsoit cu mialgii pronunate n muchii gastrocnemieni i afectri renale
Meningitele fungice
a) se confirm prin evidena fungilor n frotiurile colorate Giemsa
b) au celularitatea excesiv de majorat, cu predominare neutrofilelor
c) nu sunt nsoite de manifestri respiratorii i digestive
d) sunt tratate cu amfotericin
e) survin pe teren cu imunodepresie profund
Meningita meningococic
a) este o boal cu internare i tratament facultativ
b) n evoluii grave sunt nsoite de exantem necrotic manifest
c) are lichidul cefalo-rahidian cu zeci de mii de elemente celulare, cu predominana 90-100% a
neutrofilelor
d) se confirm prin decelarea n lichidul cefalorahidian a diplococilor Gram negativi, situai intra
i extracelular
e) tratamentul se ncepe dup determinarea sensibilitii tulpinelor de Nesseria meningitidis,
isolate la pacieni
Meningita pneumococic este o meningit (
a) cu o evoluie uoar
b) cu sursa de infecie strict uman

c) cu prezena frecvent a unei afectri respiratorii concomitente (traheobronite, pneumonii)
d) cu reacia Pandy intens pozitiv i celularitate n jurul miilor i zeci de mii de celule nucleate
e) cu tratamentul n primul rnd simptomatic
Meningita cu Listeria monocitogenes
a) este cea mai frecvent form clinic a acestei infecii
b) cu inciden real bine cunoscut
c) face parte din grupul antroponozelor
d) cu lichidul cefalo-rahidian purulent (cu hiperalbuminorahie, zeci de mii de celule nucleate)
e) cu infectarea prin consumul sau contactul cu produse de la animalele bolnave
Meningita crbunoas
a) nu este nsoit de semne de intoxicaie pronunate
b) poate avea poarta de ntrarea o leziune cutanat cunoscut sub numele de "pustul malign"
c) este letal n 100% dintre cazuri
d) necesit difereniere cu hemoragia subarahnoidal
e) prezint o form cronic a infeciei
n meningita tuberculoas
a) una din condiiile favorizante sunt nivelul de trai sczut i condiiile de trai precare
b) tratamentul constitue unul din preparatele tuberculocide
c) tabloul clinic se instaleaz lent progresiv
d) biochimic e caracteristic majorarea semnificativ a glicorahiei
e) LCR cu precipitare spontan, formeaz un voal caracteristic
--------------------------------------------------------------------476. Capitol: mon.inf.
Mononucleoza infecioas face parte din grupul infeciilor
a) transmisive
b) cu poarta de ntrare respiratorie
c) cu poarta de ntrare digestiv
d) cu poarta de ntrare cutanat
e) cu transmitere vertical
--------------------------------------------------------------------477. Capitol: mon.inf.
Pentru mononucleoza infecioas este tipic afectarea sistemului
a) cardio-vascular
b) nervos central
c) limfatic
d) osteoarticular
e) urogenital
--------------------------------------------------------------------478. Capitol: mon.inf.
Sursa de infecie n mononucleoza infecioas o prezint
a) omul cu o form acut de infecie

b) omul purttor de virui
c) omul cu o form cronic de infecie
d) diverse specii de roztoare
e) multiple animale domestice
--------------------------------------------------------------------479. Capitol: mon.inf.
Cea mai mare frecven n mononucleoza infecioas o au cazurile de infecie inaparent sau
formele
a) clinice necaracteristice, rmase fr diagnostic
b) hipertoxice
c) fulminante
d) cronice
e) extrem de grave
--------------------------------------------------------------------480. Capitol: mon.inf.
Mononucleoza infecioas se consider o afeciune a
a) sugarilor
b) noi nscuilor
c) adolescenilor
d) persoanelor de vrst naintat
e) copiilor de vrst precolar
--------------------------------------------------------------------481. Capitol: mon.inf.
n mononucleoza infecioas hemograma se caracterizeaz mai frecvent prin
a) leucopenie
b) leucocitoz
c) limfopenie
d) monocitopenie
e) euzinofilie
--------------------------------------------------------------------482. Capitol: mon.inf. (Pokrovskii V., Loban C., Chiinu, 1993, p. 280):
Durata perioadei de incubaie (n zile) n mononucleoza infecioas este de
a) 1-5
b) 30-40
c) 5-20
d) 40-50
e) 50-60
--------------------------------------------------------------------483. Capitol: mon.inf.
Tratamentul etiologic al pacienilor de mononucleozei infecioase se efectuiaz cu
a) prednizolon
b) metrogil
c) aciclovir
d) nu exist tratament etiologic
e) ampicilin
---------------------------------------------------------------------
484. Capitol: mon.inf.

Virusul Eptein-Barr determin
a) mononucleoza infecioas
b) erizipeliodul
c) sarcomul Burkitt
d) limforeticuloza benign
e) carcinomul nasofaringhian
--------------------------------------------------------------------485. Capitol: mon.inf. (M.Chiotan, Bucureti, p.179):
Mononucleoza infecioas este o boal infecioas
a) acut
b) benign autolimitat
c) etrem de contagioas
d) cu imunitate durabil
e) cronic
--------------------------------------------------------------------486. Capitol: mon.inf.
n mononucleoza infecioas sunt caracteristice
a) angina
b) artitele
c) limfadenopatia
d) afeciunile renale
e) hepatosplenomegalia
--------------------------------------------------------------------487. Capitol: mon.inf.
Examenul hematologic n mononucleoza infecioas deobicei relev
a) mrirea numrului de leucocite
b) limfocitoza relativ n decusul a ctorva luni
c) apariia mononuclearilor atipici n sngele periferic
d) VSH uor sczut
e) eozinofilie la 50% din formula leucocitar
--------------------------------------------------------------------488. Capitol: mon.inf.
Sindromul asemntor mononucleozei infecioase mai poate aprea n
a) HIV/SIDA
b) varicel
c) listerioz
d) toxoplasmoz
e) leptospiroz
--------------------------------------------------------------------489. Capitol: mon.inf.
n urma afectrii hepatice n mononucleoza infecioas pot avea loc urmtoarele schimbri
biochimice
a) hiperglicemia
b) hiperbilirubinemia
c) hipertransaminazemia
d) fosfataza alcalin mrit

e) creterea considerabil a creatininei
--------------------------------------------------------------------490. Capitol: mon.inf.
Ganglionii limfatic, afectai n mononucleoza infecioas, sunt
a) uneori foarte mari, vizibili
b) mai frecvent submandibulari i cervicali posteriori
c) foarte dureroi
d) fr edem sau periadenit
e) n toate cazurile cu supuraie
--------------------------------------------------------------------491. Capitol: mon.inf.
Pentru confirmarea diagnosticului de mononucleoz infecioas se efectuiaz cercetrile de
depistare a anticorpilor
a) testul Paul-Bunnell-Davidson
b) proba Mantu
c) metoda imunoenzimatic
d) reacia Vidal
e) reacia de imunofluorescen indirect
--------------------------------------------------------------------492. Capitol: mon.inf.
Angina caracteristic pentru mononucleoza infecioas este
a) folicular
b) lacunar
c) fals membranoas
d) dureaz doar cteva zile
e) extrem de rar ntlnit
--------------------------------------------------------------------493. Capitol: mon.inf.
Pentru a diferenia mononucleoza infecioas de forma toxic a difteriei este deosebit de
important s se ia n consideraie:
a) caracterul reaciei febrile
b) prezena semnelor meningiene
c) particularitile pseudomembranelor
d) modificrile hematologice
e) plenomegalia
f) prezena durerilor lombare
--------------------------------------------------------------------494. Capitol: mon.inf.
Pentru mononucleoza infecioas sunt valabile urmtoarele afirmaii:
a) durata perioadei febrile depete 3-4 zile
b) pseudomembranele persist deseori 8-9 zile i mai mult
c) nu este caracteristic splenomegalia
d) n sngele periferic apar mononucleari atipici
e) deseori se dezvolt insuficiena renal
--------------------------------------------------------------------495. Capitol: mon.inf.
n tratamentul pacienilor cu mononucleoz infecioas:

a) sunt indicate antipiretice
b) xist terapie specific
c) antibiotice sunt recomandate la asocierea unei infecii bacteriene
d) se apeleaz la transfuzii de plasm congelat
e) se administreaz prednizolonul n cazul formelor grave
--------------------------------------------------------------------496. Capitol: paragripa_rom
Agentul etiologic n paragrip:
a) Virusul gripal
b) Virusul paragripal
c) Mycopolasma
d) Chlamidii
e) Virusul Coxakie
Mecanizmul de transmitere a virusului paragripal:
a) Fecal-oral
b) Aerogen
c) De contact
d) Posttransfuzional
e) Vertical
Care parte a tractului respirator este afectat preponderent de ctre virusul paragripal:
a) Faringele
b)Laringele
c) Traheea
d) Bronhiile
e) Pulmonii
Simptomul de baz caracteristic pentru paragrip:
a) Tusea ltrtoare cu glas rguit
b) Diareea
c) Hepato/splenoinegalie
d) Conjunctivit
e) Artralgii
Clinic infecia paragripal se caracterizeaz prin:
a) Voce rguit
b) Vom
c) Tusea uscat, ltrtoare
d) Febr
e) Artralgii

Semnele obiective caracteristice pentru paragrip sunt urmtoarele, cu excepia:
a) Hepato-splenomegalie
b) Limfadenit
c) Tusea ltrtoare cu glas rguit
d) Rinoree din I zi
e) Cheratoconjunctivit
Complicaiile ce pot surveni n urma infeciei paragripale:
a) Pneumonie
b) Crup
c) Acutizarea bolilor cronice
d) Nefrit
e) Hemoragii gastrointestinale
Morfologic crupul se manifest prin:
a) Edem a laringelui
b)Perforaia laringelui
c) Acumularea secreiilor n lumenul laringian
d) Spasm reflector a muchilor laringelui
e) Necroza laringelui
Diagnosticul n paragrip se bazeaz pe urmtoarele semne clinice:
a) Voce rguit
b) Sindromul cataral din 1 zi
c) Febr 38-39C
d) Hepato-splenomegalie
e) Diaree
Metode pentru confirmarea paragripei:
a) Bacteriologic
b) Virusologic
c) Imunofluorescent direct
d) Parazitologic
e) Imunofluorescent indirect
--------------------------------------------------------------------506. Capitol: rinoviroza_rom
La infeciile respiratorii acute se refer:
a) Thifosul exanthematic
b) Ornitoza
c) Adenoviroza
d) Febra galben
e) Legioneloza
Agentul patogen al infeciei rinovirale face paite din genul.
a) Metamyxovirus
b) Adenovirus
c) Enterovirus
d) Rotavirus
e) Rhinovirus
n cadrul infeciei rinovirale, virusul se conine n:
a) Secretul gastric
b) Secretul vaginal
c) Secretul nazal
d) Secretul biliar
e) Secretul intestinal
Mecanismul de transmitere a infeciei rinovirale:
a) Fecalo-oral
b) Aerogen
c) Transmisiv
d) Prin contact
e) Vertical
Reacia inflamatorie local n ilecia rinoviral se manifest prin:
a) Necroz
b) Tumefere
c) Edem
d) Secreii abundente
e) Hemoragie abundent
Manifestrile clinice ale infeciei rinovirale:
a) Manifestri catarale din prima zi
b) Temperatur mai mic de 38'C
c) Temperatura mai mare de 38 C
d) Semne de intoxicaie nepronunat
e) Tuse ltrtoare
In infecia rinoviral mucoasa nazal se caracterizeaz prin:
a) Tumefiere
b) Rinoree abundent
c) Hiperemie
d) Depuneri fibrinoase
e) Hemoragie abundent
Diagnosticul infeciei rinovirale se bazeaz pe:
a) Datele clinice
b) Metoda parazitologic
c) Metoda virusologiei
d) Metoda bacteriologic
e) Metoda serologic
Clinica infeciei rinovirale include:
a) Rinoree purulent
b) Temperatur subfebril
c) Voce bitonai
d) Rinoree abundent
e) Rinoree seroas
La infecii respiratorii virale acute se refer:
a) Borelioza
b) Adenoviroza
c) Gripa
d) Ornitoza
e) Rinoviroza
--------------------------------------------------------------------516. Capitol: yersinioza_rom
Calea principal de transmitere a Yersiniozei este:
a) sexual
b) aerogen
c) vertical
d) transmisiv
e) alimentar
Cel mai frecvent la Yersinioz este lezat :
a) sistemul respirator
b) sistemul cardiovascular
c) tractul gastrointestinal
d) sistemul urinar
e) sistemul locomotor
n pseudotuberculoz se afecteaz preponderent :
a) organele sistemului reticuloendotelial

b) urechile
c) organele genitale
d) anexele pielii
e) ochii
Sindroamele clinice caracteristice pentru pseudotuberculoz sunt cu excepia :
a) sindromului cataral
b) sindromului toxic
c) exantemei
d) sindromului fagonasoglosoneurologic
e) sindromului alergic
Metoda de elecie n diagnosticul Yersiniozei este :
a) metoda Fulleborn
b) parazitologic
c) metoda virusologic
d) metoda serologic
e) metoda Kallantarian
Titrul diagnostic pentru Yersinioz n reacia de hemaglutinare indirect este :
a) 1 : 20
b) 1 : 40
c) 1 : 50
d) 1 : 80
e)] 1 : 160
n tratamentul Pseudotuberculozei se administreaz :
a) Polivitamine
b) Cloramfenicol
c) Levomicetin
d) Trihopol
e) Co-trimoxazol
n terapia etiotrop n Pseudotuberculoz se administreaz :
a) Penicilina
b) Amoxicilina
c) Chinina
d) Streptomicina
e) Piperazin
---------------------------------------------------------------------
533. Capitol: yersinioza_rom

Sezonalitatea de nregistrare a cazurilor de Yersinioz este :
a) n perioada rece a anului
b) n perioada cald a anului
c) uneori dou sezoane
d) mai frecvent n toamn i primvar
e) sezonalitatea lipsete
Mecanismul i calea de transmitere a Yersiniozei :
a) mecanismul fecal-oral
b) mecanismul transmisiv
c) calea aerogen
d) calea alimentar
e) calea hidric
n dezvoltarea procesului patologic n Pseudotuberculoz joac rol important :
a) starea macroorganismului
b) doza de infectare
c) particularitile microorganismului
d) anotimpul
e) sexul
-------------------------------------------------------------------536. Capitol: yersinioza_rom
Sindroamele clinice caracteristice n yersinioze sunt :
a) sindromul infecios
b) sindromul toxic
c) sindromul alergic
d) sindromul oftalmoplegic
e) sindromul hipervolemic
Erupiile cutanate caracteristice pentru yersinioz :
a) apar la a II-III sptmn de boal
b) apar din I zi a bolii
c) elementele morfologice sunt urticaria, macula i papula
d) elementele morfologice sunt peteii, echimoze
e) sunt localizate pe trunchi i extremiti
Cel mai frecvent la forma gastrointestinal a Yersiniozei se ntlnete :
a) ileita terminal
b) gastrita eroziv
c) apendicita
d) mezadenita
e) proctosigmoidita
Metodele de diagnostic ale Yersiniozei sunt :
a) bacteriologic
b) bacterioscopic
c) parazitologic
d) virusologic
e) serologic
n diagnosticul Yersiniozei pentru metoda bacteriologic se recolteaz :
a) masele fecale
b) sngele
c) bila
d) lichidul cefalorahidian
e) urina
--------------------------------------------------------------------541. Capitol: yersinioza_rom Compendiu de boli infecioase, V.Pocrovskii, 1993, p.127
Cu ce maladii e necesar de difereniat Yersinioza ?
a) febra tifoid
b) dizenteria
c) eritem nodos
d) varicela
e) hepatita viral
Enumerai grupele de preparate folosite n tratamentul Pseudotuberculozei :
a) antibiotice
b) antimalarice
c) antihistaminice
d) dezintoxicante
e) analgetice
Enumerai antibioticele administrate n Yersinioz :
a) polimixine
b) biseptol
c) levomicetin
d) tetraciclin
e) streptomicin
--------------------------------------------------------------------544. Capitol: yersinioza_rom Compendiu de boli infecioase, V.Pocrovskii, 1993, p.128
Terapia patogenetic n Yersinioz include :
a) seroterapie
b) dezintoxicante
c) imunostimulatoare
d) antihistaminice
e) vaccinoterapie
---------------------------------------------------------------------

Teste Rezidenti Cicluri Conexe

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Rezidenti Cicluri Conexe

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1. Capitol: hepatitele acute si cronice virale .

Urmatoarele afirmatii referitor la prognosticul hepatitelor virale acute sunt adevarate, cu

d) faringita, coriza, tuse

--------------------------------------------------------------------35. Capitol: hepatitele acute si cronice virale Curs

d) repaosul prelungit la pat este esential pentru vindecare

a) Este un ADN virus

semnifica infectie acuta

b) Dependenta epidemiologica este fireasa intrucat VHD imprumuta invelisul VHB

e) Serotipul 1b si 4 raspund foarte bine la tratamentul antiviral

77. Capitol: hepatitele acute si cronice virale Curs

b) Metoda biologica, inoculare intraperitoniala a materialului examinat la cobai

--------------------------------------------------------------------93. Capitol: hepatitele acute si cronice virale Curs

a) Renale (glomerulonefrita, nefropatii tubulointerstitiale)

e) T limfocite helper, T limfocite supresoare (Tg)

d) formare de autoanticorpi fata de celulele imunocompatibile

d) contact direct cu bolnavii

b) perioada de incubatie 1-2 zile

a) Splaturi i eliminri din faringe i cavitate nazal

d) focarele naturale de borelioz se asociaz frecvent cu cele de encefalit acarian

--------------------------------------------------------------------209. Capitol: borelioza_rom V.Pokrovschi, Compendiu de boli infecioase, pag.356 - 359.

a) aciunea direct a bacilului la coardele vocale

226. Capitol: botulism_ro Curs

--------------------------------------------------------------------232. Capitol: botulism_ro Curs

a) pete conservat n condiii casnice

b) leucocitoz neutrofilic moderat

278. Capitol: dizenterie_ro

--------------------------------------------------------------------301. Capitol: febra_tifoida_ro Curs

b) dureri maderate n abdomen

c) scaunul srccios, cu mucoziti

Mecanizmul de transmitere a virusului gripal:

--------------------------------------------------------------------363. Capitol: gripa_rom

a) densitatea plasmei normal

386. Capitol: holera Curs

--------------------------------------------------------------------392. Capitol: infectia_resp_sintcitial_rom

a) dureri n globii oculari

Tabloul clinic n leptospiroz ntrunete n mod caracteristic

--------------------------------------------------------------------421. Capitol: lept.

444. Capitol: malaria_rom Curs

b) cu sursa de infecie strict uman

a) omul cu o form acut de infecie

484. Capitol: mon.inf.

d) fosfataza alcalin mrit

n tratamentul pacienilor cu mononucleoz infecioas:

--------------------------------------------------------------------501. Capitol: paragripa_rom

a) organele sistemului reticuloendotelial

533. Capitol: yersinioza_rom

S-ar putea să vă placă și