Teste Dermatovenerologie Usmf

I .
Complement simplu
Piodermitele
58. (76)Indicați forma foliculară de piodermită:
a) Impetigo contagios Tilbury-Fox;
b) Impetigo Bockhardt;
c) Intertrigo;
d) Erizipel;
e) Ectimă.
---------------------------------------------------------------------
59.(77)Specificați forma nefoliculară de piodermită:
a) Impetigo Bockhardt;
b) Furuncul antracoid;
c) Furuncul;
d) Impetigo contagios Tilbury-Fox;
e) Sicozis vulgar.
---------------------------------------------------------------------
60.(78)Care din următoarele dermatoze sunt cauzate de germeni piogeni:
a) Pemfigus vulgar;
b) Psoriasis;
c) Dermatita herpetiformă Duhring-Brocq;
d) Sicoză vulgara;
e) Sicoză parazitară.
---------------------------------------------------------------------
61.(79)Care din următoarele maladii sunt de etiologie stafilococică:
a) Ectimă;
b) Eritrasmă;
c) Erizipel;
d) Erizipeloid;
e) Furuncul.
---------------------------------------------------------------------
62.(80) Indicați streptococie cutanată profundă:
a) Furuncul antracoid;
b) Sicozis vulgar;
c) Foliculită superficială;
d) Erizipel;
e) Hidrosadenită.
---------------------------------------------------------------------
63.(81)Indicați nivelul de afectare primară pentru impetigoul contagios Tilbury-Fox:
a) epidermul superficial în pliuri;
b) epidermul superficial;
c) folicul pilos;
d) dermul;
e) hipodermul.
---------------------------------------------------------------------
64.(82) Care este nivelul de afectare primară pentru intertrigo:
b) epidermul superficial periorificial;
c) complexul pilo-sebaceu;
d) dermul;
e) hipodermul.
---------------------------------------------------------------------
65. (84) Nivelul de afectare primară pentru impetigo Bockhardt este:
b) epidermul superficial periorificial;
c) foliculul pilos;
d) dermul;
e) hipodermul.
---------------------------------------------------------------------
66.(85) Indicați nivelul de afectare primară pentru erizipel:
b) epidermul superficial;
c) foliculul pilos;
d) dermul;
e) hipodermul.
---------------------------------------------------------------------
67.(86) Care din următoarele definiții corespund foliculitei:
a) maladie supurativă, cronică, granulomatoasă, se întâlneşte la imunodeprimaţi;
b) inflamaţie supurativă subacută sau cronică, afectează foliculul pilos în totalitate;
c) inflamaţia glandelor sudoripare ecrine;
d) afecţiune inflamatorie recurentă a glandelor sudoripare apocrine;
e) infecţie foliculară şi perifoliculară cu evoluţie spre necroză.
---------------------------------------------------------------------
68. (87)Sicoza vulgară reprezintă:
b) inflamaţie supurativă acută a pliurilor cutanate;
c) inflamaţie foliculară profundă, subacută, a bărbii şi musteţiisurvenindla bărbatul adult;
---------------------------------------------------------------------
69.(88)Furunculul poate fi difinit ca:
c) inflamaţie foliculară profundă, subacută, a bărbii şi musteţii survenind la bărbatul adult;
---------------------------------------------------------------------
70.(90) Definiția corespunzătoare hidrosadenitei supurative:
c) inflamaţie foliculară profundă, subacută, a bărbii şi musteţii survenind la bărbatul adult;
---------------------------------------------------------------------
71(91). Impetigo contagios Tilbury-Fox reprezintă:
a) infecţie streptococică la nivelul comisurilor bucale;
b) infecţie piogenică profundă a pielii, caracterizată prin formarea de ulceraţii, acoperite cu cruste
presate aderente;
c) infecţie bacteriană a dermului şi ţesutului subcutanat superficial, cu margini bine delimitate;
d) infecţie cutanată superficială prezentată de flictene și cruste melicerice;
e) inflamaţie cu exudaţie, crustificare şi fisuri în profunzimea pliurilor.
---------------------------------------------------------------------
72.(92) Definiția corespunzătoare cheilitei angulare:
b) infecţie piogenică profundă a pielii, caracterizată prin formarea de ulceraţii acoperite cu cruste
presate aderente;
d) infectie herpetică prezentată de vezicule grupate la nivelul buzelor;
---------------------------------------------------------------------
73.(93) Ectima vulgară este:
b) infecţie piogenică profundă a pielii, caracterizată prin formarea de ulceraţii acoperite cu
cruste presate, aderente;
c) infecţie bacteriană a dermului şi ţesutului subcutanat superficial cu margini bine delimitate;
e)infectie streptococică cu exudaţie, crustificare şi fisuri în profunzimea pliurilor mari.
---------------------------------------------------------------------
74.(94)Erizipelul reprezintă:
b) infecţie piogenică profundă a pielii, caracterizată prin formarea de ulceraţii acoperite de cruste
presate, aderente;
c) infecţie bacteriană a dermului şi ţesutului subcutanat superficial, cu margini bine
delimitate;
---------------------------------------------------------------------
75.(95)Definiţia intertrigo-ului streptococic:
b) infecţie piogenică profundă a pielii, caracterizată prin formarea de ulceraţii acoperite cu cruste
presate aderente;
e) inflamaţie cu exudaţie, crustificare melicerică şi fisuri în profunzimea pliurilor
76.(96)Indicați agentul cauzal în erizipel:

a) Staphylococcus epidermidis;
b) Staphylococcus aureus;
c) Streptococcus, grup A;
d) Pseudomonas aeruginosa;
e) Erysipelotrix insidiosa.
---------------------------------------------------------------------
77.(97)Agentul etiologic al impetigoului contagios este:
a) Streptococcus pyogenes;
b) Escherichia coli;
c) Staphylococcus aureus;
d) Proteus vulagris;
e) Pseudomonas aeruginosa.
Micozele cutaneo-mucoase
78.(98) Din grupul keratomicozelor face parte:
a) rubrofitia;
b) pitiriazisul versicolor;
c) epidermofiţia;
d) microsporia;
e) favusul.
---------------------------------------------------------------------
79.(99) Alegeți semnele clinice caracteristice pentru Tinea, tipul „Kerion Celsi":
a) macule inflamatorii cu o descuamaţie furfuracee, fără afectarea părului;
b) plăci alopecice multiple, policiclice, de dimensiuni diverse, cu o descuamare discretă, părul rupt
la 0-2 mm de la emergenţă;
c) plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa scuamoasă, fenomene inflamatorii
variabile, părul rupt la 5-8 mm de la emergenţă;
d) leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite de scuame galbene în formă de farfurie
având un miros neplăcut, comparat cu cel al urinei de şoareci;
e) focare infiltrativ-purulente, cu eliminarea firelor de păr, care afectează ariile păroase a
scalpului şi bărbii.
---------------------------------------------------------------------
80.(100) Care semnele clinice indicate sunt sugestive pentru Tinea capitis provocată de Microsporum
ferrugineum si Microsporum audouinii:
a) 1-2 focare mari, delimitate, eritemato-scuamoase, cu o hiperkeratoză pronunţată, perii rupţi
uniform la 5-8 mm de la emergenţă, se extrag uşor, având un manşon alb la teacă;
b) leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite de scuame galbene în formă de farfurie,
având un miros neplăcut,comparat cu cel de urina de şoareci;
c) focare multiple, mici, contur discret, dispuse frecvent în arii periferice a scalpului, perii rupți
parţial şi neuniform la 5-8 mm de la emergenţă;
d) focare infiltrativ-purulente care afectează ariile păroase a scalpului şi bărbii;
e) plăci alopecice multiple, policiclice, de dimensiuni diverse, cu o descuamare discretă, părul rupt
la 0-2 mm de la emergenţă.
---------------------------------------------------------------------
81.(101) Alegeți semnele clinice caracteristice pentru Tinea capitis provocată de Trichophyton
schoenleini:
a) macule neinflamatorii, cu o descuamaţie furfuracee, fără afectarea părului;
b) plăci alopecice multiple, policiclice, de dimensiuni diverse, cu o descuamare discretă, părul rupt
la 0-2 mm de la emergenţă;
c) plăci alopecice rotunde, mari, bine delimitate, cu suprafaţa scuamoasă, fenomene inflamatorii
variabile, părul rupt la 5-8mm de la emergenţă;
d) leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite de scuame galbene în formă de
farfurie, având un miros neplăcut, comparat cu cel al urinei de şoareci;
e) focare infiltrativ-purulente, care afectează ariile păroase ale scalpului şi bărbii.
82.(102) Care manifestările clinice indicate sunt sugestive pentru Tinea cruris (epidermofiţia
inghinală):
a) suprafeţe buloase în pliuri, erodate, cu margini neclare, asociate de senzaţii de arsură;
b) suprafeţe eritematoase pe trunchi cu contur policiclic constant şi descuamare abundentă;
c) plăci eritematoase, pruriginoase, policiclice, bine delimitate, cu un halou periferic elevat,
localizate în pliuri;
d) suprafeţe eritemato-pustuloase, dureroase, localizate în ariile piloase;
e) plăci eritematose cu epidermul detașat, albicios, strict localizate în pliuri.
---------------------------------------------------------------------
83.(103) Indicați fungi cu artrospori de tip ectotrix "megasporon":
a) Trichophyton gypseum;
b) Trichophyton violaceum;
c) Trichophyton verrucosum;
d) Trichophyton tonsurans;
e) Pityrosporum ovale.
---------------------------------------------------------------------
84.(104) Pitiriazisul versicolor se caracterizează clinic prin:
a) macule neinflamatorii, cu descuamare furfuracee, de culoare pal-roză, cafenie sau albă;
b) focare infiltrativ-purulente;
c) plăci alopecice rotunde, bine delimitate, cu suprafaţa scuamoasă și fenomene inflamatorii
variabile;
d) leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite de scuame galbene în formă de farfurie;
e) leziuni dishidrozice la nivelul palmelor şi plantelor.
---------------------------------------------------------------------
85.(105) Agentul etiologic al microsporiei antropofile:
a) Microsporum lanosum;
b) Microsporum gypseum;
c) Microsporum ferrugineum;
d) Microsporum canis;
e) Microsporum supgypseum.
---------------------------------------------------------------------
86. (106) Alegeți semnele clinice sunt pentru Tinea capitis provocată de Microsporum canis:
a) 1-2 focare mari, bine delimitate, eritemato-scuamoase, cu o hiperkeratoză pronunţată; perii
sunt rupţi uniform la 5-8 mm de la emergenţă;
b) leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite de scuame galbene în formă de farfurie,
având un miros neplăcut, comparat cu cel de urina de şoareci;
c) focare multiple de dimensiuni mici, contur discret, dispuse frecvent în arii periferice a scalpului;
perii rupţi parţial şi neuniform la 5-8 mm de la emergenţă;
d) focare infiltrativ-purulente în arii păroase a scalpului și bărbii, firele de păr se elimină ușor;
e) plăci alopecice multiple de dimensiuni diverse, cu descuamarea ușoară și contur policiclic discret,
părul rupt la 0-2 mm de la emergenţă.
---------------------------------------------------------------------
87.(107) Care este agentul patogen al epidermofiţiei plantare:
a) Microsporum audoinii;
b) Trichophyton tonsurans;
c) Trichophyton mentagrophytes var.interdigitale;
d) Epidermophyton floccosum;
e) Trichophyton verrucosum.
---------------------------------------------------------------------
88. (109Indicați dermatofiți cu artrospori ectotrix "microides":
e) Pityrosporum orbiculare.
89.(110) Tinea capitis provocată de Trichophyton tonsurans si Trichophyton violaceum se

caracterizează prin:
a) macule neinflamatorii acoperite de scuame furfuracee, fără afectarea părului;
b) plăci alopecice multiple, în focare mici sau mari, cu descuamarea ușoară și contur policiclic
discret, părul rupt la 0-2 mm de la emergenţă;
c) plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa scuamoasă, fenomene inflamatorii
variabile, părul rupt la 5-8 mm de la emergenţă;
d) leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite de scuame galbene în formă de farfurie
având un miros neplăcut comparat cu cel de urina de şoareci;
e) focare infiltrativ-purulente, afectează ariile păroase a scalpului şi bărbii.
---------------------------------------------------------------------
90.(111)Indicați agentul patogen al microsporiei zooantropofile:
a) Microsporum audoini;
b) Microsporum ferrugineum;
c) Microsporum canis;
d) Microsporum nanum;
e) Microsporum gypseum.
---------------------------------------------------------------------
91.(112)Indicați agentul etiologic al favusului:
a) Trichophyton mentagrophytes;
c) Trichophyton schoenleinii;
d) Trichophyton verrucosum;
e) Epidermophyton floccosum.
---------------------------------------------------------------------
92.(113) Indicați agentul etiologic comun al Tinea cruris:
a) Microsporum audoini;
c) Trichophyton gypseum;
d) Epidermophyton floccosum;
---------------------------------------------------------------------
93.(114) În Tinea manum et pedis microscopia directă relevă:
a) filamente miceliene scurte;
b) filamente miceliene lungi;
c) pseudohife;
d) blastospori;
e) chlamidospori.
---------------------------------------------------------------------
94.(115) Indicați mediul comun pentru identificarea fungilor:
a) celular McCoy;
b) Lowenstein-Jensen;
c) Sabouraud;
d) PPLO;
e) Leventhal.
---------------------------------------------------------------------
95.(116)Indicați doza zilnică de grizeofulvină eficientă în Tinea capitis (mg/kg):
a) 10-14;
b) 15-25;
c) 26-40;
d) 41-60;
e) 61-100.
---------------------------------------------------------------------
96.(117) Indicați concentrația KOH utilizată pentru microscopie directă a dermatofiţilor:
a) 0,5%;
b) 2%;
c) 5%;
d) 10%;
e) 20-40%.
---------------------------------------------------------------------
97.(118) La examinare în lumina Wood fluorescența în microsporie este:
a) rosu-coral;
b) galben-verzuie;
c) verde;
d) lipsește;
e) albastră.
---------------------------------------------------------------------
98. (119)Indicați vectorii de infectare în Tinea pedis et manum:
a)oamenii;
b) pisicile;
c) câinii;
d) bovinele;
e) insectele.
---------------------------------------------------------------------
99.(120)Fluorescenţa la examinare cu lampa Wood în Pitiriazis versicolor este:
a) rosu-coral;
b) galben-verzuie;
c) verde;
d) lipsește;
e) albastră.
---------------------------------------------------------------------
100.(122) Fluorescența la examinare cu lampa Wood în trichofiţie este:
a) rosu-coral;
b) galben-verzuie;
c) verde;
d) lipsește;
e) albastră.
---------------------------------------------------------------------
101.(123)Cea mai frecventă specia de candida în patologia dermatologică este:
a) Candida krusei;
b) Candida stelatoidea;
c) Candida tropicalis;
d) Candida albicans;
e) Candida glabrata.
---------------------------------------------------------------------
102.(124) Indicați forma tipică a onichomucozei candidozice:
a) proximală;
b) albă superficială;
c) distală;
d) subunghială;
e) centrală.
103.(125) Vulvovaginita candidozică se caracterizează prin secreția vaginală:

a) seroasă;
b) purulentă;
c) cremoasă;
d) spumoasă;
e) hemoragică.
---------------------------------------------------------------------
104. (126)Câte pulsuri săptămânale de itraconazol sunt eficiente pentru Tinea unguium plantară:
a) 1;
b) 2;
c) 3;
d) 4;
e) 5.
---------------------------------------------------------------------
105.(127)Câte rezultate micologice negative sunt necesare pentru controlul vindecării în pilomicoze:
a) 1;
b) 2;
c) 3;
d) 6;
e) nu se apreciază
------------------------------------------------------------------
106.(128) Indicați termenul inițierii controlului de vindecare micologică în pilomicoze:
a) 1 săptămână;
b) 2 săptămâni;
c) 3 săptămâni;
d) 4 săptămâni;
e) 6 săptămâni.
107.(137)Indicați aspectul clinic caracteristic pentru cheilita angulară candidozică:

a) plăci eritemato-veziculoase policiclice;
b) plăci eritemato-erozive cu cruste melicerice;
c) papule erozive, ferme la palpare;
d) plăci eritematoase, macerate, fisurate, cu depuneri albicioase;
e) plăci edematoase cu ten cianotic.
---------------------------------------------------------------------
284. (468)Indicați agentul patogen ce provoacă Pitiriazis versicolor:
a) Candida albicans;
b) Microsporum ferrugineum;
c) Trichophyton violaceum;
d) Corynebacterium acne;
e) Malassezia furfur.
---------------------------------------------------------------------
285.(483)Vectorii de infectare în Tinea pedis et manum sunt:
a) oamenii;
b) pisicile;
c) câini;
d) bovinele;
e) insectele.
Scabia, Pediculoza
107.(129) Indicați concentraţia de sulf precipitat în tratamentul scabiei la adulți:

a) 20%;
b) 60%;
c) 6%;
d) 20-33%;
e) 1%.
---------------------------------------------------------------------
108.(130) Concentraţia de benzil benzoat în tratamentul scabiei la adulți este:
a) 20%;
b) 60%;
c) 6%;
d) 20-33%;
e) 1%.
---------------------------------------------------------------------
109.(131) Indicați concentraţia de lindan în tratamentul scabiei la adulți:
a) 20%;
b) 60%;
c) 6%;
d) 20-33%;
e) 1%.
---------------------------------------------------------------------
110.(135) Concentraţia de sulf precipitat în tratamentul scabiei la copii sub 10 ani este:
c) contraindicat;
b) 10%;
c) 3%;
d) 30%;
e) 10-15%.
---------------------------------------------------------------------
111.(136) Indicați concentraţia de lindan în tratamentul scabiei la copii sub 10 ani:
a) contraindicat;
b) 10%;
c) 3%;
d) 30%;
e) 10-15%.
---------------------------------------------------------------------
112.(139) Indicați originea agenţilor patogeni ai pediculozelor:
a) arahnide;
b) bacterii;
c) insecte;
d) viruşi;
e) fungi.
---------------------------------------------------------------------
113.(140)Care este algoritmul curativ rațional în pediculoza corporală:
a) benzoat de benzil;
b) benzoil peroxid;
c) antihistaminice;
d) anestezice;
e) prelucrarea sanitară a veşmintelor.
Dermatozele alergice
114.(141)Tipul de reacţie de hipersensibilizare (Gell şi Coombs) în eczema alergică de contact:
a) I;
b) II;
c) III;
d) IV;
e) toate cele menţionate.
---------------------------------------------------------------------
115.(142) Din punct de vedere histologic pentru eczema acută este caracteristic:
a) acantoză;
b) spongioză;
c) parakeratoză;
d) hiperkeratoză;
e) acantoliză.
---------------------------------------------------------------------
116.(143)Indicați antiinflamatorul nesteroidian preferențial în tratamentul dermatitei atopice:
a) meflochină;
b) metoxsalen;
c) meloxicam;
d) clobetazol;
e) mebendazol.
---------------------------------------------------------------------
117. (144) Dermografismul caracteristic pentru urticarie este:
a) alb;
b) rosu;
c) mixt;
d) lipseste;
e) nici unul din cele menţionate.
Eritem polimorf
135.(164)Indicați cauza principală a recurențelor în eritemul polimorf minor:
a) streptocociile;
b) stafilocociile;
c) micozele;
d) medicamentele;
e) herpesul simplex.
---------------------------------------------------------------------
136.(165)Sindromul ce reprezintă eritemul polimorf major:
a) Parry-Romberg;
b) Senear-Usher;
c) Reiter;
d) Stevens-Johnson;
e) Raynaud.
Toxidermiile. Sindromul Lyell.

146. (177) Specificați forma clinică de toxicodermie (dermită indusă de substante luate pe cale internă)
la sulfanilamide:
a) acnee;
b) urticarie;
c) eritrodermie;
d) eritem fix;
e) veziculaţie.
---------------------------------------------------------------------
147.(179)Leziunea elementară esențială în epidermonecroliză toxică (sindromul Lyell):
a) veziculă;
b) pustulă;
c) urtică;
d) papulă;
e) bulă.
---------------------------------------------------------------------
148.(180) Din punct de vedere histologic pentru sindromul Lyell este caracteristic:
a) acantoliza autoimună;
b) acantoză;
c) hiperkeratoză;
d) hipergranuloză;
b) necroliza epidermală.
---------------------------------------------------------------------
Genodermatozele
164. (205) Originea nozologică a epidermolizei buloase:
a) dismetabolică;
b) neuroendocrină;
c) ereditară;
d) infecţioasă;
e) neoplazică.
---------------------------------------------------------------------
165. (206) Indicați sediul cutanat al clivajului (de formarea bulelor) în epidermoliza buloasă simplă:
a) hipoderm;
b) dermul reticular;
c) dermul papilar;
d) membrana bazală;
e) epiderm.
---------------------------------------------------------------------
166. (207) Originea nozologică a ichtiozei:
a) infecţioasă;
b) neuroendocrină;
c) dismetabolică;
d) ereditară;
e) alergică.
---------------------------------------------------------------------
167. (208) Specificați sediul cutanat al clivajului (de formarea bulelor) în epidermoliza buloasă în
epidermoliza buloasă distrofică:
a) hipoderm;
b) dermul reticular;
c) dermul papilar;
d) membrana bazală;
e) epiderm.
---------------------------------------------------------------------
168. (209)Care este modul de transmitere în ichtioza vulgară:
a) autosomal recesiv;
b) autosomal dominant;
c) X-lincat;
d) Y-lincat;
e) nu este determinat.
---------------------------------------------------------------------
169. (210)Debutul de vârstă comun în ichtioza vulgară:
a) la naştere;
b) la 1-3 luni;
c) la 1-4 ani;
d) la 5-10 ani;
e) la 10-14 ani.
---------------------------------------------------------------------
170. (212) Care este modul de transmitere în epidermoliza buloasă simplă:
a) autosomal recesiv;
b) autosomal dominant;
c) X-lincat;
d) Y-lincat;
e) nu este determinat.
Sifilis
208. (260) Indicați durata medie a perioadei de incubaţie în sifilis:
a) 1-2 săptămâni;
b) 3-4 săptămâni;
c) 5-7 săptămâni;
d) 8-9 săptămâni;
e) 3-4 luni.
---------------------------------------------------------------------
209. (261)Indicați tipul imunitatății în sifilis:
a) congenitală;
b) dobândită stabilă (sterilă);
c) dobândită infecţioasă (nesterilă);
d) toate cele menţionate;
e) nu se manifestă.
---------------------------------------------------------------------
210. (262) Indicați termenul apariției adenopatiei regionale în sifilis primar:
a) la 2-3 zile de la constituirea şancrului;
b) la 7-10 zile de la constituirea şancrului;
c) la 2-3 săptămâni de la constituirea şancrului;
d) precede şancrul dur;
e) concomitent cu apariția şancrului dur.
---------------------------------------------------------------------
211. (263) Ce reprezintă rozeola sifilitică din punct de vedere clinic:
a) leziuni papuloase proeminente, pruriginoase, localizate pe trunchi, palme şi plante;
b) macule vasculare, 1-1,5 cm diametru, roz-pale, subiectiv asimptomatice, dispar la
vitropresiune;
c) macule hemoragice cu aspect de purpură palpabilă;
d) leziuni pustuloase localizate pe părţile laterale ale trunchiului, având un infiltrat subiacent;
e) vezicule transparente pe fundalul eritematos, localizate în proiecţia nervilor intercostali.
---------------------------------------------------------------------
212.(264)Sediul histologic incipient de formare al sifilidelor papuloase este:
a) epidermul subcorneal;
b) epidermul suprabazal;
c) dermul papilar;
d) dermul reticular;
e) hipoderm.
---------------------------------------------------------------------
213. (265)Localizarea de elecţie a ectimei sifilitice:
a) palme şi plante;
b) faţă;
c) regiunea perianală;
d) gambe;
e) organe genitale externe.
---------------------------------------------------------------------
214. (266) Indicați stadiul sifilisului dobândit pentru care este caracteristic apariția leucomelanodermiei:
a) primar;
b) secundar (primul episod);
c) secundar (epizoade recurente);
d) latent;
e) terţiar.
---------------------------------------------------------------------
215. (267) Indicați leziunea morfologică a gomei sifilitice:
a) pustula;
b) tubercul;
c) papula;
d) vegetație;
e) nodozitate.
---------------------------------------------------------------------
216. (268)Localizarea leziunilor de pemfigus sifilitic congenital este predominantă la nivelul:
a) scalpului;
b) palmelor şi plantelor;
c) trunchiului;
d) membrelor;
e) mucoaselor.
---------------------------------------------------------------------
217.(269)Iinfiltrația difuză Hochzinger în sifilis congenital precoce se manifestă prin următoarele
semnele clinice:
a) eritemato-papuloase difuze ale trunchiului cu descuamare furfuracee;
b) papuloase palmo-plantare circumscrise, dureroase, cu tendinţă spre confluare;
c) eritemato-papuloase periorificiale difuze, cu fisuri lăsând cicatrici radiare;
d) eritemato-scuamoase pe scalp, cu ruperea părului la nivelul pielii;
e) eritrodermice, însoţite de frison, febră şi descuamare pronunţată.
---------------------------------------------------------------------
218. (270) Expresia clinică a dintilor Hutchinson în sifilis congenital tardiv:
a) distrofia a caninilor superiori, devenind asemănători cu o daltă;
b) distrofia a incisivilor inferiori mediani, devenind asemănători cu o şurubelniţă;
c) distrofia a incisivilor superiori laterali, bombaţi şi îngustaţi proximal;
d) distrofia a incisivilor superiori mediani, implantaţi oblic, ingustaţi distal, cu o incizură
ocluzală;
e) distrofia a a caninilor, devenind asemănători cu dinţii de ştiucă.
---------------------------------------------------------------------
219. (271) Expresia clinică a semnului Carabelli în sifilis congenital tardiv:
a) mezinul mâinii infantil;
b) tubercul adăugător la primul molar al maxilarului superior;
c) diastema incisivilor superiori;
d) hipertrofia extremităţii sternale a claviculei;
e) cicatrici radiare periorificiale.
---------------------------------------------------------------------
220. (272) Testul serologic Bordet-Wasserman utilizată în diagnosticul sifilisului prezintă o reacție:
a) de imobilizare;
b) de hemaglutinare directă
c) de hemaglutinare indirectă
d) de fixare a complementului
e) imuno-enzimatică.
---------------------------------------------------------------------
221.(273)Tratamentul antisifilitic preventiv se indică:
a) la copii născuţi de mame bolnave;
b)la persoane sănătoase având un istoric de 3-5 luni de la ultimul contact sexual cu bolnavii de
sifilis;
c) la persoane cu sifilis latent;
d) la persoane sănătoase având un istoric de cel mult 2 luni de la ultimul contact sexual cu
bolnavii de sifilis;
e) la gravide care s-au tratat anterior pentru sifilis şi se află la evidenţă clinico-serologică.
---------------------------------------------------------------------
222. (274)Indicați durata tratamentului preventiv al sifilisului:
a) 7 zile;
b) 12 zile;
c) 21 zile;
d) 28 zile;
e) 56 zile.
---------------------------------------------------------------------
223. (275)Indicați durata medie obișnuită al sifilisului primar (în săptămâni):
a) 1-2;
b) 3-4;
c) 6-8;
d) 9-10;
e) 11-12.
---------------------------------------------------------------------
224. (276)Cum se explică suprainfecţia în sifilis:
a) o infectare cu un număr enorm de treponeme;
b) un nou sifilis primar;
c) o nouă infecţie cu treponeme cu manifestări respective evoluţiei sifilisului curent;
d) șancre dure cangrenoase;
e) maladii intercurente asociate sifilisului.
---------------------------------------------------------------------
225. (277) Explicați noțiunea de reacţie Iarish-Herxheimer în sifilis:
a) proba negativă la penicilină;
b) proba pozitivă la penicilină;
c) dispariţia leziunilor după prima injecţie de penicilină;
d) febră, frisoane, dureri musculare după prima injecţie de penicilină;
e) febră, frisoane, dureri musculare la a 7-10 zile de penicilino-terapie.
---------------------------------------------------------------------
226.(278)Indicați localizarea de elecţie a rozeolei sifilitice:
a) faţă;
b) gât;
c) trunchi;
d) organe genitale;
e) palme şi plante.
---------------------------------------------------------------------
227. (279) Leziunea primară ce reprezintă condiloamele late luetice:
a) maculă;
b) bulă;
c) nodozitate;
d) tubercul;
e) papulă.
---------------------------------------------------------------------
228. (280) Simptomul Pincus în sifilis reprezintă:
a) afonie însoţită de papule erozive pe limbă;
b) alopecie în luminişuri şi papule palmare;
c) alopecie în regiunea sprâncenelor, genelor, bărbiei;
d) atrofia pielii în regiunile alopecice;
e) macule hipopigmentate în regiunea lateroposterioară a gâtului.
---------------------------------------------------------------------
229.(281)Leucomelanodermia sifilitică din punct de vedere clinic se caracterizează prin:
a) infiltrate papuloase pe organele genitale;
b) papule erozive pe mucoase;
c) macule primare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât, trunchi şi fosa axilară;
d) macule secundare hipopigmentate cu un halou hiperpigmentat pe gât, trunchi şi fosa axilară;
e) macule hipopigmentate pe torace, discret scuamoase, pozitive în proba Baltzer.
---------------------------------------------------------------------
230.(282) Expresia clinico-serologică a sifilisului latent:
a) leziuni eritemato-papuloase specifice, reacţii serologice pozitive;
b) leziuni eritemato-papuloase specifice, reacţii serologice slab-pozitive sau suspecte;
c) afectare specifică exclusiv viscerală şi cefalo-rahidiană, reacţii serologice pozitive;
d) absenţă totală a manifestărilor specifice active, reacţii serologice pozitive;
e) absenţă totală a manifestărilor specifice active, reacţii serologice negative.
---------------------------------------------------------------------
231. (283)Pemfigusul sifilitic la sugari se manifestă prin următoarele semnele clinice:
a) bule palmo-plantare cu conţinut sero-purulent pe fond infiltrativ;
b) bule şi vezicule grupate, pruriginoase, situate pe regiunile axilare, inghinale şi laterale ale gâtului,
anamneză familială pozitivă;
c) bule flasce diseminate pe fundal eritematos, febră, aspect de copil opărit, pozitive în simptomul
Nicolsky;
d) bule flasce pe zonele de traumatism, vindecare fără cicatrici, anamneza familială pozitivă;
e) bule şi vezicule la fotoexpunere, febră, plăci urticariene, cicatrici varioliforme, anamneză
familială pozitivă.
---------------------------------------------------------------------
232. (284)Cicatricile radiare peribucale Robinson-Fournier (Parrot) sunt stigmate al sifilisului:
a) primar;
b) secundar;
c) terţiar;
d) congenital precoce;
e) congenital tardiv.
---------------------------------------------------------------------
233. (285) Expresie clinică a semnului Avsitidiisky în sifilis congenital:
a) deget mic scurtat;
b) tubercul adăugător la I molar al maxilarului superior;
c) incisivii mediani superiori distanţaţi;
d) hipertrofierea extremităţii sternale a claviculei;
e) frunte olimpiană.
---------------------------------------------------------------------
234. (286) Expresie clinică a semnului Gochet în sifilis congenital:
a) pseudoparalizie;
b) nas în şa;
c) incisivii mediani superiori distanţaţi;
d) bose frontale proeminente;
e) cicatrici radiare peribucale.
---------------------------------------------------------------------
235. (287)Testul serologic cu antigene netreponemice este o reacție:
a) de imobilizare;
b)de fixare a complementului;
c) de hemaglutinare;
d) de imunofluorescență;
e) imunoenzimatică.
---------------------------------------------------------------------
236. (288)Preparatul antibacterian de primă linie în tratamentul sifilisului:
a) Tetraciclină;
b) Eritromicină;
c) Rifampicină;
d) Penicilină;
e) Ciprofloxacină.
---------------------------------------------------------------------
237. (289) Indicați frecvența diviziunii a Treponemei pallidum:
a) 6-8 ore;
b) 10-12 ore;
c) 15-20 ore;
d) 30-33 ore;
e) 40-50 ore.
---------------------------------------------------------------------
238. (290) Durata medie a sifilisului secundar este:
a) 6-8 săptămâni;
b) 2-3 luni;
c) 6-12 luni;
d) 2-3 ani;
e) 20-30 ani.
---------------------------------------------------------------------
239. (291)Indicați stadiul sifilisului pentru care este caracteristic apariția leziunilor papuloase:
a) primar seronegativ;
b) primar seropozitiv;
c) secundar;
d) latent;
e) terţiar.
---------------------------------------------------------------------
240. (292) Ce reprezintă clinic «guleraşul» Biett în sifilis:
a) eritem adiacent papulei;
b) papule cu aspect de iris (tras la ţintă);
c) papule pe fond purpuric;
d) detaşare scuamoasă spre periferia papulei;
e) scuame aderente central şi elevate periferic papulei.
---------------------------------------------------------------------
241.(293) Indicați stadiul sifilisului dobândit pentru care este caracteristic apariția alopeciei:
a) primar seronegativ;
b) secundar (primul episod);
c) secundar (recidive);
d) latent;
e) terţiar.
---------------------------------------------------------------------
242.(294)Din punct de vedere histogic sifilidele tuberculoase sunt:
a) microabscese epidermale cu neutrofili;
b) microabscese epidermale cu limfocite;
c) infiltrate perivasculare eozinofilice;
d) granuloame;
e) fibroame.
---------------------------------------------------------------------
243. (295)Esenţa nozologică a sifilisului congenital este:
a) ereditară;
b) dismetabolică;
c) infecţioasă;
d) autoimună;
e) neoplazică.
---------------------------------------------------------------------
244. (296) Infiltraţia papuloasă Hohsinger se constată în sifilis:
a) primar dobândit;
b) secundar dobândit;
c) terţiar dobândit;
d) congenital precoce;
e) congenital tardiv.
---------------------------------------------------------------------
245. (297)Indicați originea incapacităţii funcţionale a membrelor în pseudoparalizia Parrot caracteristică
pentru sifilis congenital:
a) spinală;
b) algică;
c) dismetabolică;
d) osteoproliferativă;
e) ereditară.
---------------------------------------------------------------------
246.(298) Expresie clinică a semnului Dubois-Ghissar în sifilis congenital:
a) deget mic scurtat;
b) polidactilie;
c) impotenţă funcţională a membrelor superioare; şi inferioare
d) craniu fesier;
e) disfonie.
---------------------------------------------------------------------
247.(300)Doza-priză de benzilpenicilină în tratamentul sifilisului la maturi (UA) este:
a) 50 000/100 000;
b) 200 000/300 000;
c) 500 000/1 000 000;
d) 2 000 000/2 400 000;
e) 3 000 000/4 000 000.
---------------------------------------------------------------------
248. (301)Doza-priză de benzatin benzilpenicilină în tratamentul sifilisului la maturi (UA) este:
a) 500 000;
b) 1 000 000;
c) 1 400 000;
d) 2 000 000;
e) 2 400 000.
---------------------------------------------------------------------
249.(302)Tratamentul preventiv al sifilisului la maturi prevede doza-curs de benzatin benzilpenicilină
(UA) de:
a) 600 000;
b) 1 200 000;
c) 2 400 000;
d) 4 800 000;
e) 9 600 000.
---------------------------------------------------------------------
250. (303)Tratamentul sifilisului primar la maturi prevede doza- curs de benzilpenicilină (UA):
a) 600 000;
b) 1 200 000;
c) 2 100 000;
d) 4 800 000;
e) 9 600 000.
---------------------------------------------------------------------
251. (304)Doza-curs de benzatin benzilpenicilină în tratamentul sifilisului secundar la maturi (UA):
a) 6 000 000/1 200 000;
b) 1 800 000/2 100 000;
c) 4 800 000/7 200 000;
d) 9 600 000/12 000 000;
e) 14 400 000/16 800 000.
---------------------------------------------------------------------
252. (305)Doza-curs de benzatin benzilpenicilină în tratamentul sifilisului latent recent la maturi:
a) 6 000 000/1 200 000;
b) 1 800 000/2 100 000;
c) 4 800 000/7 200 000;
d) 9 600 000/12 000 000;
e) 14 400 000/16 800 000.
---------------------------------------------------------------------
253.(306) Manifestările clinice sugestive pentru tubercule sifilitice:
a) leziuni dure, asimetrice, tendinţă la extindere periferică;
b) cicatrici "imperfecte" cu tuberculi de recidivă;
c) semnul "marmelada de mere" pozitiv la vitropresiune;
d) chenar cu perle epiteliomatoase;
e) anestezie termică locală.
---------------------------------------------------------------------
254. (307)Care din următoarele examene de laborator sunt utile pentru confirmarea diagnosticului de
sifilis primar seronegativ:
a) teste serologice;
b) însămânţări pe medii de cultură;
c) microscopie în câmp întunecat;
d) microscopie în coloraţia Gram;
e) teste alergologice.
---------------------------------------------------------------------
255. (308) Manifestările clinice caracteristice pentru ectima sifilitică:
a) eroziune acoperită de crustă seroasă;
b) papulă erozivă acoperită cu depuneri fibrinoase;
c) ulceraţie acoperită de crustă masivă, presată în piele (denivelată);
d) ulceraţie acoperită de crustă stratificată conică (supranivelată);
e) șancru dur ulceros.
---------------------------------------------------------------------
256. (309)Indicați amplasarea topografică electivă a leucomelanodermiei sifilitice:
a) gâtul lateral şi posterior;
b) flancuri;
c) faţă;
d) aria genitală;
---------------------------------------------------------------------
257.(310) Expresia clinică caracteristică pentru rozeola sifilitică:
a) macule vasculare neinflamatorie (telangiectazii);
b) macule vasculare inflamatorii cu diametrul de 5-10 mm;
c) macule vasculare inflamatorii cu diametrul de 5-10 cm;
d) macule hemoragice;
e) macule discromice.
---------------------------------------------------------------------
258.(311)Indicați zonele topografice de elecție a rozeolei sifilitice:
a) faţă;
b) ariile genitale;
c) palme şi plante;
d) pliurile mari;
e) trunchi şi flancuri.
---------------------------------------------------------------------
259.(312). Termenul de evidenţă clinico-serologică la pacienţii imunocompetenţi după un tratament
adecvat pentru sifilis (luni) este:
a) 1;
b) 2-3;
c) 6-12;
d) 18-24;
e) Nu este necesară.
II. Complement multiplu
Piodermitele
377.(426)Indicați flora saprofită a tegumentului:
a) Staphylococcus epidermidis;
b) Micrococcaceae;
c) Difteroizii;
d) Corynebacterium acnes;
e) Staphylococcus aureus.
---------------------------------------------------------------------
378. (427) Care din următorii agentii cauzali sunt implicate în etiologia piodermitelor:
a) Staphylococcus aureus;
b) Streptococcus pyogenes;
c) Pseudomonas aeruginosa;
d) Proteus vulgaris;
e) Trichophyton violaceum.
---------------------------------------------------------------------
379. (428)Alegeți din cele enumerate piodermitele nefoliculare:
a) Impetigo Bockhardt;
b) Furuncul antracoid;
c) Impetigo contagios Tilbury-Fox;
d) Impetigo bulos;
e) Intertrigo streptococic.
---------------------------------------------------------------------
380. (429) Alegeți din cele enumerate piodermitele foliculare:
b) Impetigo bulos;
c) Sicoza vulgară;
d) Ectima;
e) Furunculul.
---------------------------------------------------------------------
381. (430) Alegeți din cele enumerate stafilocociile pielii glabre:
a) Impetigo contagios;
b) Pemfigus epidemic al nou-născuţilor;
c) Pemfigus vulgar;
d) Eritrodermia Ritter von Rittersheim;
e) Eritrodermia Brocq .
---------------------------------------------------------------------
382. (431)Indicați piodermitele nefoliculare:
b) Impetigo bulos;
c) Sicozis vulgar;
d) Ectimă streptococică;
e) Furuncul.
---------------------------------------------------------------------
383. (432) Care din următorii agentii cauzali primari sunt implicate în etiologia piodermitelor foliculare:
c) Staphylococcus epidermidis;
d) Streptococcus viridans;
e) Clostridium species.
---------------------------------------------------------------------
384. (433)Care piodermitele sunt provocate de streptococi:
a) Furuncul antracoid;
b) Sicoză vulgară;
c) Impetigo contagios;
d) Erizipel;
e) Ectimă.
---------------------------------------------------------------------
385. (434)Imunoterapie specifică în stafilodermii include:
a) anatoxină stafilococică;
b) autovaccin;
c) vaccin antistafilococic polivalent;
d) piroterapie;
e) autohemoterapie.
---------------------------------------------------------------------
386. (435) Imunoterapie nespecifică în stafilodermii cronice:
a) vaccin antistafilococic polivalent;
b) piroterapie;
c) autohemoterapie;
d) preparate imunomodulatoare;
e) autovaccin.
---------------------------------------------------------------------
387. (436)Preparate antibacteriene topicele eficace în piodermite:
a) polimixină;
b) mupirocină;
c) bacitracină;
d) bleomicina;
e) terbinafină.
---------------------------------------------------------------------
388. (437)Indicați algoritmul de tratament local în stadiul de infiltraţie al furuncului:
a) crioterapie;
b) keratoplastice;
c) curenţi de înaltă frecvenţă;
d) dermatocorticoizi;
e) comprese umede reci.
---------------------------------------------------------------------
389.(438) Indicați algoritmul de tratament local la deschiderea unui furuncul:
a) soluţii hipertonice;
b) soluţii dezinfectante;
c) curenţi de înaltă frecvenţă;
d) dermatocorticoizi;
e) masaj.
---------------------------------------------------------------------
390. (439) Indicați algoritmul de tratament local în sicozis vulgar:
a) antimicotice;
b) antibiotice;
c) dermatocorticoizi;
d) coloranţi anilinici;
e)keratoplastice.
---------------------------------------------------------------------
391.(440) Care din următorii agentii cauzali sunt implicate în etiologia piodermitelor:
c) Pseudomonas aeruginosa;
d) Trichophyton violaceum;
e) Borrelia burgdorferi.
---------------------------------------------------------------------
392. (441)Factorii favorizanţi în iniţierea piodermitelor sunt:
a) focare cronice de infecţie;
b) igienă defectuoasă;
c) diabet zaharat;
d) malnutriţie;
e) psoriazis.
---------------------------------------------------------------------
393.(442)Indicați dermatozele frecvent asociate de piodermitele secundare:
a) scabia;
b) pediculoza;
c) dermatita atopică;
d) psoriasisul;
e) pemfigusul vulgar.
---------------------------------------------------------------------
394. (443)Care din următoarele examene paraclinice sunt informative în furunculză:
a) imunograma;
b) antibiograma;
c) examenul histopatologic;
d) coprograma;
e) glucoza sângelui.
Micozele cutaneo-mucoase
395. (444) Formele clinice de dermatofiții:
a) Tinea capitis;
b) Tinea barbae;
c) Tinea versicolor;
d) Tinea cruris;
e) Tinea pedis.
---------------------------------------------------------------------
396. (445)Indicați afectiuni provocate de levuri:
a) tricofiţie;
b) candidoză;
c) favus;
d) eritrasma;
e) criptococoza.
---------------------------------------------------------------------
397. (446)Ţintele biologice ale levurilor sunt:
a) pielea;
b) mucoasa;
c) unghiile;
d) organele interne;
e) firele de păr.
---------------------------------------------------------------------
398. (447)Alegeți expresiile clinice sugestive pentru Tinea capitis:
a) focar de alopecie cu piele intactă;
b) focar de alopecie prin ruperea firelor de păr cu piele eritematoasă şi scuamoasă;
c) focar de alopecie cu cicatrici hipertrofice;
d) focar infiltrativ-purulent pseudotumoral, eliminarea perilor şi puroiului la presiune;
e) focare de alopecie cu ciactrici atrofoce.
---------------------------------------------------------------------
399. (448) Care din următorii agentii cauzali sunt implicate în etiologia tricofiţiei infiltrativ-supurative:
a) Trichophyton rubrum;
b) Trichophyton verrucosum;
c) Trichophyton tonsurans;
d) Trichophyton violaceum;
e) Trichophyton gypseu.m
---------------------------------------------------------------------
400.(450) Indicați agentii cauzali în Tricofiţia uscată (superficială):
c) Trichophyton tonsurans;
d) Trichophyton schoenleini;i
e) Trichophyton violaceum.
---------------------------------------------------------------------
401. (451)În Tinea capitis microscopia directă relevă:
a) celule levurice;
b) coci;
c) artrospori;
d) filamente miceliene (hife);
e) pseudomicelii (pseudohife).
---------------------------------------------------------------------
402. (452) Indicați țintele de afectare tipică în Tricofiţia infiltrativ-supurativă:
a) palmele;
b) plantele;
c) ariile bărbii şi mustăţii;
d) scalpul;
e) patul unghial.
---------------------------------------------------------------------
403.(453) Indicați țintele de afectare tipică în Microsporie:
a) partea piloasă a capului;
b) plantele;
c) palmele;
d) pielea glabră;
e) mucoasele.
---------------------------------------------------------------------
404. (454)Indicați țintele de afectare caracteristice pentru Tinea pedis provocată de Trichophyton mentagrophytes
var. interdigitale :
a) unghiile plantare I şi V;
b) toate unghiile;
c) spaţiile interdigitale plantare I şi IV;
d) toate spaţiile interdigitale;
e) bolta plantară.
---------------------------------------------------------------------
405. (455)Care din următoarele examene paraclinice sunt informative pentru diagnosticul pozitiv a candidozei:
a) examen cu lampa Wood;
b) însămânţărea pe medii de cultură;
c) microscopie directă;
d) teste epicutane;
e) testul Baltzer.
---------------------------------------------------------------------
406.(456). Indicați preparate antimicotice sistemice eficace în dermatofiţii:
a) Natamacină;
b) Grizeofulvină;
c) Terbinafina;
d) Itraconazol;
e) Nistatină.
---------------------------------------------------------------------
407.(457) Indicați preparate antimicotice de uz topic:
a) Clobetazol;
b) Clotrimazol;
c) Ketoconazol;
d) Bacitracină;
e) Terbinafină.
---------------------------------------------------------------------
408.(458) Care sunt sursele esentiale de infectare în Tricofiţia infiltrativ-supurativă:
a) oamenii;
b) bovinele;
c) pisicile;
d) câini;
e) rozătoarele.
---------------------------------------------------------------------
409. (459)Alegeti fungii antropofili:
a) Microsporum ferrugineum;
b) Trichophyton schoenleinii;
c) Microsporum canis;
d) Trichophyton rubrum;
---------------------------------------------------------------------
410. (460)Alegeti fungii zooantropofili:
a) Trichophyton violaceum;
b) Epidermophyton floccosum;
d) Microsporum canis;
e) Trichophyton gypseum.
---------------------------------------------------------------------
411. (461)Indicați tintele de afectare în dermatofiții:
a) mucoasele;
b) semimucoasele;
c) pielea;
d) unghiile;
e) părul.
---------------------------------------------------------------------
412.(462)Alegeti fungii dermatofiţi:
a) Microsporum canis;
c) Sporotrix schenckii;
d) Pityrosporum ovale;
e) Trichophyton rubrum.
---------------------------------------------------------------------
413.(463)Materialul biologic uzual în diagnosticul de laborator al dermatofiţiilor:
a) secretii urogenitale;
b) sputa;
c) firele de păr;
d) unghiile;
e) scuamele.
---------------------------------------------------------------------
414. (464) Metodele diagnostice informative în dermatofiții:
a) examinare în lumina Wood;
b) microscopie directă;
c) cultură pe medii selective;
d) citodiagnostic Tzanck;
e) diascopie.
---------------------------------------------------------------------
415.(465)Indicați fungi cu artrospori situate în interiorul firului de păr (endotrix):
e) Trichophyton schoenleinii.
---------------------------------------------------------------------
416. (466) Indicați fungi cu artrospori situate în exteriorul firului de păr (ectotrix):
a) Microsporum spp.;
b) Trichophyton gypseum;
c) Trichophyton schoenleinii;
---------------------------------------------------------------------
417.(469)Indicați manoperele informative în diagnosticul Tinea capitis, forma Kerion Celsi:
a) examen microscopic direct;
b) cultură pe mediu Sabourand;
c) examen la lampa Wood;
d) semnul «fagurilor de miere»;
e) intradermoreacție.
---------------------------------------------------------------------
418.(470)Ţintele de afectare tipică în Tinea provocata de Trichophyton violaceum și Trichophyton tonsurans:
a) scalp;
b) plante;
c) palme;
d) unghii;
e) pielea glabră.
---------------------------------------------------------------------
419. (471)Vectorii de infectare în microsporia zooantropofilă:
a) oamenii;
b) bovinele;
c) pisicile;
d) câini;
e) rozătoarele.
---------------------------------------------------------------------
420. (472) Indicați formele clinice în Tinea pedis:
a) verucoasă;
b) eritemato-scuamoasă;
c) intertriginoasă;
d) pustuloasă;
e) dishidrozică.
---------------------------------------------------------------------
421. (473)Fluorescenţă pozitivă în lumina Wood se evidențiază în următoarele micoze:
a) Microsporie;
b) Tricofiţie;
c) Candidoză;
d) Pitiriazis versicolor;
e) Favus.
---------------------------------------------------------------------
422. (474)Indicați țintele de afectare tipică pentru Tinea pedis provocată de Trichophyton rubrum:
a) exclusiv unghiile plantare I şi V;
b) toate unghiile;
c) exclusiv spaţiile interdigitale plantare I şi IV;
d) toate spaţiile interdigitale;
e) ariile laterale şi dorsale ale plantelor.
---------------------------------------------------------------------
423.(475)Imaginea microscopică în candidoză:
a) filamente miceliene (hife);
b) pseudo-micelii (pseudo-hife);
c) artrospori endotrix;
d) artrospori ectotrix;
e) celule levurice înmugurite.
---------------------------------------------------------------------
424.(476)Indicați formele clinice de candidoză cutanată:
a) stomatită;
b) intertrigo;
c) vulvovaginită;
d) balanopostită;
e) perionixul.
---------------------------------------------------------------------
425.(477) Indicați formele clinice de candidoză la nivelul mucoaselor:
a) perionixul;
b) glosită;
c) stomatită;
d) vulvovaginită;
e) intertrigo.
---------------------------------------------------------------------
426. (478)Indicați manifestările clinice sugestive pentru candidoză cutanată:
a) macule hipopigmentate pe fundal hiperpigmentat;
b)plăci eritemato- erozive, macerate cu depozite albicioase;
c) plăci eritemato-scuamoase cu margini reliefate, bine delimitate;
d) plăci erozive, acoperite de cruste melicerice;
e) focare-fiice adiacente
---------------------------------------------------------------------
427. (479) Alegeți preparatele de uz topic eficace în tratamentul candidozei:
a) Mupirocină;
b) Ketoconazol;
c) Clotrimazol;
d) Natamicină;
e) Nistatină.
---------------------------------------------------------------------
428. (480) Alegeți preparatele de uz general eficace în tratamentul candidozei cutanate:
a) Grizeofulvină;
b) Nistatină;
c) Fluconazol;
d) Natamicină;
e) Itraconazol.
---------------------------------------------------------------------
429.(481) Indicați formele etiologice de Tinea:
a) Eritrasma;
b) Microsporie;
c) Tricofiţie;
d) Actinomicoză;
e) Favus.
---------------------------------------------------------------------
430.(482) Indicați formele clinice pentru Tinea provocată de Trichophyton rubrum:
a) plantară;
b) palmo-plantară;
c) generalizată;
d) unghială;
e) scalpului.
---------------------------------------------------------------------
431. (484)Care sunt manoperele informative în diagnosticul Microsporiei:
a) examen microscopic direct;
b) cultură pe mediu Sabourand;
c) examen cu lampa Wood;
d) semnul "fagurele de miere";
e) intradermoreeactia.
---------------------------------------------------------------------
432. (485) Care sunt preparate antimicotice sistemice eficace în Pitiriazis versicolor:
a) Grizeofulvină;
b) Natamicină;
c) Itraconazol;
d) Nistatină;
e) Fluconazol.
---------------------------------------------------------------------
433.(486)Indicați tratament topic uzual în Tinea capitis:
a) keratolitice;
b) tinctură de iod;
c) dermatocorticoizi;
d) antimicotice;
e) keratoplastice.
---------------------------------------------------------------------
434.(487) Candida albicans este un saprofit exclusiv pentru:
a) cavitatea bucală;
b) tubul digestiv;
c) uretră şi vezica urinară;
d) vagin;
e) pielea sănătoasă.
---------------------------------------------------------------------
435.(488) Instalarea candidozei este favorizată de:
a) diabetul zaharat;
b) contracepţia orală;
c) antibiotice sistemice;
d) hipotermia;
e) Ph crescut al pielii.
---------------------------------------------------------------------
436. (490) Semnele clinice distincte ale sicozisului parazitar (vs. cel vulgar):
a) infiltraţie mai pronunţată;
b) infiltraţie mai discretă;
c) evoluţie acută;
d) evoluţie recidivantă;
e) margine bine delimitate.
---------------------------------------------------------------------
437.(491) Alegeți preparatele antimicotice de uz topic:
a) Clobetazol;
b) Clotrimazol;
c) Betametazonă;
d) Terbinafină;
e) Naftifină.
---------------------------------------------------------------------
438.(492)Alegeți preparatele antimicotice din grupul derivaţilor imidazolici:
a) Metronidazol;
b) Clotrimazol;
c) Ketoconazol;
d) Amorolfin;
e) Ciclopiroxolamina.
Scabia, Pediculoza
439.(493) Indicați leziunile patognomonice pentru scabie:

a) vezicula perlată;
b) Urtică;
c) scuamă;
d) pustulă;
e) șanţul acarian.
---------------------------------------------------------------------
440.(494) Cele mai frecvente complicaţii în scabie sunt:
a) eczematizare;
b) piodermizare;
c) vitiligo;
d) alopecie;
e) hipertricoză.
---------------------------------------------------------------------
441.(495) Indicați vectorii de transmitere în scabie:
a) oamenii;
b) obiecte personale şi de anturaj ale bolnavului;
c) insectele;
d) bovinele;
e) rozătoarele.
---------------------------------------------------------------------
442.(496).Sursele de infectare în pediculoză:
a) animale domestice;
b) animale casnice;
c) animale sălbatice;
d) persoane bolnave prin contact direct;
e) persoane bolnave prin contact indirect.
443. (497). Semnele sugestive în diagnosticul pediculozei scalpului:

a) depistarea paraziţilor adulţi pe scalp;
b) prezenţa ouălor parazitului (lindeni);
c) teste cutanate;
d) biopsie cutanată;
e) leziuni de impetigo pe scalp.
---------------------------------------------------------------------
444.(498) Indicați căile de infectare în scabie:
a) sexuală;
b) directă de contact;
c) indirectă de contact;
d) aerogenă;
e) alimentară.
---------------------------------------------------------------------
445. (499) Localizarea preferenţială a leziunilor cutanate în scabie la adulţi:
a) faţă şi gât;
b) spaţiile interdegetale ale mâinilor;
c) abdomen;
d) palme şi plante;
e) fese şi coapse.
---------------------------------------------------------------------
446. (500) Manifestările clinice sugestive pentru scabie:
a) papule plate ombilicate;
b) șanţul acarian şi vezicule perlate;
c) prurit sever cu exarcerbare nocturnă;
d) prurit cu exarcerbare la rece;
e) semnul Hardi.
---------------------------------------------------------------------
447. (501) Indicați particularităţile clinice ale scabiei la copii:
a) afectarea mucoaselor;
b) afectarea facială;
c) afectarea palmo-plantară;
d) prurit discret sau absent;
e) impetiginizare frecventă.
---------------------------------------------------------------------
448. (502) Semnele clinice sugestive pentru ftiriaza pubiană:
a) depistarea paraziţilor adulţi şi ouă;
b) prurit intens;
c) excoriaţii, uneori impetiginizate;
d) vezicule perlate grupate;
e) macule caerulee.
---------------------------------------------------------------------
449. (503) Alegeți preparate de uz topic eficiente în tratamentul scabiei:
a) Crotamiton;
b) Benzoil peroxid;
c) Benzoat de benzil;
d) Sulf precipitat;
e) Lindan.
---------------------------------------------------------------------
450. (504) Formele clinice de pediculoza:
a) scalpului;
b) palmo-plantară;
c) corpului;
d) pubiană;
e) genitală.
---------------------------------------------------------------------
451. (505) Agenţii patogeni ai pediculozelor:
a) Pediculus humanus capitis;
b) Phtirius pubis;
c) Sarcoptes hominis;
d) Pediculus humanus corporis;
e) Larva migrans.
---------------------------------------------------------------------
452.(506) Complicaţiile comune în pediculoza pielii capului:
a) piodermite secundare;
b) alopecie în focare;
c) descuamarea scalpului;
d) pete hiperpigmentate pe frunte;
e) pitiriazis alb.
---------------------------------------------------------------------
453.(507) Indicați semnele clinice sugestive pentru pediculoza pielii capului:
a) depistarea paraziţilor adulţi pe scalp;
b) depistarea lindenilor;
c) prurit;
d) impetiginizare secundară;
e) macule cerulee.
---------------------------------------------------------------------
454. (508) Care sunt opţiunile curative eficace şi sigure în pediculoza pielii capului:
a) Gaz lampant + ulei vegetal 3:1;
b) Lindan 1% în pudră sau loţiune;
c) Permetrină sau malathion;
d) Benzoil peroxid;
e) Co-trimoxazol oral.
---------------------------------------------------------------------
455.(509) Indicați obtiunile curative eficace în ftiriaza pubiană:
a) raderea pilozităţii pubiene;
b) Benzoat de benzil;
c) Benzoil peroxid;
d) Benzilpenicilină;
e) Lindan.
---------------------------------------------------------------------
456.(510)Alegeți remediile de uz topic utilizate în tratamentul scabiei:
a) Hexaclorciclohexan;
b) Benzpiren;
c) Benzoat de benzil;
d) Sulf;
e) Sulfone.
Dermatozele alergice
457. (511) Care din cele enumerate sunt semnele clinice sugestive pentru eczema subacută:
a) lichenificare;
b) veziculaţie discretă;
c) placarde eritematoase acoperite de cruste;
d) zemuire pronunţată;
e) escaladare rapidă a stadiilor evolutive.
---------------------------------------------------------------------
458. (512) Factorii declanşatori non-imunologici în urticarie pot fi:
a) Penicilină;
b) Acidul acetilsalicilic;
c) Co-trimoxazol;
d) Alcaloizi (morfina, codeina);
e) Substanţe radiologice de contrast.
---------------------------------------------------------------------
459. (513) Care tipurile de reacţii de hipersensibilizare (Gell şi Coombs) sunt implicate în patogenia urticariei:
a) I;
b) II;
c) III;
d) IV;
e) Absente (reacţii non-imunologice).
---------------------------------------------------------------------
460. (514) Mecanismele de realizare a urticariilor imunologice sunt:
a) IgE dependent;
b) IgA dependent;
c) IgG dependent;
d) IgM dependent;
e) complement dependent.
---------------------------------------------------------------------
461. (515) Indicați formele de urticarie dezvoltate prin reacţii de sensibilizare de tip III (Gell şi Coombs):
a) alimentară;
b) colinergică;
c) vasculitică (boala serului);
d) autoimună;
e) facticială (dermografism)
---------------------------------------------------------------------
462.(516) Care sunt semnele clinice sugestive pentru urticaria acută:
a) prurit constant şi generalizat;
b) prezenţa urticilor;
c) persistenţa erupţiilor timp de 48 ore;
d) pusee repetate zilnic pe parcursul a cel mult 6 săptămâni;
e) testul pozitiv cu metacolină.
---------------------------------------------------------------------
463. (517) Indicați semnele distinctive ale leziunilor în angioedemul Quincke:
a) sunt foarte pruriginoase;
b) sunt nedpresibile;
c) au limite imprecise;
d) nu au tendinţă de recurenţă în aceleaşi regiuni;
e) se menţin mai mult de 24 ore.
---------------------------------------------------------------------
464. (518) Care testele sunt utile în diagnosticul urticariei:
a) dieta de excludere/reintroducere;
b) biopsie cutanată;
c) teste cutanate prin scarificare;
d) radioalergosorbent test (RAST);
e) teste la fricţionare, gheaţă, caldură, efort, lumină.
---------------------------------------------------------------------
465.(519) Indicați semnele clinice sugestive pentru dermatita (eczema) de contact simplă (ortoergică):
a) apariţia leziunilor în rezultatul sensibilizării;
b)apariţia leziunilor în exclusivitate pe locul acţiunii iritantului;
c) creşterea periferică a leziunilor;
d) lipsa tendinţei de diseminare a leziunilor;
e) dispariţia leziunilor după încetarea acţiunii iritantului.
---------------------------------------------------------------------
466. (520) Alegeți factorii iritativi frecvent implicate în dermatita de contact simplă (ortoergică):
a) urzică;
b) acizi şi baze concentrate;
c) polen;
d) nichel;
e) apa fierbinte.
---------------------------------------------------------------------
467.(521) Indicați alergenii frecvent implicate în dermatita de contact alergică:
a) Neomicină, benzocaină;
b) Acizi şi baze concentrate;
c) Nichel, crom, cobalt;
d) Parafenilendiamină;
e) Urzică.
---------------------------------------------------------------------
468. (522) Indicați semnele sugestive pentru dermatita (eczema) de contact alergică:
a) apariţia leziunilor la prima expunere la alergen;
b) sensibilizarea de tip întârziat;
c) sensibilizarea de tip imediat;
d) tendinţa leziunilor spre diseminare şi creştere periferică;
e) apariţia leziunilor în exclusivitate pe locul acţiunii iritantului.
---------------------------------------------------------------------
469.(523) Care sunt semnele și leziunile distinctive pentru eczema acută:
a) descuamare;
b) lichenificare;
c) eritem;
d) veziculaţie;
e) edem şi zemuire.
--------------------------------------------------------------------
470.(524) Care sunt semnele și leziunile distinctive pentru eczema cronică:
a) placarde infiltrative, bine delimitate, pruriginoase;
b) veziculaţie;
c) zemuire;
d) lichenificare;
e) descuamare.
---------------------------------------------------------------------
471. (525) Din punct de vedere histologic pentru eczema cronică sunt sugestive următoarele modificări:
a) acantoză;
b) degenerescenţă hidropică;
c) infiltrat limfocitar perivascular;
d) hiperkeratoză şi parakeratoză;
e) acantoliză.
---------------------------------------------------------------------
472. (526) Care din opţiunile indicate se utilizează topic în eczema cronică lichenificată:
a) comprese umede cu soluţii dezinfectante;
b) suspenzii uleioase şi paste moi;
c) unguente cu glucocorticosteroizi;
d) unguente cu keratoplastice, keratolitice şi reductoare slabe;
e) pansamente ocluzive.
---------------------------------------------------------------------
473. (527) Care din opţiunile indicate se utilizează topic în eczema acută zemuindă:
a) unguente cu dermatocorticoizi şi keratoplastice;
b) comprese umede cu soluţii dezinfectante;
c) coloranţi anilinici;
d) pansamente ocluzive;
e) spray-uri cu dermatocorticoizi.
---------------------------------------------------------------------
474. (528) Care din medicamentele de mai jos se administrează în urticarie acută:
a) antihistaminice şi hiposensibilizante;
b) antibiotice;
c) corticosteroizi;
d) vitamine grup B;
e) diuretice.
---------------------------------------------------------------------
475. (529) Preparate ce formează algoritmul de tratament în angioedemul Quincke al laringelui:
a) α-adrenoblocatori;
b) antihistaminice şi diuretice;
c) corticosteroizi i.v.;
d) adrenalină i.v.;
e) perfuzii hidrosaline masive.
---------------------------------------------------------------------
476. (530) Indicați semnele clinice sugestive pentru dermatita atopică la adulţi:
a) prurit intens;
b) asociere cu febra de fân;
c) afectare preponderent facială;
d) dermografism roşu;
e) lichenificare pronunţată în pliuri.
---------------------------------------------------------------------
477. (531) Indicați testele alergologice cutanate in vivo:
a) epicutan (patch test);
b) prin scarificare (scratch test);
c) cutireacţia (prick test);
d) rozetelor (imunocitoaderenţă);
e) intradermoreacţia
---------------------------------------------------------------------
478. (532) Care din remediile medicamentoase indicate se utilizează în tratamentul eczemei acute:
a) infuzii hidrosaline masive;
b) citostatice;
c) corticosteroizi;
d) hiposensibilizante şi antihistaminice;
e) diuretice.
---------------------------------------------------------------------
479. (533) Indicați criteriile diagnostice majore ale dermatitei atopice:
a) antecedente personale sau familiale de atopie;
b) eczeme faciale și extenzorii;
c) prurit cronic;
d)evoluție cronică și recidivantă;
e) Ige serice crescute.
---------------------------------------------------------------------
480. (534) Care din cele enumerate sunt criteriile diagnostice minore ale dermatitei atopice:
a) seboree;
b) pliul Dennie-Morgan;
c) plasa Wickham;
d) keratoză pilară;
e) xeroză
---------------------------------------------------------------------
481. (535) Dermatita atopică este o maladie:
a) constituţională;
b) transmisă autosomal dominant;
c) cronică recidivantă;
d) cu hiperproducere de IgA;
e) asociată frecvent cu astm bronşic, conjunctivită şi rinită alergică.
---------------------------------------------------------------------
482. (536) Complicaţiile caracteristice pentru dermatita atopică:
a) infecţii cutanate piogene;
b) infecţii cutanate fungice;
c) eczema herpeticum;
d)eczema vaccinatum;
e) seboree.
---------------------------------------------------------------------
483. (537) Indicați preparatele și opţiunile utile în tratamentul dermatitei atopice:
a) regim igieno-dietetic;
b) antihistaminice;
c) PUVA-terapie;
d) cure prelungite de corticosteroizi;
e) enterosorbenţi.
---------------------------------------------------------------------
484. (538) Opţiunile utile de tratament topic în dermatita atopică:
a) Dermatocorticoizi
b) Gudroane
c) Soluţii alcoolice şi săpunuri alcăline
d) Benzoat de benzil
e) Tacrolimus şi Pimecrolimus
---------------------------------------------------------------------
485. (539) Complexul atopic include:
a) eczemă;
b) astm bronşic;
c) rinită alergică;
d) Vasculită alergică;
e) conjunctivită alergică.
---------------------------------------------------------------------
486. (540) Indicați tipurile de reacţiile de hipersensibilizare (Gell şi Coombs) implicate în patogenia dermatitei
atopice:
a) I;
b) II;
c) III;
d) IV;
e) absente (reacţii non-imunologice).
---------------------------------------------------------------------
487. (541) Indicați schimbări imuno-biochimice în dermatita atopică:
a) micşorarea IgE serice;
b)expansiunea limfocitelor Th2 secretoare de IL-4 şi IL-5;
c) creşterea limfocitelor Th1 secretoare de interferon-gama;
d) micşorarea IgA secretorii;
e) scăderea de AMPciclic intracelular.
---------------------------------------------------------------------
488. (542) Indicați stadiile evolutive ale dermatitei atopice în funcţie de vârstă:
a) sugarului şi copilului mic;
b) copilului şi adolescentului;
c) adultului;
d) senilă;
e) paraneoplazică.
---------------------------------------------------------------------
489. (543) Care din următoarele semnele indicate sunt sugestive pentru dermatita atopică a sugarului şi copilului
mic:
a) debut la naştere;
b) aspect de eczemă lichenificată;
c) eritem, edem, veziculaţie şi zemuire;
d) localizare preponderentă pe obraji, menton, frunte;
e) anamneză eredo-colaterală pozitivă.
---------------------------------------------------------------------
490. (544) Semnele sugestive pentru dermatita atopică a copilului şi adolescentului:
a) aspect de eczemă acută;
b) predominanţa lichenificării în zonele de flexie;
c) afectare preponderent facială;
d) prurit accentuat;
e) xeroză.
---------------------------------------------------------------------
491. (545) Care din următoarele semnele indicate sunt sugestive pentru dermatita atopică a adultului:
a) aspect de eczemă lichenificată;
b) dermografism roşu;
c) localizare preponderent flexoare şi laterocervicală;
d) aspect de neurodermită circumscrisă;
e) prurit intens.
---------------------------------------------------------------------
492. (546) Indicați criteriile diagnostice majore pentru dermatita atopică:
a) eczemă cu evoluţie cronică şi recidivantă;
b)prurit;
c) antecedente personale sau familiale de atopie;
d) xeroză;
e) cheilita fisurată.
Eritem polimorf
534. (588) Care sunt mecanismele fiziopatologice comune implicate în patogenia eritemului polimorf:
a) infecţios-alergic;
b) autoimun;
c) toxico-alergic;
d) tumoral;
e) dismetabolic.
---------------------------------------------------------------------
535. (589) Indicați formele clinice ale eritemului polimorf minor:
a) tuberculoasă;
b) eritemato-papuloasă;
c) nodoasă;
d) veziculo-buloasă;
e) lichenoidă.
---------------------------------------------------------------------
536. (590) Următoarele datele clinice sunt sugestive pentru eritemul polimorf minor:
a) debut acut;
b) eruptii eritemato-papuloase şi/sau veziculo-buloase cu localizare preponderent acrală;
c) bule flasce ce apar pe pielea aparent intactă;
d) evoluţie spre vindecare spontană;
e) caracter şi recurente sezoniere.
---------------------------------------------------------------------
537. (591) Următoarele datele clinice sunt sugestive pentru eritemul polimorf major:
a) prodrom febril accentuat;
b) o posibilă afectare respiratorie sau renală;
c) afectare erozivo-buloasă marcată a mucoaselor şi progresivă a pielii;
d) afectare a peste 50% de suprafeţă cutanată;
e) evoluţie spre vindecare spontană.
---------------------------------------------------------------------
538. (592) Indicați configuratia tipică a leziunilor în eritemul polimorf:
a) serpiginoasă;
b) anulară;
c) herpetiformă;
d) în ţintă (în cocardă);
e) de tip «herpes iris».
---------------------------------------------------------------------
539. (593) Care remediile medicamentoase sunt utilizate în tratamentul eritemului polimorf minor:
a) antiinflamătoare nesteroidiene;
b) antibiotice;
c) hiposensibilizante;
d) antihistaminice;
e) corticoizi sistemici în doze mari.
---------------------------------------------------------------------
540. (594) Indicați algoritmul de tratament pentru sindromul Stevens - Jonson și sindromul Lyell:
a) reechilibrare hidroelectrolitică;
b) sulfonamide;
c) barbiturice;
d) corticoterapie în doze mari;
e) detoxicare.
Toxidermiile, Sindromul Lyell

557. (611) Care din următoarele opţiuni curative sunt utile în toxicodermiile postmedicamentoase (dermite induse
de substanţe luate pe cale internă):
a) hiposensibilizare nespecifică;
b) hiposensibilizare specifică;
c) diuretice;
d) purgative;
e) enterosorbenţi.
---------------------------------------------------------------------
558. (612) Opţiunile curative utile în sindromul Lyell:
a) citostatice;
b) corticosteroizi în doze mari;
c) reechilibrare hidroelectrolitică;
d) detoxicare adecvată;
e) antibioterapie profilactică.
Genodermatozele
612. (685) Indicați topografia de elecţie ale leziunilor în ichtioza vulgară:
a) marele pliuri;
b) scalp;
c) organe genitale;
d) suprafeţe extensorii ale membrelor;
e) trunchi (mai pronunţat în regiunea sacrală).
---------------------------------------------------------------------
613. (686) Care din următoarele datele clinice sunt sugestive pentru epidermoliza buloasă simplă:
a) apariţia bulelor în zonele supuse traumatismului;
b) apariţia cicatricilor reziduale;
c) prezenţa miliumului;
d) semnul Nicolsky - negativ;
e) absenţa modificărilor dentare, ale unghiilor şi părului.
---------------------------------------------------------------------
614.(687) Care din următoarele datele clinice sunt sugestive pentru epidermoliza buloasă joncţională tip Herlitz:
a) decolări epidermice mari;
b) afectarea mucoaselor;
c) distrofii și pierderi ale unghiilor;
d) tendința rapidă a bulelor la reepitelizare;
e)anomalii dentare.
---------------------------------------------------------------------
615. (688)Indicați formele clinice ale epidermolizei buloase:
a) simplă;
b) vulgară;
c) joncţională;
d) dermolitică;
e) congenitală.
--------------------------------------------------------------------
616. (689) Indicați formele clinice pentru epidermoliza buloasă distrofică polidisplastică:
a) bule exclusiv traumatice;
b) afectarea mucoaselor;
c) anomalii dentare şi unghiale;
d) cicatrici deformante, milium, mutilaţii;
e) semnul Nicolsky – negativ.
---------------------------------------------------------------------
617. (690) Următoarea medicație este utilă în ichtioza vulgară:
a) citostatice;
b) vitamina A;
c) acitretin;
d)keratolitice;
e) emoliente.
---------------------------------------------------------------------
618. (691) Indicați formele clinice ale ichtiozei vulgare:
a) eritrodermică;
b) simplă;
c) sauriană;
d) histrix;
e) xerodermia.
---------------------------------------------------------------------
619. (692) următoarele preparate sunt utile în tratamentul epidermolizei buloase:
a) keratolitice;
b) ciclosporină şi retinoizi aromatici;
c) vitaminoterapie A și E;
d) corticoterapie;
e) inhibitori ai colagenazei.
---------------------------------------------------------------------
620. (693) Indicați formele clinice de ichtioză:
a) vulgară;
b) distrofică;
c) X-lincată;
d) lamelară;
e) keratomul malign.
---------------------------------------------------------------------
621. (694) Care din următoarele manifestările clinice sunt sugestive pentru ichtioza vulgară:
a) afectarea pliurilor;
b) xeroză cutanată;
c) hiperkeratoza foliculară;
d) leziuni eritematoase;
e) leziuni buloase.
---------------------------------------------------------------------
622. (695) Care din următoarele modificări histopatologice sunt sugestive pentru ichtioza vulgară:
a) hiperkeratoză proliferativă;
b) hiperkeratoză de retenţie;
c) granuloză;
d) defect de sinteză a filagrinei;
e) dopuri keratozice foliculare.
---------------------------------------------------------------------
623. (696) Care din următoarele manoperele diagnostice sunt uzuale în epidermoliza buloasă:
a) microscopie directă;
b) culturi pe medii selective;
c) examen histopatologic;
d) diagnostic antenatal (stabilirea nivelului seric crescut de α-fetoproteina la mama);
e) anamneza ereditară pozitivă.
Sifilis
665.(747) Indicați anumite condiții când perioada de incubaţie în sifilis se micșorează:
a) maladii infecțioase intercurente;
b)șancrul dup bipolar;
c) șancrul dup multiplu;
d) antibioterapie pe parcursul perioadei de incubaţie;
e)contacte sexuale repetate cu sursa de infectare.
---------------------------------------------------------------------
666. (748) Indicați tulpine de treponeme patogene la om:
a) Treponema bucalis;
b) Treponema bejel;
c) Treponema pallidum;
d) Treponema carateum;
e) Treponema microdentium.
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
669. (751) Datele clinice sugestive pentru anghina eritematoasă sifilitică:
a) asimptomatică subiectivă;
b) semne generale pronunţate (febră, frisoane, fatigabilitate);
c) leziuni eritematoase bine conturate;
d) papule erozive;
e) voce nazonată şi disfonie.
---------------------------------------------------------------------
670. (752) indicați testele serologice cu antigenele netreponemice în sifilis:
a) de imobilizare (TPI);
b) de hemaglutinare (TPHA)
c) de floculare (VDRL, RPR);
d) de fixare a complementului (RBW);
e) de imunofluorescență (FTA).
---------------------------------------------------------------------
671. (753) ) indicați testele serologice cu antigenele treponemice în sifilis:
a) de imobilizare (TPI);
b) de hemaglutinare (TPHA);
c) de floculare (VDRL, RPR);
d) imunoenzimatice;
e) de imunofluorescență (FTA).
---------------------------------------------------------------------
672.(754) Indicați leziunile propriu-zise ale sifilomului primar:
a) eroziune;
b) fisură;
c) excoriaţie;
d) scuamă;
e) ulceraţie.
---------------------------------------------------------------------
673. (755) Indicați leziunile caracteristice pentru sifilisul terţiar:
a) papulă;
b) tubercul;
c) urtică;
d) nodozitate;
e) veziculă.
---------------------------------------------------------------------
674. (756) Care din următoarele testele paraclinice sunt utile pentru confirmarea diagnosticului de sifilis:
a) însămânţări pe medii de cultură;
b) teste serologice;
c) teste alergologice;
d) microscopie în câmp întunecat;
e) microscopie în coloraţia Gram.
---------------------------------------------------------------------
675. (757) Posibilitptile terapeutice suficiente în formele recente de sifilis (primar, secundar, latent
recent):
a) Benzilpenicilină - 7 zile;
b) Benzilpenicilină - 14 zile;
c) Benzilpenicilină - 28 zile;
d) Benzatin benzilpenicilină - 2-3 doze săptămânale;
e) Benzatin benzilpenicilină - 4-5 doze săptămânale.
---------------------------------------------------------------------
676. (758) Indicați leziunile pustuloase profunde în sifilis:
a) impetiginoase;
b) variceliforme;
c) acneiforme;
d) ectimatoase;
e) rupioide.
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
678.(760) Tratamentul profilactic antisifilitic se indică pentru:
a) copii născuţi de mame bolnave;
b) persoanele cu sifilis latent;
c) persoanele sănătoase cu un istoric de cel mult 2 luni de la ultimul contact sexual cu
bolnavul de sifilis;
d) persoanele de contact menajer (nesexual) al bolnavului de sifilis;
e) gravidele care s-au tratat anterior pentru sifilis şi se află la evidenţă clinico-serologică.
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
680. (762) Topografia de elecţie a condiloamelor late:
a) pliurile mari;
b) suprafeţe de extensie ale membrelor;
c) regiunea perianală;
d) regiunea perigenitală;
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
682. (764) Semnele clinice sugestive pentru şancrul-amigdalian sifilitic:
a) leziuni papuloase;
b) afectare unilaterală;
c) margini precise;
d) durere la deglutiţie;
e) adenopatie regională.
---------------------------------------------------------------------
683. (765) Care din leziunile cutanate indicate sunt caracteristice pentru sifilisul secundar:
a) plăci eritematoase extinse;
b) leziuni papuloase şi pustuloase;
c) leziuni de şancru dur;
d) leziuni gomoase;
e) alopecie şi leucomelanodermie.
---------------------------------------------------------------------
684.(766) Date clinice sugestive pentru sifilisul primar:
a) anghină eritematoasă;
b) șancru dur;
c) papule erozive;
d) adenopatie regională;
e) limfangită specifică.
---------------------------------------------------------------------
685. (767) Indicați formele atipice de șancrul dur:
a) eritem indurativ;
b) edem indurativ;
c) panariciu;
d) amigdalită;
e) fagedenism.
---------------------------------------------------------------------
686. (768) Manifestările clinice sugestive pentru sifilis cu o evoluție malignă:
a) rozeole multiple;
b) papule miliare și numulare;
c) papule lenticulare;
d) papule hipertrofice
e) sifilidele pustuloase profunde.
---------------------------------------------------------------------
687. (769) Indicați formele clinice de alopecie sifilitică:
a) în luminişuri;
b) difuză;
c) seboreică;
d) areată;
e) ofiazică.
---------------------------------------------------------------------
688. (770) Simptomele clinice de certitudine sugestive pentru sifilisul congenital tardiv:
a) keratită;
b) nas în şa;
c) labirintită;
d) anomali a incisivilor mediani superiori;
e) anomalii a molarilor I superiori.
---------------------------------------------------------------------
689. (771) Manifestările clinice caracteristice pentru sifilisul terţiar:
a) sifilidele gomoase;
b) sifilidele maculoase multiple;
c) afectare viscerală, osteo-articulară, neurologică
d) condiloamele late;
e) sifilidele tuberculoase.
---------------------------------------------------------------------
690.(772) Adenopatie sifilitică se caracterizează prin următoarele simptomele clinice:
a) consistenţă moale;
b) tendinţă de ramolire;
c) mobilitate şi neaderenţă;
d) indoloră;
e) poliganglionară.
---------------------------------------------------------------------
691. (773) Următoarele datele clinico-paraclinice sunt sugestive pentru sifilisul secundar:
a) triada Hutcinson;
b) sifilidele papuloase;
c) sifilom primar florid;
d) alopecie şi leucomelanodermie;
e) gome și tubercule.
---------------------------------------------------------------------
692. (774) Care pot fi complicaţiile ale şancrului dur la bărbaţi:
a) balanită şi balanopostită;
b) fimoză şi parafimoză;
c) edemul indurativ;
d) șancru cangrenos (gangrenos);
e) șancru amigdalită.
---------------------------------------------------------------------
693. (775) Indicați varietățile ale sifilidelor papuloase:
a) miliare;
b) lenticulare;
c) numulare;
d) condiloame acuminate;
e) condiloame late.
---------------------------------------------------------------------
694. (776) Scenariile evolutive întemeiate în infecţia sifilitică la gravide:
a) avort spontan;
b) naştere prematură a fătului mort sau în termen a copilului neviabil;
c) naştere prematură sau în termen a copilului cu leziuni perinatale, ulterior cu sifilis precoce şi
tardiv;
d) naştere în termen a copilului aparent sănătos, ulterior cu sifilis latent;
e) naştere în termen a copilului sănătos, pentru care nu este indicat tratamentul profilactic.
---------------------------------------------------------------------
695. (777)Care sunt caile posibile de transmitere a sifilisului:
a) contact direct (sexual, nesexual);
b) contact indirect;
c) transfuzional;
d) transplacentar;
e) ereditar.
---------------------------------------------------------------------
696. (778) Următoarele semnele clinice sunt sugestive pentru sifilisul secundar de recidivă:
a) șancru dur;
b) alopeție;
c) rozeole multiple şi simetrice;
d) condiloame late;
e) leucomelanodermie.
---------------------------------------------------------------------
697. (779) Realizarea a perioadelor latente în sifilis este conditionată de:
a) creştere a reactivităţii specifice;
b) scădere a reactivităţii specifice;
c) anergie serologică (fenomenul de prozonă);
d) creştere a imunităţii specifice;
e) scădere a imunităţii specifice.
---------------------------------------------------------------------
698. (780) Simptomele clinice sugestive pentru sifilisul congenital la sugari:
a) osteocondrita şi osteoperiostita;
b) coriza specifică;
c) șancrul dur;
d) pemfigusul palmo-plantar;
e) infiltrația difuză Hohsinger.
1. Manifestările clinice sugestive pentru șancrul dur sifilitic:

A. aspect strălucitor;
B. dureros;
C. baza cartonată;
D. culoarea roșie-aramie;
E. marginile ușor ridicate.
2. Varietăți de angina sifilitică:

A. eritematoasă;
B. papuloasă;
C. veziculoasă;
D. buloasă;
E. urticariană.
3. Varietăți ale sifilidelor tuberculoase:

A. grupate;
B. serpiginoase;
C. en nappe;
D. pitice;
E. toate cele enumerate.

Teste Dermatovenerologie Usmf

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Dermatovenerologie Usmf

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I .

76.(96)Indicați agentul cauzal în erizipel:

89.(110) Tinea capitis provocată de Trichophyton tonsurans si Trichophyton violaceum se

103.(125) Vulvovaginita candidozică se caracterizează prin secreția vaginală:

107.(137)Indicați aspectul clinic caracteristic pentru cheilita angulară candidozică:

107.(129) Indicați concentraţia de sulf precipitat în tratamentul scabiei la adulți:

Toxidermiile. Sindromul Lyell.

439.(493) Indicați leziunile patognomonice pentru scabie:

443. (497). Semnele sugestive în diagnosticul pediculozei scalpului:

Toxidermiile, Sindromul Lyell

1. Manifestările clinice sugestive pentru șancrul dur sifilitic:

2. Varietăți de angina sifilitică:

3. Varietăți ale sifilidelor tuberculoase:

S-ar putea să vă placă și