CUPRINS

CAP.I. PEDOLOGIA, OBIECT DE STUDIU {I

IMPORTAN}|
({ef lucr.dr.Filipov Feodor)............................................... 1
1.1.Obiectul de studiu al Pedologiei ....................................... 1
1.2.Metode de cercetare `n Pedologie..................................... 2
1.3.Conceptul de sol................................................................ 3
1.4.Solul-sistem multifunc]ional............................................. 4
1.5.Utilitatea Pedologiei `n agricultur\................................... 6
CAP.II. PROCESE DE DEZAGREGARE A ROCILOR {I A
MINERALELOR ({ef lucr.dr.Filipov Feodor) ........... 7
2.1.Dezagregarea rocilor [i a mineralelor ............................... 7
2.1.1.Dezagregarea rocilor prin varia]ii zilnice ale
temperaturii ........................................................................ 8
2.1.2.Dezagregarea prin ac]iunea vntului [i a apei .......... 9
2.1.3.Dezagregarea prin intermediul organismelor
vegetale [i animale ............................................................. 9
2.1.4.Efectul dezagreg\rii rocilor [i a mineralelor............. 10
2.2.Procesele de alterare [i factorii determinan]i ............... 12
2.2.1.Hidratarea [i dehidratarea mineralelor...................... 14
2.2.2.Dispersia [i dizolvarea .............................................. 15
2.2.3.Hidroliza.................................................................... 16
2.2.4.Oxidarea [i reducerea................................................ 16
2.3.Constituien]i minerali ....................................................... 18
2.4.Materialul parental ............................................................ 21
CAP.III.
MATERIA
ORGANIC|
DIN
SOL({ef
lucr.dr.Filipov Feodor) ................................................................. 23
3.1.Constituien]i organici ai solului........................................ 23
3.1.1.Edafonul solului ........................................................ 23
3.1.2.Compozi]ia chimic\ a materiei organice din sol ...... 27
3.2.Frac]iuni humice ............................................................... 27
3.3.Raportul Carbon/Azot (C/N) ............................................ 29
3.4.Raportul acizi huminici (A/A) : acizi fulvici (A/F) .......... 30
3.5.Tipuri de humus ................................................................ 30

Cap.IV. PROPRIET|}ILE FIZICE ALE SOLULUI

({ef lucr.dr.Teodorescu-Soare Eugen).......................................... 32
4.1.Compozi]ia granulometric\ a solului................................ 33
4.1.1.Sisteme de frac]iuni granulometrice ......................... 33
4.1.2.Clasele de textur\...................................................... 35
4.1.3.Caracterizarea solurilor dup\ textur\........................ 36
4.1.4.Textura solului pe profil............................................ 37
4.1.5.Importan]a texturii solului ........................................ 38
4.2.Structura solului ................................................................ 38
4.2.1.Principalele tipuri de structur\.................................. 39
4.2.2 Formarea structurii.................................................... 39
4.2.3.Degradarea [i refacerea structurii ............................. 41
4.3.Densitatea solului.............................................................. 42
4.4.Densitatea aparent\ ........................................................... 43
4.5.Porozitatea solului............................................................. 44
4.6.Coeziunea solului.............................................................. 45
4.7.Aderen]a solului................................................................ 46
4.8.Plasticitatea solului ........................................................... 47
4.9.Consisten]a solului............................................................ 47
4.10.Contrac]ia solului............................................................ 48
4.11.Gonflarea solului............................................................. 48
4.12.Rezisten]a la arat ............................................................. 49
CAP. V. PROPRIET|}I HIDROFIZICE, DE AERA}IE {I
TERMICE
ALE SOLULUI (Sef lucr.dr.Teodorescu-Soare
Eugen) ........................................................................... 50
5.1.Apa din sol ........................................................................ 50
5.1.1.For]ele de re]inere a apei din sol............................... 51
5.1.1.1.For]a gravita]ional\ ............................................. 51
5.1.1.2.For]ele capilare .................................................... 51
5.1.1.3.For]ele de adsorb]ie sau de sorb]ie ...................... 51
5.1.1.4.For]ele determinate de tensiunea vaporilor de
ap\.................................................................................... 52
5.1.1.5.For]ele de sugere a r\d\cinilor plantelor............. 52
5.1.1.6.For]ele osmotice .................................................. 52

5.1.1.7.For]ele hidrostatice .............................................. 52

5.1.2.Indicii hidrofizici ai solului....................................... 52
5.1.2.1.Coeficientul de higroscopicitate .......................... 52
5.1.2.2.Coeficientul de ofilire.......................................... 52
5.1.2.3.Capacitatea pentru ap\ `n cmp........................... 53
5.1.2.4.Capacitatea de ap\ util\....................................... 53
5.1.2.5.Capacitatea total\ pentru ap\............................... 53
5.1.3.Formele de ap\ din sol .............................................. 53
5.1.4.Regimul hidric al solului........................................... 55
5.1.4.1.Tipuri de regim hidric ............................................ 55
5.2. Aerul solului(regimul de aer al solului)........................... 56
5.2.1.Compozi]ia aerului din sol........................................ 56
5.2.2.Volumul de aer din sol.............................................. 57
5.2.3.Aera]ia solului........................................................... 58
5.3.Temperatura solului .......................................................... 59
5.3.1.Sursele de energie caloric\ ....................................... 60
5.3.2.C\ile de pierdere a energiei calorice......................... 60
5.3.3.Propriet\]ile termice ale solului ................................ 60
5.3.3.1.Capacitatea de absorb]ie a radia]iilor solare........ 60
5.3.3.2.C\ldura specific\ ................................................. 61
5.3.3.3.Capacitatea caloric\ a solului .............................. 61
5.3.3.4.Conductivitatea solului........................................ 62
5.3.3.5.Capacitatea exotermic\ [i endotermic\ a solului 62
CAP.VI. COMPLEXUL COLOIDAL {I SOLU}IA SOLULUI
({ef lucr.dr.Filipov Feodor).......................................................... 63
6.1.Complexul coloidal al solului ........................................... 63
6.1.1.Alc\tuirea micelei coloidale ..................................... 64
6.1.2.Caracterizarea [i descrierea unor micele coloidale... 65
6.1.3.Indicatorii folosi]i la caracterizarea propriet\]ilor de
schimb ionic ....................................................................... 67
6.1.4.Adsorb]ia anionic\ .................................................... 71
6.1.5.Importan]a sistemului coloidal [i a schimbului
cationic ............................................................................... 72
6.2.Solu]ia solului ................................................................... 72
6.2.1.Reac]ia solului........................................................... 74
6.2.2.Capacitatea de tamponare pentru reac]ie a solului ... 75

CAP.VII.PROPRIET|}I
MORFOLOGICE
({ef
lucr.dr.Filipov Feodor) ................................................................. 76
7.1.Culoarea solului ................................................................ 76
7.1.1.Aprecierea culorii solului.......................................... 76
7.1.2.Semnifica]ia culorii solului....................................... 78
7.2.Neoforma]iile solului ................................................... 79
CAP.VIII.PROCESELE DE FORMARE A SOLURILOR
({ef lucr.dr.Filipov Feodor) .......................................................... 82
8.1.Procese de transformare.................................................... 82
8.2.Procese de translocare....................................................... 84
8.3.Procese de uniformizarea profilului de sol ....................... 88
8.4.Procese de aport [i transport de material .......................... 88
CAP.IX.PROFILUL PEDOGENETIC {I ORIZONTURILE
SOLULUI
({ef lucr.dr.Teodorescu-Soare Eugen).......................................... 89
9.1.Profilul de sol ................................................................ 89
9.2.Orizonturi diagnostice................................................... 90
CAP.X.CADRUL NATURAL DE FORMARE {I EVOLU}IE
A SOLURILOR ({ef lucr.dr.Teodorescu-Soare
Eugen) ........................................................................... 96
10.1.Influen]a climei ........................................................... 97
10.2.Influen]a vegeta]iei...................................................... 99
10.3.Influen]a organismelor [i a microorganismelor .......... 101
10.4.Influen]a rocii.............................................................. 101
10.5.Influen]a reliefului ...................................................... 102
10.6.Influen]a apelor freatice [i a apelor stagnante............. 103
10.7.Rolul tinmpului ........................................................... 104
10.8.Influen]a omului.......................................................... 105
CAP.XI.SISTEMUL ROMN DE CLASIFICARE A
SOLURILOR
({ef lucr.dr.Teodorescu-Soare Eugen) ......................... 106
11.1.Denumirea solurilor .................................................... 106
11.2.Clasificarea solurilor Romniei .................................. 107
11.2.1.Clasificarea solurilor la nivel superior ................. 108

11.2.2.Clasificarea solurilor la nivel inferior .................. 108

CAP.XII.CLASA MOLISOLURI ({ef lucr.dr.Filipov Feodor) .. 109
12.1.Solurile b\lane ................................................................ 109
12.2.Cernoziomul.................................................................... 110
12.3.Cernoziomul cambic ....................................................... 111
12.4.Cernoziomul argiloiluvial ............................................... 112
12.5.Solurile cernoziomoide ................................................... 113
12.6.Solurile cenu[ii................................................................ 114
12.7.Rendzina ......................................................................... 115
12.8.Pseudorendzina ............................................................... 116
CAP.XIII.CLASA ARGILUVISOLURI({ef lucr.dr.Filipov
Feodor) .......................................................................................... 117
13.1.Solul brun-ro[cat............................................................. 117
13.2.Solul brun-ro[cat luvic.................................................... 118
13.3.Solul brun argiloiluvial ................................................... 119
13.4.Solul brun luvic............................................................... 120
13.5.Luvisolul albic ................................................................ 121
13.6.Planosolul........................................................................ 123
CAP.XIV.CALASA CAMBISOLURI ({ef lucr.dr.TeodorescuSoare Eugen) ................................................................................. 124
14.1.Solurile brune eu-mezobazice......................................... 124
14.2.Solurile ro[ii (terra rossa) ............................................... 125
14.3.Solurile brune acide ........................................................ 127
CAP.XV.CALASA UMBRISOLURI ({ef lucr.dr.TeodorescuSoare Eugen) ................................................................................. 128
15.1.Solurile negre acide ........................................................ 128
15.2.Andosolurile.................................................................... 130
15.3.Solurile humicosilicatice................................................. 131
CAP.XVI.CLASA SPODOSOLURI ({ef lucr.dr.Filipov
Feodor) .......................................................................................... 133
16.1.Solul brun feriiluvial....................................................... 133
16.2.Podzolul .......................................................................... 134

CAP.XVII.CLASA SOLURILOR HIDROMORFE ({ef

lucr.dr.Filipov Feodor) ................................................................. 135
17.1.L\covi[tile....................................................................... 136
17.2.Solurile gleice ................................................................. 137
17.3.Solurile negre clinohidromorfe....................................... 139
17.4.Solurile pseudogleice...................................................... 140
CAP.XVIII. CLASA SOLURILOR HALOMORFE
({ef lucr.dr.Teodorescu-Soare Eugen) ............................... 141
18.1.Solonceacurile................................................................. 142
18.2.Solone]urile..................................................................... 144

CAP.XIX.CLASA VERTISOLURI ({ef lucr.dr.TeodorescuSoare Eugen) ................................................................................. 146

19.1.Vertisolul......................................................................... 146
CAP.XX. CLASA SOLURILOR ORGANICE ({ef
lucr.dr.Teodorescu-Soare Eugen) ........................................................ 149
20.1.Solurile turboase ............................................................. 149
CAP. XXI. CLASA SOLURILE NEEVOLUATE,
TRUNCHIATE SAU DESFUNDATE ({ef
lucr.dr.Teodorescu-Soare Eugen)................................. 150
21.1.Litosolurile...................................................................... 151
21.1.Regosolurile .................................................................... 152
21.3.Psamosolurile ................................................................. 153
21.4.Protosolurile aluviale ...................................................... 154
21.5.Solurile aluviale .............................................................. 156
21.6.Erodisolurile.................................................................... 157
21.7.Coluvisolurile.................................................................. 158
21.8.Solurile desfundate ......................................................... 159
21.9.Protosolurile antropice.................................................... 160

-Referatnr.1.161
-Referat nr.2161
-Referat nr.3162
BIBLIOGRAFIE163

UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I

MEDICIN| VETERINAR| ION IONESCU DE LA BRAD IA{I

ef lucr.dr.
FEODOR FILIPOV

ef lucr.dr.
EUGEN TEODORESCU-SOARE

PEDOLOGIE AGRICOL

2001

CAPITOLUL I

Pedologie agricol\
PEDOLOGIA, OBIECT DE STUDIU {I IMPORTAN}|

1.1.Obiectul de studiu al Pedologiei

Pedologia (de la cuvintele grece[ti pedon - sol [i logos vorbire
ra]ional\) este [tiin]a care se ocup\ cu studiul solului ca resurs\ [i corp natural
situat la suprafa]a scoar]ei terestre.
Studiul Pedologiei `nglobeaz\ o diversitate de aspecte referitoare la natura
constituien]ilor solului la organizarea [i rela]iile dintre acestea, la originea [i
evolu]ia solului, la dinamica proceselor actuale n rela]ie cu factorii de mediu,
precum [i cele referitoare la propriet\]ile [i func]iile solului `n vederea folosirii
ra]ionale [i eficiente `n diferite ramuri ale economiei.
Pedologia este [tiin]\ interdisciplinar\ situat\ la confluen]a dintre [tiin]ele
fundamentale (Fizica, Chimia, Biochimia, Matematica, Informatica) [i [tiin]ele
naturii (Geologia, Geomorfologia, Geodezia, Climatologia, Biologia) pe de o
parte [i stiin]ele aplicative agrosilvice (Geologia inginereasc\, Ocrotirea mediului,
~mbun\t\]iri funciare) pe de alt\ parte.
{tiin]e fundamentale
Fizic\
Chimie
Biochimie
Matematic\
Informatic\

{tiin]e istorice aplicative

Geologia
Geomorfologia
Geodezia
Biologia

PEDOLOGI
Agricultur\
Agrochimie
Agrotehnic\
Meteorologie
Fitotehnie

Geologia inginereasc\
Ocrotirea mediului
~mbun\t\]iri funciare
Hidrografia [i hidrologia

{tiin]e aplicative inginere[ti

{tiin]e aplicative agrosilvice

Fig.1. Pozi]ia de grani]\ a {tiin]ei solului

Pedologia are un caracter complex consecin]\ a caracterului proieminent
pe care `l ocup\ solul `n ecosistemele din natur\ [i a multiplelor conexiuni pe care
`nveli[ul de sol le realizeaz\ `ntre celelalte geosfere, fiind considerat\ ca o [tiin]\
(are obiect de studiu, are o evolu]ie `n timp [i are legi [i metode specifice de
cercetare).
Pedologia, ca [tiin]\ independent\, s-a cristalizat relativ trziu dar a evoluat
rapid avnd `n prezent numeroase ramuri de specialitate, ramuri care trateaz\
diferitele aspecte ale solului sau diferitele fenomene sau procese mai simple sau
mai complexe specifice solului.

11

Dintre numeroasele ramuri care deriv\ din Pedologia general\ sau

fundamental\, amintim: Fizica solului, Chimia solului, Mineralogia solului,
Biologia solului, Fertilitatea [i fertilizarea solului `n corela]ie cu Nutri]ia
plantelor. O alt\ serie de ramuri de baz\ ale Pedologiei generale este reprezentat\
de Geneza solului, Morfologia solului, Micromorfologia solului, Clasificarea [i
taxonomia solurilor, Cartografierea solurilor, Geografia solurilor, Bonitarea sau
evaluarea solurilor, Informatica solurilor.
Paralel cu Pedologia general\ s-a dezvoltat [i Pedologia aplicat\: agricol\,
forestier\, ameliorativ\, sanitar\.

1.2. Metode de cercetare `n Pedologie

Caracterul complex al {tiin]ei solului implic\ o metodologie complex\ de
cercetare. Pe lng\ metodele specifice ale [tiin]elor cu care vine `n contact
(analize fizice, chimice, mineralogice, etc), Pedologia [i-a dezvoltat metode
proprii de cercetare cum ar fi metodele cercet\rii profilului de sol [i a unit\]ii
teritoriale de sol, metoda morfologic\ [i micromorfologic\, metoda geneticogeografic\ comparativ\, metoda pedo-cartografic\, experien]a `n vase de
vegeta]ie [i `n cmp.
Profilul de sol constituie criteriul de baz\ al clasific\rii solului. El este
reprezentat printr-o succesiune de orizonturi pedogenetice de la suprafa]a solului
pn\ la roca de solificare `n cadrul unei sec]iuni verticale realizate `n sol.
Descrierea [i caracterizarea fiec\rui orizont pedogenetic din cadrul profilului se
face `n teren prin metoda morfologic\ iar `n laborator prin metode chimice, fizice
[i micromorfologice.
Derscrierea morfologic\ este considerat\ abecedarul Pedologiei [i
const\ `n precizarea `nsu[irilor exterioare ale solului: grosimea, culoarea, textura,
structura, con]inutul `n schelet, consisten]a, porozitatea, prezen]a carbona]ilor, a
neoforma]iilor, a incluziunilor, etc..
Metoda pedo-cartografic\ const\ `n indentificarea, delimitarea `n teren [i
descrierea unit\]ilor de sol [i reprezentarea grafic\ pe hart\ a unit\]ilor teritoriale
de sol.
Experien]a `n vase de vegeta]ie [i `n cmp permite eviden]ierea acelor
`nsu[iri ale solului care nu pot fi sesizate prin studiul morfologic sau prin
analizele de laborator.
Analiza fizic\, chimic\ [i mineralogic\ const\ `n determinarea cantitativ\
[i calitativ\ a componentelor fizice, chimice [i mineralogice ale solului. Datele
rezultate prin analiz\ se coroboreaz\ cu descrierea morfologic\ [i, astfel, se poate
preciza tipul de sol [i direc]iile de evolu]ie ale acestuia.

1.2.Conceptul de sol
Evolu]ia acestui concept oglinde[te `n mare m\sur\ reu[itele dar [i erorile
din dezvoltarea [tiin]ei solului. Astfel pentru omul primitiv solul constituia
suprafa]a ferm\ a uscatului iar, odat\ cu apari]ia agriculturii, solul a fost
considerat suport pentru plante

Pedologie agricol\
Extinderea studiilor referitoare la nutri]ia mineral\ a plantelor a condus la
formularea conceptului de sol ca mediu poros capabil s\ asigure apa, aerul [i
elemente nutritive pentru plante. Aceast\ concep]ie despre sol, cu toate c\ are un
caracter restrns [i se refer\ mai mult la nutri]ia plantelor [i mai pu]in la sol, `n
sensul strict, a contribuit semnificativ la rezolvarea problemei produc]iei agricole
punnd bazele fertiliz\rii minerale a plantelor.
{coala agrogeologic\ consider\ solul ca fiind produs de alterare al rocilor
(rugina nobil\) `mbog\]it `n materie organic\.
~n concep]ia agricultorilor solul era considerat ca fiind p\tur\ humifer\
supus\ lucr\rilor agricole.
Odat\ cu fundamentarea pedologiei ca [tiin]\, realizat\ prin publicarea
lucr\rii lui V.V. Dokuceaev Cernoziomul rusesc `n 1883, a fost introdus
conceptul de sol, care s-a extins la `nceputul secolului XX. Conform acestui
concept solul este considerat un corp natural format sub ac]iunea `ndelungat\ a
factorilor pedogenetici (roca, relief, clima, vegeta]ie), diferen]iat `n orizonturi cu
alc\tuire diferit\, de regul\ afnat, cu grosime diferit\, deosebindu-se de roca pe
care s-a format prin caracteristici specifice, morfologice fizice, chimice [i
biologice, compozi]ie [i constitu]ie.
~n pedologia romneasc\ contemporan\ N. Florea (1993) define[te solul ca
un corp natural, tridimensional, de material relativ afnat, alc\tuit din compu[i
minerali, organici [i organisme vii, aflate `n interac]iune cu propriet\]i fizice,
chimice diferite de ale materialului parental ini]ial din care s-au format [i evoluat
`n timp, prin procese pedologice [i pedogeologice, sub ac]iunea climei [i
organismelor, `n diferite condi]ii de relief, fiind capabili de schimb continuu de
substan]\ [i energie cu mediul [i de asigurare a condi]iilor necesare cre[terii [i
dezvolt\rii plantelor.
Din aceast\ defini]ie se constat\ c\ solul nu este echivalent cu ceea ce se
define[te prin sol agricol, iar no]iunea de subsol nu este echivalent\ cu roca
parental\. Solul, definit `n sensul folosin]ei sale, se refer\ mai mult la modul de
utilizare dect la solul ca entitate natural\ distinct\.
Depozitele din b\l]i [i lacuri bogate `n materie organic\ sunt considerate
soluri numai atunci cnd ofer\ condi]iile proprice cre[terii plantelor. ~ntruct
dezvoltarea vegeta]iei este condi]ionat\ de lumin\, adncimea de p\trundere a
luminii `n ap\ (210m) indic\ limita form\rii solurilor subacvatice.
Solul este un corp cu via]\, el face tranzi]ia `ntre lumea anorganic\ [i
organic\ vie, prezint\ un flux continuu de energie [i substan]a ca `n corpurile vii,
mo[tene[te unele `nsu[iri (caractere relicte) ale materialului parental. Cu toate
acestea solul nu poate fi inclus `n categoria organismelor vii propriu-zise deoarece
nu prezint\ una din caracteristicile esen]iale ale acestora: aceea de a se `nmul]i [i
de a transmite caractere ereditare urma[ilor.

1.3.Solul sistem multifunc]ional

Solul resurs\ limitat\ - este unul dintre cele mai pre]ioase bunuri
indispensabile umanit\]ii deoarece `ntre]ine pe p\mnt via]a plantelor, a

13

animalelor [i a omului. El poate fi considerat o geomembran\ vie de protec]ie a

uscatului terestru [i de tranzitare a energiei, a elementelor nutritive [i a apei,
participnd, `n cadrul mediului `nconjur\tor, la multiple cicluri vitale ale
componentelor ecosistemului: ciclul energiei, al apei, al elementelor biogene,
marile cicluri biogeochimice, etc..
Din aceast\ perspectiv\, `n ultimul timp, un cerc tot mai larg de speciali[ti
din Romnia [i din alte ]\ri (Olanda, Germania, S.U.A., Ungaria, etc.) eviden]iaz\
faptul c\ politicile de utilizare, protec]ie [i ameliorare a solului trebuie s\ fie
concepute pe baza func]iilor pe care le `ndepline[te acesta:
1.Func]ia de suport pentru plante [i de rezervor natural de elemente
nutritive, ap\ [i aer, necesar cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. ~n acest mod solul
produce anual o cantitate total\ de biomas\ de circa 1,8 1011 t, fiind considerat
o uzin\ vie la scar\ planetar\ care constituie baza dezvolt\rii organismelor
heterotrofe, inclusiv a omului.
2.Func]ia de reciclare a materiei organice, reciclare ce constituie un proces
vital `n men]inerea [i perpetuarea vie]ii pe p\mnt. ~n situa]ia (absurd\) `n care
materia organic\ nu ar fi transformat\ [i descompus\, `n scurt timp, p\mntul ar fi
acoperit de un imens depozit de material organic. Transformarea [i mineralizarea
materiei organice sunt rezultatul activit\]ii microorganismelor din sol, activitate
care determin\ formarea humusului [i mobilizarea substan]elor nutritive.
3.Func]ia de re]inere [i p\strare a apei provenite din precipita]ii [i din alte
surse (iriga]ii) este esen]ial\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor care, `n
perioada de vegeta]ie, au o permanent\ nevoie de ap\.
4.Func]ia de primenire a CO2 [i a altor gaze toxice la schimb cu aerul
atmosferic prin spa]iul poros al solului, asigur\ condi]iile de cre[tere [i dezvoltare
a plantelor. Cantit\]ile mari de dioxid de carbon din sol provenite din respira]ia
r\d\cinilor [i a microorganismelor ar atinge concentra]ii toxice pentru plante dac\
nu ar fi eliminate.
5.Func]ia de filtru ecologic are un rol `nsemnat `n prevenirea degrad\rii
calit\]ii produc]iei plantelor st\vilind, totodat\, procesul de poluare a apelor
freatice [i a celor din ruri [i lacuri. Astfel, unele substan]e toxice provenite din
diverse surse poluante, sunt re]inute de c\tre complexul adsorbtiv iar altele sunt
descompuse de c\tre microorganismele din sol, reducndu-se concentra]ia
acestora `n solu]ia solului.
6.Func]ia de habitat [i rezervor de gene pentru flor\ [i faun\ pe care o
`ndepline[te solul att la suprafa]\ ct [i `n interiorul s\u, asigur\ biodiversitatea
specific\ mediului edafic.
7.Func]ia de neutralizare a ionilor de H+ din apa ploilor se realizeaz\
datorit\ prezen]ei `n sol a unor sisteme tampon ce `mpiedic\ schimb\rile bru[te
ale unor `nsu[iri ale solului (`n primul rnd pH ul), schimb\ri ce ar d\una
cre[terii [i dezvolt\rii plantelor.
8.Func]ia de reglare a nivelului apei din lacuri [i ruri se exercit\ `n
situa]iile `n care `nveli[ul de sol, dintr-un bazin hidrografic, din cauza grosimii
reduse [i permeabilit\]ii sc\zute a orizonturilor pedogenetice, are capacitate
redus\ de re]inere a apei. ~n aceste condi]ii cre[te frecven]a inunda]iilor, se
intensific\ eroziunea solurilor [i colmatarea lacurilor deoarece surplusul de ap\ ce

Pedologie agricol\
se scurge la suprafa]a terenului disloc\, antreneaz\ [i transport\ cantit\]i mari de
sol.
Extinderea suprafe]elor ocupate cu construc]ii (urbanizare exagerat\)
provoac\ restrngerea terenurilor cu posibilit\]i de recep]ie a apei de precipita]ii;
aceasta ajunge `n scurt timp `n emisarul natural determinnd cresterea nivelului
apei [i, prin consecin]\, inundarea terenurilor limitrofe. ~n aceste condi]ii nivelul
apei freatice se men]ine la adncimi mai mari, iar efectul secetei din lunile
c\lduroase se intensific\.
9.Func]ia de suport material de sus]inere pentru construc]ii, c\i de
comunica]ii [i transport, depozite, etc., ca func]ie industrial\ [i tehnico-economic\
vine, `n general, `n contradic]ie cu func]ile ecologice.
10.Func]ia de conservare [i p\strare a informa]iilor paleontologice [i
arheologice, informa]ii care sunt valorificate de c\tre oamenii de [tiin]\ din aceste
domenii.

1.5. Utilitatea Pedologiei `n agricultur\

Solul este principalul mijloc de produc]ie `n agricultur\ [i silvicultur\
precum [i o parte esen]ial\ a ecosistemelor terestre [i a mediului ambiant [i, prin
urmare, o resurs\ indispensabil\ pentru existen]a umanit\]ii.
Na]iunea de sistem sol, definind un asamblu de [tiin]e de o mare
diversitate, a determinat `nlocuirea, la ce de al XVI-lea Congres Interna]ional al
pedologilor de la Montpellier, a termenului de {tiin]a solului cu cel de {tiin]ele
solului.
Studiile pedologice ce cuprind textul de caracterizare a solurilor [i h\r]ile
de sol la scar\ mare (1:10 000) sunt utilizate `n agricultur\ pentru o gam\ larg\ de
activit\]i cum ar fi:
inventarierea [i sistematizarea suprafe]elor (parcelarea, trasarea de
drumuri, etc.) ]innd seama de condi]iile de sol [i relief.
stabilirea celei mai adecvate categorii de folosin]\ a terenurilor `n scopul
exploat\rii eficiente a fondului funciar cu men]inerea unui nivel optim de
fertilitate a solului.
determinarea gradului de favorabilitate a solului pentru diferite specii,
soiuri de hibrizi de plante cultivate
adoptarea tehnologiilor agricole de cultivare a plantelor diferen]iat
func]ie de cerin]ele plantei, condi]iile climatice [i `nsu[irile solului.
stabilirea planurilor [i tehnologiilor de fertilizare
estimarea necesarului de ma[ini agricole pentru exploata]iile agricole pe
baza condi]iilor de sol [i relief
H\r]ile pedologice la scar\ mic\ [i mijlocie constituie materialul
documentar de baz\ pentru zonarea pedoclimatic\ a teritoriului `n vederea
dezvolt\rii produc]iei agricole, amplas\rii judicioase a sta]iunilor experimentale [i
stabilirii suprafe]elor de teren pe care ar putea fi aplicate [i extinse rezultatele
cercet\rilor experimentale din regiuni relativ similare.

15

~n domeniul silvic studiile pedologice sunt folositw la organizarea

exploat\rii ra]ionale a patrimoniului, la stabilirea m\surilor diferen]iate de
gospod\rire a p\durilor precum [i la proiectarea luc\rilor agrosilvoameliorative
pe diferite terenuri [i prognoza evolu]iei.
Cunoa[terea `nsu[irilor solurilor [i prognoza evolu]iei lor este necesar\
pentru amenaj\rile de iriga]ii, desecarea unor terenuri [i pentru prevenirea [i
combaterea eroziunii solurilor, avnd `n vedere noile condi]ii de regim hidric.

CAPITOLUL II
PROCESE DE DEZAGRAGARE {I ALTERARE A ROCILOR {I A
MINERALELOR

2.1. Dezagregarea rocilor [i a mineralelor

P\mntul este un corp dinamic supus `n mod continuu ac]iunii unor
factori interni ( activit\]i vulcanice, mi[c\ri tectonice ) sau externi ( agen]i
atmosferici, hidrosferici [i biosferici ) ce are ca rezultat `n\l]area anumitor p\r]i
ale scoar]ei terestre sau diminuarea diferen]elor de nivel. La modificarea scoar]ei
terestre contribuie procesele de dezagregare, alterare, eroziune, transport [i
sedimentare a materialului transportat.
Dezagregarea este un proces fizico-mecanic sau biomecanic de
fragmentare a rocilor [i mineralelor `n urma c\ruia rezult\ fragmente de diferite
m\rimi, asem\n\toare din punct de vedere al compozi]iei chimice cu roca sau
mineralul din care au provenit.
Toate rocile [i mineralele din scoar]a terestr\ sunt susceptibile la
dezagregare. Dezagregarea rocilor se desf\[oar\ `n acela[i mod ca [i aleile
betonate, care cu timpul, se fisureaz\, suprafa]a lor devine neuniform\, rugoas\,
iar fragmentele de pietri[ sunt expuse la suprafa]\ sau se desprind de masa aleii
betonate.
Fragmentarea rocilor este efectul modific\rii condi]iilor de mediu. ~ntruct
varia]iile cele mai mari ale condi]iilor de mediu au loc `n partea superioar\ a
scoar]ei terestre, materialul din straturile de sol este mai fragmentat dect roca de
solificare.
Dezagregarea rocilor (alterarea fizic\, alterarea mecanic\), este un
proces complex ce este influen]at de mai mul]i factori precum varia]iile de
temperatur\, ac]iunea `nghe]-dezghe], ac]iunea gravita]iei, a vntului, a
r\d\cinilor plantelor, etc.

2.1.1.Dezagregarea rocilor prin varia]ii zilnice ale temperaturii

Sub influen]a varia]iilor de temperatur\ rocile se `nc\lzesc [i se r\cesc

succesiv, ap\rnd astfel dilat\ri [i contract\ri `n masa rocii, rezultatul fiind
fragmentarea acestora. Cu ct dilat\rile [i contract\rile se succed mai des [i sunt

Pedologie agricol\
mai accentuate, cu att [i dezagregarea este mai pronun]at\. Rolul important `n
fragmentarea rocilor `l au varia]iile diurne de temperatur\. ~n timpul zilei rocile [i
mineralele se `nc\lzesc [i se dilat\ mai intens `n straturile de la suprafa]\ [i
rezultatul este desprinderea lor de straturile interioare [i formarea de fisuri
paralele cu suprafa]a rocii.
~n timpul nop]ii straturile de la suprafa]\ se r\cesc mai mult dect cele
interioare, iar mineralele din roc\ se contract\ mai mult formnd fisuri
perpendiculare pe suprafa]a rocii. Procesul de dilatare [i contractare a rocilor este
continuu iar rocile se dezagreg\ `n fragmente din ce `n ce mai mici.
Intensitatea dezagreg\rii este influen]at\ de amplitudinea varia]iilor diurne
de temperatur\,frecven]a varia]iilor de temperatur\, conductibilitatea termic\ a
mineralelor, culoarea mineralelor, tipul de roc\, natura suprafe]ei rocii, m\rimea
cristalelor, anizotropia cristalelor.
Amplitudinea diurn\ de temperatur\ ( diferen]a dintre temperatura
maxim\ [i minim\ `n decursul unei zile) poate ajunge pn\ la circa 60o C `n
zonele de de[ert. Ziua rocile se `nfierbnt\ [i se dilat\ iar noaptea partea
superficial\ a rocii se contract\ brusc, nu se poate strnge din cauza miezului
dilatat [i `n felul acesta are loc fragmentarea rocii prin exploziecare este `nso]it\
de zgomote puternice ce pot fi auzite la distan]e mari. Intensitatea dezagregarii
rocilor este mai mare dac\ varia]iile de temperatur\ se succed mai des.
Mineralele de culoare `nchis\ absorb mai mult\ c\ldur\, se `nc\lzesc mai
puternic, se dilat\ mai mult [i prin urmare se fragmenteaz\ mai u[or.
Rocile poliminerale [i policrome se dezagreg\ mai intens dect rocile
monominerale [i monocrome. Rocile cu suprafe]e lucioase se dezagreg\ mai slab
dect cele poroase [i cu suprafe]e neregulate.
Cristalele nu transmit `n mod uniform `n toate direc]iile c\ldur\ [i nu se
dilat\ [i nu se contract\ uniform. Rocile formate din cristale mari se dezagreg\
mai u[or dect cele fin cristaline, iar acestea mai u[or dect rocile semicristaline [i
cele sticloase.
~nc\lzirea mineralelor [i a rocilor nu se datoreaz\ `nc\lzirii aerului ci
insola]iei directe, de aceea `n climatele uscate [i-n regiunile alpine dezagregarea
prin varia]ii bru[te de temperatur\ se manifest\ cu intensitate mare.

2.1.2. Dezagregarea prin ac]iunea vntului [i a apei

Vntul determin\ dezagregarea rocilor prin procesele de roadere

(coroziune), transport [i de sedimentare.
Procesul de roadere determin\ [lefuirea [i modelarea rocilor. Intensitatea
acestui proces depinde de viteza vntului, eterogenitatea rocii [i de m\rimea [i
natura particulelor purtate de vnt. ~n urma procesului de eroziune rezult\ forme
foarte variate de relief care poart\ denumirea de martori(Babele - mun]ii
Bucegi, Sfinxul, Ciupercile eoliene).
Ac]iunea apei din fisuri [i pori se manifest\ prin realizarea unei presiuni
capilare care determin\ dezagregarea rocilor dure. De exemplu apa p\truns\ `n

17

fisurile de un micron dezvolt\ o presiune de 1,5 kg/cm2, iar `n fisurile de 1 mm

ajunge pn\ la 1500 kg/cm2.
Prin ac]iunea de dizolvare, apa sl\be[te coeziunea dintre particule
determinnd m\run]irea rocilor. Ac]iunea dizolvant\ a apei se exercit\ cu
prec\dere asupra calcarelor, dolomitelor avnd ca rezultat formarea de reliefuri
carstice.
~n marnele argiloase salinizate apa p\trunde u[or, dizolv\ [i `ndep\rteaz\
s\rurile u[or solubile determinnd formarea unui sistem cavernos.
Apa ce se scurge la suprafa]a solului deta[eaz\ particule de sol [i roc\ pe
care le transport\ prin rostogolire sau `n suspensie [i depune acest material la baza
versan]ilor formnd depozite coluviale [i proluviale la piciorul pantei. ~n partea
superioar\ a versantului este dominant efectul de deta[are fa]\ de cel de transport
`nct se formeaz\ zona eluvial\. ~n treimea mijlocie predomin\ transportul
materialului deta[at [i constituie zona deluvial\, iar `n partea inferioar\ unde se
depune materialul transportat se formeaz\ zona coluvial\.
Apele curg\toare dizloc\, transport\, triaz\ [i depun fragmentele
dezagregate formnd depozite aluviale, aluvio-proluviale sau depozite deltaice.
2.1.3. Dezagregarea prin intermediul organismelor vegetale [i animale
Fixarea plantelor se realizeaz\ prin p\trunderea r\d\cinilor `n sol [i `n
cr\p\turile rocilor. Cre[terea `n lungime [i grosime a r\d\cinilor este `nso]it\ de
exercitarea unei for]e mecanice asupra materialului de sol prin care se alungesc
r\d\cinile [i asupra pere]ilor fisurilor din roca aflat\ `n stadii incipiente de
dezagregare. Presiunea exercitat\ de r\d\cinile plantelor ierboase este de cteva
grame/cm2 iar cea a plantelor lemnoase ajunge pn\ la 30 - 50 kg/cm2. O r\d\cin\
cu o grosime de 10 cm [i lungime de 100 cm poate disloca o mas\ de 30 - 50
tone(C.Te[u, 1993). Aleile betonate sau asfaltate aflate `n apropierea arborilor,
prezint\ deseori fisuri [i cr\p\turi datorit\ extinderii r\d\cinilor ce exercit\
presiuni apreciabile asupra solului [i materialului aflat `n imediata vecin\tate.
Dup\ `ncheierea ciclului de vegeta]ie r\d\cinile r\mase `n orificiile [i fisurile
rocilor se descompun par]ial, favorizeaz\ p\trunderea apei care prin procese de
`nghe]-dezghe] continu\ ac]iunea de fragmentare a rocii.
2.1.4. Efectele dezagreg\rii rocilor [i a mineralelor
Efectele dezagreg\rii mineralelor [i rocilor sunt numeroase, ele putnd fi de
natur\ petrografic\, mecanic\, fizic\, biologic\, biochimic\, agroproductiv\ [i de
relief local.
Efectele petrografice se remarc\ prin formarea unor roci cu propriet\]i noi
cum ar fi rocile sedimentare detritice mobile.
Prin procesele de dezagregare rocile masive, compacte se transform\ `n
fragmente de diferite forme [i dimensiuni. Totalitatea fragmentelor de roci [i
minerale alc\tuiesc complexul de alterare. Fragmentele de roci [i minerale pot
r\mne pe locul de formare alc\tuind depozite eluviale sau pot fi transportate [i
depuse `n alte locuri ale scoar]ei terestre sub form\ de sedimente de diferite
grosimi. Dup\ locul de depunere [i agentul de transport depozitele naturale pot fi
acvatice [i continentale.

Pedologie agricol\
Depozitele acvatice se formeaz\ `n urma depunerii materialului, transportat
de pe uscat `n lacuri (depozite lacustre) sau `n m\ri (depozite marine). ~n urma
desec\rii lacurile, depozitele lacustre vor constitui materialul parental din care vor
evalua anumite tipuri de sol.
Depozitele continentale sunt reprezentate de roci detritice ce formeaz\
depozite eluviale, coluviale, deluviale, proluviale, aluviale, glaciare [i eoliene.
Depozitele eluviale sunt alc\tuite din fragmente de roc\ dezagregate ce au
r\mas pe locul de formare.Aceste depozite au diferite grosimi, se g\sesc de regul\
pe terenuri plane sau slab `nclinate, iar trecerea spre roca dur\, consolidat\ se face
treptat.
Depozitele deluviale sunt sedimentele transportate [i depuse de-a lungul
versantului de c\tre apa ce se scurge la suprafa]\. Sunt alc\tuite din materiale de
dimensiuni mai mici dect materialul depozitelor eluviale. ~n sec]iune se observ\
o slab\ stratificare orizontal\ sau oblic\.
Depozitele coluviale sunt reprezentate, de materiale depuse la baza
versantului de c\tre apa ce se scurge la suprafa]a terenului sau sub influen]a
energiei gravita]ionale datorate diferen]elor de nivel. Aceste depozite, de regul\
stratificate, contribuie la mic[orarea pantei terenului.
Depozitele proluviale sunt sedimentele depuse de toren]i sau r`uri cu regim
toren]ial sub form\ de conuri de dejec]ie care se formeaz\ la schimb\rile de pant\
sau la v\rsare `n cursurile naturale de ap\. Materialele care formeaz\ conul de
dejec]ie sunt mai fine spre margine [i mai grosiere spre centru [i amonte.
Depozitele aluviale sunt sedimente depuse de apele curg\toare de-a lungul
albiei lor `n lunci sau la v\rsare. Pe cursul superior al r`ului se depun fragmente de
dimensiuni mai mari iar pe cursul mijlociu [i inferior dimensiunile fragmentelor
se mic[oreaz\. Depozitele aluviale sunt stratificate, au o compozi]ie chimic\ [i
mineralogic\ variat\, `n mod frecvent ele con]in s\ruri moderat [i u[or solubile,
oxizi [i hidroxizi de fier, etc.
Depozitele eoliene sunt reprezentate de materiale transportate [i depuse de
vnt sub form\ de dune [i interdune.
Efectele fizice ale dezagreg\rii sunt remarcate printr-o rea[ezare a
fragmentelor rezultate `n urma dezagreg\rii. Astfel, depozitele ce se formeaz\ `n
urma acestui proces prezint\ porozitate pentru ap\ [i aer, suprafa]a specific\ a
particulelor constitutive se m\re[te considerabil. Instalarea vegeta]iei, humificarea
resturilor organuce favorizeaz\ gruparea particulelor elementare `n agregate
structurale care transform\ roca dezagregat\ `ntr-un sistem polifazic [i polidispers
capabil s\ re]in\ ap\, aer [i substan]e nutritive. M\rirea suprafe]ei specifice a
particulelor favorizeaz\ intensificarea reac]iilor fizico-chimice [i chimice dintre
componen]ii fazei solide, lichide [i grosiere a depozitelor formate. Efectele
biologice sunt remarcate prin aceea c\ `n depozitele formate `n urma dezagreg\rii
se creeaz\ un mediu favorabil pentru dezvoltarea microorganismelor,
organismelor vegetale [i animale. Odat\ cu instalarea vegeta]iei `n masa
depozitelor, num\rul indivizilor din flor\ [i faun\ devine mai mare [i determin\ o
diferen]iere morfologic\ incipient\ a profilului de sol.

19

Efectele biochimice apar odat\ cu diferen]ierea popula]iilor organismelor

vegetale [i animale `n depozitele dezagregate [i datorit\ resturilor organice ce
r\mn dup\ `ncheierea ciclului de via]\ [i elimin\rii unor substan]e organice de
metabolism animal [i vegetal. Acumularea resturilor organice [i humificarea
acestora sunt stadii premerg\toare ale form\rii humusului, componentul esen]ial
al solului.
Efectele morfologice sunt remarcate prin faptul c\ `n roca dezagregat\
apare prima secven]\ microstratificat\ caracteristic\ solurilor, reprezentnd de
fapt termenul incipient de evolu]ie a oric\rei unit\]i taxonomice de sol.
Efectele agroproductive. Spre deosebire de roca nedezagregat\, roca
dezagregat\ prezint\ `nsu[irea caracteristic\ solurilor, denumit\ fertilitate. ~n
roca dezagregat\, au loc procese chimice [i biochimice, care determin\ formarea
de substan]e noi, necesare nutri]iei plantelor. Datorit\ afn\rii rocii, aerul [i apa
p\trund [i ocup\ spa]iile libere dintre fragmente, determinnd alterarea, levigarea
[i depunerea produ[ilor de alterare(C.Te[u, 1974).
Productivitatea solului este determinat\ de fertilitatea ini]ial\ [i de
tehnologiile folosite `n cultivarea plantelor.

2.2. Procesele de alterare [i factorii determinan]i

Prin alterare se `n]elege ansamblul schimb\rilor fizice, chimice [i biologice
produse `n roci, aproape de suprafa]a scoar]ei sub ac]iunea agen]ilor atmosferici,
plantelor [i microorganismelor.
}innd cont de factorii care determin\ alterarea, deosebim: alterarea
biologic\ [i chimic\.
Alterarea biologic\, este determinat\ de organismele vii care exercit\ o
ac]iune direct\ prin extragerea elementelor nutritive din roca de solificare [i
eliminarea de CO2 [i o ac]iune indirect\ ce const\ `n eliberarea de acizi organici
care intensific\ procesul de alterare.
Alterarea chimic\ este determinat\ de o serie de procese chimice simple
dintre care importan]\ mai mare prezint\ hidratarea, deshidratarea, dizolvarea,
hidroliza, carbonatarea [i oxido-reducerea Principalul agent al alter\rii chimice
este apa [i aerul cu cele dou\ componente O2 [i CO2.
~n urma alter\rii chimice [i biologice, rocile [i mineralele `[i schimb\
compozi]ia chimic\. Astfel dac\ se face o compara]ie `ntre compozi]ia chimic\ a
solului [i cea a rocii din care s-a format, se constat\ deosebiri cantitative [i
calitative, `n sol fiind prezentate minerale [i compu[i chimici noi care n-au existat
ini]ial `n roc\.
Efectul alter\rii chimice [i biologice const\ `n modificarea `nsu[irilor
chimice [i fizice a mineralelor care confer\ solului `nsu[iri noi neexistente `n roca
nealterat\.
Factorii care determin\ alterarea rocilor [i mineralelor sunt reprezenta]i
de ap\, aer, acizi organici, s\ruri minerale, microorganisme, rme, furnici,
r\d\cinile plantelor etc.

Pedologie agricol\
Apa este factorul principal `n procesele de alterare f\r\ de care asemenea
procese nici nu se pot concepe. Apa, ca agent de alterare apare mai frecvent dect
apa meteoric\, de infiltra]ie [i ca ap\ subteran\.. Apa meteoric\ de infiltra]ie `n
procesul de solificare joac\ rolul de dizolvant, dizolv\ [i vehiculeaz\ sub forma
de solu]ii de acizi, s\ruri [i baze, antreneaz\ [i transport\ `n adncime particulele
coloid disperse, genereaz\ ioni de H+ [i OH+ care intensific\ alterarea, hidrateaz\
rocile [i mineralele, formeaz\ un mediu lichid de dispersie indispensabil pentru
evolu]ia solului [i via]a organismelor. Mediul lichid dispers constituie solu]ia de
alterare, care la un moment dat se confund\ cu solu]ia solului.
Apa subteran\ dizolv\ [i redistribuie s\ruri solubile (CaCO3, CaSO4, NaCl,
Na2SO4 etc), provoac\ alterarea puternic\ a mineralelor. Alterarea mineralelor are
loc `n mediu cu un con]inut sc\zut de oxigen.
Intensitatea procesului de alterare depinde de reac]ia chimic\ a solu]iei de
alterare [i este influen]at\ de natura [i con]inutul de s\ruri dizolvate.
Gazele din sol. Aerul din sol, `n compara]ie cu aerul din atmosfer\, are o
concentra]ie a CO2 de zeci [i de sute de ori mai mare. CO2 din sol provine din
respira]ia organismelor [i a r\d\cinilor plantelor [i din descompunerea materiei
organice. Apa de ploaie care str\bate solul con]ine de sute de ori mai mult CO2
comparativ cu aerul atmosferic.
Prin urmare, `n solu]ia solului sau `n solu]ia de alterare se g\se[te o
cantitate mare de CO2 dizolvat care, `mpreun\ cu apa, formeaz\ acidul carbonic.
Acidul carbonic, fiind un produs nestabil, se desfac astfel :
99 % H2CO3 CO2 + H2O
1 % H2CO3 H+ + HCO3
H2CO3 2H+ + CO-3
Apa pur\ dizolv\ 0,00131 % CaCO3 `n timp ce apa `nc\rcat\ cu CO2
dizolv\ 0,1 - 0,12 % CaCO3. Pe aceast\ cale straturile superficiale ale solului sunt
decarbonatate prin `ndep\rtarea [i depunerea carbonatului de calciu `n orizonturile
subiacente.
Ionii de H+ rezulta]i din disocierea H2CO3 mic[oreaz\ valoarea pH-ul
solu]iei solului, provoac\ dezalcalinizarea [i determin\ hidrolizarea intens\ a
silica]ilor primari precum [i levigarea bazelor [i argilei pe profilul solului.
Bicarbonatul de calciu [i CO2 din sol formeaz\ un amestec tampon care
func]ioneaz\ ca un adev\rat regulator al reac]iei solului.
Acizii organici din sol sunt reprezenta]i de acizi organici gra[i [i oxiacizi
cum ar fi acidul formic, acetic, malic, lactic, citric, etc. Ace[ti acizi se formeaz\
continuu din transformarea resturilor organice.
S\rurile minerale, din sol hidrolizeaz\ acid, neutru sau alcalin [i imprim\
solu]iei solului o anumit\ reac]ie. CaCO3 are un rol inhibitor `n formarea solului,
imprim\ solu]iei de alterare, reac]ie alcalin\, `mpiedic\ alterarea silica]ilor [i
translocarea argilei [i a humusului, coaguleaz\ coloizii din sol.
S\rurile de sodiu (Na2SO4 , NaCl) accelereaz\ evolu]ia solului datorit\
ionilor de sodiu care disperseaz\ coloizii u[urnd levigarea argilei [i humusului,

21

favorizeaz\ alterarea silica]ilor, imprim\ reac]ie alcalin\ solului [i astfel

mineralele se altereaz\ mai u[or.
R\d\cinile plantelor contribuie la alterarea rocilor [i mineralelor prin
secre]ii radiculare [i prin absorb]ie de elemente nutritive din sol.
Rmele trec materialul de sol prin tubul digestiv m\run]indu-l [i
alternndu-l par]ial.
Furnicile altereaz\ rocile [i mineralele prin acidul formic [i acetic pe care-l
elimin\. ~n acest mod se intensific\ alterarea silica]ilor [i carbona]ilor din sol.
Microorganismele din sol reprezentate prin bacterii [i ciuperci produc
alterarea rocilor [i mineralelor. Dinamica fierului, siliciului, sulfului, carbonului,
azotului este influen]at\ de c\tre microorganisme.
2.2.1. Hidratarea [i deshidratarea mineralelor.
Hidratarea este un proces fundamental `n alterarea mineralelor [i const\ `n
adsorb]ia [i re]inerea fizico-chimic\ a moleculelor de ap\ la suprafa]a particulelor
minerale sau `n re]inerea apei `n re]eaua cristalin\ a mineralului sub form\
molecular\ (apa de cristalizare) sau ionic\ (apa de constitu]ie).
Cel mai elementar aspect de hidratare este absorb]ia [i `mbibarea cu ap\ a
solului. Aceasta se produce datorit\ porozit\]ii [i capilarit\]ii solului.
Hidratarea mineralelor se realizeaz\ prin atrac]ia electrostatic\ a
moleculelor de ap\ de c\tre ionii afla]i la periferia particulelor minerale sau `n
stratul difuz al micelei coloidale.
Ionii afla]i la suprafa]a particulelor minerale sunt pozitivi sau negativi,
atrag moleculele de ap\ care se comport\ ca mici dipoli orientndu-se cu polul
pozitiv sau negativ dup\ cum ionul are sarcina electric\ negativ\ sau pozitiv\. ~n
jurul particulelor minerale [i a ionilor se formeaz\ pelicule de ap\ de diferite
grosimi. Grosimea peliculei de hidratare depinde de concentra]ia solu]iei, raza
ionului hidratat.
Hidratarea ionilor descre[te odat\ cu cre[terea concentra]iei solu]iei de
alterare.
Hidratarea mineralelor se poate realiza prin integrarea moleculelor de ap\
`n re]eaua cristalin\ a[a cum se `ntmpl\ cu anhidritul (CaSO4) sau boehmitul
care prin moleculele de ap\ se transform\ `n gips (CaSO4 . 2H2O) sau `n gibsit
(Al(OH)3. Apa legat\ sub form\ de molecule `n re]eaua cristalin\ se nume[te apa
de constitu]ie.
deshidratare
CaSO4 + 2H2O CaSO4 . 2H2O
anhidrit
gips
hidratare
Al(OH) + H2 O Al (OH)3
deshidratare
2AlO(OH) Al2 O3 + H2 O
Deshidratarea este procesul de eliminare a anumitor categorii de ap\ din
proba de sol.

Pedologie agricol\
Hidratarea [i deshidratarea mineralelor este un proces reversibil. Prin
deshidratare mineralele `[i mic[oreaz\ volumul iar hidratarea mineralelor este
`nso]it\ de m\rirea volumului. Procese de hidratare-deshidratare se observ\ la
soluri argiloase care `n urma usc\rii formeaz\ cr\p\turi largi [i adnci iar prin
umezire `[i m\resc volumul determinnd denivelarea suprafe]ei terenului.

2.2.2. Dispersia [i dizolvarea

Sunt faze ale procesului de desfacere a materiei `n componente din ce `n ce

mai simple.
Prin dispersie rezult\, `n general, componen]i de dimensiuni coloidale iar
prin dizolvare, materialul mineral este desf\cut `n molecule, atomi [i ioni.
Dispersia [i dizolvarea sunt faze ale aceluia[i proces, nu se pot separa una de alta.
Dizolvarea este un aspect al hidrat\rii: ionii, dup\ ce se hidrateaz\, ies din
re]ea [i trec `n solu]ie. Procesul de dispersie [i dizolvare este un proces de rupere
a leg\turilor dintre particulele constitutive. Astfel duritatea cuar]ului nu reprezint\
`n fond t\ria atomilor constitutivi ci t\ria cmpurilor de for]\ care umple spa]iile
interatomice. Prin procesul de dizolvare se `nl\tur\ aceste for]e, dispersia [i
dizolvarea are loc treptat la `nceput `n particule grosiere apoi `n cele coloidale,
moleculare, atomice [i ionice.
Puterea de solubilizare a apei cre[te odat\ cu cre[terea temperaturii,
presiunii, concentra]iei `n CO2 [i `n s\ruri. Prezen]a clorurii de sodiu `n solu]ia
solului m\re[te solubilitatea gipsului de la 2,2 g/l la 11 g/l. Gipsul devine aproape
insolubil `n prezen]a MgSO4.
~n procesul de solificare s\rurile dizolvate sunt antrenate [i translocate de
curen]ii descenden]i sau ascenden]i ai apei. Ac]iunea dizolvant\ a apei se exercit\
mai mult `n roci sedimentare.
Prin procesul de dizolvare scoar]a terestr\ sufer\ o serie de transform\ri
avnd ca efect formarea de pe[teri, grote, caverne, chei, canioane, crovuri,
co[cove.

2.2.3. Hidroliza

Hidroliza (hydros - ap\, lio- a dezlega), este procesul de alterare a

mineralelor [i const\ `n combinarea chimic\ a elementelor de disocia]ie ale
mineralului dizolvat, cu elementele de disocia]ie ale apei, pn\ la stabilirea unui
echilibru chimic.
Echilibrul chimic stabilit `n solu]ia de alterare sau `n solu]ia solului se
perturb\ din cauza curen]ilor de ap\ care str\bat profilul de sol [i antreneaz\
unele substan]e chimice [i a proceselor de alterare ce determin\ transformarea
materialului organic [i mineral sau a absorb]iei elementelor nutritive, aflate `n
solu]ia solului, de c\tre r\d\cinile plantelor.
Procesul de hidroliz\ are loc prin dubla descompunere att a substan]ei care
hidrolizeaz\ ct [i a apei care are rol de dizolvant [i de reactiv.
Prin hidroliz\ se altereaz\ mai intens aluminosilica]ii simpli,
aluminosilica]ii alcalini, s\rurile provenite din acid tare [i baza slab\ (NH4Cl1 .

23

Fe2[SO4] ; Al[SO4]3), acid slab [i baza tare (CH3COONa; Na2CO3) sau dintre acid
slab [i baza slab\ (CH3COONH4)
Ionii s\rurilor provenite din acid tare [i baza tare (NaCl; Na2SO4) nu
reac]ioneaz\ cu apa [i nu modific\ echilibrul normal de disociere a apei.
Hidroliza este un proces fundamental `n alterarea silica]ilor [i formarea
mineralelor argiloase. ~ntr-o etap\ `naintat\ de alterare [i debazificare to]i silica]ii
se descompun hidrolitic.

2.2.4. Oxidarea [i reducerea

Prin oxidare se `n]elege combinarea unei substan]e cu oxigen, pierdere de

hidrogen sau trecerea unei substan]e de la valen]a inferioar\ pozitiv\ la o valen]\
superioar\ pozitiv\ sau de la o valen]\ superioar\ negativ\ la o valen]\ inferioar\
negativ\. Oxidarea este procesul prin care un element liber, sau f\cnd parte
dintr-un compus, pierde electroni.
In re]eaua cristalin\ a silica]ilor primari, fierul [i manganul, se g\sesc sub
form\ de oxizi fero[i [i mangano[i care `n prezen]a apei [i a CO2 formeaz\
biocarbona]i fero[i [i mangano[i solubili `n ap\. Prin oxidarea ionilor bivalen]i de
Fe2+ [i Mn2+ bicarbonatul feros [i manganos hidrolizeaz\ trecnd `n hidroxizi.
Compu[ii ferici imprim\ solului o culoare g\lbuie - brun\ pn\ la ro[ietic\.
Compu[ii fero[i dau profilului de sol culoare `nchis\ - cenu[ie alb\struie, verzuie
pn\ la neagr\. Prin oxidare are loc accentuarea `nsu[irilor acide sau atenuarea
celor bazice.
Prin oxidare materia organic\ din sol poate fi descompus\ pn\ la produ[i
finali : H2O, CO2 [i substan]e minerale care pot aproviziona plantele cu
elementele nutritive. Sub influen]a desc\rc\rilor electrice azotul atmosferic poate
fi oxidat, dizolvat `n ap\ de ploaie [i adus `n sol, unde poate trece `n nitra]i sau
poate fi redus la amoniac.
Reducerea - orice reac]ie `n care un compus se `mbog\]e[te `n electroni.
Reducerea este invers\ oxid\rii [i se realizeaz\ prin : pierdere de oxigen, c[tigare
de hidrogen, trecere de la o valen]\ superioar\ pozitiv\ la o valen]\ inferioar\
pozitiv\ sau trecere de la o valen]\ inferioar\ negativ\ la o valen]\ superioar\
negativ\.
Reducerea are loc `n special sub ac]iunea bacteriilor anaerobe care `[i
procur\ oxigenul necesar din combina]iile fierului, sulfului [i a altor elemente
complet oxidate. ~n acest fel sulfa]ii [i oxizii ferici sunt redu[i la fier bivalent
(Fe++) [i hidrogen sulfurat care intrnd `n reac]ie dau sulfura feroass\.
Fe++ + H2S FeS + H+
Prin combinarea ionilor de fier bivalent cu acidul carbonic sau fosforic se
formeaz\ carbonatul sau fosfatul feros. Compu[ii fero[i forma]i sunt solubili [i se
pot leviga `n adncime. ~n perioada de secet\ datorit\ condi]iilor de aerisire bune
compu[ii fero[i prin oxidare se transform\ `n compu[i ferici care precipit\, devin
insolubili se depun formnd un orizont de acumulare a fierului.
Reducerea poate avea loc alternativ cu procesul de oxidare, mediul aerob
favorizeaz\ oxidarea, iar cel anaerob reducerea. Procesele de reducere pot fi
determinate de apa stagnant\ deasupra orizonturilor impermeabile sau de apa

Pedologie agricol\
freatic\. Prin alterarea perioadelor umede cu cele secetoase se realizeaz\ condi]ii
succesive anaerobe [i aerobe. ~n acest caz coloritul orizontului este neuniform,
mozaicat avnd culori cenu[ii verzui - alb\strui - vine]ii ce alterneaz\ cu compu[ii
de fier oxidat de culoare ro[cat\.
Reducerea determin\ accentuarea propriet\]ilor bazice. ~n mediu reduc\tor
prin alterarea compu[ilor organici (proteine [i alte substan]e organice), se
formeaz\ sulful care reac]ioneaz\ cu ionul feros [i hidrogen formnd hidrogenul
sulfurat [i pirit\.
Dup\ evacuarea apei `n orez\rii, `n condi]ii anaerobe are loc oxidarea
compu[ilor redu[i de sulf, avnd ca rezultat acidifierea solurilor. Este necesar de
circa dou\ s\pt\mni pentru a se reveni la condi]ii stabile de reac]ie.

2.3. Constituien]i minerali

~n urma proceselor de dezagregare [i alterare rocile compacte sufer\
modific\ri de natur\ fizic\ [i chimic\ dnd na[tere la depozite afnate care con]in:
1) constituien]i primari (mo[teni]i)
2) constituien]i secundari (rezulta]i `n urma alter\rii)
1)Constituien]i primari sunt reprezenta]i de fragmente de roc\ cu
diametrul mai mare de 2 mm care formeaz\ scheletul solului (partea inactiv\).
Ace[ti constituien]i primari se g\sesc predominant [i `n frac]iunile granulometrice
ale p\mntului fin cum ar fi nisipul (0.02 2 mm) [i praful (0.02 2 mm).
Prezen]a predominant\ a constituien]ilor primari (cuar], feldspa]i, mic\,
piroxeni, etc) `n diferite frac]iuni granulometrice se datoreaz\ rezisten]ei lor la
ac]iunea de transport a apei [i la alterarea chimic\, dat fiind dimensiunile mai
mari ale particulelor [i gradul de m\run]ire mai sc\zut.
Rezisten]a la ac]iunea de transport a apei cre[te de la feldspa]i la piroxeni,
amfibioli, hematit, ortoz\, cuar], apetit, magnetit; rezisten]a la alterare scade odat\
cu cre[terea con]inutului de fier, elemente alcaline (Na, K) [i
alcalino p\mntoase (Ca, Mg).
2)Constituien]i secundari sun rezulta]i `n urma alter\rii constituien]ilor
primari fiind reprezenta]i de s\ruri, oxizi [i hidroxizi [i minerale argiloase.
S\rurile din sol se `mpart `n trei grupe (dup\ gradul de solubilitate): s\ruri
u[or solubile, s\ruri moderat solubile [i s\ruri greu solubile.
S\rurile u[or solubile precum NaCl, Na2SO4, Na2CO3, NaHCO3, se
acumuleaz\ numai `n condi]ii specifice care favorizeaz\ formarea solurilor
s\r\turate (salinizate [i alcalizate).
Clorura de sodiu (NaCl) este o sare prezent\ `n solurile saline, `n apele
freatice [i `n lacurile s\rate fiind toxic\ pentru plante. Solubilitatea este mare
(264 g/l) [i se men]ine aproape constant\ `n intervalul de temperatur\ de 0-1000C.
Prezen]a NaCl `n sol m\re[te solubilitatea gipsului fapt ce trebuie luat `n
seam\ la stabilirea m\surilor de ameliorare a solurilor s\r\turate. Ea hidrolizeaz\
neutru [i nu determin\ `n mod direct alcalinizarea solului.

25

Sulfatul de sodiu (Na2SO4) este o sare prezent\ `n solurile s\r\turate [i

hidrolizeaz\ neutru dar, `n prezen]a carbonatului de sodiu (Na2CO3) [i a
acidului carbonic (H2CO3), determin\ alcalinizarea solu]iei solului.
Solubilitatea variaz\ func]ie de temperatur\: la 250C este de 280 g/l.
Srurile moderat solubile sunt reprezentate de gipsul mineral constituit
din sulfat de calciu hidratat (CaSO42H2O). Solubilitatea gipsului este de 2.3 g/l la
temperatura de 180C. Dizolvat `n apa de infiltra]ie el este transportat [i depozitat
`n straturile mai profunde ale solului.
Gipsul se folose[te ca amendament pentru corectarea reac]iei alcaline a
solului precum [i la ameliorarea solurilor acide cu un con]inut ridicat de Al3+
(toxic pentru plante).
Avantajele utiliz\rii gipsului la ameliorarea solurilor acide constau `n faptul
c\ el este mai solubil (are efect mai rapid) dect carbonatul de calciu folosit `n
mod frecvent [i c\ are `nsu[irea de a contribui la ameliorarea stratului subarabil
(Brady 1996).
S\rurile greu solubile sunt reprezenta]i de carbona]ii alcalino-p\mnto[i
(CaCO3, MgCO3). Carbonatul de calciu (CaCO3) are solubilitate de 0,014 g/l la
temperatura de 250C `n apa pur\, solubilitate care poate s\ creasc\ considerabil `n
apa care con]ine CO2. El influen]eaz\ favorabil propriet\]ile fizice [i chimice ale
solului.
~n general carbona]ii alcalino-p\mnto[i din sol sunt solubiliza]i si
transporta]i de c\tre apa de infiltra]ie spre adncime unde precipit\, se depun [i
formeaz\ orizontul carbonato-acumulativ-Cca.
Oxizii [i hidroxizii de Si, Al, Fe [i Mn intr\ `n alc\tuirea frac]iunii
coloidale a solului [i se formeaz\ prin procesele de alterare a substratului mineral.
Ei se prezint\ sub forme amorfe sau `n diferite grade de cristalizare.
Cuar]ul (SiO2) se `ntlne[te `n toate solurile minerale constituind cea mai
mare parte a frac]iunii nisipoase (0.02 2 mm) [i o parte important\ din
frac]iunea praf (0.0020.02 mm). Este, `n general, mo[tenit din roca parental\
fiind foarte rezistent la agen]ii fizici de dezagregare [i la agen]ii chimici care
provoac\ alterarea.
Din punct de vedere chimic [i mineralogic, dioxidul de siliciu (SiO2) este
un compus polimorf `ntlnit sub diferite st\ri: stare cristalin\ (calcedonia) [i
stare amorf\ (opalul).
Oxizii [i hidroxizii de fier [i aluminiu sunt prezen]i `n sol sub diferite
forme ca: pelicule pe suprafa]a altor minerale [i/sau compu[i amorfi polimeriza]i
`n spa]iul lamelar al mineralelor argiloase.
Oxizii [i hidroxii de fier iau na[tere prin alterarea mineralelor cu con]inut
de ioni de fier `n re]eaua cristalin\. ~n timpul alter\rii fierul este scos din re]eaua
cristalin\ a mineralelor primare, formeaz\ hidroxizii de fier care, `n mare parte, se
depun sub form\ de geluri amorfe sau, prin deshidratare, trec `n sescvioxizi:
limonit (2Fe2O33H2O), goethit (Fe2O3H2O), hematit (Fe2O3).
Compu[ii hidrata]i ai fierului imprim\ solului culoare g\lbuie iar oxizii de
fier imprim\ culoare ro[cat\ sau ruginie. Prezen]a simultan\ a oxizilor [i a

Pedologie agricol\
hidroxizilor de fier `n acela[i orizont pedogenetic imprim\ o culoare (rezultant\)
portocalie.
Oxizii [i hidroxizii de aluminiu se formeaz\ prin alterarea silica]ilor
primari [i secundari. Hidroxizii de aluminiu se prezint\ sub form\ de geluri
amorfe instabile care cristalizeaz\ treptat pn\ la forma final\: gibbsit.
Oxizii [i hidroxizii de mangan se formeaz\ prin oxidarea ionilor de
mangan elibera]i `n urma alter\rii, `n condi]iile unei umeziri excesive temporare.
Ei apar sub form\ de pete [i concre]iuni de culoare brun\ `nchis\ pn\ la neagr\
Minerale argiloase sunt constituite din minerale filosilicatice care imprim\
plasticitatea argilei umede sau duritatea argilei uscate [i celei arse (Gugenheim [i
Martin, 1995 cita]i de C. Cr\ciun, 2000).
Mineralele argiloase trimorfice de tip 2:1 au o structur\ de baz\ alc\tuit\
din dou\ straturi de tetraedri (SiO4) `ntre care se afl\ un strat de octaedri
(AlO2(OH)4).
Mineralele din aceast\ grup\ sunt reprezenta]i de illit, vermiculit, smectit,
montmorilonit, [.a..
Illitul cuprinde mineralele micacee de dimensiuni coloidale mai mici de
0,002 mm: mica, hidromice, illitul [i interstratifica]iile sale, sericitul. Serecitul ia
na[tere `n urma proceselor de alterare hidrotermal\ [i con]ine peate 7% K2O.
Hidromica con]ine 6,5 8,5% K2O. Ilitul con]ine 2.8 6.5% K2O func]ie de
gradul de alterare.
Vermiculitul este mineral argilos cu re]ea extensibil\ ce se formeaz\ prin
alterarea biotitului [i se caracterizeaz\ printr-o pronun]at\ substitu]ie izomorf\ a
ionilor de Si din tetraedre cu cei de Al, iar a celor de Al din octoedre cu Mg.
Vermiculitul are capacitate mare de fixare sau sorb]ie a cationilor de
K+ [i NH+4 provenite din `ngr\[\minte sau alte surse. El este prezent `n toate
solurile mai ales `n cele acide [i contribuie la m\rirea capacit\]ii de schimb
cationic datorit\ densit\]ii mari a sarcinilor negative aflate `n interiorul
particulelor.
Montmorilonitul prezint\ o structur\ cristalochimic\ ordonat\, cu un
deficit de sarcin\ mai sc\zut, iar capacitatea de schimb cationic nu dep\[e[te
100 me / 100 g sol. Distan]a dintre foi]e este variabil\ `n func]ie de gradul de
hidratare al mineralului. Acest mineral se disperseaz\ puternic `n ap\, suprafa]a
specific\ poate atinge valori de 800 m2 / g.
Montmorilonitul confer\ solului o mare plasticitate, coeziune, gonflare `n
perioada umed\ [i contrac]ie `n perioada secetoas\ a anului. ~n orizontul superior
al profilului de sol, mineralele de tip montmorilonit confer\ solului rezisten]\
mare la eroziunea prin ap\ [i la efectuarea lucr\rilor mecanice.

27

Mineralele argiloase dimorfice de tip 1:1 au o structur\ de baz\ alc\tuit\

dintr-un strat de tetraedri de SiO4 [i unul de octoedri de AlO2(OH)4. Foi]ele sunt
legate prin pun]i de H, distan]a dintre foi]e fiind de 7A. Ele pot re]ine un numr
mic de ioni numai pe suprafe]ele de ruptur\ sau clivaj. Dintre acestea men]ion\m:
Caolinutul, Halloysitul [i Metahalloysitul.
Caolinitul Al4[Si4O10](OH)8 are, studiat la microscopul electronic,
form\ de plachete hexagonale `n particule de 0.2 2 m. Particulele caolinit sunt
neexpandabile (distan]a dintre foi]e este fix\ - 7A) iar re]eaua este rigid\.
Capacitatea de schimb cationic este mic\ (5 15 me / 100 g) din cauza re]inerii
ionilor numai pe suprafa]a exterioar\ a particulelor. Anionii fosfat (PO43-) [i
sulfat (SO42-) sunt u[or re]inute la sarcinile libere pozitive a ionilor de aluminiu
aflate la exteriorul particulelor de Caolinit.
Allofanele sunt aluminosilica]i hidrata]i (amorfi fa]\ de razele X) [i/sau
amestecuri dispersate de geluri de silice [i hidroxizi de aluminiu cu o compozi]ie
chimic\ variabil\, raportul SiO2 / Al2O3 fiind de 0.5-2.4.

2.4. Materialul parental

Este reprezentat de materialul mineral detritic sau materialul organic din
care s-a dzvoltat profilul de sol. Compozi]a mineralologic\ [i chimic\ a rocii din
care provine materialul parental poate fi identic\ sau diferit\ fa]\ de roca
subiacent\ (situat\ la baza profilului de sol).
Prin dezagregarea [i alterarea rocilor rezult\ un material afnat [i poros,
permeabil pentru ap\ [i aer, dar care posed\ [i capacitatea de re]inere a apei
datorit\ prezen]ei mineralelor secundare argiloase (Parichi M., 1999).
Materialul parental este constituit din fragmente grosiere de roc\ (scheletul
solului) [i din complexul de alterare format din particule fine de minerale primare
nealterate, minerale argiloase, oxizi [i hidroxizi, s\ruri etc..
Solul, format din materiale parentale diferite, mo[tene[te o anumit\
compozi]ie granulometric\, mineralogic\ [i chimic\. Mo[tenirea mineralogic\
determin\ m\rimea capacit\]ii de schimb ionic [i un anumit grad de selectivitate a
ionilor din solu]ia solului (Gh. G]\ 1997).
Compozi]ia chimic\ a solului este determinat\ de mineralele sale
constituiente dar difer\ de cea a materialului parental ini]ial prin con]inuturi mai
mari de siliciu (acumulat rezidual), carbon [i azot ca efect al procesului de
bioacumulare. Materialul parental transmite solului minerale de anumite
dimensiuni [i grade de alterare. ~n procesul de formare a solului, prin alterare, se
elibereaz\ cantit\]i diferite de elemente din structura cristalo-chimic\ a
mineralului; intensitatea cu care se elibereaz\ aceste elemente scade odat\ cu
mic[orarea con]inutului aceastor elemente aflate la periferia particulelor minerale.
Materialul parental transmite solului [i un anumit poten]ial de solubilizare
al elementelor (Gh. G]\, 1997). Prin solubilizarea selectiv\ se elibereaz\ `n
solu]ia de alterare cantit\]i variabile de elemente nutritive `n func]ie de cantitatea
total\ de elemente din solu]ie (cea adsorbit\, chelatizat\ sau cuprins\ `n structura
mineralului). Ionii elibera]i pot fi absorbi]i de sitemul radicular al plantelor sau

Pedologie agricol\
pot fi `ndep\rta]i de c\tre curentul descendent al apei care str\bate solul sau
materialul parental supus solific\rii.
Depunerile eoliene [i aluvionare determin\ re`nnoirea materialului parental
[i men]inerea solurilor `n stadii incipiente de formare [i evolu]ie.

CAPITOLUL III
MATERIA ORGANIC| DIN SOL

3.1. Constituien]i organici ai solului

Toate organismele vegetale [i animale care tr\iesc `n sol formeaz\
componenta vie a acestuia sau edafonul solului.
Edafonul microorganic este alc\tuit din microflora (bacterii, actinomicete,
fungi, alge) [i microfauna (protozoare nematozi).
Edafonul macroorganic este reprezentat de sistemul radicular al tuturor
speciilor vegetale ancorate `n sol prin sistemul lor radicular [i de macrofauna
solului (rme, insecte, animale vertebrate).
Materia organic - inclusiv substan]ele humice este un element
definitoriu al solului constituind criteriul fundamental al diferen]ierii solului de
materialul parental.
Materia organic este alc\tuit\ dintr-o mare varietate de materiale organice
care pot fi `mp\r]ite `n dou\ mari categorii:
1. totalitatea organismelor vii (edafonul solului)
2. materia organic\ moart\
Materia organic\ moart\ este frac]iunea organic\ a solului care include
reziduurile de plante [i animale aflate `n diferite stadii de descompunere, celulele
organismelor din sol [i substan]ele specifice solului sintetizate sau transformate de
c\tre microorganisme. Frac]iunea de materie organic\ moart\ nehumificat\ se
compune din lignine, celuloze, proteine, zaharuri, gr\simi, substan]e tanante,
ceruri, etc.
Prin procesul de humificare a substan]elor organice are loc formarea
humusului care este, prin urmare, un produs natural rezultat din degradarea
biologic\ a resturilor organice [i este alc\tuit dintr-un amestec de mai multe
substan]e.

3.1.1. Edafonul solului totalitatea organismelor vii

Bacteriile sunt microorganisme vegetale procariote (cu structur\ simpl\ f\r\ organite interne). Celulele bacteriilor pot avea form\ sferic\ (coci) de
bastona[e (bacili) sau spiralat\ (spirili). M\rimea lor variaz\ `n mod frecvent
`ntre 0,5 [i 1,5 microni. Num\rul cel mai mare de bacterii se `nregistreaz\ `n
partea superioar\ a solului, zonele cele mai populate fiind cele din imediata

29

vecin\tate a r\d\cinilor [i mai cu seam\ `n rizosfer\. Ele prefer\ condi]ii de

reac]ie a solului slab acid\, neutr\ [i slab alcalin\.
Bacteriile se pot dezvolta `n prezen]a oxigenului (bacterii aerobe) sau `n
lipsa acestuia (bacterii anaerobe). Dup\ modul de nutri]ie bacteriile pot fi:
a) autotrofe [i b) heterotrofe.
Fungii sau Ciupercile sunt microorganisme heterotrofe predominant aerobe
care tr\iesc ca saprofite pe resturi organice sau ca parazite pe plante prefernd un
mediu acid.
Ciupercile sunt considerate copii p\mntului (Sattler Westinghausen,
1994) deoarece apar]in sistemului metabolic al solului, f\r\ rela]ie proprie cu
lumina (fructifica]iile dispar la scurt timp dup\ contactul cu lumina).
Activitatea unor ciuperci are efect bactericid prin produ[ii antibiotici
specifici (penicilina, streptomicina); alte ciuperci dau na[tere pe r\d\cinile
plantelor verzi unor forma]iuni de simbioz\ denumite micorize `n cadrul c\rora
ciuperca folose[te de la plante hidra]ii de carbon iar planta prime[te azot [i unele
elemente nutritive mobilizate de c\tre ciuperci.
Algele sunt microorganisme unicelulare sau pluricelulare, cu form\
filamentoas\, lamelar\ sau tridimensional\. Ele sunt fotosintetizatoare, `n
citoplasma celular\ avnd cromatofori dintre care predomin\ pigmen]ii
clorofilieni. ~n sol se `ntlnesc alge verzi (`n partea superioar\ a solurilor
neinundabile [i cu reac]ie acid\) alge verzi-albastre (mai frecvente `n paji[ti), alge
galbene-verzui [i alge diatomee (predominante `n solurile din livezi). Prezente `n
partea superioar\ a profilului de sol (0-10cm), algele sintetizeaz\ [i acumuleaz\
materia organic\ utiliznd pentru aceasta substan]e minerale, uneori concurnd
plantele la asimilarea compu[ilor de azot.
Algele au un rol `nsemnat `n formarea elementelor structurale hidrostabile
din sol datorit\ mucilagiilor vscoase pe care le elibereaz\.
Animalele vertebrate cele mai r\spndite `n sol sunt C`rti]a (Talpa
europea), H`rciogul (Cricetus cricetus), {oarecele de cmp (Microtus arvalis) [.a.
Aceste mici animale sap\ numeroase galerii cu diametrul cuprins `ntre 3 [i
10 cm prin care transport\ spre ad\posturile lor cantit\]i de produse vegetale. ~n
acest mod se realizeaz\ [i un tranzit intens de material p\mntos din orizonturile
mijlocii [i inferioare ale solului spre partea superioar\.
Prezen]a acestor galerii denumite crotovine este caracteristic\ solurilor
cu textur\ mijlocie din zonele de step\ [i silvostep\.
Crotovinele `n care se observ\ prezen]a unui material de culoare `nchis\
provenit din orizonturile bogate `n humus se numesc melanocrotovine, iar cele
umplute cu material deschis la culoare, adus din orizonturile inferioare, se numesc
leucocrotovine.
Activitatea animalelor vertebrate din sol determin\ `n timp amestecarea
profund\ [i intens\ a solului [i implicit atenuarea limitelor dintre orizonturile
pedogenetice.
Rmele, `n macrofauna solului, sunt unele dintre cele mai importante specii
ce contribuie la `mbun\t\]irea st\rii de fertilitate. Dintre acestea cele mai
r\spndite sunt Lumbricus terestris [i Allobophara caliginosa, num\rul de

Pedologie agricol\
exemplare prezente `n sol variaz\ `ntre 30 [i 300 / m2 (`n solurile bogate `n
materie organic\) cu o mas\ total\ cuprins\ `ntre 110 [i 1100 kg / ha.
Rmele pot ingera o cantitate de sol de pn\ la de treizeci de ori mai mare
dect masa corpului lor. Cantitatea de sol ingerat\ de c\tre rme `n decursul unui
an poate ajunge pn\ la 50-100 to / ha.
Re]eaua de canale sau galerii formate prin activitatea rmelor poart\
denumirea de cervotocine iar masa de materie organic\ [i de sol trecut\ prin
corpul rmelor poart\ denumirea de coprolite [i au aspectul unui sirag de
m\rgele cu un con]inut mai bogat `n materie organic\ [i bacterii dect solul din
preajm\. Contribu]ia major\ a rmelor la `mbun\t\]irea st\rii de fertilitate a
solului se realizeaz\ prin faptul c\ ele impregneaz\ materialul tranzitat cu enzime
digestive [i microflor\ intestinal\ iar, dup\ moarte, `ns\[i corpurile lor constituie
o surs\ de elemente nutritive pentru plante. Galeriile rezulate din activitatea
rmelor m\resc aera]ia [i drenabilitatea ([i implicit infiltra]ia apei din sol),
reduc gradul de compactare a solului [i `mbun\t\]esc stabilitatea structurii.
Existen]a galeriilor poate avea [i efecte negative prin faptul c\ m\rirea
permeabilit\]ii duce la intensificarea procesului de infiltrare a substan]elor
poluante `n pnza freatic\, proces par]ial diminuat de prezen]a coprolitelor care au
o bun\ capacitate de adsorb]ie a substan]elor poluante. Rmele au cea mai mare
r\spndire `n solurile cu textur\ mijlocie (cele nisipoase fiind abrazive) cu pH-ul
de 5,5-8,5, con]inut de s\ruri solubile sc\zut [i cu chimizare (`ngro[are, erbicide)
moderat\.
Compu[ii organici de fotosintez\ ai plantelor verzi constituie sursa
principal\ de materie organic\ din sol. Cantitatea de materie organic\ din sol.
Cantitatea de materie organic\ alc\tuit\ din r\d\cini [i alte resturi vegetale
(frunze, tulpini, fructe) ce cad pe suprafa]a solului variaz\ func]ie de diferi]i
factori ajungnd pn\ la 100-200 t/ha `n zona ecuatorial\. Pe terenurile cultivate
cu frecvente lucr\ri ale solului, resturile vegetale sunt `ncorporate an de an `n
masa solului.
Pe terenurile necultivate se formeaz\ la suprafa]a solului, acumul\ri de
resturi organice stratificate de-a lungul anilor, acumul\ri care poart\ denumirea de
litier\. ~n func]ie de persisten]a masei de materie organic\ pe sol, litiera poate
avea difirete grosimi; astfel `ntlnim litier\ de p\dure, litier\ de mu[chi, litier\ de
ierburi.
Litiera de p\dure, func]ie de componen]a floristic\ a arealului forestier,
constituie elementul de origine al resturilor organice [i, implicit al proceselor de
formare a humusului.
Astfel, sub p\durile de stejar se formeaz\ o litier\ din produse u[or
degradabile ce se descompun intens formnd un humus bogat `n Ca (mull calcic),
sub p\durile de fag se formeaz\ acizi solubili [i un humus grosier foarte acid.
Litiera de sub p\durile de conifere se biodegradeaz\ lent din cauza prezen]ei unor
substan]e rezistente la alterare (cu efecte inhibitoare asupra unor microorganisme)
[i d\ na[tere, asemeni litierei de fag, unui humus grosier [i foarte acid.
Litiera de mu[chi se formeaz\ pe terenuri umede denumite popular
tinoave fiind constituite [i din ierburi higrofile, esen]e lemnoase moi (arin,

31

salcie, plop [i diferite specii de subarbu[ti). Aceast\ litier\ poate ap\rea [i insular
pe v\i cu umezeal\ persistent\ [i ochiuri de mla[tin\, uneori putnd forma un
material turbos.
Litiera ierboas\ se formeaz\ `n paji[ti [i con]ine multe resturi vegetale [i o
faun\ foarte variat\.
Fixarea plantelor `n sol realizat\ prin p\trunderea r\d\cinilor are un efect
fizic dar [i un efect chimic.
La nivel radicular are loc, prin respira]ie, eliminarea CO2 [i, `n urma
schimbului ionic implicat `n nutri]ia plantelor, elaborarea ionilor de H+ sau a
anionilor (oxalat, tartrat, citrat) care favorizeaz\ alterarea mineralelor.
R\d\cinele plantelor superioare cresc, se dezvolt\ [i r\mn `n sol (dup\
`ncheierea ciclului de vegeta]ie) constituind sursa principal\ de carbon [i energie
pentru microorganisme. Ac]iunea benefic\ a r\d\cinilor `n sol se materializeaz\ [i
prin aceea c\ favorizeaz\ formarea agregatelor structurale, c\ `mbun\t\]e[te
circula]ia apei [i aerului prin canalele explorate, c\ favorizeaz\ structurarea
solului datorit\ num\rului mare de microorganisme prezente `n exudatele
r\d\cinilor [i c\ influen]eaz\ nutri]ia mineral\ a microorganismelor care, la
rndul lor, influen]eaz\ nutri]ia mineral\ a plantelor. ~n sfr[it, `n rizosfer\ (1-2
mm `n jurul r\d\cinilor active) valorile pH-ului sunt de zeci de ori mai mici dect
`n sol.

3.2.Compozi]ia chimic\ a materiei organice din sol

Resturile organice proaspete se g\sesc la suprafa]a solului sau `ncorporate
dispersat `n masa solului [i au o compozi]ie alc\tuit\ din substan]\ uscat\ (1040%) [i ap\ (60-90%).
~n compozi]ia chimic\ elementar\ a substan]ei uscate din resturile organice
proaspete predomin\ carbonul (44%), urmat de oxigen (40%), hidrogen (8%) [i
elemente minerale (Ca, Mg, Fe, K, P, S, etc.) 8%.
Resturile organice proaspete con]in - `n substan]\ uscat\ - zaharuri [i
amidon (15%), hemiceluloz\ (10-30%), celuloz\ (20-50%), lignin\ (1030%),
gr\simi, ceruri [i tanimuri (1-8%) [i proteine solubile (1-15%).
Componen]ii din ]esuturile resturilor organice `ncep s\ se descompun\
simultan, odat\ cu `ncorporarea `n masa solului. Rezisten]a la descompunere a
grupelor de substan]\ organic\ este diferit\: scade de la lignin\ la gr\simi ceruri,
celuloz\, hemiceluloz\, protein\, zaharuri, amidon, etc..
Ca urmare a proceselor de transformare, con]inutul relativ (%) de substan]e
organice din reziduul humificat difer\ de cel ini]ial (vezi tabelul 3.1.).

Componentul
Celuloza
Hemiceluloza
Lignin\

Tabelul 3.1.
Con]inutul relativ (%)
~n ]esutul plantelor
~n rezidul humificat
20-40
2-10
15-25
0-2
10-30
35-50

Pedologie agricol\
Protein\
Gr\simi, ceruri

1-15
1-8

28-53
1-8

3.3. Frac]iuni humice

Substan]ele humice sunt substan]e organice de culoare `nchis\, specifice
solului, care provin din transformarea (descompunere [i sintez\) substan]elor
nehumice: organismele vegetale [i animale, produ[ii de descompunere a acestora
[i produ[ii metabolismului microbian.
Substan]ele humice se grupeaz\ `n dou\ categorii:
a)substan]e humice solubile `n solu]iile alcaline acizii humici;
b) substan]e humice insolubile `n solu]iile alcaline huminele.
Acizii humici sunt compu[i macromeleculari afla]i `n stare de dispersie
coloidal\ [i rezult\ din policondensarea produselor intermediare de
descompunere. Ei au o structur\ policiclic\ cu grup\ri principale carboxilice
(- COOH) [i fenolice (- OH) se `ntlnesc `n sol `n diferite grade de polimerizare.
Principalii reprezentan]i ai acizilor humici sunt acizii fulvici [i acizii humici.
Acizii fulvici sunt frac]iuni de substan]\ humic\, solubili `n solu]ii alcaline
diluate [i nu precipit\ la adaos de acizi minerali.~n solu]ie, acizii fulvici au o
culoare deschis\ (galben `n diferite nuan]e). Ei se deosebesc de acizii huminici
prin con]inutul mai mic de carbon (43-52%) [i azot (1.9-2.5%), con]inutul mai
mare de oxigen (40-48%), aciditatea mai ridicat\ (pH 2.62.8) [i gradul mai redus
de condensare (greutatea molecular\ 20009000).
~n sol acizii fulvici se g\sesc att `n stare liber\ ct [i `n leg\turi cu
hidroxizii de fier [i aluminiu sub form\ de compu[i organo minerali de tip
chelat (C. P\unescu, 1976). Grup\rile ce con]in azot au o mare afinitate pentru
unele elemente tranzi]ionale, cum ar fi Cu [i Ni cu care formeaz\ combina]ii
complexe (Gh. Lixandru, 1997). Datorit\ solubilit\]ii mari [i reac]iei foarte
puternic acide, acizii fulvici determin\ alterarea intens\ a mineralelor din sol
(C. Te[u, 1993).
Acizii huminici reprezint\ o por]iune a substan]elor humice din sol avnd o
culoare `nchis\, fiind solubili `n solu]ii alcaline diluate [i precipitnd la adaos de
acizi minerali [i `n extract.
Acizii huminici au o culoare `nchis\, sunt solubili `n solu]ii alcaline,
diluate [i `nsolubile `n alcool. Forma sferic\ [i dimensiunile coloidale confer\
rezisten]a la alterare. Ei posed\ grup\ri func]ionale oxidril-fenolice
(-OH),
carboxilice (-COOH) [i aminice (-NH2 , -NH) iar greutatea lor molecular\ este
foarte mare (10 000 100 000). Caracterul lor acid este determinat de grup\rile
hidroxil fenolice [i carboxilice.
Huminele sunt polimeri cu un grad avansat de condensare [i reprezint\
frac]iunea stabil\ a substan]elor humice din sol, au o culoare neagr\ [i sunt
insolubile `n ap\, acizi, solu]ii alcaline [i alcooli. Ele formeaz\ cu argila complexe

33

organo-minerale foarte stabile; leg\turile lor cu silica]ii secundari pot fi distruse

prin tratarea repetat\ a solului cu HNO3-2n [i NaOH-0.1n . Substan]ele humice
rezultate `n urma acestui tratament au un con]inut mai mare de oxigen [i hidrogen
dect acizii huminici liberi: molecula lor, fiind mai simpl\, reac]ioneaz\ mai
intens cu partea mineral\ a solului. Vrsta medie a huminelor este cuprins\ `ntre
5 000 [i 10 000 de ani.

3.4. Raportul Carbon / Azot (C / N)

Raportul C/N este o constant\ compozi]ional\ a solului care reflect\
con]inutul de carbon [i de azot din acizii humici (N. Bucur, 1997) precum [i
raportul dintre aceste elemente. Valoarea acestui raport se calculeaz\ dup\
formula:

C/N =

%C
% Nt

unde %C reprezint\ procentul de carbon organic iar %Nt con]inutul procentual de

azot total.
~n studiile pedologice raportul C/N se calculeaz prin `mp\r]irea num\rului
de atomi gram de carbon la num\rul de atomi gram de azot dup\ formula:
C/N = 12C/14N. Raportul C/N este indice pedogenetic sintetic folosit, al\turi [i
de alte caracteristici chimice ale solului, la stabilirea tipului de humus forestier
(tab.3.2.).
Tabelul 3.2.
Varia]ia valorii Raportului C/N la diferite tipuri de humus (I.C.P.A.
Bucure[ti 1994)
Tipul de
Mull calcic Mull acid
humus
Raportul C/N
< 15
16 - 19

Mull Moder

Moder

Humus brut

20 - 22

23 - 26

> 27

~n orizonturile superioare ale profilului de sol (unde con]inutul de N total

este de cele mai multe ori egal cu con]inutul frac]iunii de N organic), raportul C/N
exprim\ aproape exact rela]ia dintre elementele Carbon [i Azot `n cadrul materiei
organice. ~n orizonturile inferioare (unde se `nregistreaz\ o cre[tere a con]inutului
de amoniu (NH4 neschimbabil [i schimbabil) se constat\ o descre[tere a valorii
raportului C/N. ~n aceste condi]ii, pentru ob]inerea unui calcul corect al raportului
C/N se va stabili mai `nti valoarea exact\ a lui N total [i valoarea lui NH4
neschimbabil [i schimbabil (Irina Vintil\, 1986).
Raportul Carbon:Azot n corpurile microorganismelor care descompun
materie organic\ este `n medie de 5:1 la bacterii, de 6:1 la actinomicete [i de 10:1
la fungi (ciuperci). Din cantitatea total\ de carbon folosit\, circa o treime este
cheltuit\ pentru sintetizarea masei microorganismelor iar circa dou\ treimi se
elimin\ prin respira]ie [i procese metabolice.

Pedologie agricol\
Experien]a a dovedit c\ la adaosul de resturi organice `n sol, se declan[eaz\
o cmpeti]ie `ntre plantele cultivate [i microorganisme pentru azotul mineral din
sol, ceea ce - prin consecin]\ - impune obligativitatea ca, la `ncorporarea resturilor
organice `n sol, s\ se ]in\ seama de cantitatea de resturi vegetale din sol la
momentul `ncorpor\rii [i de valoarea raportului C/N.
Cunoscnd raportul C/N din materia organic\ humificat\ [i cel din materia
organic\ netransformat\ (inclusiv cel din corpul microorganismelor), la calculul
necesarului de `ngr\[\minte cu azot se va avea `n vedere obiectivul contracar\rii
concuren]ei dintre plantele cultivate [i microorganismele din sol pentru azotul
mineral.

3.5. Raportul acizi huminici(AH): acizi fulvici(AF)

~n frac]iunea substan]elor humice, raportul dintre acizii huminici [i acizii
fulvici constituie un indicator caracteristic diferitelor tipuri de sol.
Astfel, solurile luvice [i spodosolurile care s-au format `ntr-un climat umed
[i excesiv de umed sub influen]a vegeta]iei forestiere (foioase sau conifere) a
culturilor agricole sau a paji[tilor secundare, soluri cu o reac]ie acid\ (pH<5.7) [i
cu un grad de satura]ie `n baze sub 70%, valoarea raportului AH/AT este mai
mic\ de 0.75. Solurile bilane, chiar dac\ s-au format `ntr-un climat mai secetos [i
sunt saturate `n cationi bazici, au o valoare a raportului AH/AF de 0.75-1.25 ca [i
solurile cu o reac]ie moderat acid\ pn\ la slab alcalin\ [i un grad de satura]ie `n
baze mai mare de 70%. Valorile frecvent subunitare ale raportului AH/AT
reflect\ condi]iile hidrotermice ale zonei solurilor b\lane caracterizate prin
varia]ii mari ale umidit\]ii (de la umiditate accentuat\ la usc\ciune `naintat\) fapt
ce favorizeaz\ polimerizarea acizilor huminici [i trecerea lor `n humine (N.
Florea, 1970).

3.6. Tipuri de humus

Humusul din solurile agricole [i, mai cu seam\, din cele forestiere se
prezint\ sub o mare diversitate de tipuri [i subtipuri (Duchofaer, 1960). Kubiena
(1953) citat de Lixandru (1997) a denumit diversele tipuri de humus forme de
humus deoarece ele se disting [i se separ\ `n primul rnd morfologic.
Prin urmare formele de humus se diferen]ieaz\ `ntre ele `n primul rnd pe
criteriul `nsu[irilor morfologice [i micromorfologice ale orizonturilor cu humus [i
`n al doilea rnd, pe criteriul `nsu[irilor chimice, fizice [i biologice.
Criteriile morfologice se refer\ la grosimea orizontului organic (O), la
succesiunea [i corterele morfologice a orizonturilor [i suborizonturilor cu humus,
la gradul de descompunere a materiei organice [i la gradul de amestecare a
materiei organice cu materia mineral\.
Criteriile chimice [i biochimice se refer\ la indicele C/N. la raportul
dintre acizii humici [i fulvici, la rezisten]a diferitelor frac]iuni la extrac]ia cu
anumi]i reactivi.

35

Principalele forme de humus din sol, `n ordinea descrescnd\ a humific\rii

sunt: MULLUL, MODERUL [i MORUL (humusul brut).
Humusul Mull este format din materie organic\ complet humificat\ [i,
ca urmare a activit\]ii biologice intense de transformare a resturilor organice sub
ac]iunea rmelor [i bacteriilor, intim amestecat\ cu partea mineral\ a solului.
Aceast\ form\ de humus se `ntlne[te `n zone cu clim\ cald\ [i semiumed\ sau
umed\, `n soluri bogate `n substan]e nutritive [i condi]ii echilibrate de aera]ie [i
umezire.
~n solurile de p\dure, sub frunzele nedescompuse (Ol) se g\se[te un strat
sub]ire [i discontinuu de litier\ `n curs de humificare. Aici `ntre orizontul de
acumulare a materiei organice humificate (A) [i orizontul organic (O) exist\
o puternic\ discontinuitate; trecerea `ntre orizontul A [i orizontul subiacent este
treptat\.
Mullul calcic se formeaz\ prin transformarea materiei organice din masa
solului, sub o vegeta]ie ierboas\, pe un material bogat `n elemente bazice [i `n
condi]ii de clim\ semiarid\ sau semiumed\ [i este caracteristic orizonturilor A
din Molisoluri [i Soluri molice. Acest humus este intim amestecat cu partea
mineral\ a solului formnd complexe argilo-humice, are o culoare negricioas\,
reac]ie neutr\ sau slab alcalin\, greutate molecular\ mare, raportul C/N situnduse `ntre 8 [i 12.
Mullul forestier se formeaz\ prin transformarea resturilor organice [i
ierboase [i a litierei de la suprafa]a solului, pe roci f\r\ CaCO3 pe o vegeta]ie
forestier\ `n condi]ii de clim\ semiumed\ [i umed\. ~n soluri cu mult forestier
succesiunea orizonturilor din partea superioar\ a profilului poate fi Ol A sau
Ol (Oh) A.
Mullul forestier are culoarea brun\ sau brun-negricioas\, reac]ie moderat
acid\, grad de satura]ie `n baze de 20-60% [i raport C/N `ntre 12 [i 15.
Humusul Moder. Materia organic\ este `ncorporat\ `n solul mineral, fapt
pus `n eviden]\ de limita neconturat\ `ntre orizontul organic O [i orizontul A,
de inexisten]a procesului de formare a complexului argilo-humic [i de prezen]a
unei microstructuri alc\tuite din microagregate organice [i particule minerale.
Orizontul organic cuprinde toate cele trei suborizonturi (Oe, Of [i Oh) cu o
tranzi]ie treptat\ spre orizontul A (gros de doar 15-20 cm) iar trecerea de la
orizontul "A la orizontul subiacent este net\.
Humusul Moder are un con]inut ridicat de lignine [i alte produse
intermediare, un raport C/N `ntre 15 [i 25, o valoare subunitar\ a raportului acizi
humici / acizi fulvici [i o reac]ie pH puternic acid\. ~n solurile cu humus
Moder lipsesc rmele din cauza con]inutului sc\zut de proteine a resturilor
organice [i a condi]iilor de clim\: solurile `nghea]\ pe toat\ grosimea mai ales
cele superficiale.
Humusul brut (Morul) este un humus forestier format din frunze de
R\[inoase stratificate la suprafa]a solului, aflate `n diferite grade de transformare
(Ol, Oh, Of) [i care se separ\ tran[ant de solul mineral. El se formeaz\ `n climate
reci [i umede cu arborete de r\[inoase, pe roci acide, s\race `n elemente nutritive;
la formarea lui contribuind p\tura vie a solului reprezentat\ de Vacciunmmyrtilus

Pedologie agricol\
[i alte specii din familia Ericaceae; transformarea materiei organice este f\cut\
`ndeosebi de ciuperci cu o participare foarte slab\ a mezofaunei.
Humusul brut este puternic acid, slab saturat `n baze (<15%), s\rac `n
elemente nutritive, raportul C/N are valori cuprinse `ntre 30-40; con]inutul ridicat
de acizi solubili [i dispersa]i coloidal `n solu]ia solului determin\ alterarea intens\
(distruc]ia) silica]ilor primari. P\tura groas\ de humus brut `mpiedic\ aera]ia
solului [i p\trunderea apei.

CAPITOLUL IV
PROPRIET|}ILE FIZICE ALE SOLULUI
Propriet\]ile fizice ale solului au influen]\ major\ asupra modului `n care
solul func]ioneaz\ `n cadrul unui ecosistem. Cre[terea [i dezvoltarea plantelor, ct
[i regimul apei [i a solu]iei solului sunt intens legate de propriet\]ile fizice ale
acestuia. Culoarea solului, textura, structura [i celelalte propriet\]i fizice sunt
criterii `n clasificarea diferitelor tipuri de sol.
Textura solului define[te m\rimea particulelor de sol `n timp ce structura
acestuia face referiri la modul `n care aceste frac]iuni sunt dispuse `mpreun\,
definind natura sistemului de pori [i canale `n sol.
Materia organic\ ac]ioneaz\ ca un liant `ntre particulele individuale de sol,
determinnd formarea unor grup\ri sau agregate de sol.
Solul este un sistem complex, constituit din faz\ solid\, lichid\ [i substan]e
gazoase, `n care faza lichid\ [i gazele ocup\ spa]iile poroase dintre particulele
solide.
Propriet\]ile fizice fac referire direct\ asupra naturii fazei solide a solului,
cu impact asupra regimului de ap\ [i aer `n sol.
~mpreun\, structura [i textura solului ajut\ la determinarea capacit\]ii de
aprovizionare cu nutrien]i a fazei solide a solului [i a capacit\]ii solului de a re]ine
[i conduce apa [i aerul necesare activit\]ii radiculare a plantelor.
De asemenea, propriet\]ile fizice ale solului dau indica]ii asupra modului
de prelucrare mecanic\ a acestuia, ct [i asupra eroziunii.

4.1. Compozi]ia granulometric\ a solului

Faza solid\ a solului ocup\ aproximativ 50 % din volumul acestuia, fiind
constituit\ din substan]e `n stare de dispersie molecular\ [i ionic\, coloidal\ [i
grosier\. Textura solului face referire la m\rimea [i propor]ia particulelor
(frac]iunilor granulometrice) ce alc\tuiesc solul, excluznd substan]ele `n stare
molecular\ [i ionic\, precum [i humusul.
4.1.1. Sisteme de frac]iuni granulometrice

37

Particulele cu dimensiuni cuprinse `ntre anumite limite au propriet\]i

specifice, formnd o categorie de particule (grupe) sau frac]iuni granulometrice.
Cu ct gradul de m\run]ire este mai avansat, cu att suprafa]a [i num\rul
particulelor este mai mare.
~n definirea texturii solului sunt folosite numai frac]iunile granulometrice
de nisip, praf [i argil\.

Num\rul [i suprafa]a particulelor `n func]ie de gradul de m\run]ire

(Gr. Obrejanu, St. Puiu, 1972)
Categoria de
particule
Nisip grosier
Nisip fin
Praf
Argil\

mm
2,0 - 0,2
0,2 - 0,02
0,02 - 0,002
> 0,002

Suprafa]a total\ a
particulelor
1 g/cm3
90 - 720
11 - 23
720 - 46000
24 - 91
46000 - 5776000
91 - 454
5776000 - 90260853 454 - 8000000
Nr. particule/g

La stabilirea grupelor de particule sunt utilizate diferite sisteme de

clasificare.
Sistemul ATTEBERG
Argil\
Praf
0,002
Nisip fin
0,2
Nisip grosier
2,0
Pietri[
20
Pietre
200
Bolovani

0,002 mm
..... 0,002 mm
..... 0,02 mm
..... 0,2 mm
..... 2,0 mm
.....
20 mm
> 200 mm

Sistemul KACINSKI
Argil\
Praf: fin
Praf mediu
Praf mare
Nisip fin

0,001 mm
..... 0,001 mm
..... 0,005 mm
..... 0,01 mm
..... 0,05 mm

0,005
0,01
0,05
0,25

Pedologie agricol\
Nisip mediu
Nisip grosier
Pietri[
Pietre

0,50
1,0
3

..... 0,25 mm
..... 0,50 mm
..... 1,0 mm
..... > 3,0 mm

Sistemul AMERICAN
Nisip
2,00
Praf
0,05
Argil\

..... 0,05 mm
..... 0,002 mm
> 0,002 mm

Separarea `n diferite categorii de particule s-a f\cut ]innd seama de

principalele lor `nsu[iri:
Pietrele [i pietri[ul - nu re]in apa deoarece, indiferent de modul de a[ezare
(afnat sau `ndesat), spa]iile mari ce r\mn `ntre ele fac ca apa s\ se infiltreze u[or
`n profunzime.
Nisipul este alc\tuit din cuar] peste 50 %, feldspa]i 10 - 15 %, muscovit 10
- 15 % la care se adaug\ magnetit, calcit, cochilii [i sf\rm\turi de cochilii,
minerale diagenetice. Datorit\ alc\tuirii sale, nisipul este foarte permeabil.
Datorit\ acestor `nsu[iri, el favorizeaz\ p\trunderea `n sol a apei, aerului [i a
r\d\cinilor plantelor.
Praful. Datorit\ diametrului mai mic dect `n al nisipului 0,02 - 0,002 mm,
praful re]ine destul de bine apa, fiind totodat\ mai pu]in permeabil pentru ap\ [i
aer. Capacitatea de re]inere a substan]elor nutritive este mai bun\ dect `n cazul
nisipului, imprimnd totodat\ o coeziune moderat\ solului.
Argila este foarte activ\ din punct de vedere fizico-chimic, datorit\
gradului ridicat de dispersie ct [i complexit\]ii chimico-mineralogice. Coloidul
de argil\ prezint\ o capacitate de absorb]ie mare, putnd astfel re]ine diferi]i
cationi. Permeabilitatea pentru ap\ este redus\, astfel `nct `n prezen]a apei argila
devine plastic\ [i lipicioas\, iar `n lipsa acesteia, se contract\ determinnd apari]ia
`n sol a cr\p\turilor. Argila este constituit\ din particule foarte fine de minerale
argiloase la care se asociaz\ sescvioxizi de fier [i aluminiu [i particule de silice
secundar\ hidratat\. Pe baza con]inutului procentual de argil\, praf [i nisip se
define[te textura ca proprietate ce indic\ gradul de fine]e a particulelor solide cu
pn\ la 2 mm ce intr\ `n alc\tuirea solului.
4.1.2. Clasele de textur\
~n mod obi[nuit, `n soluri se reg\sesc toate cele trei frac]iuni
granulometrice ce particip\ `n definirea texturii. ~n analiza texturii pe diferite
profiluri de sol se eviden]iaz\ oscila]ii mari sub aspectul celor trei categorii de
particule, astfel `nct `n func]ie de con]inutul procentual al acestora solurile sunt
grupate `n clase texturale, denumite [i specii de textur\.
C.D. Chiri]\ (1955) stabile[te pentru solurile din Romnia 6 clase texturale
pe baza con]inutului procentual ale fiec\rei frac]iuni granulometrice.
Categorii de soluri dup\ con]inut `n nisip, praf [i argil\

39

Textura
(categoria)
Sol nisipos
Sol nisipo-lutos
Sol luto-nisipos
Sol lutos
Sol luto-argilos
Sol argilos

Argil\ %
0-5
10 - 20
15 - 30
25 - 37
35 - 45
> 50

Praf %
0 - 10
10 - 20
10 - 35
15 - 40
20 - 45
20 - 45

Nisip %
> 90
60 - 80
40 - 70
30 - 55
20 - 45
5 - 30

Pe baza con]inutului de argil\, praf [i nisip, sunt definite cele 6 clase

texturale care sunt utilizate `n studiile pedologice curente.
Stabilirea clasei texturale a unei probe de sol se face [i cu ajutorul unor
diagrame triunghiulare `n func]ie de cele 3 variabile (argil\, praf, nisip). Vrfurile
triunghiului corespund cu 100 % argil\, 100 % praf, 100 % nisip, `n timp ce
bazele opuse unghiului corespund cu 0 % din frac]iunea granulometric\
respectiv\. Pentru determinarea clasei texturale a unei probe de sol se fixeaz\ pe
cele trei laturi ale triunghiului echilateral, procentele cu care fiecare din cele 3
frac]iuni granulometrice particip\ `n definirea texturii, iar din punctele respective
se duc paralele la baza o a frac]iunii granulometrice respetive. Cele 3 paralele se
`ntretaie `ntr-un punct ce indic\ clasa textural\ a solului (probei de sol) analizat
(e).
~n cazul profilelor de sol din zona montan\ este caracteristic prezen]a
frac]iunilor granulometrice cu > 2 mm (scheletul solului), astfel `nct, pe lng\
determinarea texturii este indicat a se men]iona [i con]inutul `n schelet al solului.
C.D. Chiri]\, `n 1974 face o clasificare a solurilor dup\ con]inutul `n
schelet (fragmente de roc\, pietri[, pietre, bolovani):
soluri slab scheletice
soluri moderat scheletice
soluri semischeletice
soluri scheletice
soluri excesiv scheletice

5 % fragmente de schelet
5 - 20 %
25 - 50 %
50 - 75 %
> 75 %

4.1.3. Caracterizarea solurilor dup\ textur\

~n func]ie de con]inutul `n frac]iuni granulometrice, solurile sunt numite
nisipoase, lutoase, argiloase, nisipo-lutoase, luto-argiloase etc.
1. Solurile nisipoase sunt constituite aproape `n `ntregime din nisip [i
prezint\ un con]inut maxim de 12 % praf [i 10 % argil\. Datorit\ acestui aspect,
solurile nisipoase prezint\ permeabilitate mare pentru ap\ [i aer, nu au structur\,
coeziune [i plasticitate, sunt s\race `n humus [i elemente nutritive, se `nc\lzesc
repede [i puternic, sunt spulberate de vnt, prezint\ fertilitate redus\.
2. Solurile nisipo-lutoase sunt constituite din 75 - 85 % nisip. ~n cazul unui
con]inut bun de humus, ele prezint\ o fertilitate ridicat\. Propriet\]ile fizice,
fizico-chimice, mecanice [i biologice sunt bune.

Pedologie agricol\
3. Solurile luto-nisipoase au un con]inut de nisip `ntre 60 - 85 % [i de
maxim 20 % argil\. Pe aceste soluri se dezvolt\ `n condi]ii bune vegeta]ia
forestier\.
4. Solurile lutoase. Cele trei frac]iuni granulomerice, argil\, praf [i nisip
particip\ `n alc\tuirea probei de sol `n cantit\]i aproximativ egale, respectiv 10 30 % argil\, 15 - 32 % praf [i maxim 65 % nisip. Prezint\ o permeabilitate
moderat\ pentru ap\ [i au capacitate de absorb]ie, re]innd astfel substan]ele
nutritive.
5. Solurile luto-argiloase con]in cca 42,5 % argil\ [i cca 15 - 32,5 % praf,
avnd propriet\]i fizico-mecanice bune, asem\n\toare solurilor lutoase.
6. Solurile argiloase. Con]in un minim de 55 % argil\ [i un maxim de 40
% praf [i 45 % nisip. Frac]iunea granulometric\ de argil\ fiind dominant\, aceste
soluri prezint\ o permeabilitate redus\ pentru ap\ [i aer, re]in puternic apa; au o
capacitate de absorb]ie mare, capacitate de schimb cationic ridicat\, plastiticitate
[i aderen]\ puternic\. ~n perioadele cu exces de ap\ `[i m\resc volumul iar `n stare
uscat\ au o contrac]ie puternic\ se lucreaz\ greu, reclam\ un consum mare de
energie fiind denumite "soluri grele". Au o fertilitate ridicat\ iar pentru
`mbun\t\]irea propriet\]ilor fizice, hidrofizice, mecanice [i de aera]ie sunt
necesare m\suri ameliorative: aplicarea de substan]e fertilizante organice, lucr\ri
agrotehnice efectuate la timpul optim, cultivarea `n asolament a plantelor perene
etc.
4.1.4. Textura solului pe profil
~n func]ie de condi]iile pedogenetice, textura solului poate fi uniform\ (cu
mici varia]ii) la nivelul tuturor orizonturile unui profil de sol sau poate prezenta
modific\ri mari de la un orizont la altul.
Solurile din zona de step\ nu prezint\ modific\ri ale texturii, dect `n cazul
`n care formarea [i evolu]ia solului a avut loc pe materiale litologice diferite
textural.
~n cazul solurilor formate [i evoluate `n zona de silvostep\ [i forestier\,
apare la nivelul orizontului B, o cantitate mai mare de argil\ dect `n orizontul
supraiacent A.
Pentru a eviden]ia intensitatea eluvierii [i iluvierii pe profilul de sol, este
utilizat indicele de diferen]iere textural\ (Idt) acesta fiind ob]inut ca raport
procentual dintre argila la nivelul orizontului B [i argila la nivelul orizontului
supraiacent A sau E.
~n func]ie de valorile procentuale ale Idt deosebim:
soluri nediferen]iate textural: Idt 1,0
soluri slab diferen]iate textural: Idt 1,1 - 1,2
soluri moderat diferen]iate textural: Idt 1,2 - 1,4
soluri puternic diferen]iale textural: Idt 1,4 - 2,0
soluri foarte puternic diferen]iate textural: Idt > 2,0
4.1.5. Importan]a texturii solului

41

Este cunoscut faptul c\ solul care apar]ine unei clase texturale se comport\
diferit fa]\ de ap\, aer, c\ldur\, p\trunderea r\d\cinilor, microorganismelor,
re]inerea elementelor nutritive, reac]ia la `ngr\[\minte [i amendamente etc.
C. Chiri]\ (1974) arat\ c\ textura solului determin\ [i influen]eaz\
propriet\]ile fizice, fizico-mecanice, chimice [i biologice ale solului, dintre care
amintim:
porozitatea total\ (capilar\ [i necapilar\);
structura (formare [i caractere);
higroscopicitatea [i coeficientul de ofilire;
permeabilitatea pentru ap\ [i aer;
capacitatea de re]inere [i cedare a apei;
absorb]ia apei [i a ionilor;
capacitatea de schimb cationic;
procesele biochimice datorate activit\]ii microorganismelor.
Pe baza texturii se pot determina condi]iile de formare a solurilor,
intensitatea procesului de solificare, caracterizarea genetic\ a solului, prognoza
evolu]iei solului, precizarea prezen]ei orizontului Bt (argiloiluvial).
Cu ajutorul texturii, cunoscnd cerin]ele plantelor cultivate se poate aprecia
cel mai indicat mod de folosin]\ al solului, stabilindu-se m\surile agrotehnice,
agrochimice [i ameliorative optime (iriga]ii, desec\ri, drenaje).

4.2. Structura solului

W.R. Viliams (1950) consider\ c\ structura solului este tr\s\tura de baz\
de care depinde fertilitatea acestuia. Particulele elementare ale solului sunt
organizate la nivel superior `n forma]ii complexe care constituie structura.
Agregatele structurale ale solului rezult\ prin asocierea particulelor
elementare de sol. C. Chiri]\ (1955) arat\ c\, `n majoritatea cazurilor, agregatele
structurale au rezultat prin fragmentarea masei de sol [i nu prin agregarea
particulelor elementare. A. Canarache (1991), pe baza celor amintite anterior,
folose[te un termen cu arie mai larg\, acela de "element structural".
4.2.1. Principalele tipuri de structur\
Forma [i m\rimea agregatelor difer\ astfel `nct se pot deosebi mai multe
tipuri de structur\. ~n cazul solurilor de pe teritoriul Romniei, `ntlnim
urm\toarele tipuri de structuri: glomerular\, gr\un]oas\ (granular\), poliedric\,
prismatic\ columnar\, lamelar\ [i lenticular\.
Structura glomerular\. Forma este alc\tuit\ din agregate de form\ sferic\
cu `ntre 0,2 - 5 mm, sunt poroase `n interior, avnd conturul ondulat, iar prin
ap\sare se desfac `n agregate mai mici. Acest tip de structur\ este caracteristic
orizonturilor de bioacumulare de tip A (cernoziom, rendzin\ [i ro[cat-brun etc.).
Structura gr\un]oas\, forma agregatelor este sferic\ de dimensiuni
cuprinse `ntre 5 - 10 mm. Agregatele structurale prezint\ `n interior o porozitate
mai redus\, fiind mai `ndesate [i mai compacte. Este caracteristic\, orizonturilor
cu humus al solurilor cultivate, solurilor de p\dure [i paji[tilor.

Pedologie agricol\
Structura poliedric\ subangular\ (alunar\) prezint\ agregate rotunjite,
cu `ntre 0,5 - 3 mm (fe]e curbe [i rotunjite). Se `ntlne[te `n orizonturile de tip
Bv (cu un con]inut moderat de argil\) [i `n orizonturile de tranzi]ie de tip AB [i
EB.
Structura poliedric\ (nuciform\). Agregatele sunt aproape rotunde
(dezvoltare egal\ pe cele 3 direc]ii spa]iale), 0,5 - 2 cm, fe]e neregulate
m\rginite predominant de muchii. Este caracteristica orizonturilor de tip Bv, Bt
sau `n cazul orizonturilor de tranzi]ie de tip AB sau EB.
Structura prismatic\. Prezint\ fragmente `n form\ de prism\, avnd
dimensiuni `ntre 3 - 5 cm, fiind caracteristic\ orizonturilor de tip Bv.
Structura columnar\ prezint\ agregate prismatice rotunjite `n partea
superioar\, fiind caracteristic\ orizonturilor de tip Btna `ntlnite la solul de tip
solone].
Structura lamelar\ ([istuoas\). Agregatele sunt alungite, avnd fe]e de
separa]ie plane cu dimensiuni `ntre 3 - 5 mm. Este `ntlnit\ `n cadrul solurilor
luvice la nivelul orizontului E.
Structura lenticular\. Agregatele au aspect lenticular, cu dimensiuni
cuprinse `ntre 1 - 3 mm, cu suprafe]e curbate. Este caracteristic\ solurilor formate
[i evoluate pe marne, marne argiloase, [istuoase etc.
4.2.2. Formarea structurii
Structurarea solului are loc `n cursul procesului de formare [i evolu]ie a
solurilor. Agregatul structural este constituit din particule elementare mai grosiere
(nisip [i praf), unite prin coloizi ai solului. Coloizii, aflndu-se `n stare de
dispersie, p\trund `ntre particulele grosiere iar, prin coagulare `n stare de gel,
determin\ formarea de agregate structurale. ~n cazul unei coagul\ri ireversibile, la
umezire accentuat\, coloizii r\mn sub form\ de gel, imprimnd stabilitate
hidric\ agregatelor `n timp ce, dac\ coagularea este reversibil\, la umezire coloizii
trec `n stare dispers\, structura neprezentnd stabilitate hidric\, iar agregatele se
desfac.
O bun\ structurare a solurilor la nivelul orizontului A are loc `n prezen]a
principalilor coloizi ai solurilor (humus [i argil\) `n anumite condi]ii. Humusul
trebuie s\ fie constituit `n principal din acizi huminici (ce coaguleaz\ ireversibil)
iar argila din minerale de tip montomorillonit - beidellit (ce confer\ stabilitate
hidric\, absorbind mai mult\ ap\). Con]inutul de humus trebuie s\ fie ridicat, iar
cel de argil\ mediu. Att argila ct [i humusul trebuie s\ aib\ adsorbiti `ndeosebi
cationi de Ca [i Mg (ce produc o coagulare ireversibil\).
Aceste condi]ii sunt `ndeplinite, de exemplu, `n orizonturile de tip A ale
cernoziomurilor, ce prezint\ o structur\ glomerular\ bun\.
~n condi]iile `n care con]inutul de humus este sc\zut, pe fondul prezen]ei
argilei, se formeaz\ agregate mari cu fe]e [i muchii bine precizate, avnd
stabilitate mecanic\ mare dar care se desfac u[or sub influen]a apei (ex: structura
prismatic\ `n orizontul Bt).

43

Pe fondul existen]ei unui con]inut ridicat de humus, dar redus de argil\, se

formeaz\ agregate de dimensiuni mici, rotunjite, ce prezint\ stabilitate hidric\
mare dar care, prin presare, se desfac u[or (ex: cazul solurilor nisipoase bogate `n
humus).
~n cazul solurilor bogate `n s\ruri de Na+ sau Na+ adsorbit `n cantitate mare,
situa]ia, sub aspectul structurii este corespunz\toare. Ionul de Na+ are ac]iune
puternic dispersant\ astfel `nct, la umezire, agregatele structurale se desfac
repede [i complet determinnd mocirlirea solului.
Cnd se g\sesc `n cantit\]i mari, coloizii de fier [i aluminiu ac]ioneaz\ `n
complex cu argila [i humusul, avnd un rol important `n structurarea solurilor. Ex:
cazul solurilor din zona de p\dure la nivelul orizontului Bt; Bs [i Bhs, `n care
coloizii de fier constituie principalul ciment al agregatelor structurale, m\rind
coeziunea particulelor `n cadrul agregatului structural.
Un rol deosebit `n structurarea solurilor `l au [i plantele, microorganismele,
fauna din sol, fenomenele de umezire [i uscare, de `nghe] [i dezghe] etc.
Sistemul radicular al plantelor cedeaz\ `n sol substan]e care provoac\ o
coagulare a coloizilor. Apa din sol este consumat\ de c\tre plante avnd ca efect
coagularea coloizilor prin deshidratare.
Materia organic\ r\mas\ `n sol [i la suprafa]a acestuia este transformat\ `n
humus, cu rol deosebit `n structurarea solului. Ac]iunea mecanic\ exercitat\ de
sistemul radicular al plantelor (`n special vegeta]ia ierboas\ cu sistem radicular
fascicular) asupra fragmentelor de sol are o importan]\ major\ `n formarea
structurii (structura glomerular\).
~n urma activit\]ii microorganismelor, `n sol sunt secretate substan]e cu rol
`n coagularea particulelor iar `n cazul unei activit\]i microbiologice intense `n sol,
la suprafa]a particulelor se formeaz\ micelii ce contribuie la formarea agregatelor
pe cale mecanic\. Organismele (r`mele) fragmenteaz\ masa solului prin ingerarea
[i eliminarea materialului de sol, determinnd, `n unele cazuri, o structurare
coprogen\ a acestora.
~n cazul umidit\]ii ridicate, materialul de sol se prezint\ sub form\
nefragmentat\ iar, prin uscare, apar cr\p\turi, determinnd formarea unei structuri
primare. Alternan]a `nghe]-dezghe] are, de asemenea, un efect de fragmentare a
masei de sol (ex: bulg\rii mari sau curelele de sol, `n toamn\, care sunt
fragmentate iarna, solul fiind m\run]it `n prim\var\).
4.2.3. Degradarea [i refacerea structurii
Degradarea structural\ a solului poate fi de natur\ mecanic\, fizico-chimic\
[i biologic\. Degradarea mecanic\ a structurii solului este asociat\ cu efectele
unei agriculturi intensive. Prin luarea terenurilor `n cultur\, con]inutul de humus
scade cu efect negativ asupra st\rii structurale a solului. B\t\torirea solului prin
trecerea repetat\ a tractoarelor, atelajelor, animalelor are ca efect degradarea
mecanic\ a solului.
P\[unatul nera]ional, `n miri[te, `n special cnd solul este prea umed,
precum [i o "`nc\rcare" excesiv\ cu animale a suprafe]ei de teren determin\, de
asemenea, modific\ri mecanice srtructurale negative. Prelucrarea mecanic\
necorespunz\toare a solului, respectiv la umiditate (prea mare sau prea mic\ cu

Pedologie agricol\
formarea de brazde curele sau bulg\ri mari, implic\ un aport mecanic
suplimentar, cu ac]iune negativ\ major\ `n distrugerea st\rii structurale a solului.
Apa din precipita]ii are o ac]iune de degradare fizico-chimic\ a structurii
solului, astfel `nct `n timp cationii de Ca2+ adsorbi]i la complexul adsorbtiv sunt
`nlocui]i cu ioni de H+.
~n cazul `n care avem Na+ adsorbit la complexul adsorbtiv peste anumite
limite 5 - 15 % din capacitatea total\ de schimb cationic [i chiar > 15 % Na/T, `n
unele cazuri 80 % Na/T, cimentul de leg\tur\ `[i pierde stabilitatea,
determinnd o degradare structural\.
Microorganismele din sol descompun humusul unul dintre principalii
coloizi de leg\tur\ ai particulelor elementare `n agregate structurale, favoriznd
degradarea biologic\ a structurii solului.
Sub aspectul refacerii structurale, procesele care intervin `n refacerea
structurii au fost analizate la 4.2.2. (formarea structurii). Vom men]iona aici
numai influen]a pozitiv\ a irburilor perene `n refacerea structural\.
Lungu (1960), cercetnd aspectul amelior\rii structurii pe diferite tipuri de
sol: cernoziom cambic, cernoziom argiloiluvial, sol cernoziomoid, sol brun-ro[cat
[i l\covi[te `n cadrul unor unit\]i de cercetare eviden]iaz\ c\ agregatele
hidrostabile cu diametrul de 0,25 mm (% ...) au valori mai ridicate pe toate
tipurile de sol analizate, cultivate cu ierburi perene dect `n cazul culturilor
anuale. Astfel pe cernoziom procentul agregatelor hidrostabile este cuprins `ntre
13,3 % `n cazul culturilor anuale [i 19,4 % la culturile de ierburi perene, la
cernoziomul cambic `ntre 46,1 % pentru culturile anuale [i 70,0 % la ierburile
perene [i 70,5 % `n cazul unui sol de tip l\covi[te (pentru culturi anuale) [i 78,1 %
(pentru ierburile perene). ~n cadrul unui sistem ra]ional de agricultur\, avnd `n
vedere prevenirea degrad\rii [i refacerea structurii, trebuie avute `n vedere
urm\toarele m\suri:
asigurarea unui bilan] pozitiv al humusului;
corectarea reac]iei solului (limite optime);
urm\rirea [i men]inerea compozi]iei cationilor schimbabili;
executarea lucr\rilor mecanice la umiditate corespunz\toare [i prin
folosirea strict\ a utilajelor (num\r de lucr\ri [i mas\ a utilajelor);
folosirea pentru iriga]ie a apelor nemineralizate;
evitarea folosirii iriga]iei prin aspersiune `n cazul `n care solul nu este
acoperit de vegeta]ie;
folosirea asolamentului, cu rota]ie de lung\ durat\ incluznd periodic
culturi ameliorative.

4.3. Densitatea solului (D)

Densitatea solului este cunoscut\ [i sub denumirea de greutate specific\
(GD), fiind definit\ ca mas\ a unit\]ii de volum a particulelor solide. ~n sistem
metric densitatea particulelor poate fi exprimat\ cu termenul de megagrame pe m3
(Mg/m3). Astfel, dac\ 1 m3 de particule solide cnt\re[te 2,6 Mg, densitatea

45

particulelor este de 2,6 Mg/m3 (care poate fi exprimat\ [i `n grame pe centimetru

cub (g/cm3). Densitatea depinde de compozi]ia chimic\ [i de structura cristalin\ a
particulelor minerale, nefiind afectat\ de porozitate, a[adar densitatea particulelor
nu este `n raport cu dimensiunea particulelor sau cu modul de aranjare a acestora
(structur\):

D sau Gs =

G
Vpt

D sau Gs - densitatea sau greutatea specific\;

G - greutatea particulelor minerale [i organice.
Cu toate c\ exist\ considerabile varia]ii sub aspectul diferen]ei de densitate
a solurilor minerale, aceasta oscileaz\ `n limite ne`nsemnate de 2,60 - 2,75
Mg/m3, deoarece cuar]ul, feldspa]ii, mica [i silica]ii coloidali care `n mod obi[nuit
alc\tuiesc marea mas\ a solurilor minerale au densit\]i apropiate de aceste valori.
Cnd `n sol apar cantit\]i mari de minerale, cu densitate mare a particulelor
(magnetit, garnet, epidot, zircon, turmalin\ [i hornblend\), valoarea densit\]ii
poate dep\[i 3,0 Mg/m3.. ~n cazul `n care volumul materiei organice este mult mai
mare dect volumul particulelor minerale solide, raportat la volumul total al
solului, avem o densitate a particulelor de 0,9 - 1,3 Mg/m3, prin urmare raportul
acestor constituien]i au efecte majore asupra densit\]ii particulelor.
Pentru calcul, ca medie, suprafa]a arabil\ a unui sol mineral (cu un con]inut
de 3 - 5 % materie organic\, se consider\ a avea o densitate a particulelor `n jur de
2,65 Mg/m3.

4.4. Densitatea aparent\ (Da)

Este cunoscut\ [i sub denumirea de greutate volumetric\ (Gv) [i reprezint\
greutatea unit\]ii de volum total al solului uscat (1050 C) `n structura natural\ [i se
exprim\ `n grame de sol uscat pe 1 cm3.

Da sau Gv =

G
Vt

Da sau Gv = densitatea aparent\;

G = greutatea unei probe de sol uscat (1050 C);
Vt = volumul total (volumul particulelor + volumul porilor).
Datorit\ faptului c\ `n calculul densit\]ii aparente intervine Vt (volumul
total) adic\ volumul ocupat de particulele solide, ct [i de spa]iile libere dintre
particule (porii) valorile densit\]ii aparente sunt mult mai mici dect ale densit\]ii
fiind cuprinse de obicei `ntre 1 [i 2. Factorii de care depinde densitatea aparent\ a
unui sol sunt compozi]ia mineralogia, con]inutul solului `n materie organic\ [i `n
special modul de a[ezare a particulelor solide `n masa solului (tasare respectiv
afnare).

Pedologie agricol\
Densitatea aparent\ difer\ att de la un sol la altul, ct [i `n cadrul aceluia[i
tip de sol.
Solurile cu un con]inut ridicat de humus au o densitate aparent\ mai mic\
dect solurile s\race `n humus, cele cu textur\ grosier\ (nisipoas\) prezint\ valori
ale densit\]ii aparente mai mici dect `n cazul solurilor cu textur\ fin\ (argiloas\).
Solurile bine structurate au valori ale densit\]ii aparente mai sc\zute dect `n
cazul solurilor cu structur\ slab dezvoltate, lipsite de structur\ sau cu structura
distrus\. ~n cadrul aceluia[i tip de sol, valorile densit\]ii aparente sunt mai mici `n
orizonturile de suprafa]\ (A) [i mai ridicate `n orizonturile inferioare (Bt, Btna,
G).
Valorile densit\]ii aparente la nivelul stratului arat prezint\ modific\ri
sensibile `n cursul timpului, ca urmare a efectu\rii lucr\rilor mecanice, putnd
sc\dea sub 1,0 dup\ efectuarea ar\turii. Densitatea aparent\ ofer\ indica]ii asupra
compozi]iei solului sub aspectul propor]iei dintre partea organic\ [i partea
mineral\, asupra gradului de afnare sau tasare a acestuia.
~n practica curent\, cunoa[terea greut\]ii volumetrice permite efectuarea de
calcule simple pentru determinarea porozit\]ii, a rezervei de ap\, de elemente
nutritive `n cadrul solului, calculul normelor de iriga]ie etc. Astapov [i colab.
(1959), folose[te pentru calculul rezervelor absolute (M) a unor componente din
sol pe o anumit\ adncime (h) urm\toarea formul\:
M = p * Gv * h * (t/ha) = 0,1 * p * Gv * h * (kg/m2)
Pentru exprimarea con]inutului relativ `n mg la 100 g sol uscat la aer (m),
formula devine:
N = m * Gv * h * (kg/ha) = 0,1 * m * Gv * h (g/m2), `n care:
p - con]inutul relativ `n % fa]\ de greutatea solului uscat;
0,1 - coeficient pentru exprimarea rezervei de ap\ (1 mm = 10 m3/ha).
Exemplul de calcul al rezervei de ap\ pe adncimea de 30 cm la o umiditate
de 15 % [i o densitate aparent\ de 1,3.
Apa t/ha sau m3/ha = 15 * 1,3 * 30 = 585 m3/ha.

4.5. Porozitatea solului

Sub aspectul dimensiunilor porilor [i a volumului total al spa]iului poros
(spa]iu lacunar) avem o varia]ie `n func]ie de modul de a[ezare (afnat sau
`ndesat) al elementelor texturale [i structurale. Porozitatea total\ a solului este
exprimat\ `n % din volumul total al acestuia:

P % = 100(1

Da
)
D

Porozitatea total\ este constituit\ din porozitate capilar\ (pori cu diametrul

< 1 mm) [i porozitate necapilar\ (pori cu diametrul > 1 mm), cunoscut\ [i sub
denumirea de porozitate de aera]ie. Porozitatea de aera]ie reprezint\ porii ocupa]i

47

cu aer cnd solul are o umiditate la nivelul capacit\]ii de cmp, calculndu-se cu

urm\toarea formul\:
Pa = Pt - CC * Da
Situa]ia optim\, sub aspectul porozit\]ii, este `ntlnit\ la solurile cu textur\
mijlocie [i structur\ glomerular\, ce au o porozitate total\ de 50 - 60 % din care
peste jum\tate o reprezint\ porozitatea necapilar\ sau de aera]ie.
La solurile cu textur\ argiloas\ porozitatea de aera]ie este mai mic\ dect
`n cazul solurilor cu textura grosier\ [i, de asemenea, solurile nestructurate
prezint\ valori mai sc\zute ale porozit\]ii de aera]ie dect cele structurate.
~n cazul unui profil de sol porozitatea total\ se reduce pe m\sura cre[terii
adncimii, `n timp ce, porozitatea capilar\ prezint\ cre[teri ale valorilor (Bt; Btna,
G). Kacinski consider\ drept "condi]ii normale de aera]ie" situa]ia `n care
porozitatea de aera]ie reprezint\ cel pu]in 25 - 30 % din porozitatea total\ a
solului.

Propriet\]i fizico-mecanice ale solului

4.6. Coeziunea solului
Particulele elementare [i agregatele structurale ale solului sunt lipite `ntre
ele prin for]e de atrac]ie reciproc\, no]iune cunoscut\ sub denumirea de "coeziune
a solului". Aceast\ coeziune este determinat\ de atrac]ia electrostatic\ dintre ioni,
de atrac]ia molecular\, de coagularea coloizilor solului, de for]ele capilare, de
a[ezarea compact\ a particulelor elementare, de cimentarea acestor particule cu
compu[i chimici insolubili, de substan]ele organice din sol rezulate ca urmare a
ac]iunii microorganismelor.
Coeziunea solului este influen]at\ de textura, structura, nivelul varia]iei de
umiditate a acestuia, de con]inutul `n humus [i de natura cationilor adsorbi]i.
Astfel, `n cazul nisipului, coeziunea manifestat\ prin punctele de contact ale
particulelor este foarte sc\zut\ [i aceasta numai la un anumit grad de umiditate.
Particulele de argil\ prezint\ o coeziune foarte ridicat\ `n special `n stare uscat\.
La umiditate ridicat\, coeziunea solului scade datorit\ atenu\rii atrac]iei
particulelor solide, `n prezen]a moleculelor de ap\. ~n cazul solului cu structura
distrus\ sau slab dezvoltat\, particulele elementare au o a[ezare `ndesat\ masa
solului prezentnd o coeziune ridicat\ (num\r mai mare de particule). Coeziunea
se refer\ la `ntreaga mas\ a solului, `nsumnd coeziunea dintre particulele ce
alc\tuiesc agregatele [i coeziunea dintre particulele masei nestructurate (coeziune
global\).
Coeziunea global\ este, deci, proprietatea solului de a se opune for]elor ce
tind s\ desfac\ pe cale mecanic\ particule din care este alc\tuit.
Substan]ele organice, `n special humusul, prezint\ un rol deosebit `n
definirea coeziunii. La solurile cu textura grosier\ (nisipoas\), `n prezen]a
humusului, particulele de nisip sunt legate cu ajutorul substan]elor organice
(valoarea coeziunii cre[te), `n timp ce la solurile cu textur\ fin\ (argiloas\), `n
prezen]a humusului, valoarea coeziunii scade. Natura cationilor adsorbi]i

Pedologie agricol\
influen]eaz\ puternic valoarea coeziunii solului. ~n cazul solone]ului, la care
complexul argilo-humic este saturat `n cationi de Na+, adeziunea este mai mare
dect `n cazul solurilor la care complexul adsorbant este saturat `n Ca2+.
Coeziunea solului se exprim\ `n kg/cm2.
C Chiri]\ (1955), `n func]ie de coeziunea global\ (compactitate), clasific\
solurile `n: foarte compacte, compacte, moderat compacte, cu compactitate mic\
(soluri afnate) [i soluri f\r\ compactitate apreciabil\ (soluri foarte afnate).

4.7. Aderen]a solului

Este cunoscut\ [i sub denumirea de adeziunea solului, reprezint\
proprietatea pe care o au particulele de sol ca, la un anumit grad de umiditate, s\
se lipeasc\ de piesele active ale utilajelor [i ma[inilor agricole cu care vin `n
contact. Aderen]a solului se manifest\, `n special la umiditatea corespunz\toare
limitei superioare a plasticit\]ii, `n intervalul 16 - 40 % umiditate), `n timp ce sub
limita inferioar\ a plasticit\]ii (< 16 % umiditate) solul nu ader\, se m\run]e[te
u[or, avnd o rezisten]\ specific\ mic\ la prelucrarea mecanic\.
Adeziunea solului depinde [i de con]inutul `n coloizi de humus [i argil\, de
structura [i de cationii ce satureaz\ complexul adsorbtiv. Cu ct solul este mai
argilos, cu att aderen]a prezint\ valori mai ridicate (pn\ la 20 gf/cm2).
Sub aspectul structurii, aderen]a este de cca dou\ ori mai mare `n cazul
solurilor nestructurate, slab structurate dect `n cazul solurilor structurate. ~n cazul
solurilor saturate `n Na se `nregistreaz\ valori mai ridicate ale aderen]ei,
comparativ cu solurile saturate `n Ca.
Kacinski clasific\ solurile dup\ aderen]\ `n: soluri cu aderen]\ maxim\ >
15 g/cm2; soluri cu aderen]\ mare 5 - 15 g/cm2; soluri cu aderen]\ mijlocie 2 - 5
g/cm2, soluri cu aderen]\ slab\ 0,5 - 2 g/cm2 [i soluri friabile 0,1 - 0,5 g/cm2.

4.8. Plasticitatea solului

Reprezint\ proprietatea solului ca la o anumit\ umiditate, sub ac]iunea unor
for]e mecanice exterioare, s\-[i modifice forma f\r\ a se rupe [i de a-[i p\stra
aceast\ form\ f\r\ a se cr\pa dup\ `ncetarea for]ei [i pierderea apei.
Particulele fine (argil\) `n prezen]a moleculelor de ap\, alunec\ una `n jurul
alteia, plasticitatea fiind astfel condi]ionat\ de con]inutul `n ap\ [i argil\ al
solului.
Solurile nisipoase nu prezint\ plasticitate. Valorile plasticit\]ii cresc treptat
de la solurile luto-nisipoase spre cele luto-argiloase. Plasticitatea se manifest\ de
la o anumit\ umiditate minim\ (care constituie limita inferioar\ a plasticit\]ii) [i
se men]ine pn\ la o anumit\ umiditate maxim\ (care constituie limita superioar\
a plasticit\]ii).
Intervalul dintre cele dou\ limite men]ionate a fost denumit "indicele
plasticit\]ii". ~n func]ie de acest indice al plasticit\]ii, Atterberg a elaborat o
clasificare a solurilor: sol nisipos, cu indice de plasticitate 0 %; sol nisipo-lutos, (0

49

- 10 %); sol lutos (10 - 22 %); sol argilos (> 22 %). Natura mineralelor argiloase
influen]eaz\ asupra plasticit\]ii solului. Astfel argila caolinitic\ [i
monmorillonitic\ confer\ o plasticitate mai evident\ dect micele hidratate.
Plasticitatea solului este influen]at\, de asemenea, de con]inutul de humus
[i de natura cationilor adsorbi]i.

4.9. Consisten]a solului

Prin consisten]a unui sol se `n]elege modul de comportare a agregatelor de
sol sub ac]iunea de rupere sau deformare mecanic\ la diferite st\ri de umiditate.
Russel define[te consisten]a ca "fiind" modul de manifestare a coeziunii [i
adeziunii unui sol la diferite umidit\]i.
Atterberg distinge 6 forme de consisten]\ a solului `n ordine descrescnd\ a
con]inutului de ap\, astfel: consisten]\ cu curgere sub]ire; de curgere vscoas\, de
consisten]\ plastic\ lipicioas\, consisten]\ plastic\ nelipicioas\, de consisten]\
semitare (friabile) [i consisten]\ tare. Aceste forme de consisten]\ sunt separate
`ntre ele prin "limite de consisten]\ exprimate prin con]inutul de ap\ procentual
din greutatea solului uscat. Prin cunoa[terea limitelor de consisten]\ se stabile[te
momentul optim de prelucrare mecanic\ a solului.

4.10. Contrac]ia solului

Contrac]ia este fenomenul invers gonfl\rii, `n urma c\ruia solului `[i
mic[oreaz\ volumul prin pierderea apei (uscare). Contrac]ia se menifest\ cu
intensitate `n cazul solurilor bogate `n particule elementare de argil\ `n cazul
solurilor cu structur\ distrus\ sau slab structurate, [i `n cazul solurilor cu un
complex saturat `n baze.
Pe m\sur\ ce solul pierde apa (uscare), presiunea capilar\ cre[te,
particulele elementare se apropie unele de altele, avnd ca efect formarea la
suprafa]a solului a cr\p\turilor [i, `n unele cazuri, ruperea r\d\cinilor (perioadele
secetoase). Deosebim `n mod curent contrac]ie liniar\ [i contrac]ie de volum.
Contrac]ia liniar\ este dat\ de diferen]a dintre lungimea probei `nainte [i dup\
contrac]ie, raportat\ la lungimea dinaintea contrac]iei [i `nmul]it\ cu 100 pentru
exprimare procentual\.
Contrac]ia de volum este calculat\ `n procente din volumul ini]ial al solului
(Gorsenin). Contrac]ia solului este caracterizat\ prin m\rimea [i limita contrac]iei.
Prin limita de contrac]ie (Lomtadze) `n]elege umiditatea solului sau a rocii la care
nu mai are loc modificarea volumului.

4.11. Gonflarea solului

Este proprietatea prin care solul `[i m\re[te volumul specific prin `mbibare
cu ap\. Gonflarea se manifest\ cu intensitate `n cazul solurilor cu un con]inut
ridicat `n particule aflate `n stare de dispersie coloidal\ (soluri argiloase [i
argilolutoase). ~n cazul substan]elor humice [i mineralelor argiloase de tip

Pedologie agricol\
montmorillonit, moleculele de ap\ p\trund `ntre foi]ele re]elei cristaline,
`ndep\rtndu-le. Apa legat\ la suprafa]a particulelor coloidale argiloase reduce
coeziunea acestora, de asemenea, cu efect `n m\rirea volumului de sol. Saturarea
complexului argilo-humic `n cationi de Na+ (solone]uri) determin\ m\riri ale
volumului mai mari dect `n cazul solurilor saturate `n cationi de Ca2+.
Aceste cre[teri de volum, ca urmare a gonfl\rii, se exprim\ `n procente fa]\
de volumul ini]ial. Ca indice de exprimare a gonfl\rii men]ion\m:
umiditatea de gonflare (umiditatea corespunz\toare gonfl\rii maxime);
puterea gonfl\rii (presiunea dezvoltat\ `n sol la umectare - `n kg/cm2).
Efectele negative ale gonfl\rii asupra solului constau distrugerea structurii
[i, `n unele cazuri, chiar ruperea r\d\cinilor.

4.12. Rezisten]a la arat

Comportarea solurilor `n procesul complex de lucrare mecanic\ se exprim\
prin rezisten]a la arat. Rezisten]a specific\ a solului este influen]at\ de textur\,
structur\, con]inut `n humus, umiditate, grad de `n]elenire, stare de tasare,
prezen]a CaCO3 etc. Ca urmare a ac]iunii de `naintare a plugului `n timpul
efectu\rii ar\turii, solul opune rezisten]\ manifestat\ prin reac]ii elementare de
compresiune, de forfecare, de torsiune, de frecare, de rupere, de `ntindere a
particulelor de sol.
Rezisten]a solului la arat se raporteaz\ la suprafa]a sec]iunii brazdei
(rezisten]a specific\) [i se exprim\ `n kg/cm2 sau kg/dm2).
Rela]ia de calcul este:

K=

P
P = K * a * b , `n care:
a *b

P - for]a de trac]iune;
a - adncimea brazdei;
b - l\]imea brazdei.
Valorile rezisten]ei specifice sunt determinate de o serie de propriet\]i
fizice, fizico-mecanice (textura, structura, consisten]a, plasticitatea etc.), precum
[i de o serie de factori ce nu depind de propriet\]ile solului (adncimea [i l\]imea
brazdei, viteza de lucru, forma pieselor componente a plugului etc.). ~n func]ie de
rezisten]a la arat avem:
soluri u[oare, cu o rezisten]\ la arat < 35 kg f/dm2;
soluri mijlociu-u[oare cu o rezisten]\ la arat `ntre 36 - 45 kg/f/dm2;
soluri mijlocii cu o rezisten]\ la arat `ntre 46 - 55 kg/f/dm2;
soluri grele cu o rezisten]\ `ntre la arat 56 - 75 kg/f/cm2;
soluri foarte grele cu o rezisten]\ la arat `ntre 76 - 100 kg/f/dm2;

51

 soluri extrem de grele, avnd o rezisten]\ specific\ > 100 kg/f/dm2.

A. Canarache (1991) eviden]iaz\ c\ rezisten]a la arat este determinat\ sub
aspectul umidit\]ii, la valori mici ale acesteia, de coeziune, iar la valori mai
ridicate de adeziune. ~n condi]iile date, pentru un sol sub aspectul texturii [i
structurii, att pentru a avea o rezisten]\ mic\ la arat, dar [i pentru realizarea unei
lucr\ri de calitate trebuie s\ se ]in\ seama de umiditate. Cu excep]ia solurilor
u[oare (nisipoase), `n condi]iile de uscare a solului sau, din contra, `n condi]ii de
umiditate excesiv\, rezisten]a la arat cre[te iar lucrarea nu corespund calitativ
(bulg\ri `n primul caz [i brazde-curele, `n cel de-al doilea caz).
Rezisten]a specific\ a solului determin\, `n mare m\sur\ consumul de
carburan]i, productivitatea utilajelor [i ma[inilor agricole etc.
CAPITOLUL V
PROPRIET|}I HIDROFIZICE, DE AERA}IE {I TERMICE
ALE SOLULUI

5.1. Apa din sol

~n sol apa este necesar\ `n procesul de solificare [i pentru satisfacerea
necesit\]ilor plantelor. Plantele au nevoie de ap\ pe tot parcursul vegeta]iei
(germinare, r\s\rire, fructificare). Prin intermediul apei, plantele primesc
elementele nutritive necesare cre[terii [i dezvolt\rii cantitatea de ap\ necesar\
plantei pentru formarea unui gram de materie vegetal\, variaz\ `ntre 220 g [i 1000
g. Sursa principal\ de ap\ a solului o constituie precipita]iile atmosferice (ploi,
z\pad\). ~n sol, apa poate ajunge [i prin interven]ie antropic\ (apa de iriga]ie). ~n
cantit\]i mult mai reduse apa `n sol provine din condensarea [i absorb]ia vaporilor
de ap\ din atmosfer\. O alt\ surs\ de ap\ pentru sol este apa freatic\ [i cea
provenit\ din scurgeri laterale. ~n cazul unui con]inut sc\zut `n ap\, datorit\
for]elor de adsorb]ie, moleculele de ap\ sunt re]inute prin atrac]ia reciproc\ dintre
dipolul de ap\ [i suprafa]a particulei de sol. ~n cazul solurilor nesaturate, apa se
g\se[te sub form\ pelicular\ continu\ `n jurul particulelor de sol, fiind re]inut\ de
for]ele capilare sau de menisc. Pentru solurile saturate `n ap\, mi[carea acesteia
este realizat\ de ac]iunea for]ei de gravita]ie. ~n cazul solurilor cu un con]inut
ridicat de s\ruri solubile, un rol deosebit revine for]elor osmotice manifestate cu
intensitate ridicat\, determinnd apari]ia secetei fiziologice.
5.1.1. For]ele de re]inere a apei `n sol
For]ele de re]inere a apei `n sol la suprafa]a particulelor [i `n pori sunt de
natur\ diferit\, astfel `nct re]inerea [i mi[carea apei se manifest\ cu intensit\]i
variate. O importan]\ mai mare o au for]a gravita]ional\, for]ele capilare, for]ele
de adsorb]ie sau sorb]ie, for]ele determinate de tensiunea vaporilor de ap\ din sol,
for]ele de sugere a r\d\cinilor, for]ele osmotice, for]ele hidrostatice etc.
5.1.1.1. For]a gravita]ional\ ac]ioneaz\ asupra apei din porii necapilari ai
solului (`n condi]iile unui sol saturat `n ap\). Sub ac]iunea for]ei gravita]ionale
apa circul\ descendent prin porii necapilari, umectnd profilul de sol pe adncimi

Pedologie agricol\
mari, uneori pn\ la nivelul pnzelor freatice. Pe m\sur\ ce cantitatea de ap\ se
mic[oreaz\ for]a gravita]ional\ se diminueaz\ ca intensitate. Pe terenurile
`nclinate, sub ac]iunea for]ei gravita]ionale apa se deplaseaz\ din zonele mai
`nalte c\tre cele mai joase, prin scurgere de suprafa]\ sau lateral\.
5.1.1.2. For]ele capilare. Dup\ eliminarea apei din porii necapilari ai
solului, apa este men]inut\ datorit\ for]elor capilare `n porii capilari ai acestuia.
Re]inerea [i mi[carea apei `n capilare este determinat\ de deficitul de
presiune ce se creeaz\ `n capilarele solului, deficit definit prin rela]ia lui
LAPLACE:

2
r
- tensiunea superficial\;
r - raza meniscului.
p =

Deficitul de presiune sau for]a capilar\ este invers propor]ional\ cu raza

capilarului (apa se mi[c\ din capilarele mai mari, unde deficitul de presiune este
mai mic c\tre capilarele mai mici unde deficitul de presiune este mai mare).
5.1.1.3. For]ele de adsorb]ie sau de sorb]ie se manifest\ asupra apei aflat\
la suprafa]a particulelor de sol. Prin pierderea apei din porii necapilari [i apoi
capilari, r\mne `n sol ap\ re]inut\ la suprafa]a particulelor. Aceast\ ap\ este
re]inut\ foarte puternic (10.000 km) nu se mi[c\ sau se mi[c\ foarte lent (de la
peliculele mai groase c\tre peliculele mai sub]iri sau sub form\ de vapori). For]ele
de adsorb]ie sunt de natur\ electrostatic\ [i se manifest\ datorit\ caracterului
dipolar al moleculelor de ap\ care sunt atrase la suprafa]a particulelor de sol unde
exist\ sarcini electrice libere (HIDRATAREA).
5.1.1.4. For]ele determinate de tensiunea vaporilor de ap\
~n porii solului se g\se[te [i apa sub form\ de vapori. Tensiunea (presiunea)
vaporilor de ap\ depinde de temperatura [i umiditatea solului. La umiditate
constant\, tensiunea cre[te cu temperatura. Diferen]ele de tensiune creaz\ for]e ce
determin\ mi[carea vaporilor de ap\ din zonele unde presiunea este mai mare,
c\tre cele cu presiune mai mic\.
5.1.1.5. For]ele de sugere a r\d\cinilor plantelor
Apa din sol este `n contact permanent cu r\d\cinile plantelor [i este supus\
for]elor cu sugere a acestora. ~n cazul majorit\]ii plantelor, for]ele de sugere sunt
`ntre 15 - 20 atmosfere. Pe m\sur\ ce apa din imediata apropiere a r\d\cinilor se
consum\, apa de la distan]e mai mari este atras\ [i se mi[c\ c\tre acestea.
5.1.1.6. For]ele osmotice. Ac]ioneaz\ `n cazul solurilor bogate `n s\ruri
solubile. Prin solubilizarea s\rurilor `n apa din sol, presiunea osmotic\ cre[te cu
ct cantitatea de s\ruri dizolvate este mai mare. Datorit\ presiunii osmotice
ridicate apa din solurile bogate `n s\ruri solubile este re]inut\ puternic, a[a `nct
chiar atunci cnd solul are ap\ peste capacitatea de cmp, aceasta nu poate fi
utilizat\ de plante (seceta fiziologic\).

53

5.1.1.7. For]ele hidrostatice. Ac]ioneaz\ `n cazul `n care solurile sunt

saturate `n ap\ (orez\rii sau terenuri pe care b\lte[te apa). Aceste for]e sunt
datorate greut\]ii stratului de ap\ care determin\ p\trunderea acesteia `n
adncime.
5.1.2. Indicii hidrofizici ai solului
Ace[ti indicatori hidrofizici sunt aprecia]i prin valori conven]ionale
exprimate `n procente ale masei de ap\ `n raport cu masa solului uscat.
Ace[ti indicatori sunt reprezenta]i de: coeficientul de higroscopicitate,
coeficientul de ofilire, capacitatea pentru ap\ `n cmp [i capacitatea maxim\
pentru ap\ fiind frecvent utiliza]i `n lucr\rile de iriga]ii.
5.1.2.1. Coeficientul de higroscopicitate (C.H.). Reprezint\ cantitatea
maxim\ de vapori de ap\ pe care o poate adsorbi solul uscat `ntr-o atmosfer\
saturat\ `n vapori de ap\. Acest coeficient se noteaz\ cu CH, iar valoarea maxim\
corespunde umidit\]ii de 50 Atmosfere (neaccesibil\ plantelor). Valorile CH
depind de suprafa]a total\ de adsorb]ie (cre[te de la solurile cu textura nisipoas\
c\tre cele cu textura argiloas\).
5.1.2.2. Coeficientul de ofilire (C.O.). Acest indicator este cunoscut [i sub
denumirea de umiditate de ofilire permanent\ [i se refer\ la umiditatea solului la
care plantele sufer\ o ofilire ireversibil\ (limita inferioar\ a apei accesibile pentru
plante). Valoarea umidit\]ii de ofilire `n cazul unui acela[i sol este influen]at\ de
condi]iile atmosferice, de `nsu[irile plantei etc.
Coeficientul de ofilire se determin\ prin calculul `n mod indirect.
CO = CH * 1,5
Valorile C.O. sunt mai sc\zute pentru solurile nisipoase (1 - 3 %) [i mai
ridicate la solurile argiloase (19 - 24 %).
5.1.2.3. Capacitatea pentru ap\ `n cmp (C.C.). Este cunoscut\ [i sub
denumirea de capacitate minim\ pentru ap\ [i se refer\ la cantitatea maxim\ de
ap\ capilar\ suspendat\ pe care o poate re]ine solul pentru o perioad\ mai
`ndelungat\ dup\ ploaie sau iriga]ie. Valorile capacit\]ii pentru ap\ `n cmp
depind de textur\, structur\, porozitate [i starea de afnare a solului, fiind
considerate nesatisf\c\toare la valori mai mici de 25 % [i foarte bune `ntre 40 - 50
%.
5.1.2.4. Capacitatea de ap\ util\ (C.U.). Reprezint\ apa accesibil\
plantelor pe care o poate re]ine solul (apa util\ sau apa productiv\) [i depinde de
valorile C.O. [i C.C.
C.U. % = C.C. % - C.O %
Valorile C.U. % sunt 14,1 - 14,7 % pentru cernoziomuri, 8,4 - 11,8 %
pentru solurile brune-ro[cate, 13,3 - 13,8 % pentru solurile brune tipice [i
podzolite.
5.1.2.5. Capacitatea total\ pentru ap\ (C.T.). Reprezint\ cantitatea
maxim\ de ap\ pe care un sol o poate re]ine un scurt timp dup\ inundare (maxim

Pedologie agricol\
1 or\). Depinde de porozitate, textura, structur\ etc. [i poate fi pus\ `n eviden]\ `n
cazul solurilor inundate, cnd porii solului sunt `n `ntregime ocupa]i cu ap\. ~n
acest caz `n sol se reg\sesc toate formele de ap\ `n cantit\]ile maxime posibile.
5.1.3. Formele de ap\ din sol
Apa din sol a f\cut obiectul de studiu a numero[i autori (BRIGS,
LEBERDEN, DALGOV, DUCHAUFOUR). DUCHAUFOUR (1979) deosebe[te
urm\toarele forme de ap\:
Apa legat\ chimic. Nu este accesibil\ pentru plante [i se prezint\ sub
urm\toarele forme:
a) Apa de constitu]ie: intr\ `n compozi]ia mineralelor sub form\ de grupe
OH; este cedat\ la temperaturi de sute de grade.
b) Apa de cristalizare: intr\ `n compozi]ia mineralelor sub form\ de
molecule H2O; este greu cedabil\, uneori la peste 10000 C.
c) Apa de hidratare: este caracteristic\ pentru mineralele argiloase,
hidroxizi (de fier, aluminiu [.a.), este greu cedabil\, la peste 1000 C.
Apa legat\ fizic. Este re]inut\ `n sol la suprafa]a particulelor solide sau `n
jurul cationilor adsorbi]i [i de aceea cantitativ depinde de con]inutul solului `n
coloizi precum [i de felul argilei [i al cationilor adsorbi]i. Este u[or sau stabil
legat\.
a) Apa u[or legat\: este apa pelicular\ care hidrateaz\ cationii adsorbi]i [i
disocia]i sau `nconjoar\ pelicula de ap\ stabil legat\; fiind u[or legat\
este accesibil\ pentru plante (fiind re]inut\ cu o presiune de la 0,5 la 50
atmosfere).
b) Apa stabil legat\ (apa adsorbit\, apa puternic legat\, apa de
higroscopicitate). Este o form\ de ap\ inaccesibil\ pentru plante,
deoarece este re]inut\ cu presiuni ce ajung la 10.000 atmosfere.
Apa liber\. Se g\se[te `n sol sub form\ solid\ (ghia]\) sau sub form\
lichid\. Apa lichid\ ocup\ porii capilari sau necapilari ai solului [i `n solurile
nesaturate cu ap\, circul\ sub ac]iunea for]elor capilare, iar `n solurile saturate cu
ap\ sub ac]iunea for]ei de gravita]ie.
a) Apa capilar\. Apa capilar\ re]inut\ `n capilarele aflate `n leg\tur\ cu apa
freatic\ se nume[te ap\ capilar\ sprijinit\. Se formeaz\ prin ridicarea apei freatice
`n porii capilari.
La unele soluri (cu apa freatic\ la adncime mare [i cu regim hidric
nepercolativ) `ntre apa capilar\ sprijinit\ [i apa capilar\ suspendat\ se g\se[te o
zon\ relativ uscat\ - orizontul mort al secetei - unde con]inutul de ap\ este
apropiat de coeficientul de ofilire.
b) Apa de gravita]ie. Este apa liber\ nere]inut\ de for]ele capilare, care se
scurge mai mult sau mai pu]in repede `n profunzime datorit\ for]ei de gravita]ie.
Se deosebesc dou\ forme de ap\ gravita]ional\:
- Apa gravita]ional\ de infiltra]ie, care se deplaseaz\ `n sol predominant
vertical;

55

Apa freatic\, apa gravita]ional\ ce se acumuleaz\ deasupra unui strat

impermeabil [i care circul\ predominant pe orizontal\, de-a lungul
stratului impermeabil.

5.1.4. Regimul hidric al solului

Ansamblul proceselor de p\trundere, de mi[care [i re]inere, de consum [i
pierdere a apei din sol, constituie regimul de ap\ `n sol.
Regimul de ap\, numit [i regim hidric sau regim hidrologic al solului,
depinde de cantitatea de ap\ ce a p\truns `n sol [i de aceea pierdut\ din sol.
5.1.4.1. Tipurile de regim hidric :
Regimul hidric par]ial percolativ. Este caracteristic pentru solurile de
step\, cu deficit accentuat de umiditate: apa freatic\ este situat\ la adncimi mari
[i nu influen]eaz\ umiditatea solului, care variaz\ de la capacitatea pentru ap\ `n
cmp pn\ la coeficientul de ofilire.
Regimul hidric periodic percolativ. Este caracteristic pentru solurile din
climate de tranzi]ie (de la step\ la p\dure). Solurile sunt percolate pn\ la baza
profilului, `n anii mai pu]in umezi [i chiar pn\ la apa freatic\ `n anii mai umezi;
cantitatea precipita]iilor este aproximativ egal\ cu aceea a evapotranspira]iei.
Regimul hidric percolativ. Se `ntlne[te la solurile de p\dure, `n zonele
umede unde precipita]iile dep\[esc evapotranspira]ia. Din apa de precipita]ii care
p\trunde `n sol, o parte ajunge `n apa freatic\.
Regimul hidric percolativ repetat. Este caracteristic pentru regiunile cele
mai umede din Romnia, cu indicele de ariditate DE MARTONNE mai mare de
45. Spre deosebire de regimul percolativ, percolarea are loc de mai multe ori pe
an.
Regimul hidric desuctiv. Este caracteristic pentru solurile formate `n
condi]ii climatice cu deficit accentuat de umiditate (stepa [i silvostepa extrem\),
dar la care apa freatic\ se g\se[te tot timpul anului la o oarecare profunzime `n
profilul solului; umeze[te baza profilului de sol [i determin\ gleizarea lui (soluri
freatic umede gleizate [i profund salinizate).
Regimul hidric periodic exudativ. Se `ntlne[te la solurile semigleice,
unde la baza profilului gleizarea este foarte puternic\. Franja capilar\ ajunge
uneori la suprafa]a solului.
Regimul hidric freatic stagnant semiml\[tinos. Este caracteristic
solurilor gleice, solurilor umezite `n exces de franja capilar\, ce ajunge la
suprafa]\, deoarece apa freatic\ este situat\ `n profilul solului.
Regimul hidric freatic stagnant ml\[tinos. Se `ntlne[te la solurile
ml\[tinoase, la care oglinda apei freatice ajunge aproape sau la suprafa]a solului.
Regimul hidric amfistagnant. Este caracteristic solurilor amfigleice,
fiind determinat de apa de precipita]ii (stagnant\ deasupra unui orizont
impermeabil) [i de pnza de ap\ freatic\ situat\ la mic\ adncime.

Pedologie agricol\
Regimul hidric de irigare. Este tipul de regim hidric prin care umezirea
solului are loc prin irigare. Dintre caracteristici men]ion\m c\ este reglabil, are
loc repetat [i dep\[e[te umezirea natural\ a solului (atmosferic\ [i freatic\).

5.2. Aerul solului (regimul de aer al solului)

Toate spa]iile lacunare dintre particulele solide ale solului sunt ocupate de
apa [i aerul din sol.
Faza gazoas\ a solului, ca sistem heterogen, dispers, structurat [i poros, este
constituit\ de aer (C. CHIRI}|, 1955).
Aera]ia solului asigur\ respira]ia r\d\cinilor, favoriznd totodat\
mineralizarea substan]elor organice.
Intensitatea desf\[ur\rii activit\]ii biologice `n sol este condi]ionat\ de
con]inutul normal de O2 al aerului din sol, ct [i de prezen]a apei. F\r\ ap\ [i `n
condi]iile `n care aerul din sol prezint\ O2 sub limitele normalit\]ii, via]a `n sol nu
poate exista.
5.2.1. Compozi]ia aerului din sol
Cu toate c\ aerul din sol provine `n principal din aerul atmosferic,
compozi]ia lui difer\ de a acestuia. Aerul atmosferic are 2 constituien]i principali:
N 78,31 % [i 20,87 % O2, restul fiind reprezentat de 0,76 % Ar (gaz inert), CO2
(0,03 %), H (0,01 %) [i NH3 (urme).
Compozi]ia aerului din sol este influen]at\ att de intensitatea activit\]ii
biologice ct [i de schimbul de gaze dintre sol [i atmosfer\. Aerul din sol prezint\
[i compozi]ie ce difer\ de la un sol la altul iar, `n cadrul aceluia[i tip de sol,
fluctua]iile sunt `n func]ie de anotimp [i de activitatea biologic\.
~n orizonturile de suprafa]\ ale solului, con]inutul `n O2 poate oscila `ntre
10 - 20 %, N `ntre 78,5 - 80,0 %, iar CO2 `ntre 0,2 - 3,5 %, la care se adaug\
amoniac, hidrogen sulfurat, metan, vapori de ap\.
Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de cultur\ o importan]\ major\ o
are con]inutul de oxigen [i de bioxid de carbon. ~ntre aceste dou\ elemente fiind o
rela]ie antagonist\, sc\derea con]inutului de O2 duce la cre[terea con]inutului de
CO2 [i invers.
Pe fondul existen]ei la suprafa]a solului [i `n stratul superior al unui
con]inut ridicat de materie organic\, [i respectiv humus, con]inutul de CO2 este
mai ridicat [i aceasta deoarece prin respira]ia r\d\cinilor se consum\ O2,
eliberndu-se CO2. Procesul de alterare a mineralelor [i de descompunere a
materiei organice se desf\[oar\ `n condi]iile unui consum de O2 (printre compu[ii
finali `n descompunerea materiei organice fiind CO2). Procentul de CO2 cre[te
odat\ cu adncimea, `n timp ce procentajul de O2 scade.
Aerul din solurile cu textur\ argiloas\, lipsite de structur\ sau cu structura
slab dezvoltat\, compacte, prezint\ un con]inut mai mare de CO2 dect solurile cu
textura mijlocie [i grosier\ (lutoas\, luto-nisipoas\, nisipoas\), structurate [i
afnate.

57

~n func]ie de anotimp, intensitatea activit\]ii biologice din sol este diferit\,

`nfluen]nd astfel con]inutul `n O2 [i CO2, astfel `nct cantitatea de CO2 este
maxim\ `n timpul verii [i scade toamna [i iarna cnd activitatea organismelor [i
microorganismelor din sol este mai pu]in intens\.
Procesul de respira]ie a r\d\cinilor plantelor are influen]\ asupra
compozi]iei aerului din sol. Procentul de CO2 este mai ridicat pe un sol cultivat
dect pe un sol necultivat. P.S. Kassovici a stabilit c\ pe un hectar de gru se
degaj\ `n sol, `n cursul perioadei de vegeta]ie circa 6000 kg CO2.
5.2.2. Volumul de aer al solului. Volumul de aer din sol depinde de
porozitatea solului (deci de textur\, structur\, afnare etc.), ct [i de umiditate.
Apa [i aerul din sol sunt no]iuni antagoniste sub aspect cantitativ.
Aerul `n sol se g\se[te `n porii necapilari [i `n porii capilari neocupa]i cu
ap\, astfel `nct practic aerul lipse[te dintr-un sol saturat `n ap\.~n cazul unui sol
uscat volumul de aer este reprezentat de porozitatea total\.
Sub aspectul diferen]ierii texturale, volumul de aer cre[te de la un sol
argilos spre un sol nisipos. Diferen]ierea structural\ a solului face ca volumul de
aer din sol s\ fie mai sc\zut `n cazul unor soluri nestructurate, slab structurate sau
cu structur\ distrus\, dect `n cazul unor soluri cu structur\ bun\, bine dezvoltat\
(gr\un]oas\, glomerular\). De asemenea, volumul cu aer din sol cre[te de la
solurile `ndesate, compactate spre solurile afnate. ~n cazul solurilor cu acelea[i
condi]ii sub aspectul texturii, structurii, afn\rii sau compact\rii, volumul cu aer
depinde de umiditatea acestora. Apa din sol ocup\ un procent mai mare din pori
`n cazul unui sol umed, determinnd existen]a unui volum de aer mai sc\zut [i
invers.
Oscila]iile procentuale largi, sub aspectul con]inutului de ap\ [i al
volumului de aer `n sol, au dus la stabilirea unei situa]ii optime pentru
caracterizarea unui sol sub aspectul volumului de aer.
Astfel a ap\rut no]iunea de "capacitate de aer a solului" sinonim\
"porozit\]ii de aera]ie" care indic\, c\ solul se afl\ `n condi]ii optime de umezire,
respectiv la "capacitatea de cmp". Volumul de aer la aceast\ capacitate de cmp
oscileaz\ `ntre 5,0 - 40,0 %, fiind mai mic la solurile cu textur\ fin\,
nestructurate, compactate [i mai ridicat la solurile cu textur\ grosier\, structurate,
afnate.
Raportul aer-ap\ `n sol (respectiv regimul aerohidric al solului) este luat `n
considera]ie pentru aprecierea condi]iilor de cre[tere [i dezvoltare a plantelor de
cultur\.
Raportul optim aer-ap\ `n sol se realizeaz\ cnd porozitatea total\ este de
peste 50 %, fiind reprezentat `n propor]ii aproximativ egale de porozitatea
capilar\ (de re]inere a apei) [i de porozitatea necapilar\ (de aera]ie). Acest raport
optim se `ntlne[te `n solurile cu structur\ glomerular\ stabil\, medie [i bine
dezvoltat\, cu o textur\ mijlocie (lutoas\, luto-argiloas\), nediferen]iat\ pe profil,
bine afnate. Extremele, respectiv textura argiloas\, lipsa de structur\,
compactarea sau textura nisipoas\, structura monogranular\, afnarea excesiv\
duc, `n primul caz, la crearea unor condi]ii de exces de ap\ [i aera]ie slab\, iar `n
cel de al doilea caz la un deficit de umiditate [i o aera]ie intens\.

Pedologie agricol\
Cerin]ele plantelor sub aspectul necesit\]ii optime de aer `n sol, sunt
diferite: 10 % la varza, 12 % la trifoi ro[u, 20 % la lucern\, 26 % la gru de
toamn\, 31 % la porumb (BUNESCU V.I., 1980).
Condi]ii bune de cre[tere [i dezvoltare a plantelor de cultur\, sub aspectul
volumului de aer, se realizeaz\ atunci cnd acesta reprezint\ 15 - 30 % din
volumul total al solului.
5.2.3. Aera]ia solului. Aera]ia solului este un proces vital deoarece, prin
aera]ie, sunt controlate, `n limite largi, concentra]iile `n sol a dou\ gaze care sus]in
via]a: O2 [i CO2. Aceste gaze `mpreun\ cu apa, sunt primii participan]i `n cadrul a
dou\ reac]ii biologice vitale.
1. Respira]ia tuturor celulelor vegetale [i animale.
2. Fotosinteza - proces `n urma c\ruia se formeaz\ zaharuri, fundamentul
realiz\rii hranei.
Respira]ia implic\ oxidarea componentei organice.
C6H2O6 + 6O2 > 6CO2 + 6H2O
zah\r
Datorit\ fotosintezei, aceast\ reac]ie este reversibil\. CO2 [i H2O se
combin\ cu ajutorul plantelor verzi, formnd zaharuri, eliberndu-se O2 care este
folosit de oameni, animale [i plante.
Aera]ia solului este o component\ de baz\ `n cadrul acestui sistem. Pentru
ca respira]ia s\ aib\ loc, solul trebuie aprovizionat cu O2, `n timp ce CO2 va fi
`nlocuit.
Datorit\ aera]iei, sub aspectul O2 [i CO2, exist\ un schimb `ntre sol [i
atmosfer\. Ca urmare a difuziunii gazelor, concentra]ia mare de CO2 `n sol duce
la difuziunea acestuia `n atmosfer\, `n timp ce O2 cu o concentra]ie mare `n
atmosfer\, difuzeaz\ `n sol. ~n urma acestui proces are loc realizarea unui
echilibru sub aspectul concentra]iei O2 [i CO2. Procesul de difuzie se desf\[oar\
lent, CO2 avnd o greutate specific\ mai mare ca a aerului (1,5 `n raport cu aerul).
Pentru realizarea unor condi]ii optime de cre[tere [i dezvoltare a plantelor
pe adncimea de 0 - 20 cm, primenirea solului cu aer `n `ntregime trebuie s\ aib\
loc `n circa 8 zile (Gr. OBREJANU, St. PUIU, 1972). Pe solurile cu condi]ii bune
de aera]ie primenirea solului cu aer pe adncimea de 0 - 20 cm are loc `n numai
24 ore.
Schimbul de gaze dintre sol [i atmosfer\ mai este condi]ionat [i de
oscila]iile de temperatur\, varia]ia umidit\]ii solului, varia]ia presiunii
atmosferice. Datorit\ cre[terilor de temperatur\, aerul din sol se dilat\ trecnd
par]ial `n aerul atmosferic. ~n urma sc\derii temperaturii, volumul de aer din sol
scade, locul liber fiind luat de aerul proasp\t. Ca urmare a p\trunderii apei `n sol,
mare parte din aerul solului trece `n atmosfer\. ~n urma evapor\rii apei, spa]iile
necapilare sunt ocupate cu aer proasp\t.
Prin sc\derea presiunii atmosferice aerul solului trece `n aerul atmosferic,
iar `n urma cre[terii presiunii atmosferice, spa]iile necapilare ale solului sunt
umplute cu aer atmosferic de proasp\t.

59

~n cazul unui sol bine aerat, schimbul de gaze este suficient de rapid pentru
a preveni deficitul de 02 sau toxicitatea excesului cu CO2.

5.3. Temperatura solului

Temperatura solului este rezultatul intr\rilor [i pierderilor de energie
caloric\ din sol. Temperatura solului are influen]\ major\ asupra proceselor
fizice, biologice [i chimice ce se desf\[oar\ `n sol. ~n solurile reci, reac]iile
proceselor chimice [i biologice sunt reduse ca intensitate.
Descompunerea biologic\ este `ncetinit\, astfel `nct rata de utilizare a unor
nutrien]i, precum N, P, S [i Ca este diminuat\.
De asemenea, absorb]ia [i transportul apei [i a ionilor nutrien]i de c\tre
plante sunt influen]ate nefavorabil de temperaturile sc\zute.
5.3.1. Surse de energie caloric\. Radia]iile solare reprezint\ principala
surs\ de energie caloric\ pentru `nc\lzirea solurilor. Norii [i particulele de praf
din atmosfer\ intercepteaz\ radia]iile solare [i absorb, `mpr\[tie sau reflect\ mare
parte din energia caloric\. Numai aproximativ 35 - 40 % din energia caloric\
provenit\ din radia]ia solar\ contribuie la `nc\lzirea solului `n regiunile umede [i
`nourate [i aproximativ 75 % `n zonele aride, lipsite de nori (per global, media
este de 50 %).
Solul mai prime[te c\ldur\ [i din alte surse: procese exoterme (humificarea,
hidratarea coloizilor, descompunerea resturilor organice), surse ce prezint\ o
importan]\ secundar\.
5.3.2. C\ile de pierdere a energiei calorice. Cea mai mare parte din energia
caloric\ este pierdut\ datorit\ difuziei radia]iilor calorice abscure din sol `n
atmosfer\ (fig. 7.15.). O mic\ parte din energia solar\ primit\ de p\mnt
contribuie la `nc\lzirea solurilor. Aceast\ energie este cheltuit\, `n primul rnd la
evaporarea apei de la suprafa]a solului [i a suprafe]ei frunzelor sau este radiat\
sau reflectat\ `napoi `n atmosfer\. Numai aproximativ 10 % este absorbit\ de sol
[i poate fi folosit\ pentru `nc\lzirea acestuia. Chiar [i `n aceste condi]ii, aceast\
energie are o importan]\ major\ pentru buna desf\[urare a proceselor din sol [i
pentru cre[terea plantelor pe sol.
Temperatura `n sol este influen]at\ de o serie de factori externi, ct [i de
propriet\]ile termice ale solului.
5.3.3. Propriet\]ile termice ale solului. ~n leg\tur\ cu radia]ia solar\, exist\
[i al]i factori care influen]eaz\ suma net\ a energiei absorbite de soluri [i amintim
aici propriet\]ile termice, dintre care influen]\ deosebit\ o au: capacitatea de
absorb]ie a razelor solare, caacitatea caloric\, conductivitatea termic\, capacitatea
exotermic\ [i endotermic\.
5.3.3.1. Capacitatea de absorb]ie a radia]iilor solare. Aceast\ proprietate
termic\ depinde, `n principal, de culoarea solului.. Culoarea alb\ reflect\ un
procent foarte mare din radia]ia caloric\, `n timp ce culoarea neagr\ absoarbe un
procent ridicat din radia]ia caloric\. Astfel, solurile `nchise la culoare absorb pn\
la 80 % din radia]ia solar\, `nc\lzindu-se mult mai repede dect solurile deschise
la culoare care absorb circa 30 % din radia]ia solar\. Umiditatea solului sau

Pedologie agricol\
con]inutul `n ap\ influen]eaz\, de asemenea, capacitatea de absorb]ie a radia]iilor
solare., ~ntre cele dou\ no]iuni exist\ o rela]ie invers\, respectiv, la o umiditate
sc\zut\ capacitatea de absorb]ie este mai mare, comparativ cu o umiditate
puternic\ la care capacitatea de absorb]ie este mic\. Vegeta]ia solului, gradul de
acoperire a solului cu vegeta]ie, influen]eaz\, de asemenea, capacitatea de
absorb]ie a radia]iilor solare, aceasta fiind mai sc\zut\ `n cazul unui sol acoperit
de vegeta]ie [i mai mare `n cazul solului neacoperit.
Unghiul sub care radia]iile solare ajung la suprafa]a solului influen]eaz\
temperatura acestuia. ~n cazul `n care radia]ia solar\ este perpendicular\ pe
suprafa]a solului [i energia caloric\ absorbit\, respectiv temperatura solului
cre[te.
Valoarea ALBEDO-ului, respectiv procentul din energia caloric\ ajuns\ la
suprafa]a solului [i care nu p\trunde `n sol, influen]eaz\, de asemenea,
temperatura aerului din sol. ~n func]ie de condi]ii, valorile abledoului oscileaz\ `n
limite largi. Cu ct valorile albedoului sunt mai mici, cu att solul se `nc\lze[te
mai mult. ~n prezen]a unui strat de z\pad\, valorile albedoului sunt de 70 - 80 %,
la solurile `nchise la culoare 20 %, `n timp ce pentru solurile deschise la culoare,
aceste valori pot ajunge la circa 70 %. Solurile cultivate au un albedo de 10 - 12
%, `n timp ce, solurile acoperite cu vegeta]ie ierboas\ sau lemnoas\, albedoul
ajunge la circa 50 %.
Sc\derea temperaturii solurilor prin difuzia radia]iilor obscure din sol `n
atmosfer\ este, de asemenea, influen]at\ de factorii care determin\ capacitatea de
absorb]ie. Astfel, solurile `nchise la culoare se r\cesc mai `ncet dect cele
deschise, solurile acoperite de vegeta]ie prezint\ o sc\dere a temperaturii mai
mic\ dect cele neacoperite [i, de asemenea, solurile mai umede prezint\ o
sc\dere a temperaturii mai redus\ dect solurile uscate.
5.3.3.2. C\ldura specific\. Solul uscat se `nc\lze[te mai u[or dect solul
umed [i aceasta deoarece necesarul cu energie pentru ridicarea temperaturii apei
cu 10 C este mai mare dect necesarul de energie utilizat pentru c\ldura specific\
este exprimat\ pe unitate (mas\) de exemplu, `n calorii pe gram (cal/g). C\ldura
specific\ a apei pure este de circa 1,00 cal/g sau 1000 cal/kg (4,18 J/g) iar a unui
sol uscat de circa 0,2 cal/g (0,8 J/g).
5.3.3.3. Capacitatea caloric\ a solului. Capacitatea caloric\ sau
capacitatea pentru c\ldur\ a solului reprezint\ c\ldura specific\ a unui sol
raportat\ la unitatea de volum (cal/cm3).
Capacitatea caloric\ a unui sol depinde de natura constituien]ilor lui, fiind o
rezultant\ a c\ldurii specifice a acestora. Principalii constituien]i ai solului
prezint\ urm\toarele valori ale capacit\]ii calorice: nisipul 0,51 cal/cm3; argila
0,55 cal/cm3; CaCO3 0,55 cal/cm3; humusul 0,58 cal/cm3; apa 1,0 cal/cm3; aerul
0,24 cal/cm3. Cu ct procentul constituien]ilor solului, ce au capacitate caloric\
mare este mai ridicat, cu att solul se va `nc\lzi mai pu]in [i mai lent. De aceea un
sol argilos, `n condi]ii de umiditate ridicat\, se va `nc\lzi mai pu]in [i mai lent,
dect un sol nisipos, ce s-a format [i evolueaz\ `ntr-un climat uscat.
5.3.3.4. Conductivitatea termic\. Conductivitatea termic\ a solului este
influen]at\ de procentul cu care particip\ la definirea sa principalii constituien]i.

61

Conductivitatea termic\ a unui sol este destul de neuniform\ datorit\ faptului c\

solul este un sistem eterogen. Ea rezultnd `n principal din conductivitatea
termic\ a fazei solide (0,004), a fazei lichide (0,001) [i a fazei gazoase (0,00005).
Sub aspectul valorilor conductivit\]ii termice, men]ion\m urm\toarele
valori: nisipul 0,0093 (cal/cm.sec0 C), apa 0,00136 (cal/cm.sec0 C) [i aerul
0,00057 (cal/cm.sec0 C), astfel `nct , cu ct propor]ia componentelor cu
conductivitate mai mare este mai ridicat\ cu att solul se `nc\lze[te mai mult [i pe
o adncime mai mare.
5.3.3.5. Capacitatea exotermic\ [i endotermic\ a solului. Temperatura
solului este influen]at\ [i prin frecven]a [i intensiatea proceselor exo [i
endotermice ce au loc `n sol. Ca procese exotermice men]ion\m: descompunerea
resturilor organice, humificarea, hidratarea coloizilor, condensarea vaporilor de
ap\. Astfel, la formarea unui gram de humus se degaj\ 5 calorii, o hidratare a unui
kg de humus - 20 calorii, iar a unui kg de argil\ 3 - 5 calorii ({T. PUIU, 1980). Ca
procese endotermice men]ion\m evapora]ia [i topirea ghe]ii. La transformarea
unui gram de ap\ `n vapori la t0 = 100 C se consum\ aproximativ 600 calorii.
Ansamblul fenomenelor de `nc\lzire [i de r\cire a solului a solului sunt
cunoscute sub denumirea de regim termic al solului. Oscila]ia `n timp a acestuia
determin\ un regim termic diurn, lunar, sezonier, anual [i multianual.
Regimul termic ac]ioneaz\ asupra proceselor fizice, chimice [i biologice
din sol, influen]nd formarea [i evolu]ia solurilor [i, totodat\, condi]iile de
cre[tere [i dezvoltare a plantelor.
Bilan]ul termic la suprafa]a solului se exprim\ prin urm\toarea rela]ie: (N.
OANEA, GH. ROGOBETE, 1977):
Q = (S' + D) - R - Eef P L.E. V
Q = cantitatea de c\ldur\ efectiv primit\ sau pierdut\ `n unitatea de timp de
c\tre stratul de la suprafa]a solului;
S' + D = fluxul de radia]ie solar\ (direct\ sau difuz\), ajuns\ `n sol;
R = radia]ia reflectat\;
P = c\ldura migrat\ `n adncimea solului `n timpul zilei sau spre suprafa]a
acestuia `n timpul nop]ii;
L.E. - consumul de c\ldur\ pentru evaporarea apei `n sol (L) [i c\ldura de
condensare a vaporilor de ap\ `n sol (E);
V = schimbul de c\ldur\ dintre sol [i atmosfer\.
Valorile pozitive ale bilan]ului termic eviden]iaz\ o `nc\lzire a solului iar `n
cazul unui bilan] termic negativ o r\cire a acestuia.
Regimul termic al solului este influen]at de regimul termic al aerului
atmosferic. Regimul termic al solului poate fi modificat prin diferite lucr\ri
agrotehnice [i hidroameliorative. Astfel, prin aplicarea gunoiului de grajd, apelor
de iriga]ie cu temperatur\ mai mare dect temperatura solului, a paielor tocate are
loc o `nc\lzire a solului.

Pedologie agricol\
CAPITOLUL VI
COMPLEXUL COLOIDAL {I SOLU}IA SOLULUI

6. 1. Complexul coloidal al solului

Coloizii solului care alc\tuiesc complexul coloidal, organo-mineral sau
argilo-humic sunt grupa]i in 3 categorii:
.coloizi minerali (argil\, hidroxizi fier-aluminiu-mangan, silice coloidal\, [.a.)
.coloizi organici (acizi humici, hidra]i de carbon, proteine)
.coloizi organo-minerali (compu[i ai acizilor humici cu cationi bazici, cu
hidroxizi de fier sau cu argil\)
~n Pedologie limita de separa]ie `ntre frac]iunea grosier\ [i cea coloid dispers\ a fost extins\ de la 0,2 (0,1) microni la 2 microni `ntruct particulele cu
diametrul cuprins `ntre 0,2 (0,1) [i 2 microni manifest\ propriet\]i coloidale.
Forma particulelor coloidale este divers\: sferoidal\ (acizi humici),
liniar\ (poliuronoide) [i sub form\ de foi]e [i bastona[e (minerale argiloase).
Coloizii solului posed\ sarcina electric\ fie pozitiv\ fie negativ\, au o
capacitate mare de adsorb]ia apei [i a cationilor [i o capacitate mare de gonflare [i
contrac]ie
Principalele propriet\]i ce ilustreaz\ interac]iunea dintre particulele
coloidale [i al]i constituien]i ai solului sunt: schimbul de cationi, coagularea,
dispersia, gonflarea [i contrac]ia, propriet\]i a c\ror manifestare depinde att de
con]inutul `n coloizi al solului ct [i de alc\tuirea micelelor coloidale.

6.1.1. Alc\tuirea micelei coloidale

Micelele coloidale sunt particule dispersate ale sistemului coloidal `n

solu]ia solului (solu]ie intermicelar\).
Micela coloidal\ este alc\tuit\ dintr-un nucleu `nconjurat de mai multe
straturi de ioni (fig. 6.1.). Nucleul poate fi alc\tuit fie dintr-o molecul\ (la
substan]ele macromoleculare) fie dintr-un agregat de molecule (la substan]ele
coloidale cu molecule mici) fie dintr-un fragment al re]elei cristaline (la
mineralele care se m\run]esc pn\ la particule coloidale).
Nucleul coloidal prezint\ o suprafa]\ activ\ `n care se manifest\ diferite
for]e de atrac]ie: for]e Van der Waals, for]e de cristalizare (care men]in
edificiul cristalin), for]e electrostatice, etc.
Stratul de ioni disocia]i care `nconjoar\ nucleul, numit strat ionogen
sau dublu strat Helmholz se compune din: a)stratul intern (determinant de
poten]ial) [i b) stratul extern (ioni adsorbi]i compensatori sau contraioni).
Contraionii, situa]i `n contact cu stratul de ioni determinan]i de poten]ial,
alc\tuiesc stratul imobil numit [i stratul dens de ioni ; exterior stratului dens
de ioni se g\se[te stratul difuz de ioni , ioni lega]i mai slab.
Particula coloidal\ - granula coloidal\ [i stratul de ioni compensatori `nf\]i[eaz\ `n miniatur\ globul terestru: ca [i la acesta, nucleul micelei coloidale
sufer\ foarte pu]ine transform\ri `n compara]ie cu suprafa]a `nconjur\toare care se
g\se[te `n permanen]\ [i profund\ transformare. Pe lng\ aceast\ similitudine, se

63

mai adaug\ [i aceea c\ granula coloidal\ exercit\ o for]\ de atrac]ie asupra ionilor
asemeni for]ei de atrac]ie a p\mntului.
Stratul intern de ioni din alc\tuirea dublului strat Helmholz este
format din ioni puternic re]inu]i de nucleu ce provin din desfacerea moleculelor
re]inute la suprafa]a nucleului. Acest strat de ioni denumit [i strat determinant de
poten]ial determin\ sarcina electric\ a coloidului `n mediul de dispersie: ionii
negativi dau caracter electronegativ coloidului, iar ionii pozitivi dau caracter
electropozitiv.
Granula coloidal\ define[te acea component\ a micelei coloidale
alc\tuit\ din nucleu [i stratul intern de ioni, (strat determinat de poten]ial).
Granula coloidal\ atrage ionii cu sarcini electrice contrare [i respinge ionii
`nc\rca]i cu acela[i poten]ial electric. ~n ceea ce prive[te for]a de atrac]ie, granula
coloidal\ se deosebe[te de nucleul micelei coloidale prin aceea c\ nu manifest\
for]e cristalizate sau Van der Waals, avnd for]e de atrac]ie mult mai slabe
(for]e electrostatice).
Stratul extern de ioni este format din ioni de semn contrar celor din
stratul intern (contraioni) determinnd compensarea (neutralizarea) sarcinii
acestora, de aceea mai poart\ denumirea de strat de ioni compensatori.
Contraionii situa]i `n contact cu stratul de ioni determina]i de poten]ial alc\tuiesc
stratul imobil (stratul dens de ioni), iar contraionii din stratul al doilea
alc\tuiesc stratul difuz cu ionii slab lega]i, mobili, u[or schimbabili.

Pedologie agricol\

65

Pentru cercet\rile din Pedologie stratul difuz prezint\ cea mai mare
`nsemn\tate deoarece ionii din acest strat sunt mobili, se identific\ cu solu]ia
intermicelar\ pe m\sur\ ce se dep\rteaz\ de stratul dens [i pot fi `nlocui]i de al]i
ioni de acela[i semn.
Coloizii se deosebesc de molecule prin faptul c\ nucleul coloizilor nu
particip\ la reac]iile tipice. Reac]iile chimice dintre molecule, atomi [i ioni sunt
`nso]ite de schimb\ri `n edificiul substan]elor ce au intrat `n reac]ie. Ac]iunea
atomilor [i a ionilor este diferit\ fa]\ de reac]iile de suprafa]\ ale coloizilor: aici
moleculele [i ionii componen]i nu sufer\ modific\ri exceptnd ionii superficiali
care pot fi schimba]i. ~n reac]iile chimice substan]a se schimb\, iar la coloizi se
schimb\ numai compozi]ia stratului superficial.

6.1.2. Caracterizare [i descrierea unor micele coloidale

Micela coloidal\ de argil\ are nucleul format dintr-un fragment al re]elei

cristaline al mineralului argilos. Ansamblul sarcinilor electrice ale mineralelor
argiloase este alc\tuit din dou\ grupe de sarcini:a) sarcina permanent\ sau
structural\ [i b) sarcina variabil\ sau depebdent\ de pH.
a) sarcina permanent\ sau structural\ este constituit\ din sarcinile
negative ale unor ioni afla]i `n straturile tetraedrice [i octaedice care au valen]\
inferioar\ ionilor care au fost `nlocui]i.
b) sarcina variabil\ sau dependent\ de pH este constituit\ din sarcinile
care rezult\ `n urma disocierii ionilor H+ din grupele OH sau OH2 situate `n
zonele marginale sau pe suprafe]ele de ruptur\ ale cristalelor.
La mineralele argiloase trimorfice (2:1), ionii compensatori (contraionii)
localiza]i `n spa]iul interlamelar, neutralizeaz\ sarcina permanent\ a mineralului.
Ace[ti ioni pot fi u[or schimbabili (`n montmorilonit); par]ial schimbabili (`n
vermiculit) [i foarte greu schimbabili (`n illit).
Tipul de leg\tur\ [i energia de leg\tur\ din spa]iul interlamelar
influen]eaz\ propriet\]ile fizice a mineralelor argiloase cum ar fi: duritatea,
clivajul, rezisten]a la alterare, gradul de contrac]ie, gonflarea, schimbul ionic,
adsorb]ia apei [i a moleculelor de material organic.
Sarcina dependent\ de pH reprezint\ 1% din suprafa]a total\ a micelei
(Dial [i Hendriks cita]i de C. Cr\ciun, 2000).
La mineralele argiloase dimorfice (caolinit) datorit\ ponderii mari a
suprafe]elor marginale, o mare parte a sarcinii negative este atribuit\ disocierii
amfotericefapt ce determin\ cre[terea sarcinii variabile dependente de pH [i a
capacit\]ii de adsorb]ie a anionilor.
Mineralele argiloase de tip caolinit (dimorfice) prezint\ o capacitate mai
mare de a adsorbi anioni dect mineralele trimorfice datorit\ unui surplus de
sarcin\ pozitiv\ ce se creaz\ `n zonele marginale prin ruperea leg\turilor re]elei.
Acest fapt este ilustrat de valorile raportului, schimb cationic/schimb anionic: 0,5
la coolinit, 2,3 la illit, 6,7 la montmorilonit (Shoen, 1953 citat de C. Cr\ciun,
2000). Intensitatea fix\rii cationilor de c\tre coloizii solului este influen]at\ de
valen]a ionilor compensatori [i de gradul de hidratare; viteza de coagulare a
particulelor cre[te odat\ cu mic[orarea gradului de hidratare [i cre[terea valen]ei
ionilor din stratul difuz al micelei coloidale.

Pedologie agricol\
Micela coloidal\ de humus are dimensiuni mici (diametrul de 80-100), form\
sferic\ [i structur\ amorf\. Nucleul acestei micele este constituit dintr-o
macromolecul\ sau mai multe molecule de acid humic.Stratul de ioni determina]i
de poten]ial este reprezentat de ionii negativi (COO- - ,OH-) rezulta]i n urma
disocieilor grup\rilor acide carboxilice (COOH) [i hidroxil fenolice (C6H5-OH).
Stratul ionilor compensatori de sarcin\ se compune din cationii acizi H+ ,Al3+ predominan]i `n coloizii de humus ai solurilor acide din zona forestier\ [i din
cationii bazici Ca2+,Mg2+,Na+,K,NH4+-dominan]i in solurile formate sub influen]a
vegea]iei de step\ sau silvostep\.
Coloizii de acizi humici posed\ att sarcini electrice negative provenite
din disocierea grup\rilor carboxil(-COOH) cu caracter acid ct [i sarcini
electrice pozitive care provin de la grup\ri aminice (-NH2) care imprim\ acizilor
humici caracter bazic.
~n condi]iile unei reac]ii neutre sau alcaline a solu]iei solului, sarcina
electric\ negativ\ a coloizilor de acid humic este mai mare deoarece -`n aceste
condi]ii- nm\rul grup\rilor -COOH care disociaz\ este mai mare dect `n
mediul acid:la pH =4,5 disociaz\ o singur\ grupare -COOH; la pH = 7
disociaz\ dou\ grup\ri - COOH; la pH= 9 disociaz\ trei grup\ri -COOH; la
pH > 11 disociaz\ mai mult de trei grup\ri -COOH.
~ntruct punctul izoelectric (punctul `n care num\rul sarcinilor electrice
pozitive este egal cu cel al sarcinilor electrice negative) este la pH 2,6 2,8
,majoritatea coloizilor organici sunt electronegativi [i manifest\ `nsu[irea de
adsorb]ie a cationilor (Gh. Lixandru, 1990).
Capacitatea de schimb cationic a humusului este mai mare `n condi]iile
unei reac]ii alcaline (T=150 300 me /100 g sol) deoarece [i sarcina negativ\ a
coloizilor de humus este mai mare.

6.1.3. Indicatori folosi]i la caractetrizeaz\ propriet\]ilor de schimb ionic

Capacitatea de schimb cationic este dat\ de con]inutul de cationi pe care
`l poate adsorbi un sol cu pH 7 (sau 8,2 func]ie de metoda de determinare) [i se
exprim\ `n miliechivalen]i/100 g sol uscat sau `n centimoli/kg sol uscat
Cationii schimbabili sunt reprezenta]i de ioni cu sarcin\ electric\
pozitiv\ (Ca2+, Mg2+, Na+, K+, NH4+, Al3+) re]inu]i la suprafa]a complexului
adsorbtiv, cu sarcina electric\ negativ\ [i capabili de a fi schimba]i cu al]i cationi
afla]i `n solu]ia solului.
Complexul adsorbtiv cuprinde constituien]ii solului cu suprafa]a activ\,
capabili de a provoca [i `ntre]ine procesul de adsorb]ie.
Prin adsorb]ie se `n]elege aderarea, re]inerea, fixarea [i acumularea unor
componente dintr-un amestec de gaze sau a substan]elor dizolvate dintr-o solu]ie,
pe suprafa]a particulelor minerale `n concentra]ii mai mare dect `n aerul sau
solu]ia solului.
Procesul de adsorb]ie ce se observ\ `n sol este cunoscut de mult\ vreme.
Datorit\ adsorb]iei moleculelor ionice a substan]elor aflate `n solu]ie [i re]inerii `n
sol a particulelor aflate `n suspensie, apa din izvoare apare `ntotdeauna curat\
(limpede).

67

Adsorb]ia cationic\ a fost pus\ `n eviden]\ `n secolul al XIX-lea de c\tre

Thomas Way care a amestecat o prob\ de sol cu o cantitate de sulfat de amoniu (NH4)2 SO4) .~n urma percol\rii (sp\l\rii) solului cu ap\ cu scopul `ndep\rt\rii
(NH4)2 SO4, a constatat c\ ionul amoniu nu poate fi complet `ndep\rtat deoarece
este re]inut `n sol iar `n filtrat al\turi de NH4+ apar [i cationi de Ca2+, Mg2+, Na+,
K+. Prin tratarea probei de sol saturate `n cationi NH4+ cu o solu]ie de KCl se
constat\ c\ `n filtratul ob]inut sunt prezen]i att cationi de K+, afla]i `n exces ct [i
cationii NH4+. ~n urma determin\rii con]inutului total de K+ [i NH4+ (me) se poate
observa c\ aceasta este egal cu con]inutul de K+ (me) aflat ini]ial `n solu]ia
folosit\ la tratarea solului. Tratarea probei de sol saturate `n ioni de K+ cu o
solu]ie de CaCl2 are ca efect `nlocuirea cationilor de K+ cu cei de Ca+. ~n filtratul
ob]inut, con]inutul total al cationilor de Ca2+ [i K+ exprimat `n me este egal cu
con]inutul ini]ial al cationilor de Ca2+ aflat `n solu]ie.
Procesul de schimb cationic este un proces simplu de adsorb]ie [i de
re]inere fizico-chimic\, o reac]ie de suprafa]\ [i se desf\[oar\ dup\ anumite
legit\]i.
- Adsorb]ia cationic\ este polar\: concentra]ia solu]iei `n anioni r\mne
aceia[i [i dup\ procesul de schimb (N. Cernescu 1973).
- Adsorb]ia cationilor are un caracter reversibil: cationii re]inu]i `n stratul
difuz al micelei coloidale pot fi `nlocui]i cu al]i cationi.
- Schimbul de cationi se produce `n propor]ii echivalente: un cation
bivalent (Ca2+) din stratul difuz este `nlocuit de un alt cation bivalent (Mg2+) sau
de doi cationi monovalen]i (2 NH4+).
- Cantitatea de cationi adsorbi]i este determinat\ de concentra]ia
(activitatea) cationilor din solu]ie [i nu de concentra]ia s\rurilor: adsorb]ia
sodiului la coloizii solului salinizat cre[te odat\ cu concentra]ia cationilor de Na+
`n timp ce adsorb]ia altor cationi prezen]i `n solu]ia solului scade.
- For]a de re]inere a cationilor este cu att mai mare cu ct gradul lor de
hidratare este mai redus. Hidrogenul se abate de la aceast\ regul\ deoarece,
neputnd exista `n stare liber\, formeaz\ ionul hidroniu (H3O+) cu diametrul
mult mai mic comparativ cu al]i cationi [i din acest motiv este puternic re]inut
(Gh. Lixandru, 1990).
- Capacitatea de schimb cationic cre[te odat\ cu raportul SiO2/Al2O3 pn\
la valoarea 9 pentru ca apoi s\ scad\ devenind ne`nsemnat\ la gelul de acid
salcilic (N Cernescu, 1963)
- Schimbul de cationi este determinat de energia de re]inere a cationilor:
la micela coloidal\, cu excep]ia ionilor de NH4+ [i H+energia de re]inere cre[te
odat\ cu masa atomic\ [i valen]a cationilor (Na+ < NH4+ < K+; Mg2+<Ca2+;
Al3+<Fe3+)
Valoarea capacit\]ii de schimb cationic este cuprins\ `ntre 10 [i 200
me/100 g sol uscat func]ie de con]inutul [i natura mineralelor argiloase [i a
sbstan]elor humice.
Capacitatea de schimb cationic efectiv\ este determinat\ de sarcina
permanent\ a mineralelor argiloase. Determinarea valorii capacit\]ii de schimb

Pedologie agricol\
poten]iale (Tp) [i a celei efective (Te) se face prin calcul `nsumnd con]inutul
cationilor bazici [i al cationilor acizi.
Te = SB7+ Ah
Tp = SB8,3 + SH;
- SB 8,3 [i SB7 reprezint\ suma cationilor bazici schimbabili determina]i
cu solu]ii la pH = 8,3 [i, respectiv la pH = 7 SH [i Ah reprezint\ aciditatea de
schimb total\ [i aciditatea hidrolitic\ determinat\ la pH = 8,3 [i, respectiv, la pH
= 7.
Suma bazelor schimbabile (SB) este un indicator de baz\ al
propriet\]ilor chimice ale solului. Valoarea acestui indicator este dat\ de suma
cationilor schimbabili ai elementelor alcaline (K+, Na+),alcalino-p\mntoase
(Ca2+,Mg2+) [i de amoniu (NH4+) re]inu]i `n forme schimbabile de complexul
adsorbtiv al solului. Ea se exprim\ `n miliechivalen]i (me) la 100 grame sol uscat.
Cationii de Na+, K+, Ca2+, Mg2+[i NH4+ se numesc cationi bazici deoarece
hidroxizii acestora imprim\ solu]iilor o reac]ie alcalin\.
Cationii bazici, afla]i `n forme schimbabile , devin accesibili pentru plante
atunci cnd trec `n solu]ia solului, datorit\ schimbului de cationi din aceasta [i cei
din stratul difuz al micelelor coloidale. Accesibilitatea pentru plante a unui anumit
cation este mai bine exprimat\ de nivelul de satura]ie al complexului adsorbtiv al
solului `n acel cation dect de con]inutul absolutal acestuia. Complexul
adsorbtiv al solurilor de step\ ( soluri b\lane, cernoziomuri, soluri halomorfe,
soluri formate pe calcare [i marne) este saturat `n cationi bazici.
Prezen]a sodiului schimbabil `n complexul adsorbtiv `n propor]ie mai
mare de 5 % `n solurile alcalizate [i de peste 15% `n solurile alcalice imprim\
acestora `nsu[iri chimice [i fizice nefavorabile pentru cre[terea [i dezvoltarea
plantelor.
~n solurile cu exces de umiditate, azotul mineralizat din materia organic\
r\mne `n stare redus\ (NH4+) [i poate fi adsorbit de complexul coloidal al solului
`n propor]ie de 1-8% `n stratul arabil, propor]ie ce cre[te la adncimi mai mari,
unde con]inutul de argil\ este mai ridicat, determinnd m\rimea capacit\]ii de
schimb de cationi.
~n solurile din Romnia - `n marea lor majoritate con]inutul de cationi
bazici schimbabili are valori ce se `ncadreaz\ `n intervalul 1-50 me/100g sol
uscat, valorile cele mai mari `nregistrndu-se la solurile cu un con]inut ridicat de
humus [i de minerale argiloase de tip montmorilonit, illit, beydelit
Cunoa[terea valorii SB serve[te la calculul capacit\]ii de schimb
cationic, a gradului de satura]ie `n baze precum [i la aprecierea fertilit\]ii
solului. Astfel, valorile SB mai mari de 25 me/100 g sol uscat indic\ o
fertilitate ridicat\ iar cele mai mici de 3 me/100 g sol uscat indic\ o fertilitate
foarte sc\zut\.
Aciditatea poten]ial\ este un parametru dat de cantitatea de ioni de H+ [i
3+
Al afla]i `n stare adsorbit\ de complexul coloidal [i care intr\ `n solu]ia solului
numai `n urma procesului de schimb cationic. Aciditatea poten]ial\ apare ca o
rezerv\ pus\ `n eviden]\ prin schimb cationic cu solu]ia unei s\ruri [i reprezint\
factorul de capacitate ce caracterizeaz\ reac]ia solului. Acest parametru poate fi
exprimat func]ie de sarea folosit\ la extrac]ia ionilor acizi din complexul

69

adsorbtiv fie prin aciditatea de schimb (sau efectiv\), fie prin aciditate
hidrolitic\ (Ah), fie prin aciditatea de schimb total\ (SH).
Aciditatea de schimb sau efectiv\ se eviden]iaz\ prin tratarea solului
cu solu]ia unei s\ruri neutre (KCl) cnd pe lng\ ionii de H+ - trec `n solu]ie [i
ionii de Al3+ care genereaz\ aciditate `n solurile luvice.
Aciditatea hidrolitic\ (Ah) este component\ a acidit\]ii de schimb
totale (SH) [i se eviden]iaz\ prin hidroliza (desfacerea cu ajutorul apei) a
acetatului de sodiu sau a acetatului de potasiu. Cationii acizi H+,Al3+ se extrag din
sol cu o solu]ie ce hidrolizeaz\ alcalin (CH3 COONa, CH3 COOK) iar valoarea
acestora este determinat\ titrimetric pn\ la nivelul pH=7 (exprimarea se face `n
me/100 g sol uscat).
Valorile acidit\]ii hidrolitice sunt folosite `n practic\ pentru aprecierea
oportunit\]ii amend\rii solurilor acide, pentru stabilirea dozelor de amendamente
[i pentru estimarea altor indici cum ar fi indicele azot (IN).
Aciditatea de schimb total\ (SH) se reg\se[te `n cantitatea de H+ [i Al3+
re]inu]i de constituien]ii solizi ai solului. Determinarea valorii SH se realizeaz\
prin percol\ri repetate ale solului cu o solu]ie de acetat de potasiu (CH3 COOK) 1
n tamponat\ la pH 8,3 [i se exprim\ `n me/100 g sol uscat sau `n cmol/kg sol
uscat.
Aciditatea de schimb total\ (SH) exprim\ rezerva de ioni acizi (H+ Al3+)
din complexul adsorbtiv ce poate trece prin procesul de schimb cationic, `n solu]ia
solului. Valorile ei sunt mai mari `n solurile din zonele umede formate pe roci
acide [i sub influen]a vegeta]iei acidofile dect `n solurile din zonele mai
secetoase [i calde formate pe roci bogate `n elemente bazice.
Cunoa[terea valorilor acidit\]ii de schimb totale (SH) prezint\ o
importan]\ deosebit\ pentru studiile de genez\, de clasificare [i de ameliorare a
solurilor.
Gradul de satura]ie al solului cu cationi bazici schimbabili (V%) ai
complexului adsorbtiv al solului exprim\ con]inutil relativ de cationi schimbabili
ai elementelor alcaline (Na+,K+) [i alcalino-p\mnto[i (Ca2+, Mg2+) raportat la
capacitatea de schimb cationic. Valoarea acestuia se calculeaz\ cu rela]ia:
VSH =

SB
SB
.100 sau VSH=
.100
T
SB + SH

`n care: V gradul de satura]ie `n cationi bazici (%), SB suma cationilor bazici

schimbabili (me/100 g sol), SH aciditatea de schimb total\ (me/100 g sol), T
capacitatea de schimb cationic (me/100 g sol).
Valorile gradului de satura]ie `n cationi bazici schimbabili (VSH) sunt
folosite ca un element de baz\ pentru unele orizonturi ale profilului de sol. Astfel,
orizontul A molic se distinge de orizontul A umbric prin valoarea VSH mai
mare de 53% corelat\ cu alte `nsu[iri. De asemeni, pentru unele soluri , valoarea
VSH este folosit\ la definirea subtipurilor eutrice [i districe.

6.1.4. Adsorb]ia anionic\

La suprafa]a micelelor coloidale apar sarcini electrice pozitive care

adsorb anioni. Suma total\ a anionilor pe care `i poate adsorbi un sol define[te

Pedologie agricol\
capacitatea de schimb anionic exprimat\ `n me/100 g sol sau `n me/100 g
argil\. ~ntruct adsorb]ia unor anioni poate fi urmat\ [i de o fixare prin
insolubilizare chimic\, `n loc de capacitate de schimb anionic, se recomand\ a
se folosi no]iunea de capacitate de adsorb]ie anionic\.
Sarcinile electrice pozitive care determin\ adsorb]ia anionilor apar cel
mai frecvent la hidroxizii de fier [i de aluminiu, la allofane [i caolinit. ~n zonele
cu clim\ temperat\ capacitatea de adsorb]ie anionic\ a solurilor are valori sc\zute
(0,52 me/100 g sol) `n func]ie de con]inutul de argil\ (illit [i montorilonit) [i de
humus.
Cantitatea de ioni adsorbi]i cre[te odat\ cu cre[terea acidit\]ii solului. ~n
condi]iile unei reac]ii puternic acide (pH=4) con]inutul de amidon fosforic (PO43-)
[i sulfat (SO42-) cre[te de 3 ori [i respectiv de 10 ori fa]\ de condi]iile de reac]ie
neutr\ a solului (L\c\tu[u, 2000).
Principalii anioni ai solului implica]i `n
schimbul anionic sunt: PO43-, SO42-. NO3-, Cl-, MoO42-, B(OH)4 [i anionii organici.
T\ria leg\turilor dintre anioni [i complexul adsorbtiv depinde de valen]a anionilor
[i gradul lor de hidratare `n urm\toarea ordine descresc\toare: PO43-, SO42-, NO3-,
Cl- (Cr\ciun, 2000). Anionii PO43- [i SO42- sunt adsorbi]i `n cantit\]i mai mari
dect anionii NO3- [i Cl- care se g\sesc predominant `n solu]ia solului.
O deosebit\ influen]\ pentru cresterea [i dezvoltarea plantelor o prezint\
re]inerea anionului acidului fosforic. Anionii fosfatici sunt adsorbi]i [i re]inu]i la
suprafa]a micelelor cu sarcin\ electric\ pozitiv\ [i la suprafa]e micelelor cu
sarcin\ elecric\ negativ\ prin intermediul unor cationi care au rolul de pun]i de
leg\tur\ `ntre particulele coloidale [i anioni. Cea mai mare capacitate de fixare
pentru fosfor o are gibbsitul [i goethitul (5 me/100 g ) urmate de illit, caolinit [i
montmorilinit.
Adsorb]ia anionilor pe suprafa]a coloizilor [i precipitarea unor compu[i
fosfatici Fe(PO4), Al (PO4) constituie principalele c\i de sc\dere a mobilit\]ii
anionilor fosfat [i sc\derea disponibilit\]ii pentru plante.
For]ele de re]inere a anionului fosfat cresc `n timp simultan cu mic[orarea
disponibilit\]ii acestuia pentru plante.

6.1.5. Importan]a sistemului coloidal [i a schimbului cationic

Al\turi de procesele de fotosintez\ [i respira]ie, schimbul de ioni dintre

particulele coloidale [i r\d\cinile plantelor este unul dintre cele mai importante
procese.
Ionii schimbabili (anioni [i cationi) se g\sesc `n stratul difuz al micelelor
coloidale organitce sau minerale.
Micelele coloidale din sol re]in la suprafa]a lor ioni esen]iali `n nutri]ia
plantelor [i `i p\streaz\ `mpiedicnd eliminarea acestora de c\tre curen]ii
descenden]i ai apei care str\bat solul.Astfel, micelele coloidale din sol pot fi
comparate cu b\ncile moderne deoarece ionii re]inu]i pot fi retra[i de la
b\ncile coloidale [i adsorbi]i de c\tre r\d\cinile plantelor. Refacerea rezervei de
elemente nutritive se realizeaz\ prin administrarea `ngr\[\mintelor organice sau
/[i minerale [i a amendamentelor.

71

Complexul coloidal al solului regleaz\ concentra]ia [i compozi]ia solu]iei

solului prin schimbul de ioni care are loc `ntre cele dou\ componente ale acestuia.

6.2. Solu]ia solului

Solu]ia solului denumit\ popular mustul sau sucul solului constituie o
parte din faza lichid\ a solului [i este alc\tuit\ din ap\ [i diferite substan]e
minerale [i sau organice aflate `n stare de dispersie ionic\, molecular\ sau
coloidal\.
La formarea solu]iei solului contribuie numai o parte din din con]inutul
total de ap\ din sol. Astfel apa din de constituie apa aflat\ `n stare de vapori, apa
de higroscopicitate, o parte din apa pelicular\ nu particip\ la formarea solu]iei
solului. No]iunea de solu]ia solului nu este sinonim\ cu no]iunea de faz\ lichid\
a solului deoarece aceasta din urm\ `nglobeaz\ att solu]ia solului ct [i
rezerva de ap\ moart\ (inaccdesibil\ plantelor).
Apa provenit\ din precipita]ii, str\b\tnd straturile atmosferice, dizolv\ o
parte din substan]edin atmosfer\ cum ar fi: CO2, O2, N2, NO3, NO2, NH3, SO2,
hidrogen sulfurat, clor. Dintre gazele care se dizolv\ `n apa precipita]iilor
predominante sunt: CO2, O2 [i N2, raportul lor la temperatura de 20oC fiind de
57:2,1 :1,0 (L\c\tu[u, 2000)
Apa ajuns\ `n contact cu solul, `[i schimb\ compozi]ia chimic\ datorit\
numeroaselor procese de alterare [i mineralizare cum ar fi: dezvoltarea,
disocierea, adsorb]ia, schimbul ionic, absorb]ia ionilor de c\tre plante, etc.
Substan]ele solubile din sol sunt dezvoltate iar ionii rezulta]i `n urma disocierii
pot reac]iona cu al]i compu[i sau pot fi transloca]i `n profilul solului.
Capacitatea de dizolvare a apei se m\re[te odat\ cu cre[terea
concentra]iei de CO2, gaz ce rezult\ `n urma transform\rilor suferite de materia
organic\, prin activitatea microorganismelor.
Solu]ia solului, venind `n contact cu coloizii din masa solului, favorizeaz\
schimbul de ioni afla]i `n solu]ie cu cei din stratul difuz al micelelor coloidale.
Modificarea continu\ a compozi]iei solu]iei solului este influen]at\ att
de natura substan]elor dizolvate `n apa din precipita]ii ct [i de ansamblul
transform\rilor fizice, chimice [i biologice pe care le sufer\ constituien]ii solului.
Compozi]ia solu]iei solului este, a[adar, rezultant\ a `ntregii dinamici a
`nsu[irilor solului.
~n dinamica valorii concentra]iei solu]iei solului, pe parcursul unui an se
disting dou\ etape: 1) etapa de acumulare a s\rurilor, delimitat\ `n timp de
`nceputul prim\verii pn\ la sfr[itul verii, cnd, datorit\ evapotranspira]iei
intense, circula]ia solu]iei solului poate atinge pragul de satura]ie (400 mg/l [i 2)
etapa de diluare a solu]iei solului delimitat\ `n timp de la `nceputul toamnei pn\
la sfr[itul iernii cnd, datorit\ unor valori superioare ale capacit\]ii de cmp
are loc o levigare a s\rurilor solubile [i implicit, o mic[orare a concentra]iei
solu]iei solului .
Dar compozi]ia [i concentra]ia solu]iei solului prezint\ [i o varietate
diurn\ determinat\ de oscila]iile zilnice `n sol ale CO2: ~n aceste condi]ii valorile
maxome ale concentra]iei solu]iei solului `n ioni de Ca2+ se `nregistreaz\ `n timpul

Pedologie agricol\
nop]ii; acest fenomen se explic\ prin aceea c\ dizolvarea carbona]ilor alcalinop\mnto[i (CaCO3 [i MgCO3) precum [i substituirea ionilor Ca2+ din complexul
adsorbtiv se desf\[oar\ cu intensitate mai mare noaptea dect `n timpul zilei.
Se poate conchide c\, dac\ masa solid\ a solului este suportul pentru
plante - `n care acestea `[i ancoreaz\ r\d\cinile solu]ia solului este mediul din care
plantele prin r\d\cini `[i asugur\ alimentarea cu ap\ [i substan]e nutritive.
Solu]ia soluluiare o compozi]ie complex\. toate elementele minerale ce se
reg\sesc `n cenu[a masei vegetale `[i au originea `n solu]ia solului.
~n solu]ia solului se `ntlnesc combina]ii minerale, combina]ii organice [i
combina]ii organo-minerale.
Combina]iile minerale sunt reprezentate de s\rurile acizilor minerali
(nitra]i, nitri]i, bicarbona]i, carbona]i, cloruri, sulfa]i, fosfa]i de Ca, Mg, Na, K,
NH4, etc.) [i de diferi]i acizi de Fe, Al, Mn.
Combina]iile organo-minerale , cu diferite grade de solubilitate, se
formeaz\ prin combinarea acizilor humici cu alte tipuri de acizi organici cu ioni
bazici, reprezenta]u de Ca2+ ,Mg2+, Na+, K+, NH4, etc.

6.2.1. Reac]ia solului

Reac]ia solului este definit\ de concentra]ia sau activitatea ionilor de

hidrogen din solu]ia solului [i se exprim\ `n mod curent prin valori pH. Aceast\
`nsu[ire se manifest\ prin capacitatea de disociere a ionilor de hidrogen (H+) [i de
hidroxil (OH-) din sol, atunci cnd solul vine `n contact cu apa sau cu solu]iile
saline diluate(acestea permit disocierea ionilor de H+) .
~n solul uscat se manifest\ numai aciditatea poten]ial\ (nu [i cea actual\)
deoarece ionii de hidrogen disocia]i sunt redsorbi]i la suprafa]a particulelor iar
s\rurile ce hidrolizeaz\ acid precipit\.
Concentra]ia activ\ a ionilor de hidrogen reprezint\ factorul de
intensitate al reac]iei solului [i poate fi exprimat\ prin indicatorul
numeric(pH).Valoarea indecelui pH se ob]ine prin cologaritmarea ionilor de H+
din solu]ia sau suspensia de sol :
pH = -lg (aH+)=clg (aH+) = - lg[H+]unde: aH+ - activitatea ionilor de
hidrogen (moli/l sai g/l)
Tabel
+

[H ]
g*l-1
1,6*10-5
10-5
6,3*10-6
4*10-6
2,5*10-6

Coresponden]a `ntre concentra]ia ionilor de H+ [i valoarea pH-ului.

[H+]
pH
[H+]
pH
[H+]
pH
pH
+
-1
+
-1
+
-lg[H ] g*l
-lg[H ]
-lg[H ] g*l
g*l-1 -lg[H+]
4,8
5,0
5,2
5,4
5,6

1,6*106
10-6
6,3*10-7
4*10-7
2,5*10-7

1,6*10-7
10-7
6.3*10-8
40*10-8
2,5*10-8

5,8
6.0
6,2
6,4
6.6

73

6.8
7,0
7.2
7,4
7,6

1,6*10-8
10-8
6,3*10-9
40*10-9
2,5*10-9

7,8
8.0
8,2
8,4
8,6

Cercet\rile sta]ionare pivind reac]ia solului au pus `n eviden]\ caracterul

dinamic al acestei `nsu[iri. M\rimea varia]iei periodice a pH-ului poate ajunge
pn\ la o unitate, fiind mai `nsenmnat\ la solurile cu capacitate sc\zut\ de
tamponare Modificarea reac]iei solului este determinat\ de evolu]ia genetic\ a
tipului de sol, activitatea organismelor din sol, modificarea periodic\ a
con]inutului de s\ruri solubile, m\surile ameliorative, tehnologiile de exploatare a
terenului [i de cultivare a plantelor.
Reac]ia [i compozi]ia solu]iei solului sunt `nsu[iri dinamice [i au un
caracter reversibil; timpul necesar pentru modificarea acestor propriet\]i, pentru a
atinge starea de cvasiechilibru cu mediul, este de 10-1 - 100 ani.
Cationii schimbabili din stratul difuz al micelelor coloidale influen]eaz\
compozi]ia solu]iei de sol prin schimbul de ioni, schimb ce are loc `ntre ionii
afla]i `n solu]ie [i cei din complex. Timpul necesar pentru modificarea m\rimii
capacit\]ii de schimb cationic [i a acidit\]ii schimbabile pn\ la atingerea st\rii de
gvasiechilibru cu mediul este cuprins\ `ntre 10o - 101 ani (N. Florea, 1994).
6.2.2. Capacitatea de tamponare a solului
Capacitatea de tamponare pentru reac]ie a solului este proprietatea solului
de a se opune modific\rii valorii pH atunci cnd asupra sa se ac]ioneaz\ cu
substan]e - bazice sau acide care accept\ sau elibereaz\ protoni. Mecanismele
chimice care genereaz\ `n[u[irea de tamponare pentru reac]ie constau `n asocierea
disocierea protonilor de pe acidoizi [i adsorb]ia cationilor bazici pe coloizi [i
prin hidroliza s\rurilor
Capacitatea de tamponare (de amortizare) pentru reac]ie a solului este
influen]at\ de compozi]ia granulometric\ a solului, compozi]ia mineralogic\ a
particulelor de argil\, con]inutul [i compozi]ia humusului, capacitatea de schimb
cationic, gradul de satura]ie `n baze precum [i de sistemele tampon reprezentate
de complexul argilo-humic, carbonat de calciu acid carbonic, fosfat-acid
fosforic, huma]i acizi humici nesatura]i, acid acetic acetat de sodiu etc.
Complexul adsorbtiv al solului saturat par]ial cu elemente bazice constituie
unul dintre cele mai importante sisteme tampon ale solului; el se comport\ ca
un acidoid (acizi insolubili reprezenta]i de coloizi capabili de a adsorbi cationi)
sau ca un bazoid (substan]e cu caracter bazic slab capabile de a reac]iona cu
cationii).
La ad\ugarea `n sol a unei cantit\]i de baze sau de acizi, complexul
adsorbtiv se opune schimb\rii bru[te a reac]iei `n sens alcalin sau acid; `n aceast\
situa]ie are loc trecerea ionilor acizi (H+) din solu]ia solului `n complexul
adsorbtiv [i/sau o neutralizare.a ionilor alcalini OH+ [i blocarea lor `n molecule de
ap\ cu ajutorul ionilor de H+ `nlocui]i din complex de ionii alcalini de sodiu.
Solurile saturate cu baze `n propor]ie de 50% au cea mai mare capacitate de
tamponare a reac]iei att pentru acizi ct [i pentru baze.
Solurile la care complexul adsorbtiv este saturat cu cationi acizi prezint\
capacitate de tamponare mare pentru acizi iar cele la care complexul adsorbtiv
este saturat `n ioni de H+ prezint\ capacitate de tamponare mare pentru baze.
La solurile cu un con]inut mic de humus [i argil\, complexul adsorbtiv
slab reprezentat re]ine cantit\]i reduse de ioni bazici [i acizi.

Pedologie agricol\
CAPITOLUL VII
PROPROET|}I MORFOLOGICE

7.1. Culoarea solului

Culoarea solului este dat\ de totalitatea radia]iilor solare de diferite
frecven]e pe care le reflect\ solul. Ea este un efect al absorb]iei selective a razelor
monocromatice din componentele luminii albe. Senza]ia de culoare ia na[tere ca
urmare a ac]iunii radia]iilor electromagnetice asupra retinei. ~ntre principalele
domenii de culoare a solului (alb, negru, ro[u, galben, verde, albastru) se stabilesc
tranzi]ii printr-o multitudine de nuan]e.
Culoarea solului este expresia compozi]iei chimice [i mineralogice [i a
distribu]iei particulelor minerale [i organice `n orizonturile profilului de sol; prin
combinarea culorilor date de componentele respective, rezult\ numeroase culori
caracteristice diferitelor orizonturi ale solului.
Astfel: silicea coloidal\ argil\, carbonatul de calciu [i s\rurile u[or solubile
dau culori albe pn\ la cenu[iu; humusul d\ culoarea neagr\, brun - g\lbuie, brun
ro[cat\ sau ro[u-brun\; compu[ii fierului fin dispersa]i `n masa solului dau o
culoare de ro[u, brun-ruginiu sau g\lbui - `n func]ie de con]inutul [i gradul de
hidratare precum [i de raportul dintre diferi]i constituien]i (hematit, goethit,
limonit, etc.);compu[ii fero[i, `n condi]ii de umiditate dau o culoare vine]ie,
alb\struie, alb\strui verzuie; fosfatul feros d\ culoarea alb\ `n mediul anaerob [i
alb\struie `n contact cu aerul; sulfura de fier, `n orizonturile cu materie organic\ [i
umezire excesiv\ d\ o culuare neagr\.

7.1.1. Aprecierea culorii solului

~n Pedolgie, de-a lungul timpului, aprecierea culorii solului pe teren s-a

f\cut pe baza observa]iillor directe, procedeu ce se mai utilizeaz\ [i ast\zi, cu
toate inconvenientele pe care le implic\. Aceast\ modaliate de apreciere a culorii
incumb\ o foarte mare doz\ de subiectivism.
Pentru `nl\turarea subiectivismului la aprecierea culorii solului, `n practic\
pedologic\ modern\ este utilizat Sistemul Munsell, sistem care folose[te un
atlas cu 322 e[antioane de culori standardizate (Atlasul Munsell).
~n sistemul Munsell culoarea solului este definit\ prin parametri celor trei
variabile: 1)Nuan]a, 2)Valoarea [i 3)Croma.
1)Nuan]a indic\ culoarea spectral\ dominant\ dat\ de lungime de und\ a
luminii. Scara nuan]elor este alc\tuit\ din 10 elemente: 5 culori de baz\ (a[a zis,
pure) [i cinci culori intermediare (a[a zis, combinate), toate notate cu litere.
Culorile de baz\:
Culorile intermediare:
R=(red) ro[u
Y=(yelow) galben
G=(green) verde
B=(blue) albastru

YR = ro[u-galben
GY = galben-verde
BG = verde-albastu
PB = albastru-violet

75

P=(purple) violet
RP = violet-ro[u
Fiecare dintre cele 10 nuan]e (culori de baz\ [i culori intermediare) are cte
10 trepte notate cu cifre de la 1 la 10.
Culoarea solului se `ncadreaz\ `ntr-un num\r limitat de nuan]e cuprinse
de regul\ `ntre 10 R [i 5 Y (10 R; 2,5 YR; 5 YR; 7,5 YR; 10 YR; 2,5 Y;5 Y) [i
unele nuan]e specifice pentru orizonturile cu umezire excesiv\, gleice sau
pseudogleice.
2) Valoarea exprim\ luminozitatea culorii [i este redat\ `n cifre (la soluri,
de regul\, de la 2,5 la 8), de la culorile `ntunecate c\tre cele luminoase. Probele de
sol cu valoarea 5 au culori cu luminozitate medie.
3) Croma exprim\ puritatea relativ\, intensitatea sau satura]ia culorii
.Scara cromatic\ a Sistemului Munsell are 20 de trepte de la 1 la 20 (la soluri
valoarea cromei estede regul\,mai mic\ dect 8).
~n teren, apreciea culorii solului se face comparnd culoarea probei de sol
cu e[antioanele standardizate de culori din Atlasul Munsell unde `n dreptul
fiec\rui e[antion este men]ionat\ denumirea culorii [i cei trei parametrii care o
definesc: nuan]a, valoarea [i croma.
Pentru o apreciere corect\, trebuie s\ se ]in\ seama de faptul c\, func]ie de
starea de umiditate, culoarea solului se schimb\ de la uscat la umed. cu 0,5
pn\ la 3 trepte `n valoare, cu 0,5 pn\ la 2 `n crom\ (numai rareori intervin
schimb\ri [i `n nuan]\). Cele mai mari diferen]e apar la soluri cenu[ii,
cernoziomoide sau la cele cu un con]inut sc\zut [i moderat de humus. De aceea
culoarea solului se apreciaz\ la dou\ st\ri de umiditate: 1) uscat la aer [i 2) la
capacitatea de cmp. Se consider\ c\ proba de sol este la nivelul capacit\]ii de
cmp atunci cnd, dup\ umezire, dispar peliculele vizibile de umiditate.
Notarea unei culori `n Sistemul Munsell cuprinde cei trei parametri, a[eza]i
`ntotdeuna `n ordine: 1)Nuan]a (redate prin cifre [i litere) 2)Valuarea [i 3)Croma
(redate prin cifre sub forma unui raport). De exemplu, culoarea ,,cenu[iu `nchis
este redat\ prin nota]ia 10YR 4/1 iar ,,brun deschis prin nota]ia 7,5YR6/4.
Unele culori pot fi redate prin mai multe nota]ii Munsell (ex. culoarea ,,brun
foarte pal prin: 10YR 7/3; 10YR 7/4; 10YR 8/3; 10YR 8/4.
7.1.2. Semnifica]ia culorii solului
Culoarea este [i ea un indicator al compozi]iei chimice a solului.
Componentele chimice ale solului determin\ `ntr-o m\sur\ mai mic\ sau mai
mare func]ie de ponderea lor culoarea acestuia.
Astfel culoarea poate ilustra compozi]ia solului [i de aceea, este considerat\
drept criteriul principal de separare a orizonturilor pe profil, de recunoa[tere [i
identificare a majorit\]ii solurilor.
Componen]ii minerali [i organici, determinan]i ai culorii solului, `n
procesul de solificare se pot acumula sau pot migra `n profilul de sol astfel `nct
culoarea s\ reflecte natura [i intensitatea proceselor pedogenetice prin care s-au
format orizonturile solurilor.
Aspectul coloristic al orizonturilor de sol poate fi un indicator al st\rii de
umiditate a solului. Aspectul marmorat - mozaicat a straturilor de sol indic\ un
exces temporal de ap\ stagnant\ sau un regim fluctuant al excesului de umiditate.
Culoarea alb\struie verzuie sau oliv (m\slinie) indic\ prezen]a compu[ilor

Pedologie agricol\
fero[i care se formeaz\ `n condi]ii anaerobe, improprii pentru cre[terea [i
dezvoltarea plantelor. ~n sezonul umed se poate aprecia dac\ culoarea solului este
mai veche sau este actual\, dup\ starea de umiditate a solului. Halourile de culori
deschise din jurul r\d\cinilor indic\ o umezire excesiv\ a solului [i influen]ele ei
nefavorabile asupra vegeta]iei (ex.: uscarea pomilor). Cnd partea superioar\ a
profilului de sol (0-50 cm) are culoarea neagr\, acest fapt reflect\ un fond nutritiv
ridicat (de regul\, fertilitatea solului scade de la solurile negre c\tre cele brune,
brune ruginii, ro[ii, cenu[ii, galbene [i albicioase).
Culoarea influen]eaz\ [i rela]ia solului cu energia radiant\ solar\ . Astfel,
solurile de culoare `nchis\ absorb mai mult\ c\ldur\ dect cele de culoare
deschise care resping (reflect\) energia radiant\ (fac excep]ie suprafe]ele protejate
de vegeta]ie sau de mulci). Solurile negre absorb mai multe radia]ii `n timpul zilei
[i radiaz\ mai mult\ c\ldur\ `n timpul nop]ii favoriznd formarea de rou\
subteran\.
Culoarea suprafe]ei solului influen]eaz\ temperatura [i umiditatea solului,
activitatea biologic\ din sol, poten]ialul productiv [i, implicit, cre[terea [i
dezvoltarea plantelor.

7.2. Neoforma]iile solului

Neoforma]iile sunt acumul\ri recente sau relicte din masa solului
reprezentate de depuneri [i separa]ii locale ale diferitelor substan]e rezultate `n
urma proceselor pedogenetice (eluviere iluviere, oxidare reducere) sau prin
ac]iunea organismelor vegetale [i animale. Ele se disting u[or `n orizonturile
pedogenetice ale profilului, dup\ culoare, form\ [i compozi]e chimic\. Formarea
acestor acumul\ri de solificare este influen]at\ de m\rimea porilor din sol, de
curen]ii ascenden]i [i descenden]i de apa care str\bate profilul de sol, de
solubilitatea diferit\ a produ[ilor de alterare precum [i de compozi]ia
granulometric\.
Neoforma]iile rezultate din acumularea s\rurilor u[or [i moderat solubile
oxizilor [i hidroxizilor de fier [i mangan [i a silicei reziduale se prezint\ sub
form\ de pseudomicelii, pete , eflorescen]e, pelicule, vini[oare, concre]iuni,
crust\, etc.

77

Pseudomiceliile sunt depuneri de cristale albe aciculare fine de carbonat

de calciu constituite `n filamente neregulate, asem\n\toare miceliilor de ciuperci.
Ele se formeaz\ de-a lungul traseelor de circula]ie a solu]iei solului, pe fe]ele [i `n
interiorul elementelor structurale.
Pseudomiceliile reprezint\ o form\ relativ recent\ de depunere a
carbonatului de calciu specific\ solurilor cu varia]ii mari ale umidit\]ii acestuia,
varia]ie care determin\ o fluctua]ie mare a cabonatului de calciu.
Vini[oarele sunt neoforma]ii alungite care iau na[tere prin precipitarea
CaCO3, Ca SO4, gipsului, oxizilor [i hidroxizilor de fier [i mangan `n spa]iile
r\mase dup\ descompunerea r\d\cinilor sau chiar `n jurul r\d\cinilor vii.
Eflorescen]ele sunt concre[teri de cristale aciculare (cu aspect de
inflorescen]\) ale s\rurilor solubile [i ale carbona]ilor, la suprafa]a solului sau `n
interiorul acestuia (pe pere]ii fisurilor [i a golurilor).
Concre]iunile sunt neoforma]ii de m\rimi, forme [i culori diferite,
cimentate ireversibil `n urma precipit\rii gipsului, a carbona]ilor de calciu [i
magneziu, a acizilor de fier [i mangan. Ele pot fi dislocate din masa solului f\r\ a[i pierde forma ini]ial\.
Concre]iunile ferimagnetice (cunoscute [i sub denumirea de bobovine
sau alice de p\mnt) au o form\ sferic\ [i o m\rime ce poate dep\[i 1 cm `n
diametru (dar [i mici acumul\ri punctiforme). ~n aceste sfere se observ\ depuneri
concentrice succesive de oxizi de fier [i mangan. Ele au o culoare ro[cat\, brunro[cat\, sau negricioas\ (cu att mai `nchis\ [i mai apropiat\ de negru, cu ct
con]inutul de mangan este mai mare).
Concre]iunile de carbona]i iau na[tere prin precipitarea carbonatului de
calciu `n spa]iile libere din sol [i /sau prin cimentarea cu carbonatul de calciu a
altor particule minerale. Ele au forme [i m\rimi diferite (de la c]iva milimetri
pn\ la c]iva centimetri lungime).
Concre]iunile de carbona]i se `ntlnesc `n orizontul carbonato acumulativ
(Cca) `n loess [i `n alte materiale carbonatice.
Concre]iunile septarice sunt `n general concre]iuni de carbona]i
caracterizate prin faptul c\ interiorul lor au un spa]iu gol.
Petele sunt forma]iuni diferit colorate `n masa unui orizont de culoare
relativ omogen\. Ele apar `n orizonturile eluviale (Ame, Ea) [i iluviale (Bt)
precum [i `n cele cu exces de umiditate de natur\ freatic\ sau pluvial\.
~n teren, caracterizarea petelor se face prin stabilirea, `n cadrul fiec\rui
orizont [i suborizont al profilului de sol, a culorii, frecven]ei, m\rimii,
formei.dispunerii [i contrastului petelor fa]\ de matricea solului.
Petele de albire apar `n orizonturile cu umezire de natur\ pluvial\
excesiv\ al\turi de petele de oxidare (ro[cate, ruginii) [i de cele de reducere
(alb\strui, vine]ii, verzui). Aceste pete se formeaz\ `n urma migr\rii coloizilor din
unele mici por]iuni din masa solului ce sunt intens percolate de apa de infiltra]ie.
Cutanele de argil\ sunt depuneri sub form\ de pojghi]e a particulelor
minerale (cristalizate sau amorfe), cu diametrul mai mic de 2 microni, pe
suprafa]a elementelor structurale, pe pere]ii porilor sau pe fragmentele mai
grosiere (nisip, fragmente de schelet) depuneri ce se formeaz\ treptat prin

Pedologie agricol\
procesul de eluviere iluviere . Cutanele de argil\ pot fi recunoscute [i
identificate cu ajutorul microscopului, `n planul luminii polarizate, dup\ structura
stratificat\ [i dup\ absen]a (sau prezen]a foarte ne`nsemnat\) a materialului
grosier. Ele pot fi distruse `n urma proceselor de `nghe] desghe], de contrac]ie
gonflare sau `n urma activit\]ii unor specii din microfauna [i mezofauna solului.
Atunci cnd se asociaz\ cu materia organic\ din sol, cutanele de argil\
formeaz\ pojghi]e organo-minerale, pojghi]e ce se `ntlnesc `n treimea mijlocie
a profilului de sol de tip phaeziom (sol cernoziomoid).
Neoforma]iile biogene din sol apar ca rezultant al ac]iunii organismelor
animalelor [i r\d\cinilor plantelor.
Neoforma]iile biogene de provinien]\ animal\ sunt: crotovinele
coprolitele, cervatocinele, l\ca[urile de larve, pelotele.
Crotovinele sunt galerii de crti]e, hrciogi, popnd\i, [oareci de cmp,
etc. umplute de regul\ cu material provenit din alt orizont pedogenetic. Ele au
form\ rotund\ sau oval\ `n sec]iune [i diametrul de 2-10 cm. Culoarea
crotovinelor poate fi mai `nchis\ dect masa solului din imediata vecin\tate
(melanocrotovinele) sau mai deschis\ (leucrotovinele).
Crotovinele se `ntlnesc `n soluri cu textur\ mijlocie, mijlociu fin\ sau
mijlociu grosier\ `n zonele de step\ [i silvostep\,
Coprolitele sunt aglomer\ri de granule sau [iruri de granule care au
rezultat `n urma trecerii solului prin tubul digestiv al rmelor. Ele se `ntlnesc `n
soluri cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ [i bogate `n materie organic\.
Pelotele sunt fragmente structurale sub form\ de gr\unciori rezultate `n
urma activit\]ii furnicilor.
Neoforma]iile biogene de provinien]\ vegetal\ sunt: cornevinele (urme
ale r\d\cinilor lemnoase umplute de regul\ cu material din alt orizont) [i
dendritele (imprim\ri ale r\d\cinilor plantelor ierboase pe suprafe]ele agregatelor
structurale.
Incluziunile sunt corpuri str\ine (oase, fragmente de c\r\mid\ sau
ceramic\, cioburi de sticl\, lemn silificat, etc.) , prezente `n profilul solului.
Incluziunile, pe lng\ importan]a lor arheologic\, au [i o importan]\ pedologic\.
De pild\, prezen]a cochiliilor de scoici indic\ originea aluvial\ a solului iar
prezen]a rmelor de stuf indic\ originea lacustr\ a solului.
CAPITOLUL VIII
PROCESELE DE FORMARE A SOLULUI
Solul a[a cum este ilustrat de profilul de sol este rezultatul ac]iunii
`ndelungat\ a unei multitudini de procese elementare care se desf\[oar\ continuu
`n `nveli[ul superior al scoar]ei terestre, cu ritmuri variabile, sub influen]a
condi]iilor de mediu, condi]ii ce alc\tuiesc ceea ce se nume[te factori
pedogenetici. Pedogeneza ramur\ a Pedologiei are, a[adar, ca obiect
totalitatea proceselor care contribuie la formarea solurilor. Materialul parental
(roca parental\), considerat ca stadiu ini]ial, se transform\ `n sol de-a lungul

79

timpului prin procese de alterare, acumulare [i migrare pe vertical\ a

constituien]ilor, trecnd printr-o serie de st\ri intermediare pn\ la stadiul matur.
Pedogeneza este un proces foarte `ndelungat care ac]ioneaz\ asupra
substratului mineral [i se coreleaz\ strns cu circula]ia apei [i a elementelor
chimice din sol [i un proces de sintez\ continu\ de materie organic\ [i de
transformare acesteia.
Energia solar\ [i uneori cea gravita]ional\ sunt elementele energetice
ale proceselor de pedogenez\.
La formarea [i evolu]ia solului, pe lng\ procesele pedogenetice,
contribuie [i procesele geogenetice cum ar fi sedimentarea [i eroziunea. ~n
multe cazuri substratul mineral nu r\mne acela[i `n timp; el poate primi aport de
material care se integreaz\ `n sol sau poate fi re`noit prin eroziune.
Formarea [i evolu]ia solului este un proces dinamic a c\rei intensitate este
determinat\ att de factorii de mediu ct [i de `nsu[irile materialului parental.

8.1. Procese de transformare

Procesele de trasformare `n material parental sau `n sol determin\
modific\ri in situ cum ar fi: alterarea mineralelor, formarea de noi minerale,
descompunerea materiei organice, humificarea resturilor organice, formarea
structurii solului.
Procesul de bioacumulare de]ine locul cel mai `nsemnat `n Pedogenez\.
Acest proces const\ `n acumularea, `n straturile superioare ale solului, prin
intermediul organismelor vegetale [i animale, a materialului organic aflat `n
diferite stadii de humificare. Humusul format prin humificarea materiei organice,
se integreaz\ treptat `n partea mineral\ a solului fapt ce duce la diferen]ierea unui
orizont humifer (orizontul A). Datorit\ rolului important pe care procesul de
bioacumulare `l are `n formarea [i evolu]ia solului, se poate considera c\ solul
este un produs al vie]ii pe un fond mineral. Orizontul A [i - `n general,
partea superioar\ a profilului (orizontul humifer) devine, prin bioacumulare, fertil,
cap\t\ o culoare `nchis\ [i poate fi bine individualizat [i u[or de recunoscut
morfologic.
~n teren, efectul intens al bioacumul\rii (formarea orizontului humifer)
este semnalat de prezen]a [i dezvoltarea viguroas\ a unor specii din flora spontan\
cum ar fi: Urtica dioica, Sambucus ebulus, Chenopodium sp., etc.
Bioacumularea ([i `nsu[irile materialului produs prin bioacumulare) este
influen]at\ determinant de condi]iile de mediu. ~n step\ are loc o acumulare
humico-calcic\ ce d\ na[tere la substan]e humice de culoare `nchis\, stabile [i
saturate `n ioni de calciu, iar `n zonele cu precipita]ii abundente, unde se produce
o levigare a substan]elor minerale [i organice, are loc o bioacumulare acid\ care
d\ na[tere la soluri cu pH <5,0. ~n condi]iile persisten]ei `ndelungate a excesului
de umiditate, se formeaz\ un orizont organic hidromorf de turb\ cu reac]ie
puternic acid\ pn\ la neutru (orizontul T). Pe suprafa]a solurilor formate sub
influen]a vegeta]iei de p\dure unde deasupra orizontului A acumuleaz\ se

Pedologie agricol\
cantit\]i mari de resturi vegetale nedescompuse sau par]ial transformate, se
formeaz\ un orizont organic nehidromorf (orizontul O).
Procesul de argilizare [i formarea orizontului B cambic. Argilizarea
este un proces complex, ea const\ din alterarea silica]ilor primari din sol dnd
na[tere direct la materiale argiloase. ~n urma procesului de argilizare se formeaz\
orizontul B cambic (BV) numit [i orizont de alterare sau de argilizare. Din
punct de vedere al morfologiei diferen]ierea orizontului B cambic (BV)parcurge
dou\ etape: - individualizare, orizontului BV [i alungirea orizontului BV.
Individualizarea orizontului B cambic (BV) se produce ini]ial prin
decalcarizarea unui orizont intermediar A/C [i formarea unui orizont B de
decalcarizare. Pe m\sur\ ce CaCO3 `[i diminueaz\ prezen]a `n acest orizont,
procesul de alterare a silica]ilor primari se intensific\ avnd ca efect formarea
mineralelor argiloase [i eliberarea Fe2+ care se hidrateaz\ si se oxideaz\
determinnd pigmentarea masei solului `ntr-o culoare g\lbuie sau ro[ietic\.
Alungirea orizontului B cambic (BV) format are loc continu pe seama
levig\rii CaCO3 c\tre orizontul Cca; limita de separare dintre aceste orizonturi
este linie de efervescen]\ a solului cu solu]ie de HCl (1/3)
Procesele de alterare, umezire-uscare, ac]iunea faunei [i a r\d\cinilor favorizeaz\
formarea `n orizontul BV a unei structuri poliedrice subangulare sau columnoidprismatice diferen]indu-l pe acesta de orizontul subiacent (Cca) [i supraiacent.
Procesele de gleizare [i pseudogleizare au loc `n condi]ii anaerobe [i
sunt favorizate de excesul (permanent sau temporar) de ap\ freatic\ (`n cazul
gleiz\rii) sau pluvial\ (`n cazul pseudogleiz\rii).
Gleizarea [i pseudogleizarea (numit\ [i stagnogleizarea) se caracterizeaz\
prin reac]ii de reducere a compu[ilor de fier [i mangan, mobilizarea [i
concentrarea lor `n pere]ii porilor de-a lungul fiburilor sau a canalelor de r\d\cini
(biogoluri), pe fe]ele sau `n interiorul elementelor structurale.
Formele bivalente reduse ale fierului, rezultate `n urma reac]iilor de
reducere, sunt relativ mobile [i complexabile ceea ce m\re[te mult domeniul de
mobilitate `n planul reac]iei solului (pH). Reducerea ionului feric intervine la o
valoare a poten]ialului redox mai mic\ de 19 unit\]i, fiind mai sc\zut\ `n
mediul neutru (bogat `n Ca2+) dect `n mediul acid. ~n absen]a anionilor organici
complexan]i, solubilitatea fierului feric este foarte sc\zut\ (practic nul\) la un pH
cu valoarea mai mare de 6,5. ~n mediul acid, ionul Fe2+ are mobilitate mic\ [i
tinde s\ se acumuleze sub forme insolubile conferind profilului de sol o tent\ de
culoare gri-verzuie.

8.2. Procese de translocare

Procesele de translocare determin\ diferen]ierea pe vertical\ a profilului
de sol `n urma transportului (`n solu]ie sau `n suspensie) a unor componen]i ai
solului de c\tre curen]ii descendenti [i ascendent ai apei. Pe lng\ circula]ia apei
`n sol, al]i factori care determin\ translocarea pot fi: activitatea faunei, for]ele
mecanice generate de `nghe]-dezghe], contractarea-gonflarea, etc. ~n grupa de

81

procese de transformare se `ncadreaz\: eluvierea, iluvierea, podzolirea feriiluvial\

[i humico-feriiluvial\, criptopodzolirea, salinizarea, desalinizarea.
Eluvierea este cunoscut\ sub denumirea de podzolire argiloiluvial\ sau
lessivare [i const\ `n `ndep\rtarea particulelor argiloase, aflate `n suspensie, din
partea superioar\ a profilului. Acest proces se manifest\ `n solurile formate `n
condi]iile unui climat umed (precipita]ii medii anuale de peste 550 mm) `n urma
`ndep\rt\rii CaCO3, debazific\rii complexului coloidal [i acidifierii solului.
Migrarea argilei este posibil\ numai `n lipsa s\rurilor [i `n condi]iile unei reac]ii
slab acide sau moderat acide `n domeniul ph-lui cuprins `ntre 5 [i 7 unit\]i.
Particulele antrenate de c\tre curentul descendent de ap\ pot fi coloizi
liberi (la cernoziomul argiloiluvial), proces nesesizabil morfologic, coloizi de pe
suprafa]a elementelor structurale (orizontul A molic-eluvial, notat cu Ame) [i de
coloizi din toat\ masa orizontului care prezint\ un colorit uniform (orizontul E
luvic El [i orizontul E albic Ea).
Orizontul Ame se formeaz\ `n faze incipiente de eluviere, orizontul El
- `n cazul eluvierii moderate iar orizontul Ea - `n urma eluvierii intense, eluviere
ce determin\ o puternic\ diferen]iere textural\ a orizonturilor.
Speciile de plante din flora spontan\ indicatoare ale procesului de
eluviere intens\ sunt reprezentate de: Aspera spica-venti, Rumex acetosella.
Iluvierea const\ `n depunerea particulelor de argil\ translocate `n
suspensie la nivelul orizontului subiacent celui din care au fost `ndep\rtate. Prin
acumularea particulelor argiloase se formeaz\ orizontul B argiloiluvial, notat cu
Bt. Acest orizont poate fi identificat pe teren dup\ structura prismatic\, prezen]a
particulelor de argil\ pe fe]ele elementelor structurale [i dup\ culoarea mai
`nchis\ (ro[ietic\ sau g\lbuie) dect cea a materialului parental.
Procesul de podzolire humico-feriluvial\ const\ `n migrarea dintr-un
orizont superior [i acumularea `n unul inferior a compu[ilor de materie organic\ [i
a celor de fier [i/sau aluminiu, `n condi]iile unui climat umed [i rece, sub influen]a
vegeta]iei forestiere de r\[inoase, condi]ii `n care descompunerea materiei
organice se face lent formndu-se cantit\]i mari de acizi fulvici, acizi care
intensific\ alterarea constituien]ilor minerali [i diferen]iaz\ puternic profilul de
sol. Materia organic\ ce migreaz\ este constituit\ de chela]i organo-metalici de
Fe, Al [i Mn, formnd un orizont B feriiluvial (Bs).
Sc\derea con]inutului de sescvioxizi (oxizi, oxihdroxizi [i hidroxizi) de Fe [i Al
din orizontul supraiacent nu se poate eviden]ia morfologic din cauza ac]iunii
coloid protectoare pe care o exercit\ con]inutul ridicat de humus. Acest proces
poate fi eviden]iat numai prin analiza chimic\ a probelor de sol prelevate din
orizonturile profilului. Culoarea portocalie a orizontului Bs este datorat\ de
amestecul dintre oxizii de fier de culoare ro[ie, hidroxizii de fier de culoare
galben\ [i al]i componen]i minerali de culoare alb\ sau cenu[ie.
Intensificarea procesului de podzolire determin\ formarea orizontului
albicios-cenu[iu E spodic [i a orizontului B humicospodic de culoare cafenie.
Plantele indicatoare a procesului de podzolire sunt reprezentate de
Vaccinium myrtillus, Nardus stricta, [.a.

Pedologie agricol\
Procesul de criptopodzolire const\ `n translocarea slab\ a substan]elor
dispersabile (materi organic\ [i sescvioxizi de aluminiu) [i `n acumularea de
material amorf humic [i aluminic [i mai pu]in material amorf feric.
Criptopodzolirea proces alumino-iluvial este mascat morfologic de
abunden]a materiei organice (de regul\ peste 10%) care exercit\ o ac]iune coloid
protectoare determinnd stabilizarea acestui proces [i men]inerea `n stare amorf\
[i activ\ a compu[ilor aluminici [i fierici. Acest proces nu poate fi eviden]iat
dect prin analize chimice; orizontul eluvial nu poate fi identificat morfologic cu
toate c\ partea inferioar\ a orizontului A (cu peste 20% materie organic\ slab
mineralizat\) prezint\ reflexe cenu[ii iar orizontul E este `necat `n humus.
~n procesul de criptopodzolire se formeaz\ orizontul B criptospodic
notat cu Bcp care este caracteristic criptopodzolurilor [i a subtipurilor
criptospodice ale altor tipuri de sol. La ardere, partea mineral\ a solului r\mne
alb\ - `n cazul solurilor criptopodzolice [i g\lbuie-c\r\mizie la solurile
nepodzolice.
Andosolizarea const\ `n acumularea `n profilul solului a materialului
amorf rezultat din dezagregarea [i alterarea rocilor vulcanice [i formarea
andosolului sau a subtipurilor se sol andic.
Constituien]ii specifici materialelor cu propriet\]i andice sunt
reprezentate de combina]ii complexe formate de allofane [i geluri de
hidroxizi de aluminiu [i fier cu materia organic\ din sol.
Procesul de salinizare const\ `n acumularea `n sol a s\rurilor mai
solubile `n ap\ rece dect gipsul (CaSO4:H2O), proces ce determin\ cre[terea
con]inutului total de s\ruri u[or solubile implicit cre[terea salinit\]ii solului. ~n
orizonturile profilului de sol se pot acumula att s\ruri u[or solubile neutre (NaCl,
Na2SO4) ct [i s\ruri care hidrolizeaz\ puternic alcalin (Na2CO3, NaHCO3).
Migrarea s\rurilor are loc dup\ dizolvarea lor `n solu]ia solului iar
precipitarea [i cristalizarea lor au loc dup\ ce apa este consumat\ de c\tre plante,
dup\ evaporarea apei la suprafa]a solului [i `n urma diminu\rii concentra]iei CO2.
Prin depunerea s\rurilor solubile se formeaz\ orizonturile salinizate (sc) [i
salice (sa).
Acumularea s\rurilor u[or solubile are loc `n soluri formate `n condi]iile
unui climat semiarid [i semiumed, cu relief plan, `n locuri depresionare sau pe
areale restrnse cu roci salifere la zi.
Pe teren, existen]a s\rurilor u[or solubile se identific\ morfologic prin
prezen]a eflorescen]elor, a cristalelor sau a crustei de s\ruri formate la suprafa]a
solului. Determinarea calitativ\ pe teren a s\rurilor u[or solubile se face cu o
solu]ie de azotat de argint pentru cloruri, de clorur\ de bariu pentru sulfa]i sau
fenolftalein\ - pentru carbona]i alcalini.
Curentul descendent de ap\, care str\bate solul `n mod repetat, poate
solubiliza [i antrena s\ruri moderat solubile (CaSO42H2O) [i greu solubile
(CaCO3, MgCO3) [i determina formarea orizonturilor de acumulare a gipsului [i a
celor carbonato-acumulative.
Alcalizarea sau sodizarea este procesul de acumulare de sodiu adsorbit
`n complexul coloidal exprimat prin satura]ia solului `n sodiu (Vna), adic\ prin

83

con]inutul relativ (%) de sodiu schimbabil raportat la capacit\]i de schimb

cationic (T) notat, de regul\, prin simbolul ESP (Florea N., 1999).
Sodizarea este `nso]it\ de o cre[tere a valorilor pH care determin\
alcalinizarea solului asociat\, adesea, cu apari]ia sodei (Na2CO3, NaHCO3) `n
sol.
Alcalizarea const\ `n `nlocuirea `n complexul adsorbtiv a ionilor dizolva]i
(Ca2+, Mg2+) cu ioni Na+ avnd ca efect formarea orizontului alcalizat (ESP=515%) sau alcalic (ESP>15%).
~n orizonturile alcalice [i alcalizate valoarea pH-lui este mai mare de 8,4,
valoare ce poate fi datorat\ [i numai form\rii sodei.
Plantele indicatoare de soluri alcalice sau alcalizate sunt: Statice gmeline,
Atropis distans, Obione portulacoide, etc.
Solonetizarea este un proces complex de formare a tipului de sol
solone] [i const\ `n alcalizarea, dispersia `n masa solului a argilei, migrarea
argilei pe profil cu diferen]ierea unui orizont B argiloiluvial natric (Btna),
formarea unei structuri columnare specifice acestui orizont.
Solodizarea const\ `n `nlocuirea aproape complet\ a sodiului schimbabil
(dezalcalizarea) din complexul adsortiv cu ioni de H+ intensificarea procesului de
migrare a argilei [i formarea orizontului eluvial (E), alterarea mai avansat\ a
substratului mineral frecvent `n condi]ii de exces de umiditate stagnant\
temporar\ cu diferen]ierea intens\ a profilului de sol.

8.3. Procesele pedogenetice de uniformizare a profilului de sol

Sunt generate de activitatea faunei din sol, de for]ele care se dezvolt\ `n
urma umeziri [i usc\rii, a `nghe]ului [i dezghe]ului. Din aceast\ categorie de
procese fac parte procesele vermice, vertice.
Procesele vermice sunt specifice solurilor cu o intens\ activitate a faunei
sub influen]a c\reia o parte din masa solului este ingerat\, alt\ parte este
translocat\ dintr-un orizont `n altul determinnd atenuarea limitelor dintre
orizonturi.
Procesele vertice se manifest\ numai `n soluri cu un con]inut de argil\
(<0,002 mm), predominant gonflant\, mai mare de 30% [i `n zone unde `n
decursul anului perioadele umede alterneaz\ cu perioade secetoase.
~n perioadele secetoase, `n urma usc\rii solului datrit\ contrac]iilor
puternice, apar cr\p\turi mari care fragmenteaz\ masa solului. ~n perioadele
umede p\mntul desprins [i depus la baza cr\p\turilor `[i m\re[te volumul,
elementele structurale, sunt presate [i alunec\ unele peste altele schimbndu-[i
pozi]ia iar la suprafa]a solului se formeaz\ un microrelief de co[cove sau
gilgai cu numeroase microdepresiuni [i microcoame.
Procesele de aport [i transport de material la suprafa]a solului care
influen]eaz\ evolu]ia solurilor sunt: procesele de sedimentare, procesele de
eroziune, procesele de solifluc]iune [i alunec\rile de teren.
Procesele de sedimentare constau `n depunerea materialului la suprafa]a
solului determinnd men]inerea solului `n stadii incipiente de evolu]ie. Aceste

Pedologie agricol\
procese se produc `n urma aluvion\rii periodice `n luncile r`urilor prin depunerea
de nisip [i praf `n zonele mai secetoase sau prin depunerea de cenu[\ sau alte
componente de material vulcanic `n arealele joase din regiunile active vulcanic.
Procesele de eroziune constau `n dislocarea [i deplasarea unor fragmente
de material de la suprafa]a solului pe terenurile `n pant\ contribuind la men]inerea
solului `n stadiu incipient de solificare prin primenirea continu\ a solului pe
seama materialului parental. Astfel, intensitatea proceselor de solificare
(bioacumulare [i alterare) este aproximativ egal\ cu intensitatea proceselor de
eroziune.
Procesele de solifluc]iune constau `n deplasarea lent\ a unui strat sub]ire
de sol vscos (`mbibat cu ap\) ca urmare a dezghe]ului superficial, pe versan]ii cu
panta redus\. Aceste procese sunt caracteristice regiunilor polare [i subpolare dar
[i regiunilor temperate, muntoase cu `n\l]imi mare (zonele subalpina [i alpina).
Apa rezultat\ din topirea z\pezilor `mbib\ orizontul superior al solului, `l
satureaz\ pn\ la consisten]a plastic\ nelipicioas\ [i pune `n mi[care solul
dezghe]at.
Alunec\rile de teren sau de mas\ de p\mnt cunoscute sub denumirea
de deplas\ri sau pornituri umede constau `n desprinderea unor mase de
p\mnt [i deplasarea lor sub influen]a for]ei de gravita]ie spe arealele cu cote mai
mici.
Procesele de solifluc]iune [i alunec\rile de teren au efecte foarte drastice asupra
solului, vegeta]iei [i chiar a construc]iilor. Alte fenomene cum ar fi pr\bu[irile
[i surp\rile se intensific\ `n arealele unde `n roc\ se produc deschideri sub
form\ de pere]i abrup]i. Aceste deschideri apar `n corni[ele de alunecare sau `n
carierele de extrac]ie a materialelor de construc]ie. Pr\bu[irile [i surp\rile
afecteaz\ suprafe]e mult mai restrnse fa]\ de suprafe]ele afectate de eroziune [i
alunec\ri.
Procesele pedogenetice se intercondi]ioneaz\ [i se desf\[oar\ cu anumite
intensit\]i `n combina]ii diferite `n func]ie de condi]iile zonale [i locale avnd ca
rezultat formarea de soluri diferite.
CAPITOLUL IX
PROFILUL PEDOGENETIC {I ORIZONTURILE SOLULUI

9.1. Profilul de sol

Solul se formeaz\ [i evolueaz\ `n timp pe baza materialului parental [i a
rocilor generatoare de sol, sub ac]iunea unor procese complexe, denumite procese
pedogenetice, `n anumite condi]ii de clim\ [i vegeta]ie. ~n urma execut\rii unei
sec]iuni verticale (profil de sol) de la suprafa]a solului pn\ la materialul parental
sau roca generatoare, constat\m existen]a unor straturi de sol (orizonturi
genetice), ce se deosebesc prin anumite propriet\]i (grosime, culoare, acumul\ri
specifice etc.).

85

~n]elegem deci, prin profil de sol, aspectul morfologic pe care `l prezint\

solul `n sec]iune transversal\ natural\ de la suprafa]a pn\ la nivelul materialului
parental sau rocii generatoare.
Principalele procese care duc la o diferen]iere pe adncimea solurilor, a
orizonturilor sunt procesele de eluviere-iluviere, bioacumulare sau acumulare a
humusului etc. ~n constitu]ia solului, componen]ii minerali [i organici prezint\
solubilit\]i diferite fa]\ de ap\, astfel `nct, unii r\mn pe locul de formare `n timp
ce al]ii sunt antrena]i pe profil, acumulndu-se la nivelul unor orizonturi
subiacente.
~n teren, solul este studiat cu ajutorul metodei morfologice. Orizonturile
generale ale solului sunt notate cu litere mari ale alfabetului latin (A, B, C, D, E
etc.). Notarea unui orizont cu un anunmit simbol nu se face `n ordinea succesiunii
orizonturilor pe profil, ci `n func]ie de procesul genetic principal [i `n unele cazuri
secundare, ce caracterizeaz\ orizontul respectiv.
Ex: cu litera A este notat un orizont caracterizat prin procesul de
acumulare a humusului; cu B orizontul de iluviere a coloizilor; cu C orizontul
de acumulare a carbona]ilor; cu G orizonrtul caracterizat prin procese de
gleizare; cu T orizontul caracterizat prin procese de turbificare etc.
~n cazul unor orizonturi formate sub ac]iunea a dou\ sau chiar trei procese
pedogenetice se noteaz\ cu simbolurile corespunz\toare (Ame; Btna; Aosaac),
acestea fiind cunoscute sub denumirea de orizonturi de asociere.
Pentru punerea `n eviden]\ a unor explica]ii caracteristicile orizontului se
folosesc litere mici [i `n unele cazuri, cifre pentru notarea suborizonturilor (Bt;
Am; C1; C2 etc.). ~n unele cazuri avem de-a face cu orizonturi ce prezint\
propriet\]i a dou\ orizonturi f\r\ ca vreunul dintre acestea s\ fie dominant.
Acestea sunt cunoscute sub denumirea de orizonturi de tranzi]ie (A/C; A/B; A/G;
A/R etc.).

9.2. Orizonturi diagnostice

Orizonturile de diagnoz\ reprezint\ orizonturile pedogenetice utilizate `n
succesiune cu alte orizonturi sau chiar singure `n definirea unit\]ilor taxonomice
la diferite niveluri. Prezent\m orizonturile diagnostice avnd notate [i
caracteristicile esen]iale, precum [i caracterele secundare notate prin simbol
conform clasific\rii I.C.P.A., 1979.
Orizontul A. Este un orizont mineral format la suprafa]a solului mineral.
Este mai `nchis la culoare dect orizontul subiacent. Sunt considerate orizonturi A
[i stratele arate - notate cu Ap - chiar dac\ sunt grefate direct pe orizonturi E, B
sau C. Se disting trei feluri de orizonturi A:
A molic este un orizont A, avnd urm\toarele caractere: crome [i valori <
3,5 `n stare umed\ [i valori < 5,5 `n stare uscat\; con]inut de materie organic\ de
cel pu]in 1 % pe `ntreaga lui grosime [i cel mult 35 %, dac\ partea mineral\ are
peste 60 % argil\ [i cel mult 20 %, dac\ nu con]ine argil\; la con]inuturi de argil\
intermediar\ prezint\ cantit\]i propor]ionale maxime `ntre 20 [i 35 %; structur\
gr\un]oas\, glomerular\ sau polidric\; grad de satura]ie `n baze 55 %; grosimea

Pedologie agricol\
de cel pu]in 25 cm sau de cel pu]in 20 cm la solurile la care orizontul R este situat
`n primii 50 cm [i la cele cu orizonturi Ame, AC, AR, AG sau B, avnd `n partea
superioar\ culori de orizont A molic;
Se noteaz\ cu simbolul Am. Dac\ un orizont A molic prezint\ acumul\ri
reziduale de gr\un]i de cuar] sau alte minerale rezistente la alterare. Se denume[te
A molic - eluvial [i se noteaz\ cu Ame.
A umbric este un orizont A asem\n\tor orizontului A molic, `n ceea ce
prive[te culoarea, con]inutul `n materie organic\, structura, consisten]a [i
grosimea, dar se diferen]iaz\ de acesta, avnd un grad de satura]ie `n baze < 55 %.
Se noteaz\ cu simbolul Au.
A ocric - este deschis la culoare, devine masiv [i dur sau foarte dur `n
perioada uscat\ a anului. Se noteaz\ cu simbolul Ao.
Dac\ un orizont A prezint\ toate caracterele unui orizont molic sau umbric,
cu excep]ia grosimii, se consider\ tot orizont A ocric, dar se noteaz\ cu Aom [i
respectiv Aou.
Orizontul E. Este un orizont mineral, are un con]inut mai sc\zut de argil\
[i/sau sescvioxizi [i materie organic\, prezint\ o acumulare relativ\ de cuar] [i/sau
alte minerale, de dimensiunea nisipului sau prafului, care au rezistat la alterare;
culoarea este determinat\ `n primul rnd de culoarea particulelor primare de nisip
[i praf. Se disting trei feluri de orizont E.
E luvic, format de asupra unui orizont B argiloiluvial. Caracteristici: Culori
deschise `n stare uscat\, cu valori < 6,5; pot avea [i valori 6,5 dar asociate
numai cu crome > 3; Structur\ polidric\ sau lamelar\ sau f\r\ structur\; Textur\
mai grosier\; Se noteaz\ cu simbolul El.
E albic este format deasupra unui orizont B argiloiluvial, avnd
urm\toarele caractere: culori mai deschise dect la El `n stare uscat\, valori 6,5
[i crome 3; de regul\, se `nregistreaz\ o diferen]\ de cel pu]in dou\ unit\]i de
valoare mai mari dect cele apreciate la materialul `n stare umed\; structura este
lamelar\ sau poliedric\ slab dezvoltat\; textura mai grosier\ dect a orizontului
subiacent; segregare a sescvioxizilor sub form\ de concre]iuni. Se noteaz\ cu
simbolul Ea.
E spodic (podzolic) este format deasupra unui orizont B spodic, avnd
urm\toarele caractere: culori deschise; `n stare umed\ valori 4 [i `n stare uscat\
> 5. lips\ de structur\; Se noteaz\ cu Es.
Orizontul E spodic (podzolic) este un orizont de eluviere a materiei
organice [i a sescvioxizilor. Dac\ `n profil se identific\ orizontul subiacent un B
argiloiluvial, orizontul eluvial va fi El sau Ea, `n func]ie de caracterele lui; dac\
se identific\ un orizont subiacent B spodic (Bs sau Bhs), orizontul eluvial va fi Es.
Orizontul B. Este un orizont mineral, `n care se constat\ o alterare a
materialului parental, `nso]it\ sau nu de o `mbog\]ire `n argil\ prin iluviere sau
acumulare rezidual\ [i/sau `n materie organic\ prin iluviere. Se disting: 4 feluri de
orizonturi B.
B cambic este format prin alterarea materialului parental, avnd
urm\toarele caractere: culori mai `nchise sau cu crome mai mari sau `n nuan]e

87

mai ro[ii dect materialul parental; structur\, obi[nuit poliedric\ medie [i mare
sau columnoid - prismatic\, `n cel pu]in 50 % din volum; textura poate fi mai fin\
dect cea a materialului parental, plusul de argil\ rezultnd din alterarea unor
minerale primare, respectiv din argilizare `n situ (pe loc); grosime de cel pu]in 10
cm. Se noteaz\ cu simbolul Bv.
B argiloiluvial con]ine argil\ iluvial\ [i are urm\toarele caractere: argil\
orientat\ (iluvial\), care formeaz\ pelicule pe fe]ele verticale [i orizontale ale
elementelor structurale [i umple porii fini; `mbrac\ gr\un]ii minerali [i/sau
formeaz\ pun]i `ntre ei; culori diferite (brun, negru, ro[u etc.), mai `nchise dect
cele ale materialului parental; structur\ prismatic\, columnoid\, poliedric\ sau
masiv\; grosime de cel pu]in 1 : 10 din grosimea `nsumat\ a orizonturilor
supraiacente. Se noteaz\ cu simbolul Bt.
Bt natric, asem\n\tor orizontului argiloiluvial; spre deosebire de acesta
prezint\ urm\toarele caractere: satura]ie `n Na+ mai mare de 15 %, cel pu]in pe 10
cm `ntr-unul din suborizonturile situate `n primii 20 cm ai orizontului; orizontul C
subiacent are o satura]ie `n Na+ de peste 15 %. Pentru ca orizontul Bt s\ fie natric,
trebuie s\ aib\ mai mult Mg++ + Na+ schimbabil, dect Ca+ + H+, `n primii 20 cm
ai orizontului; structur\ columnar\ sau prismatic\. Se noteaz\ cu Btna.
B spodic este format din acumulare de material amorf constituit din materie
organic\ [i/sau sescvioxizi, prezint\ urm\toarele caractere: compu[i amorfi de
materie organic\ [i/sau sescvioxizi, sub form\ de aglomer\ri subangulare sau
rotunjite; culori, `n general, `n nuan]e de 7,5 YR [i mai ro[ii, cu crome mici dac\
orizontul este humico-feriiluvial sau mari, dac\ este feriiluvial; f\r\ structur\ sau
aceasta este foarte slab dezvoltat\; capacitatea de schimb cationic este relativ
mare (2 me la 100 g); grosime minim\ de 2,5 cm.
Orizonturile spodice au o textur\ grosier\, mijlociu-grosier\, mai rar,
mijlocie. Se noteaz\ cu Bhs, `n cazul `n care materialul amorf con]ine att humus
iluvial ct [i sescvioxizi [i cu Bs, `n cazul `n care con]ine predominant
sescvioxizi.
Orizontul C. Profilele de sol au `n partea lor inferioar\ un orizont
reprezentat prin roci. Cnd acest orizont este constituit din material neconsolidat
(loess, argil\, nisip etc.) [i care nu prezint\ caracterele diagnostice pentru
orizonturile A, B, Gr sau Cca, se noteaz\ cu C [i poart\ numele de orizont C.
Orizontul C reprezint\ materialul parental al solului respectiv.
Orizontul Cca (carbonatoiluvial). Este un orizont C cu acumulare de
carbona]i, avnd urm\toarele caractere: con]inut de carbona]i de peste 12 %; cel
pu]in 5 % din volum carbona]i secundari (acumul\ri dure sau friabile) mai mult
dect orizontul C; grosime minim\ 15 cm.
Orizontul Cpr (pseudorendzinic). Este un orizont C constituit din marne,
marne argiloase sau argile marnoase, cu cel pu]in 30 % argil\ [i peste 12 %
carbona]i.; caracteristic pseudorendzinelor [i solurilor pseudorendzinice (pr prescurtarea de la pseudorendzin\).
Orizontul R. Este un orizont mineral, situat `n partea inferioar\ a unor
profile, constituit din roci compacte.

Pedologie agricol\
Orizontul Rrz (rendzinic). Este un orizont R constituit din calcare,
dolomite [i/sau gips sau din fragmente din asemenea roci sau din roci
metamorfice ori eruptive, bazice [i ultrabazice, care prin alterare nu formeaz\ sau
care nu conduc la formarea de material amorf; caracteristic rendzinelor [i solurilor
rendzinice (rz - prescurtarea de la rendzin\).
Orizontul O (organic nehidromorf). Este un orizont organic format la
suprafa]a solului `n condi]iile unui mediu nesaturat cu ap\. Sub vegeta]ie
lemnoas\ poate fi: Ol - litiera, constnd din material organic proasp\t,
nedescompus sau foarte pu]in descompus; Of - orizont de fermenta]ie, format din
materie organic\ incomplet descompus\, `n care se recunosc cu ochiul liber sau
cu lupa, resturi vegetale cu structur\ caracteristic\; Oh - orizont de humificare, `n
care materialul organic este `ntr-un stadiu foarte avansat de descompunere, `nct,
nu se mai recunosc cu ochiul liber, ci numai cu lupa, resturi vegetale cu structur\
caracteristic\.
Orizonul T (organic hidromorf sau turbos). Este un orizont organic format
`n condi]iile unui mediu saturat `n ap\, fiind constituit predominant din mu[chi,
Ciperaceae [i alte plante hidromorfe, cu grosime de 20 cm.
Orizontul G (gleic). Este un orizont mineral format `n condi]iile unui mediu
saturat `n ap\, cel pu]in o parte din an, determinat de apa freatic\ situat\ la
adncime mic\. Se disting: G de reducere [i G de oxidare-reducere.
Orizont G de reducere, format `n condi]ii predominant de anaerobioz\,
avnd urm\toarele caractere: colorit uniform `n culori de reducere sub aspect
marmorat, `n care culorile de reducere apar `n propor]ie de peste 50 % din
suprafa]a rezultat\ prin sec]ionarea elementelor structurale. Se noteaz\ cu Gr.
Orizontul G de oxidare-reducere este format `n condi]ii de aerobioz\
alternnd cu perioade de anaerobioz\. Prezint\ un aspect marmorat, `n care
culorile de reducere apar `n propor]ie de 16 - 50 %; culorile de oxidare apar sub
form\ de pete de oxidare, `n propor]ie de peste 16 % din suprafa]a rezultat\ prin
sec]ionarea elementelor; segregarea sescvioxizilor sub form\ de pelicule [i
concre]iuni. Se noteaz\ cu Go.
Orizontul W (pseudogleic). Este un orizont mineral, format la suprafa]\ sau
`n profilul solului, `n condi]iile unui mediu `n care solul este mare parte din an
saturat cu ap\ acumulat\ din precipita]ii [i stagnant\ deasupra unui strat
impermeabil sau slab permeabil. Are urm\toarele caractere: aspect marmorat, `n
care culorile de reducere, prezente att pe fe]ele, ct [i `n interiorul elementelor
structurale, ocup\ peste 50 % din suprafa]a rezultat\ prin sec]ionarea elementelor
structurale; precipitare a sescvioxizilor, sub form\ de pelicule [i concre]iuni;
grosime de cel pu]in 15 cm. Se grefeaz\ pe orizonturi A, E sau B.
Orizontul w (pseudogleizat). Este un orizont mineral, format la suprafa]\
sau `n profilul solului, `n condi]iile unui mediu `n care solul este mare parte din an
umed pn\ la uscat [i o perioad\ mai mic\ din an saturat `n ap\, acumulat\ din
precipita]ii [i stagnat\ deasupra unui strat impermeabil sau slab permeabil; are un

89

aspect marmorat, `n care culorile de reducere ocup\ `ntre 6 [i 50 % din suprafa]a

rezultat\ prin sec]ionarea elementelor structurale. Se noteaz\ cu w.
Orizontul y (vertic). Este un orizont cu un con]inut de cel pu]in 30 % argil\
(frecvent peste 50 %), predominant gonflant\. Caractere: fe]e de alunecare oblice
(10 - 600 fa]\ de orizontal\) [i/sau elemente structurale mari, de asemenea oblice,
cu unghiuri [i muchii ascu]ite `ntr-unul dintre suborizonturi; cr\p\turi largi de
peste 1 cm, pe o grosime de cel pu]in 50 cm `n perioada uscat\ a anului; grosime
minim\ de 50 cm. Se noteaz\ cu simbolul y.
Orizontul sa (salic). Este un orizont mineral `mbog\]it secundar prin
iluviere `n s\ruri mai u[or solubile dect gipsul, avnd urm\toarele caractere:
con]inut de s\ruri `n extras apos 1 : 5, de cel pu]in 1 %, dac\ tipul de salinizare
este cloruric [i de cel pu]in 1,5 % dac\ este sulfatic; grosime minim\ de 10 cm.
Orizontul sc (salinizat). Este un orizont mineral, care con]ine s\ruri mai
u[or solubile dect gipsul (`n ap\ rece), `n cantitate mai mic\ dect orizontul salic,
respectiv `ntre 0,15 [i 1,50 % pentru tipul de salinizare sulfatic\ [i 0,1 - 1,0 %
pentru tipul de salinizare cloruric\.
Are grosime minim\ de 15 cm. Se noteaz\ cu simbolul sc.
Orizontul na (alcalic sau natric). Este un orizont mineral care are o
satura]ie `n Na+ schimbabil > 15 %, pe o grosime de minimum 10 cm. Se noteaz\
cu simbolul na.
Orizontul ac (alcalizat). Este un orizont mineral care are o satura]ie `n Na+
schimbabil de 5 - 15 %. Se noteaz\ cu simbolul ac.
Orizonturi de tranzi]ie
Orizont AC. Este un orizont de tranzi]ie `ntre A [i C, avnd propriet\]i din
ambele orizonturi, f\r\ ca vreunele s\ fie predominante.
Orizontul AB. Este un orizont de tranzi]ie `ntre A [i B, avnd propriet\]i
din ambele orizonturi, f\r\ ca vreunele s\ fie predominante. Dac\ sunt dominante
pe grosimi mai mari sau mai evidente caracterele orizontului B, se noteaz\ cu
simbolul BA.
Orizontul AR. Este un orizont de tranzi]ie `ntre A [i R, avnd propriet\]i de
orizont A, dar [i fragmente de roc\, par]ial alterate, `n propor]ie de cel pu]in 30 %.
Orizont AG. Este un orizont de tranzi]ie `ntre A [i G, avnd par]ial
exprimate subiacent caracterele orizontului G, dar [i caracterele orizontului A.
Orizontul EB. Este un orizont de tranzi]ie `ntre E [i Bt, prezentnd
dominant `n partea superioar\ caracterele orizontului eluvial, iar `n cea inferioar\
pe cele ale orizontului iluvial. Dac\ sunt dominante pe o grosime mai mare sau
mai evidente caracterele orizontului Bt, se noteaz\ cu simbolul BE.
Orizont E + B. Este un orizont mineral de tranzi]ie `ntre E [i B - denumit [i
orizont glosic - avnd urm\toarele caractere: p\trunderi de orizont E `n orizontul
B sub form\ de limbi; limbile trebuie s\ aib\ cel pu]in 5 mm l\]ime `n cazul `n
care textura orizontului Bt este este fin\, cel pu]in 10 mm cnd textura aceluia[i
orizont este mijlociu-fin\ [i cel pu]in 15 mm cnd textura este mijlocie sau
grosier\; limbile de orizont E trebuie s\ reprezinte cel pu]in 15 % din volum;
grosime de cel pu]in 10 cm (5 cm `n cazul orizontului E + Btna), cnd acestea
ocup\ sub 50 % din volum.

Pedologie agricol\
Orizont BC. Este un orizont de tranzi]ie `ntre B [i C, avnd par]ial
exprimate caracterele orizontului supraiacent B [i subiacent C.
Orizont BR. Este un orizont de tranzi]ie `ntre B [i R, avnd propriet\]i de
orizont B, dar [i fragmente de roc\, par]ial alterate, `n propor]ie de cel pu]in 30 %.
Orizont BG. Este un orizont de tranzi]ie `ntre B [i G, avnd par]ial
exprimate caracterele orizontului supraiacent B [i subiacent G.
Orizont CG. Este un orizont care `ndepline[te, att condi]iile de orizont C,
ct [i pe cele de orizont G.
Orizonturi de asociere. Sunt orizonturi formate prin asocierea caracterelor
a dou\ sau mai multe orizonturi, dar care unele nu apar `n succesiune pe profil ca
orizonturi separate, ca, de exemplu, AW, Aw, Ay, Amsa, Aosa, Ana, Aosana,
BW, Bw, Bty, Btysc, Bvyw, Bvx etc.
CAPITOLUL X
CADRUL NATURAL DE FORMARE {I EVOLU}IE A SOLURILOR
Ac]iunea unor procese ne`ntrerupte de dezagregare, alterare, sintez\,
migrare [i acumulare asupra materiei minerale [i organice, determin\
transformarea scoar]ei superioare a litosferei `n soluri, astfel `nct solul evolueaz\
de la roca "in situ", deci de la o morfologie simpl\ c\tre solul cu o morfologie
evoluat\.
Rocile [i mineralele primare rezultate `n urma consolid\rii magmei, cu
toate c\ con]ineau unele elemente de nutri]ie (fosfor, calciu, potasiu, magneziu
etc.), datorit\ masivilit\]ii [i compactit\]ii lor nu prezentau condi]ii care s\
permit\ dezvoltarea r\d\cinilor [i asigurarea cu substan]e nutritive [i ap\.
Procesele de dezagregare (m\run]ire) [i alterare (modificare chimic\) a
acestora sub ac]iunea agen]ilor atmosferici, hidrosferici [i biosferici a permis
transformarea rocilor primare compacte `n roci secundare afnate (realizndu-se o
re]ea de spa]ii sau pori) [i formarea unor substan]e chimice simple sau complexe
(s\ruri, oxizi [i hidroxizi, minerale argiloase). Roca afnat\ (datorit\ porozit\]ii)
prezint\ capacitate pentru ap\ [i aer. Apa din precipita]ii, `n cazul rocilor afnate
p\trunde [i se re]ine `n pori, formnd rezerve pentru plante. Aerul din porii rocii
afnate `mpreun\ cu apa re]inut\ din precipita]ii [i substan]ele de nutri]ie `n forme
simple asigur\ instalarea plantelor [i microorganismelor. Prin fotosintez\ plantele
trec substan]ele minerale din sol `n substan]e organice din care este alc\tuit corpul
lor. Dup\ parcurgerea ciclului biologic, sub ac]iunea microorganismelor, resturile
organice sunt `n parte, descompuse `n substan]e minerale folosite de plantele ce
urmeaz\ [i, `n parte, sunt transformare `n humus.
Repetarea `n timp a acestui proces determin\ re]inerea [i acumularea `n
partea superioar\ a scoar]ei, a substan]elor nutritive sub form\ de substan]e
organice, `n special humus (procese de bioacumulare). Ac]iunea conjugat\ a
proceselor de dezagragare, alterare [i bioacumulare, al\turi de re]inerea [i
migrarea compu[ilor rezulta]i determin\ modific\ri fizice, chimice [i biologice `n

91

partea superioar\ a scoar]ei, aceasta trasnformndu-se `n timp `n sol, care este un

corp natural ce prezint\ `nsu[iri [i o alc\tuire proprie. Condi]iile de mediu sunt
cele care determin\ procesele ce duc la formarea solurilor. Aceste condi]ii sunt
extrem de variate astfel `nct intensitatea proceselor este diferit\, rezultnd o
varietate de soluri.
V.V. Docuceaev, intemeietorul Pedologiei ar\ta c\ solul este rezultatul
ac]iunii cumulative a mai multor factori (organismele, clima, roca, relieful [i
timpul) pe care `i denume[te factori de formare sau factori pedogenetici. ~n timp,
acestor factori pedogenetici au rol `n formarea solului li s-au ad\ugat influen]a
apei subterane [i de suprafa]\, ct [i activitatea antropic\.

10.1. Influen]a climei

V.V. Docuceaev a scos `n eviden]\ rolul climei `n procesul de formare a
solului men]ionnd c\: solul este forma]iunea natural\ care se formeaz\ sub
influen]a hot\rtoare a climei.
Romnia este situat\ `n emisfera nordic\, la jum\tatea distan]ei dintre poli
[i ecuator, avnd un climat temperat-continental.
Climatul atmosferic determin\ `n mare parte formarea [i evolu]ia climatul
solului. Climatul Romniei nu este uniform, separndu-se 5 regiuni climatice,
c\rora le corespund provincii pedologice:
a) Regiunea vestic\ (panonic\) influen]at\ de curen]ii atmosferici vestici,
oceanici, este supus\ influen]ei climatului Europei Centrale;
b) Regiunea transilvan\, influen]at\ de curen]ii de aer din vest-nord [i `n
m\sur\ mai mic\ din est;
c) Regiunea sud-vestic\(Danubiano-getic\) influen]at\ de masele de aer
oceanic [i mediteranean;
d) Regiunea sud-estic\ (Danubiano-Pontic\);
e) Regiunea moldo-sarmatic\, ambele aflate sub influen]a maselor de aer
estic.
Acestor regiuni climatice li se adaug\ ca influen]e `n formarea [i evolu]ia
solurilor, microclimatele determinate de formele de relief, astfel `nct Romnia
este considerat\ un adev\rat "muzeu natural de soluri".
L.S. Berg arat\ existen]a `n climatul temperat-continental din Romnia a
unor zone climatice legate de zonele landsaftice:
climatul zonei de step\ care cuprinde stepa propriu-zis\ [i silvostep\;
climatul zonei p\durilor de foioase;
climatul zonei p\durilor de conifere;
climatul zonei alpine cu zon\ subalpin\ [i alpin\ propriu-zis\.
Diferen]ele climatice influen]eaz\ major intensitatea bioacumul\rii,
alter\rii, eluvierii [i iluvierii. Bioacumularea este determinat\ de natura [i
ponderea vegeta]iei, care la rndul lor, depind de condi]iile climatice. Astfel, `n
climatul de step\ (secetos [i cu temperaturi ridicate), descompunerea materialului
organic se desf\[oar\ `n ritm mai rapid dect `n climatele zonei p\durilor de

Pedologie agricol\
foioase [i conifere [i a paji[tilor alpine (mai umede [i cu temperaturi mai sc\zute)
unde bioacumularea este mai lent\ [i mai pu]in intens\.
Alterarea [i levigarea produ[ilor rezulta]i este mai pu]in intens\ `n climatele
cu regim pluviometric sc\zut (step\ uscat\) dect `n climatele de regim
pluviometric `nsemnat (zona de p\dure [i zona alpin\) unde pe fondul celor
men]ionate levigarea s\rurilor solubile [i debazificarea complexului adsorbtiv, al
solului este accentuat\.
Condi]iile climatice exercit\ o influen]\ deosebit\ asupra proceselor de
eluviere [i iluviere. Cu ct clima este mai umed\ cu att intensitatea acestor
procese este mai mare. ~n zona cu step\ eluvierea este redus\ ca intensitate, astfel
`nct CaCO3 poate fi prezent `nc\ de la suprafa]\ (sol b\lan), `n timp ce `n zonele
de silvostep\, p\dure [i alpin\, pe fondul cre[terii nivelurilor precipita]iilor
eluvierea este din ce `n ce mai intens\ (CaCO3) putnd fi `ndep\rtat complet pe
profil). De asemenea, `n paralel, are loc o intensificare a migr\rii principalilor
coloizi ai solului, cu formarea de orizonturi eluviale [i iluviale bine reprezentate.
~n formarea [i evolu]ia solului clima ac]ioneaz\ prin componentele sale:
precipita]ii, temperatur\, umezeala atmosferic\, insola]ia etc.
Pentru a exprima leg\tura dintre clim\ [i sol sunt folosi]i diferi]i indici.
~n Romnia este utilizat indicele de ariditate "de Martonne", exprimat prin
rela]ia:

I ar =

P
T + 10

Iar - indice de ariditate;

P - valoarea medie a precipita]iilor, `n mm;
T - valoarea medie a temperaturii, `n grade Celsius;
10 - coeficient pentru calculul Iar [i `n cazurile `n care valorile temperaturii
sunt 00 C sau negative.
Cu ct indicele de ariditate este mai mare, cu att climatul este mai umed.
~n zona de step\ Iar are valori `ntre 20 - 24, `n zona de silvostep\ 24 - 28, `n
zona de p\dure 34 - 56, `n zona subalpin\ [i alpin\ 56 - 110.

10.2. Influen]a vegeta]iei

Gh. Munteanu-Murgoci a stabilit pentru prima dat\ `ntre sol, clim\ [i
vegeta]ie un paralelism pedo-fito-climatic. ~n Romnia sunt separate 3 zone de
vegeta]ie:
zona vegeta]iei de step\;
zona vegeta]iei forestiere;
zona paji[tilor alpine.
Zonele de vegeta]ie sunt `mp\r]ite `n subzone [i faciesuri de vegeta]ie,
c\rora le corespund zone [i subzone de soluri.

93

Zona de step\ cuprinde sudul Olteniei, sudul [i estul Munteniei, sudul [i

estul Moldovei, Dobrogea central\ [i sudic\ [i vestul Romniei (Banat [i Cri[ana),
fiind `mp\r]it\ `n: a) subzona stepei propriu-zise [i b) subzona de tranzi]ie la zona
forestier\.
a) subzona stepei propriu-zise prezint\ o vegeta]ie ierboas\ constituit\
primordial din Festuca valesiaca, Agropyron cristatum; Stepa
capillata, Chrysopogon gryllus la care se adaug\ dup\ luarea `n
cultur\, Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon,
Botrhiochlona ischaemum etc.
b) subzona de tranzi]ie la zona forestier\ este cunoscut\ [i sub
denumirea de silvostep\ [i antestep\.
P. Enculescu a definit-o ca pe o subzon\ continu\ cu caractere de tranzi]ie
de la step\ la p\dure, func]ie de oscila]iile condi]iilor climatice. Cuprinde sudul
Romniei [i Cmpia de vest (antestepa) [i Cmpia Moldovei [i Cmpia
Transilvaniei (silvostepa). Solurile sunt reprezentate prin soluri de step\ [i soluri
de p\dure.
Vegeta]ia lemnoas\ din silvostep\ este reprezentat\ de stejar brum\riu
(Quercus pedunculiflora), stejar pufos (Quercus pubescens), la care se adaug\
Quercus cerris; Quercus frainetto, Fraxinus excelsior, Tilia tomentosa, Acer
campestre.
Zona forestier\ cuprinde suprafe]e mari, diferite din punct de vedere
geomorfologic, litologic, climatic [i pedoclimatic,. Este `mp\r]it\ `n: a) zona
stejarului; b) zona fagului; c) zona coniferelor.
a) zona stejarului cuprinde zona p\durilor din regiunile de cmpie,
dealuri, podi[uri [i piemonturi;
b) zona fagului cuprinse suprafe]e `ntinse `n regiunile de deal [i munte;
c) zona coniferelor cuprinde nordul Carpa]ilor Orientali [i a Carpa]ilor
Occidentali.
Zona alpin\ cuprinde suprafe]e restrnse pe plaiurile [i crestele mun]ilor
(peste 1600 - 1700 m altitudine) [i se `mparte `n: a) subzona subalpin\; b) zona
alpin\.
a) subzona subalpin\ cuprinde zonele din Carpa]ii Orientali (1700 -1800
m) [i Carpa]ii Meridionali (2200 - 2400 m), cu paji[ti de forma]ie
secundar\, cu Festuca supina, Agrostis rupestris, Nardus stricta [i
specii vegetale lemnoase ca: Pinus montana, Juniperus comunis,
Rhododendron kotschyi.
b) zona alpin\ prezint\ paji[ti alpine alc\tuite din asocia]ii de Carex,
curvula, Festuca supina, Campanula alpina, c\rora li se adaug\ esen]e
lemnoase pitice sau trtoare de Salix herbaceea, Salix reticulata,
Vaccinium vitis-idaea, V. mirtillus etc.
Vegeta]ia influen]eaz\ solificarea prin cantitatea [i calitatea resturilor
organice (r\d\cini, tulpini, frunze). Vegeta]ia ierboas\ reprezint\ principala surs\
de materie organic\ a solului. Prin sistemul radicular, plantele absorb din sol
cantit\]i `nsemnate de s\ruri minerale [i elimin\ diferite substan]e. Astfel se

Pedologie agricol\
produce `n sol un dezechilibru, `ntre complexul adsorbant [i solu]ia solului `n
primul caz [i intensificarea alter\rii rocilor [i mineralelor `n cel de-al doilea caz.
Resturile organice acumulate an de an la suprafa]a stratului de sol [i `n
orizontul de suprafa]\, constribuie prin transformarea lor `n humus, la formarea [i
evolu]ia solului.
Vegeta]ia lemnoas\ prezint\ un sistem radicular profund. Consumul de
s\ruri minerale `n cazul vegeta]iei lemnoase este mai redus, accelernd astfel
procesul de solificare. Vegeta]ia lemnoas\ influen]eaz\ procesul de pedogenez\ `n
sensul eluvierii [i bioacumul\rii, cu formarea de soluri de tip podzol. ~n cazul unei
vegeta]ii de conifere (molid, pin etc.), soluri cu un con]inut redus de baze [i de
humus puternic acid ce determin\ o alterare puternic\ a mineralelor din sol.

10.3. Influen]a organismelor [i microorganismelor

Procesul de transformare a materiei organice `n substan]e minerale de
nutri]ie are loc sub influen]a organismelor [i microorganismelor din sol. Acestea
sunt reprezentate `n sol de alge, bacterii, ciuperci, actinomicete, rme, furnici,
insecte, larve, roz\toare etc.
Dup\ moartea acestora solul se `mbog\]e[te `n substan]e proteice cu rol
deosebit `n formarea humusului. ~n urma descompunerii resturilor organice de
c\tre microorganisme, `n sol se formeaz\ produ[i simpli de genul acizilor
organici, NH3, CO2, H2S, CH4, H, cu rol `n alterarea p\r]ii minerale. De asemenea,
ca urmare a transform\rii materiei organice din sol de c\tre microorganisme,
rezult\ [i o parte mineral\ (Si, Fe, Al, P, Ca, Mg, Na, K), cu rol deosebit `n
formarea solului.

10.4. Influen]a rocii (materialul ini]ial de solificare)

Influen]a rocii `n procesul `ndelungat de formare [i evolu]ie a solurilor
depinde de starea de afnare sau compactizare, alc\tuirea granulometric\,
mineralogic\ [i chimic\ a acesteia. Starea de afnare sau compactizare
influen]eaz\ solificarea `n sensul profunzimii de manifestare. ~n cazul unor roci
afnate, grosimea solific\rii este mai mare dect `n cazul unor roci masive,
compacte. Roca de solificare (materialul parental) constituie baza anorganic\,
care prin procese pedogenetice este transformat\ `n mod continuu `n orizonturi
genetice.
~n cazul unor regiuni montane, rocile sunt masive, compacte, dezagregarea
[i alterarea acestora este slab\ cu formare de orizonturi sub]iri, bine eviden]iate.
Alc\tuirea granulometric\ a rocilor de solificare influen]eaz\ propriet\]ile
fizice, chimice [i morfologice. Pe rocile argiloase, ce prezint\ permeabilitate
redus\, se formeaz\ soluri bogate `n humus [i `n elemente nutritive, cu o
debazificare redus\ [i cu un profil mai scurt. Pe rocile nisipoase cu permeabilitate
ridicat\ se formeaz\ soluri cu un profil puternic dezvoltat, mai s\race `n humus,
cu orizonturi mai slab diferen]iate. Din punct de vedere mineralogic pe rocile

95

hiperacide cu un con]inut ridicat de SiO2 (pietri[uri cuar]oase, cuartite, gresii

silicioase etc.) `n care con]inutul de minerale este redus (alterarea este greoaie) se
formeaz\ soluri cu fertilitate redus\. ~n condi]ii de umiditate excesiv\ aceste
soluri evolueaz\ spre podzolire.
~n cazul rocilor acide (granite, granodiorite, riolite, gnaise etc.) care provin
din cuar] [i silica]i se formeaz\, de asemenea, soluri cu fertilitate sc\zut\, ce
prezint\ tendin]a de acidifiere [i podzolire. Solurile formate pe roci bazice
(gabrouri, bazalte, diabaze) prezint\ un con]inut ridicat de minerale argilice [i
baze, avnd cu fertilitate bun\.
Compozi]ia chimic\ a rocii imprim\ un ritm mai rapid sau mai lent
procesului de solificare. Un rol important `l prezint\ carbonatul de calciu. F.
Marbut clasific\ solurile `n func]ie de CaCo3 `n dou\ grupe:
a) soluri pedalfer;
b) soluri pedocal.
a) Solurile pedalfer sunt formate pe roci f\r\ Ca CO3, prezint\ o evolu]ie
rapid\ [i morfologia evoluat\, au reac]ie acid\, un grad de satura]ie `n baza
sc\zut, deci o fertilitate redus\.
b) Solurile pedocal con]in CaCo3, evolu]ia este `ndelungat\ (alterarea
`ncepe cu sp\larea CaCO3), evolu]ia este incipient\ (rendzine).
Solurile care se formeaz\ pe rocile salifere (marne salinizate, prezint\ `n
fazele incipiente un con]inut ridicat de s\ruri (CaSO4; Na2SO4; NaCL; CaCl2) `nc\
de la suprafa]a dup\ care treptat, ca urmare a levig\rii s\rurilor solubile,
evolueaz\ c\tre o salinizare de adncime.

10.5. Influen]a reliefului

Relieful constituie spa]iul de manifestare a procesului de solificare. Acesta
contribuie la diferen]ierea solific\rii prin unit\]i geomorfologice mari (cmpie,
deal, podi[, munte), ct [i prin unit\]ile cu mezo [i microrelief (versan]i,
depresiuni, suprafe]e plane).
Relieful Romniei este relativ restrns fiind extins doar pe 4 - 50 latitudine.
Dac\ acest relief ar fi uniform, condi]iile climatice, vegeta]ia natural\, precum [i
solurile ar fi relativ uniforme.
Varia]ia microreliefului (`n sens altitudinal) determin\ modific\ri climatice
[i de vegeta]ie,. Pe m\sura cre[terii altitudinii reliefului, clima devine din ce `n ce
mai umed\ [i mai rece, `n timp ce vegeta]ia se modific\ de la ierbacee de step\, la
o vegeta]ie de silvostep\, de p\dure [i de paji[ti alpine, contribuind la varia]ia
`nveli[ului de sol.
~ntre altitudinea formelor de relief [i tipurile de sol care se formeaz\ se
poate stabili o coresponden]\ pedoaltimetric\. Astfel, `ntre 8 - 200 m se pot forma
soluri b\lane, cernoziomuri `ntre 180 - 250 m cernoziomuri cambice,
cernoziomuri argiloiluviale; `ntre 250 - 550 - soluri argilo-iluviale brune tipice [i
luvice; `ntre 550 - 750 - luvisoluri albice; `ntre 750 - 1100 - soluri montane [i
podzoluri humicoferiiluviale [i `ntre 1100 - 2550 m soluri alpine [i podzoluri
humico-feriiluviale. Mezo [i microrelieful influen]eaz\ solificarea prin

Pedologie agricol\
neuniformit\]ile acestora la nivelul unor areale restrnse (suprafe]e plane,
`nclinate sau depresionare).
~n cazul suprafe]elor plane, cantitatea de ap\ de origine pluvial\ corespund
cuantumului de precipita]ii din zon\. ~n cazul terenurilor `n pante, levigarea este
mai redus\, profilele sunt scurte, orizonturile mai slab diferen]iate deoarece o
parte din precipita]ii se pierde prin infiltra]ii laterale [i scurgeri de suprafa]\.
~n zonele depresionare, umiditatea este mai mare (la apa din precipita]ii se
adaug\ [i apa scurs\ din `mprejurimi), levigarea este accentuat\, orizonturile sunt
lungi [i bine diferen]iate.
Relieful ac]ioneaz\ `n procesul de solificare [i prin intensitatea proceselor
de eroziune, transport [i depunere. ~n unele cazuri, eroziunea este foarte puternic\
avnd loc o `ntinerire continu\ a reliefului caz `n care (solificarea nu poate avea
loc). Orice modificare survenit\ `n cadrul reliefului, determin\ schimb\ri `n
formarea [i evolu]ia unui sol.

10.6. Influen]a apelor freatice [i a apelor stagnate

Prezen]a apei determin\ [i influen]eaz\ formarea [i evolu]ia unui sol
(dezagregarea [i alterarea, bioacumularea, eluvierea-iluvierea etc.). Majoritatea
solurilor se formeaz\ [i evolueaz\ `n condi]ii normale de umiditate (influen]a
precipita]iilor atmosferice). Exist\ cazuri `n care solificarea decurge `n condi]iile
unui exces de ap\: zone cu precipita]ii abundente alc\tuite din material fin cu
permeabilitate redus\, terenuri joase, depresionare, zone supuse frecvent
inunda]iilor etc.
Excesul de ap\ poate fi freatic (pnze de ap\ situate `n scoar]\ la adncimi
mici, aproape de suprafa]\ [i pluvial (ape stagnante acumulate din precipita]ii).
~n aceste condi]ii, indiferent de natura excesului de ap\, solificarea prezint\
anumite particularit\]i. Astfel, solificarea are loc `n condi]iile unei aera]ii slabe,
cu manifestarea proceselor de reducere care determin\ un aspect marmorat, p\tat
al orizonturilor (formarea unor compu[i redu[i de fier [i mangan). ~n cazul
excesului de ap\ de pracipita]ii, stagnant\ la nivelul unui orizont slab permeabil
se manifest\ procesele de pseudogleizare, iar `n cazul apelor freatice stagnante,
procesele de gleizare.
~n cazul unor ape freatice mineralizate situate la adncime critic\ sau
subcritic\ are loc o acumulare cu s\ruri de sodiu sub form\ de cloruri [i sulfa]i cu
intensificarea procesului de salinizare [i a procesului de alcalizare `n cazul
satur\rii argilei din sol cu ioni de sodiu (formarea carbonatului de sodiu). ~n
aceste cazuri se formeaz\ soluri specifice (hidromorfe [i halomorfe).

10.7. Rolul timpului

Solul este rezultatul ac]iunii de solificare manifestate `n timp. No]iunea de
"vrst\ a solului" a fost men]ionat\ [i introdus\ de pedologul rus V.V.
Docuceaev. Sub aspectul timpului de evolu]ie sau vrst\ `n formarea unui sol

97

deosebim o vrst\ absolut\ [i o vrst\ relativ\. Vrsta absolut\ a unui sol

reprezint\ timpul scurs de la apari]ia la zi a rocii `n contact cu factorii
pedogenetici [i pn\ `n momentul studierii solului respectiv.
Pentru stabilirea vrstei absolute sunt utilizate date geologice, preistorice [i
istorice. Studiind forma]iunii geologice pe care s-au format [i evoluat solurile
putem deduce vrsta absolut\ a acestora (ex: loessurile au ap\rut `n perioadele
interglaciare). Cu ajutorul datelor preistorice, datorit\ descoperirii [i dat\rii unor
urme ale civiliza]iilor trecute putem stabili vrsta absolut\ a unui sol.
Pe lng\ acestea `n stabilirea vrstei absolute ne putem ajuta [i de anumite
date istorice (ex: solurile g\site `n Valu' lui Traian au o vrst\ absolut\ de circa
2000 ani).
Vrsta relativ\ face referire la solurile ce prezint\ diferen]ieri mai mici
sau mai mari fa]\ de solurile din regiune, datorate anumitor factori de solificare
(roc\, relief).
Solul care prezint\ un profil mai pu]in evoluat dect solurile dintr-o
anumit\ zon\ au o vrst\ relativ\, putnd fi considerate soluri tinere sau mai exact
"soluri neevoluate sau soluri incipient evoluate" (ex: `n silvostepa Moldovei pe
platou se g\sesc cernoziomuri cambice, iar pe panta datorit\ faptului c\ apa de
precipita]ii se scurge, `n mare parte, se `ntlnesc soluri cu vrst\ relativ\, mai
tn\r\, de tip cernoziom, cu toate c\ materialul parental a ap\rut la zi `n ambele
cazuri `n acela[i timp.

10.8. Influen]a omului

~n urma interven]iei antropice solul prezint\ o transformare permanent\.
Ac]iunea antropic\ `n modificarea evolu]iei naturale a solului se desf\[oar\ prin:
a) `ndep\rtarea sau `nlocuirea vegeta]iei spontane (ierboas\ [i lemnoas\);
b) luarea `n cultur\ a solului [i aplicarea lucr\rilor agrotehnice;
c) aplicarea `ngr\[\mintelor chimice [i a amendamentelor;
d) executarea lucr\rilor de desecare, drenaj [i irigare;
e) aplicarea lucr\rilor antierozionale;.
a) Prin defri[area p\durilor [i des]elenirea paji[tilor pe versan]i [i folosirea
nera]ional\ a acestora `n cultura plantelor, se intensific\ manifestarea procesului
de eroziune, cu scoaterea din circuitul agricol a acestor terenuri, avnd ca rezultat
final distrugerea solului.
b) Prin luarea `n cultur\, a terenurilor omul a `nl\turat vegeta]ia natural\
ini]ial\, avnd influen]e `n frnarea sau `ntreruperea procesului natural de
bioacumulare cu impact negativ `n solificare. Lucr\rile agrotehnice obi[nuite, prin
afnarea orizontului de bioacumulare, determin\ o intensificare a mineraliz\rii cu
efect `n mic[orarea con]inutului de humus. ~n urma lucr\rilor agrotehnice speciale
(desfund\ri, desfund\ri) sunt determinate modific\ri profunde asupra solului.
c) Ca urmare a aplic\rii sistematice a `ngr\[\mintelor [i amendamentelor,
solurile s\race `n substan]e nutritive [i cu reac]ie necorespunz\toare sunt
transformate `n soluri fertile.

Pedologie agricol\
d) Prin desec\ri, dren\ri [i iriga]ii, este `nl\turat excesul de ap\ (soluri
hidromorfe) sau excesul de s\ruri (soluri halomorfe) sunt `mbun\t\]ite condi]iile
aerohidrice, asigurndu-se o evolu]ie normal\ a acestor soluri.
e) Aplicarea m\surilor antierozionale determin\ modific\ri ale condi]iilor
de solificare att pe pante, ct [i la baza acestora. Ex: pe terase sau pe agroterase
se g\sesc soluri mai evoluate morfologic [i fizico-chimic dect `n cazul pantelor
neterasate.
Prin cunoa[terea procesului natural de formare [i evolu]ie a solului
interven]ia antropic\ poate dirija prin m\suri tehnice adecvate favorizarea
laturilor pozitive [i `nl\turarea celor negative (exploatare nera]ional\ a fondului
funciar prin desp\duriri [i des]eleniri, lucr\ri agrotehnice necorespunz\toare,
irig\ri cu norme gre[ite sau ape mineralizate).
CAPITOLUL XI
SISTEMUL ROMAN DE CLASIFICARE A SOLURILOR

11.1. Denumirea solurilor

Taxonomia pedologic\ utilizeaz\ criteriul biomorfogenetic de clasificare,
pe baza faptului c\ solul este un corp natural constituit din minerale, roci [i
materie organic\ vie [i moart\ ce se g\se[te `ntr-o continu\ transformare.
Solurile sunt denumite dup\ diferite orient\ri:
a) dup\ zona climatic\ [i fitopedogeografic\ (pe baza principiului
paralelismului fitopedoclimatic [i legii zonalit\]ii orizontale [i verticale - V.V.
Docuceaev), deosebim: soluri de step\ uscat\; de silvostep\, de p\dure, montane
[i alpine;
b) dup\ culoarea solului `n orizontul A (pe baza amestecului dintre
cantitatea de materie organic\ [i partea mineral\), deosebim: cernoziomuri
(castanii [i ciocolatii) [i soluri de p\dure (cenu[ii, brun-ro[cate, brune), podzoluri
etc.;
c) dup\ factorul pedogenetic deosebim: soluri hidromorfe (influen]ate de
excesul de ap\ freatic\ sau pluvial\ stagnant\ (ex: l\covi[ti, gleice, pseudogleice
etc. [i soluri litomorfe, influen]ate de materialul parental sau roca generatoare de
sol (rendzina, pseudorendzina);
d) dup\ caracteristicile chimice, respectiv gradul de alterare al
complexului adsorbtiv, reac]ia solului, cantitatea de humus, prezen]a sau absen]a
carbona]ilor. Ex: dup\ intensitatea alter\rii complexului adsorbtiv avem soluri
eubazice, mezobazice [i oligobazice;
e) dup\ acumul\ri de solificare caracteristice. Ex: solurile care con]in
cantit\]i mari de s\ruri solubile pe profil sunt cunoscute sub denumirea de soluri
halomorfe.
f) dup\ natura formelor de relief: sol de lunc\, sol de coast\ etc.
g) dup\ localitate `n cazul unei deosebiri morfologice [i `n special fizicochimice. Ex: cernoziomul de Mileanca;

99

h) dup\ asocia]ia vegetal\ `n special cazul solurilor din luncile rurilor.

Ex: soluri cu Puccinellia distans, cu Statice gmelini etc.

11.2. Clasificarea solurilor Romniei

Prima `ncercare de clasificare a solurilor `n Romnia s-a f\cut `n 1911 (Gh.
Murgoci). Progresele `nregistrate `n domeniul pedologiei (pe plan na]ional [i
interna]ional) au determinat elaborarea `n 1979 de c\tre I.C.P.A. (Institutul
Central de Pedologie [i Agrochimie), pe baza unei largi consult\ri cu speciali[tii
din I.C.P.A., `nv\]\mnt superior, din M.A.I.A. [i din cadrul O.J.S.P.A. a unui
nou sistem de clasificare. Acest sistem prezint\ unit\]i taxonomice de nivel
superior, clasa, tipul [i subtipul), iar la nivel inferior: (varietatea, familia, specia [i
varianta).
Pentru identificarea [i stabilirea unit\]ilor taxonomice de sol sunt utilizate
orizonturi diagnostice [i caractere diagnostice (orizonturi pedogenetice [i `nsu[iri
sau grup de `nsu[iri utilizate `n definirea unei unit\]i taxonomice).
Clasificarea solurilor la nivel de clas\ [i tip
Clasa
1. Molisoluri

2. Argiloiluvisoluri

3. Cambisoluri
4. Spodosoluri
5. Umbrisoluri

Soluri hidromorfe

7. Soluri halomorfe

Orizont sau caracter

diagnostic
Orizont A molic [i orizont
subiacent avnd culori de
orizont molic cel pu]in `n
partea superioar\

Tipuri de sol

1.1. Sol b\lan

1.2. Cernoziom;
1.3. Cernoziom cambic
1.4. Cernoziom argiloiluvial;
1.5. Sol cernoziomoid;
1.6. Sol cenu[iu;
1.7. Renzin\;
1.8. Pseudorendzin\
Orizont B argiloiluvial
2.1. Sol brun-ro[cat;
(f\r\ a se `ndeplini condi]ia 2.2. Sol brun argiloiluvial
de la clasa 1)
2.3. Sol brun-ro[cat luvic
2.4. Sol brun-luvic
2.5. Luvisol albic
2.6. Planosol
Orizont B cambic (f\r\ a 3.1. Sol brun eu-mezobazic;
se `ndeplini condi]ia de la 3.2. Sol ro[u (terra rossa);
clasele 1, 5, 6, 7)
3.3. Sol brun acid
Orizont B spodic
4.1. Sol brun feriiluvial
4.2. Podzol
Orizont A umbric [i
5.1. Sol negru acid
orizont subiacent avnd
5.2. Andosol
culori de orizont umbric
5.3. Sol humicosilicatic
cel pu]in `n partea
superioar\
Orizont G (gleic) sau W
6.1. L\covi[te
(pseudogleic)
6.2. Sol gleic
6.3. Sol negru clino-hidromorf
6.4. Sol pseudogleic
Orizont sa (salic) sau na
7.1. Solonceac

Pedologie agricol\

8. Vertisoluri
9. Soluri neevoluate,
trunchiate sau desfundate

Orizont sau caracter

diagnostic
(natric)
Orizont vertic
Orizont A (`n genere slab
format) urmat de material
parental; sau profil intens
trunchiat ori deranjat prin
desfundare

10. Soluri organice

(histosoluri)

Orizont turbos

Clasa

Tipuri de sol
7.2. Solone]
8;.1. Vertisol
9.1. Litosol
9.2. Regosol
9.3. Psamosol
9.4. Protosol aluvial
9.5. Soluri aluviale
95. Erodisol
97. Coluvisol
98. Sol desfundat
99. Protosol antropic
01. Sol turbos

11.2.1. Clasificarea solurilor la nivel superior

~n tabelul 9.1. sunt redate cele 10 clase [i 39 de tipuri de sol, cu
men]ionarea orizonturilor [i caracteristicilor diagnostice pentru toate tipurile de
sol. La nivel de subtip de baz\ clasificarea I.C.P.A. stabile[te 233 de subtipuri,
rezumnd un total de 470 subtipuri de baz\ [i combinate.
11.2.2. Clasificarea solurilor la nivel inferior
Varietatea de sol reprezint\ o subdiviziune a tipului de sol ce rezult\ pe
baza unor caracteristici particulare neconsiderate la nivel superior (ex: caracter de
orizont Bt necarbonatat), grad de gleizare, pseudogleizare, salinizare, alcalizare,
con]inut de CaCO3, grad de eroziune, colmatare etc.
Familia de sol realizeaz\ o diviziune a subtipului [i variet\]ii de sol func]ie
de natura materialului parental [i de textura acestuia.
Special de sol realizeaz\ o sub`mp\r]ire func]ie de textura [i eventual de
con]inutul `n schelet pentru solurile minerale [i de gradul de transformare a
materiei organice pentru solurile organice.
Varianta de sol este o subdiviziune determinat\ de modul de folosin]\ al
terenului [i de alte modific\ri ca urmare a utiliz\rii lui `n produc]ie.
.
CAPITOLUL XII
CLASA MOLISOLURI
Cuprinde soluri care au ca diagnostic un orizont A molic [i un orizont
subiacent care prezint\ cel pu]in `n partea superioar\, culori de orizont molic.
Molisolurile s-au format predominant, `n condi]ii bioclimatice ale stepei
(vegeta]ie cu ierburi) [i silvostepei (vegeta]ie ierboas\ [i lemnoas\) din aria
cmpiilor periferice [i a dealurilor joase. Pe suprafe]e restrnse, molisolurile se
`ntlnesc [i `n zona montan\, dar numai pe sedimente calcaroase sau bogate `n
elemente bazice. Ele ocup\ o suprafa]\ total\ de 27,7% (6.330.000. ha) din
suprafa]a total\ a Romniei, cea mai larg\ r\spndire avnd cernoziomurile
cambice (8,8%), urmate de cernoziomuri (8,7%).

101

12.1.Solurile b\lane (SB) * cunoscute [i sub denumirea de soluri brune

de step\ uscat\, se definesc printr-un orizont Am de culoare brun\ (`n stare
umed\), un orizont A/C de culoare brun\ mai deschis\ [i un orizont Cca.
Solurile b\lane ocup\ `n Romnia o suprafa]\ de circa 205.000 ha fiind
r\spndite cu prec\dere `n Dobrogea pe terenuri plane sau slab `nclinate (culmi
domoale [i versan]i prelungi) la altitudini mai mici de 150 m, `n zone cu climat
semiarid (Pma**: 350 430 mm [i Tma***: 10,7 11,30C) pe loess sau depozite
loessoide sub influen]a unei vegeta]ii de plante xerofile (Stipa joanis Colilie,
Festuca valesiaca Firu]a, Artemisie austriaca Pelinul).
Ariditatea climatului determin\ o slab\ levigare a s\rurilor greu solubile
(CaCO3) [i o slab\ alterare a p\r]ii minerale. Condi]iile de ariditate influen]eaz\
levigarea slab\ a carbonatului de calciu (motiv pentru care solul face efervescen]\
cu solu]ie de HCl 1/3 chiar de la suprafa]\) suficient pentru schi]area orizontului
C carbonato-acumulativ (Cca).Con]inutul sc\zut de humus (circa 2%) format prin
humificarea cu `ntreruperi a materiei organice (vara - datorit\ secetei, iarna
datorit\ gerurilor) explic\ culoarea brun\ deschis\ a orizontului A molic.
Profilul de sol prezint\ urm\toare succesiune a orizonturilor: Am A/C
Cca. Orizontul Am (30 40cm) are culoarea brun\ deschis\ `n stare umed\,
textur\ mijlocie, structur\ glomerular\ sau granular\, frecvente neoforma]ii
biogene (coprolite, cervotocine, crotovine). Orizontul A/C (15 25 cm) are
culoare brun\ cenu[ie mai deschis\ dect orizontul supraiacent, structur\
glomerular\, frecvente neoforma]ii biogene [i de carbonat de calciu. Orizontul
Cca are culoare g\lbuie [i frecvente concre]iuni mici [i pseudomicelii de
CaCO3.
Avnd o textur\ mijlocie [i propriet\]i hidrofizice (capacitate de ap\ `n
cmp, capacitate de ap\ util\, capacitate de ap\ u[or acesibil\), fizice (porozitate
total\, porozitate de aera]ie, porozitate drenant\, densitate aparent\) [i fizico
mecanice (rezisten]a solului la arat) bune, solurile b\lane se lucreaz\ u[or,
intervalul optim de umiditate pentru executarea lucr\rilor este mare. Lucr\rile se
pot executa mecanizat deoarece pantele sunt mici. Con]inutul sc\zut de humus [i
de elemente nutritive, deficitul mare de umiditate impune aplicarea iriga]iilor [i
administrarea `ngr\[\mintelor organice [i minerale.
Solurile b\lane au categoria de folosin]\ arabil (gru, porumb, sorg,
sparcet\), iar `n unele locuri [i pentru planta]ii de cais, persic, migdal, cire[, nuc.
P\rul [i m\rul se dezvolt\ satisf\c\tor numai `n condi]ii de irigare.
12.2. Cernoziomul (CZ) p\mnt negru se define[te printr-un orizont
Am de culoare nchis\, un orizont A/C [i un orizont Cca.
* - Simbolul solului pe hart\ pedologic\;
** - Precipita]ii medii anuale (Pma);
*** - Temperaturi medii anuale(Tma).

Pedologie agricol\

n Romnia, cernoziomul ocup\ o suprafa]\ de circa 2.060.000 ha

r\spndit\ n Cmpia Romn\, Cmpia Moldovei [i Podi[ul Moldovei pe
suprafa]e plane de cmpie, dealuri [i piemonturi joase, pe loessuri, depozite
loessoide, luturi, aluviuni vechi, depozite nisipoase, sub influen]a vegeta]iei de
ierburi nalte care formeaz\ un covor vegetal continuu (Festuca valesiaca
P\iu[ul de step\, Poa pratensis Firu]a cu bulbi, Agropyron cristatum Pirul).
Cantitatea mare de material organic r\mas n sol dup\ ncheierea ciclului
de vegeta]ie este transformat\, sub influen]a predominant\ a bacteriilor, rezultnd
humus de tip mult calcic care se acumuleaz\ pe adncimi mari imprimnd
solului culoare `nchis. Apa din precipita]ii, str\b\tnd profilul de sol `ndep\rteaz\
s\rurile u[or solubile; carbonatul de calciu, par]ial levigat c\tre orizontul A/C,
poate fi `ntlnit [i la baza orizontului Am sau chiar `n partea superioar\ a
acestuia.
Profilul de sol al cernoziomului prezint\ alc\tuirea: Am A/C Cca. Orizontul Am (40 50 cm) are culoare `nchis\ (negricioas\) textur\
lutoas\ sau luto-argiloas\, structur\ glomerural\ sau poliedric\ subangular\ (`n
stratul arabil), frecvente neoforma]ii biogene (crotovine, cervotocine, coprolite).
Orizontul A/C (15 25) prezint\ o culoare brun\ `nchis\, structur\ glomerural\,
frecvente pete [i pseudomicelii de CaCO3. Orizontul Cca apare la adncime
de 60-70cm avnd o culoare g\lbuie [i concre]iuni albicioase de CaCO3.
Sub vegeta]ia ierboas\ natural\ cernoziomurile con]in 6-10% humus
con]inut care scade cu cteva procente pe suprafe]ele cultivate. Textura mijlocie
(echilibrat\) [i structura granular\ stabil\ asigur\ o aera]ie bun\ [i o
permeabilitate bun\ pentru ap\ si aer, o bun\ capacitate de re]inere a apei utile [i
o rezisten]\ mai mic\ la lucr\rile solului.
~n perioadele secetoase iulie- octombrie cernoziomurile sunt afectate de
un deficit de ap\, motiv pentru care se impune aplicare iriga]iilor. Pentru
refacerea [i men]inerea fertilit\]ii solului, este necesar\ `ngr\[area organic\ [i
mineral\.
Cernoziomurile se cultiv\ cu gru, porumb, floarea soarelui, sfecl\ de
zah\r, se preteaz\ [i pentru legumicultur\ [i pomi.

12.3. Cernoziomul cambic (CC), cunoscut [i sub denumirea de :

cernoziom levigat se define[te printru orizont Am de culoare `nchis\ [i un
orizont Bv avnd, cel pu]in `n partea superioar\ culori de orizont molic cu
crome mai mici de 3,5 `n stare umed\.
Cernoziomul cambic ocup\ `n Romnia o suprafa]\ de cca. 2.100.000 ha
r\spndit\ pe areale `ntinse `n Cmpia Romn\, Cmpia de Vest, Cmpia
Transilvaniei [i Cmpia Jijia Bahlui pe un relief plan sau slab `nclinat cu altitudini
de 40 550 m `ntr-un climat cu Pma de 500-600 mm [i Tma de 8,3 11,5 oC.
Vegeta]ia caracteristic\ acestor soluri este cunstituit\ din plcuri rare de stejar

103

pufos [i stejar brumariu alternnd cu suprafe]e acoperite de specii ierboase (Stipa

joaninis, Antropogon ischoemum, Poa bulbosa etc.) pe un material parental
reprezentat\ de loes, depozite loessolide, luturi [i chiar nisipuri.
Procesele pedogenetice de formare a cernoziomurilor cambice sunt:
bioacumularea [i argilizarea. Bioacumularea este favorizat\ de abunden]a
precipita]iilor, plusuri de ap\ din crovuri [i de prezen]a cationilor de Ca2+ care
confer\ stabilitate frac]iunilor humice. Argilizarea const\ `n alterarea mineralelor
primare dup\ `ndep\rtarea CaCO3 [i formarea hidroxizilor [i oxizilor de Fe care
imprim\ orizontului o culoare cu tent\ mai ro[ietic\.
Profilul de sol prezint\ urm\toarea alc\tuire: Am Bv Cca. Orizontul
Am (40-55 cm) are o culoare brun\ `nchis\ pn\ la negru `n stare umed\,
textur\ mijlocie sau mijlociu-fin\, structur\ glomerular\ [i frecvente neoforma]ii
biogene (coprolite, cervotocine, crotovine).Orizontul Bv (30-60cm) are culoare
`nchis\ `n partea superioar\ urmat\ de culoare brun g\lbuie, textur\ mijlocie sau
mijlociu-fin\, structur\ columnoid\, prismatic\ [i frecvente neoforma]ii biogene.
Orizontul Cca are culoare mai deschis\ datorit\ acumul\rii de CaCO3 sub
form\ de pete [i concre]iuni (face efervescen]\ puternic\ cu HCl 1:3) nu este
sructurat (structur\ masiv\).
Cernoziomurile cambice au textur\ mijlocie sau mijlociu-fin\ [i mai rar
sunt nisipoase sau argiloase. Structura este glomerular\ bine dezvoltat\ conferind
acestui sol o permeabilitate bun\ pentru ap\ [i aer [i totodat\ valori medii ale
indicilor hidrofizici (capacitate de ap\ `n cmp [i capacitate de ap\ util\).
Humusul (3-5 % `n sol) este de bun\ calitate de tip mull calcic, gradul de
satura]ie `n baze dep\[e[te 85%, reac]ia solului este slab acid\ sau neutr\, valorile
pH-lui fiind cuprinse `ntre 6 [i 7.
Cernoziomurile cambice au fertilitate bun\ fiind cultivate cu cereale
(gru, porumb), plante tehnice (floarea soarelei, sfecl\ de zah\r) legume, vii [i
pomi.
Aplicarea iriga]iilor pentru completarea deficitului de ap\ `n perioadele
secetoase, administrarea `ngr\[\mintelor organice [i minerale contribuie la
ob]inerea unor produc]ii mari.

12.4. Crenoziomul argiloiluvial (CI) cunoscut [i sub denumirea de

cernoziom levigat cu degradare textural\ [i cernoziomuri argilice se definesc
printr-un orizont Am cu crome mai mici dect 2 [i un orizont Bt care are, cel
pu]in `n partea superioar\, culoare de orizont molic (crome < 3,5 la umed).
Acest tip de sol ocup\ `n Romnia o suprafa]\ de 630.000 ha `n
continuarea cernoziomurilor, spre zone mai umede (Tma = 8,5 10,5 oC; Pma =
550 600 mm) pe relief de cmpie, podi[uri [i dealuri joase la altitudini de pn\
la 550 m pe suprafe]ele netede `nclinate sau cu aspect depresionar, pe loess, luturi
loessoide [i mai rar pe materiale argiloase [i pietri[uri calcaroase, sub influen]a
vegeta]iei abundente de silvostep\ cu o pondere mai mare o vegeta]iei forestiere
({tejar brum\riu, Cer, Grni]\) datorit\ climatului mai umed.
Procesele de humificare sunt mai pu]in intense, iar cele de levigare [i
migrare a coloizilor liberi sunt mai accentuate dect la cernoziomurilor cambice.

Pedologie agricol\
Profilul solului prezint\ urm\toarea alc\tuire: Am-Bt-C sau Cca.
Orizontul Am (35-45) are culoare `nchis\ pn\ la neagr\ (la umed), textur\
mijlocie pn\ la fin\, structur\ granular\, frecvente cervotocine, coprolite [i
cornevine. Orizontul Bt (grosime pn\ la 100 cm) are culoare brun\ `nchis\,
cel pu]in `n partea superioar\ [i brun\ g\lbuie spre baz\, textur\ mijlocie fin\,
structur\ prismatic\, cu evidente pelicule de argil\ la suprafa]a elementelor
structurale. Orizontul Cca are culoare g\lbuie albicioas\ datorit\ frecventelor
neoforma]ii de CaCO3 sub form\ de pete, concre]iuni [i micelii.
Cernoziomul argiloiluvial are o textur\ luto-argiloas\ diferen]iat\ pe
profil, structur\ bine dezvoltat\, con]inut `n humus de 3-5 %, reac]ie acid\ pn\ la
neutr\, grad de satura]ie `n baze de peste 70%.
~nsu[irile fizico-chimice (de[i sub nivelul celor de la cernoziomul cambic)
sunt bune [i, al\turi de regimul pluviometric favorabil, fac din cernoziomul
argiloiluvional un sol pretabil pentru toate folosin]ele (culturi de cmp, legume,
vii, pomi).
~n perioadele secetoase sunt necesare iriga]iile; `ngr\[\mintele organice [i
minerale aduc sporuri `nsemnate de recolt\.

12.5.Solurile cernoziomoide (CM), cunoscute [i sub denumirea de

pratoziomuri sau brunizemuri se definesc printr-un orizont Am cu crome
mai mici dect 2 la umed, un orizont A/C sau B de culoare `nchis\ de orizont
molic, cel pu]in `n partea superioar\, prezen]a peliculelor organo-minerale `n
orizontul A/C sau B [i diferen]a mai mare de culoare `ntre starea umed\ [i
cea uscat\.
Aceste soluri ocup\ `n Romnia o suprafa]\ de circe 135.000 ha `n zone
umede [i r\coroase (Pma =700900 mm, Tma =78C) `n condi]iile unui relief de
podi[ [i depresiuni (Podi[ul Sucevei, Subcarpa]ii Moldovei, Depresiunile Tg.
Secuiesc, Sf. Gheorghe, Bra[ov, Neam]) pe suprafe]e plane, versan]i sau areale
depresionare, pe depozite loessoide, luturi argiloase, argile marnoase loessidizate,
sub influen]a vegeta]iei ierboase abundente de fnea]\ (Oxalis acetosella, Rumex
acetossela M\cri[ul, Myosotis palustris Nu m\ uita, etc)
Procesele de solificare se caracterizeaz\ prin bioacumulare intens\ [i
formarea humusului de tip mull calcic, migrarea coloizilor de humus [i
argil\ din orizontul A [i depunerea acestora la nivelul orizontului Bt sub
form\ de pelicule organo-minerale pe fe]ele elementelor structurale, `n fisuri sau
pe pere]ii porilor. ~ndep\rtarea par]ial\ a coloizilor de humus din orizontul A
este cauza diferen]ei mari de culoare `ntre starea umed\ [i cea uscat\ a probei de
sol.
Profilul solului cernozimoid prezint\ urm\toarea alc\tuire: Am A/C
C; Am Bv C; Am Bt C. Orizontul Am (40 60 cm) are culoare negricios
brun `nchis\ `n stare umed\ [i brun\ cenu[ie `n stare uscat\, textur\ mijlocie sau
mijlociu-grosier\, structur\ granular\, trecere treptat\. Orizontul A/C, Bv
sau Bt are, cel pu]in `n partea superioar\, culori `nchise de Am, structur\
poliedric\ subangular\ sau prismatic\. Orizontul Bv (Bt) are culoare brun\

105

g\lbuie, structur\ columnoid prismatic\ sau prismatic\. Orizontul C sau Cca

apare la adncimea de 160-180 cm, are structur\ masiv\, con]ine pete [i vini[oare
de CaCO3.
Solurile cernoziomoide au un orizont humifer (Am) bine dezvoltat cu
structur\ granular\, con]inut de humus de 3,5-6,5 %, bine aprovizionat cu
elemente nutritive, grad de satura]ie `n baze mai mare de 70%, reac]ie slab acid\.
Ele sunt cultivate cu cartof, sfecl\ de zah\r, in fuior, cnep\; se preteaz\ pentru
pomi [i legumicultur\.
~n anii ploio[i apar pe aceste soluri fenomene de stagnare a apei,
necesitnd lucr\ri de drenare de suprafa]\. Prin fertilizare cu `ngr\[\minte
organice [i minerale se ob]in sporuri `nsemnate de produc]ie.

12.5. Solurile cenu[ii (CN) cunoscute `n clasific\rile anterioare (1973,

1976) ca soluri cenu[ii de p\dure se definesc printr-un orizont Am, un orizont
Ame cu acumul\ri reziduale de cuar] [i un orizont Bt avnd `n partea
superioar\ culori de orizont molic (brun\ `nchis\).
~n Romnia solurile cenu[ii ocup\ o suprafa]\ de circa 560.000 ha, cu
prec\dere `n estul ]\rii (Podi[ul Sucevei, Podi[ul Brladului, Depresiunea Crac\u
-Bistri]a) f\cnd tranzi]ia de la cernoziomuri cambice [i argiloiluviale la
argiluvisoluri formate `n zone mai umede. Ele s-au format `n zone cu climat mai
umed [i mai r\coros dect cernoziomurile cambice (Pma =640660 mm, Tma
=79C), pe interfluvii, terase, versan]i slabi `nclina]i sub influen]a vegeta]iei
p\durilor de stejar `n amestec cu tei, ar]ar, asociate cu plante ierboase cum ar fi:
Poa nemoralis, Asarum europaeum, Dactylis glomerata, etc, pe material parental
reprezentat de depozite loessoide, loess, luturi, depozite nisipoase.
Procesul de pedogenez\, se caracterizeaz\ prin bioacumulare intens\ [i
formarea humusului de tip mull calcic, migrarea coloizilor liberi [i a celor
depu[i sub form\ de pelicule pe particule grosiere rezultnd un orizont cu eluviere
slab\ Ame [i un orizont argiloiluvial Bt.
Solurile cenu[ii au un profil dezvoltat cu urm\toarea alc\tuire: Am-AmeBt-C sau Cca. Orizontul Am (20-30 cm) are culoare brun\ cenu[ie `nchis\,
textur\ mijlocie sau fin\ (argil\ =20-36 %) [i structur\ poliedric\ subangular\.
Orizontul Ame (10-25 cm) are culoare brun\ cenu[ie mai deschis\ dect `n
orizontul Am, textur\ mai grosier\ datorit\ eluvierii par]iale a particulelor fine,
structur\ poliedric\ subangular\ [i frecvente particule nisipoase f\r\ pelicul\
coloidal\. Orizontul Bt (70-80 cm) are culoare g\lbui `nchis\, textur\ fin\,
structur\ prismatic\, frecvente pete de oxizi de fier [i concre]iuni ferimanganice.
Textura solului cenu[iu este mijlocie sau mijlociu fin\ `n orizontul Ame
`nregistrndu-se o u[oar\ sc\dere a procentului de argil\ [i o cre[tere la nivelul
orizontului Bt. Con]inutul `n humus este de 3-4%, cel de azot total este ridicat,
reac]ia slab acid\, satura]ia `n baze bun\ (65-90 %). Fertilitatea este bun\.
Utilizare: culturi de cmp (cereale, plante tehnice) [i viticole (podgoriile
Pietroasele, Odobe[ti, Nicore[ti, Panciu). Pentru produc]ii mari se recomand\:
iriga]ii, combaterea eroziunii, fertilizare organic\ [i mineral\.

Pedologie agricol\
12.7. Rendzina (RZ) se define[te printr-un orizont Rrz `n primii 150

cm, un orizont Am de culoare `nchis\ [i un orizont de tranzi]ie A/R.

Rendzinele ocup\ `n Romnia o suprafa]\ de 340.000 ha r\spndit\ `n
`ntreg spa]iu geografic al ]\rii cu prec\dere `n zone montane, submontane [i de
podi[ `n condi]ii variate de relief [i altitudini (de la 200-1800 m) de vegeta]ie (de
la step\ pn\ la paji[ti alpine) [i de clim\ (Pma =3501400 mm, Tma
=211,5C).
Condi]ia determinant\ pentru formarea rendzinelor o constituie materialul
parental calcaros sau bogat `n elemente bazice (calcar, gips, dolomit,
serpentinite). Con]inutul ridicat de schelet (material alc\tuit din fragmente mari
de 2 mm) calcaros, prin dizolvare treptat\, elibereaz\ continuu ioni de calciu care
satureaz\ complexul adsorbtiv, neutralizeaz\ acizii humici, formnd complexe
organo-minerale stabile de humat de calciu. Rocile de solificare, fiind masive,
consolidate, determin\ formarea unui profil cu grosime mic\ [i cu un con]inut
ridicat de schelet.
Profilul rendzinelor are urm\toarea alc\tuire: Am A/R Rrz.
Orizontul Am (20 40 cm) are culoare neagr\ pn\ la brun\ cenu[ie, textur\
mijlocie, structur\ glomerular\ [i material scheletic frecvent. Orizontul A/R (10
15 cm) este format din material scheletic [i material solificat cu `nsu[iri similare
materialului din orizontul Am. Orizontul Rrz este constituit din materialul
parental calcaros dolomitic sau gipsic consolidat sau/[i fisurat de culoare deschis\
prezent `n primii 150 cm.
Rendzinele au textur\ mijlocie, structur\ glomerular\, con]inut ridicat de
humus (5-10%), grad de satura]ie `n baze ridicat (75-100%), reac]ie slab acid\ (`n
zona montan\) pn\ la slab alcalin\ (`n step\ [i silvostep\). Aceste `nsu[i confer\
solurilor o fertilitate mai bun\ fa]\ de cea a solurilor montane dar mai slab\ dect
cea a solurilor zonelor de step\ [i silvostep\.
Rendzinele se preteaz\ `n func]ie de zona `n care sunt situate, att pentru
culturi de cmp ct [i pentru paji[ti, planta]ii de vii [i pomi precum [i p\duri.
Factorii limitativi ai fertilit\]ii acestor soluri pentru culturile agricole sunt:
volumul edafic util sc\zut (grosime redus\ [i con]inut ridicat de schelet),
capacitatea pentru ap\ util\ sc\zut\; rendzinele se lucreaz\ greu, piesele active se
uzeaz\ `n scurt timp din cauza prezen]ei fragmentelor de schelet. Se pot ameliora
greu prin `ndep\rtarea fragmentelor de schelet, combaterea eroziunii [i fertilizarea
cu `ngr\[\minte organice [i minerale.

12.8. Pseudorendzina (PR) cunoscut\ [i sub denumirea de sol

dernocarbonatic sau sol humico-calcic se define[te printr-un orizont Am `n
partea superioar\ a profilului [i un orizont Cpr `n primii 150 cm.
Pseudorendzina ocup\ `n Romnia o suprafa]\ de circa 300.000 ha
r\spndit\ frecvent `n Podi[ul Transilvaniei, Subcarpa]ii Moldovei [i ai Munteniei
(insular [i `n zona Dealurilor vestice) `n condi]iile unui relief de podi[ (pe culmi [i
versan]i) cu o clim\ umed\ (Tma =58C, Pma =6001000 mm) `n arealul
p\durilor de stejar [i fag.

107

Condi]ia determinant\ a form\rii pseudorenzinelor este prezen]a

materialului parental care con]ine peste 33% argil\ [i mai mult de 12% CaCO3
(marn\, marn\ argiloas\ sau argil\ marnoas\). Cu toate c\ sau format `n zon\
umed\, materialul parental argilos, slab permeabil, stnjene[te circula]ia apei [i
migrarea spre adncime a s\rurilor [i coloizilor. Mi[carea lent\ a apei bogat\ `n
ioni de Ca2+ favorizeaz\ saturarea complexului adsorbtiv cu elemente bazice,
formarea humatului de Ca [i implicit o bun\ structurare `n orizontul Am.
Profilul de sol prezint\ urm\toarea alc\tuire: Am-A/C-Cpr.
Orizontul Am (20-40 cm) are culoare brun\ negricioas\, textur\ fin\, structur\
granular\. Orizontul A/C (15-25 cm) are culoare brun\ cenu[ie `nchis\, textur\
fin\, structur\ poliedric\, frecvente neoforma]ii ferimanganice [i carbonatice sub
form\ de pete, eflorescen]e [i concre]iuni. Orizontul Cpr este constituit din
materialul parental argilos [i carbonatic.
Pseudorendzinele au o textur\ luto-argiloas\ sau argiloas\, o
permeabilitate redus\ pentru ap\ [i aer [i se lucreaz\ greu. Sunt bine
aprovizionate cu humus (4-8%) [i elemente nutritive, valoarea gradului de
satura]ie `n baze dep\[e[te 80%.
Suprafe]ele de pe pante mari, accidentate [i cu alunec\ri sunt folosite ca
p\[uni, fne]e naturale [i p\duri; terenurile cu pante mai mici sunt folosite pentru
cultivarea pomilor fructiferi, a porumbului, etc. M\suri de ameliorare: combaterea
eroziunii [i a alunec\rilor [i afnarea adnc\ pentru `mbun\t\]irea permeabilit\]ii.
Administrarea gunoiului de grajd are drept efect, pe lng\ completarea rezervei de
elemente nutritive [i formarea elementelor structurale stabile [i implicit,
`mbun\t\]irea permeabilit\]ii solului.
CAPITOLUL XIII
CLASA ARGILUVISOLURI
Grupeaz\ soluri la care orizontul diagnostic este reprezentat de un
orizont B argiloiluvial (Bt) foarte bine dezvoltat. Se formeaz\ `n condi]ii
bioclimatice ale zonei p\durilor de foioase, fiind cele mai reprezentative soluri ale
dealurilor [i podi[urilor. Ele ocup\ circa un sfert (25,5%) din suprafa]a total\ a
Romniei, dominante fiind solurile brune luvice (15%) urmate de luvisolurile
albice.

13.1. Solul brun - ro[cat (BR) se define[te printr-un orizont Bt care

are `n partea superioar\ [i, cel pu]in `n pete, `n partea inferioar\, culori ro[cate `n
nuan]\ 7,5 YR cu valori [i crome > 3,5 la umed.
~n Romnia, solul brun ro[cat ocup\ o suprafa]\ de circa 540.000 ha fiind
r\spndit `n zona forestier\ de cmpie [i pe colinele mici din Muntenia [i Oltenia,
dar [i pe areale mai restrnse, `n cmpia piemontan\ `nalt\ [i pe dealurile mai
joase ale Banatului.
Climatul temperat continental, cu influen]\ mediteran\ (Tma = 1011oC,
Pma = 550650), cu ierni blnde [i umede `n alternan]\ cu veri secetoase [i
c\lduroase, asociat cu relieful de cmpie `nalt\ (fragmentat\ de v\i adnci) [i

Pedologie agricol\
terase sau deal care favorizeaz\ drenajul de suprafa]\ al apelor este factorul
determinant al form\rii acestor soluri.
Solurile brun - ro[cate din Oltenia, Banat, Cmpia Ploie[tiului, mo[tenesc
culoarea materialului parental reprezentat de depozite aluvio-proluviale cu
grosimi de 10-15 cm.
Vegeta]ia natural\ este reprezentat\ de p\duri de Cer (Quercus cerris),
G`rni]\ (Quercus frainetto), `n amestec cu Frasin, Carpen, Tei, Ulm [i de specii
ierboase din flora vernal\, iar dup\ `nfrunzirea arborilor de specii de umbr\ [i
semiumbr\ (Chelidonium majus Rostopasc\, Asperula odorata [.a.).
Condi]iile hidrotermice favorabile mineraliz\rii materiei organice au
determinat acumularea unei cantit\]i mai mici de humus, acizii huminici [i fulvici
avnd aceia[i pondere `n compozi]ia acestuia. ~n perioadele umede, prin alterare,
se formeaz\ minerale argiloase [i hidroxizi de fier care se deshidrateaz\ `n
perioadele secetoase imprimnd orizontului Ao, care con]ine [i humus, culoare
brun ro[cat\.
Profilul solului brun - ro[cat are urm\toarea alc\tuire: Ao Bt C sau
Cca.
Orizontul Ao (20-30 cm) are culoare brun ro[cat\, textur\ mijlocie sau
fin\, structur\ gr\un]oas\ sau poliedric\ subangular\ mic\. Orizontul Bt (80120 cm) are culoare mai ro[cat\ `n partea inferioar\, textur\ mijlocie fin\
structur\ prismatic\. Orizontul C de culoare brun\ g\lbuie sau ro[cat\ apare la
adncime mai mare de 1,3 m.
Valorile ridicate ale densit\]ii aparente (1,31-1,37 g/cm3) [i sc\zute ale
porozit\]ii totale (51% v/v) reflect\ tasarea solului a c\rui permeabilitate este
moderat\. Con]inutul de humus este de circa 3%, aprovizionarea cu elemente
nutritive moderat\, reac]ia slab acid\, satura]ia `n baze, bun\ (8090%).
Aceste soluri sunt indicate pentru planta]ii de vii [i pomi, culturi de cmp
(gru, sfecl\, floarea soarelui) [i legumicultur\. Aplicarea `ngr\[\mintelor
organice [i minerale precum [i irigarea culturilor, `n perioadele mai secetoase
asociate cu aplicarea m\surilor agrotehnice adecvate, asigur\ sporuri mari de
produc]ie.

13.2. Solurile brun - ro[cate luvice (RP) sunt cunoscute [i sub

denumirea de soluri brune - ro[cate podzolite [i se definesc printr-un orizont
eluvial El [i un orizont argiloiluvial Bt de culoare similar\ celei a
orizontului Bt al solurilor brune - ro[cate.
~n Romnia ele ocup\ o suprafa]\ de circa 225.000 ha, avnd o r\spndire
bandiform\ sau insular\ spre limita interioar\ a solului brun ro[cat corespunz\tor
precipita]iilor mai abundente (circa 700 mm anual) [i terenurilor mai slab drenate,
sub o vegeta]ie de p\duri de G`rni]\ [i Cer ori amestec cu vegeta]ie s\rac\ de
arbu[ti [i specii din flora vernal\.
Evolund sub influen]a unei cantit\]i mai mari de ap\, procesele de
levigare, debazificare [i migrare a coloizilor au fost mai intense determinnd
formarea orizontului eluvial E [i a orizontului argiloiluvial Bt. Procesul de

109

bioacumulare este mai pu]in intens, iar humusul are un con]inut mai mare de
acizi fulvici dect `n solurile brun - ro[cate. Profilul solului brun - ro[cat luvic
prezint\ urm\toarea alc\tuire: A0 El Bt C sau Cca.
Orizontul A0 (10-25 cm) are culoare brun\ cenu[ie sau brun\ cu
nuan]\ mai slab ro[cat\ datorit\ migr\rii oxizilor [i hidroxizilor de fier, textur\
mijlocie, structur\ gr\un]oas\. Orizontul El (10-20 cm) are culoare brun\,
g\lbuie, deschis\, structur\ poliedric\ subangular\ Orizontul Bt (60-150 cm)
are culoare ro[cat\, structur\ prismatic\; elementele structurale sunt acoperite de
pelicule de argil\ [i hidroxizi de fier.
Textura solurilor brune - ro[cate luvice este diferen]iat\ pe profil astfel:
luto-nisipoas\ `n El [i luto-argiloas\ `n Bt.Sunt soluri afnate-slab tasate `n
orizonturile A0[i El [i puternic tasate `n orizontul Bt. Con]inutul de humus
este de 2-3%, pH-ul de 5,5-6,4, gradul de satura]ie `n baze de 55-70%, con]inutul
`n elemente nutritive sc\zut
Fertilitatea acestor soluri este inferioar\ celei a solurilor brun - ro[cate din
cauza `nsu[irilor fizice (compactare, textur\) [i chimice mai pu]in favorabile.
Pentru ameliorarea lor se recomand\: desecarea, drenajul, iriga]iile, afnarea
adnc\, amendarea calcaroas\, fertilizarea organic\ [i mineral\.
Solurile brune - ro[cate luvice pot fi folosite pentru planta]ii silvice
p\[uni [i fne]e, culturi de cmp, [i, `n m\sur\ mai mic\, pentru pomi, vii [i
legume.

13.3. Solurile brune argiloiluviale (BD)cunoscute sub denumirea de

soluri brune argilice se definesc printr-un orizont Btde diferite culori (cu
excep]ia celei men]ionate la solul brun ro[cat) cu valori [i crome > de 3,5 la umed
cel pu]in `n interiorul elementelor structurale .
~n Romnia ele ocup\ o suprafa]\ de circa 640.000 ha fiind r\spndite `n
regiunile deluroase, piemontane [i de podi[ cum ar fi Dealurile subcarpatice (`ntre
200 [i 800 m altitudine), Podi[ul Getic cu Pienonturile vestice, Podi[ul
Transilvaniei, `ntr-un climat temperat continental umed (Tma=610oC,
Pma=6001000 mm).
Solurile brune argiloiluviale s-au format `n zone forestiere de stejar [i fag
cu vegeta]ie ierboas\ neacidofil\ (ex. Pulmonaria sp. Mierea ursului) pe un
material parental bogat `n elemente bazice (loess, luturi, argil\, depozite provenite
din roci magmatice [i metamorfice.
Procesele de levigare, alterare [i acidifiere sunt mai pu]in intense
deoarece drenajul extern este bun, iar materialul parental este bogat `n elemente
bazice. Pe formele de relief mai tinere [i pe versan]ii afecta]i de eroziune solul se
men]ine `ntr-un stadiu mai pu]in evoluat.
Profilul de sol prezint\ urm\toarea alc\tuire: A0 Bt C sau Cca.
Orizontul A0 (20-30 cm) are culoare brun\ sau brun deschis\, textur\ mijlociu
fin\ sau fin\ structur\ gr\un]oas\ sau poliedric\ subangular\. Orizontul Bt
(circa 100 cm) are culoare brun\ g\lbuie, g\lbuie sau slab ro[cat\, textur\ fin\,
structur\ prismatic\, pete [i concre]iuni de oxizi de fier hidrata]i. La baza

Pedologie agricol\
profilului de sol se g\se[te orizontul C carbonato acumulativ, Cca sau
materialul parental de roc\ neconsolidat\.
Solurile brune argiloiluviale au o textur\ mijlociu - fin\ pn\ la fin\ slab
diferen]iat\ pe profil; propriet\]i fizice (porozitate, densitatea aparent\)
hidrofizice (capacitate de ap\ util\, capacitate de cmp) sunt, `n general,
favorabile pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. Con]inutul de humus este de
2-3%, pH = 67, gradul de satura]ie `n baze dep\[e[te 80%, aprovizonarea cu
substan]e nutritive este bun\.
Solurile situate pe terenurile slab [i moderat `nclinate sunt favorabile
pentru planta]ii de pomi (m\r, p\r, prun, cire[, vi[in). Versan]ii `nsori]i (cu
expozi]ie sudic\, sud-vestic\) sunt prielnici vi]ei de vie, iar terenurile plane sunt
cultivate cu cereale, cartof, plante de nutre].
Ca m\suri ameliorative se recomand\: `mbun\t\]irea regimului aerohidric
(`n func]ie de cantitatea [i distribu]ia precipita]iilor), prevenirea [i combaterea
eroziunii, administrarea `ngr\[\mintelor organice [i minerale.
13.4. Solurile brune luvice (BP)denumite `n clasific\rile anterioare
soluri brune podzolite sau soluri podzolite brune argiloiluviale se definesc
printr-un orizont eluvial El [i un orizont iluvial Bt avnd culori diferite de
cele men]ionate la soluri brun ro[cate. Ele ocup\ o suprafa]\ de 3.550.000 ha
(15% din supraafa]a total\ a ]\rii ) situ`ndu-se `n acelea[i zone ca [i solurile brune
argiloiluviale (dealuri [i podi[uri).
Solurile brune luvice s-au format `n condi]iile unui climat umed [i r\coros
(Tma=780C, Pma=600l000mm) favorabil dezvolt\rii vegete]iei forestiere de
Gorun [i Fag. Acesste soluri au evoluat pe terenuri mai pu]in `nclinate , cu drenaj
extern [i intern mai slab [i pe materiale parentale ( luturi, argile, depozite
loessoide, gresii) mai s\race `n elemente bazice dect solurile brune argiloiluviale.
Diferen]ierea orizonturilor pedogenetice ale profilului de sol a avut loc
prin procese de decarbonatare (levigarea carbonatului de calciu), humificare
acid\ (cu formaare de acizi fulvici solubili) debazificare a silica]ilor, acidifiere a
solu]iei solului, de migrare concomitent\ a mineralelor argiloase [i a
hidroxizilor de fier din orizontul eluvial El [i de depunere a acestora la nivelul
orizontului Bt .Mi[carea apei `n sol este favorizat\ de existen]a porilor capilari
[i a cr\p\turilor ce se formeaz\ `n perioadele secetoase.
Profilul de sol este diferen]iat `n dou\ p\r]i: partea superioar\ cu
orizonturile Ao [i El [i partea inferioar\ cu orizontul Bt .Orizontul Ao
(l5-20 cm) are culoare brun deschis\ , textur\ mijlocie, structur\ gr\un]oas\ mic\,
numeroasee concre]iuni ferimanganice mici. Orizontul El (10-20 cm) are
textur\ mijlocie, structur\ slab definit\ [i numeroase separa]iuni ferimanganice.
Orizontul Bt (60-160 cm ) are culoare brun-g\lbuie, textur\ mijlocie fin\,
stuctur\ prismatic\, concre]iuni ferimanganice.
Solurile brune luvice au o aprovizionare slab\ cu elemente nutritive (N,
P,K), con]inut redus de humus (cca. 2%) grad de satura]ie `n baze sc\zut (5060%), reac]ie acid\ (pH=4,96,2) textura solului este mijlocie `n partea superioar\

111

a profilului [i mijlociu - fin\ `n orizontul Bt. Permeabilitatea pentru ap\ [i aer

este moderat\ `n orizonturile Ao [i El [i slab\ `n orizontul Bt .
Fertilitatea acestor soluri este sc\zut\ din cauza con]inutului sc\zut de
substan]e nutritive [i a argilozit\]ii orizontului Bt care favorizeaz\ stagnarea
apei. Ea se poate `nbun\t\]i prin amendare calcaroas\, lucr\ri de combaterea
eroziunii, combaterea excesului de umiditate, fertilizarea organic\ [i mineral\.
Aceste soluri pot fi folosite ca p\[uni, arabil, planta]ii de vii [i pomi.(m\r,
p\r, prun, cire[, vi[in).

13.5.Luvisolurile albice (SP) denumite popular [i p\mnt spoit,

p\mnt c\runt sau albitur\ se definesc printr-un orizont eluvial Ea [i un
orizont iluvial Bt [i ocup\ `n Romnia o suprafa]\ de circa 1.100.000 ha
r\spndite `n acelea[i areale ca [i solurile brune argiloiluviale [i brune luvice.
Ele s-au format pe terenuri plane lipsite de drenaj extern [i cu un aport
suplimentar de ap\ scurs\ de pe suprafe]ele limitrofe, pe un relief de vrst\ mai
mare, pe un material parental s\rac `n cationi bazici, sub o vegeta]ie de p\dure
bine `ncheiat\ [i cu ierburi acidofile.
Diferen]ierea orizonturilor pedogenetice ale profilului de sol s-a
realizat prin procesul de bioacumulare acid\ [i formarea humusului cu un
con]inut ridicat de frac]iuni humice acide (acizi fulvici) [i prin alterarea,
debazificarea, acidifierea [i migrarea mai intens\ a argilei dect `n solul brun
luvic. Stagnarea temporar\ a apei la nivelul orizontului Bt, a favorizat
procesele de pseudogleizare prin reducerea compu[ilor ferici [i manganici [i
formarea de compu[i fiero[i [i mangano[i mobili care sunt transloca]i de c\tre
apele de infiltra]ie.
Profilul luvisolului albic prezint\ urm\toarea alc\tuire: Ao-Ea-BtC.Orizontul Ao (10-l5 cm) are culoare brun cenu[ie `nchis\ la umed (datorit\
con]inutului sc\zut de humus [i prezen]ei granulelor de cuar] f\r\ pelicule
coloidale ), textur\ mijlocie, structur\ gr\un]oas\ slab dezvoltat\. Orizontul Ea
(10-30 cm) are o culoare cenu[iu deschis\, textur\ mijlocie, structur\ lamelar\
foarte slab dezvoltat\ [i concre]iuni ferimanganice frecvente. OrizontulBt (50120 cm) are culoare galben\ `n stare umed\, textur\ mijlociu - fin\ sau fin\,
structur\ prismatic\ moderat spre bine dezvoltat\.
Luvisolul albic este diferen]iat textural pe profil avnd un con]inut minim
de argil\ `n orizontul Ea[i un maxim `n orozontul Bt
Propriet\]ile chimice sunt mai pu]in favorabile pentru cre[terea [i
dezvoltarea plantelor dect ale solurilor brune argioiluviale [i brune luvice.
Con]inutul de humus, alc\tuit predominant din acizi fulvici, este de circa 2%,
gradul de satura]ie `n baze mai mic de 55%, reac]ia solului moderat [i puternic
acid\ (pH=4,5 5,5).
Fertilitatea slab\ a luvisolurilor albice este cauzat\ att de propriet\]ile
fizice (regim aerohidric [i termic defectuos) ct [i de propriet\]ile chimice
(aciditate reidicat\) [i biologice (con]inut sc\zut de humus [i activitate
microbiologic\ slab\) deficitare.

Pedologie agricol\
Aceste soluri sunt folosite pentru p\[uni, fne]e, arabil, (cartof, secar\, in
de fuior, ov\z, plante furajere) [i planta]ii pomicole (m\r, p\r, cire[, vi[in). Ele se
pot ameliora prin desecare-drenaj, modelare `n benzi cu coame, afnarea adnc\,
administrarea amendamentelor calcaroase [i fertilizare cu `ngr\[\minte organice
[i minerale.

13.6. Planosolul (PL) se define[te printr-un orizont eluvial (Elsau

Ea) [i un orizont iluvial (Bt) cu schimbare textural\ brusc\ pe cel mult 7,5
cm, inclusiv orizontul W (grefat pe orizont B) cu limita superioar\ `ntre 50 [i
200 cm, sau orizontul w `n primii 50 cm.
~n Romnia, Planosolurile ocup\ o suprafa]\ de circa 5000 ha avnd
apari]ii insulare `n arealul solurilor brune luvice [i a luvisolurilor albice; suprafe]e
ceva mai `ntinse se `ntlnesc `n Piemonturile vestice, Piemontul Getic, Podi[ul
Transilvaniei, Podi[ul Sucevei [i pe terasele `nalte din zonele umede ale rurilor
Mure[, Some[, Olt, Arge[ ori `n depresiuni (Oa[, Baia Mare). Relieful este
reprezentat de suprafe]e plane sau microdepresionare `n cadrul cmpiilor `nalte,
piemonturilor, podi[urilor [i dealurilor. Drenajul intern este slab, iar cel extern
este inexistent fapt ce favorizeaz\ acumularea apei scurse din zonele limitrofe.
Condi]iile climatice sunt similare celor descrise la solurile brune luvice [i
luvisoluri albice.Materialul este bistratificat cu textur\ mijlocie `n stratul
superior [i textur\ fin\ `n stratul subiacent.Vegeta]ia este constituit\ din Gorun,
Fag (uneori fag `n amestec cu r\[inoase precum [i din specii ierboase acidofile [i
hidrofile (Luzula silvatica, Calamagrostis arudinacea Trestioara).
Planosolurile s-au format prin acelea[i procese pedogenetice prin care
s-au format solurile brune luvice sau luvisolurile albice. La planosoluri `ns\
procesele de eluviere pseudogleizare [i de debazificare sunt mai intense, fapt
oglindit de ponderea mai mare a petelor de reducere [i de rezultatele analizelor
chimice. Schimbarea textural\ brusc\ poate fi rezultatul eluvierii iluvierii sau al
bistratific\rii litologice.
Profilul planosolurilor este asem\n\tor cu cel al solurilor brune luvice
sau a luvisolurilor albice cu care se asociaz\: Aow Elw Btw C (planosol
tipic) sau Aow-EaW BtW (planosol albic).Orizontul Aow are grosime de 2025 cm, culoare deschis\ (con]inut sc\zut de humus), pete de oxidare [i reducere.
Orizontul Elw are grosime de 10-30 cm, culoare cenu[iu deschis\ cu pete
ro[cate, structur\ poliedric\, concre[iuni ferimanganice frecvente. Orizontul
Btw are grosime de 100-150 cm, culoare brun\ g\lbuie sau brun oliv cu pete
brun g\lbui [i/sau galben ro[cate, structur\ prismatic\.
Planosolurile cu reac]ie acid\ (pH< 6), sunt s\race `n humus [i elemente
nutritive, capacitate de schimb cationic fiind de 10 25 me `n orizontul Aow [i
de 30-35 me `n orizontul Btw. Fertilitatea sc\zut\ a acestor soluri acide [i s\race
`n elemente nutritive face ca ele s\ fie folosite numai pentru p\duri [i paji[ti.
M\surile ameliorative recomandate: desecare drenaj, afnare adnc\,
fertilizarea [i amendarea cu CaCO3.

113

CAPITOLUL XIV
CLASA CAMBISOLURI
Cuprinde solurile care au ca orizont de diagnostic un orizont B cambic [i
prezint\ urm\toarele tipuri: sol brun eu-mezobazic, sol ro[u (terra rosa) [i sol brun
acid.

14.1. Solurile brune eu-mezobazice. Tipul sol brun-eu-mezobazic se

define[te prin: orizont Bv avnd V 55 % [i cel pu]in `n partea superioar\ sau cel
pu]in `n pete (`n propor]ie de peste 50 %), culori `n nuan]e mai galbene dect 5YR
cu valori [i crome 3,5. la materialul `n stare umed\, cel pu]in `n interiorul
elementelor structurale.
R\spndire. Se `ntlnesc pe suprafe]e relativ mici, `n cadrul Carpa]ilor
Meridionali, Carpa]ilor Orientali, Subcarpa]ilor, Piemonturilor Vestice, Podisului
Transilvaniei, Podi[ului Moldovei, Podi[ului Getic, Dobrogea de nord, Cmpia
din vestul [i nord-vestul ]\rii.
Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. S-au format `n
condi]ii de relief de munte, deal, podi[, piemont, cmpii umede. Au evoluat pe
roci, de obicei, bogate `n calciu sau alte elemente bazice, marne, argile, luturi,
depozite de teras\, aluviuni, conglomerate, gresii, materiale rezultate din alterarea
a diferite roci metamorfice [i magmatice.
Media anual\ a precipita]iilor `ntre 600 [i 1000 mm, iar a temperaturii `ntre
5 - 60 [i 8 - 90 C. Indicii anuali de ariditate sunt cuprin[i `ntre 34 [i 55,
evapotranspira]ia poten]ial\ este, de obicei, mai mic\ dect media precipita]iilor,
regimul hidric de tip percolativ.
S-au format `n arealul p\durilor de gorun, fag-gorun, fag, fag-r\[inoase, cu
o bogat\ vegeta]ie ierboas\ neacidofil\ (din genurile Allium, Dentaria, Lamium,
Mercurialis, Pulmonaria, Geranium etc.).
Solificarea, se caracterizeaz\ printr-o alterare, levigare [i debazificare slab\
pn\ la moderat\ [i printr-o acumulare de humus cu grad de satura]ie `n baze
ridicat.
Alc\tuirea profilului. Solul brun eu-mezobazic tipic are urm\toarea
formul\ de profil: Ao-Bv-C. Orizontul Ao este gros de 10 - 40 cm. Orizontul Bv
este gros de 20 - 150 cm, are culoare brun\ cu nuan]\ g\lbuie sau ro[cat\. La baza
profilului este situat orizontul C (materialul parental). ~n partea superioar\ a
profilului se `ntlnesc neoforma]ii biogene obi[nuite (coprolite, l\ca[uri de larve
etc.). La nivelul lui Bv, pete slabe de oxizi [i hidroxizi de fier, hidrata]i sau slab
hidrata]i.
Propriet\]i. Solul brun eu-mezobazic are o textur\ de la mijlociu-grosier\
pn\ la fin\, nediferen]iat\ pe profil. Uneori, `n Bv exist\ un plus de argil\,
datorit\ migr\rii slabe de sus (f\r\ a forma pelicule) sau rezultat\ prin alterare la
acest nivel.
Structura este `n Ao gr\un]oas\, slab sau moderat dezvoltat\, iar `n Bv
polidric\ bine dezvoltat\ sau columnoid-prismatic\ slab dezvoltat\. Restul

Pedologie agricol\
propriet\]ilor fizice, precum [i cele fizico-mecanice, hidrofizice [i de aera]ie sunt
favorabile.
Con]in 2- 4 % humus (rezerva este de 60 - 120 t/ha), alc\tuit predominant
din acizi huminici; au grad de satura]ie `n baze ridicat (V % nu scade sub 55 [i
poate urca pn\ la 90 %), reac]ie slab acid\ neutr\ (pH este 6 pn\ aproape de 7),
aprovizionate cu substan]e nutritive [i activitate microbiologic\ relativ bun\.
Fertilitate. Au propriet\]i fizice, fizico-mecanice, hidrofizice [i de aera]ie
bune [i nu prezint\, `n general, exces de ap\. Uneori sunt supuse eroziunii, caz `n
care apare necesar\ aplicarea unor m\suri de prevenire [i combatere a acestui
fenomen d\un\tor (ar\turi pe curbele de nivel, culturi `n benzi, teras\ri etc.).
Dintre `ngr\[\minte, rezultate bune dau cele cu azot, fosfor, potasiu [i
gunoiul de grajd. Folosin]a lor este foarte variat\: culturi de cmp (gru, porumb,
floarea-soarelui, cartof, sfecl\ etc.), legume, vi]\ de vie [i pomi `n zonele de
cmpie, deal-podi[-piemont; paji[ti naturale [i p\duri `n regiunile montane.

14.2. Solurile ro[ii (Terra rossa) Tipul de sol ro[u se define[te prin:

orizont Bv avnd V 55 % [i, `n partea inferioar\, precum [i cel pu]in `n pete `n

propor]ie de peste 50 %) `n partea superioar\, culori `n nuan]e de 5YR [i mai ro[ii
cu valori [i crome 3,5 la materialul `n stare umed\.
R\spndire. Se `ntlnesc pe suprafe]e mici [i numai `n partea de vest [i
sud-vest a ]\rii `n Mun]ii Apuseni, Mun]ii Banatului, Podi[ul Mehedin]i, `n
perimetre ad\postite, cu microclimat mediteranean.
Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. Dintre condi]iile
pedogenetice, caracteristice sunt, `ndeosebi, cele de roc\ reprezentat\ prin calcare
[i/sau bauxite. Media anual\ a precipita]iilor peste 700 mm, iar a temperaturii `n
jur de 90 C, cu nuan]\ mediteranean\. Vegeta]ia de p\duri este reprezentat\ de :
Quercus cerris [i Quercus farnetto sau amestecuri cu Fagus silvatica, uneori
`nlocuite cu paji[ti.
Procesul caracteristic `n formarea acestor soluri `l constituie rubefierea
(colorarea `n ro[u, de unde [i denumirea de terra rosa = sol ro[u). Se datore[te
con]inutului ridicat de oxizi [i hidroxizi de fier nehidrata]i sau slab hidrata]i,
proveni]i din materialul parental, argile rezultate din alterarea calcarelor [i a
bauxitelor (care con]in cantit\]i apreciabile de argil\ [i oxizi [i hidroxizi de fier).
~n ]ara noastr\, terra rossa este un sol relict. Solificarea se caracterizeaz\ prin
manifestarea unor procese specifice de alterare, care au dus la formarea de orizont
B cambic.
Alc\tuirea profilului. Solul ro[u tipic are profil Ao-Bv-C. Orizontul Ao
este gros de 20 - 30 cm [i are o culoare, adesea, brun-ro[iatic\.
Urmeaz\ un Bv gros de 60 - 150 cm, avnd `n partea inferioar\ [i cel pu]in
`n pete `n propor]ie `n pete de peste 50 % `n partea superioar\, culoare ro[ie. Un
astfel de Bv de culoare ro[ie se `ntlne[te numai la aceste soluri, prin urmare, este
orizont de diagnostic pentru terra rossa.

115

~n continuare, se g\se[te orizontul C, alc\tuit din argile provenite din

alterarea calcarelor [i/sau a bauxitelor. Acest material parental particular
constituie, de asemenea, pentru terra rossa, caracter de diagnostic.
Ca neoforma]ii amintim: cele biogene (coprolite, cervotocine, l\ca[uri de
larve) [i pete slabe de oxizi [i hidroxizi de fier, `ndeosebi la nivelul lui Bv.
Propriet\]i. Solul ro[u are textur\ fin\ , nediferen]iat\ pe profil. Structura
este gr\un]oas\, moderat dezvoltat\ `n Ao [i columnoid-prismatic\ `n Bv. Restul
propriet\]ilor fizice, precum [i cele fizico-mecanice, hidrofizice [i de aera]ie sunt
pu]in favorabile.
Con]iutul de humus este de 3 - 4 % (rezerva de 120 - 160 t/ha), `n alc\tuirea
acestuia intr\, att acizii huminici, ct [i fulvici; au grad de satura]ie cu baze
mijlociu (`n jur de 70 %), reac]ia slab acid\ (pH `n jur de 6), aprovizionarea cu
substan]e nutritive [i activitatea microbiologic\ relativ bun\.
Fertilitate. Solurile ro[ii au o fertilitate mijlocie. Sunt ocupate de p\duri, de
paji[ti, dar folosite [i `n cultura plantelor de cmp (porumb, gru, orz, ov\z,
floarea soarelui, cartof etc.) [i `n pomicultur\ (pruni, meri, peri, nuci). Se
recomand\ `ncorporarea de gunoi de grajd, `ngr\[\minte minerale cu azot, fosfor
[i potasiu, executarea de lucr\ri care s\ duc\ la o bun\ afnare a solului,
prevenirea [i combaterea eroziunii etc.

14.3. Solurile brune acide. Tipul de sol brun acid se define[te prin :
orizont Bv avnd V < 55 % [i cel pu]in `n partea superioar\ culori cu valori [i
crome 3,5 la materialul `n stare umed\, cel pu]in `n interiorul elementelor
structurale.
R\spndire. ~n regiunile montane (Carpa]ii Orientali, Carpa]ii Meridionali
[i Carpa]ii Occidentali).
Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. S-au format `n
condi]ii de relief montan, pe versan]i, platforme, terase etc.
Au evoluat pe diferite roci metamorfice [i eruptive sau materiale rezultate
din acestea, dar [i pe luturi, nisipuri, conglomerate, gresii. De obicei, rocile de
formare a acestor soluri au caracter acid. Media anual\ a precipita]iilor de 800 1400 mm, a temperaturii de 3 - 60 C, a indicelui de ariditate de 45 - 80 (regim
hidric percolativ repetat).
Vegeta]ia nativ\ este reprezentat\ prin p\duri de molid, molid-brad, fagr\[inoase, p\duri cu flora acidofil\ (Oxalis acetosella, Dechampsia fexuoza,
Luzula luzuloides).
Datorit\ climatului umed [i r\coros, rocilor s\race `n baze, vegeta]iei cu
caracter acidofil, transformarea resturilor organice este anevoioas\, se formeaz\
pu]in humus propriu-zis (alc\tuit predominant din acizi fulvici cu grad de
satura]ie `n baze mic) [i se acumuleaz\, adesea, cantit\]i mari de materie organic\
`n curs de humificare. Alterarea este foarte intens\, silica]ii primari sunt,
predominant, desf\cu]i `n componentele lor de baz\ (silice, hidroxizi de fier [i
aluminiu etc.), prin urmare, practic nu se formeaz\ argil\, fapt ce explic\
separarea unui orizont B cambic, de alterare [i nu a unui Bt. Coloizii minerali,
reprezenta]i prin hidroxizi de fier [i aluminiu, de[i reac]ia solului este acid\, nu se

Pedologie agricol\
deplaseaz\ practic din partea superioar\, deoarece alc\tuiesc cu acizii humici,
complexe organo-minerale pu]in mobile.
Alc\tuirea profilului. Solul brun acid tipic are profil Ao-Bv-C sau R.
Orizontul Ao este gros de 10 - 30 cm [i deschis la culoare (brun). Orizontul Bv
are grosimi de 20 - 70 cm, culoare brun\ cu nuan]e g\lbui cel pu]in `n partea
superioar\, culori cu valori [i crome 3,5 la materialul `n stare umed\, cel pu]in
`n interiorul elementelor structurale), grad de satura]ie cu baze 55 [i este urmat
de un orizont R (roc\ dur\) sau C (roc\ afnat\).
Solul brun acid nu prezint\ pe profil neoforma]ii specifice. ~n partea
superioar\ se g\sesc neoforma]ii biogene obi[nuite (coprolite, cervotocine
cornevine etc.) [i eventual, la nivelul lui Bv, pete slabe de oxizi [i hidroxizi de fier
hidrata]i.
Propriet\]i. Solul brun acid are o textur\ de la mijlocie-grosier\ la
mijlocie, nediferen]iat\ pe profil.
Structura este `n Ao gr\un]oas\ slab dezvoltat\, iar `n Bv poliedric\,
moderat dezvoltat\. Restul propriet\]ilor fizice, precum [i a celor fizico-mecanice,
hidrofizice [i de aera]ie, sunt relativ favorabile.
Au un con]inut mic de humus propriu-zis, dar pot avea o cantitate mare de
materie organic\ (`mpreun\, `ntre 4 - 5 pn\ la 20 - 25 %, rezerv\ foarte mare,
200 - 300 t/ha `n stratul 0 - 50 cm); prezint\ grad de satura]ie cu baze [i pH
sc\zut, incluziv `n orizontul Bv (V % sub 55, adesea sub 35, iar pH-ul sub 5); sunt
pu]in active din punct de vedere microbiologic [i slab aprovizionate cu substan]e
nutritive.
Fertilitate. Solurile brune acide au o fertilitate mai mic\ dect solurile
brune cu mezobazice. Fiind situate `n zone montane, sunt folosite `n silvicultur\ [i
ca paji[ti alpine. Pentru `mbun\t\]irea compozi]iei floristice [i ridicarea produc]iei
paji[tilor, se recomand\: `ngr\[area prin trlire (mutarea periodic\ a locului de
p\[unat [i de odihn\ a animalelor), gunoirea, aplicarea de `ngr\[\minte cu azot,
fosfor [i potasiu [i de amendamente calcaroase.
CAPITOLUL XV
CLASA UMBRISOLURI
Aceast\ clas\ `nglobeaz\ solurile care au ca diagnostic un orizont A umbric
[i orizontul subiacent avnd culori de orizont umbric, cel pu]in `n partea
superioar\. Cuprinde urm\toarele tipuri de sol: sol negru acid, andosol [i sol
humicosilicatic.
Clasa umbrisolurilor este nou introdus\ `n sistemul de clasificare a solurilor
Romniei.

15.1. Solurile negre acide. Tipul sol negru acid se define[te prin: orizont
Au cu crome 2 la materialul `n stare umed\; orizont Bv avnd V < 55 % [i, cel
pu]in `n parteaa superioar\, culori [i crome < 3,5 la materialul `n stare umed\

117

(adic\, culori tot de orizont umbric), att pe fe]ele, ct [i `n interiorul elementelor

structurale.
R\spndire. Se `ntlnesc `n acelea[i areale cu solurile brune acide, deci
`ndeosebi, `n regiunile montane: Carpa]ii Orientali, Carpa]ii Meridionali [i
Carpa]ii Occidentali.
Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. Se formeaz\ `n
condi]ii de relief montan (versan]i, platforme, mici depresiuni etc.); roci, de
obicei, acide, reprezentate prin diferite roci metamorfice [i eruptive sau materiale
rezultate din acestea, gresii conglomerate, nisipuri, luturi; clim\ umed\ [i
r\coroas\, cu media anual\ a precipita]iilor de 800 - 1400 mm, a temperaturii de 3
- 60 C, a indicelui de ariditate de 45 - 80 (regim hidric percolativ repetat);
vegeta]ie de p\duri de molid, molid-brad, fag-r\[inoase, cu flor\ acidofil\, uneori
[i cu mu[chi verzi [i Vaccinum myrtillus. Alterarea este foarte intens\, silica]ii
primari sunt predominant desf\cu]i `n componentele lor de baz\ (silice, hidroxizi
de fier [i aluminiu etc.), deci practic, nu se formeaz\ argil\ [i, prin urmare, nu se
separ\ un Bt, ci un Bv, de alterare. Nu se formeaz\ nici orizont E, deoarece
coloizii de fier [i aluminiu elibera]i prin alterare nu migreaz\ (trecnd sub form\
de complexe organominerale pu]in mobile).
Alc\tuirea profilului. Solul negru acid tipic are profil AuBvC sau R.
Solul negru acid prezint\ orizont Au, gros de 20 - 30 cm, de culoare `nchis\ (brun
`nchis\ pn\ la negricioas\).
Orizontul Bv este gros de 20 - 70 cm [i are cel pu]in `n partea lui superioar\
un grad de satura]ie `n baze < 55, culoare tot de orizont umbric (valori [i crome <
3,5 la materialul `n stare umed\, att pe fe]ele ct [i `n interiorul elementelor
structurale). ~n continuare se g\se[te, fie un orizont C, fie un orizont R.
Nu prezint\ neoforma]ii specifice, ci obi[nuite: biogene `n partea
superioar\ (coprolite, cervotocine, cornevine etc.), de oxizi [i hidroxizi de fier
(sub form\ de pete slab conturate la nivelul lui Bv).
Propriet\]i. Solul negru acid are o textur\ de la mijlocie-grosier\ pn\ la
fin\, nediferen]iat\ pe profil. Structura este `n Au, gr\un]oas\, iar `n Bv
poliedric\, `n ambele cazuri slab-moderat dezvoltat\.
Restul propriet\]ilor fizice, precum [i cele fizico-mecanice, hidrice [i de
aera]ie sunt relativ favorabile.
Sunt bogate `n humus, brut [i acid (4 - 5 % pn\ la peste 40 %, rezerv\
foarte mare, 200 - 300 t/ha `n stratul 0 - 50 cm); prezint\ un grad de satura]ie `n
baze sc\zut, inclusiv `n orizontul Bv (V % sub 55, uneori sub 20), iar pH-ul sub 5,
activitatea microbiologic\ [i aprovizionarea cu substan]e nutritive slab\.
Fertilitate. Solurile negre acide sunt asem\n\toare celor brune acide att
sub aspectul nivelului de fertilitate ct [i al folosin]elor [i m\surilor de
`mbun\t\]ire.

15.2. Andosolurile. Tipul andosol se define[te prin: orizont Au cu crome

2 la materialul `n stare umed\; orizont AC sau Bv avnd, cel pu]in `n partea

superioar\ culori cu valori [i crome < 3,5 la materialul `n stare umed\, att pe
fe]ele ct [i `n interiorul elementelor structurale.

Pedologie agricol\
R\spndire. Se `ntlnesc `n mun]ii vulcanici din Carpa]ii Orientali [i
Occidentali: Mun]ii Gut`i, Mun]ii }ible[ului, Mun]ii C\limani, Mun]ii
Gurghiului, Mun]ii Harghita, Mun]ii Apuseni (Masivul Vl\deasa).
Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. Dintre condi]iile
pedogenetice caracteristice sunt cele de material parental provenit din alterarea de
roci eruptive efusive (dacite, trahite, andezite, bazalte etc., inclusiv sub form\ de
tufuri [i cenu[i). Astfel de situa]ii se `ntlnesc `n condi]ii de relief montan
vulcanic (cu altitudini cuprinde de obicei `ntre 1200 [i 1800 m); `ntr-un climat
foarte umed [i rece cu media anual\ a precipita]iilor peste 1000 mm, iar a
temperaturii de cteva grade Celsius, regim hidric percolativ repetat; `n arealul
p\durilor de fag [i fag-molid, dar [i `n etajul subalpin (cu tuf\ri[uri de Vaccinum
myrtillus, Vaccinum vitis-idaea, Juniperus sp.).
Specificul solific\rii `n acest caz `l constituie formarea materialului amorf.
Rocile magmatice piroclastice [i unele dintre ele efusive, pe seama c\rora se
formeaz\ materialele parentale ale andosolurilor, sunt alc\tuite din minerale
(`ndeosebi silica]i) necristalizate. Din alterarea unor astfel de roci nu mai rezult\
dect `n mic\ m\sur\ materiale coloidale cristalizate, predominant formndu-se
materiale coloidale amorfe (allofane). Astfel de soluri sunt foarte r\spndite `n
Japonia, unde, de altfel, au [i fost studiate [i denumite ca atare (de la ando, care `n
limba japonez\ `nseamn\ sol de culoare `nchis\) cu semnifica]ia de soluri `nchise
formate pe roci vulcanice.
Solificarea `n cazul andosolurilor se caracterizeaz\ printr-o orientare `n
direc]ia debazific\rii [i acidifierii puternice, a acumul\rii intense de humus `nchis
la culoare, adesea brut, cu grad de satura]ie `n baze sc\zut.
Alc\tuirea profilului. Andosolurile tipice au profil AuAC sau ARC sau
R. Orizontul superior, gros de 20 - 30 cm, este `nchis la culoare (crome 2 la
materialul `n stare umed\) [i puternic debazificat. Urmeaz\ un AC sau un AR,
gros de 20 - 30 cm [i avnd cel pu]in `n prima parte culori cu valori [i crome < 3,5
la materialul `n stare umed\, att pe fe]ele ct [i pe interiorul elementelor
structurale. ~n continuare, se g\se[te fie un orizont C, fie un orizont R. De obicei,
nu con]in alte neoforma]ii dect cele biogene obi[nuite (cornevine, cervotocine,
culcu[uri de larve).
Propriet\]i. Andosolurile au o textur\ nediferen]iat\ pe profil, sunt
nestructurate sau cu structur\ gr\un]oas\ slab dezvoltat\ `n Au [i `n orizontul de
tranzi]ie. Datorit\ materialului amorf prezint\ capacitate de ap\ util\,
permeabilitate [i porozitate de aera]ie, foarte mari.
Con]in foarte mult humus (uneori peste 20 %) dar brut [i acid; au
capacitate total\ de schimb cationic foarte mare, grad de satura]ie cu baze [i pH
mic (V % sub 55, adesea sub 20 [i pH 5 pn\ la 4); sunt pu]in active
microbiologic [i slab aprovizionate cu substan]e nutritive.
Fertilitate. Andosolurile sunt ocupate de p\duri sau de paji[ti. Pentru
`mbun\t\]irea paji[tilor pe aceste soluri, se recomand\ aplicarea de `ngr\[\minte
minerale cu azot, fosfor [i potasiu [i aplicarea de amendamente calcaroase.

119

15.3. Solurile humicosilicatice. Tipul de sol himicosilicatic se define[te

prin: orizont Au avnd crome 2 la materialul `n stare umed\ [i con]innd
materie organic\ humificat\ segregabil\ de partea mineral\ silicatic\; orizont AC,
AR sau Bv avnd, cel pu]in `n partea superioar\, culori cu valori [i crome < 3,5 la
materialul `n stare umed\ (deci culori mai pu]in `nchise dect Au, dar tot de
orizont umbric).
R\spndire. ~n Carpa]ii Meridionali, la altitudini de peste 1800 m, `n etajul
paji[tilor alpine [i etajul subalpin.
Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. Sub aspectul
reliefului se `ntlnesc `n condi]ii de mun]ii `nal]i, pe culmi, versan]i, suprafe]e
plane sau depresionare etc.
S-au format pe roci dure, acide ori intermediare (eruptive, intrusive,
metamorfice, conglomerate, gresii etc.) sau materiale rezultate din alterarea
acestora.
Climatul este foarte umed [i foarte rece; media anual\ a precipita]iilor de la
cca 1000 mm pn\ la peste 1400 mm, a temperaturilor de la 3 - 40 C pn\ aproape
de -30 C, a indicelui de ariditate de la cca 100 pn\ la aproape 200. ~n cea mai
mare parte a anului predomin\ temperaturile sub 00 C (din octombrie-noiembrie
pn\ `n aprilie-mai).
Vegeta]ia este de etaj alpin sau subalpin, `n alc\tuirea c\reia intr\, de cele
mai multe ori, Festuca supina (p\ru[ca alpin\), Festuca rubra (p\iu[ ro[u),
Nardus stricta (]epo[ica sau p\rul porcului), Carex curvula (rogoz alpin),
ruf\ri[uri de arbu[ti, ca Salix herbacea [i Salix reticulata (s\lcii pitice), Loisteuria
procumbens (azalee), Vaccinium myrtillus [i Vaccinium uliginosum (afin),
Vaccinium vitis-idaea (meri[or), Pinus mugo (jneap\n), Juniperus communis
(enup\r) etc.
Solificarea prezint\ [i ea anumite particularit\]i. Substratul litologic fiind
alc\tuit din roci masive sau bine consolidate, dure, se formeaz\ un profil scurt, iar
materialul mineral al solului este reprezentat predominant prin particule grosiere
[i fragmente de roc\. Humificarea este slab\, se formeaz\ cantit\]i mici de humus
(acid, de culoare `nchis\), dar se acumuleaz\ cantit\]i mari de resturi organice
aflate `n diferite grade de transformare.
Alc\tuirea profilului [i propriet\]i. Solurile humicosilicatice tipice au
profil Au sau AouAR sau ACR sau C. Orizontul superior este fie un Au fie un
Aou (deci tot umbric, dar sub]ire), de culoare `nchis\ (crome 2 la materialul `n
stare umed\) [i con]innd materie organic\ humificat\ segregabil\ de partea
mineral\ silicatic\ (adic\ la uscare, prin frecare `n mn\, partea mineral\ se
separ\ de cea organic\).
~n continuare se g\se[te fie un AR fie un AC, `n ambele cazuri avnd, cel
pu]in `n partea superioar\, culori cu valori [i crome < 3,5 la materialul `n stare
umed\.
La baza profilului, care este, de obicei scurt, se afl\ fie roca dur\ R, fie
roc\ afnat\ C. Profilul nu con]ine neoforma]ii specifice.
Solurile humicoslicatice au o textur\ nediferen]ial\ pe profil, grosier\ pn\
la mijlocie, adesea cu mult material scheletic [i o structur\ slab format\ (agregate

Pedologie agricol\
gr\un]oase, slab dezvoltate). Prezint\ capacitate de ap\ mic\, permeabilitate
foarte mic\, porozitate de aera]ie mic\ etc.
Sunt foarte bogate `n materie organic\ (peste 20 %) dar s\race `n humus
propriu-zis [i substan]e nutritive (de[i rezerva de materie organic\ este extrem de
mare 300 - 500 t/ha, prezint\ grad de satura]ie cu baze [i pH sc\zut (V % poate
cobor` pn\ la 5 - 10 %, iar pH-ul pn\ la 4).
Fertilitate. Solurile humicosilicatice au o fertilitate foarte sc\zut\ [i sunt
folosite ca p\[uni [i fne]e naturale. Se recomand\: `ngr\[area prin trlire;
aplicarea de gunoi de grajd (care contribuie [i la intensificarea activit\]ii
microbiologice [i deci la mobilizarea substan]elor nutritive din rezerva solului);
`ncorporarea de `ngr\[\minte cu azot, fosfor [i potasiu [i de amendamente
calcaroase (`n situa]iile `n care reac]ia este prea acid\); `ntre]inerea p\[unilor prin
gr\p\ri [i scarific\ri periodice; efectuarea de supra`ns\mn]\ri cu specii valoroase
etc.

121

CAPITOLUL XVI
CLASA SPODOSOLURILOR
Spodosolurile sunt reprezentate prin soluri brune feriiluviale [i podzoluri
care au ca orizont diagnostic orizontul Bspodic (Bs) caracterizat prin acumularea
hidroxizilor de fier [i aluminiu care imprim\ orizontului o culoare portocalie `n
condi]iile `n care se acumuleaz\ [i humus se formeaz\ un orizont humicoferiiluvial Bhs de culoare cafenie.

16.1. Solul brun feriiluvial (PB) cunoscut sub denumirea de sol brun
podzolic sau podzolic brun are ca orizont diagnostic un Bs situat sub
orizontul Au.
Este r\spndit pe o suprafa]\ de 960.000 ha, predominant `n regiunea
montan\ superioar\ (subzona molidului [i subzona alpin\ inferioar\) [i, insular, `n
zona f\getelor, pe platforme [i versan]i munto[i slabi `nclina]i cu expozi]ie
nordic\ [i altitudini de 1200-1800 m, cu temperaturi medii anuale de 3-5C [i
precipita]ii mediii anuale de 850-1200 mm.
Rocile pe care se formeaz\ acest tip de sol sunt acide (granite,
granodiorite, mica[isturi, [isturi sericitoase, gresii, conglomerate, [.a.) iar
vegeta]ia caracteristic\ este reprezentat\ de conifere, jnepeni [i de specii ierboase:
Luzula luzuloides, Oxalis acetosella (M\cri[ul iepurelui), Vaccinum mirtyllus
(Afinul), Vaccinum vitis idea (Meri[orul).
Solul brun feriiluvial s-a fomat prin humificarea materiei organice
acide, rezultnd humus alc\tuit predominant din acizi fulvici foarte solubili [i
prin alterarea foarte puternic\ a materialului parental `n urma c\reia s-au
format oxizi [i hidroxizi de aluminiu [i fier [i, compu[i care `n parte au fost
eluviona]i [i depu[i la nivelul orizontului Bs. Nu se formeaz\ un orizont eluvial
vizibil cu ochiul liber.
Solurile brune feriiluviale prezint\ urm\toarea succesiune de orizonturi: O-AouBs-C. Orizontul O este alc\tuit din humus de tip moder de culoare neagr\ (la
umed) sau cenu[ie (la uscat). Orizontul Aou are grosime de 5-15 cm, culoare
brun cenu[ie `nchis\ (la umed), textur\ mijlociu-grosier\, structur\ poliedric\
subangular\ mic\, gr\un]i de cuar] f\r\ pelicul\ coloidal\. Orizontul Bs are
grosime de 20-75 cm, culoare ro[ietic\, textur\ luto-nisipoas\, structur\
poliedric\ subangular\ slab dezvoltat\, este foarte friabil `n stare umed\.
Solurile brune feriiluviale au textur\ mijlociu grosier\ (con]inut de argil\
= 8-20%) nediferen]iat\ pe profil, permeabilitate bun\ pentru ap\ [i aer, con]inut
ridicat de humus (4-8% `n orizontul Aou), capacitate de schimb cationic de 3040 me/100 g sol (orizontul Aou), aciditate ridicat\ (H+=0,80,9 T), reac]ie
puternic acid\ (pH<5), gradul de satura]ie `n baze este sc\zut (10-45%).
Fertilitatea acestor soluri este sc\zut\ fapt pentru care ele sunt folosite
numai pentru planta]ii silvice ori ca paji[ti naturale. Pentru ameliorarea lor se

Pedologie agricol\
recomand\ aplicarea amendamentelor calcaroase, fertilizare organic\ [i mineral\,
trlirea, urmate de supra`ns\mn]are paji[tilor.

16.2. Podzolul (PB) este cunoscut sub denumirea de podzol primar,

podzol humicoferiiluvial sau podzol de distruc]ie [i se define[te printr-un
orizont humicoferiiluvial (Bhs) sau orizont iluvial spodic (Bs).
Podzolul ocup\ o suprafa]\ de circa 270.000 ha [i este r\spndit `n zona
montan\ superioar\, subzona alpin\ inferioar\, la altitudini de 1900-2200 m (`n
Carpa]ii Meridionali) [i de 1400-1500 m (`n Carpa]ii Orientali) `n condi]iile unui
climat umed [i rece cu precipita]ii medii anuale de 800-1400 mm, temperaturi
medii anuale de 2-6C [i regim hidric percolativ repetat (apa str\bate `n mod
repetat profilul de sol).
Podzolul a evoluat pe roci de solificare acide cu un con]inut ridicat de
SiO2 [i minerale leucocrate deschise la culoare (granitele, cuar]itele, gresiile de
Kliwa, conglomeratele) cu o vegeta]ie de p\dure (molid [i pin) al\turi de o
vegeta]ie ierboas\ reprezentat\ de Luzula silvatica, Vaccinium myrtilus (Afinul),
Vaccinium vitis idea (meri[orul), Nardus stricta (}\po[ica). Afini[urile (plcurile
de afin) `n care plantele sunt foarte dese [i `nfing `n p\mnt r\d\cini bine
dezvoltate, formeaz\ o psl\ deas\ care absoarbe [i re]ine apa men]innd solul
umed.
~n condi]iile climatului umed [i rece [i a vegeta]iei acidofile (cu con]inut
sc\zut de azot [i calciu [i ridicat de lignin\ [i ceruri), prin descompunerea
materiei organice, rezult\ produse organice intermediare [i acizi humici solubili
cum ar fi acizi fulvici. Ace[ti acizi determin\ acidifierea solului, formeaz\
complexe de tip chelat cu fier [i aluminiu favoriznd translocarea [i precipitarea
acestor compu[i `n orizontul B. Procesul de alterare a p\r]ii minerale este foarte
intens: nu se formeaz\ minerale argiloase.
Profilul acestui tip de sol cuprinde orizonturi sub]iri, bine diferen]iate
dup\ culoare: trecerea `ntre orizonturi este net\.
Alc\tuirea profilului este urm\toarea: O-Au-Es-Bhs-R sau C. Orizontul O
este un orizont organic cu humus brut sau cu humus hidromorf. Orizontul Au
sau Aou are grosime de 5-20 cm, culoare brun\ foarte `nchis\, textur\ grosier\,
grosier\-mijlocie, structur\ slab dezvoltat\, foarte pu]in pietri[, con]ine material
organic brut [i este foarte friabil, trecere net\. Orizontul Es are grosime de 815 cm, culoare cenu[ie, textur\ mai grosier\ dect orizontul supraiacent, este
nestructurat, foarte friabil [i slab scheletic. Orizontul Bhs are grosime de 60-70
cm, culoare cafenie, este nestructurat, u[or cimentat, foarte friabil `n stare umed\,
slab scheletic. Orizontul R este roca de solificare.
Podzolul are o textur\ grosier\ sau mijlociu-grosier\ (argil\<20%,
nisip>60%), structur\ slab dezvoltat\, permeabilitate bun\ pentru ap\ [i aer,
con]inut ridicat de humus brut [i sc\zut de humus coloidal, capacitate de schimb
cationic de 15-60 me/100g sol (orizontul Au), reac]ie puternic acid\ (pH=
3,65,3), grad de satura]ie `n baze de 5-40%, aprovizionare slab\ `n elemente
nutritive.

123

Aceste soluri au fertilitate foarte sc\zut\; pot avea utilizare silvic\ (p\duri
de molid) sau ca paji[ti. Sunt folosite [i pentru culturi agricole, mai ales `n jurul
centrelor populate, dar numai dup\ corectarea reac]iei puternic acide (prin
amendarea cu calcar) [i fertilizarea adecvat\.

CAPITOLUL XVII
CLASA SOLURILOR HIDROMORFE
~n aceast\ clas\ sunt cuprinse solurile care s-au format [i au evoluat `n
condi]ii de exces de umiditate freatic\ [i/sau pluvial\. Excesul de ap\ creaz\
condi]ii de anaerobioz\ determinnd intensificarea proceselor de reducere
compu[ilor de fier [i mangan din sol.
~n aceste condi]ii s-au format orizonturile gleice (Gr [i Go) sau
pseudogleice (W [i w) eviden]iate morfologic prin coloritul mozaicat unde
culorile de reducere (vine]ii, alb\strui, verzui) alterneaz\ cu cele de oxidare
(ruginii, g\lbui).
Clasa solurilor hidromorfe cuprinde urm\toarele tipuri: L\covi[tile, Solul
gleic, Solul pseudogleic [i Solul negru clinohidromorf.

17.1. L\covi[tile (LC)sunt soluri freatic hidromorfe ce se definesc prin

prezen]a orizontului Gr a c\rui limit\ superioar\ se afl\ `n primii 125 cm [i a

orizontului Am de culoare `nchis\ avnd crome mai mici sau egale cu 2 la
materialul `n stare umed\.
~n Romnia l\covi[tile ocup\ o suprafa]\ de circa 355.000 ha fiind
r\spndite `n cmpii, [esuri aluviale slab drenate, cu prec\dere pe terase [i lunci
unde apa freatic\ este situat\ la mic\ adncime (1-2 m), `n condi]ii de clim\
caracterizat\ prin temperaturi medii anuale de 7-11oC [i precipita]ii medii anuale
de 400-700 mm.
L\covi[tile s-au format pe materiale parentale de origine fluviatil\,
fluvio-lacustr\ sau eolian\ avnd o textur\ grosier\ mijlocie sau fin\ [i un
complex adsorbtiv saturat predominant cu ioni de Ca2+.
Vegeta]ia natural\ de fnea]\ sau fnea]\-mla[tin\ este alc\tuit\ din
specii de ierburi abundente ca: Alopecurus sp. (Coada vulpii), Agrostis sp. (Iarba
cmpului), Typha sp. (Papura), Juncus sp. (Pipirigul), Carex sp. (Rogozul) .
Apa freatic\, situat\ la mic\ adncime (1-2 m) determin\ procesele de
gleizare. Ea are con]inut ridicat de bicarbonat de calciu asociat uneori cu s\ruri
u[or solubile.
Procesele pedogenetice care au loc `n aceste soluri sunt: a) procesele de
oxidoreducere care modific\ mobilitatea unor constituen]i (compu[i de fier [i
mangan) [i redistribuirea acestora pe profil; [i b) procesele de bioacumulare
intens\ datorate activit\]ii biologice anaerobe care determin\ o mineralizare mai
slab\ a materiei organice [i cre[terea con]inutului de humus de tip mull calcic.
Profilul l\covi[tilor tipice prezint\ urm\toarea succesiune a
orizonturilor: Am AGo Gr, Orizontul Am are o grosime de 30-60 cm,
culoare neagr\ sau brun `nchis\, textur\ variat\ `n func]ie de alc\tuirea

Pedologie agricol\
granulometric\ a materialului parental, structur\ granular\ sau poliedric\ [i
frecvente pete ferimanganice. Orizontul AGo are o grosime de 20-40 cm,
culoare cenu[ie cu pete vine]ii, brune ruginii [i ruginii g\lbui, datorit\ alterna]iei
proceselor de oxidare [i reducere. Orizontul Gr are colorit uniform (cenu[iuverzui) sau aspect mozaicat, propor]ia culorilor de reducere fiind mai mare de
50%. Acest orizont prezint\ frecvente acumul\ri de carbonat de calciu sub form\
de pete [i concre]iuni .
L\covi[tile au, `n general textur\ fin\ fiind considerate soluri grele [i reci.
Permeabilitatea pentru ap\ [i aer este sc\zut\ din cauza texturii fine [i a structurii
poliedrice. L\covi[tile sunt bine aprovizionate cu humus (4-8%) [i au o reac]ie
neutr\ (pH =6,87,2) sau slab alcalin\ (pH= 7,28,3) dac\ este prezent carbonatul
de calciu. Complexul adsorbtiv este saturat predominant cu cationi bazici iar
con]inutul acestora se m\re[te odat\ cu cre[terea con]inutului de humus [i argil\.
Fertilitatea poten]ial\ ridicat\ a l\covi[tilor nu poate fi valorificat\ din
cauza regimului aerohidric defectuos [i de aceea ele sunt folosite doar pentru
fne]e.
Ameliorarea acestor soluri se poate realiza prin desecare [i drenaj [i prin
ar\turi adnci pentru `mbun\t\]irea condi]iilor de aera]ie, afnare [i `nc\lzire.
Ameliorate, l\covi[tile pot fi cultivate cu cereale, legume [i plante furajere dar
sunt contraindicate pentru planta]ii de vii [i pomi.

17.2. Solurile Gleice (CG) sunt soluri freatic hidromorfe cunoscute [i

sub denumirea de l\covi[ti cenu[ii sau l\covi[ti acide [i se definesc prin
orizont Gr a c\rei limit\ superioar\ este `n primii 125 cm [i orizont A0 de
culori deschise cu valori [i crome > 3,5, la material `n stare umed\.
~n Romnia solurile Gleice ocup\ o suprafa]\ de circa 240.000 ha fiind
r\spndite dispersat `n arealele r\coroase ale zonei forestiere pe forme de relief
joase, cmpii, lunci, depresiuni intramontane [i extramontane cum ar fi: Cmpia
joas\ a Some[ului, Cmpia de divagare a Cri[urilor, luncile neinundabile ale
rurilor interioare, depresiunile Baia Mare, F\g\ra[, Beiu[, Ha]eg.
Solurile gleice sunt r\spndite `n zone cu clim\ r\coroas\ [i umed\
(temperaturi medii anuale mai mici de 6-7oC [i precipita]ii medii anuale mai mari
de 700 mm) fiind formate pe un material parental reprezentat de depozite
fluviatile [i lacustre caracterizate prin textur\ grosier\ pn\ la fin\, absen]a
carbonatului de calciu [i complex adsorbtiv slab saturat cu cationi bazici.
Vegeta]ia ce se dezvolt\ pe solurile Gleice este reprezentat\ de specii
ierboase mezohidrofile (cu cerin]e mijlocii fa]\ de ap\) sau hidrofile (plante de
mla[tin\) : Agrostis sp. (Iarba cmpului), Festuca pratensis (P\iu[ul de livad\),
Carex sp. (Rogozul) etc. dar [i unele specii forestiere cum ar fi: Quercus robur
(Stejarul), Ulmus foliaceae (Ulmul), Fraxinus excelsior (Frasinul).
~n aceste soluri apa freatic\ (nemineralizat\, cu con]inut sc\zut de
bicarbonat de calciu) este situat\ la adncimi de 1-2 m. datorit\ manifest\rii
prelungite a excesului de umiditate freatic\, `n condi]iile unei clime mai r\coroase
dect la l\covi[ti, procesele de reducere sunt mai intense iar cele de

125

bioacumulare de intensitate mai slab\. Faptul c\ materialul parental este s\rac

`n elemente bazice [i apele freatice au un con]inut sc\zut de bicarbonat de calciu
determin\ formarea unei cantit\]i mai mici de humus acid alc\tuit predominant
din acizi fluvici. ~n consecin]\ se formeaz\ orizontul A0 de culoare bruncenu[ie.
Profilul solului gleic prezint\ urm\toarea succesiune: A0 - AG0 Gr .
Orizontul A0 are o grosime de 15-25 cm, textur\ mijlociu - fin\, culoare brun\
cenu[ie sau cenu[ie, structur\ granular\ slab dezvoltat\, depuneri frecvente de
compu[i de fier [i mangan sub form\ de pete [i concre]iuni. Orizontul AG0 are
o grosime de 20-40 cm, textur\ mijlocie sau fin\, culoare brun cenu[iu deschis\
cu frecvente pete (16-50%) ruginii [i vine]ii, este slab structurat, compact,
prezint\ concre]iuni ferimaganice frecvente. Orizontul Gr are colorit uniform
sau mozaicat `n func]ie de durata de manifestare a excesului de umiditate
temporar prelungit\ sau permanent\. Spre deosebire de l\covi[ti, nu con]ine
carbonat de calciu.
Solurile gleice au frecvent, textur\ mijlociu fin\, nediferen]iat\ pe
profil, sunt slab structurate, compacte, reci [i se lucreaz\ greu (intervalul optim de
umiditate pentru efectuarea lucr\rilor este mic). Con]inutul sc\zut de humus (23%) [i de elemente nutritive, reac]ia acid\ (pH<6) [i gradul de satura]ie `n baze
sc\zut, determin\ diminuarea fertilit\]ii poten]iale a solului. Aceste soluri sunt
folosite pentru fne]e cu productivitate slab\.
Ameliorarea solurilor gleice se poate face prin lucr\ri de desecare
drenaj (pentru coborrea nivelului freatic) administrarea de amendamente
calcaroase (pentru neutralizarea reac]iei acide) administrarea `ngr\[\mintelor
organice [i minerale. Dup\ ameliorare ele se pot cultiva cu gru, porumb, plante
de nutre]; nu se recomand\ pentru planta]ii de vii [i pomi.

17.3. Solurile negre clinohidromorfe (NF) sunt cunoscute [i sub

denumiri: soluri negre de fnea]\ umed\, soluri negre argiloase foarte humifiere.
Ele se definesc printr-un orizont Am de culoare `nchis\ (crome <2 la umed),
orizont B (crome <3,5 la umed) cel pu]in `n partea superioar\, orizont w `n
primii 50 cm, orizont Go `n primii 200 cm.
Sunt r\spndite pe circa 70.000 ha `n treimea inferioar\ a versan]ilor.
Dealurile subcarpatice, Dealurile vestice, Podi[ul Sucevei).Se formeaz\ `n
condi]ii de precipita]ii medii anuale de 630-700 mm, temperatur\ medie anual\ de
8,5-9oC [i cu evapotranspira]ie medie anual\ de 620 mm.
Material parental: depozite deluvio-coluviale cu textur\ mijlocie fin\ care
acoper\ argile marnoase, marne argiloase sau marne bogate `n carbona]i de calciu.
Vegeta]ia: plante de fnea]\, mezohidrofile [i hidrofile cum ar fi Poa pratensis
(Firu]a), Trifolium repens (Trifoiul alb), Lotus corniculatus (Ghizdeiul) Juncus
sp. (Pipirigul), Carex sp. (Rogozul).
Excesul de umiditate factor principal `n formarea acestor soluri - `[i are
la origine apa pluvial\ infiltrat\ vertical, curgerile laterale [i scurgerile de pe
pante.

Pedologie agricol\
Procesele pedogenetice: bioacumularea intens\ de humus tip mul
calcic, pseudogleizarea moderat\ a orizonturilor A [i B, gleizarea
moderat\ - orizontului B.
Succesiunea orizonturilor pedogenetice :Amw BvwG C. Orizontul
Amw: grosime 30-50 cm, culoare negricioas\, textur\ luto-argiloas\, structur\
g\un]oas\ glomerular\ bine dezvoltat\, separa]iuni ferimanganice mici.
Orizontul BvwG: grosime 40-60 cm, culoare `nchis\ cu pete de oxidare [i
reducere, textur\ mijlociu - fin\, structur\ poliedric\ angular\. Orizontul C:
material parental argilos, bogat `n carbona]i de calciu.
Solurile negre clinohidromorfe, avnd un regim termic [i aerohidric
defectuos, se lucreaz\ greu; perioada optim\ de efectuare a lucr\rilor este scurt\.
Con]inutul de humus este cuprins `ntre 4-8%, reac]ia slab acid\ pn\ la slab
alcalin\ (pH = 68,3), gradul de satura]ie `n baze mai mare de 70%, capacitatea
de schimb cationic este mare
(27 50 me/100 g sol).
Factorii limitativi ai fertilit\]ii solurilor negre clinohidromorfe sunt:
textura fin\, gradul ridicat de compactare [i excesul de umiditate; aceste soluri
sunt ocupate cu p\[uni, fne]e sau unele specii cultivate cum ar fi grul,
porumbul, ov\zul, floarea soarelui.
M\suri de ameliorare: desecare drenaj, modelarea `n benzi cu coame,
combaterea eroziunii [i alunec\rilor de teren, fertilizarea organic\ [i mineral\.
Dup\ ameliorare aceste soluri pot fi cultivate cu plante de nutre] [i cereale; nu se
recomand\ pentru vii [i pomi.

17.4. Solurile Pseudogleice sunt soluri hidromorfe cunoscute [i sub

denumirea de soluri Stagnogleice. S-au format sub influen]a excesului de
umiditate pluvial\, excese care se manifest\ `nc\ din primii 50 cm deasupra unui
orizont impermeabil sau cu permeabilitate sc\zut\.
Aceste soluri prezint\ orizont diagnostic W cu limita superioar\
pn\ la 0,5 m adncime care este grefat pe un orizont A sau E [i, pe cel pu]in
50 cm, pe un orizont B.Ele ocup\ o suprafa]\ de circa 100.000 ha situat\ pe
terenurile plane de pe platourile [i terasele dealurilor [i podi[urilor (Piemontul
Getic, Piemonturile vestice, Podi[ul Some[an, Podi[ul Sucevei) [i pe terenurile
plane sau slab `nclinate ale depresiunilor intracarpatice, pericarpatice [i
subcarpatice (Depresiunile Bra[ov, F\g\ra[, Ha]eg, Zarand, Baia Mare, R\d\u]i
etc.).
Solurile Pseudogleice sunt r\spndite `n zone cu temperaturi anuale de 69oC, precipita]ii anuale mai mari de 600 mm [i cu un indice de ariditate mai mare
de 28. Relieful reprezentat prin terenuri plane [i microdepresiuni cu drenaj slab nu
permite scurgerea apei la suprafa]a solului sau prin sol fapt ce favorizeaz\
stagnarea acesteia `n profilul solului.
Materialul parental are textur\ fin\ sau mijlocie este constituit din argile
care nu con]in Ca CO3 [i din depozite loessoide. Vegeta]ia natural\ sub care s-au
format aceste soluri este reprezentat\ de specii lemnoase cum ar fi: Quercus

127

petraea, Quercus fraineto asociate cu speciile ierboase de Juncus sp. (pipirigul)

Carex sp. (rogozul), Agrostis sp. (iarba cmpului).
Stagnarea prelungit\ (noiembrie iunie) a apei determin\ procese de
reducere intens\ a compu[ilor de fier [i mangan precum [i descompunerea [i
humificarea materiei organice `n condi]ii anaerobe. Apa stagnant\ din partea
superioar\ a profilului `mpiedic\ primenirea aerului din sol cu cel atmosferic,
astfel c\, concentra]ia de CO2 se m\re[te atingnd niveluri critice; `n aceste
condi]ii are loc formarea metanului care este foarte toxic pentru plante. ~n sezonul
uscat (2-3 luni pe an) au loc procese de oxidare, se formeaz\ compu[i ferici de
culoare ro[iatic\, orizontul p seudogleic c\p\tnd un aspect marmorat.
Profilul solurilor pseudogleice prezint\ urm\toarea succesiune a
orizonturilor: A0w A0W BW C. Orizontul A0w are o grosime de 10-15
cm, culoare brun\ cenu[ie cu numeroase pete cenu[ii verzui [i ruginii (6-50%),
textur\ mijlociu - fin\ sau fin\, structur\ granular\, poliedric\ angular\ sau
subangular\ [i numeroase pete [i concre]iuni ferimanganice. Orizontul A0W
are o grosime de 10-20 cm, culoare cenu[ie cu pete cenu[iu verzui [i ruginii
frecvente (> 50%), structur\ poliedric\ [i frecvente concre]iuni ferimanganice.
Orizontul BW are o grosime de 70-100 cm, textur\ mijlocie - fin\ sau fin\,
structur\ poliedric\ sau prismatic\, aspect marmorat cu frecvente pete de reducere
(>50%) [i concre]iuni ferimanganice. Orizontul C reprezint\ materialul
parental pe care s-a format solul.
Solurile pseudogleice sunt soluri compacte, grele [i reci cu o textur\ lutoargiloas\, slab aprovizionate cu humus (1,2-2%) [i substan]e nutritive, cu reac]ie
moderat sau slab acid\ (pH 5,5-7), cu valori ale gradului de satura]ie `n baze
cprinse `ntre 60 [i 80%, cu regim aerohidric defectuos. ~n perioadele ploioase se
`nregistreaz\ exces de umiditate, iar `n perioadele secetoase apa se pierde prin
evapotranspira]ie `n scurt timp deoarece rezerva de ap\ `nmagazinat\ `n sol este
redus\.
M\surile de ameliorare a acestor soluri sunt: lucr\rile de desecare-drenaj,
modelarea `n benzi cu coame, amendarea cu amendamente calcaroase pentru
neutralizarea acidit\]ii active, fertilizarea organic\ [i mineral\.
Solurile pseudogleice sunt utilizate pentru p\[uni [i fne]e naturale cu
ierburi care au valoare nutritiv\ redus\. Speciile forestiere reprezentate de stejar,
cer, plop apar]in clasei inferioare [i mai rar celei de produc]ie mijlocie. Dup\
ameliorare, solurile pseudogleice pot fi cultivate cu cereale, plante de nutre], [.a.
CAPITOLUL XVIII
CLASA SOLURILOR HALOMORFE
Aceast\ clas\ `nglobeaz\ solurile care au ca diagnostic un orizont sa (salic)
sau na (natric) [i cuprinde tipurile solonceac [i solone].
Caractere de salinizare sau chiar salice, precum [i de alcalizare sau chiar
natrice, se `ntlnesc [i la alte multe tipuri de sol, apar]innd altor clase,
determinnd separarea de subtipuri salinizate [i/sau alcalizate.

Pedologie agricol\
18.1. Solonceacurile Tipul solonceac se define[te prin prezen]a unui
orizont salic (sa) situat `n primii 20 cm ai profilului.
R\spndire. Solonceacurile, `mpreun\ cu solone]urle [i celelalte soluri
afectate de salinizare [i/sau alcalizare, se g\sesc disiminate `ntr-un areal foarte
larg, `ntlnindu-se `n por]iunile joase ale Cmpiei Br\ilei; `n luncile [i `n
apropierea rurilor Ialomi]a, Cricovul S\rat, C\lm\]ui, Buz\u [i Siretul inferior;
`n jurul lacurilor s\rate Strachina, Fundata, Movila Miresii, Plopul, Ianca, Balta
Alb\, Lacul S\rat etc.; `n cmpia subcolinar\ Mizil - St`lpu; `n lunca [i Delta
Dun\rii; `n Cmpia de Vest, pe interfluviile Cri[ul Repede - Cri[ul Negru, Cri[ul
Alb - Mure[ [i Mure[ - Bega; `n Cmpia Moldovei (Jijia - Bahlui), `n lunca
Prutului [i Brladului; pe v\ile unor ruri din Cmpia Transilvaniei; pe Valea
Carasu (Dobrogea); `n zona litoralului M\rii Negre, pe v\ile cu deschidere spre
mare [i `n preajma lagunelor (Razelm, Babadag, Golovi]a, Smeica, Sinoe, Ta[aul,
Techirghiol) etc.
Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. Dintre condi]iile de
formare, caracteristice sunt cele care determin\ acumularea de s\ruri solubile. ~n
unele cazuri, prezen]a s\rurilor solubile `n cantitate mare se datore[te materialelor
parentale reprezentate prin depozite salifere (marne, argile, luturi [i nisipuri
salifere) sau rezultate din dezagregarea rocilor compacte salifere (cum sunt, de
exemplu, cele de sare gem\). ~n astfel de situa]ii, chiar [i `n condi]ii de clim\,
umed\, levigarea nu izbute[te s\ `ndep\rteze total s\rurile solubile, parte din
acestea r\mnnd la suprafa]\ sau `n partea superioar\ a solului. Adesea
solonceacurilor evoluate dintr-un `nceput pe depozite salifere, li se adaug\ [i cele
formate tot pe astfel de roci, dar ajunse la zi ulterior, prin procese de eroziune [i
alunecare sau c\rate [i depuse pe versan]i, la poalele acestora, `n lunci etc. ori
formate sub influen]a apelor s\rate ale izvoarelor de coast\ ale scurgerilor de
suprafa]\ etc.
Salinizarea este determinat\ [i de apele m\rii, lagunelor [i lacurilor s\rate,
de apele de rev\rsare sau de infiltra]ie lateral\, de depunerea la suprafa]a solului a
pulberilor de s\ruri aflate `n stropii de ap\ rezulta]i prin spargerea valurilor [i
antrena]i de c\tre vnt (a[a-numitul fenomen de impulveriza]ie) etc.
Cea mai mare parte a solonceacurilor din ]ara noastr\ s-au format `ns\ sub
influen]a pnzelor freatice mineralizate (bogate `n s\ruri solubile) [i aflate la
adncime mic\ (regim hidric exsudativ). Se formeaz\ pe unit\]i joase de relief
(cmpii, lunci, terase, crovuri etc.). Apa din pnzele freatice mineralizate [i aflate
la adncime mic\ urc\ prin capilaritate pn\ la suprafa]a solului, aici se evapor\,
iar s\rurile con]inute se depun. Pentru ca pnzele freatice s\ duc\ la formarea de
solonceacuri trebuie s\ dep\[easc\ un anumit grad de mineralizare [i s\ nu
dep\[easc\ o anumit\ adncime. Adncimea maxim\ de la care apele freatice
mineralizate pot duce la formarea de solonceacuri poart\ denumirea de adncime
critic\, iar mineralizarea corespunz\toare se nume[te mineralizare critic\.
~n condi]iile ]\rii noastre, adncimea critic\ [i mineralizarea critic\ sunt:
pentru zona de step\ de 2,5 - 3,5 m [i respectiv 1,5 - 3,0 g/l, pentru zona de

129

silvostep\ de 1,8 - 1,9 m [i respectiv 0,7 - 1,2 g/l, iar pentru zona de p\dure < 1 m
[i respectiv 0,5 - 0,8 g/l.
Acumularea de s\ruri solubile, deci formarea de soluri salinizate sau chiar
solonceacuri, se mai poate datora [i exploat\rii nera]ionale de c\tre om a unor
terenuri, proces cunoscut sub denumirea de s\r\turare sau salinizare secundar\.
De exemplu, prin irigarea unor soluri nes\r\turate cu ape mineralizate, parte din
s\rurile con]inute de acestea se depun [i se acumuleaz\ an de an.
~n ce prive[te vegeta]ia, se g\sesc, `ndeosebi `n arealul stepei [i silvostepei,
dar [i al p\durilor, `ns\ ocupate cu plante specifice de s\r\turi, cum sunt
Salicornia herbacea, Sueda maritima, Salsola soda, Arthemisia salina etc., care
nu acoper\ terenul dect `n parte, frecvent r\mnnd por]iuni goale denumite
popular chelituri.
Alc\tuirea profilului. Solonceacurile tipice au profile AosaACC sau
AosaAGo. Orizontul superior, deschis la culoare [i gros de 10 - 20 cm, este un
orizont de acumulare slab\ a humusului [i puternic\ a s\rurilor solubile (peste 1 1,5 %). Caracterul esen]ial de diagnostic al acestor soluri `l constituie orizontul sa,
care trebuie s\ fie situat `n primii 20 cm ai profilului [i s\ aib\ cel pu]in 10 cm
grosime. ~n continuarea orizontului Aosa se g\se[te, dup\ cum solul se afl\ sau nu
sub influen]a apelor freatice, fie un orizont AGo, fie un orizont AC, urmat de
orizontul C. Dintre neoforma]ii, caracteristice sunt cele de s\ruri solubile prezente
`n orizontul superior sub form\ de vini[oare, tubu[oare, pete, pungi sau cuiburi.
Dac\ solul con]ine s\ruri solubile, `nseamn\ c\ sunt prezen]i [i carbona]ii de
calciu [i magneziu [i deci [i neoforma]ii ale acestora (eflorescen]e,
pseudomicelii). ~n cazul solonceacurilor aflate sub influen]a apelor freatice se
g\sesc [i neoforma]ii de oxizi [i hidroxizi de fier, `ndeosebi sub form\ de pete
mai ales la nivelul orizontului AGo.
Propriet\]i. Solonceacurile au o textur\ variat\, de la grosier\ la fin\, de
cele mai multe ori mijlocie sau fin\. Sunt nestructurate sau prezint\ agregate
gr\un]oase, slab dezvoltate, care, `n contact cu apa, se desfac, solul devenind
mocirlos. ~n general, din cauza nestructur\rii [i a con]inutului ridicat de s\ruri
solubile (care face ca presiunea osmotic\ a solu]iei de sol s\ fie ridicat\), iar
adesea [i datorit\ gleiz\rii, nu asigur\ plantelor condi]ii bune `n ce prive[te apa [i
aerul.
Din punct de vedere al propriet\]ilor chimice, principala caracteristic\ a
solonceacurilor o constituie prezen]a `n orizontul superior a unei cantit\]i mari de
s\ruri solubile, `ndeosebi de sodiu [i mai ales sub form\ de cloruri [i sulfa]i.
Pentru ca un sol s\ fie `ncadrat la solonceac trebuie s\ con]in\ cel pu]in 1 % s\ruri
solubile, dac\ tipul de salinizare este cloruric [i cel pu]in 1,5 %, dac\ este sulfuric.
Avnd s\ruri libere, solonceacurile sunt `n `ntregime saturate cu cationi
bazici (V = 100 %), `n rndul c\rora, al\turi de Ca2+ care predomin\ (datorit\
puterii de adsorb]ie mai mare, dect a celor de Na+), o pondere mai `nsemnat\
dect la solurile nesalinizate o au cei de Na+. Reac]ia este alcalin\, pH=8,3 - 8,5.
Solonceacurile tipice sunt s\race `n humus (1 - 2 %, rezerva este de 60 - 120 t/ha,
adic\ slab\) [i substan]e nutritive [i foarte pu]in active din punct de vedere
microbiologic.

Pedologie agricol\
Fertilitate. Datorit\, `ndeosebi, con]inutului ridicat de s\ruri solubile,
aceste soluri neameliorate nu pot fi folosie `n cultura plantelor.
Ameliorarea solonceacurilor, `n vederea folosirii pentru cultura plantelor se
poate face numai prin aplicarea unui complex de m\suri speciale: irig\ri de
sp\lare, `n vederea levig\rii `n adncime a s\rurilor; amendamente cu gips,
fosfogips etc., cu scopul de a `mpiedica evolu]ia spre solone]uri, de a normaliza
componen]a cationic\ [i de a `mbun\t\]i propriet\]ile fizice, chimice [i biologice;
coborrea nivelului apelor freatice prin drenaj, pentru a opri reurcarea s\rurilor
solubile spre suprafa]\ (`n cazurile `n care solonceacurile se datoresc prezen]ei
apelor freatice mineralizate la adncime mic\).
~n afara acestor m\suri speciale, este necesar\ aplicarea unei agrotehnici
adecvate, `ncorporarea de `ngr\[\minte organice [i minerale, cultivarea de plante
mai rezistente la salinizare (orez, iarb\ de Sudan) etc.

18.2. Solone]urile. Tipul solone] se define[te prin prezen]a unui orizont

na situat `n primii 20 cm sau a unui orizont Btna.
R\spndire. Solone]urile sunt r\spndite `mpreun\ cu solonceacurile.
Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. Condi]iile generale
de relief, roc\, clim\ [i vegeta]ie sunt identice sau asem\n\toare cu ale
solonceacurilor. ~n ce prive[te condi]iile specifice, acestea determin\ alcalizarea
solului (`mbog\]irea complexului coloidal `n Na adsorbit [i uneori [i formarea de
carbonat de sodiu).
Solone]urile se formeaz\, de obicei, fie din solonceacuri prin desalinizare,
fie din soluri supuse alternativ saliniz\rii [i desaliniz\rii.
Formarea solone]urilor din soluri supuse alternativ saliniz\rii [i
desaliniz\rii se petrece `n condi]ii de pnze freatice puternic mineralizate, dar cu
nivel oscilant, ceea ce face ca, `n anumite perioade, s\ predomine curen]ii
ascenden]i de ap\ (regim hidric exudativ), deci salinizarea, iar `n altele, cei
desecenden]i (regim hidric exudativ `n profunzime ), prin urmare desalinizarea.
Desalinizarea solonceacurilor sau salinizarea [i desalinizarea alternativ\ a
altor soluri determin\ manifestarea a[a-numitului proces de alcalizare (sau de
solone]izare), care const\, `n principal, din `mbog\]irea complexului coloidal `n
sodiu adsorbit, la care se adaug\, uneori, [i formarea de carbonat de sodiu.
La solone]uri, `n lipsa s\rurilor `n partea superioar\ [i datorit\ sodiului
adsorbit `n mare cantitate (peste 15 % din T), argila nu mai are stabilitate,
peptizeaz\ [i migreaz\ pe profil, formnd un orizont Btna, care constituie pentru
marea majoritate a solone]urilor, orizontul de diagnostic. Prin migrarea din partea
superioar\ a argilei, uneori, deasupra orizontului Btna se separ\ [i un orizont El
sau Ea.
Alcalizare, `ns\ mai pu]in accentuat\ dect la solone]uri, se `ntlne[te [i la
multe alte tipuri de sol, apar]innd altor clase, unde determin\ separarea de
subtipuri alcalizate.
Datorit\ condi]iilor nefavorabile, vegeta]ia natural\ este foarte slab
reprezentat\ (paji[ti cu grad mic de acoperire [i `nr\d\cinare superficial\,

131

alc\tuite din plante specifice c: Statice gmelini, Arthemisia maritima, Puccinelia

distans, Crypsis aculeata, Petrosimonia triada etc.
Alc\tuirea profilului. Solone]urile tipice au profil AoBtnaC sau CGo.
Orizontul Ao, de obicei, sub]ire (de numai c]iva centimetri, dar care, uneori,
poate atinge sau chiar dep\[i 20 - 30 cm, are o culoare cenu[ie deschis\.
Orizontul Btna are grosimi de la 30 pn\ la peste 80 cm [i culoarea de la
brun pn\ la brun-`nchis\.
~n continuarea orizontului Btna, se g\se[te, dup\ cum solul se afl\ sau nu
sub influen]a apelor freatice, fie un orizont CGo (urmat, uneori [i de un Gr a c\rui
limit\ superioar\ este situat\ sub 125 cm), fie materialul parental C.
Dintre neoforma]ii se eviden]iaz\ cele rezultate din acumularea argilei, sub
form\ de pelicule `n Btna [i cele reziduale, sub form\ de particule cuar]oase sau
pudr\ de silice (pete albicioase) `n E (`n cazul subtipurilor luvice, albice [i
glosice).
Propriet\]i. ~n partea superioar\, corespunz\toare orizontului Ao, solul este
s\r\cit `n coloizi [i `mbog\]it rezidual `n particule cuar]oase grosiere, slab
aprovizionate cu humus (1 - 2 %) [i substan]e nutritive, cu V % sub 100 (pn\ la
cca 70 %). Na+ adsorbit sub 5 % din T, reac]ie acid\ (pH `n jur de 6), nestructurat
sau cu structur\ gr\un]oas\ foarte slab format\ etc.
Orizontul Btna poate `ncepe de la adncime foarte mic\, adesea la c]iva
centimetri de la suprafa]\. Textura fin\ sau mijlocie, cu argil\ migrat\ de sus,
structur\ columnar\ (specific\, `ntlnit\ numai la aceste soluri); capacitate de ap\
util\, permeabilitate [i porozitate de aera]ie cu valori dintre cele mai mici posibile;
compactitate, plasticitate, aderen]\ [i rezisten]a la arat dintre cele mai mari
`ntlnite, `n general, la soluri; procent ridicat de sodiu adsorbit (V % = 100 %, iar
VNa peste 15 % pn\ la 70 - 80 % din T) [i uneori carbonat de sodiu liber; reac]ie
puternic alcalin\, pH mai mare de 8,5, uneori peste 9 (asemenea valori mari fiind
specifice numai aceste soluri).
Fertilitate. Solone]urile au o fertilitate extrem de redus\, datorit\
propriet\]ilor fizice, chimice [i biologice nefavorabile. ~n condi]ii naturale sunt
ocupate de paji[ti de foarte slab\ calitate. ~n vederea folosirii `n cultura plantelor
este necesar\ aplicarea aceluia[i complex de m\suri, ca [i `n cazul
solonceacurilor.
CAPITOLUL XIX
CLASA VERTISOLURI
Aceast\ clas\ `nglobeaz\ solurile care au ca orizont de diagnostic un
orizont vertic (y) fiind reprezentat\ printr-un singur tip [i anume vertisolul.

19.1. Vertisolurile. Tipul vertisol se define[te prin orizont vertic de la

suprafa]a sau imediat sub orizontul arat; prezen]a obligatorie a fe]elor de
alunecare cel pu]in `ntr-un suborizont situat `ntre 25 [i 100 cm.

Pedologie agricol\
R\spndire. Se `ntlnesc pe suprafe]e dispersate [i de obicei restrnse, `n
Subcarpa]i, Piemonturile Vestice, Cmpia de Vest, Podi[ul Transilvaniei, Podi[ul
Sucevei, Cmpia Jijiei, Podi[ul Getic etc.
Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. Dintre condi]iile
pedogenetice, caracteristice sunt cele de material parental cu textur\ fin\
(con]innd peste 30 % particule cu diametrul sub 0,002 mm, frecvent peste 50 %),
reprezentat prin argile, predominant gonflante (care `[i m\resc mult volumul prin
umezire. Se `ntlnesc `n condi]ii de relief premontan de piemont, de podi[ [i de
cmpie (de obicei, umed\). Media anual\ a precipita]iilor de la cca 500 pn\ la
900 mm ; media anual\ a temperaturilor de la 8 - 90 C pn\ la 5 - 60 C. ~n arealul
silvostepei, vegeta]ia reprezentat\ prin p\duri de cvercinee [i de stejar `n amestec
cu fag (dar, de obicei, pe suprafe]e acoperite de paji[ti).
Specificul solific\rii `n acest caz `l constituie apari]ia [i manifestarea
proceselor vertice, datorit\ prezen]ei `n materialul parental sau de sol a unui
con]inut ridicat de argil\ (gonflant\).
~n perioadele uscate ale anului, datorit\ contrac]iei puternice a materialului
argilos, se formeaz\ cr\p\turi largi de peste 1 cm, care `mpart masa solului `n
fragmente, elemente structurale mari, cu unghiuri [i muchii ascu]ite [i fe]e oblice.
Prin umezire are loc gonflarea, adic\ cre[terea apreciabil\ a volumului, ceea ce
face ca fragmentele sau elementele structurale respective s\ preseze unele asupra
altora, s\ alunece unele peste altele [i s\ formeze suprafe]e lustruite sau chiar s\
se r\stoarne unele peste altele (de aici [i denumirea de vertisol, verto `nsemnnd
`ntoarcere, r\sturnare). Din cauza gonfl\rii [i contrac]iei, a varia]ei presiunii din
masa solului [i a posibilit\]ii de deplasare a agregatelor, la suprafa]a terenului pot
ap\rea, uneori [i microdenivel\ri (succesiune de microdepresiuni [i micromovile,
asem\n\toare ca form\ [i dimensiune mu[uroaielor, cu denivel\ri de la c]iva
centimetri pn\ la 1 m), constituind ceea ce se cunoa[te sub numele de relief de
gilgai.
Procesul de formare a acestor soluri se caracterizeaz\ [i (func]ie de
condi]iile foarte variate de clim\ [i vegeta]ie `n care se `ntlnesc) printr-o
acumulare mai mic\ sau mai mare de humus, de obicei calcic, printr-o levigare [i
debazificare.
Alc\tuirea profilului. Vertisolurile tipice din zonele mai pu]in umede au
profil Ay-C, iar cele din areale mai umede , Ay-By-C. Orizontul superior este deci
un Ay, gros de 30 - 50 cm (mai sub]ire `n zonele umede [i mai gros `n cele mai
pu]in umede), de culoare de la brun la brun `nchis sau negricios (nuan]e mai
deschise `n zonele umede [i mai `nchise `n cele mai pu]in umede). Ay nu
reprezint\ un orizont cu caractere de tranzi]ie `ntre cele ale unui orizont A [i cele
ale unui orizont y, ci este un orizont aparte, specific numai vertisolurilor.
La vertisolurile din zonele mai pu]in umede, urmeaz\ un C, iar la cele din
zonele mai umede, mai `nti un By, gros de 20 - 30 cm pn\ la peste 100 cm, cu
nuan]e brun-`nchise, brune, brun-g\lbui, brun-ruginii.
Ca neoforma]ii, `n afar\ de cele biogene obi[nuite, se mai pot `ntlni
neoforma]ii de oxizi [i hidroxizi sub form\ de puncte [i pete (`ndeosebi, `n prima

133

parte a profilului) [i uneori, la vertisolurile cu migrare de coloizi (din zonele mai

umede) pelicule de argil\ `n By.
Propriet\]i. Vertisolurile au pe tot profilul textur\ fin\. ~n cazul
vertisolurilor din zonele umede, la nivelul lui By poate exista un plus de argil\
(att fa]\ de partea superioar\ a solului, ct [i `n compara]ie cu materialul
parental).
Vertisolurile prezint\ [i `n ce prive[te structura o situa]ie cu totul specific\.
De[i masa solului este fragmentat\ `n elemente structurale, acestea se datoresc
cr\p\turilor [i sunt foarte mari, a[a c\ solul apare practic nestructurat, masiv, cu
consisten]a mare, ceea ce, de altfel, constituie o caracteristic\ deosebit\ a
vertisolurilor. Restul propriet\]ilor fizice, precum [i cele fizico-mecanice,
hidrofizice [i de aera]ie, sunt pu]in favorabile sau chiar nefavorabile.
Con]inutul de humus, de la mijlociu pn\ la slab (3 - 4 % pn\ la 1 - 2 %,
iar rezerva total\, 160 pn\ la 60 t/ha). Sunt soluri cu capacitate de schimb
cationic mare (datorit\ argilozit\]ii). Cele din zone mai pu]in umede saturate cu
baze [i reac]ie neutr\ - slab acid\ (V % aproape 100, pH aproape de 7), iar cele
din zone mai umede, moderat saturate cu baze [i reac]ie slab acid\ - acid\ V %
poate s\ scad\ sub 70, iar pH-ul sub 6); mijlociu pn\ la slab aprovizionate cu
substan]e nutritive [i cu activitate microbiologic\ deficitar\.
Fertilitate. Vertisolurile, au, `n general, o fertilitate sc\zut\. Utilizarea lor
este foarte variat\: `n cultura plantelor de cmp (gru, porumb, floarea soarelui,
trifoi etc.), ca paji[ti de sab\ calitate, iar pe alocuri sunt ocupate cu p\duri
(`ndeosebi,de grni]\).
Dintre m\surile menite s\ duc\ la `mbun\t\]irea regimului aerohidric fac
parte: lucrarea energic\ [i adnc\ a solului, executarea de ar\turi `n spin\ri,
efectuarea lucr\rilor `n perioadele optime de umiditate, drenaje etc. ~n complexul
de m\suri recomandate `n vederea ridic\rii fertilit\]ii acestor soluri, un rol
deosebit revine aplic\rii `ngr\[\mintelor cu fosfor [i azot [i a gunoiului de grajd.
Sunt contraindicate pentru legume, pomi, vie etc.
CAPITOLUL XX
CLASA SOLURILOR ORGANICE
Aceast\ clas\ include solurile care au ca diagnostic un orizont turbos - T [i
este reprezentat\ printr-un singur tip, solul organic.

20.1. Solurile turboase. Tipul sol turbos se define[te prin orizont T > 50
cm grosime `n primii 100 cm, f\r\ ca stratul mineral situat `n primii 25 cm s\
ating\ 20 cm grosime.
R\spndire. Solurile turboase se `ntlnesc pe suprafe]e mici, dar, `ntr-un
spa]iu geografic foarte larg: `n Mun]ii Apuseni, Mun]ii Sebe[ului, Mun]ii
Semenicului, Mun]ii Bucegi, `n Ceahl\u etc.; `n depresiunile Oa[, Maramure[,
Dorna, Borsec, Tu[nad, Ciuc, Gheorghieni, }ara B`rsei etc.; `n unele sectoare ale
cmpiilor joase [i umede din vestul ]\rii (mla[tinile Eriului, Crasnei inferioare,

Pedologie agricol\
Livadei, Timi[-Bega etc.); `n luncile unor ruri (Oltul f\g\r\[an, Lozna); `n lunca
[i Delta Dun\rii; `n apropierea [i `n locul unor foste lacuri [i b\l]i etc.
Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. Dintre condi]iile de
formare, caracteristice sunt cele de mediu saturat `n ap\ [i vegeta]ie specific\ unui
astfel de mediu (mu[chi, Cyperaceae, Juncaceae [i alte plante hidrofile).
Sub aspectul reliefului, substatului litologic [i al climei, situa]iile `n care se
`ntlnesc solurile turboase sunt extrem de variate: munte, deal, podi[, cmpie,
depresiuni, delt\, lunc\, teras\, versan]i etc. Materialul ini]ial este constituit din
depozite deltaice, ml\[tinoase, aluviale, de teras\, roci dure (magmatice,
metamorfice [i sedimentare) etc.. Precipita]iile [i temperaturile de la cele mai
sc\zute pn\ la cele mai ridicate din cte se `ntlnesc pe teritoriul ]\rii noastre.
~n condi]iile specifice de mediu saturat `n ap\ [i vegeta]ie adaptat\ unui
astfel de mediu, caracteristice `n formarea acestor soluri sunt procesele de
turbificare.
Alc\tuirea profilului [i propriet\]i. Se consider\ c\ au profilul format doar
dintr-un orizont T, gros de peste 50 cm [i constituit, predominant, din material
organic provenit din mu[chi, Cyperaceae, Juncaceae [i alte plante hidrofile.
Dedesubtul orizontului T se g\se[te un orizont Gr, care `ns\ datorit\ grosimii
mari a lui T (uneori pn\ la 7 - 8 m) nu se `ncadreaz\ `n profilul solului.
Fiind alc\tuite, practic, numai din materie organic\, la aceste soluri nu se
poate vorbi de textur\ [i structur\. Din punct de vedere al st\rii generale fizice, se
caracterizeaz\ printr-un exces foarte mare de ap\ [i aera]ie foarte sc\zut\.
Sunt s\race `n humus [i substan]e nutritive. Gradul de satura]ie cu baze [i
pH-ul variaz\ `n limite foarte largi, respectiv de la 100 % la 10 % [i de la 8 la 3,
`n func]ie de zona `n care se g\sesc.
Fertilitate. Solurile turboase au o productivitate foarte redus\ [i sunt
folosite natural, cu rezultate slabe, pentru ob]inerea de furaje. ~n cazul `n care se
g\sesc situate `n zone favorabile agriculturii, prin ameliorare pot fi utilizate `n
cultura plantelor (cartofi, cnep\, legume, floarea soarelui, porumb etc.). Dintre
m\surile ce se recomand\ fac parte: desecarea [i drenarea; lucrarea adnc\;
aplicarea de `ngr\[\minte cu azot, dar mai ales cu fosfor [i potasiu, de
`ngr\[\minte pe baz\ de cupru, de amendamente calcaroase.
Materialul turbos constituie o important\ surs\ de `ngr\[\minte organice,
fiind comparabil, `n general, cu gunoiul de grajd.
CAPITOLUL XXI
CLASA SOLURILOR NEEVOLUATE, TRUNCHIATE SAU
DESFUNDATE
Aceast\ clas\ include trei categorii de soluri [i anume: soluri neevoluate,
soluri trunchiate [i soluri desfundate.
Solurile neevoluate sunt soluri incomplet dezvoltate, care, `n general, nu au
dect un orizont superior ([i acesta, de obicei, slab conturat), urmat de roca sau

135

materialul parental [i sunt reprezentate prin urm\toarele tipuri: litosol, regosol,

psamosol, protosol aluvial (aluviune), sol aluvial, coluvisol [i protosol antropic.
Solurile trunchiate sunt soluri care, datorit\ eroziunii, au profilul trunchiat,
astfel `nct, orizonturile r\mase nu permit `ncadrarea `ntr-un anumit tip de sol [i
sunt reprezentate prin tipul erodisol.
Solurile desfundate sunt soluri care, datorit\ desfund\rii sau altei ac]iuni
mecanice, au profilul deranjat astfel `nct, nu mai pot fi `ncadrate `ntr-un anumit
tip de sol [i sunt reprezentate prin tipul de sol desfundat.

21.1. Litosolurile. Tipul litosol se define[te prin prezen]a unui orizont A

sau O, urmat de un orizont R (cu excep]ia pietri[urilor fluviatile (recente) sau de
un orizont Rrz, a c\rui limit\ superioar\ este situat\ `n primii 20 cm dac\
orizontul superior este A, respectiv 50 cm dac\ orizontul superior este O.
R\spndire. Litosolurile se `ntlnesc pe suprafe]e mici, `n regiuni de
munte, de deal, podi[ [i piemont.
Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. Dintre condi]iile
pedogenetice, caracteristice sunt cele de roc\ dur\, la suprafa]\ sau foarte aproape
de suprafa]\, care determin\ o foarte slab\ manifestare a solific\rii. Sub aspectul
reliefului, litosolurile se `ntlnesc, `ndeosebi, `n regiuni de munte, dar [i de deal,
podi[ [i piemont, pe piscuri, pe coame, pe versan]i, pe suprafe]e plane, pe frun]i
de terase etc.
Rocile parentale sunt reprezentate prin roci metamorfice [i eruptive acide,
calcare, conglomerate, gresii, pietri[uri calcaroase sau de alt\ natur\ etc.
Rocile parentale prezint\, `n cazul litosolurilor, o caracteristic\ general\ [i
anume, sunt dure, consolidate (spre deosebire de regosoluri, care sunt formate pe
materiale afnate sau slab consolidate).
Sub raportul climei [i vegeta]iei, litosolurile se `ntlnesc `n condi]ii de la
cele corespunz\toare arealelor de p\dure pn\ la cele specifice etajului alpin.
Solificarea este foarte slab\. Ca urmare, se formeaz\ un profil foarte scurt,
roca dur\ apare `n primii 20 cm, iar deasupra acesteia, adesea, pe o grosime numai
de c]iva centimetri (`ns\ minimum 5 cm), humusul, `mpreun\ cu pu]in material
mineral rezultat prin dezagregare [i alterare, umple spa]iile dintre fragmentele de
roc\, ducnd la separarea unui orizont A. Specificul acestor soluri `l constituie,
a[a dup\ cum arat\, de altfel `ns\[i denumirea (lithos = piatr\, roc\ dur\),
prezen]a rocii dure, ca atare sau sub form\ de fragmente mari, de la, sau foarte
aproape de suprafa]\.
Alc\tuire [i propriet\]i. Litosolurile tipice au profil Ao sau AouR.
Orizontul superior, gros, adesea, de c]iva centimetri (`ns\ minimum 5 cm), dar
care, uneori poate ajunge pn\ aproape 20 cm. Urmeaz\ orizontul R (nerendzinic
sau rendzinic), a c\rui limit\ superioar\ se afl\ `n primii 20 cm (adesea, la numai
c]iva centimetri de suprafa]\). Profilul nu prezint\ neoforma]ii specifice.
Se caracterizeaz\ prin valori dintre cele mai mici `ntlnite, `n general, la
soluri, `n ce prive[te capacitatea de ap\ util\, permeabilitatea, porozitatea de
aera]ie etc.

Pedologie agricol\
~n general, au rezerve mici de humus [i substan]e nutritive. ~n ce prive[te
gradul de satura]ie cu baze [i reac]ia pot fi de la saturate [i cu reac]ie slab alcalin\
sau neutr\ pn\ la intens debazificate [i cu reac]ie puternic acid\.
Fertilitate. ~n mod obi[nuit, terenurile cu litosoluri sunt ocupate de o
vegeta]ie slab reprezentat\ (de paji[ti, de arbu[ti sau de p\dure). Litosolurile din
zonele agricole sunt folosite, uneori, `n cultura plantelor (mai ales `n viticultur\),
`ns\ cu rezultate foarte slabe. Se recomand\ aplicarea de gunoi de grajd, de
`ngr\[\minte minerale, `ndep\rtarea de la suprafa]\ a materialului scheletic etc.

21.2. Regosolurile. Tipul regosol se define[te prin orizont A urmat de

material parental provenit din roci neconsolidate, men]ionat aproape de suprafa]\
prin eroziune geologic\ sau decopertare.
R\spndire. Se g\sesc pe suprafe]e mici, pe unii versan]i din regiunile de
deal, podi[ [i piemont, dar [i din zonele de cmpie [i de munte.
Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. Dintre condi]iile
pedogenetice, caracteristice sunt cele de terenuri cu eroziune geologic\ lent\,
manifestat\ `n timp de ordin geologic etc. Solificarea nu poate avansa,
men]inndu-se `ntr-un stadiu incipient.
Sub aspectul reliefului, regosolurile, se `ntlnesc, `ndeosebi, `n regiuni de
podi[, deal, piemont, dar [i de cmpii [i de munte.
Materialele parentale sunt reprezentate prin loessuri, depozite loessoide,
luturi, nisipuri, argile, marne, depozite salifere, depozite rezultate din
dezagregarea [i alterarea unor roci metamorfice [i eruptive. Materialele parentale
prezint\ `n cazul regosolurilor o caracteristic\ [i anume, sunt afnate,
neconsolidate sau cel mult slab consolidate.
Sub raportul climei [i vegeta]iei, regosolurile se `ntlnesc `n condi]ii de la
cele corespunz\toare arealelor de step\ pn\ la cele specifice arealelor de etaj
alpin. Solul este incomplet dezvoltat, f\r\ orizonturi de diagnostic precizate,
tn\r. ~n cazul regosolurilor, care prin defini]ie, sunt soluri tinere, factorul
pedogenetic determinant `l constituie timpul sau vrsta, adic\ durata [i intensitatea
de manifestare a procesului de solificare.
Alc\tuire [i propriet\]i. Regosolurile tipice au profil de tipul AoC.
Orizontul Ao poate fi gros de 10 - 40 cm, dar, de obicei, este pu]in conturat.
Urmeaz\ materialul parental C, constituit din roci afnate pn\ la cel mult slab
consolidate. Profilul nu prezint\ neoforma]ii specifice.
Regosolurile sunt nestructurate sau au agregate gr\un]oase sau poliedrice,
slab dezvoltate. Restul propriet\]ilor fizice [i fizico-mecanice, variaz\, `ndeosebi,
`n func]ie de textur\.
Au un con]inut redus de humus (1 - 2 %). ~n ce prive[te gradul de satura]ie
`n baze [i reac]ia, pot fi de la saturate [i cu reac]ie slab alcalin\ pn\ la intens
debazificate [i cu reac]ie puternic acid\.
Fertilitate. Terenurile cu regosoluri sunt ocupate de paji[ti de slab\ calitate
sau de vegeta]ie lemnoas\ rar\. Sunt propice viticulturii [i pomiculturii, adeseori,
o bun\ parte a planta]iilor respective se afl\, de fapt, pe astfel de soluri

137

(Dr\g\[ani, {tef\ne[ti - Arge[, Cmpulung Muscel, Mini[ etc.). Se impune luarea

de m\suri de prevenire [i combatere a fenomenelor de eroziune [i alunecare. ~n
vederea ridic\rii productivit\]ii lor, necesit\ aplicarea de gunoi de grajd [i de
`ngr\[\minte minerale.

21.3. Psamosolurile. Tipul psamosol se define[te prin prezen]a unui

orizont A, urmat de materialul parental constituit din depozite nisipoase eoliene
de cel pu]in 50 cm grosime (cu textur\ grosier\ sau mijlocie - grosier\, 12 %
argil\).
Denumirea de psamosol `[i are originea `n cuvintele psammos = nisip [i sol,
prin urmare sol nisipos.
R\spndire. Psamosolurile se `ntlnesc pe suprafe]e reprezentative `n
partea de sud a Olteniei (cca 230.000 ha); `n B\r\gan, pe partea dreapt\ a
C\lm\]uiului (cca 88.000 lei), a Ialomi]ei (cca 55.000 ha) de-a lungul rului
Buz\u (cca 3.800 ha, mai ales, `n perimetrele R`mnicelu [i Suligatu) etc.; `n
Cmpia Tecuciului (cca 13.000 ha), la Hanul Conachi, {erb\ne[ti, Lie[ti, Tecuci,
`n Cmpia de Vest (cca 32.000 ha), la Valea lui Mihai, Urziceni etc.
Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. Dintre condi]iile
pedogenetice, caracteristice sunt cele de material parental, reprezentat prin
depozite nisipoase sau nisipo-lutoase.
Se formeaz\ `n condi]ii de relief jos (cmpii, lunci etc.), cu aspect v\lurit [i
`n apropierea apelor curg\toare, lacurilor [i a m\rii care, de altfel, constituie [i
sursele materialelor nisipoase respective. Climatic, psamosolurile sunt legate de
zone uscate pn\ la umede (precipita]ii medii anuale de la 400 pn\ la 600 mm),
cu temperaturi ridicate pn\ la moderate (temperaturile medii anuale de la cca 110
pn\ la 7 - 80 C) [i vnturi cu frecven]\ [i intensitate mare, ceea ce favorizeaz\
mobilizarea, transportul [i depunerea materialului nisipos [i determin\ aspectul
geomorfologic caracteristic, v\lurit, de dune. Sub raportul vegeta]iei se `ntlnesc,
`ndeosebi, `n cuprinsul zonei de step\ [i silvostep\, dar [i `n arealul p\durilor, `ns\
sub o vegeta]ie rar\ `n componen]a c\reia intr\ specii caracteristice pentru
nisipuri (Tribulus terrestris, Tragus racemosus, Poligonum arenarium etc.).
Alc\tuirea profilului. Psamosolurile tipice prezint\ profil AoC, prin
urmare, un profil slab diferen]iat. Orizontul Ao este gros de 10 - 40 cm [i are o
culoare deschis\ (brun\, brun-cenu[ie, brun-deschis\). Urmeaz\ materialul
parental C, nisipos sau nisipo-lutos. Profilul nu con]ine neoforma]ii specifice.
Propriet\]i. Psamosolurile au textur\ grosier\ [i/sau mijlociu-grosier\.
Din cauza texturii grosiere, a con]inutului mic de humus [i a vegeta]iei slab
reprezentate, sunt nestructurate sau au o structur\ gr\un]oas\ slab format\. Ca
urmare [i restul de propriet\]i fizice, precum [i cele fizico-mecanice, hidrofizice [i
de aera]ie sunt pu]in favorabile.
Sunt s\race `n humus (cca 1 %, rezerv\ foarte slab\ 60 t/ha) [i `n
substan]e nutritive, eubazice pn\ la mezobazice (V % de la 100 pn\ la cca 60 70), slab alcaline - neutre sau slab acide.
Fertilitate. Psamosolurile sunt slab productive sau neproductive, supuse
obi[nuit, defla]iei (spulber\rii). Se recomand\: planta]ii forestiere de protec]ie

Pedologie agricol\
(salcm, pin negru, plop negru hibrid etc.), `n masiv sau `n benzi (`ntre acestea,
terenul fiind folosit agricol); acoperirea terenului cu un strat de paie, coceni etc.,
total sau `n benzi; colmatarea cu ml; aplicarea de preparate chimice, care
formeaz\ la suprafa]a terenului o pelicul\ protectoare [i contribuie la structurarea
solului. Dintre m\surile propriu-zise de ameliorare se amintesc: irigarea;
`ncorporarea masiv\ de gunoi de grajd; aplicarea de `ngr\[\minte cu azot, fosfor
[i potasiu; folosirea `ngr\[\mintelor verzi. Pot fi folosite cu succes `n cultura vi]ei
de vie, a pomilor (piersic, prun, cais, vi[in, nuc), a plantelor tehnice (tutun, ricin,
floarea soarelui, cartof), a secarei, a leguminoaselor pentru boabe (fasolea,
lupinul, fasoli]a), a plantelor furajere (iarb\ de Sudan, porumb pentru siloz,
borceag de toamn\), a legumelor (tomate, castrave]i, dovlecei, varz\, ceap\).

21.4. Protosolurile aluviale (aluviunile). Tipul protosol aluvial se

define[te prin orizont Ao < 20 cm grosime, urmat de materialul parental constituit
din depozite fluviatile, fluvio-lacustre sau lacustre recente, cu orice textur\, de cel
pu]in 50 cm grosime. Protosolul aluvial `nseamn\ sol aflat `ntr-un stadiu cu totul
incipient de dezvoltare (protos = cel dinti).
R\spndire. Protosolurile aluviale, `mpreun\ cu solurile aluviale sunt
r\spndite `n lunca Dun\rii [i Delta Dun\rii, `n luncile tuturor apelor curg\toare
din ]ara noastr\ (Prut, Siret, Bistri]a, B`rlad, Jiu, Olt, Arge[, Prahova, Ialomi]a,
Buz\u, R`mnic, Some[, Cri[uri, T`rnave, Mure[, Timi[, Bega etc.).
Condi]ii de formare, genez\. Se formeaz\ pe lunci care sunt unit\]i de
relief tinere, recente sau actuale, formate sub influen]a apelor curg\toare.
Luncile s-au format [i deci sunt alc\tuite din depunerile apelor curg\toare,
denumite depozite fluviatile sau aluviale. Depozitele aluviale pot avea orice
textur\, de la nisipoas\ pn\ la argiloas\.
Prezen]a protosolurilor aluviale ([i a solurilor aluviale) este legat\, nu
numai de existen]a depozitelor fluviatile recente, ci [i de a celor fluviolacustre;
acestea sunt rezultatul ac]iunii conjugate a apelor curg\toare [i a lacurilor fluviale
(formate, de exemplu, prin izolarea meandrelor, cum s-a `ntmplat, de pild\ `n
Lunca Dun\rii , unde se `ntlnesc astfel de lacuri: C\l\ra[i, Greaca, Nedeia,
Potelu etc.). Prezen]a protosolurilor aluviale ([i a solurilor aluviale) mai este
legat\ [i de existen]a depozitelor recente (lacustre) datorate lacurilor.
Alc\tuire [i propriet\]i. Protosolurile aluviale tipice au un orizont Ao, slab
conturat, sub]ire, mai mic de 20 cm, adesea stratificat [i apoi materialul parental
constituit din depozite fluviatile, fluviolacustre sau lacustre, recente (deci profil
AoC). Nu prezint\ neoforma]ii specifice.
Protosolurile aluviale sunt nestructurate, dar pot prezenta `n partea
superioar\ masa fragmentat\, ca urmare a proceselor de uscare [i cr\pare ce au
loc dup\ retragerea apelor de rev\rsare.
Protosolurile aluviale au un con]inut mic de humus, `n jur de 1 %.
Con]inutul de humus, dar, mai ales, de substan]e nutritive, depinde, `ndeosebi de
textur\, fiind mai mic la aluviunile grosiere [i mai mare la cele fine. ~n ce prive[te
gradul de satura]ie cu baze [i reac]ia, protosolurile aluviale din ]ara noastr\,

139

con]innd, `n general, carbonat de calciu, sunt saturate [i au rec]ie slab alcalin\

sau neutr\.
Fertilitate. Terenurile cu protosoluri aluviale sunt, de obicei, suprafe]e bune
pentru agricultur\. Regimul hidric duce la mic[orarea fertilit\]ii. Prin urmare,
prima m\sur\ ce se impune este `ndiguirea, avnd ca efecte principale:
introducerea `n circuitul agricol a unor noi suprafe]e de teren; ap\rarea culturilor
de influen]\ negativ\ sau catastrofal\ a inunda]iilor; reglementarea regimului
aerohidric; crearea, `n general, a unor condi]ii mai bune pentru cre[terea plantelor.
R\spund foarte bine la aplicarea `ngr\[\mintelor organice [i minerale (cu
azot, fosfor [i uneori, chiar potasice). Protosolurile aluviale cu reac]ie prea acid\
au nevoie [i de amendamente calcaroase.
Sortimentul de culturi ce pot fi cultivate cuprinde aproape `ntreaga gam\ de
culturi specifice condi]iilor din ]ara noastr\; porumb, sfecl\ de zah\r, floarea
soarelui, cartofi, orez, gru, plante de nutre], legume, vi]\ de vie, pomi etc. ~n mod
deosebit, se recomand\ cultura porumbului, a sfeclei de zah\r, a orezului (`n
zonele cu condi]ii climatice propice acestei culturi).

21.5. Solurile aluviale. Tipul sol aluvial se define[te prin orizont A > 20

cm grosime, urmat de material parental constituit din depozite fluviatile, fluviolacustre sau lacustre recente (inclusiv pietri[uri), cu orice textur\.
R\spndire, condi]ii de formare, genez\. Solurile aluviale sunt r\spndite
`mpreun\ cu protosolurile aluviale. Condi]iile generale de formare sunt cele
specifice luncilor, deltelor, perimetrelor cu lacuri sau foste lacuri. Spre deosebire
de protosolurile aluviale, care se formeaz\ `n condi]ii de rev\rsare frecvent\ a
apelor curg\toare sau a lacurilor, solurile aluviale se `ntlnesc `n luncile sau `n
perimetrele cu lacuri sau foste lacuri, ie[ite de sub influen]a rev\rs\rilor sau
inundate numai la intervale mari de timp.
~n astfel de situa]ii a fost posibil\ manifestarea solific\rii, a c\rei intensitate
este, `n general, cu att mai mare, cu ct timpul scurs de la ultima rev\rsare este
mai `ndelungat. Se creeaz\ condi]ii pentru instalarea [i dezvoltarea vegeta]iei [i
deci pentru acumularea de humus [i formarea unui orizont A, dedesubtul c\reia,
urmeaz\ materialul parental C. Cu timpul, solificarea avanseaz\, ducnd la
transformarea solurilor aluviale, care sunt soluri neevoluate, `n soluri evoluate.
Alc\tuire [i propriet\]i. Solurile aluviale tipice au un profil AoC. Solurile
aluviale au orizont Ao, gros de peste 20 cm (pn\ la 40 - 50 cm sau chiar mai
mult) [i, de obicei, cu stratifica]ii mai pu]in evidente. Ca [i la protosolurile
aluviale, urmeaz\ materialul parental C, constituit din depozite fluviatile,
fluviuolacustre sau lacustre, recente, adesea sub form\ de strate diferite ca
grosime, textur\, compozi]ie etc. Profilul nu prezint\ neoforma]ii specifice.
Solurile aluviale au o structur\ glomerular\, gr\un]oas\ sau poliedric\, slab
pn\ la moderat dezvoltat\. Capacitatea de ap\ util\, permeabilitatea, porozitatea
de aera]ie etc., variaz\ `n limite largi, `n func]ie, `ndeosebi, de textur\ [i structur\.
Au un con]inut ceva mai mare de humus, 2 - 3 %. Sunt saturate cu baze [i
au reac]ie slab alcalin\ sau neutr\.

Pedologie agricol\
Fertilitate. ~n cazul solurilor aluviale, fertilitatea depinde [i de gradul de
solifiare [i de orientarea acesteia. Solificarea, prin latura ei principal\,
bioacumulativ\, se opune tendin]ei de mic[orare rapid\ a rezervelor de substan]e
nutritive din materialul aluvial. Odat\ cu avansarea solific\rii, deoarece aceasta se
orienteaz\ `n direc]ia form\rii de soluri corespunz\toare condi]iilor de solificare
generale sau locale respective, fertilitatea solurilor aluviale variaz\ `n acela[i sens.
O evolu]ie nefavorabil\ a fertilit\]ii are loc `n cazuri `n care solificarea este
orientat\ `n direc]ia saliniz\rii, alcaliz\rii, gleiz\rii etc.

21.6. Erodisolurile. Tipul erodisol se define[te ca fiind un sol erodat sau

decopertat, astfel `nct orizonturile r\mase nu permit `ncadrarea `ntr-un anumit tip
de sol sau material parental adus la zi prin eroziune accelerat\.
R\spndire. Erodisolurile se `ntlnesc pe terenurile intens erodate, mai ales
`n zonele de deal, podi[ [i piemont: `n Subcarpa]i (`ndeosebi `n sectoarele Trotu[D`mbovi]a [i Olt-Motru), `n Piemonturile vestice (`ndeosebi `n bazinul Timi[ului
[i al Cri[ului Repede), `n Piemontul sau Podi[ul Getic, `n Podi[ul Mehedin]i, `n
Podi[ul Transilvaniei (`ndeosebi `n Podi[ul T`rnavelor [i Podi[ul Some[an), `n
Podi[ul Moldovei (`ndeosebi Podi[ul B`rladului, `n platforma Covurluiului, `n
Depresiunea Jijiei), `n Podi[ul Dobrogei (`ndeosebi `n nord-vestul acestuia) etc.
Genez\. Erodisolurile sunt rezultatul manifest\rii intense a procesului de
eroziune, care const\ `n `ndep\rtarea materialului de sol prin ac]iunea apei [i a
vntului.
Tipul erodisol include numai solurile intens erodate, a c\ror profil a fost
trunchiat, astfel `nct orizonturile r\mase nu mai permit `ncadrarea `ntr-un anumit
tip de sol.
Erodisoluri rezult\ datorit\ fenomenelor de alunecare (deplasare de teren,,
tot sub ac]iunea apei), precum [i ca urmare a decopert\rii (`ndep\rtarea
materialului de sol pentru exploatarea subsolului, `n vederea nivel\rii terenurilor
etc.).
Alc\tuire [i propriet\]i. Erodisolurile au profile foarte variate, `n func]ie de
solul de origine [i intensitatea eroziunii sau a decopert\rii. Dac\ prin eroziune sau
decopertare s-a ajuns la materialul parental C, profilul are doar orizont C, iar dac\
terenul respectiv a fost lucrat [i cultivat `n partea superioar\, pe o adncime de cca
20 cm, se contureaz\ un orizont Ap (p de la plug, deci un orizont A rezultat prin
lucrare [i cultivare), urmat de orizontul C (prin urmare profilul ApC).
Erodisolurile pot avea `ntreaga gam\ de texturi `ntlnite `n general la soluri,
de la nisipoas\ pn\ la argiloas\, `n func]ie de aceea solului de origine, a
orizontului ajuns la suprafa]\ etc. Sunt nestructurate sau au structura orizontului
ajuns la suprafa]\.
Sunt lipsite sau au un con]inut mic de humus, slab aprovizionate cu
substan]e nutritive, debazificate [i acide pn\ la saturate [i cu reac]ie alcalin\, cu
activitate microbiologic\ extrem de redus\ etc.
Fertilitate. Erodisolurile sunt neproductive sau slab productive. ~n vederea
regener\rii [i a amelior\rii, se recomand\: `mp\duriri, `nierb\ri, amenaj\ri de

141

valuri de p\mnt [i canale, teras\ri, lucr\ri pe curbe de nivel, `ngr\[\minte

organice [i chimice, diverse amenaj\ri. Pot fi folosite ca paji[ti, pentru cultura
pomilor, vi]ei de vie, a plantelor de cmp nepr\[itoare (deci, `ndeosebi p\ioase), a
plantelor furajere etc.

21.7. Coluvisolurile. Tipul coluvisol se define[te prin material coluvial

nehumifer acumulat la baza versan]ilor sau pe versan]i, `ntr-un strat de peste 50
cm grosime cu sau f\r\ orizont A.
R\spndire, condi]ii de formare, genez\. Se `ntlnesc pe suprafe]e mici, pe
versan]i sau la baza acestora, mai ales `n zonele de deal, podi[ [i piemont.
Condi]iile pedogenetice, caracteristice sunt cele legate de prezen]a de
material coluvial nehumifer, depus la baza versan]ilor sau pe versan]i, `ntr-un strat
de peste 50 cm grosime.
Materialele coluviale nehumifere respective, sunt foarte diferite `n ce
prive[te textura, compozi]ia etc., dar prezint\ [i o caracteristic\ general\ [i anume,
de[i, de obicei, au mai fost supuse solific\rii, `n stare remaniat\ (retransportate [i
redepuse) `n care particip\ la formarea coluvisolurilor, conteaz\ ca depozite
recente sau actuale.
Sub raportul climei [i vegeta]iei, coluvisolurile se `ntlnesc `n condi]ii de la
cele corespunz\toare zonei de step\ pn\ la cele specifice arealelor montane.
Alc\tuire [i propriet\]i. Coluvisolurile tipice au profil AoC sau doar un
orizont C. Orizontul Ao este de culoare deschis\ [i are grosimi, de obicei, de 20 30 cm. Dedesubtul orizontului Ao se g\se[te orizontul C sau acesta se afl\ chiar
de la suprafa]\. Profilul nu prezint\ neoforma]ii caracteristice.
Coluvisolurile au o textur\ nediferen]iat\, de obicei, mijlocie, mijlocie-fin\
sau fin\ [i sunt nestructurate sau prezint\ agregate gr\un]oase, glomerulare sau
poliedrice slab dezvoltate.
Sunt lipsite de humus sau con]in cantit\]i mici (1 - 2 %) [i slab
aprovizionate cu substan]e nutritive. Sub aspectul gradului de satura]ie cu baze [i
reac]ia, pot fi de la saturate [i cu reac]ie alcalin\ pn\ la debazificate [i cu reac]ie
acid\ (`n func]ie de natura materialului coluvial, de zona climatic\ [i de vegeta]ie
etc.).
Fertilitate. Coluvisolurile prezint\, `n general, o fertilitate relativ sc\zut\.
~n func]ie de zona `n care se afl\, sunt ocupate de paji[ti, culturi de cmp, pomi
vie. ~n vederea `mbun\t\]irii se recomand\ `ncorporarea de `ngr\[\minte organice
[i minerale, `n cantit\]i mari.
21.8. Solurile desfundate. Solul desfundat se define[te prin aceea c\
prezint\ profil deranjat "`n situ" (`n loc, pe loc) pe cel pu]in 50 cm, prin
desfundare sau alt\ ac]iune mecanic\, astfel `nct pe adncimea mai susmen]ionat\, orizonturile de diagnostic apar intens deranjate [i amestecate sau
numai ca fragmente, nepermi]nd `ncadrarea `ntr-un anumit tip.
R\spndire, condi]ii de formare, genez\. Solurile desfundate sunt
r\spndite, `ndeosebi `n arealele viticole [i pomicole din ]ara noastr\. Prin
desfundare, care se face de obicei, pe adncimi de 60 - 100 cm, se produce

Pedologie agricol\
deranjarea succesiunii naturale a orizonturilor, amestecarea acestora, adic\, de
fapt, distrugerea profilului natural de sol.
Alc\tuire [i propriet\]i. Solurile desfundate, pe adncimea pe care s-a
efectuat aceast\ opera]ie au profilul deranjat, `nct orizonturile de diagnostic ale
solurilor de origine nu pot identificate dect cel mult ca fragmente. Toate prezint\
`ns\ un strat desfundat de cel pu]in 50 cm, care a fost denumit, conven]ional,
orizont desfundat [i notat cu D.
Orizontul D se define[te ca fiind un orizont mineral, gros de cel pu]in 50
cm, rezultat prin amestecul unui sau mai multor orizonturi deranjate "`n situ" prin
desfundare sau alt\ ac]iune mecanic\, `n cuprinsul c\ruia orizonturile diagnostice
nu pot fi identificate sau apar numai ca fragmente [i care este situat deasupra unor
orizonturi diagnostice sau a materialului parental al profilului de sol ce a fost
deranjat.
Alc\tuire [i propriet\]i. Ca subtip tipic, solul desfundat are un profil DoC.
Aceste prezint\ deci un orizont D, deschis la culoare (de unde [i notarea cu Do; D
= orizont desfundat; o = de la ocric), urmat de un orizont C (materialul parental
nederanjat), adic\ sol rezultat din desfundarea unui sol cu profil AoC.
Propriet\]ile solurile desfundate sunt foarte variate, `n func]ie de solurile [i
orizonturile de origine. A[a, de exemplu, con]inutul `n diferite frac]iuni
granulometrice (nisip, praf, argil\), `n humus, `n substan]e nutritive, valorile V %,
pH etc. apar ca medii ponderate ale valorilor caracteristice orizonturilor
amestecate ale tipurilor [i subtipurilor respective.
Fertilitate. Solurile desfundate au o fertilitate foarte diferit\, `n func]ie de
aceea a solurilor de origine. Pentru aprecierea condi]iilor [i stabilirea m\surilor de
exploatare ra]ional\ este necesar s\ se porneasc\, pe baza cercet\rii speciale a
solurilor desfundate, care, practic, nu se mai aseam\n\ cu cele din cele din care au
provenit.

21.9. Protosolurile antropice. Tipul protosol antropic de define[te ca

fiind un sol alc\tuit din diferite materiale acumulate sau rezultate `n urma unor
activit\]i umane (inclusiv materiale de sol transportate), avnd o grosime de cel
pu]in 50 cm (20 cm `n cazul depunerii pe litosol, R sau Rrz); f\r\ orizonturi
diagnostice sau cel mult cu fragmente din acestea pe adncimea mai susmen]ionat\ (`n cazul materialelor de sol transportate).
R\spndire, genez\. Se `ntlnesc pe terenurile pe care au fost depuse
diferite materiale rezultate `n urma unor activit\]i umane, ca de exemplu,
reziduuri industriale de la diferite fabrici (de ciment, de ceramic\, de
`ngr\[\minte, de produse alimentare etc.) [i de la diferite combinate (chimice,
petrochimice, siderurgice, miniere etc.); material de steril de la exploat\rile
miniere, material de sol sau de roc\, provenit de la executarea de [an]uri, canale,
funda]ii, [osele, c\i ferate, nivel\ri de terenuri, teras\ri etc., materiale provenite de
la construc]ii, reziduuri sau resturi menajere etc.

143

Alc\tuire [i propriet\]i. Protosolurile antropice sunt alc\tuite deci, din

materiale foarte variate, rezultate `n urma unor activit\]i umane, `ntr-un stras gros
de cel pu]in 50 cm.
Se men]ioneaz\ c\, orizonturile de diagnostic folosite `n definirea
subtipului de protosol antropic nu trebuie considerate ca orizonturi pedogenetice,
a[a cum au fost definite pentru celelalte tipuri, ci reprezint\, de fapt, material
parental transportat [i depus, `n care apar fragmentar, parte din orizonturile
diagnostice respective.
Protosolurile antropice au propriet\]i extrem de variate, `n func]ie de natura
materialelor depuse, de grosimea acestora, de stadiul lor de transformare etc.
Fertilitate. Protosolurile antropice sunt de la nefertile pn\ la fertile,
nefolosite `n agricultur\ sau luate `n cultur\ (plante de cmp, furajere, pomi, vie,
legume etc.).
~mbun\t\]irea sau punerea `n valoare a protosolurilor antropice se poate
face prin metode variate [i complexe, cuprinznd `ntregul ansamblu de m\suri
folosite, `n general, la soluri.

Pedologie agricol\

145

BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.

AVARVAREI I., DAVIDESCU VELICICA, MOCANU R., GOIAN ,

CARAMETE C., RUSU M, 1997 - Agrochimie, Ed.Sitech, Craiova.
AVARVAREI TEONA 1999 - Agricultur\ general\ vol.I, Ed.Ion Ionescu de la Brad
Ia[i.
BARBU N., 1987 - Geografia solurilor Romniei. Centrul de Multiplicare Univ. Al.
I. Cuza Ia[i.
BUCUR N., LIXANDRU GH., 1997 - Principii fundamentaler de {tiin]a solului.
Edit. Dosoftei, Ia[i.
BUNESCU I.V., 1980 - Curs de Pedologie. I.A.Dr.Petru Groza - Cluj Napoca
CANARACHE A., 1990 - Fizica solurilor agricole, Ed.Ceres, Bucure[ti.
CRSTEA S, 1999 - Legea protec]iei, amelior\rii [i utiliz\rii durabile a solurilor - o
cerin]\ urgent\ `n Romnia.
CHIRI}| C., 1955 - Pedologie general\, Ed.Agro-Silvic\ de stat.
CONEA ANA, VINTIL| IRINA, CANARACHE A.,1977 - Dic]ionar de [tiin]a
solului, Ed.{t. [i enciclopedic\, Bucure[ti.
CR|CIUN C., 2000 - Mineralele argiloase din sol. Implica]ii `n agricultur\.
Ed.G.N.P.Minischool.
FLOREA N., 1983 - Profil pedogenetic [i profil pedoecologic, rev. St. s. nr. 2,
SNRSS, Bucure[ti.
FLOREA N., 1993 - Pedogeografie cu no]iuni de pedologie Sibiu.
L|C|TU{U R., 2000 - Mineralogia [i chimia solului, Ed.Univ. Al. I. Cuza, Ia[i.
LIXANDRU GH., [.a., 1990 - Agrochimie, Ed. Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti.
LUPA{CU GH., 1998 - Geografia solurilor cu elemente de pedologie general\, Ed.
Univ. Al. I. Cuza, Ia[i.
MICL|U{ V., 1991, - Pedologie Ameliorativ\ [i Protec]ia mediului. Ed.Dacia, Cluj.
MO}OC M., CRSTEA C., 1999 - Contribu]ii la elaborarea unei abord\ri
sistemice privind protec]ia [i ameliorarea solului, rev. {t. s. nr. 1, vol. XXXIII,
SNRSS, Bucure[ti.
MUNTEANU I., 1999 - Ra]ionalitatea [tiin]ei solului (Adev\r [i neadev\r [tiin]a
solului) rev.{t.s. nr.1, vol.XXXIII, S.N.R.S.S. Bucure[ti.
MUNTEANU I., DUMITRU M., 1998 - Recomand\ri privind reconstruc]ia
ecologic\ a solurilor afectate de
diferite procese. Monitoringul st\rii de
calitate a solurilor din Romnia. vol.II, Bucure[ti.
NYLE C. BRADY; RAY R. WEIL, 1996 - The nature and proprieties of soils. New
Jersey 07458
P|UNESCU C., 1975 - Soluri forestiere, Ed.Academiei.
PARICHI MIHAI, 1999 - Pedogeografie cu no]iuni de Pedologie Edit. Funda]iei
Romnia de mine.
ROGOBETE GH., }|R|U DORIN, 1997 - Solurile [i ameliorarea lor,
Ed.Marinescu Timi[oara.
STOICA ELENA, R|U}| C., FLOREA N., 1986 - Metode de analiz\ chimic\ a
solului. Red. Propaganda Tehnic\ agricol\,Bucure[ti.
TE{U C., 1992 - Pedologie general\, I.A.Ia[i.
TE{U C., 1994 - Pedologie fascicola I + II, U.A.M.V.Ia[i.
TE{U C., AVARVAREI I., 1990 - Lucr\ri practice Pedologie, I.A.Ia[i.

Pedologie agricol\
UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I DE MEDICIN|
VETERINAR|
ION IONESCU DE LA BRAD IA{I

Referent [tiin]ific:
Prof.univ,.dr. IOAN

C.M.

AVARVAREI

UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE

{I DE MEDICIN| VETERINAR|
ION IONESCU DE LA BRAD IA{I

2001

147