Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
***
Sfntul Gherontie, primul locuitor al Schitului Sfnta Ana, a fost nvatat de Preasfnta
Nascatoare de Dumnezeu masura dragostei dumnezeiesti a Fiului sau. Prin urmare, cu ajutorul
dragostei dumnezeiesti, el a ajuns la o stare de om smerit, linistit si liber fata de orice dragoste
pentru lucrurile materiale. El a avut doar o singura grija: sa-L pastreze mereu pe Dumnezeu n
mintea sa si sa fie un bun exemplu pentru ucenicii sai.
***
n Sfnta Manastire Filoteu a locuit un nevoitor sfnt mucenic Cosma Etolul, cel
ntocmai cu Apostolii. Fiind insuflat de dragostea adnca si descoperirea dumnezeiasca, el si-a
asumat Crucea misiunii apostolice de a predica Evanghelia poporului grec, avnd binecuvntarile
Parintilor si ale Patriarhului de Constantinopol. A facut numeroase minuni si a nviat
duhovniceste natiunea noastra demoralizata. Spre sfrsit, el a primit cununa muceniciei.
***
Noi suferim pentru ca nu avem dragoste. Cel care nu iubeste nu are pace, chiar daca l
asezi n Rai a spus un parinte.
***
Parintele Ilarion de la Manastirea Simonopetra, a carui ascultare a fost sa ngrijeasca de
bolnavi, nu mergea niciodata sa se culce daca vreunul dintre parinti era bolnav. Se jertfea cu
totul, ngrijind bolnavii sai. Folosindu-si metaniile se ruga toata noaptea, mergnd n continuu si
spunnd: Doamne, ai mila de robul Tau, si: Sfintilor Doctori fara de arginti, fiti mijlocitori
pentru acest rob al Domnului. De asemenea, el mergea sa pescuiasca pentru bolnavii sai, dupa
care gatea ce prindea, ncercnd sa-i ajute sa se nsanatoseasca si sa se simta mai bine.
***
De-a pururea pomenitul Simeon, pustnicul de la Sfnta Ana, s-a daruit cu totul spre
ngrijirea celor batrni si bolnavi.
Traia n chilia seaca1 (Chilia seaca era denumit un loc de nevointa, lipsit de izvoare si apa
curenta, aflat de obicei ntr-unul din cele mai nalte puncte ale schitului.) din Ypapandi. Muncea
mereu din greu, facnd linguri din lemn pentru bucatarie ca sa le vnda n Karyes, unde mergea
ntotdeauna pe jos. A murit n 1933 la vrsta de 69 de ani.
***
Odata, ctiva calugari din Noul Schit au curatat locul unde se odihneau osemintele
parintilor. Un batrn, pe nume Daniil, care traia n turnul schitului si ajuta pe oricine fara a se
plnge, pe cnd ajuta parintii care curatau, s-a adresat osemintelor:
Voi v-ati nevoit ct ati stat pe pamnt, deci ati primit cununile si v-ati gasit locul n Rai;
rugati-va pentru noi, Sfinti Parinti!
Atunci o voce s-a auzit din gramada de oseminte:
***
Un batrn a spus:
Noi suntem crestini, dar nimeni nu pazeste porunca Iubeste pe aproapele tau ca pe tine
nsuti.
***
Erau ctiva calugari, tari la suflet si la trup, care ardeau de dragoste. Nimic nu-i putea opri,
nici munca grea, nici pericolul mbolnavirii de o boala infectioasa n timpul ngrijirii fratilor
bolnavi.
Parintele Pantelimon de la Sfnta Ana a fost un astfel de om.
S-a daruit slujind altora. S-a ngrijit de cei bolnavi de tuberculoza, i-a hranit pe nfometati n
timpul marii foamete din perioada de ocupatie germana si, n sfrsit, a murit n 1948, dupa ce s-a
mbolnavit si el toate acestea fara sa se plnga deloc. n loc de plngeri, el aducea laude lui
Dumnezeu.
***
Ignatie din Hios, un calugar de la Sfnta Ana, s-a remarcat nu numai n timpul razboaielor,
mai ales n Balcani, dar si pentru nevointele sale staruitoare n ceea ce priveste dragostea si
milostenia. La venirea n sihastrie, el a construit o chilie pe tarmul marii n cinstea Nasterii
Domnului. Acolo oferea gazduire tuturor, mai ales naufragiatilor. Si-a riscat propria viata,
ajutnd pe multi soldati neozeelandezi si britanici sa evadeze. Tot pestele pe care l prindea l
dadea asupritilor si nevoiasilor. A murit n 1947, caznd de pe o stnca. L-au gasit cu mna la
frunte si cu o cruce la gura.
***
Un alt pescar milostiv a fost parintele Sofronie de la Sfnta Ana, care a locuit ntr-o chilie
lnga Loviarika. La nceput s-a ndreptat spre Manastirea Lavra, dorind sa fie tuns calugar acolo,
dar s-a ntors fara succes. Satana l-a ispitit, spunndu-i batjocoritor: Te-ai dus Spyros si te-ai
ntors cu acelasi nume Spyros (acesta era numele lui din botez). Dar nu a deznadajduit. S-a
rentors la manastire, s-a calugarit si a nceput sa duca viata ngereasca. Traia ntr-o saracie
completa, dar era plin de dragoste. Daruia tot pestele pe care-l prindea parintilor saraci. A trecut
la cele vesnice cnd avea 90 de ani.
***
Isaac Dionisiatul, n timp ce se ruga nencetat, uita sa se mai culce, mai ales noaptea. El se
ruga pentru sanatatea si mntuirea muncitorilor din manastirea sa, adeseori cu lacrimi si suferinta
n inima sa iubitoare. Pentru un timp, el a locuit la un etaj superior al metocului manastirii.
Muncitorii puteau sa-l auda cum se ruga cu voce tare, plngnd si spunnd: Doamne Iisuse
Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ai mila de muncitori. Daruieste-le lor pinea cea de toate zilele si
binecuvnteaza-i, caci ei muncesc din greu ca sa-si marite fetele si sa-si ajute copiii sa nvete
carte.
***
Un batrn spunea:
Cteodata spunem ca noi avem dragoste, dar ce fel de dragoste este aceasta? Vreau sa
spun, ce fel de dragoste duhovniceasca, caci nu ma refer la dragostea lumeasca. Cum poate un om
sa ajunga sa-i considere pe ceilalti oameni frati si surori?
Poate unii din acesti oameni sunt atei sau martori ai lui Iehova. Dar, cu toate acestea, ei sunt
frati trupesti, desi desigur nu n duh, asa cum sunt ortodocsii unul fata de altul. Dar ei sunt totusi
frati de snge. Ar trebui sa varsam lacrimi si pentru ei. Pe de alta parte, daca un ortodox ar fi sa
devina martor a lui Iehova sau catolic, cum ar trebui sa plng? Acum sunt milioane ca ei. Am
plns destul? Nu, si, prin urmare, sunt departe de a avea n mine dragoste adevarata.
***
A fost odata un pustnic, binecunoscut n toate pesterile din peninsula Atonita, care avea o
fata luminoasa si bucuroasa. Punea o ceasca pentru a strnge apa si astepta 24 de ore sa se umple.
Att avea de mare rabdarea si staruinta. Dorinta lui a fost sa moara n ziua naltarii Sfintei Cruci,
sarbatorita n ziua de 14 septembrie.
El a fost cu totul sarac. Nu avea nimic, dar sufletul lui era mpodobit de dragostea lui
Hristos.
Daca afla de cineva ca era bolnav, mergea bucuros sa-l caute si sa-l ajute. Era mereu gata sa
sara n ajutor si sa ngrijeasca pe cei neputinciosi, bolnavi, batrni. El a ngrijit 15 batrni bolnavi.
O, omule al lui Dumnezeu! L-ai urmat cu adevarat pe Hristos si ai urmat exemplul Lui,
Care a spalat picioarele ucenicilor.
***
Batrnul Ghedeon de la Manastirea Lavra a devenit al doilea Pavel cel simplu. Pe cnd
privea la un avion zburnd pe deasupra, el a fost vazut rugndu-se.
Ce faci aici, parinte Ghedeon?
Ei bine, raspundea simplu, ma rog folosindu-mi metaniile ca avionul sa nu se prabuseasca
si toata lumea care calatoreste sa ajunga la destinatie.
***
Milostivul parinte Haralambie de la Noul Schit a fost tintuit la pat de o boala grava. El a
fost vizitat de parintele K.
Cum te descurci, parinte? l-a ntrebat parintele Haralambie.
Bine, parinte, cu binecuvntarea ta.
Ai mncare? Eu am niste pine uscata, a spus el, si cu putina osteneala s-a ridicat,
ntinzndu-si picioarele lui slabe ct a putut de mult si a luat de pe raft o bucata de pine. Ia-o,
frate si parinte, si roaga-te pentru mine.
Aceasta ntmplare m-a ntarit, a spus mai trziu parintele K., si mi-a ramas ntiparita n
memorie pentru tot restul vietii. Se lupta cu moartea, dar grija pentru fratele lui a ntrecut
propriile lui suferinte.
***
Un batrn a spus:
Vom plnge peste ruinele schitului nostru, caci nu exista dragoste acolo. Att de multi
bani Daruieste putin unui sarac, caci ti vei ridica o mica chilie n Rai.
***
Batrnul Avacum a fost un ucenic al dragostei. Odata, cu multa lepadare de sine, a adapostit
n chilia sa un tnar bolnav de tuberculoza, ngrijindu-l multe luni. L-a ngrijit cu mare bucurie,
avnd grija de el ca o mama iubitoare. Chiar daca el postea, si-a hranit pacientul cu carne si alte
alimente hranitoare. S-a luptat mult cu boala tnarului, care a murit pna la urma n bratele sale,
dupa ce s-a pocait si si-a spovedit pacatele. nainte de a muri, batrnul l-a calugarit, dndu-i
numele Fanurie.
Altadata, ctiva pelerini l-au gasit pe parintele Avacum plngnd n chilia sa. Cnd l-au
ntrebat de ce plnge, el le-a spus ca nainte de sosirea lor, cu putin timp, ctiva vizitatori i-au
povestit de copiii orbi suferinzi din lume, si el nu si-a putut stapni lacrimile. Aceasta era de fapt
adevarata dragoste, neegoista si lucratoare.
Era adevarat ce se spunea despre parintele Avacum: Un lucru este sigur la acest om:
atragea oamenii aproape de el ca o fntna tamaduitoare.
***
Batrnul parinte N. daruia tot ce avea. Acest monah de-a pururea pomenit avea ca deviza
cuvntul: Dumnezeu iubeste pe cel ce da cu bucurie.
***
Un grup de cinci frati milostivi de la Schitul Sfnta Ana umpleau traistele oricarui parinte
care venea la priveghere cu lami si portocale culese din livada lor.
***
Si iarasi, ctiva parinti culegeau zarzavaturi din gradinile lor si le puneau lnga cararile
schitului, care erau folosite des de calugari, pelerini, muncitori, astfel ca toti acestia sa se bucure
de milostenia parintilor, lund orice aveau nevoie.
Chiar si astazi, pe cararile ndepartate, poti gasi o bucata de pine si masline pentru vreun
calator obosit. Este o continuare a ospitalitatii atonite din Gradina Maicii Domnului, unde
calugarii vad n orice vizitator pe nsusi Hristos. Aceasta este potrivit cuvintelor Lui: Am
flamnzit si Mi-ati dat sa mannc; am nsetat si Mi-ati dat sa beau; strain am fost si M-ati primit,
si: ntruct ati facut unuia dintre acestia foarte mici frati ai Mei, Mie Mi-ati facut (Matei, cap.
25).
***
Sfntul Agapie, vrednicul de lauda ostenitor, a dus o viata ascetica la Schitul Kutlumus,
aproape de Sfnta Manastire Vatoped. A fost prins de turci si, dupa 12 ani de captivitate, a fost
eliberat printr-o minune a Maicii Domnului si s-a ntors la Muntele Athos, la batrnul lui.
Batrnul l-a mustrat pentru fuga lui pe ascuns. Sfntul Agapie l-a ascultat, s-a ntors si, prin
virtutile si sfintenia sa, l-a convins pe stapnul sau turc si pe cei doi fii ai sai sa vina la Sfntul
Munte, unde au fost botezati si au devenit calugari.
***
***
***
Altul spunea: Dragostea noastra ar trebui sa fie frateasca si la fel, att pentru straini, ct si
pentru rude.
***
***
Chiar daca un om ia parte zilnic la Sfintele Taine sau daruieste tot ce are si prin post
slabeste de ajunge piele si oase, facnd multe metanii, tot nu va avea iertarea lui Dumnezeu, pna
cnd el nu va avea dragoste dumnezeiasca. Iata de ce, Sfntul Apostol Pavel, cnd lauda
dragostea, spunea: De-as grai n limbile oamenilor si ale ngerilor, iar dragoste nu am, facutu-mam arama sunatoare si chimval rasunator (I Cor. 13, 1).
***
Dupa ce au trecut o suta cincizeci de ani de cnd a murit Sfntul Gherontie, ctitorul
Schitului Sfnta Ana, un mare ascet, parintele Damaschin, a venit sa-si duca viata de pustnic ntro chilie parasita n partea nordica a schitului. El a fost unul dintre cei mai tari stlpi ai schitului n
secolul al XVI-lea; el nu mnca niciodata nimic altceva dect pine uscata si apa. Rugaciunile
sale erau de o caldura sufleteasca rara, dragoste si simpatie pentru lumea ntreaga, iar dragostea
lui ardea ca o lumnare.
n mod frecvent el ajungea n extaz si avea descoperiri de mari taine si astfel era daruit din
plin cu bucurie duhovniceasca si multumire.
***
Cnd parintele meu s-a hotart sa scrie Amintiri din Gradina Maicii Domnului, era
bolnav si nu putea sa scrie. Dar cnd avea timp liber, momente de neuitat pentru mine, mi
povestea, si eu, ultimul dintre toti, cu binecuvntarea lui, adunam ceea ce mi spunea el.
Am scris despre fratele lui, calugarul Stefan, care a fost ultimul ramas din obstea lor. Am
corespondat si am fost primiti deseori, ca musafiri, n chilia lui.
Nu aveam un animal care sa ne care bagajele, spunea batrnul. Cu toate acestea, am fost
binecuvntati cu un caraus de bagaje al dragostei, al carui nume era Stefan. Majoritatea
timpului n care cara bagaje grele si le urca n spate, pna n vrful dealului, spunea rugaciunea
lui Iisus cu voce tare. Parintii din schit stiau cnd vine Stefan, pentru ca puteau sa auda
binecuvntata sa voce: Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ne pe noi. Deseori, cnd discuta cu
cineva, repeta cu glas tare, n mod foarte simplu, aceasta rugaciune, indiferent daca l punea sau
nu pe cel cu care era ntr-o situatie neplacuta.
Fiind de fel din Sparta, el a avut o purtare aspra si dificila, ndrazneata si grava un calugar
aspru, ai putea spune, daca nu l-ai fi stiut bine. Oricum, a avut o inima foarte sensibila, plina de
mila pentru cei saraci. Pe Muntele Athos personalitatile se ndreapta, devenind mai smerite.
Mastile politetii sociale si ale comportamentului pretentios sunt ndepartate. Aceste personalitati
sunt sfintite n fntna dragostei spontane, care nu este gasita oriunde n lume.
Nu voi uita niciodata dragostea si lepadarea de sine a parintelui Stefan. El purta ntotdeauna
cele mai ieftine haine si facea cele mai grele munci si mnca cea mai rea mncare. Strngea
resturile din ziua precedenta, le punea ntr-un castron, adauga putina apa si le mnca linistit. De
multe ori, parintele Paisie i spunea glumind: Hei, batrne Stefane, ti aduci aminte de mesele
copioase din America? Mncam ca mparatii! Si acum mannci mncarea asta muiata n apa!.
ncuviinta aproape cu indiferenta, golind castronul cu placere, ca si cum ar fi mncat o masa
mbelsugata.
Pentru el, chilia lui era ca un palat din Rai, depasind zgrie-norii din America n confort si
fericire, si mncarea lui era cea mai buna din lume.
L-am vizitat la chilie cnd s-a mbolnavit de ciroza la ficat, gasindu-l dormind pe o masa.
Ne-am oferit sa-l ducem la Salonic pentru tratament, dar a refuzat cu hotarre. Daca Maica
Domnului vrea ca eu sa ma fac sanatos, atunci e bine. Oricum, mi place asa cum vrea ea. Dar nu
plec din Athos, a raspuns. Acest calugar de-a pururea pomenit a fost aspru cu el nsusi, dar
prietenos cu fratii lui. Calatoriile spre locurile stncoase si pustii, ducnd mncare si
medicamente pustnicilor de acolo, arata ct de mare era inima lui. Cteodata, cnd folosea un
catr pentru transport, calatorea noaptea, astfel nct milostenia lui sa nu poata fi cunoscuta.
***
***
***
Sfntul Siluan din Muntele Athos a spus ca: A te ruga pentru lume este ca si cnd ti-ai
varsa sngele pentru aproapele tau.
Iarasi spunea: Fratele nostru este viata noastra.
***
Parintele Avacum a avut trasaturile dragostei spontane si adnci, care este adeseori ntlnita
n Athos. El a slujit ca infirmier n Sfnta Manastire Lavra. Zile, nopti, luni si ani, vara si iarna,
parintele Avacum si-a petrecut timpul spalnd hainele fratilor bolnavi si a mirenilor care erau n
suferinta, fara nici o plngere. Mergea de la spalatorie la bucatarie si invers, pregatind mese si
hranind bolnavii. Apoi le aducea hainele spalate, astfel nct ei sa fie mereu curati.
***
Am fost fericit sa-l ntlnesc si sa-l cunosc pe parintele Modest, un vietuitor al obstii
monahale de la Konstamonitu, un nvatator neobosit al dragostei dumnezeiesti. Toate predicile
sale erau bazate pe dragoste, centrul vietii duhovnicesti. De multe ori spunea:
Pna cnd nu simtim ca toti oamenii sunt fratii si surorile noastre, iar noi suntem fratii si
surorile lor, Sfntul Duh nu Se va salaslui niciodata n inima noastra. Dumnezeu iubeste pe toti
oamenii la fel, pe cel mai mare pacatos si pe cel mai sfnt om. n acelasi fel ar trebui sa
mbratisam pe oricine n inima noastra. Dragostea rabda, daruieste, ndura. Dumnezeu este
dragoste.
***
Un batrn a spus:
Oricine iubeste pe Dumnezeu, nu-l iubeste doar pe aproapele lui, ci si ntreaga creatie:
copacii, iarba, florile. El iubeste orice cu aceeasi dragoste.
***
Fratii din Noul Schit mi-au spus ca batrnul Neofit Neoschitiotul, de cnd a devenit calugar
si pna cnd a murit n pace, timp de 65 de ani, a ramas n Gradina Maicii Domnului fara sa fi
plecat de acolo macar o data. Acest parinte de-a pururea pomenit mpartasea dragoste tuturor, ca
o virtute mai mare chiar dect virtutile singuratatii si renuntarii la lume. Datorita dragostei, lua
ct putea din bagajele pelerinilor, ducndu-le de la arsana2 (Arsana mic port sau debarcader al
schitului.) pna la Kyriakon este biserica centrala a schitului, unde parintii se aduna duminicile si
la sarbatorile mari.).
ne-a povestit:
vea
-o
zi sfiind din Is
-i cuvintele.
***
***
mpo
clare atunci cnd l-a primit cu ospitalitate n camera ei, nt
-a ridicat, ducndu-
***
spus:
***
-l s
nu-i provoace o
a adormit n Domnul.
sal
-
-i spuneau:
aceea, el s-
Muntele Athos.
***
ntr-
puterii divine
pas cu pas. n curnd ei au atins locul Crucii, au luat-
Iacov s-
***
numit Locul Arhanghelilor, locul unde cretanul Agapie Landos a scris Mntuirea
Vere, spunentr-
nceput nu mi-
-am
-l
***
schit;
Acest liba
-a ntors la Kiriakonul schitului. n u
-a oprit
pentru a se odihni un moment. n
-
-au
-
complet.
-se ntr-s
Cnd dikaios-
***
loc
aspru.
Ce faci aici, Avva?
Sfinte a lui Dumnezeu, m-
s-
***
lundu-
ngeri p
***
-de-
-a rugat
locul
-un
Cnd cuviosul Acachie, care s-a nevoit ntr-un schit pustiu al Kafsokaliviei, a fost ntrebat
***
***
Nu se ntindea n pat ca s
***
***
***
***
14).
***
ntr-
5 ore
-mi spui.
-
n fiecare zi?
***
-am
Dumnezeu: Doamne, au v
n interiorul meu:
***
***
este
***
***
-a convertit la Biserica
***
***
de la Sfntul Munte,
***
-a
-a invitat pe predicatorul
intele B. a sosit, dar predicatorul nu. El a fugit cu primul vapor din ziua aceea.
ntregul sat ss-
-au ntrebat:
***
***
diavolului.
-au t
***
***
***
Nordu
-se la ea ca
-ne pe noi!.
sentimente filiale, pe
de Atotputernicul
Ad
(Luca 9, 23).
Petrakis
dragoste, nc
am
tare. SDomnul.
-o kavie8
(Kavia (n original
care monahii, luptndu(n original
i pentru adintr-
***
nici un dar.
***
***
***
ia Yannakopoula. De asemenea, un
-
***
oarfeci pentru
***
-a lungul timpulu
Daniil.
-au
***
***
Despre
A ajuns n Athos n
livad
***
timpul
***
dulce
-
L-
***
Ce
l Gheorghe.
***
dar feri
Deoarece nimeni nu iel s-
***
r dintrcare a primit-
***
-a
-o cutie de
lemn.
l Varnava, le-o ntrHristos
***
Episcopul Ierotei din Militupoli, care a stat n Chilia Sfntul Elefterie din Schitul Sfnta
cunoscut n special pentru dragostea pe care
***
Numai la sf
***
-a purtat
***
***
***
***
De-
***
Mihail de la Lavra, care era infirm, nu avea nimic n chilia sa, absolut nici un lucru. n ziua
***
ceea ce este
***
Chilia denici
Od
uguri.
-
1920.
***
ul schitului din Kafsokalivia nchinat Sfintei Cruci. Era unul dintre cei
-
Noaptea, ntins pe
pe glasul doi, glasul folosit de Arhanghel, cnd i-a cntat Maicii Domnului. Deseori cnta chiar
de 10 ori ntr-a
***
-o
-a dus sub
famil
***
***
Un pustnic a spus:
***
De-
necazurile venite de
-a plns
-a ngrij
-a povestit deseori mie, ultimul dintre
CAPITOLUL VII -
tota
-
***
-l ajute de-
-ar trebui
ncredere n Dumnezeu?
-i n grija lui
-a
***
-am dus
-i
mirenii.
CAPITOLUL VIII -
***
***
Un pustnic a spus:
***
a spus:
Nu am avut de-
-l ajute.
-a plns el.
hearele atacatorului.
***
De ce nu mi-
-au
***
Un muncitor s-
-a mb
Pustnicul Damaschin Aghiovasiliatul ne-a povestit multe lucruri minunate despre acest
Ermolae.
***
-a spus:
Domnului.
Tale.
***
ntr-
-l: Eu nu
Dintr-
-l topi.
***
ngrijit
***
***
***
-a dus n portul
de o
t:
***
-am ngrijit pe
Antonie. Ntuturor.
Deseori spunea:
fi mntuit ntr-
, tot va fi o
***
Hristos,
Schit. De atunci amndoi au plecat la Domnul.
***
-o vedenie.
zis:
***
ntr-
-a ntrebat:
***
, el l-
-l ia cu ei pe drumul lor de
ntr-
i-
s-
-o
***
vea rnduiala ca
-
***
-a
Su
***
-o
-au spus:
Ei l
sub
tot Muntele At
***
***
Venind la Muntele Athos din America, unde a fost candidat la posturi ecleziastice nalte,
***
nou a spus:
***
***
***
Ana, un
-a nevoit din
***
***
-a
pe care le
-i dea nici
care-
-i dea banii pe
-
-a ntors la S
copii s-au refugiat n timpul rebeliunii din Halkidiki. Mama lui l-a nchinat Maicii Domnului. Un
altul care i-
fratele lor duhovnicesc, ieromonahul Grigorie din Chilia Sfntului Nicolae din Karyes, nu au mai
romonahul Grigorie a venit la
vaga amintire a mamei lui.
***
Muntele At
***
Pentru a aduce
nu idini.
***
Noul descoperit sfnt Gherasim15 (Acest sfnt nu a fost recunoscut ca fiind sfnt n timpul
-a nevoit n
Athos, a locuit n Kapsala cinci ani ca
oa
iavolii strigau: Kapsalis, tu ne-ai
ars pe noi.
***
acel pat.
***
-o baie cu
***
***
De-
***
-au atins, el s-
din Karulia.
***
un obiect ntunecat
-au dat seama
-a topit!
care au ajuns ultimii.
***
Minunatul isih
odihnea ntrel.
***
ne-
-a
or bolnavi,
-
s-
Dragostea lui pentru isihie li petrecea tot restul timpului n isihie. Alte
boabe de linte.
***
***
***
De-
***
lacrimile pe strane.
***
***
ie, ntr-
-se. n chilia sa
***
u duhovnic, dar
-o
-a nchinat la mai multe
***
***
a aminte de acea
irea sufletului meu!.
psa de bunuri
***
u-
-un butoi.
-
***
Fostul tlhar Nichita, din pustia Sfntului Vasile, care era asemenea cu tlharul
ovnicesc Hariton.
-l ntrebe de-
him.
Cnd s-
Am
***
-a gustat
***
ele
are a adormit n pace.
***
***
Cnd a fost
-
-a spus: Du-
***
-se n
pentru a-
mpre
***
***
vineri, pentru a ci
***
***
***
-a
***
ndeplin
***
-am
Postul
vedea
ile?
-a ntmplat ceva ce m-
merge eu nsumi, l-am trimis pe el n locul meu. S-a ndeplinit sarcina, spre noapte s-a refuzat. Atunci m-
Anul trecut n-
divine. Mi-
***
***
-mi
ndrume sufletul.
-a
la
-
***
toate, milostiv.
***
pahar
***
n timpul iernii. A
***
ncepnd cu 1905.
-a
-a pierdut vocea,
***
-au
***
***
***
mi-
nu este prezent
-
***
-a
-se
Konitsa. Lui i slujea de-
Metodie i-o punea pe spate, suindu-l apoi pe treptele abrupte, n Chilia Sfntului Nil.
***
A fost serios ca u
-
***
eobosit
***
Cel mai mult timp l petreceau n iubitul lor Paraclis al Maicii Domnului, situat sub vrful
muntelui. Apa
ra necesar, purtau
nde
Sfntul Grigorie Palama
monahismului smare zgomot, strignd:
ceea ce facem.
***
picioa
bucurie s-
***
Neuitatul
a schit, butoaie
-
-l elibereze de atac
-
***
n Kerasia ne-
-a
-a povestit despre scrisoarea
***
-l
Ce
-o acolo, mi-
-i spun:
-ar ajuta.
***
nou, fierbndu-
str
***
s:
ci doar de
-
iubi pe oricine.
***
***
spunea:
-o
u.
CAPITOLUL XIII -
ki,
astfel l-
-a promis
***
Hristos. Asc
ei.
Auzind despre el Patriarhul Ecumenic, Ioachim al III-lea, care n acel timp era n Muntele
-l spovedi.
Patriarh demult!
***
-l
rat cu
-l aju
Punenumai
-l cu munca sa.
***
-ai fi
25).).
-
-a binecuvn
***
***
Un pustnic a spus:
-a ntmplat!.
41).
pierdem
***
din cauza
Konstamonitul. El s-a
-a chemat la
-a spus:
***
***
-a
valoar
***
-a spus:
***
-un mod
minunat de
-
-o
***
Ce este monahismul?
rimentat.
ntr-
***
Marele sihastru Hariton25 (Am scris o biografie a acestui minunat sihastru al Athosului.)
***
-a
***
-a spus:
***
***
***
-ai
***
***
-a spus:
Am fost
***
***
Oamenii s-
uita
-are
-am
-un loc pustiu.
***
***
-au
ezeu nu le-
Dumnezeu le-
***
***
fi primit.
***
cnd la acesta se g
***
Dumnezeu nu-
***
re. Aparent el n-
***
ie
***
-au vizitat:
asist
le sale medicale. Acest lucru
i bine pentru fiecare caz n parte.
***
***
-au ntreba
De fap
***
demonul trn
-a dus
-a zis:
Ce faci aici?
-I ofer nimic
-
***
problemele ei.
***
Un pus
***
***
du
***
***
Mai spunea:
***
***
19351936.
-
u cel
***
Spunea un
entru El,
-o
ei. De aceea, Dumnezeu, Care este cu
***
de asemenea, a spus:
***
u nu-
***
-o Mntuitorul.
***
tole
n-
***
milostenie.
ascet iscusit.
Taine.
***
***
***
Od
ru bunuri materiale sunt ca o
***
n timpurile noastre
***
cu
***
***
-a
-
acoperit cu cepe
-
-i fim ucenici.
-n al
a omului.
***
***
***
L-am ntlnit n
ne-
de asemenea, ne-a
***
***
***
***
-a dus la
-au fost oferite trei pasaje din
i-
L-a spus:
***
***
-a spus fratelui:
***
-a spus:
Am ntrebatzgomot n acest centru monahal? Este oar
***
***
***
Un frate l-
Spune
***
nu devenim ca ei?
im.
***
***
***
-a spus
-te
-
***
el.
-a
-a
pierdut vederea.
***
ulei din
***
Dumnezeu vine la cei care se silesc [vezi Matei 11, 12 Nota editorului].
CAPITOLUL XIV -
***
***
De-
face? n
martiriul lor:
-au
nchis ntrtraversnd insulele Chio
Cu aceste cuvinte idin Ilissos, el mi-a povestit exact ce s Vezi ce poate face mil
***
De
-
Da,
***
***
Calinic. M-
-i, dndu-le
. El spunea:
-a
-o
***
spunea el
***
***
gi
Gheorghe.
***
milostenie.
***
Noul Schit,
CAPITOLUL XV -
Muntele Athos.
De-
***
a dormit pe un pat.
La
ntr-
-a
Katunakiotu
-am bucurat
merita s-
***
lor,
Pelaghie, un ucenic al lui Iona, care a adormit n Domnul n 1754; Rafael; Neofit, de origine
evrei
Athoniades de pe Sfntul Munte; Teoclit Karatzas, Bizantinul, care a murit n 1777; Metodie, cel
a murit n 1789;
monahul Petru, care s-
***
care fierbea
***
victorii as
s scrisorile.
ntru ei).
***
***
***
Apoi, printr-
nou la noi.
***
***
nimic?
aceste lucruri, El le ia
-
, mai
***
-
a
fericire de nedescris.
-a auzit pe Sf
***
omor.
e,
-au
-
ui Petru, comportndu-se
rudelor pentru naufragiul lui, care au fost descoperite lor de Sfntul Nicolae care, de asemenea,
pretindea demonul, le-a spus lor desp
Dumnezeu mai
proorocul: Cel care face lucruri bune din cele rele este asemenea gurii mele?.
-
-i vorbea nu
-a adus n
***
sfntul.
ntrebat sfntul.
Nu te mira, l-
-a adus aici,
-au spus:
***
-l face nebun, i
, produce fiori prin trup. Lumina nu
***
Sfntul Nicodim Aghioritul a fost ispitit deseori, n felurite feluri, de duhurile rele, fie direct
ce aveau scop de a-
nev
Dumnezeu
ntr-
-a
***
ntr-o zi, un c
omul posedat s-
dintre noi nu v
Nu-l
este cel ceAtena!
***
-au ntrebat
***
ntr-
-a venit gndu
-a lovit fruntea cu pumnul, s-
-a
-au spus: Acum
-a ntrebat de ce spun lucruri
***
***
***
***
nch
***
***
Vrednicul de pome
poveste:
Atanasie.
-au petrecut
plecat.
-i
n acea
-
Administratorul
n barca ce-
pietrele au continuat
-l tr
doua zi l-au dus acolo.
-l privea
n Schitul Kut
Karyes, unde-
e sub
-
***
ntr-
-l
-
Ce s
ce-am gndi
el.
Cea de-a treia a ntrerupt-o, spunnd:
Nu!
m
Cea de-a 40-
ele duhovnic.
***
***
Un pustnic mi-
-abia s-
sale era
-i:
Ai fost binecuvnta
-L vezi pe Hristos!
***
***
bucurie de nedescris.
CAPITOLUL XVIII -
ultimele zile:
ia venirea lui
-i
dnd
-
***
CAPITOLUL XIX -
El
presupu
mergem ntr-
n jurul
***
-a
-a dat mai tare. Eu
-ar fi scos
mea?.
***
Un ascet spunea:
facem lucrurile bune, nici marele Antonie, nici marele Varsanufie nu ne pot mntui. Dumnezeu e
***
***
-ne pe noi
***
Un ascet aghiorit,
-ar
-
***
-a f
ceva la unul din ochi. Au operat-
-am gndit
lucruri. Dar acest
-
lui Hristos.
spun
handicap.
Dar eu cred
***
rinte spunea:
CAPITOLUL XX -
-a spus:
bin
-l amintesc cu nostalgie.
***
***
Ce-
rbeau prea mult, nici nu rdeau tare. Nu erau batjocoritori, nici nu doreau
-a
ea
***
***
dar de 60 de ani n-am stricat Postul Mare. Nu mi se pare corect spleca la Domnul.
-au povestit
ntrspolokanis, dar el a refuzat. Ei au insis
-au
bea vin, el l-
***
de acolo. Cu dragoste
-a
-o vedenie. De asemenea, i ducea la chilia din apropiere, a
Sfntului Nicodim.
la cine se referea.
***
chiliile de la Noul
-a
cleric:
e l-
CAPITOLUL XXI -
im al omenirii.
un eveniment frecvent
***
Cnd s-
***
Monahul romn Nectarie, care a adormit cu pace n 1890, era foarte ascetic, cnta dulce ca
***
***
***
Dionisiu.
***
***
spunea:
***
***
Vo
nceput nici la ultima Liturghie pe care a slujit-o. L-am vizitat cnd strngeam materiale pentru
Figuri Aghiorite Conte
***
-L
-i ascult cuvintele care erau ca mierea. El era de asemenea pilonul cel mai vechi al schitului.
as
***
N
-au minunat de vindecar
-au vindecat
acolo, mutarea muntelui Ntour Tag dintrChilia Pantokrator din pustiul Sfntului Vasile.
-
i-
-au
***
A
-a prelins
***
-a
-
***
-a luptat cu demoni
ntr-
ei sale.
***
***
-un
cui trup
***
-a
-a aruncat ntr-
-au
***
Dumnezeu. N-
***
-a lipsit de aceasta.
-a dat acest dar divin numai
ntregi.
-a poruncit cu o
nainte de a mur
***
e-a
***
-i cheme pe c
***
Nu-
fntului
Altar.
-au nevoit n
timpu
mormintelor lor sunt necunoscute.
***
***
i de la
Dionisiu, ne-
de spital smoarte.
***
care pe
arhimandritu
confirma darul curgerii de mir.
era prezent cu n
bine-
s-
-i
CAPITOLUL XXIII Un dovedit iubitor al pustiei a fost binecuvntatul ieromonah rus Serapion, care l-a vizitat
pericolele, capcanele
-
-a ntrebat:
Unde
am mers
-ai binecuvntat,
nostr
Taine.
Chiar n ziua aceea s-
***
***
-una din
se drept far. Pe capul statuii
O, fiul meu
pentru cer
-a explicat vizita.
***
Contemporane.
ani s-
ustnicul. S-
***
care, ca ascet, a stat n schitul din Kafsokalivia, dar n 1875 s-a rentors n Stavrovunio, n Cipru,
***
***
Ana.
continuat el. Ea e mama
-I sunt
-a spus:
***
Vatoped i-
***
***
***
S-
nume era
-i picteze una pentru dnsul. Ca urm
-a cerut unui
-a
rugndu-se cu lacrimi n ochi, is
-a
-o
***
pe toate.
***
***
le trimite la
-a
***
vedenii minunate.
ntr-o zi, cnd s-
-a aruncat
-a
Cu lacrimi n ochi s-
bun.
n gust
***
el s-
-a ntrebat:
Avva Atanasie, unde mergi? De ce ai abandonat proiectul pe care l-ai nceput, proiect
care-l!
Apoi ea i-
e. Sfntul i
Sfntul Atanasie s-
magazie pline de
ei nume.
***
Athos.
-a cobort
o cu mare cinste n altar. Dar Maica Domnului i-a spus egumenului:
-o d
-o napoi n
-a afectat
att de mult, nct s-a b
nct sBarberos.
***
nedescris, care-
***
***
***
Gavriil.
S-
***
-au uitat cu
un foc. Nu era nimic. Pinea venise din cer, o mngiere
***
***
-a ntins din
***
-a spus
-a rugat n
-a pus hainele cele bune, s-a
-te, copilul meu, voi merge eu n locul
***
-o zi, cnd se
-
***
ncare. ntr-
pelerin.
mi-
***
-au
-l iau mine n
timpul zilei.
Pustnicul Efrem, surprins, l
i-
minunile Lui.
40 de oameni, la ma
-
***
-l
timp, epuiza
am slujit. Auzi-
***
n ciuda faptul
Eustratie s-a rugat insistent. n acea noapte au avut priveghere n cinstea Maicii Domnului.
-a dat
-i
-se, a spus n
***
-abia a
-
semn
-
***
***
Grigorie al V-
lacrimi ucen
ntmplat. Adormitul sdin nou.
-a petrecut la C
***
***
nviat!
tare.
Atunci s-
-a
-
-L pe Domnul nviat,
***
-a
ntunece. El era
Punndudin adncul inimii sale: Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, pentru binecuvntarea
sfntului m
-
Avva n-
ajunsese l
-a ntmplat n
-
***
-i
m fost ntr-
O, Docto
Pentru vindecarea pe care mi-
-o.
-am
***
***
-o
mngindu-
-a judecat pe
-i c
-a
a plecat cu vasul
-a cerut iertare.
-a spus:
***
Un frate m
Eu i-am spus:
n picioare.
-a trimis departe,
-i judeca pe
-am amintit. L-
Doamne I
meu.
icia
mine, m-am gndit. N-
-ai iertat.
o pe Sfnta Maria Egipteanca cnd sPe neomartirii care au trecut la turci ipentru mine?.
***
***
trebare asupra
***
Daniel:
Fiul meu, din lucrurile pe care le auzi mpotri
judeca!
CAPITOLUL XXVI -
-l petrecea n naosul
-
cnd a cntat
-
***
***
***
plini de lacrimi.
***
***
binecuvnta
de lacrimi.
***
***
***
Un frate l-
Ana era
-i
***
mai mult.
***
***
***
spunea:
***
SpuneTomadeilor.
***
***
***
***
folositor, mi-
-a
le. El mi-
inima nu le-
***
***
(ntrprietenos; un
***
***
-o chiar eu.
-
***
***
mi-a spus:
***
ns ntru-
***
CAPITOLUL XXVII -
ct se poate, cu
***
Un ascet spunea:
duri din
-au luptat cu toate grijile,
-
***
ecare monah.
***
Mintea
-o
***
e rogi. E necesar
CAPITOLUL XXVIII -
***
Astfel, ntr-
***
-o chilie a
***
***
-a comis turcilor,
i-
-a luptat mult cu
-
-i
cele din
-a dat
-
Primului i-
treilea i-
prezicndu-
e cnd
-a dat
-
***
Munte. Mi ss-
n ciuda eforturilor
De
ire din partea Maicii Domnului.
focului?
-au spus:
***
-a nevoit
-a dovedit un curajos
acestea
-i ierte sufletul! Iar tu,
drept de-
-L laude pe Dumnezeu.
***
-a apropiat de sfr
-a chemat pe
***
-l chem pe egumen
***
nencetat.
CAPITOLUL XXX -
va fi nici un pericol ca
***
***
***
:
-am
pieduri pe caremonahism.
. Acestor
-
ul, trebuie
-
-au
lui Dumnezeu.
***
Preotul slujito
parte, gndindu-
***
Un pustnic spunea:
care are ca
unde-
Athos.
***
-o zi, a auzit
-ai
-
***
Dreptul Pavel de la Xeropotamu a fost un asemenea exemplu. El a fost fiul regelui Mihail
***
***
-l
-l
tice, el a venit n
***
care scare l-
***
***
***
Tot atunci ea i-
***
o lumin
***
Dumnezeu.
***
-l
-a mirat
Cu
-a vizitat n chilia lui.
e Paisie.
Mi-
***
..
***
***
el a v
-
***
***
***
ntre 1919
-o zi, a venit un
-
or.
noastre, deoarece l-
***
Isihastul Iosif, care a adormit n pace n 1959, ne-a spus despre o vedenie pe care a avut-o la
loc sprivindu-
d
-
-au
***
***
***
a auzit un glas venind de la icoana Maicii Domnului spunnduEa lnou vocea ei, spunndu-
***
Cnd
-a ntrebat:
Ce s
-a spus:
Iar el i
Pe 9 martie, d
***
-a ntmplat. Apoi,
n ultimele zile i
Lundu
ce m-
-au ntrebat:
L-
***
pe
-a chemat
-a spus:
Te rog, du-
-am
***
Un monah a adormit n Domnul n timp ce l chema pe Sfntul Duh. n ultimele clipe ale
lumea aceasta.
***
-a
-i
poi i-
-a spus:
aghiori
-
***
***
-a dat
-a
nchina
-
***
El a
***
Monahul Hariton Kafsokalivitul era fiul duhovnicesc al isihastului Hariton. El a urmat calea
***
e
duhurilor rele.
Ei l-
***
***
i.
el.
***
Cnd s-
***
***
***
-a spus:
secolului VIII.
***
Pe 13
S-
-a ntmplat.
***
El mi-
***
***
n pace.
-o zi de
El le-
ul
-au necat acolo oameni.
-a necat, din cauza neascul
-
***
-a
avertizat de
***
-a ntrebat pe el.
la spital.
CAPITOLUL XXXIV -
-au citit
-au
-a spus:
***
-a
-
-a
***
spo
-
-a dat
-
-au ntrebat pe
fiecare turn un steag englezesc.
***
***
B
Spune-
***
sufletul p
***
-a spus
***
(Karamantis), care a
***
-a nevoit
***
S-
-i
***
avea, spunndu-
-i
-a spus:
-a dat mie. Tu
***
olului
***
Cuviosul ieromonah Acachie, care era unul dintre Pahomieni, mi-a vorbit despre
ascultarea sa. I-
Timp de zece ani a fost preot slujitor la Protaton. De asemenea, el a slujit ca tipicar la
Protaton cel mai bun pe care larhiepiscopul Leontie al Ciprului. Pen
-a petrecut
n
-
a crescut.
-a spus:
De
-a spus: Va veni o vreme cnd
-
De c
loc sfnt.
el le-
-au oprit
Sfnta Ana Mi
ni.
drept.
***
Marilor
***
***
despre Dumnezeu? Nu vezi blana pisicii mele cum este? Nici chiar regina Frederika n-a avut o
ru.
***
***
-a exilat la
, care au folosit multe
suflete.
***
***
Era un duhovnic la Sfnta Ana, care se numea Nicandru. El mergea la toate slujbele, era
schitului.
***
un singur lucru, am putea spune: nu-l atinge. Acum ea este peste tot. Nu putem face nimic. Noi,
de vor mnca ceva de moarte, nu
-l
***
***
acel loc.
apoi a spus ntr-un mod simplu:
-au
-se adnc,
El nu s-a mutat
-a ntmplat.
-l
Doctorii din Salonic ne-au povestit mai trziu ce le-a spus lor:
ii Domnului.
CAPITOLUL XXXVI -
ntlnit ntr-
-a ntrebat:
, iat-
-a revenit, a spus ce i s-
-a dus napoi la
-a cerut
-l ajute.
***
-a necat n mare.
L-
***
avea
-
ntr-
Falsul nger i-
ntr-
-au
-se
cu lacrimi. El s-
s-
***
Un proigumen46 (P
-
le cel
-l viziteze pe
-
-a spus:
Fratele meu,
***
-le prin
are:
nainte.
-au
nchis ntr-
Primindu-
-am
aceea l-
Apoi i
Du
-a venit n
-am spus ce lucruri sunt
s-
a fost
lui Alipie,
Sfintele Taine, i-
***
***
-o chilie
***
-a convins
-
-i citesc Ei asemenea
S-
-a revenit, el s-a
-a descris ntregul episod.
***
Sfnta Ana.
De asemenea,
de antr
ntrebat el.
-se
-l binecuvinteze l-
Nil,
-i
-ar fi putut
***
uindu-
CAPITOLUL XXXVII -
-l tulbura. A fost un om
***
viclenie. L-
***
***
***
***
-a remarcat prin
Logos. S-a nevoit ntr-
***
***
***
-a
***
***
principal al Consiliului Sfntului Munte. A fost att de smerit, pe ct de cult. Patriarhul Ioachim
al III-a primit asemenea scrisori de
la Sfnt
vechime, ntemeietori ai sfintelor
***
Egumenul Sofronie de la
sa. Nimeni nu lIoachim Spetsieris ne-
***
tele
e-a vorbit cu
-
***
-a-
ntru am ajuns.
buzele-mi nci-
-voi, potolit,
-auzi-
***
preot i-
-a spus:
Zece sarcini.
Omul i le-a adus.
Adu-le mai aproape, a spus preotul.
-au certat.
Nu vei fi iertat, a spus preotul.
Cn
ntre timp s
-a gndit preot
-l c
Binecuvntate, a spus preotul, ne-
-am
***
-o chinovie, spunea:
***
***
***
ruga.
spus:
napoia mea, satano!
***
buzele
-i lumineze inima.
ntr-au auzit
rugndu-
***
-o zi, el i
Doamne,
-a spus:
ntr-a terminat de spus acestea, cnd un puternic cutremur a zguduit tot. Imediat,
-
***
inimile lor.
***
***
***
***
-am
-
***
-am continuat
***
unci cnd
El mai spunea:
-mi
***
urat cu inima
-
***
***
***
***
-am spus:
Nu-
-te
Ascetul
spre Sfnta
Ana.
M
trimis. Dar spune-
-a
Ce altceva,
-
nd!.
***
Dumnezeu i-
mna Sa l va binecuvnta p
Sfntului Duh.
***
U
Nmint
***
Nu
***
***
-a creat nti
***
-am dat
-l cerusem
-l primesc. Apoi am insistat din nou, rugndul l-a luat. Cineva ar putea spune, de vreme ce am
-
ndeplinit do
***
-a
A fost
-
-a dus. Att
***
Un ascet spunea:
Atunci
***
Apoi lnconjurndu-
***
ntr-
***
ezeu.
necesare.
picioare, n strana sa din paraclisul chiliei, rugndu-se.
***
-o
-
-a
-a
-a binecuvntat pe
-L laude pe Dumnezeu.
-avea lacrimi
n timpul Heruvicului, el nu se ridica din genunchi pentru restul slujbei.
***
roage.
***
Alt
***
ntr-
duhovnicesc.
-a ntrebat:
arte
***
***
as
***
***
lui Dumnezeu
ri se ntorcea
***
cuvinte de mngiere. Avva P. le-a stins setea, spunndu-le despre apa vie care vine din
deoarece a
***
***
Mi-
foc.
***
CAPITOLUL XXXIX -
mai ales blestemata mndrie a omului, care e sursa tuturor relelor. Metoda nebunilor pentru
Hr
-a
***
aceasta. Din acest motiv, el era poreclit Kafsokalivites (cel ce arde coliba). Oamenii care nu-l
un ac. ntr-
***
-o pe Maica Domnului, i
***
Vatoped
-i
o femeie care l-
pe femeia ce a
***
ine
***
st
lui Hagi Gheorghe s-a retras ntr-
os.
***
mintal. A fost tu
-a nevoit patru
-
-a povestit
***
ei ne-au
ranjate, le-
nici n-
-i hainele,
-a
te descoperiri nainte de a se
-a
-o zi i-a spus:
-am
vslesc.
-
intre
analfabet.
n timpul unei ntlniri ce avea loc de trei ori pe an la Karyes, sfntului i sSfntul Munte. Dup
acestea, scauza smereniei, s-
apropiindu-
***
Xeropotamu.
Sunt un mona
Xeropotamon.
osul
-
***
Sfntul Nif
-
ere identitatea.
-i,
-i descopere
Nifon,
cu ce
mntuirii!
***
***
n timpul unei Privegheri, cnd era cntat Acatistul, el a adormit pentru scurt timp n strana
-te, fiul meu
-a vindecat
piciorul, spunndu-
***
E po
te pe toate.
***
***
tea sa,
-a
i-
***
***
Un ascet spunea:
-a altcuiva.
***
***
evlavios.
foarte bine.
Anii au trecut. Duhovnicul, care era nainteCnd a venit timpul Imnului Heruvimic, tipicarul l-
-a spus nimic!
-
***
se
-i
Dumnezeu nu m-a creat animal. El m-a creat om. El mGnduri ca acestea te smeresc.
pentru toate cte ne-
***
-o categorie cu cei
Vrednicul de pomenire ieromonah Sava Srbul avea acel fel de smerenie, care considera
rangurile lumii acesteia ca fiind nimic. De acee
monahii mai tineri, lund cu el numai hainele ce le purta.
***
***
Altul spunea:
***
ntracolo. Cnd l-
-au h
-l verifice.
t).
-a
-
u Dumnezeu).
-
-a cerut iertare.
-l ia la
-
certurile.
***
***
De asemenea, el spunea:
***
***
El l-
Sfnta Liturghie. L-
o ntmplare a marcat-
omente
explicat cu bucurie.
***
ns:
-o,
-i un lucru att de minunat.
ultor laude.
***
Cnd l-
lui.
***
Altul spunea:
***
***
Tot el spunea:
***
***
-mi smerenie.
***
***
-a
spus:
Lam
***
***
spect pentru
ntr-
-au spus:
***
patriarhul Constantinopolului. Nu avem date despre eveniment, dar admirabilul lucru al povestirii
e smerenia omului pe care ea l descrie.
a
dificil, numit Chiril.
tuturor:
simplu monah.
***
***
***
ce ar
-mi mntuiesc sufletul.
-l respecte. Se
-
Acest
l voi purta n spate n locul unui rucsac, a spus el.
***
n-
***
-a spus vizitatorului:
-l vezi pe
-
-a
***
***
***
Acolo voi s
El? El m-
-L caut pe
-
***
lor au fost
***
le spunea:
Raiul nu-
CAPITOLUL XLI -
an s-
Nu! N-
asta.
-
-au
***
i
-i
***
Spune-le, fiu
-a spus
-a dat duhul.
***
de a-
***
-a spus:
***
-a chemat
-a spus:
Fiule, duIsaac s-
-ai certat.
-a schimbat complet. A devenit un ucenic evlavios. Se spune de
-a apropiat de moartea
-a
***
i-a prezentat-
***
merge la Constantin
-a dat binecuvntarea sa.
-l numeau pe
-a dat un canon pe care l-
imp, crezndu-se
-a
martiriul
-a
spus:
nevrednic.
-a
i musulman.
s-a
slavei de martir.
-a ntors la
-
ile sale
-
L
-au vizitat.
-i ntoarcerea prin
-l pe acesta printrndemnndu-
eput.
-a
***
supui? Vei vedea Raiul. Nu te supui? Vei merge n iad. Nu e cale de mijloc. Adam nu s-
-a avut pe Ghezi s
-i
***
-a spus
-a spus Ahile ta
***
spunea:
***
Ascultarea
***
Teofilact.
-
***
Un pelerin l
e un pustnic:
-a
El i
-o
duhovnicul un luc
-a iertat duhovnicul,
-a iertat.
-ai putea oa
aceea
duhovnicul, nici Dumnezeu nu te-
-a spus
-a iertat
-a iertat.
prici
-
***
***
care l-
at.
la
-a
***
avea o ascu
-a spus:
-au pus n d
-
-a
oarte
greu.
L-
-a spus:
El l-
-i:
***
***
dndu-i
-i oferea 4 sau 5
-
sale,
***
-a spus:
nd au
aflat, au spus:
du-
***
-a
spus lui:
-a
-au fost
-o zi i-au spus:
***
-a
-
-a spus:
-l ngrijea la
infirmerie se ntreb
Infirmierul i-
-a
infirmier nu l-
***
-au
-
O, fiul m
-
-a permis aceast
-mi mplinesc
-i
-
***
Un ascet spunea:
l
De asemenea a mai spus:
***
ntat.
-ar iubi
***
Cineva, care s
***
-a
***
restul
***
le pe care le-
***
Dar de ce?
***
***
Un ascet spunea:
ocrotesc pe noi. N-
***
egumenului.
-ai redobndit
***
Supune-
toat
***
din ucenici
-i dea putere
***
fi
mdragoste, care-
-HS NI-
Domnului
-i slujea cu
-
ascultarea.
Fii atent
peste tot
***
Nu
***
Care S-
***
-a plecat
Doamne, Tu
***
-a spus:
Egumenul l-
***
Un pustnic spunea:
-a
***
Vigla.
Domnul!
***
ntotd
***
vizitatori, l-
au spus: O, ce om sfnt!.
-a spus:
I-am scris acestui episcop, acelui mitropolit, pe altul l-am mustrat, iar altuia i-am sugerat
Dar pentru Dumnezeu, i De ce tela fel cum ai putea face tu.
-am spus.
Ac
pe un scaun
***
***
spus:
Copilul meu, i-
***
***
Un ascet spunea:
***
***
neI-
-a spus mie.
-
Vntul mi-
***
-a vizitat pe un
-a ntrebat Sergiu.
Diavolul m-
Iat
***
-am
O, cte ispite n-
***
***
Duhovnicul G. spunea:
***
n-
***
l-
totdeauna
***
Dumnezeu. Singurul lucru pe care omul l poate oferi lui Dumnezeu este durerea.
***
***
Un pustnic spunea:
***
***
-a spus:
***
Artemie Grigoriatul s-
***
Cnd cineva l-
***
***
mndr
-
***
-o chili
-a
***
Un preot l
***
-a
***
O, fiule, n-
care
ajuta suf
-
***
***
CAPITOLUL XLV Dreptul Acachie din Kafsokalivia era lipsit de orice dragoste a lucrurilor materiale. Nu a
sale pentru un moment, s-a dat napoi, spunnd:
Ia-
***
***
-a mhnit mult pe
-a spus:
De ce mi-
***
***
Pustnicul ne-
cu bucurie. Ne-
Arh
-
-am
Nu schimb mica mea chilie pentru nimic altceva, fiule, i-a spus unuia din pelerinii care
-
***
Ospitalitatea lu
nic. Avea darul
***
-a spus:
-a deschis
-a vorbit. S-
***
magazie n mare!
***
-a spus:
-a adus
-a oferit
-
***
***
-a spus:
primeau
e semenii lor.
***
-un
-l
privind spre drumul lui Isaia, era acolo. L-am
Apoi mi-
i, mi-a spus:
-o zi
-
***
***
numit ndreptar.
***
***
-am
ghearele lor
-i observ n felul acesta, confortabil,
-un fel
e mult timp. Examinnd toate aceste lucruri, pe care
leDumnezeu. De
-
lepciune le-ai
***
-a chemat de la
-
***
n anul 1880,
-
enesc,
darul nainte-a
apropiat
***
-au
***
***
acolo, nelipsindu-
aceea, ntrntrfost elevul lui Evghenie Vulgaris. A fost unul dintre cei mai
***
-a povestit
cinstit de nimeni.
***
De asem
nencetat.
Monahul Eftimie, biograful contemporan al Sfntului Nicodim de la Sfntul Munte (1749
-L
-a
pe care le-
plngndu-
-i mpiedica ndatoririle
e spunea:
***
***
Un ascet numi
ntr-o chilie, mplinindu-
-a legat n jurul
-i adusese
arpele legat n jurul mijlocului, s-a speriat foarte tare
tea face
***
o
Munte, n total 10.000 de pagini.
***
pierdute la Hristos.
***
-a certat, spunndu-i:
-a spus:
-a rugat pe el:
tate
-abia putea
***
***
-o
-a mai ntors.
***
ce i-
-a cinstit pe el mult.
***
Bolnavii care o p
numit bizim-
***
***
-a ntins jos.
-a vorbit b
-
-a spus:
***
Micule Hrisant (lcei ce pot omor trupul, dar nu pot omor sufletul.
-a spus
-a spus cu dragoste
nu te teme de
-ar
-a dat
***
p
-a
-
-a spus:
***
oarecii
***
-a ntors n lume.
-
***
-a povestit despre
-a spus:
-a mplinit.
-a spus:
Acestea i le-a
***
nu
prin efor
dintr-
***
irii!
la Sfntul Munte, s-
***
L-
ntotdeauna rugndu-se.
-a mplinit printr-un
(n original
ui
***
***
credincios. El era un
deasupra
tuturor.
mele.
minunate, mi l
-a du
-a spus:
-
***
Binecunoscutul monah romn Nectarie, un nou Cucuzel, profesor de mu
privighetoarea Sfntului Munte, cnta ca un nger n trup.
ftnd. Trudea
lucruri bune.
ne-
-au
transformat ntrnelocuit, ntror veni
i care-
-a lungul
coastelor acestui munte, ei, precum ngerii, s-
lui
Dumnezeu.
-
timpul
131, 12).
um se
cuvine.
-
-l, nu ca pe
unul care v-
eme ce n
cu evlavie
ai lui
-o
curia
CUPRINS
Continut:
CAPITOLUL I - Despre dragostea dumnezeiasca
CAPITOLUL II - Despre puritatea si curatia simturilor si a inimii
CAPITOLUL III - Despre sfinti si pustnici necunoscuti
CAPITOLUL IV - Despre priveghere
CAPITOLUL V - Despre erezie si despre alte religii
CAPITOLUL VI - Despre neagoniseala si saracie de buna voie
CAPITOLUL VII CAPITOLUL VIII CAPITOLUL IX - Despre simplitate
CAPITOLUL X CAPITOLUL XI CAPITOLUL XII - Despre temperamentul femeilor, despre
CAPITOLUL XIII CAPITOLUL XIV CAPITOLUL XV CAPITOLUL XVI - Despre lucrarea Sfntului Har
CAPITOLUL XVII - Despre lucrarea duhurilor rele
CAPITOLUL XVIII CAPITOLUL XIX CAPITOLUL XX CAPITOLUL XXI CAPITOLUL XXII - Despre bunaCAPITOLUL XXIII CAPITOLUL XXIV - Desp
Celui Preanalt
CAPITOLUL XXV CAPITOLUL XXVI CAPITOLUL XXVII - Despre studiul cuvin
CAPITOLUL XXVIII CAPITOLUL XXIX - Despre aducerea aminte de moarte
CAPITOLUL XXX CAPITOLUL XXXI CAPITOLUL XXXII ios
CAPITOLUL XXXIII cele amare
CAPITOLUL XXXIV CAPITOLUL XXXV CAPITOLUL XXXVI CAPITOLUL XXXVII -