Grile Orientative Medicina

GRILE ORIENTATIVE PENTRU EXAMENUL DE LICENtA
MEDICINA 2013
1. [M] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 5. Care sunt fracturile articulare la nivelul exrtremitatii inferioare a radiusului? (Pg, 653 )
a) Marginala anterioara
b) Fractura in T
c) Cuneana externa
d) Cuneana interna
e) Fractura in L
scazut Punctajul: 5Diagnosticul in caz de fractura a extremitatii inferioare de radius la adult se pune pe
urmatoarele (Pg 653 ):
a) Deformarea pumnului in dos de furculita
b) Rotatia externa a membrului superior
c) Durere si impotenata functionala
d) Edem
e) Radiografie
scazut Punctajul: 5. Ce se verifica pe radiografia de pumn fata, in caz de fractura extremitatii inferioare de radius?
(Pg 653)
a) Analiza orientatiei glenei radiale
b) Analiza interliniei articulare
c) Analiza interliniei bistiloidiene
d) Analiza indicelui radio-ulnar
e) Edemul
4. [M] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la ad ult Mod de punctare: CM Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 5. Cu ce se poate asocia o fractura a extremitatii inferioare a radiusului (Pg. 653)?
a) Cu o fractura colului ulnei
b) Cu o luxatie a capului ulnar la nivelul articulatiei radio ulnare distale
c) Fractura lui Gerard- Marchand
d) Fractura in cruce
e) Nici un raspuns corect
5. [S] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adult Mod de punctare: CS Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 4Care din urmatoarele este fractura de cruce a extremitatii inferioare de rad ius (Pg 653)?
a) Fractura a lui Pouteau -Co lles
b) Fractura a lui Gerald-Marchand
c) Fractura a lui Destot
d) Fractura a lui Gayrand-Smith
e) Fractura cuneana externa
scazut Punctajul: 5. Care sunt cauzele etiologice ale fracturii extremitatii inferioare ale radiusului (Pg 653 )?
a) Accident sportiv
b) Politraumatism cauzat de accident
c) Carenta de vitamine
d) Carenta de Ca
e) Cad ere pe os osteoporotic
scazut Punctajul: 5Care sunt complicatiile initiale ale fracturii extremitatii inferioare de radius (Pg 654 )?
a) Compresie a nervului median
b) Deshidratare
c) Compresie pe vena cefalica
d) Fractura ulnei
e) Decompensare a tarei la pacientul varsnic
scazut Punctajul: 5Care sunt fracturile extraarticulare ale extremitatii inferioare ale radiusului (Pg 653 )?
a) Fractura in T
b) Deplasarea posterioara
c) Marginala anterioara
d) Cuneana externa
e) Deplasarea anterioara a lui Goyrand-Smith
9. [S] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adult Mod de punctare: CS Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 4Care sunt complicatiile postoperatoare in caz de fractura a extremitatii inferioare a radiusului?
(Pg654 )
a) Infectie a zonei operate
b)Pierderea autonomiei la pacientul varstnic
c) Depresiere actionala/ sindrom de alunecare
d) Sindrom de compartiment al lojelor
e) Toate rasunsurile sunt corecte
10. [S] Capitol: Fractura extremitatii superioare a femurului la adult Mod de punctare: CS Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 4 Diagnosticul pozitiv in fractura extremitatii superioare a
femurului la adult este d at de urmatoarele cu exceptia: (Pg 655)

a) Fractura cadrului obturator
b) Rasucire, aductie, si rotatie externe cu exceptia fracturii angrenate
c) Impotenta functional si durere cu exceptia fracturii angrenate
d) Radioagrafii seriate de bazin fata
e) Radiografii sold fata si sold chirurgical al lui Arcelin
11. [M] Capitol: Fractura extremitatii superioare a femurului la adult Mod de punctare: CM Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 5Care sunt cauzele etiologice in caz de fractura extremitatii superioare
a femurului la adult (Pg 656 )?
a) Mielom
b) Politraumatism cauzat de accidente
c) Limfom
d) Zdrobire a membrului
e) Cad ere pe os osteoporotic
dificultate: scazut Punctajul: 5Care sunt complicatiile post op eratoare in caz de fractura a
extremitatii superioare a femurului la adult (Pg656 )?
a) Leziuni de decubit
b) Infectarea zonei operate
c) Alunecarea
d) Pierderea autonomiei la pacientul varsnic.
e) Fractura tardiva in acelasi punct
dificultate: scazut Punctajul: 5Care sunt fracturiile ale extremitatii superio are a femurului la adult
care au po sibilitatea consolidarii vicioase (Pg 655)?
a) Fractura subtrohanteriana
b) Fractura capului femural
c) Fracturi pretrohanterien e
d) Fracturi intertrohanteriene
e) Fracturi trohantero-epifizare
dificultate: scazut Punctajul: 51. Care din urmatoarele fac p arte din clasificarea Garden corecta
(Pg 656)?
a) Garden III fara deplasare
b) Garden I valgus
c) Garden IV varus cu ruptura completa
d) Garden II fara deplasare
e) Garden III varus cu ruptura completa
15. [M] Capitol: Fractura extremitatii superioare a femurului la adult Mod de punctare: CM
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care sunt incidentele radiografice care se fac pentru a
pune diagnosticul de fractura a extremitatii superioare a femurului la adult (Pg 655 )?
a) Sold profil chirurgical al lui Arcelin
b) Sold fata
c) Bazin fata
d) Incidenta antero-posterioara a genunchiului
e) Nu se face radiografie pentru diagnostic
16. [S] Capitol: Fracturi la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Puncta jul:
4Particularitatile epidemiologice ale traumatologiei pediatrice sunt, cu exceptia (Pagina 664):
a) Maltratare;
b) Fragilitate genetica;
c) Sindrom Rayanud;
d) Jocuri diverse;
e) Practica sportiva.
17. [M] Capitol: Fracturi la copil Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5 Fracturile
specifice ale co pilului sunt (Pagina 664):
a) Fracturi cervicale reale;
b) Fractura in b utoias de unt;
c) Fracturi parcelare;
d) Dezlipire epifizara;
e) Deformare plastica (angulare diafizara).
18. [M] Capitol: Fracturi la copil Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In fracturile
prin dezlipire epifizara de la nivelul cartilajului de crestere la copil, urma liniei se poate prelungi spre (Pagina 664):
a) Metafiza de o parte si spre epifiza de cealalta parte ;
b) Metafiza ;
c) Compresie axiala cu leziunea cartilajului de crestere;
d) Epifiza ;
e) Nici un raspuns nu este corect.
19. [S] Capitol: Fracturi la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 4Conform
clasificarii lui Salter si Harris urma liniei se poate prelungi spre (Pagina 664):
a) Metafiza d e o parte si spre epifiza de cealalta parte ;
b) Metafiza
c) Compresie axiala cu leziunea cartilajului de crestere;
d) Epifiza ;
e) Toate raspunsurile sunt corecte.

20. [M] Capitol: Fracturi la copil Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Particularitatile terapeutice in patologia fracturilor la copil sunt legate de crestere, acestea pot fi (Pagina 664):
a) Leziunea la distanta de cartilajul de crestere;
b) Leziunea in apropierea cartilajului de crestere;
c) Leziunea cartilajului de crestere;
d) Leziunea metafizara;
21. [M] Capitol: Fracturi la copil Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Daca, prin
fractura la copil, este lezat cartilajul de crestere (dezlipire epifizara), exista riscul (Pagina 664):
a) De a dezvolta tumori;
b De stopare a cresterii prin formarea unui punct osos;
c) De stopare a cresterii prin afectarea stratului germinativ;
d) Sinovita;
22. [M] Capitol: Fracturi la copil Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Afectarea
stratului germinativ din cartilajul de crestere al copilului, poate determina (Pagina 6 64):
a) Epifiziodeza partiala cu defro mare axiala a segmentului o sos (deformare intraarticulara);
b) Epifiziodeza completa cu o rasucire a segmentului osos (diferente de lungime a membrelor);
c) Epifiziodeza p artiala cu deformare totala;
d) Epifiziodeza completa cu egalitate intre membre;
23. [M] Capitol: Fracturi la copil Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In leziunea la
distanta d e cartilajul d e crestere, remodelarea se poate produce la (Pagina 664):
a) Deformatiile angulare fata sau profil;
b) Epifizele fertile departe de cot;
c) Epifizele fertile aproape de genunchi;
d) Deformatii angulare in rotatii;
24. [S] Capitol: Fracturi la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 4. Care este cel
mai frecvent tratament al fracturilor la copil (Pagina 664)?
a) Preventia trombembolica;
b) Kinetoterapia;
c) Imobilizare ortopedica in ghips (cu sau fara reductie sub anestezie);
d) Interventia chirurgicala;
25. [M] Capitol: Infectii acute alee partilor moi Mod de punctare: CM Gra d de dificultate: scazut Punctajul:
5Ce simptome locale apar in flegmonul digital (Pagina 669 -670):
a) Durere pulsatila
b) Durere electiva
c) Deget incovoiat
d) Cresterea volumului degetului
e) Durere la flexia pasiva a degetului
5Ce complicatii apar in infectiile acute de parti moi (Pagina 66 9-670)?
a) Endocardita
b) Artrita
c) Tetanos
d) Pericardita
e) Miocardita
5In cazul unui flegmon digital stadiul 3 se efectueaza (Pagina 669-670):
a) Deschidere in Z a degetului
b) Excizia tendonului
c) Reconstructia degetului
d) Sinovectomie digitala
e)] Antibioterapie cu spectru larg 21 zile
5In artrita tratamentul co nsta in (Pagina 669 -670):
a) Ablatii articulare chirurgicale
b) Antibioterapie cu spectru larg timp de 45 de zile
c) Antibioterapie timp de 21 de zile
d) Sinovecto mie
e) Bai antiseptice
5Tratamentul initial al partilor moi pentru a preveni extinderea septica consta in (Pagina 669-670):
a) Terapie cu antibiotic timp de 10 zile
b) Bai antiseptic
c) Antibiotic obligatoriu dupa excizia completa indifferent de starea generala
d) Chirurgie de debridare
e) Doar tratament medicamentos
30. [S] Capitol: Hipertrofia benigna de prostata Mo d de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Hipertrofia benigna de prostata se gaseste cel mai des la (Pag. 1316):
a) Barb at de peste 50 de ani

b) Barbat sub 50 de ani
c) Barb at intre 25 si 50 de ani
d) Poate fi prezenta la orice varsta
e) Barb at sub 25 de ani
31. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostata Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Semnele functionale urinare prezente in hipertrofia benigna de prostata sunt (Pag. 1316):
a) Obstructive si iritative
b) Obstructive: disurie, jet urinar normal, retentie urinara cronica
c) Iritative: urgenturie, polakiurie, nicturie
d) Obstructive: disurie, jet urinar intrerupt, picaturi retardate, retentive vezicala cronica
e) Sunt numai obstructive: jet urinar intrerupt si retentie vezicala cronica
5Semnele functionale obstructive prezente in hipertro fia benigna de p rostata sunt (Pag. 1316):
a) Disurie
b) Jet urinar intrerupt
c) Jet urinar normal
d) Nicturie
e) Jet slab in picatura
5La tuseul rectal, in hipertrofia b enigna de prostata, se observa (Pag. 1316):
a) Prostata neteda, regulata
b) Prostata marita in volum
c) Prostata de dimensiuni normale
d) Prostata neteda, neregulata si indolora
e) Sant median sters
5Explorarile paraclinice in hipertrofia benigna de prostata (Pag. 1316):
a) PSA total, functie renala uree/creatinina
b) ECBU, ecografie reno -vezico-prostatica
c) PSA to tal si ecografia reno -vezico-prostatica nu sunt necesare
d) Numai ecografia reno-vezico-prostatica
e) Debitmetrie si masurare a reziduulu i postmictional
4Evolutia hipertrofiei benigne de prostata poate fi (Pag. 1316):
a) Stabilizarea simptomelor, agravarea simptomelor, aparitia comp licatii lor
b) Hipertrofia benigna d e p rostata se indreapta intotdeuna spre agravare
c) Hipertrofia benigna de prostata se indreapta intotdeauna sp re aparitia cancerului
d) Evolutia nu poate duce spre agravare
e) Intotdeauna se stabilizeaza simptomele
5Complicatiile hipertrofiei benigne de prostata care au impact asupra aparatului urinar sup erior sunt (Pag. 1317):
a) Insuficienta renala cronica obstructiva
b) Hidronefroza
c) Hematurie
d) Mictiuni prin revarsare
e) Retentie acuta de urina
4Complicatiile hipertrofiei benigne de prostata care au impact asupra aparatului urinar sup erior sunt (Pag. 1317):
a) Hematuria
b) Numai hid ronefroza
c) Insuficienta renala cronica obstructiva si hidronefroza
d) Numai insuficienta renala cronica obstructiva
e) Retentie acuta de urina
5Complicatiile hipertrofiei benigne de prostata care au impact vezical sunt (Pag. 1317):
a) Proteinurie
b) Vezica de lupta, diverticuli vezicali
c) Litiaza de staza
d) Mictiuni prin revarsare
e) Retentie acuta de urina, infectii urinare cu repetitie
5Abtinerea de la terapie si supraveghere in hipertrofia benigna a prostatei se face in urmatoarele indicatii (Pag.
1317):
a) Scor IPSS mic
b) Scor IPSS mediu
c) Jena simptomatica usoara sau acceptabila pentru pacient
d) Jena simpto matica medie
e) Scor IPSS mic sau mediu
5Abtinerea de la terapie si supraveghere in hipertrofia benigna a prostatei nu se face in urmatoarele conditii (Pag.
1317):
a) Scor IPSS mic
b) Scor IPPS mediu
c) Jena simptomatica u soara
d) Jena inacceptabila pentru pacient
e) Scor IPSS mare
5Tratamentul hipertrofia benigna a prostatei medical, simptomatic se face cu (Pag. 1317):
a) Alfa blocante
b) Beta blocante
c) Fitoterapie
d) Inhibitor de 5-alfa-reductzei
e) Numai cu alfa blocante
5Tratamentul chirurgical in hipertrofia benigna a prostatei presupune (Pag. 1318):
a) Rezectie transuretrala a prostatei
b) Adenomectomie transv ezicala
c) Sonda vezicala a demeure
d) Endoproteza uretrala fabian
e) Incizie cervicop rostatica
4Indicatiile tratamentului alternative in hipertrofia b enigna a prostatei (Pag. 1318):
a) HBP necomplicata
b) HBP cu complicatii minore
c) HBP complicata si pacient inoperabil
d) Scor IPSS mediu
e) HBP nesimpto matica
5Monitorizarea in hipertrofia benigna a prostatei se face prin (Pag. 1318):
a) Tuseu rectal
b) Scor IPSS,
c) Glicozurie
d) PSA, ECBU, creatinina
e) Ecografie reno-vezico -prostatica
45. [M] Capitol: Infectii urinare la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Factori favo rizanti pentru aparitia infectiei urinare la adult sunt (Pag.1286):
a) Sarcina
b) Menopauza
c) Hipertiroidismul
d) Obezitatea
e) Litiaza renala
46. [S] Capitol: Infectii urinare la adult Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Examenul citobacteriologic de urina (ECBU) se efectueaza (Pag.1286):
a) Inaintea oricarei antibioterapii
b) Dupa antibioterapie
c) In timpul antibioterapiei
d) Si inainte si in timpul antibioterapiei
e) La mai mult de 10 ore de la ultima mictiune
47. [M] Capitol: Infectii urinare la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5La un
pacient unde la interpretarea examenului citobacteriologic de urina (ECBU) avem do ar bacteriurie ne putem gandi la
(Pag.1287):
a) Inceput d e infectie urinara
b) Litiaza renala
c) Pacient imunodeprimat
d) Contaminarea in prezenta mai multor germeni
e) Infectie urinara sub tratament
4Epidemiologia infectiei urinare (Pag.1286):
a) Afecteaza cel mai des femeile
b) Afecteaza cel mai des barbatii
c) Afecteaza in mod egal ambele sexe
d) Barbatii afectati sunt majoriattea >20 ani
e) Femeile afectate sunt majoritatea peste 30 ani
5Cistita acuta simpla este (Pag.1287):
a) Infectia aparatului urinar inferior
b) Inflamarea peretelui vezical
c) Infectia aparatului urinar superior
d) Se produce pe cale retrograda
e) Germenii sunt absenti
50. [S] Capitol: Infectii urinare la adult Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care
este cauza pentru care cistita acuta simpla este specifica femeilor (Pag.1287)?
a) Fiziologica
b) Anato mica, lungimea mare a ureterului

c) Anatomica, lungimea medie a ureterului
d) Anatomica, lungimea mica a uretrei
e) Imunologica
5Semnele locale in cistita acuta simpla (Pag.128 7):
a) Arsuri mictio nale
b) Imperiozitate mictionala
c) Poliakiurie
d) Febra inalta
e) Hematurie
5Criteriile de cistita acuta complicata include (Pag.1287):
a) Diab et
b) Imunodepresie
c) Femeie<65 ani
d) Copil >13 ani
e) Insuficienta renala
5Tratamentul amb ulatoriu al cistitei acute simple consta in (Pag.1287):
a) Antibioterapie cu buna eliminare urinara
b) Bauturi abundente
c) Stergerea dinapoi- inainte
d) Mictiuni dese
e) Stergerea dinainte - inapoi
4Complicatii ale cistitei acute simple sunt (Pag.1288):
a) Prostatita acuta
b) Prostatita cronica
c) Pielonefrita acuta
d) Pielonefrita cronica
e) Cistita cronica
55. [M] Capito l: Infectii urinare la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Pielonefrita acuta este (Pag.1 288):
a) Infectia aparatului urinar inferior
b) Infectia aparatului urinar superior
c) Infectia parenchimatoasa renala
d) Infectia peretelui vezical
e) Inflamatia parenchimului renal
5Factori de risc pentru pielonefrita acuta primitiva (Pag.1288):
a) Sexul feminin
b) Sexul masculin
c) Antecedentele personale de infectie urinara
d) Raporturi sexuale neprotejate
e) Contraceptivele orale
57. [M] Capitol: Infectii urinare la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Clinic
in pielonefrita acuta avem (Pag.1288):
a) Semne functionale urinare, cistita
b) Fara febra
c) Febra, friso n
d) Bandeleta reactiva urinara negativa
e) Dureri lombare la p ercutia fosei lombare
5Examinari in pielonefrita acuta (Pag.1288):
a) Examenul citobacteriologic de urina (ECBU)
b) Evaluarea inflamatiei: hemoleucograma , PCR
c) Ecografie renala sistematica
d) Radiografie abdominala simpla
e) Biop sie renala
5Ingrijirea pacientilor cu pielonefrita acuta simpla se face ambulatoriu cu excep tia (Pag.1289):
a) Sarcina
b) Litiaza renala
c) Vomei
d) Reflux vezico- ureteral
e) Imuno depresivi, diabetul
5Tratamentul pielonefritei acute consta in (Pag.1 289):
a) Antibioterapie cu buna eliminare urinara
b) Punctie renala
c) Antialgice
d) Drenaj al urinei
e) Cura de diureza
5Prostatita acuta este (Pag.1289):
a) Infectia a glandei prostatice pe cale ascendenta
b) Inflamatia glandei p rostatice
c) Infectia glandei prostatice pe cale retrograda
d) Inflamatia glandei p rostatice pe cale retrograde
e) Infectie urinara superioara
5Diagnosticul clinic de prostatita acuta se bazeaza si pe urmatoarele simptome (Pag.1289):
a) Disurie
b) Arsuri mictionale
c) Subfebrilitati
d) Febra, frison
e) Incontinenta urinara
5Examinarile necesare pentru a pune diagnosticul de prostatita acuta sunt (Pag.1290):
a) CT
b) Examenul citob acteriolo gic de urina (ECBU)
c) Hemoculturi
d) Hemoleuco grama, PCR
e) Ecografia pelvina postmictionala
5Complicatiile prostatitei acute sunt (Pag.1290):
a) Pielonefrita acuta
b) Retentia acuta de urina
c) Soc septic
d) Abcedarea
5Modificarile mecanice care apar in timpul sarcinii sunt (Pag.1290):
a) Alcalinizarea urinei
b) Compresia ureterului drep t prin dextrorotatie uterina
c) Inhibitia peristaltismul cailor urinare
d) Reflux vezical ureteral bilateral prin intinderea ureterelor
e) Glicozurie fiziologica
5Infectile urinare nozocomiale sunt (Pag.1291):
a) Infectii dobandite intr-un centru de ingrijire
b) Infectii dobandite genetic
c) Infectii dobandite congenital
d) Infectii cu germeni multirezistenti cel mai adesea
e) Este infectia nosocomiala cea mai frecvent intalnita
5Factori de risc pentru infectiile urinare nosocomiale sunt (Pag.129 1):
a) Sondaj vezical
b) Sarcina
c) Menopauza
d) Diabetul
e) Diareea
5Preventia infectiei urinare nozocomiale se face (Pag.1 291):
a) Limitarea indicarii si duratei sondajului
b) Punerea in asepsie stricta si sistem inchis
c) Intretinerea regulata
d) Punerea in antisepsie
e) Indicarea sondajului vezical
69. [M] Capitol: Litiaza urinara Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care sunt
cauzele principale ale litiazei urinare (Pag. 1312):
a) Diureza slaba
b) Alimentatia neco respunzatoare
c) Infectia urinara
d) Uropatii
e) Tulburari de mictiune
70. [S] Capitol: Litiaza urinara Mod de punctare: CS Gra d de dificulta te: scazut Punctajul: 4Care este cea
mai frecventa forma de litiaza urinara (Pag. 131 2):
a) Litiaza urica
b) Litiaza fosfoamoniacomagneziana
c) Litiaza cistinica
d) Litiaza medicamentoasa
e) Litiaza calcica
71. [S] Capitol: Litiaza urinara Mod de punctare: CS Gra d de dificulta te: scazut
litiaze calcice, calculi sunt (Pag. 1312):
a) Calculi radiotransparenti
b) Calculi radio opaci
c) Calculi coraliformi
d) Calculi netezi
e) Calculi slabi radioopaci
72. [M] Capitol: Litiaza urinara Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
factorii favoriazanti litiazei calcice (Pag. 1312):
a) Hiperuricozurie
b) Hipercalciurie
c) Hiperuricemie
d) pH urinar alcalin (>8)
e) Hiperoxalurie
colici renale principalele manifestari sunt (Pag. 1312, 1313):
a) Durere lombara acuta
b) Iradiere spre organele genitale externe
c) Durere periombilicala
d) Semne functionale urinare (polakiuria, disuria)
e) Absenta pozitiei antalgice
clinic de litiaza urinara se pune pe baza urmatoarelor aspecte (Pag. 1313):
a) Hematurie
b) Infectii urinare recidivante
c) Astenie si fatigabilitate
d) Infectii urinare nozocomiale
e) Anuria
examinarile care se folosesc in cazul litiazei urinare (Pag. 1 313):
a) Electroforeza
b) Radiografia abdominal simpla
c) Hemoleucograma
d) RMN
e) Urografia intravenoasa
principalele semne de gravitate in litiaza urinara (Pag. 1313):
a) Greturile si varsaturile
b) Febra
c) Durerea lombara
d) Anuria
e) Hiperalgie
colica renala simpla (Pag. 1313):
a) AINS (tip ktoprofen)
b) Antialgice
c) Antispasmodice
d) Montarea de sonda ureterala
e) Restrictie hidrica in timpul fazelor dureroase daca nu, cura de diureza
colici renale complicate se practica (Pag. 1313):
a) Tratament ambulatoriu
b) Spitalizarea obligatorie
c) Filtrarea urinii
Punctajul: 4In cazul unei
Punctajul: 5Care sunt
Punctajul: 5Diagnosticul
Punctajul: 5Tratamentul in
d) Drenajul de urgenta prin montarea de sonda ureterala

e) Oprirea alimentatiei orale
79. [M] Capitol: Litiaza urinara Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Ablatia unui
calcul se face in urmatoarele situatii (Pag. 1313, 1314):
a) Febra inalta
b) Daca sunt radiotransparenti
c) Dimensiune > 6 mm
d) Calculi bilaterali sau pe rinichi unic
e) Durere rezistenta la tratamentul medical bine efectuat
80. [M] Capitol: Litiaza urinara Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Ancheta
etiologica a unei litiaze urinare cuprinde (Pag. 1314):
a) Interogatoriu
b) Urina pe 24 h
c) Spectofotometrie in infrarosu a calculului
d) Dozarea PSA
e) PH-metrie, densitatea, bandeleta reactiva
81. [M] Capitol: Litiaza urinara Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Mijloace de
tratament in litiaza urinara (Pag. 1314):
a) Urografie intravenoasa
b) Litotritie extracorporeala
c) Uro-CT
d) Nefrolitotomie percutanata
e) Ureteroscopie flexibila
82. [M] Capitol: Litiaza urinara Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Diagnosticul
diferential al durerilor lombare din litiaza urinala (Pag. 1314):
a) Colecistita acuta
b) Pancreatita acuta
c) Gastrita
d) Pielonefrita acuta
e) Pneu mopatie
83. [M] Capitol: Litiaza urinara Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Calcificarile
extrarenale sunt (Pag. 1314):
a) Calcificarile ganglionare
b) Calcificarile condrocostale
c) Litiaza biliara
d) Litiaza calcica
e) Flebolitii
84. [M] Capitol: Litiaza urinara Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Complicatiile
litiazei urinare (Pag. 1315):
a) Insuficienta renala acuta
b) Retentia cronica completa de urina
c) Colica nefritica complicate
d) Ruptura cailor excretoare
e) Rupturi vezicale
85. [S] Capitol: Retentia acuta de urina Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Retentia acuta de urina este (Pag. 1295):
a) Imp osibilitatea partiala de a urina
b) Imposibilitatea totala de a urina
c) Imposibilitatea de a retine urina
d) Infectie urinara
e) Pielonefrita acuta
86. [M] Capitol: Retentia acuta d e urina Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Diagnosticul clinic de retentie acuta de urina se pune pe baza (Pag. 1295):
a) Nevoii dureroase de a urina
b) Incontinentei urinare
c) Glob vezical
d) Imposibilitatea partiala de a urina
e) Identificarea unui factor declansant/ factori favorizanti
5Globul vezical se manifesta prin (Pag. 1295):
a) Bombarea regiunii hipogastrice
b) Mat, convex
c) Mat, cancav
d) Dureros
e) Nedureros
88. [S] Capitol: Retentia acuta de urina Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In cazul
persoanelor obeze pentru punerea diagnosticului de retentie acuta de urina mai avem nevoie pe langa semnele
clinice si de (Pag. 1295):
a) CT
b) Ecografie vezicala
c) RMN
d) ECBU
e) Hemoleucograma
5Sondajul ureteral este contraindicat in (Pag. 1295):
a) Prostatita acuta
b) Retentie de urina
c) Stenoza a uretrei
d) Traumatism de bazin si uretra
e) Menopauza
90. [M] Capitol: Retentia acuta d e urina Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Contraindicatiile pentru cateter suprap ubian (Pag. 12 95):
a) Prezenta de glob vezical
b) Absenta de glob vezical
c) Tulburari ale hemostazei
d) Menopauza
e) Tumora de vezica
91. [M] Capito l: Retentia acuta d e urina Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Masuri asociate in retentia acuta de urina (Pag. 1295):
a) Punerea unui dispozitiv de drenaj sub asepsie
b) Golirea vezicii pro gresiva cu clampare
c) Golirea vezicala rapida
d) Buna hidratare a pacientului

e) Examen citobacteriologic de urina (ECBU) pe urina drenata
5Monitorizarea pacientilor cu retentie acuta de urina (Pag. 1296):
a) Diureza
b) Ionograma sanguina
c) Culoarea urinii
d) Hemoleucograma
e) ECBU
5Inconveniente in efectuarea de sondaj ureteral (Pag. 1295):
a) Risc de falsa ruta ureterala
b) Usor de efectuat
c) Proba de clampare imposibila
d) Obstructie frecventa
e) Greu de efectuat
94. [M] Capitol: Retentia acuta d e urina Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Avantajele folisirii cateterului suprapubian (Pag. 1295):
a) Proba de clampare posibila
b) Posibila opacifiere a aparatului inferior
c) Este imposibila lezarea uretrei
d) Obstructia frecventa a ureterului
e) Proba de clampare imposibila
95. [S] Capitol: Tumori de prostata Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Tu morile
de prostata sunt mai frecventa la (Pag. 1 319 ):
a) Barb at peste 60 de ani
b) Barbat sub 60 de ani
c) Barb at intre 30-60 de ani
d) Barbat sub 30 de ani
e) Barb at sub 20 de ani
96. [M] Capitol: Tumori de prostata Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Factori de
risc in tumorile de prostata sunt (Pag. 1319):
a) 3 rude de grad ul 1 sau 2 rude de gradul 1 au fost afectate de 55 de ani
b) Tratament cu androgeni
c) Rude de gradul 2 sau 3
d) Antedecente personale sau familial de cancer de san, de prostate
e) Afro-americani, antilezi
97. [M] Capitol: Tumori de prostata Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Diagnosticul de tumoare de prostata se pune pe baza (Pag. 1319):
a) Crestere izolata a PSA-ului total
b) Scaderea izolata a PSA-ului total
c) Tuseu rectal no rmal
d) Anomalie la tuseu rectal
e) Hematurie/hemospermie
98. [M] Capitol: Tumori de prostata Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In
tumorile de prostata, la tuseu rectal se observa (Pag. 1319):
a) Identificarea unei asimetrii de consistenta a prostatei
b) Tuseul rectal nu poate fi normal
c) Tuseul rectal poate fi no rmal
d) Identificarea un ui nodul dur
e) Identificarea unui nodul moale
99. [S] Capitol: Tumori de prostata Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Diagnosticul de certitudine in tumorile de prostata, se pune pe baza (Pag. 1320):
a) Ecografiei reno-vezico-prostatice
b) PSA total
c) ECBU
d) Debitmetrie
e) Biopsii prostatice
100. [M] Capito l: Tumori d e p rostata Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Diagnosticul de certitudine in tumorile de prostata se bazeaza pe (Pag. 1320):
a) Biopsii prostatice neeco ghidate
b) Biopsii prostatice ecoghidate
c) Biop sii transrectale, fara anestezie
d) Biopsii transrectale sub anestezie locala (xilocaina)
e) Biopsii multiple, cel putin 10, 5 in fiecare lob, pentru a realiza o cartografie prostatica in caz de cancer
multifocal
5Principalele grupe de risc pentru progresia D AMICO a cancerului de prostate sunt (Pag. 1320):
a) Risc scazut: PSA mai mare sau egal cu 10 ng/ml
b) Risc intermediar: PSA intre 11 si 20 ng/ml, scor Gleason=7, stadiu clinic T2b
c) Risc intermediar: PSA intre 5-10 ng.ml, scor Gleason=6, stadiu clinic T2a
d) Risc scazut: PSA mai mic sau egal cu 10ng/ml scor Gleason mai mic sau egal cu 6 si stadiu clinic T1c sau
T2a
e) Risc ridicat: PSA mai mare de 20 sau scor Gleason de la 8 la 10 sau stadiu clinic T2c
102. [M] Capito l: Tumori d e p rostata Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Efectele
secundare prostatectomiei totale in tumorile de prostata pot fi (Pag. 1321):
a) Anejaculare constanta
b) Disfunctie erectila frecventa
c) Functie erectila normala
d) Incontinenta urinara cel mai adesea tranzitorie
e) Nu se cunosc efecte sedundare protatectomiei totale
103. [M] Capito l: Tumori d e p rostata Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5
Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul curative al cancerului de prostate sunt adevarate (Pag.
1322)::
a) se aplica in stad iu avansat local T3 M0 N0
b) se aplica in stadium metastatic T4 M1
c) se aplica in stadium localizat T1/T2 N0 M0
d) cuprinde doar hormonoterapie
e) cuprinde doar radioterapie
104. [M] Capito l: Tumori d e p rostata Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Ce este
efectul flare up si cum poate fi evitat? (Pag. 1322)?
a) Cresterea tranzitorie a secretiei d e LH la incep utul tratamentului cu agonist LHRH
b) Scadera tranzitorie a secretiei LH la inceputul tratamentului cu agonist LHRH
c) Antreneaza o crestere a masei tumorale, care poate avea consecinte grave
d) Orice hormonoterapie cu agonist LHRH trebuie sa inceapa cu 15 zile de tratament cu antiandrogeni
e) Orice hormonoterapie cu agonist LHRH trebuie sa inceap a cu 2 zile de tratament cu antiandrogeni
5Tratamentul simpto matic aso ciat, in stadiu metastatic T4 M1 al tumorilor de prostata este (Pag. 1 322):
a) Antialgice de palier 3
b) Radioterapie cu scop antalgic
c) Decompresie medulara chirurgicala
d) Rezectie transuretrala prostatica
e) Obligatoriu prescriere d e bifosfo nati
5Monitorizarea tumorilor de prostata se face (Pag. 1322):
a) Prin tuseu rectal
b) Nu se face mo nitorizare
c) Numai dozaj PSA
d) PSA regulat
e) In stadiu metastatic, CT toraco -abdomino-pelvin si scintigrafie osoasa anuala
107. [M] Capito l: Tumori d e prostata Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Efectele
secundare din cadrul hormonoterapiei din stadiu metastatic T4, M1 in tumo rile de prostata sunt (Pag. 1322):
a) Cresterea libidoului
b) Bufee de caldura
c) Impotenta
d) Ginecomastie
e) Accidente tro mbotice
108. [S] Capitol: Tumori de prostata Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Radioterapia prostatica conformationala se face cu cati Gy (Pag. 1322)?
a) Mai putin de 55 Gy
b) 65 Gy
c) Mai putin de 65 Gy
d) Mai putin de 60 Gy
e) Cel putin 65 Gy
109. [M] Capito l: Tumori d e p rostata Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Stadiile
cancerului de prostata include: (Pag. 1321):
a) Stadiul IV: T4/N0 sau N1 (indiferent deT) sau M1 (indiferent de T/N)
b) Stadiul II: T3/N0
c) Stadiul I: T1, T2a/N0
d) Stadiul I: T1, T2a/N1
e) Stadiul III: T3/N0
110. [M] Capito l: Tumori renale si testiculare Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Care dintre urmatorii factori reprezinta factori de risc n tumorile de rinichi (Pag. 1323)?
a) Tabagismul
b) Dializa cronica
c) Transplantul renal
d) Alcoo lul
e) Drogurile
5Diagnosticul clinic in tumorile renale se pune pe baza urmatoarelor semne (Pag. 1323):
a) Hematurie macroscopica si cel mai adesea totala
b) Dureri lombare
c) Contact lombar
d) Varicocel
e) Ameteli
5In sindroamele paraneoplazice pot sa apara (Pag. 1323):
a) Hipercalcemia
b) HTA
c) VSH>30mm la prima ora
d) Anemie
e) Subfebrilitate
113. [S] Capitol: Tumori renale si testiculare Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Diagnosticul de certitudine intr-o tumora renala se p une pe baza carei examinari (Pag. 1324):
a) Ecografie renala
b) Ecografie abdominala
c) Uro-CT
d) Urografie
e) Histopatologic
5Indicatiile p entru punctie biopsie renala pentru diagnosticul de tumora renala sunt (Pag. 1324):
a) Afectarea organelor de vecinatate
b) Dublu diagnostic, suspiciune de limfom sau de metastaza intrarenala
c) naintea unui tratament adjuvant n formele metastatice extinse
d) Pacienti cu risc crescut (rinichi unic)
e) Suspiciune de tumora benigna la imagistica
5n caz de nefrectomie largita, vom monitoriza, obligatoriu (Pag. 1326):
a) Creatinina
b) VSH
c) Proteinuria
d) Acidul uric
e) Ureea
5Care din urmatoarele reprezinta tumori renale benigne (Pag. 1326):
a) Angiomio lipom
b) Tumora solida a rinichiului
c) Oncocitom
d) Chist renal
e) Carcinom chistic
5Angiomiolipomul este (Pag. 1326):
a) Tumora mezenchimatoasa benigna
b) Cea mai frecventa tumora solida a rinichiului
c) Poate sa fie bilaterala
d) Este unica
e) Afecteaza barbatii
5Chistul renal este (Pag. 1327):
a) Tumora benigna
b) Tumora maligna
c) Asimp tomatica
d) Cu continut lichidian hipodens
e) Cu contur neregulat
5Factorii de risc n tumorile d e testicul sunt urmatorii (Pag. 1328):
a) Barb at tnar
b) Criptorhidie
c) Disgenezie testiculara
d) Atrofie testiculara posttraumatica sau infectioasa
e) Antecedente de cancer testicular
5Diagnosticul clinic de cancer testicular se pune pe baza urmatoarelor (Pag. 1328):
a) Anamneza
b) Examen testicular bilateral si comparativ
c) Ecografie Dopp ler
d) Markeri serici
e) Examen histologic
5In caz de tumora testiculara la examenul testicular se observa (Pag. 1328):
a) O masa dura, indolo ra
b) O masa moale, indolora
c) Conservarea santului epididimotesticular
d) Leziune opaca la transiluminare
e) Stergerea santului epididimotesticular
122. [S] Capitol: Tumori renale si testiculare Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Care din urmatoarele este o tumora germinala (Pag. 1329):
a) Semino m
b) Tumori ale cordoanelor sexuale si ale stromei gonadale
c) Tumori renale
d) Tumori ale anexelor
e) Tumori ale tesutului de sustinere
123. [M] Capito l: Tumorile sto macului Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Principalii factori de risc implicati in tumorile stomacului sunt reprezentati de (Pag. 479):
a) Ulcerul gastric, maladia Menetrier
b) Infectia cu Helicobacter pylori: cauzatoare de gastrita cronica atrofica
c) Rectocolita ulcerohemoragica
d) Antecedente familiare d e cancer gastric
e) Antecedente personale de gastrectomie.
5Tabloul clinic din tumorile stomacului se caracterizeaza prin (Pag. 479):
a) Cresterea poftei de mancare cu cresterea curbei ponderale
b) Dureri epigastrice, hematemeza, melena
c) Durerea din neoplasmul gastric este ameliorata de alimente sau alcaline
d) Disfagie, varsaturi postprandiale, alterarea starii generale
e) Durere abdominala surda, sub fo rma d e arsura localizata in deosebi i n abd omenul inferior
125. [M] Capito l: Tumorile sto macului Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
din urmato arele semne clinice obiective releva extensia tumo rala in caz de tumori ale stomacului (Pag. 480):
a) Adenopatia supraclaviculara stanga- ganglionul Virchow- Troiser
b) Hemoragia digestiva inferioara
c) Masa abdominala epigastrica
d) Hepatomegalie
e) Carcinomatoza depistata la tuseul rectal
5Tratamentul cancerului gastric in caz de tumora rezecabila este (Pag. 480):
a) Chimioterapie ca unic tratament
b) Chimioterapie perioperatorie (3 cicluri inainte si 3 cicluri dupa)
c) Gastrectomie totala, anastomoza esojejunala, limfaden ectomie, examen anatomopatologic
d) Aport suplimentar cu vitamina B12 intramuscular toata viata
e) Aplicarea unei endoproteze
5Tratamentul cancerului antral vizeaza (Pag. 480):
a) Gastrectomie de 4/5 si anastomoza gastrojejunala
b) Chimioterapie ca unic tratament
c) Chimioterapie perioperatorie
d) Limfadenectomie
e) Examen anatomopatologic
128. [M] Capitol: Tumorile sto macului Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Monitorizarea pe termen lung in caz de tumora rezecabila din cadrul tumorilor de stomac cuprinde (Pag.
480):
a) Markeri tu morali, endoscopie superioara
b) RMN
c) Examen clinic, CT toraco-abdominal
d) Monitorizarea complicatiilor gastrectomiei (anemie macrocitara, malabsorbtie)
e) Monitorizarea alimentatiei
129. [S] Capitol: Tumorile stomacului Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In cazul
unei tumori nerezecabile din cadrul tumorilor de stomac responsabila de disfagie, tratamentul vizeaza (Pag.
480):
a) Chimioterapie ca unic tratament
b) Gastrectomie totala
c) Limfadenectomie
d) Anastomoza esojejunala
e) Aplicarea unei endoproteze
130. [M] Capito l: Tumorile sto macului Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5 In caz
de tumori ale stomacului cea mai importanta investigatie specifica este endoscopia superioara, ea permite
(Pagina 480):
a) Biop sie asociata cu examen anatomop atologic;
b) Evidentierea infiltrarii peretelui gastric;
c) Lo calizarea cancerului;
d) Identicarea metastazelor hepatice;
e) Toate variantele sunt adevarate.
131. [S] Capitol: Tumorile stomacului Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4 In caz
de tumori ale stomacului metoda de electie p entru identificarea metastazelor
hepatice/pulmonare/carcinomatoza este (Pagina 480):
a) Ecoendoscopia ;
b) CT-cervico-toraco-abdomino-pelvin;
c) Endoscopia superio ara;
d) Radiografia;
e) Toate variantele sunt corecte .
132. [M] Capito l: Apendicita Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Apendicita poate
evolua spre (Pag. 499):

a) Apendicita supurativa
b) Pancreatita
c) Apendicita flegmonoasa
d) Abces abdo minal
e) Peritonita pelvina
133. [S] Capitol: Apendicita Mod de puncta re: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Cea mai frecventa
pozitie anatomica a apendicelui este (Pag. 499):
a) Retrocecal
b) Laterocecal
c) Mezocecal
d) Subhepatic
e) Pelvin
134. [M] Capito l: Apendicita Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Diagnosticul
clinic de apendicita se pune pe baza (Pag. 499):
a) Varsaturi
b) Durere in fosa iliaca dreapta
c) Durere in fosa iliaca stanga
d) Febra 37.5-38.5C
e) Febra 38.5-39.5C
135. [M] Capito l: Apendicita Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In apendicita
acuta la ecografie se poate evidentia (Pag. 499):
a) Cresterea in diametru al apendicelui >8 mm
b) Cresterea in diametru al apendicelui <8mm
c) Peretele apendicelui >3mm
d) Peretele apendicelui <3mm
e) Lichid in fundul de sac Douglas
136. [M] Capito l: Apendicita Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In apendicita
acuta la examenul CT se poate evidentia (Pag. 499):
a) Cresterea in diametru al apendicelui <8mm
b) Peretele apendicelui <3mm
c) Lichid liber periapendicular
d) Intarirea conturului mucoasei apendicelui
e) Infiltrarea grasimii periapendiculare
137. [M] Capito l: Apendicita Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Formele
complicate de apendicita sunt (Pag. 500):
a) Abcesul apendicular
b) Peritonita generalizata
c) Ocluzia jejunului
d) Plastronul apendicular
e) Psoita
diferential al apendicitei se face cu (Pag. 500):
a) Boala Crohn
b) TBC
c) Sarcoidoza
d) Infectia urinara
e) Cancer sigmoidian
diferential al apendicitei se face cu (Pag. 500):
a) Limfadenita mezenterica
b) Invaginarea intestinala acuta
c) Colica renala
d) Cancer sig moidian
e) Torsiune de ovar
140. [M] Capito l: Apendicita Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Tratamentul
simptomatic al apendicitei consta in (Pag. 500):
a) Antibioterapie intravenos
b) Analgezice
c) Regim absolut
d) Corectarea tulburarilor electrolitice
e) Sigmoidecto mie
141. [M] Capito l: Apendicita Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Tratamentul
etiologic al apendicitei consta in (Pag. 500):
a) Antibioterapie intravenos
b) Lavaj al cavitatii abdominale
c) Apendicectomie
d) Apendicectomie la distanta
e) Drenaj percutanat
142. [M] Capito l: Apendicita Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In cazul unei
apendicite complicata cu un abces abd ominal tratamentul consta in (Pag. 500):
a) Drenaj percutanat
b) Stomie colica
c) Apendicectomie la distanta
d) Tratament chirulgical imediat
e) Antibioterapie intravenos
143. [M] Capito l: Apendicita Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In cazul unei
apendicite complicata cu peritonita tratamentul consta in (Pag. 500):
a) Drenaj percutanat
b) Lavaj peritoneal abundent
c) Apendicectomie
d) Apendicectomie la distanta
e) Antibioterapie timp de 5 zile
144. [M] Capito l: Evaluarea severitatii si identificarea co mplicatiilor precoce Mod de punctare: CM Grad de
dificulta te: scazut Punctajul: 5In traumatismele abdominale, cele mai afectate organe sunt (Pag. 491):
a) Cordul
b) Pancreasul
c) Rinichii
d) Ficatul
e) Splina
dificulta te: scazut Punctajul: 5In functie de stabilitatea hemodinamica, la pacientul instabil cu traumatism
abd ominal , se p ractica (Pag. 491):
a) Lavaj al cavitatii abd ominale
b) Colonoscopie
c) Laparato mie scurta"
d) Stoparea hemoragiei cat mai repede posibil
e) Laparorafie
dificulta te: scazut Punctajul: 5Oprirea hemoragiei in traumatismul abdominal se instituie de urgenta, prin (Pag.
491):
a) Splenecto mie
b) Sutura arterei
c) Packing
d) Compresie abdominala
e) Nici un raspuns nu este corect
dificulta te: scazut Punctajul: 5Dupa un traumatism abdominal, pacientului stabil hemodinamic, i se instituie
tratament medical reprezentat de (Pag. 49 1):
a) Profilaxia tetanosului
b) Analgezice
c) Monitorizare armata cu posibilitatea indicarii iminente a operatiei
d) Mentinerea starii hemodinamice
dificulta te: scazut Punctajul: 5Semnele clinice ce pot aparea dupa trau matismul splinei sunt (Pag. 492):
a) Instabilitate hemodinamica
b) Durere in hipocondrul drept
c) Febra
d) Disfagia
e) Fracturi ale ultimelor coaste stangi
149. [M] Capitol: Evaluarea severitatii si identificarea co mplicatiilor precoce Mod de punctare: CM Grad de
dificulta te: scazut Punctajul: 5Ecografia efectuata dup a traumatismul splinei, poate releva (Pag. 492):
a) Hepatomegalie
b) Hemoperitoneu
c) Hematom al splinei situat subcapsular, ne-inconjurat d e parenchimul splenic
d) Toate raspunsurile sunt corecte
150. [S] Capitol: Evaluarea severitatii si id entificarea comp licatiilor precoce Mod de punctare: CS Grad de
dificulta te: scazut Punctajul: 4Managementul tratamentului la pacientul cu traumatism splenic, in stare
hemodinamica instabila, cup rinde (Pag. 492):
a) Vaccinare impotriva infectiilor cu pneumococ, haemophilus;
b) Laparatomie de urgenta
c) Antibioterapie
d) Splenecto mie, anatomopatologie
e) Toate raspunsurile sunt adevarate
dificulta te: scazut Punctajul: 5Traumatismele de la nivelul ficatului se pot produce prin (Pag. 492):
a) Plaga penetranta
b) Trauma a hipocondrului drept
c) Hepatomegalie
d) Litiaza biliara
dificulta te: scazut Punctajul: 5Tabloul clinic in traumatismul hepatic, cuprinde (Pag. 492):
a) Insuficienta respiratorie
b) Insuficienta cardiaca
c) Instabilitate hemodinamica
d) Fractura ultimelor coaste de partea dreapta
e) Citoliza la examenarile biologice
153. [S] Capitol: Evaluarea severitatii si id entificarea comp licatiilor precoce Mod de punctare: CS Grad de
dificulta te: scazut Punctajul: 4Complicatiile traumatismului hepatic sunt (Pag. 492):
a) Hemobilia
b) Biliomul
c) Coleperitoneu
d) Embolia gazoasa
dificultate: scazut Punctajul: 5Traumatismul pancreatic apare dupa (Pag. 492):
a) Trau ma hipocondrului stang
b) Trauma hipocondrului drept
c) Traumatism epigastric
d) O decelerare puternica
e) Toate raspunsurile sunt corecte
dificulta te: scazut Punctajul: 5Complicatiile imediate aparute, dupa traumatismul pancreasului, sunt (Pag. 492):
a) Pancreatita cronica
b) Pancreatita acuta
c) Necroza, infectii, pseudochiste
d) Fistula pancreatica (plaga a ductului Coledoc)
e) Fistula pancreatica (plaga a ductului Wirsung)
156. [M] Capito l: Evaluarea severitatii si identificarea co mplicatiilor precoce Mod de punctare: CM Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 5Tratamentul chirurgical, dupa pierderea stabilitatii hemodinamice, in
traumatismul splinei, este (Pagina 492):
a) Ecoendioscopia;
b) Splenectomia;
c) Embolizarea arteriala;
d) Antibioterap ia;
157. [S] Capitol: Litiaza biliara si hernia parietala Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4Despre calculi colestero lici este adevarata propozitia (Pag. 508):
a) Sunt prezenti in caile biliare sau in vezicula biliara si reprezinta 80% din totalul calculilor
b) Sunt prezenti numai in vezicula biliara
c) Reprezinta 60% din totalul calculilor biliari
d) Reprezinta 20% din totalul calculilor biliari
e) Reprezinta 50% din totalul calculilor biliari
158. [M] Capito l: Litiaza biliara si hernia parietala Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Factorii de risc pentru litiaza veziculara sunt (Pag. 508):
a) Dislipidemia, regim alimentar hipocalo ric
b) Obezitatea si varsta peste 60 de ani
c) Antecedente de rezectie ileala
d) Sexul masculine
e) Sexul feminin, multiparitatea
Punctajul: 5Complicatiile calculilor (Pag. 508):
a) Sunt date de 20% din calculi
b) Peritonita biliara in caz de colecistita acuta
c) Colangita
d) Pancreatita acuta
e) Septicemia
Punctajul: 4Diagnosticul clinic al litiazei veziculare neco mplicate se pune pe (Pag. 508):
a) Febra
b) Durere in epigastru sau hipocondrul drept cu iradiere in umaru l drept
c) Debut insidios, fara icter
d) Nedureros la palpare
e) Durerea nu se amplifica la inspirul profu nd
Punctajul: 4Diagnosticul paraclinic al litiazei veziculare necomplicate este (Pag. 509):
a) Ecografia abdominala confirma diagnosticul
b) Existenta unui sindrom inflamator
c) Bilant hepatic anormal
d) La ecografie se o bserva un lichid liber pericolecistic
e) Peretele vesicular ingrosat mai mault de 2 mm
162. [M] Capitol: Litiaza biliara si hernia parietala Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Tratamentul litiazei veziculare fara co mplicatii este (Pag. 509):
a) Episoadele colicative, tratament cu analgezice simple
b) Tratament etilologic-colecistecto mie laparoscopica

c) Episoadele colicative, analgezice simple si antibiotice
d) In caz de calculi ai caii biliare principale se realizeaza extractia acestora
e) Regim postoperator special
Punctajul: 5Despre colecistita acuta sunt adevarate urmatoarele (Pag. 510):
a) Este o complicatie a litiazei veziculare
b) Evolueaza spre un pioco lecist apo i necroza peretelui vezicii biliare
c) Pacientul prezinta icter
d) Pacientul prezinta semn e de ocluzie
e) Existenta unui sindrom inflamator
Punctajul: 5Formele clinice ale colecistitei cornice sunt (Pag. 511):
a) Colecistita gangrenoasa
b) Colecistita Mirizzi
c) Vezicula de portelan
d) Colecistita sclero-atro fica
e) Fistula biliara
Punctajul: 5Urmatoarele propozitii sunt false despre ileusul b iliar (Pag. 511):
a) La examenul imagistic se evidentiaza ocluzia digestive a intestinului subtire
b) Este secundar unei fistule intre vezicula biliara si caile biliare principale
c) La examen ul clinic se observa prezenta icterului
d) Existenta unei obstructii determina varsaturi si oprirea tranzitului pentru materii fecale si gaze
e) Tratamentul este de urgenta
Punctajul: 5Angiolangita-urmatoarele propozitii sunt adevarate (Pag. 512):
a) Este o septicemia de origine biliara
b) Este determinata prin ob structia CBP prin staza urmata de ininfectia biliara
c) La examenul clinic exista aparare musculara
d) La examenul clinic se evidentiaza triada Charco t
e) Necesita tratament d e urgenta
Punctajul: 5Tratamentul angiolangitei (Pag. 512):
a) Necesita spitalizare
b) Antibioterapie intraven oasa timp d e 10 zile
c) Tratament simptomatic
d) In caz de sepsis necontrolat se va realiza sfincteroto mie de urgenta in cadrul ERCP
e) Nu necesita tratament siptomatic
Punctajul: 5Triada Charcot cuprinde (Pag. 512):
a) Durere biliara
b) Decolorarea scaunului
c) Febra
d) Frisoane
e) Icter
Punctajul: 5Despre hernia ombilicala sunt adevarate urmatoare cu exceptia (Pag. 504):
a) Este foarte frecventa
b) Largimea inelului omb ilical masoara in mod normal 2-3 mm
c) Multiparitatea nu este un factor de risc
d) Este mai putin frecventa
e) Dialiaza peritoneala poate fi factor de risc
Punctajul: 5Diagnosticul herniei inghinale fara co mplicatii, se pune pe (Pag. 505):
a) Anamneza si examen clinic
b) Doar examen clinic
c) La palpare se simte o masa inghinala, nedureroasa, nereductibila
d) La palpare se simte o masa inghinala dureroasa, reductibila
e) Orificiul herniar poate fi perceput prin avansarea degetului dinspre scrot spre orificiul inghinal
Punctajul: 4Diagnosticul herniei ombilicale se pune pe urmatoarele aspecte (Pag. 505):
a) Hernie nereductibila
b) Hernie reductibila, cu pliu cutanat obisnuit
c) Hernie reductibila
d) Nici un raspuns corect
Punctajul: 4Principala complicatie a herniilor este (Pag. 505):
a) Hemoragia
b) Anemia
c) Constipatia
d) Diareea
e) Strang ularea
173. [M] Capito l: Pancreatita acuta si cronica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
5Diagnosticul de pancreatita acuta se stabileste in caz de (Pag. 513):
a) Durere tipica pancreatica
b) Cresterea amilazemiei
c) Cresterea lipazemiei >3 N
d) Echiomoze periombilicare, infiltrare hematica a flancurilor
e) Soc (hipotensiune arteriala, oligourie, marmorare)
5Etiolo gii responsabile de aproximativ 80-90% din cazurile de pancreatita acuta (Pag. 513):
a) Tumoara de cap de pancreas / ampulom vaterian
b) Litiaza veziculara
c) Dislipidemia, regim alimentar hipercaloric
d) Antecedente de rezectie ileala, mucoviscidoza
e) Alcoolul
5Care din urmatoarele afectiuni pot fi responsabile de aparitia pancreatitei acute (Pag. 513)?
a) Mucoviscidoza
b) Hipocalcemia: in special cazurile de hipoparatiroidism
c) Hipercalcemia: in special cazurile de hiperparatiroidism
d) DCPA (distrofie chistica de pancreas aberant)
e) Sindromul Ogilvie
5Semne de gravitate in pancreatita acuta (Pag. 513):
a) Triada Charcot
b) Echimo ze perio mbilicale, infiltrare hematica a flacurilor
c) Febra: 38-39 grade C
d) Obezitate (creste riscut de pancreatita acuta)
e) Soc (hipotensiune arteriala; oligourie; marmorare)
5Urmato arele elemente permit calcularea scorului Ranson din pancreatita acuta (Pag. 51 4):
a) Cresterea ureei mai mare sau egal cu 1,8 mmol/l
b) Creatinemie mai mic sau egal cu 90mmol/l
c) PaO2 mai mare sau egal cu 6 0mm Hg
d) Leuco cite mai mare sau egal cu 16.000/mm
e) PaCO2 mai mare sau egal cu 40mmHg
5Factori de evaluare a riscului de pancreatita grava la 48 ore scorul Ranson (Pag. 514):
a) CRP mai mic de 150mg/l
b) Scaderea bicarbonatilor mai mare sau egal de 4 mmol/l
c) Scaderea hematocritului mai mare sau egal de 10%
d) LDH mai mare sau egal de 1,5N
e) ASAT mai mare sau egal d e 6N
5Factori de evaluare a riscului de pancreatita grava - scorul Ranson, la internare (Pag. 514):
a) Glucoza mai mic sau eg al ca 11mmol/l (cu exceptia diabetului)
b) Calcemia mai mic sau egal ca 2.00mmol/l
c) Varsta mai mare sau egal ca 55 ani
d) Leuco citele mai mari sau egale ca 16.000/mm3
e) Cresterea ureei peste sau egal cu 1 ,8 mmol/l
5Scorul Balthazar, se calculeaza in functie de urmatoarele criterii (Pag. 514):
a) Infiltrarea grasimi peripancreatice
b) Tumoara intraductala, papilara si mucinoasa a pancreasului
c) Fuzee de necroza peripancreatica
d) Fuzee de necroza la distanta de pancreas
Punctajul:
Punctajul:
Punctajul:
Punctajul:
Punctajul:
Punctajul:
Punctajul:
Punctajul:
e) Distrofie chistica pe pancreas aberant

181. [S] Capitol: Pancreatita acuta si cronica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Care din urmatoarele afirmatii nu este corecta (Pag. 514, 515):
a) Scorul Balthazar corespunde clasei de gravitate
b) Scorul Ranson permite evaluarea riscului de pancreatita grava
c) Scorul Balthazar permite clasificarea severiatii pancreatitei acute
d) Pancreatita este considerata grava daca scorul Ranson este mai mare sau egala cu 3
e) Pancreatita este considerata grava daca scorul Ranson este egal cu 2
182. [M] Capito l: Pancreatita acuta si cronica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Complicatii locale ale pancreatitei acuta (Pag. 514):
a) Infectia necrozei pancreatice
b) Ampulom vaterian
c) Pancreas anular
d) Pseudochiste
e) Perforarea organelor de vecinatate (d uod en, colon, transvers, stomac)
5Complicatii generale ale pancreatitei acute (Pag. 514):
a) Insuficienta multiorganica
b) Hiperglicemie
c) Hipoglicemie
d) Insuficienta renala acuta (cu hipocalcemie)
e) Insuficienta renala acuta (cu hipercalcemie)
184. [S] Capitol: Pancreatita acuta si cronica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Urmato arele sunt indicate in tratamentul pancreatitei acute cu exceptia (Pag. 514):
a) Prevenirea: delirium tremens, suplimentarea vitaminica la alcoolici
b) Fara sonda nazo-gastrica sistematic ( cu exceptia cazurilor cu varsaturi)
c) Sfincterectomia endoscopica si ERCP in angiocolita +/ icter obstructiv, indiferent de durata evolutiei si a
gradului de severitate al pancreatitei acute
d) Enzimo terap ie
e) In caz de infectie Imipenem
5Care din urmatoarele informatii sunt false privind infectia necrozei pancreatice (Pag. 514):
a) Survine tipic in cea de-a 3-a saptamana
b) Germenii: Stafilococ aureu; E.coli
c) Confirmare: punctie a necrozei si examinare directa + cultura
d) Survine tipic in a 3-a zi
e) Germenii: E, coli, Streptococ
5Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte, privind principiile de tratament in pancreatita acuta (Pag. 514):
a) 80% din pancreatite acute sunt benigne, avand o evolutie favorabaila in cateva zile si permitand tratamentul
etiologic
b) 20% din pancreatitele acute vor devenii severe si vor necesita internarea pacientului la reanimare, insotita de
tratamentu pentru complicatii
c) 20% din pancreatite acute sunt benigne, avand o evolutie favorabila in cateva zile si permitand tratamentul
etiologic
d) 80% din pancreatite acute vor deveni severe si vor necesita internarea pacientului la reanimare, insotita de
tratamentu pentru complicatii
e) 50% din panctreatite acute sunt benigne avand o evolutie favorabila in cateva zile si permitand tratamentu
etiologic
5Tabloul clinic al pacreatitei cronice consta in (Pag. 468):
a) Melena
b) Pirozis
c) Pierdere ponderala
d) Durere declansata de mese si/sau con sumul de alcool
e) Rectoragie
5Care pot fi mecanismele durerii in pancreatita cronica (Pag. 467)?
a) Fibroza destructiva a parenchimului
b) Hipercalcemie
c) Hiperpresiune canalara
d) Inflamatia nervilor peripancreatici
e) Hipercalcemia cronica
5Cauzele pancreatitei cronice pot fi (Pag. 467):
a) Icterul mecanic
b) Alcoolul
c) Obezitatea
d) Genetice (la subiectul tanar)
e) Tumora care obstrueaza canalul pancreatic principal
5Diagnosticul diferential al pancreatitei cronice se face cu (Pag. 469):
a) Infarctul miocardic
b) Abdomenul acut chirurgical
c) Tumora de pancreas
d) Angorul mezentetric
e) Tumora intracanalara papilara si mucinoasa a pancreasului
5Tratamentul complicatiilor in pancreatita cronica consta in (Pag. 467):
a) Tratament endoscopic (pseudochist)
b) Enzimo terap ie (insuficienta pancreatica exocrina)
c) Antibioterapie (inflamatie)
d) Insulinoterapie (diab et)
e) Sevraj alcoolic
192. [S] Capitol: Pancreatita acuta si cronica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4
Complicatiile pancreatitei cronice pot fi (Pagina 467):
a) Pusee de pancreatita acuta
b) Pseudochistul
c) Insuficienta pancreatica exocrina si endocrina

d) Adenocarcinomul pancreatic
e) Toate variantele sunt corecte
193. [S] Capitol: Peritonita acuta Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Peritonita
tertiara corespunde (Pag. 513):
a) Peritonitelor de origine hematogena
b) Apare in urma unei perforatii de organ cavitar
c) Corespunde infectiilor intr-abdominale persistente dupa o infectie deja diagnosticata
d) Peritonite de origine limfatica
e) Nu se utilizeaza acest termen in practica medicala
194. [M] Capito l: Peritonita acuta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care din
urmatoarele situatii determina aparitiei unei peritonite acute primitive, de origine hematogena (Pag. 513 ):
a) Tuberculoza
b) Ulcer perforat
c) Infectia ascitei
d) Dializa peritoneala
e) Peritonita cu fun gi
195. [M] Capito l: Peritonita acuta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In care din
urmatoarele cazuri vorbim de o peritonita secundara (Pag. 513):
a) Peritonita fara germeni
b) Fistula anastomotica po stoperatorie
c) Peritonita cu fun gi
d) Perforatia a unui d iverticul
e) Ulcer perforat
196. [S] Capitol: Peritonita acuta Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care dintre
peritonitele sunt monomicrobiene (Pag. 513):
a) Numai peritonitele primitive sunt monomicrobiene
b) Numai peritonitele secu ndare sunt monomicrobiene
c) Numai peritonitele tertiare sunt monomicrobiene
d) Peritonitele primitive si secundare
e) Peritonitele secundare si cele tertiare
197. [S] Capitol: Peritonita acuta Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In peritonita
acuta cel mai frecvent apare tabloul clinic de (Pag. 517):
a) Peritonita postoperatorie
b) Peritonita extrahospitaliera
c) Peritonita primitiva
d) Peritonita postoperatorie si peritonita primitiva
e) Peritonita extrahospitaliera si primitiva
198. [M] Capito l: Peritonita acuta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Urmatoarele
afirmatii sunt corecte privind peritonita extrahospitaliera (Pag. 517):
a) Durere abdominala brutala, ce creste tot mai mult
b) Febra
c) Secretii purulente prin cicatrice/ pe tuburi de dren
d) Oprirea tranzitului pentru materii si gaze, varsaturi
e) Meteorism volu minos difuz
199. [M] Capito l: Peritonita acuta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In peritonita
acuta C.T. abdominal (Pag. 518):
a) Cel mai adesea nu este necesar p entru a confirma diagnosticul in peritonita postoperatorie
b) Identifica etiologia: cancer perforat etc.
c) Semne pozitive; pneomoperitoneu
d) Aerop ortie
e) Pneu matoza parietala
200. [M] Capito l: Peritonita acuta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Peritonita
postoperatorie va fi evocata in toate cazurile d e abatere de la evolutia postoperatorie normala si in special in caz de
(Pag. 518):
a) Febra
b) Insuficienta renal acuta
c) Insuficienta respiratorie
d) Tulburari de constiinta
e) Hiperglicemie
201. [S] Capitol: Peritonita acuta Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Interventia
Hartmann consta in (Pag. 518):
a) Colectomie stanga, inchiderea bontului rectal, co lostomie terminala
b) Colectomie dreapta, colostomie terminala
c) Rezectie si dubla stomie
d) Colotomie / colectomie subtotala / cecostomie
e) Rezectia sigmoidiana + rezectia jonctiunii rectosigmoidiene
202. [M] Capito l: Peritonita acuta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Interventia
Hartmann se efectueaza in caz de (Pag. 518 ):
a) Cancer de colon drept perforat
b) Cancer de colo n stang p erforat
c) Perforatie de intestin sub tire
d) Sigmoidita diverticulara perforata
e) Ulcer perforat
203. [S] Capitol: Sindromul ocluziv Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Sindromul
ocluziv prin mecanism de ob structie este caracterizat prin (Pag.494):
a) Hiperperistaltism reactiv
b) Diminuarea activitatii peristaltismului reactiv
c) Lipsa peristaltismului
d) Pseudoperistaltism
204. [S] Capitol: Sindromul ocluziv Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Sindromul
ocluziv, care tip de mecanism este insotit de durere intensa datorat infarctizarii intestinale (Pag.494):
a) Pseudoo bstructie
b) Obstructie
c) Strang ulare
d) Functional si obstructie
e) Functional
205. [S] Capitol: Sindromul ocluziv Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care din
urmatoarele afirmatii NU insotesc sindromul ocluziv (Pag.494):
a) Aparitia unui al treilea sector
b) Insuficienta renala functionala
c) Hipovolemie
d) Alcaloza metabolica
e) Insuficienta hepatica cronica
206. [S] Capitol: Sindromul ocluziv Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care din
urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru sindromul ocluziv localizat la nivelul intestinului subtire (Pag. 494):
a) Oprirea precoce a tranzitului pentru materii si gaze
b) Varsaturile apart tardiv
c) Varsaturile sunt de aspect fecaloid
d) Diareea este prezenta precoce fara oprirea tranzitului pentru materii si gaze
e) Varsaturi precoce, abundente de tip bilios, oprirea tardiva a tranzitului pentru materii si gaze
207. [M] Capito l: Sindromul ocluziv Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Pentru
confirmarea diagnosticului de sindrom ocluziv sunt ad evarate (Pag.494):
a) Oprirea tranzitului p entru materii si gaze
b) Meteorism abdominal, d urere abdominala, timpanism
c) Varsaturi (cantitate si aspect)
d) Anemie feripriva sau hemolitica
e) Dispnee expiratorie
208. [M] Capito l: Sindromul ocluziv Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Semnele
de severitate in sindromul ocluziv sunt (Pag.494):
a) Deshidratare, soc
b) Febra, sepsis sever, soc
c) Aparare abdominala
d) Durere intensa
e) Varsaturi fecaloide
209. [M] Capito l: Sindromul ocluziv Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care din
urmatoarele examinari complementare sunt contraindicate in o cluzia acuta (Pag.495):
a) Explorari biologice pentru aprecierea sind romului inflamator
b) CT abdominal
c) Ionograma
d) Examinare endoscopica superioara
e) Examinare endoscopica inferioara
210. [M] Capito l: Sindromul ocluziv Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Diagnosticul de gravitate in ce priveste sindromul ocluziv (Pag.49 5):
a) Dilatarea cecului >10 cm
b) Pneumoperitoneu, lichid liber intraabdominal
c) Absenta fixarii substantei de co ntrast in peretii intestinali
d) Pneumato za parietala, aeroportia
e) Oprirea tranzitului p entru materii si gaze
211. [M] Capito l: Sindromul ocluziv Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Etiologia
ocluziilor prin mecanism de obstructie (Pag.495):
a) Adenocarcinom al intestinului subtire, metastaze, carcino matoza
b) Diverticul Meckel
c) Polipi, Boala Crohn, hemato m al peretelui intestinal, masa extrinseca
d) Ileus postoperator
e) Bezoart, ileus biliar, corp strain
212. [M] Capito l: Sindromul ocluziv Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Etiologia
ocluziilor prin mecanism de strangulare (Pag.495):
a) Ileus postoperator
b) Polipi
c) Brida
d) Hernie strangulata, diverticul Mackel
e) Invaginatie intestinala acuta
213. [M] Capito l: Sindromul ocluziv Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Ocluzia
prin brida se caracterizeaza prin (Pag.497):
a) Este cea mai frecventa cauza la nivelul intestinului subtire
b) Orice interventie chirurgicala poate fi cauza unei ocluzii prin brida
c) Tratamentul medical sau de urgenta in prezenta semnelor de severitate
d) Tratamentul de urgenta: laparotomie: exp loratorie, prelevare lichid peritoneal, sectio narea bridei, verificarea
vitalitatii intestinului subtire
e) Poliurie cu polidipsie
214. [M] Capito l: Sindromul ocluziv Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5La
nivelul colonului, etiologia ocluziilor este data de (Pag.495):
a) Volvulus sigmo idian
b) Volvulus de cec, cancer de colon
c) Hernie stran gulata, fecalom
d) Diverticuloza cu pseudotumora, corp strain
e) Diverticul Meckel
215. [M] Capito l: Sindromul ocluziv Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Factorii
de risc pentru aparitia sindromului Ogilvie (Pag.498):
a) Varsta >70 ani
b) Varsta >60 ani
c) Postoperator, reanimare
d) Insuficienta cardiaca, hipopotasemie
e) Absenta acolarii posterioare a cecului
216. [M] Capitol: Sindromul ocluziv Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5La
nivelul colonului, etiologia ocluziilor este data de (Pag.495):
a) Volvulus sigmo idian
b) Volvulus de cec, cancer de colon
c) Hernie stran gulata, fecalom
d) Diverticuloza cu pseudotumora, corp strain
e) Bezoart
217. [S] Capitol: Tumori ale colonului Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Din
punct de vedere histologic, din tumorile colonice cel mai frecvent este (Pag. 475):
a) Leiomiom
b) Adenocarcinom
c) Hemangio m
d) Carcinom epidermoid
e) Sarcom
218. [M] Capito l: Tumori ale colonului Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Factorii de risc, implicati in adenocarcino mul colonic su nt (Pag. 475):
a) Rectocolita ulcerohemoragica
b) Sindromul Peutz-Jeghers
c) Acro megalia
d) Boala Crohn + pancolita
e) Sindrom Ehler-Danlos
5Factorii de risc implicati in adenocarcinomul colonic sunt (Pag. 475):
a) Boala Crohn + pancolita
b) Antecedente de polipoza adenomatoasa familiala
c) Sindrom Ehler-Danlos
d) Rectocolita ulcero hemoragica
e) Sindrom HNPCC (cancer colic ereditar non-p olipozic)
5Semnele clinice dominante in adenocarcinomul colonic forma necomplicata sunt (Pag. 475):
a) Tulburari de tranzit
b) Melena
c) Senzatie de evacuare incompleta
d) Alterarea starii generale
5Tabloul clinic al cancerului rectal forma necomplicata , se manifesta prin (Pag. 475):
a) Stare generala alterata
b) Tenesme, false necesitati
c) Febra
d) Senzatie de evacuare incompleta, rectoragie
222. [M] Capito l: Tumori ale colonului Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Tuseul
rectal in cancerul rectal, releva (Pag. 475):
a) Prezenta ganglionului Troisier
b) Tonus sfincterian modificat
c) Prezenta rectoragiei
d) Localizarea, mobilitatea tumorii
223. [S] Capitol: Tumori ale colonului Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In
formele complicate ale adenocarcinomului co lonic, ocluzia intestinala este data mai frecvent, de (Pag. 476):
a) Obstructia tumorala a colonului drept

b) Obstructia tumorala a colonului stang
c) Hepatomegalie
d) Splenomegalie
5Semnele de gravitate din o cluzia intestinala in cadrul tumorilor colonice sunt (Pag. 476):
a) Aparare abdominala
b) Deshidratarea, febra
c) Pirozis
d) Distensia cecului
e) Peritonita generalizata
225. [M] Capitol: Tumori ale colonului Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Dintre
complicatiile tumorilor colonice face parte si infectia. Prezenta acesteia este relevata prin (Pag. 476):
a) Hiperleucocitoza
b) Transaminaze crescute
c) Sindrom inflamator, febra
d) Eozinofilie
5Bilantul cancerului colorectal cuprinde (Pag. 476 ):
a) Colonoscopie completa
b) Gastroendoscopia
c) Ecoendo scopia
d) RMN pelvin
227. [S] Capitol: Tumori ale colonului Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4CT-ul
toracoab dominopelvin, efectuat in tumorile colonice, releva (Pag. 476):
a) Extensia locala
b) Invazia organelor de vecinatate
c) Carcinomatoza peritoneala
d) Metastaze hep atice si pulmonare
5Tratamentul cancerului de colon non-ocluziv este adaptat in functie de localizarea leziunii tumorale. Astfel,
leziunea poate fi localizata si tratata dupa cum urmeaza (Pag. 477):
a) Cancer al colonului stang - hemicolectomie dreapta, limfadenecto mie pe vasele colice drepte la originea
acestora din vasele mezenterice superioare, anastomoza ileoco lica
b) Cancer al colonului drept - hemicolectomie stanga, limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare,
anasto moza colorectala
c) Cancer de colon drept: hemicolecto mie dreapta, limfadenecto mie pe vasele colice drepte, la originea acestora
din vasele mezenterice superioare, anastomoza ileocolica
d) Cancer de colon stang: hemicolectomie stanga, limfadenecto mie cu ligatura vaselor mezenterice inferio are,
anasto moza colorectala
5Tratamentul cancerului de colon stang ocluziv, cuprinde (Pag. 478):
a) Cancer cu distensie cecala majora: colectomie subtotala cu anastomoza ileorectala
b) Rezolvarea de urgenta a ocluziei prin stomie in amonte sau aplicarea de endoproteza
c) Hemicolecto mie carcinologica stanga, in al doilea timp, cu anastomoza colorectala si examen
anatomopatologic
d) Cancerul perforat cu peritonita: interventia Hartmann
5Tratamentul cancerului rectal superior, cuprinde (Pag. 478):
a) Limfadenecto mie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare
b) Excizia partiala a mezorectului + anastomoza colorectala joasa
c) Colectomie stanga si rezectie partiala a rectului (5 cm sub tumora)
d) Colectomie totala
e) Colectomie subtotala
231. [M] Capito l: Tumorile esofagului Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Din
punct de vedere histologic din tumorile maligne ale esofagului fac parte (Pag. 485):
a) Leiomiom
b) Adenocarcinom
c) Hemangio m
d) Carcinom epidermoid
e) Sarcom
232. [S] Capitol: Tumorile esofagului Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Factorul
de risc important, implicat in adenocarcino mul esofagian este (Pag. 485):
a) Refluxul gastroesofagian cu endobrahiesofag (esofag Barrett)
b) Gastrita atrofica
c) Stenozarea cardiei
d) Dermatomiozita
e) Staza esofagiana
233. [M] Capito l: Tumorile esofagului Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Factorii
de risc implicati in carcino mul epidermoid al esofagului sunt (Pag. 485):
a) Antecedente de cancere in sfera ORL
b) Fumat excesiv, asociat cu consum excesiv de alcoo l
c) Staza esofagiana
d) Antecedente de esofagita iritativa
234. [M] Capito l: Tumorile esofagului Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Factorii
de risc ai cancerului esofagian sunt (Pag. 485):
a) Antecedente de esofagita caustica sau de cancere in sfera ORL
b) Achalazia
c) Sclerodermie
d) Reflux gastroesofagian cu endobrahiesofag
235. [M] Capito l: Tumorile esofagului Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Tabloul
clinic al carcinomu lui epidermoid esofagian se manifesta prin (Pag. 4 86):
a) Stare generala alterata
b) Disfonia data de paralizia nervului recurent stang
c) Febra
d) Disfagia
e) Tuse la deglutitie
236. [M] Capito l: Tumorile esofagului Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Din
punct de vedere clinic semnele extind erii cancerului esofagian sunt (Pag. 486):
a) Hepatomegalie
b) Dureri celiace
c) Prezenta ganglionului Troisier
d) Dureri mediastinale
e) Greata si varsatura
237. [M] Capito l: Tumorile esofagului Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Markerii tumorali specifici in tumorile esofagiene sunt (Pag. 486):
a) CA 125
b) CA 19-9
c) ACE (pentru adenocarcino m)
d) Ag CSC (pentru adenocarcinom );
e) Ag CSC (carcinom epidermoid)
5Bilantul diagnostic al tumorilor esofagiene cuprinde (Pag. 486):
a) Panendo scopia ORL
b) Examenul de urina
c) Monitorizarea scorului Child -Pugh
d) Explorarea bilantului cardiac
e) Panendoscopia pulmonara
239. [S] Capitol: Tumorile esofagului Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Contraindicatiile chirurgicale in tratamentul tumorilo r maligne esofagiene sunt enumerate mai jos, cu exceptia
(Pag. 486):
a) Ciroza hepatica cu virus B sau C
b) Insuficienta respiratorie
c) Aderente tumorale aortice, bronhice sau traheale
d) Insuficienta cardiaca
e) Bride postoperatorii abdominale
5Tratamentul in tumorile maligne esofagiene in stadiile II si III sunt (Pag. 486, 487):
a) Stadiul II: esofageto mie urmata de chimioterapie
b) Stadiul III carcinom epidermoid: esofagetomie precedata de chimioterapie
c) Stadiul III adenocarcinom: esofagectomie precedata uneori de chimioterapie sau radiochimioterapie
d) Stadiul II: esofagectomie precedata uneori de chimioterapie
e) Stadiul III carcinom epidermoid: radiochimioterapie exclusiva
5Monitorizarea pe termen lung a tumorilor esofagiene maligne se realizeaza prin (Pag. 487):
a) Endosco pie superioara
b) Colposcopia
c) Complicatiile consumului de toxice: alcool, fumat
d) CT toracoabdominal
e) Ecografie pelvina
4Monitorizarea pe termen lung a tumorilor esofagiene se realizeaza prin (Pag. 487):
a) CT toracoabdominal
b) Monitorizarea complicatiilor date de consumul excesiv de alcool si fumat
c) Monitorizarea markerilor tumorali
d) Endoscopia superioara

243. [S] Capitol: Tumorile esofagului Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In cazul
tumorilor maligne esofagiene metastatice, tratamentul consta din (Pag. 487):
a) Numai radioterapie
b) Radiochimioterapie
c) Exereza metastatica asociata cu radioterapie
d) Numai chimioterapie
5Tratamentul tumorilor maligne esofagiene nerezecabile, ce cauzeaza disfagie poate fi con stituit din (Pag. 487):
a) Radiochimioterapie
b) Instituirea u nei proteze
c) Chimioterapie
d) Esofagotomie
4Confirmarea diagnosticului tumo rilor esofagiene si a extinderii acestora sunt elucidate prin (Pagina 486)
a) Examenul endoscopic revelator cu prelevarea de biopsie si anatomopatologie;
b) Examenul endoscopic ce localizeaza zona tumorala;
c) Tomografie cervico-toraco -abdomino-pelvina;
d) Ecoendoscopia;
246. [S] Capitol: Tumorile esofagului Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4
Confirmarea diagnostica a cancerului pancreatic se bazeaza pe (Pagina 48 9):
.
a) Tomografia toracoabdominopelvina;
b) Ecografia;
c) Markerii tumorali;
d) Ecoendoscopia;
e) Toateraspunsurile sunt corecte
247. [S] Capitol: Tumorile pancreasului Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Cel
mai frecvent cancer la nivelul pancreasului este (Pag. 488):
a) Carcinom scuamos
b) Adenocarcinom
c) Cancer cu celule mari
d) Miosarcom
e) Leiomiosarcom
248. [M] Capito l: Tumorile pancreasului Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Localizarea cea mai frecventa a cancerului de pancreas este la nivelul (Pag. 488):
a) Cap de pancreas 13%
b) Corp de pancreas 65%
c) Coada de pancreas 25%
d) Cap de pancreas 70 %
e) Corp de pancreas 13 %
249. [S] Capitol: Tumorile pancreasului Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Factorii de risc ai adenocarcinomului pancreatic sunt enumerati mai jos cu exceptia (Pag. 488):
a) Antecedente familiale de cancer pancreatic
b) Fumatul
c) Pancreatita cronica
d) Pancreatita acuta
e) Diab etul zaharat
5Semnele comune ale adenocarcino mului pancreatic sunt (Pag. 489):
a) Aparitia diab etului sau dezechilibrarea acestuia
b) Alterarea starii generale
c) Hipoglicemie
d) Hipertrigliceridemie
e) Scaderea in greutate
5Semnele specifice ale ad enocarcinomului de cap d e pancreas sunt caracterizate prin (Pag. 489):
a) Vezicula biliara mare, usor palpabila
b) Prurit
c) Icter progresiv
d) Scaune decolorate, cu urina inchisa la culoare
e) Scaun si urina inchise la culoare
4Simptomul patognomonic al cancerului de corp de pancreas este (Pag. 489):
a) Dureri epigastrice sau celiace cu iradiere in spate
b) Epigastralgii in bara"
c) Dureri epigastrice cu iradiere in pelvis
d) Dureri mezogastrice cu iradiere in hipocondrul drept
e) Epigastralgii cu iradiere in umar
5Semnele de confirmare a extinderii cancerului pancreatic sunt enumerate mai jos, acestea sunt (Pag. 489):
a) Splenomegalie
b) Ganglionul Troisier
c) Hepatomegalie
d) Carcinomatoza rectala perceptibila prin tuseu rectal
e) Hidronefroza
254. [M] Capito l: Tumorile pancreasului Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In
diagnosticul paraclinic al cancerului pancreatic ecografia abdominala releva (Pag. 489):
a) Dilatarea trunchiului celiac
b) Metastaze hepatice
c) Dilatarea cailor biliare intrahepatice
d) Dilatarea cailor biliare extrahepatice
e) Masa pancreatica vizibila
4Markerii specifici tumorali pentru ad enocarcino m de cap de pancreas sunt (Pag. 489):
a) LDH
b) CSC
c) ACE, CA 19-9
d) HCG
e) Alfafetoproteina
5Scopul ecoendoscopiei in cancerul pancreatic este de (Pag. 489):
a) Stabilire a extinderii locoregionale (in raport cu vasele)
b) Evidentiere a unei pancreatite acute
c) Vizualizare a unor calcificari intrapancreatice
d) Realizare a unei biopsii insotita de examen anatomopatologic
e) Evidentierea unor compresiuni extrinseci tumorale de vecinatate
5Contraindicatiile exerezei tumorale in adenocarcinomul pancreatic sunt (Pag. 489):
a) Invadarea vaselor mezenterice superioare si trunchiului celiac
b) Carcinomatoza peritoneala
c) Metastazare la distanta
d) Comorbiditati
e) Angina pectorala
5Tratamentul paliativ al tumorilor pancreatice cuprinde (Pag. 490):
a) Reechilibrare nutritionala
b) Analgezice
c) Tratarea pruritului
d) Protezarea biliara sau duodenala dupa caz
e) Transfuzia sanguina
259. [M] Capito l: Tumorile primitive si secundare ale ficatului Mod de punctare: CM Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 5Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate cu privire la hemangiomul hepati c (Pag. 481):
a) Depistare intamplatoare, probe biologice hepatice normale
b) Ecografie: hiperecogenitate, bine delimitat, omogen
c) Radiografie: hipotransparenta
d) CT: hipodens fara substanta de contrast
e) RMN: hiperintens in T2
260. [M] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatului Mod de punctare: CM Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 5Hiperplazia nodulara focala se caracterizeaza prin (Pag. 481):
a) Apare la varsta tanara, predominant sexul masculin
b) Apare la femeile intre 20 - 50 ani
c) Leziunea asimptomatica, depistata intamplator
d) Fara anomalii ale probelor hepatice
e) Durere, feb ra, alterarea starii generale
scazut Punctajul: 5Diagnosticul carcino mului hepatocelular se b azeaza pe (Pag. 482):
a) Sindrom tumoral: alterarea starii generale, febra, durere
b) Disfagie, disfonie
c) Complicatii: hemoragie, hemobilie, icter prin co mprimarea cailor biliare
d) Decompensarea unei ciroze aflate in evidenta
e) Descoperire in cursul monitorizarii unei ciroze hepatice.
262. [S] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatu lui Mod de punctare: CS Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 4Diagnosticul este ap roape cert de carcinom hepatocelular p rin dozajul alfa-fetoproteinei doar
daca (Pag. 482):
a) Alfa-fetoproteina > 500 ng/ml
b) Alfa-fetoproteina > 500 mg/dl
c) Alfa-fetoproteina < 500 ng/dl
d) Alfa-fetoproteina < 500 mg/dl
e) Alfa-fetoproteina > 500 g/ml
scazut Punctajul: 5Confirmarea diagnosticului de puctie biopsie hepatica nu este necesara in caz de (Pag. 482):
a) Nodul 1-2 cm cu hipervascularizatie evidenta la 2 examinari, in caz de ficat cirotic
b) Nodul > 2 cm cu aspect tipic sau alfa - fetoproteina > 200ng/ml

c) Nodul > 2 mm cu aspect tipic
d) In caz de dubiu: punctie- b iopsie hepatica
e) Nodul < 2 mm cu aspect tipic
scazut Punctajul: 5Principalii factori de prognostic din carcino mul hepatocelular sunt reprezentati de (Pag. 483):
a) Dimensiunea si numarul tumorilor, prezenta metastazelor
b) Ascita, albuminemie, bilirubinemie
c) Starea generala a pacientului
d) Scorul Child, functia hepatica
e) Punctia biopsie-hepatica
scazut Punctajul: 5Tratamentul profilactic al carcino mului hepatocelular vizeaza (Pag. 483):
a) Depistarea carcinomului hepatocelular (eco + alfa -fetoproteina) la fiecare 6 luni
b) Transplant hepatic
c) Vaccinarea anti - VHB
d) Rezectie chirurgicala
e) Tratamentul hepatitei cronice B si C
scazut Punctajul: 5Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste tratamentul curativ al
carcino mului hepatocelular (Pag. 483):
a) Vaccinarea anti - VHB
b) Transplant hepatic
c) Rezectie chirurgicala
d) Distru gere locala (radiofrecventa, crioterapie, alcoolizare)
e) Tratamentul hepatitei cronice B sau C
scazut Punctajul: 5In tratamentul non curativ al carcinomului hepatocelular se include (Pag. 4 83):
a) Rezectia chirurgicala
b) Chimioembolizarea
c) Sorafenib
d) Vaccinarea anti - VHB
e) Tratamentul hepatitei B sau C
scazut Punctajul: 5Din categoria tumorilor primitive digestive care dau metastaze hepatice fac parte (Pag. 483):
a) Tumorile colorectale
b) Tumorile de prostata
c) Tumorile de stomac
d) Tumorile de pancreas
e) Tumorile de plaman
scazut Punctajul: 4Ce nu se recomanda atunci cand aspectul si tabloul clinic sunt tipice in cadrul tumorilor
hepatice secundare (Pag. 484):
a) Endoscopie sup erioara
b) CT- cervico-toraco -abdomino-pelvin
c) RMN
d) Ecoendoscopie
e) Punctie - biop sie sistematica
scazut Punctajul: 4 Tratamentul tumorilor hepatice secundare cuprinde (Pagina 484.):
a) Chimioterapie preoperatorie;
b) Rezectie completa;
c) Asocierea unor tehnici de distrugere localizata;
d) In unele cazuri, embolizarea portala pentru a determina hipertrofia ficatului;
e) Toate variantele sunt adevarate.
271. [M] Capitol: Insuficienta renala acuta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin ( pg 1350) :
a) retentie urinara ( glob vezical)
b) IRA este deseori insotita de oligoanurie
c) cresterea filtrarii glomerulare
d) scaderea brusca si importanta a filtrarii glomerulare, responsabila de cresterea uremiei
e) ecografie renala modificata
Punctajul: 5Epurarea extrarenala de urgenta este necesara in ( pg 1350):
a) ed em pulmonar rezistent la tratament medicamentos
b) encefalopatie uremica
c) hiperkalemie periculoasa ( > 6,5 mmol/L)
d) acidoza lactica
e) hipokalemia severa ( < 6,5 mmol/L)
273. [S] Capitol: Insuficienta renala acuta Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4 Care este cauza cea mai frecventa de insuficienta renala acuta ( pg 1351):
a) prerenala ( functionala)
b) renala ( organica)
c) hiperkaliemia
d) hiperfosfatemia
e) obstructive ( postrenala)
Punctajul: 4 Care este cauza cea mai frecv enta de insuficienta renala acuta organica ( pg
1351)
a) obstructia acuta a cailor urinare
b) deshidratarea extracelulara
c) necroza tubulara acuta
d) nefropatia interstitial acuta
e) sindromul glomerular
Punctajul: 4 Punctia biopsie renala este ind icate in ( pg 1 351-1352)
a) deshidratare extracelulara
b) fibroza retroperitoneala
c) litiaza renala
d) in toate cazurile de insuficienta renala acuta la copil
e) in caz d e incertitudine diagno stic la adult cu IRA
Punctajul: 5 Principalele cauze de insuficienta renala acuta obstructive sunt ( pg 1350)
a) nefro patia intrstitiala acuta
b) glomerulonefrita proliferative
c) adenom sau cancer de prostate
d) litiaza urinara
e) fibroza retroperitoneala
Punctajul: 5 Care din urmatoarele afirmatii despre insuficienta renala acuta de cauza renala
sunt adevarate ( pg 1351-1352):
a) afectiunea atinge unul din segmen tele nefronului : glomerul, tubi, interstitiu sau vase
b) nefropatia interstitial acuta este cauza cea mai frecventa
c) punctia biopsie renala nu este necesara atunci cand diagnosticul este evident
d) glomerulonefrita rapid progresiva se caracterizeaza prin existenta unei proliferari semilunare
e) cel mai adesa urina este concentrata si hiperaldosteronismul secundar
Punctajul: 5Tratamentul insuficientei renale acute obstructive consta in ( pg 1350 ):
a) hemodializa
b) drenaj urinar de urgenta
c) nefrostomie sau ureterosto mie in cazul unui obstacol supravezical
d) dializa peritoneala
e) clampaj in caz de glob vezical cronic
Punctajul: 5 Urmato arele afirmatii sunt adevarate despre necroza tubulara acuta cu exceptia (
1351):
a) este cea mai frecventa cauza de insuficienta renala acut a o rganica
b) cel mai adesea urina este concentrata si natruireza conservata
c) poate sa apara dupa sunbstante toxice ( aminoglicozid e, vancominina, amfotericina B, substante de contrast
etc)
d) evolutia este cel mai adesea nefavorabila
e) uneori diureza este conservata
Punctajul: 4 In tratamnetul insuficientei renale acuta, corticoterapia se indica in ( 13501352):
a) obstructie acuta a cailor urinare
b) nefro patia interstitiala acuta
c) necroza tubulara acuta
d) perturbarea hemodinamicii renale
e) litiaza urinara
Punctajul: 4 Un pacient se prezinta cu hematurie. In urma cu 4 saptamani a fost diagnosticat
cu faringita streptococica. Paraclinic se constata diminuarea complementului seric iar PBR releva
prezenta de polimorfonucleare in capilarele glomerulare si d epozite tipice. Care este diagnosicul in
acest caz? ( pg 1350)
a) nefro patie intersitiala acuta
b) necroza tubular acuta
c) microangiopatie trombotica
d) nefroangioscleroza maligna
e) glomerulonefrita rapid progresiva
282. [M] Capito l: Insuficienta renala acuta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5 Ce anticorpi apar in insuficienta renala acuta de cauza glomerulara ( pg 1352):
a) anticorpi anti-muschi neted
b) anticorpi indreptati impotriva citoplasmei polinuclearelor neutrofile ( ANCA)
c) anticorpi circulanti anti- membrane bazala glomerulara

d) anticorpi anti -AND
e) anticorpi anti-fo folipidici
Punctajul: 5 Pacient in varsta se prezinta cu febra, rash cutanat, artralgii, diureza co nservata. Din
anamneza se remarca consumul de rifampicina de peste 15 zile. Conduita in acest caz consta in ( pg
1330-1352):
a) co rticoterapie
b) incetarea ad ministrarii rifampicinei
c) PBR in caz de incertitudine diagnostica
d) epurare extrarenala
e) clampaj vezical
Punctajul: 5 Anamneza unei insuficiente renale acute obstructive releva ( pg 1350):
a) tablou clinic de deshidratare extracelulara
b) pacienti in varsta, cu antecedente litiazice, vezica neurogena
c) dureri lombare, disurie, hematurie microscopica
d) rash cutanat
e) artralgii
285. [S] Capitol: Insuficienta renala cronica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4 In insuficienta renala cro nica scade ( pg 1354):
a) creatinina
b) ureea
c) rata de filtrare glomerulara ( RFG)
d) potasiu
e) fosforul
4In insuficienta renala cronica, rata de filtrare glomerulara are o valoare diagnostica de ( pg 1354):
a) sub 60 mg/dl
b) > 70 ml/min/1,73m2
c) sub 60 ml/min/1,73 m2
d) > 120 ml/min
e) sub 80 ml/min/1,73m2
4In insuficienta renala cronica discreta sau incipienta rata de filtrare glomerulara este de ( pag 1354):
a) > 90 ml/min/1,73m2
b) 60-90 ml/min/1,73 m2
c) 30- 59 ml/min/1,73m2
d) 15-29 ml/min/1,73m2
e) < 60 ml/min/1,73m2
4 Cand se incepe epurarea extrarenala (EER) la un pacient diabetic ( pg 1356):
a) RFG > 20 ml/min
b) RFG de 10 ml/min
c) RFG de 15 ml/min
d) RFG > 15 ml/min
e) RFG de 5 ml/min
289. [M] Capito l: Insuficienta renala cronica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Indicatiile absolute pt initierea epurarii extrarenale sunt ( pg 1357):
a) sindromul uremic
b) sindromul glomerular
c) sindromul nefrotic
d) pericardita uremica
e) acidoza metabolic severa
Punctajul: 5Contraindicatiile principale ale dializei peritoneale sunt ( pg 1356):
a) obezitatea
b) insuficienta respiratorie cronica
c) diabetul zaharat
d) interventii chirurgicale abdominale cu aderente, stoma digestiva
e) HTA
Punctajul: 5Obiectivele clinice in insuficienta renala cronica sunt ( pg 1355):
a) mentinerea kalemiei > 5, 5 mmol/L
b) mentinerea calcemiei si fosfatemiei normale
c) evitarea acidozei metabolice
d) asigurarea unui bilant h iposodic
e) mentinerea unei concentratii de bicarbonate < 23 mmol/L
Punctajul: 5Consecintele insuficientei renale cornice asupra metabolismului fosfocalcic si osos sunt (pg
1353):
a) hipofosfatemie
b) hipercalcemie tardiva
c) hiperfosfatemie
d) hipocalcemie tardiva
e) hiperkalemie
Punctajul: 5Nefroprotectia consta in ( pg 1356):
a) co ntrolul presiunii arteriale < 130/80 mmHg
b) controlul proteinuriei > 0,5 g/24 h
c) echilibru glicemie-diabet
d) corectarea factorilor de risc cardio -vasculari
e) terapii de substitutie
Punctajul: 5Avantajele dializei peritoneale sunt ( pg 135 6):
a) tolerabilitate hemodinamica mai buna
b) permite crutarea capitalului venos
c) se poate efectua si la pacientii denutriti
d) nu se efectueaza la domiciliu
e) durata nelimitata
295. [M] Capito l: Insuficienta renala cronica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5La un pacient tanar cu insuficienta renala cronica terminala si boala intestinala inflamatorie cronica, se poate
lua in considerare ( pg 1356):
a) dializa peritoneala
b) transplant renal de electie
c) hemodializa
d) colectomie cu anus co ntra naturii
e) nefrostoma si clampaj vezical
5Consecintele imunohematologice ale insuficientei renale cornice sunt ( pg 1354):
a) deficit imunitar usor
b) deficit imunitar mo derat
c) trombopatie uremica
d) anemie prin carenta de eritro poetina
e) anemie prin carenta de fier
51. Markerii afectiunii renale sunt ( pg 1354):
a) hematurie
b) proteinuria
c) leucocitoza
d) hipokalemia
e) hipofosfatemia
298. [M] Capito l: Nefro patii vasculare si glomelurale Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5La baza nefropatiilor stau urmatorele leziuni glomerulare (Pagina 1364):
a) Alterarea memb rane bazale glomerulare
b) Proliferarea celulelor endocapilare
c) Proliferarea celulelor extracapilare
d) Depozite glomerulare cu localizare variabila
e) Nefroscleroza arteriolara
Punctajul: 5Sindromul glomerular se caracterizeaza prin (Pagina 1364):
a) Proteinurie
b) Hematurie
c) Leucociturie
d) HTA
e) Edeme ale membrelor infeioare
Punctajul: 5. Care din urmatoarele elemente apar in sindromul glomerular (Pagina 1364):
a) Insuficienta renala
b) HTA
c) Leucociturie
d) Edeme ale membrelor inferioare
e) Inflamatie glomerulara
301. [S] Capitol: Nefropatii vasculare si glomelurale Mod de punctare: CS Gra d de dificultate: scazut
Punctajul: 4Elementul definitoriu pentru sindromul nefrotic este (Pagina 1364):
a) Proteinurie peste 3g/24 h cu hipoalbuminemie sub 30 g/l
b) Proteinurie peste 3 mg/24 h cu hip oalbuminemie sub 300mg/dl
c) Proteinurie peste 3g/dl/24 h
d) Proteinurie peste 300 mg/ 24 h cu hipoalbuminemie sub 30g/dl
e) Proteinurie peste 3g/24h cu hiperalbuminemie peste 30g/l
Punctajul: 4Care din urmatoarele sindroame nu fac parte din categoria sindroamelor glomerulare (Pagina 136 4):
a) Sindromul nefrotic
b) Sindromul glo merulonefritei rapid progressive
c) Sindromul hemolitico-uremic
d) Sindromul hematuriei macroscopic recidivante
e) Sindromul glomerular nespecific

Punctajul: 5Printre nefropatiile glo merulare primare se numara (Pagina 1365):
a) Nefropatia cu leziuni glomerulare minime
b) Hialinoza segmentara si focala
c) Glomerulonefrita membranoproliferativa
d) Glomeru lonefrita din infectiile cu VHB/VHC/HIV
e) Lupus eritematos diseminat
Punctajul: 5Din glomerulopatiile neproliferative fac parte (Pagina 1365):
a) Nefropatia cu IgA
b) Leziuni glomerulare minime
c) Lupus eritematos sistemic
d) Glomerulonefrita extramembranoasa
e) Amiloidoza
Punctajul: 5Din categoria glomerulopatiilor primare proliferative fac parte (Pagina 1365):
a) Nefropatia cu Ig A
b) Lupus eritematos sistemic
c) Glomerulonefrita membranoproliferativa
d) Leziuni glomerulare minime
e) Glomerulonefrita extramembranoasa
Punctajul: 5Privind tratmentul glomerulopatiilor sunt adevarate urmatoarele principii (Pagina 1365):
a) Restrictie de Na si ad ministrare de diuretice in cazul sindromului edematos
b) Tratamentul antiproteinuric cu IEC
c) Tratament antiproteinuric cu ARA II
d) Controlul HTA, valori tinta 120/80
e) Tratament anticoagulant in cazul in care albuminemia este<30g/l
307. [M] Capitol: Nefro patii vasculare si glomelurale Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Nefropatia cu IgA (Pagina 1365):
a) Cel mai frecvent sunt primitive
b) Este o glomerulopatie neproliferativa
c) Afecteaza persoane tinere, de sex masculin
d) Punctia biopsie renala releva proliferare mezangiala si depozite mezangiale la M.O.
e) Tratamentul este simptomatic atat in fo rmele moderate cat si in formele severe
Punctajul: 5Tabloul clinico-biologic al nefropatiei cu IgA releva (Pagina 1365):
a) Proteinurie
b) IRA
c) Hematurie microscopica persistenta
d) Episoade de hematurie macroscopica la cateva zile dupa un episod infectios
e) Febra inalta
Punctajul: 4Conform clasificarii nefropatiilor lupice in clasa a IV se incadreaza (Pagina 1366):
a) Glomerulopatii proliferative difuze (>50% din glomeruli afectati)
b) Glomeru lonefrita extramembrano asa
c) Glomeruloscleroza avansata (>90% din glomeruli sclerozati)
d) Glomeru lopatii proliferative focale(< 50% din glomeruli afectati)
e) Glomerulopatii mezangiale cu leziuni vizibile la MO
Punctajul: 5Glomerulonefritele membranoproliferative se caracterizeaza prin (Pagina 1366):
a) Sindrom nefrotic pur
b) Sindrom nefrotic impur sau sindrom nefritic
c) Proliferare celulara endocapilara si prezenta de depozite
d) Proliferare celulara extracapilara
e) Printre formele secundare se numara si glomerulopatia determinata de VHC
Punctajul: 5Sindromul Alport (Pagina 1366):
a) Este o boala ereditara legata de o ano malie de structura a colagenului III
b) Transmitere dominanta legata de X in 85% din cazuri
c) Transmitere autozomal dominanta sau recesiva
d) Evolutie spre insuficienta renala cronica
e) Este o glomerulopatie autoimuna
Punctajul: 5Din categoria nefropatiilor vasculare cornice fac parte (Pagina 1367-136 8):
a) Stenoza arterei renale
b)
c)
d)
e)
Boala emboliilor cu cristale de colesterol

Sindromul hemolitico-uremic
Nefroangioscleroza "benigna"
Nefroangioscleroza maligna
Punctajul: 5. Urmatoarele leziuni stau la baza stenozei arteriale renale (Pagina 1367):
a) Stenoza ateromatoasa
b) Displazie fibromusculara
c) Proliferare miofibroblastica a arterelor arcuate si interlobulare
d) Microangiopatie trombotica
e) Ocluzia lumenelor arteriolare prin trombi fibrinosi
Punctajul: 4. In ceea ce priveste simptomatologia stenozei arterei renale nu se caracterizeaza prin (Pagina 1367):
a) HTA severa rezistenta la terapie
b) Agravarea unei insuficiente renale cronice dupa introducerea tratamentului cu IEC/ARA2
c) Suflu abdo minal
d) Edeme pulmonare acute severe
e) Insuficienta renala, proteinurie>3g/24 h
Punctajul: 4. Metoda de diagnostic contraindicata la pacientii cu implant metalic, utila in diagnosticarea stenozei
arteriale renale (Pagina 1367):
a) Arteriografie
b) Angio-CT spiral
c) Eco grafie Doppler
d) Angio -RMN cu injectare de gadoliniu
e) Radiografie abdominal simpla
Punctajul: 5Care din urmatoarele afectiuni fac parte din nefropatiile vasculare acute: (Pagina 136 8)
a) Sindromul hemolitico-uremic
b) Ocluzia acuta a arterei renale
c) Nefroangioscleroza maligna
d) Boala embo liilor cu cristale de cholesterol
e) Nefroangioscleroza benigna
Punctajul: 5Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind nefroangioscleroza maligna (Pagina 1368):
a) Face parte din grupul nefropatiilor vasculare cro nice
b) Reprezinta o urgenta med icala care necesita spitalizare la terapia intensiva
c) In 50% din cazuri este esentiala
d) Leziunile histologice co nsta in proliferare miofibroblastica a arterelor arcuate si interlobulare si
microangiopatie trombotica
e) Se instituie tratament anticoagulant
Punctajul: 4Care elemente nu fac parte din tabloul clinic al nefroangiosclerozei maligne (Pagina 1368):
a) Encefalopatie
b) Proteinurie
c) Hiperkaliemie
d) Retinopatie hipertensiva stadiul III sau IV
Punctajul: 5Boala embo liilor cu cristale de cholesterol are etiologie (Pagina 1368):
a) Esentiala in 50% din cazuri
b) Consecinta a unei manopere endovasculare
c) Tratament anticoagulant
d) Hipertensiune arterial maligna
e) Diabet zaharat
Punctajul: 5. Care din urmatoarele variante fac parte din cortegiul simptomatologic al bolii emboliilor cu cristale de
colesterol (Pagina 1368):
a) Mialgii
b) Dureri abdominale
c) Livedo, purpura la degetele de la picior
d) Insuficienta renal cu agravare lenta
e) Insuficienta ventriculara stanga
Punctajul: 5Tratamentul in boala emboliilor cu cristale de colesterol co nsta in (Pagina 1369):
a) Tratament anticoagulant
b) Statine
c) Inhibitori ai enzimei de conversie
d) Cortico terap ie
e) Antagonisti de receptori ai angiotensinei
Punctajul: 5Ce etiologie poate avea o cluzia acuta a arterei renale (Pagina 1369)?
a) HTA maligna
b) Cardiopatia emboligena
c) Disectie arteriala
d) Tromb aortic
e) Idiopatica
Punctajul: 5Ocluzia acuta a arterei renale se manifesta clinic prin (Pagina 1369):
a) Durere lombara
b) HTA acuta
c) HTA cronica severa, presiunea arterial distolica>130 mm Hg
d) Insuficienta renala acuta cu hematurie macroscopic
e) Retinopatie hipertensiva stadiul III sau IV
Punctajul: 5Tratamentul ocluziei acute a arterei renale consta in (Pagina 1369):
a) Tratament anticoagulant de prima intentie
b) Statine de prima intentie
c) Revascularizare chirurghicala
d) Angiop lastie percutanata
e) Corticoterapie
Punctajul: 5Care din urmatorii factori sunt implicati in etiologia sindromului hemolitico-uremic (Pagina 1369):
a) Tacrolimus
b) HIV
c) Preeclampsia
d) Mutatia proteinelor reglatoare ale caii alternative a comp lementului
e) Aspirina
Punctajul: 5. Sindromul hemolitico-uremic tipic post-infectios se caracterizeaza prin (Pagina 1369):
a) Insuficienta renala acuta
b) Hematurie
c) Proteinurie
d) Diaree mucosanguinolenta si icter
e) Mialgii
Punctajul: 5In sindromul hemolitico-uremic apar urmatorele elemente (Pagina 1369):
a) Cresterea bilirubinei libere
b) Cresterea concentratiei de haptoglobina
c) Testul Coombs pozitiv
d) Cresterea LDH
e) Insufcienta renala acuta cu hematurie si poteinurie
328. [S] Capitol: Imbatranirea normala Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Precizati care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta o imbatranire reusita (Pag. 776):
a) Imb atranire cu patolo gii cronice evolutive ce duc handicap si dependenta
b) Imbatranire cu patologii cronice evolutive dar care nu duc la dependenta
c) Trecerea timpului fara a avea loc patologii evolutive si cu conservarea capacitatilor functionale
d) Imbatranire fara patologii evolutive dar cu limitarea capacitatilor functionale
e) Conservarea capacitatii functionale a creierului indiferent de starea celorlalte organe
4Geriatria se ocupa de pacientii cu varsta de peste (Pag. 776):
a) 65 de ani
b) 70 de ani
c) 75 de ani
d) 80 de ani
e) 85 de ani
330. [M] Capito l: Imbatranirea normala Mod de punctare: CM Grad de dificulta te: scazut Punctajul:
5Precizati care dintre urmatorii factori metabolici reprezinta cauze ale imbatranirii (Pag. 776):
a) Dieta vegetariana
b) Sinteza de microtubuli in celulele tesutului conjunctiv
c) Hiperuricemia
d) Glicozilarea proteinelor si pierderea elasticitatii tesutului conjunctiv
e) Stresul oxidativ si acumularea radicalilor liberi
4Precizati ce tip de alterare a ADN are un rol special in imbatranire (Pag. 776):
a) Translocatiile
b) Mutatiile punctifo rme
c) Deletia a 100 kb de pe cromozomul 19
d) Insertiile
e) Scurtarea telomerelor
5Precizati care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste imbatranirea organelor (Pag. 7 76):
a) Capacitatile functio nale in stare bazala sunt conservate
b) Capacitatile functio nale in stare bazala sunt reduse
c) Capacitatile fu nctionale in stare bazala sunt crescute
d) Capacitatile functio nale in stare de efort sunt pastrate
e) Capacitatile functionale in stare de efort sunt reduse
5Urmato arele afirmatii privind imbatranirea cardiaca sunt false (Pag. 776):
a) Adaptare la imbatranirea vasculara cu hipertrofie ventriculara stanga
b) Adaptare la imbatranirea vasculara cu hipertrofie ventriculara dreapta

c) Cresterea progresiva a numarului de miocite
d) Diminuarea progresiva a numarului de miocite si hipertrofia mio citelor restante
e) Fibroza miocardica
5Urmato arele afirmatii privind imbatranirea vasculara sunt adevarate (Pag. 777):
a) Scaderea cantitatii si calitatii fibrelor elastice si a celor de colagen duce la dimin uarea compliantei vasculare
b) Scaderea cantitatii si calitatii fibrelor elastice si cresterea colagenului duc la diminuarea compliantei vasculare
c) Cresterea cantitatii de fibre elastice dar de calitate scazuta, si cresterea colagenului duc la diminuata
compliantei vasculare
d) Scade sensibilitatea receptorilor beta-adrenergici vasculari
e) Creste sensibilitatea receptorilor beta-adrenergici vasculari
5Consecintele clinice ale imbatranirii cardiace sunt (Pag. 776):
a) Debitul cardiac in repaus este normal
b) Debitul cardiac in repaus este red us
c) Exista risc de in suficienta cardiaca in cazul pierderii sistolei atriale
d) La efort are loc cresterea mai putin accen tuata a frecventei cardiace
e) Creste volumul-bataie
5Urmato arele afirmatii sunt adevarate privind imbatranirea aparatului respirator (Pag. 777):
a) Diminuarea eficacitatii tusei datorita diminuarii functiilor ciliare
b) Diminuarea suprafetei schimburilor gazoase
c) Toleranta scazuta la feb ra si infectii
d) Scaderea VEMS
e) Cresterea amplitudinii miscarilor cutiei toracice
4Urmato arele afirmatii privind imbatranirea neuro -cognitiva sunt false (Pag. 77 7):
a) In conditii de stres ap ar frecvent sindroame confuzionale
b) Creste timpul de reactie
c) Cresterea substantei albe
d) Diminuarea capacitatii de invatare
e) Diminuarea neuronilor corticali
5Urmato arele afirmatii privind imbatranirea sistemului muscular sunt adevarate (Pag. 777, 778):
a) Cresterea masei grase cu repartitie ginecoida
b) Scade masa musculara
c) Scade forta musculara
d) Dupa un repaus prelungit la pat sau dupa o cadere apar frecvent dificultati de deplasare
339. [S] Capitol: Imbatranirea normala Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4 Care
din urmato arele afirmatii nu este un principiul al prevenirii imbatranirii pato logice (Pag. 778):
a) Intretinerea capitalului de baza fizic cum ar fi practicarea regulata de exercitii fizice
b) Intretinerea cap italului de baza intelectual
c) Renuntarea la tutun
d) Renuntarea totala la consumul de alcool
e) Prevenirea bolilor infectioase
340. [S] Capitol: Pacientul vartsnic Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Pacientul
varstnic sufera in medie de (Pag. 779 ):
a) 1-2 boli cronice
b) 3-4 boli cronice
c) 5-7 boli cronice
d) 8-10 boli cronice
e) Peste 10 boli cronice
341. [M] Capito l: Pacientul vartsnic Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Dintre
cele mai frecvente patologii ale varstnicului fac parte (Pag. 779):
a) Artroza
b) HTA
c) Fibrilatia atriala
d) Diabetul
e) Rubeola
342. [S] Capitol: Pacientul vartsnic Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Vulnerabilitatea se defineste ca (Pag. 779):
a) O diminuare a rezervelor functionale dar o crestere a a capacitatilor de adaptare
b) O crestere a rezervelor functionale si a capacitatilor de adaptare
c) O crestere a rezervelor functionale si o dimin uare a capacitatilor de adaptare
d) O diminuare a rezervelor functionale si a cap acitatilor de adaptare
343. [S] Capitol: Pacientul vartsnic Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Pacientul
varstnic de regula ajunge sa fie examinat in stadiul (Pag. 780):
a) De incubatie
b) Boala inaparenta
c) La primele modificari biochimice datorita screeningului frecvent
d) De decompensare
e) In convalescenta
344. [M] Capito l: Pacientul vartsnic Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Urmato arele reguli de management sunt adevarate pentru un pacient varstnic bolnav (Pag. 780, 781):
a) Management global, efectuat de o echipa multidisciplinara
b) Se tine cont de speranta de viata si de calitatea vietii
c) Identificarea tarzie a patologiilor acute si tratarea lor
d) Evaluarea si adaptarea tratamentului pe termen lung al patologiilor cronice
e) Evitarea complicatiilor nosocomiale.
345. [M] Capito l: Pacientul vartsnic Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Managementul pacientului varstnic trebuie sa cuprinda (Pag. 781):
a) Analiza situatiei cu studierea factorului declansator
b) Urmarirea ecogrfica anuala a timusului
c) Reconstituirea tuturor antecedentelor
d) Examen clinic complet
e) Cunoasterea tratamentului pacientului inclusiv automedicatia
346. [M] Capito l: Pacientul vartsnic Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Riscul
iatrogen este mai crescut la persoanele in varsta din urmatoarele motive (Pag. 781):
a) Modificari ale capacitatii de eliminare a medicamentelor
b) Prob leme de respectare a tratamentului
c) Creste riscul interactiunii dintre medicamente datorita polimedicatiei
d) Mod ificari ale volumelor de distributie
e) Automedicatia incorecta
347. [M] Capitol: Pacientul vartsnic Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Medicamentul administrat unui pacient varstnic trebuie sa (Pag. 781):
a) Sa aiba cat mai putine efecte secundare
b) Eficacitatea sa sa fi fost demonstrata st iintific
c) Sa nu fie generice
d) Sa nu interactioneze cu alte medicamente administrate deja
e) Sa fie intr-o forma farmaceutica adaptata la particularitile pacientului
348. [M] Capito l: Pacientul vartsnic Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Dupa
prescrierea unui medicament unui pacient varstnic (Pag. 782):
a) Se va continua supravegherea bolnavului
b) Se va trimite o co pie a retetei casei de pensii.
c) Se va opri tratamentul cand acesta nu mai este ind icat
d) Se va opri tratamentul d aca apar reactii adverse
e) Se va verifica in co ntinuare daca raportul beneficiu/risc este favorabil
349. [M] Capito l: Pacientul vartsnic Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5 Inainte
de a prescrie un medicament unui pacient varstnic medicul trebuie sa (p. 781,):
a) cunoasca indicatiile fiecarui medicament

b) sa inlocuiasca medicamentele care s-au dovedit ineficiente
c) sa ierarhizeze patologiile
d) .sa-I explice pacientului efectele si riscurile medicamentelor prescrise
e) nici un raspuns corect
350. [S] Capitol: Ano maliile ciclului menstrual Mod de punctare: CS Grad de dificulta te: scazut Punctajul:
4Se poate vorbi de menoragie daca scorul Higham este (pag.560):
a) >100
b) =100
c) =50
d) =50
e) Scorul Higham nu se folose te pentru evaluarea menoragiilor
351. [S] Capitol: Ano maliile ciclului menstrual Mod de punctare: CS Grad de dificulta te: scazut Punctajul: 4
Aparitia menoragiei la o femeie aflata la menopauza evoca, in prima instanta ?(pag.561):
a) Cancer de col uterin
b) Cancer endometrial
c) Polip endometrial
d) Cancer ovarian
e) Chist o varian
352. [S] Capitol: Ano maliile ciclului menstrual Mod de punctare: CS Grad de dificulta te: scazut Punctajul: 4
La o femeie aflata la menopauza vorbim de o hipertrofie a endometrului , daca endometrul este (pag.561):
a) 3-4 mm
b) 2-3 cm
c) =5cm
d) >5mm
e) =7mm
353. [M] Capito l: Anomaliile ciclului menstrual Mod de punctare: CM Gra d de dificultate: scazut Punctajul:
5 In caz de metroragie, urmatoarele investigatii sunt inutile (pag.561):

a) Hemograma si trombocite
b) Histeroscopie
c) Histerosalpingografia
d) Frotiu Pap anicolau
e) Test de sarcina
5In cazul unei metroragii aparuta la o femeie aflata la vrsta fertila (=50 ani) , vom face urmatoarele investigatii
(pag. 559):
a) Examinarea cu specul al colului uterin
b) Tuseu vaginal
c) Ecografie pelvina abdominal si vaginala
d) Histerosalpingografia
e) Feritinemie
5 Care dintre urmatoarele afectiuni pot d etermina metroragii (pag.560):
a) Sarcina molara
b) Infectie gonococica
c) Fibrom uterin
d) Sarcina extrauterina
e) Cancer ovarian
4Care dintre urmatoarele afectiuni pot determina metroragii, cu exceptia (pag.560):
a) Placenta praevia
b) Polip endometrial
c) Chist o varian
d) Infectie trichomo niazica
e) Sarcina molara
4Spaniomenoreea reprezinta (pag.559):
a) Menstruatie in cantitate mica
b) Menstruatie abundenta in cantitate sau durata
c) Absenta menarhai
d) Cicluri prea neregulate si prea rare ( >45 zile)
e) Sngerare in afara menstrua iei
5Sindromul ovarului polichistic poate asocia (pag.559 ):
a) Hipertiroidism
b) Scadere in greutate
c) Hiperandrogenism clinic sau biologic
d) Infertilitate
e) Avorturi spontane recurente
4Sindromul ovarului polichistic poate fi asociat cu urmatoarele , cu exceptia (pag.559):
a) Hiperandrogenism (hiperpilozitate)
b) Infertilitate
c) Hipertiroidism
d) Avorturi spontane recurente
e) Spaniomenoree sau amenoree
5Cauzele metroragiei in timpul sarcinii sunt (pag. 560):
a) Sarcina extrauterina
b) Fumatul
c) Sarcina molara
d) Placenta praevia
e) Consumul de alcool
5 In sindromul premenstrual pot aparea urmatoarele (pag. 561):
a) Dureri pelviene
b) Tulburari de somn
c) Diaree
d) Iritabilitate
362. [M] Capito l: Formatiuni tumorale pelvine la femeie Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5. Simptomele ce pot insoti o formatiune tumorala pelvina la femeie, pot fi (Pagina 587):
a) Durere cu caracter colicativ;
b) Dureri lombare prin compresie ureterala;
c) Subfebrilitati;
d) Dureri pelvine;
e) Toate raspunsurile sunt adevarate.
Punctajul: 5Ipotezele diagnostice inainte de descoperirea unei formatiuni tumorale pelvine la femeie pot fi (P agina
587):
a) Tumori benigne sau maligne ale colecistului;

b) Tumori benigne uterine (cancer endometrial, sarco m);
c) Tumori benigne ovariene (chist ovarian, hematosalpinge, piosalpinge, hidrosalpinge, endometrioza);
d) Carcinoza peritoneala;
e) Tumori retroperitoneale (cancer urologic, anevrism arterial).
364. [S] Capitol: Formatiuni tumorale pelvine la femeie Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4In patolologia formatiunilor pelvine la femeie, bilantul clin ic poate include, cu exceptia (Pagina 587):
a) Identificarea semnelor de inflamatie sau infectie;
b) Examinarea cu specul pentru identificarea unei mase cervicale si a metroragiei;
c) ECG;
d) Tuseu pelvin - identificarii formatiunii tumorale;
e) Prezenta sau absenta adenopatiilor periferice - cautarea lor.
Punctajul: 5Investigatiile complementare din patologia formatiunilor tumorale pelvine la femeie sunt (Pagina 587588):
a) Beta-hCG (urinara sau plasmatica) pacienta fertila;
b) RMN pelvin (no n-sistematic);
c) Ecografia pelvina;
d) Ecodopler abdominal;
e) CT abdominopelvin (non-sistematic).
Punctajul: 5Chistul organic descoperit ecografic, in pato logia tumorilor maligne pelvine la femeie, poate fi insotit
de mai multe semne. Acestea sunt:(Pagina 588);
a) Structura solid a a acestuia
b) Durerea pelvina;
c) Ascita;
d) Vegetatii prezente;
Punctajul: 5. In patologia formatiunilor tumorale pelvine la femeie, chistectomia prin laparoscopie este indicatie
operatorie, in caz de (Pagina 588):
a) Scadere in volum a chistului;
b) Crestere in volum al chistului;
c) Chist cu aspect organic, evidentiat ecografic;
d) Mod ificari morfologice ale chistului;
Punctajul: 5. Post-ecografic, in caz de suspectarea unui cancer ovarian, managementul acestuia poate fi (Pagina
589):
a) RMN pelvin;
b) CT toracoabdominal;
c) CA 19-8;
d) CA 125
369. [S] Capitol: Formatiuni tumorale pelvine la femeie Mod de puncta re: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4. In cazul suspectarii unor tumori maligne pelvine sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia (Pagina
589):
a) Efectuarea unei explorari chirurgicale laparoscopice;
b) Efectuarea explorarii chirurg icale laparoscopice la 10-15 zile dupa descoperirea tumorii;
c) Scopul explorarii chirurgicale laparoscopice este de a realiza si o anexectomie;
d) Prezenta ascitei identifica diagnosticul de tumora maligna pelvina;
e) Din lichidul ascitic punctionat se pot evidentia celule carcinomatoase.
Punctajul: 5Adenomioza prezenta, in patologia formatiunilor tumorale pelvine la femeie, poate fi (Pagina 589):
a) Tesut endometrial infiltrat la nivelul jonctiunii miometriale;
b) Una dintre cauzele hipertrofiei uterine;
c) Poate insoti fibromul uterin;
d) Poate insoti fib roza peritoneala;
e) Patologie rara.
Punctajul: 5Piosalpinxul in patologia tumorilor pelvine la femeie, este caracterizat prin (Pagina 589):
a) Abces rectal;
b) Abces tubo-ovarian;
c) Dureri pelvine, febra, colectie latero-uterina dureroasa vizibila ecografic;
d) Sindrom biologic inflamator;
e) Poate aparea la femeile cu sterilet.
372. [M] Capito l: Hemoragia genitala la femeie Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Cuantificarea sangerarii in hemoragia genitala la femeie, consta in (Pagina 583):
a) Scorul Higham pentru menoragie;
b) Examinarea cu specul;
c) Hemograma;
d) Anamneza: numarul de tampoane, haine patate d e sangerare, prezenta cheagurilor;
e) Nici un raspuns nu este adevarat.
5. Semnele de anemie greu tolerabila din hemoragia genitala la femeie, sun (Pagina 583)t:
a) Paloare mucotegumentara inclusiv a conjuctivelor;
b) Bradicardie;
c) Dispnee;
d) Cefalee usoara;
e) Tahicardie.
374. [S] Capitol: Hemoragia genitala la femeie Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4. Semnele de soc din hemoragia genitala la femeie, sunt (Pagina 583):
a) Hipotensiunea arteriala;
b) Extremitati reci;
c) Lipotimie;
d) Marmorare, transpiratii;
e) Toate raspunsurile sunt adevarate.
5In hemoragia le femeie, conduita terapeutica in prezenta semnelor de soc si a anemiei greu tolerabile, este (Pagina
583)
a) Spitalizare, incalzire;
b) Repaus la domiciliu;
c) Oxigenoterapie prin sonda nazala;
d) Doua cai venoase d e calibru bun;
5. Hemato mul retroplacentar poate avea ca etiologie (Pagina 584)
a) Pielonefrita;
b) Apendicita;
c) Preeclamsia;
d) Consumul de cocaina;
e) Accident rutier.
5Placentei praevia este caracterizata prin (Pagina 584)
a) Cefalee;
b) Uter de lemn;
c) Hemoragii genitale deseori abundente insotite de contractii uterine;
d) Hematocolpos prin himenul neperfo rat;
e) Placenta inserata la mai p utin de 4 cm de orificiul intern al colului uterin evidentiata ecografic.
4Cauzele hemoragiei genitale in afara sarcinii pot fi: cervicale, uterine tubare, sau oavariene. Dintre acestea cauzele
uterine sunt, cu exceptia (Pagina 584)
a) Endometrita;
b) Adenomioza;
c) Polipul endometrial;
d) Ectropion;
e) Fibromul uterin.
5Bilantul in caz de sangerare genitala in afara sarcinii, cuprinde (Pagina 585)
a) Feritinemia;
b) Ecografia pe cale abdominala si transvaginala;
c) Examinarea clinica a colului cu specul si tuseu vaginal;
d) Histerescopia diagnostica asociata cu biopsia endometriala;
4Tratamentul fibroamelor interstitiale si ale fibroamelor subseroase, cuprinde (Pagina 585)
a) Mioliza cu ultrasunete focalizate sau cu radiofrecventa;
b) Embolizarea arterelor uterine;
c) Miomectomia prin laparatomie sau laparoscopie;
d) Agonisti GnRH;
5Tratamentul meno metroragiei asociate cu adeno mioza consta in (Pagina 585 -586
a) Antifibrinolotice;
b) Sterilet Mirena cu eliberare de progesteron;
c) Fier per os asociat cu viramina C;
d) Heparinice;
5. Tratamentul hemoragiilor genitale cataclismice, cuprinde (Pagina 58 6)
a) Estrogeni in doze mari prin plasture transdermic aplicat pentru 72 de ore;
b) Antifibrinolitic;
c) Embolizarea arteriala sub angiografie;
d) Histerectomia de hemostaza ca ultima solutie;

383. [M] Capito l: Infectii genitale la femei Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Vulvovaginitele (Pag. 576):
a) sunt infectii genitale joase
b) sunt infectii genitale inalte
c) sunt insotite de febra inalta
d) nu sunt insotite de febra
e) aparitia lor poate fi favorizata de un tratament antibiotic
5Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la Trichomonas vaginalis sunt false (Pag. 576):
a) leucoree gri, urat mirositoare
b) este o infectie cu transmitere sexuala
c) tratament :Metronidazol 2g per os in doza unica
d) tratament :Metronidazol 2g per os 2X1 /zi timp de 7 zile
e) apar arsuri vaginale, dispareunie
5Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la Trichomonas vaginalis sunt adevarate (pag. 576):
a) nu este acomp aniata de prurit
b) leucoree verde, urat mirositoare
c) este acompaniata de prurit
d) dispareunie
e) apar arsuri vaginale
5Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la infectia cu Candida albicans sunt false (Pag. 576):
a) nu poate fi favorizata de tratamentul antibiotic
b) este prezenta leucoreea alba, zgrunturoasa
c) apar depozite albicioase cu aspect de lapte batut
d) se insoteste de eritem vaginal
e) po ate sa apara febra si duriri pelvine
5Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la endo metrita sunt adevarate (Pag.577):
a) nu este insotita de febra
b) apar durerile abdominale pelvine
c) leucoree purulenta sau murdara
d) poate fi favorizata de avort sau nastere
e) dureri la mobilizarea uterina
5Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la endometrita sunt false (Pag.577):
a) poate fi favorizata de tratamentul cu antibiotic
b) nu este insotita de febra
c) leucoree gri, urat mirositoare
d) apare mai fracvent postp artum
e) fara durere abdominopelvina
5Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la salpingita sunt adevarate (Pag.577):
a) evolutie fara febra
b) leucoree purulenta, murdara
c) dureri abdominale
d) aparitia este favorizata de spalaturi vaginale inadecvate, diabet
e) tratamentul consta in administrarea de antibiotice pentru anaerobe
390. [S] Capitol: Infectii genitale la femei Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care
dintre urmatoarele afirmatii cu privire la salpin gita sunt false (Pag.577):
a) leucoree purulenta, murdara
b) evo lueaza cu dureri pelvine
c) durerea poate fi intensificate de efort fizic
d) lipsa febrei si dispareuniei sugereaza o infectie genitala inalta
e) poate sa apara un sindrom Fitz-Hugh-Curtes asociat
391. [M] Capitol: Infectii genitale la femei Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Diagnosticul diferential al salpinfitei se faca cu (Pag.577):
a) peritonita de origine digestiva
b) chisturi ovariene
c) pancreatita
d) sarcina ectopica
e) apendicita
5Piosalpingele (Pag.577):
a) este un abces al trompei uterine
b) evo lueaza fara febra
c) dureri pelvine, uneori pulsative
d) leucoree murdara sau purulenta
e) masa latero-uterina dureroasa palpabila la tuseu vaginal.
393. [M] Capito l: Principalele complicatii ale sarcinii Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Hipertensiunea arteriala gestationala (Pagina 525):
a) Este hipertensiunea izolata TAs >= 140 mmHg si/sau Tad >=90 mmHg
b) Proteinurie >300 mg/zi sau > 2 cruci pe bandeleta
c) Fara proteinurie
d) ncepnd cu saptamna 20 de amenoree
e) Edeme aparute brutal
Punctajul: 5Factorii de risc ai preeclampsiei sunt (Pagina 525):
a) Antecedente de preeclampsia la mama sau la o sora
b) Obezitatea
c) Vrsta naintata a mamei
d) Insulinodependenta
e) Trombofilia,afectiuni autoimune
Punctajul: 5Managementul cazurilor de preeclampsie cuprinde (Pagina 526):
a) Administrarea de diuretice
b) Nasterea,singurul factor ce va determina vindecarea in cteva zile
c) Internarea in urgent
d) Supravegherea materno-fetala nu este esentiala
e) Indicarea tratamentului antihipertensiv daca Tad >90 sau TAs >1 40 mm Hg
Punctajul: 5 Indicatii pentru ntreruperea sarcinii (ind ucerea travaliului sau operatia cezariana) sunt
(Pagina 527):
a) HTA cu Tad>110 sau TAs>160 mmHg
b) Trombocitopenie < 50.000
c) EPA
d) Eclampsie
e) Sindrom Hellp
Punctajul: 5Monitorizarea materna la femeia cu preeclampsia consta in (Pagina 527) :
a) Masurarea semi -continua a tensiunii arteriale
b) Doppler matern si fetal
c) Supravegherea electrocardiogramei si a oximetriei pulsului
d) Ecografie obstetrica si fetala
e) Bilant biologic al HTA repetat
398. [S] Capitol: Principalele complicatii ale sarcinii Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4 Preventia medicamentoasa a recidivei preeclampsiei se face cu ajutorul (Pagina 527):
a) Antihipertensivelor
b) Corticoizilor
c) Labetalolului
d) Aspirinei
e) Sulfatului de magneziu
399. [S] Capitol: Principalele complicatii ale sarcinii Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4Sindromul Hellp reprezinta (Pagina 528):
a) Hemoliza + citoliza prehepatica +trombocitopenie
b) Hemoliza + citoliza prehepatica +trombocitoza
c) Hemoliza +citoliza posthepatica +trombocitoza
d) Hemoliza + citoliza hepatica +trombocitoza
e) Hemoliza + citoliza hepatica + trombocitopenie
Punctajul: 5In Hemato mul retroplacentar avem urmatoarele semne (Pagina 528):
a) Menoragie
b) Metroragie
c) Contractii
d) Suferinta fetala
e) Anomalii ale ritmului cardiac fetal
Punctajul: 5Metroragiile primului trimestru si ntreruperea spontana de sarcina pot sa apara in (Pagina
529):
a) Cancerul uterin
b) Sarcina extrauterina
c) Fibromul uterin
d) Avortul spontan
e) Sarcina oprita in evolutie
Punctajul: 5Diagnostice posibile pentru hemoragie genitala in al doilea si al treilea trimestru al sarcinii
sunt (Pagina 529):
a) Sarcina extrauterina
b) Moarte fetala intrauterina
c) Placenta Praevia
d) Hematom retroplacentar sau ruptura uterine
e) Avort spontan
Punctajul: 5Ruptura uterina (Pagina 530 ):
a) Survine cel mai frecvent in timp ul travaliului, la nivelul unei zone slabite a peretelui
b) Survine cel mai frecvent pe uter indemn
c) Uterul se deformeaza in urma rupturii si ia forma unei piramide
d) Uterul se deformeaza in urma rupturii si ia forma unei clepsidre
e) Ruptura declanseaza a hemoragie intraperitoneala lenta
Punctajul: 5Sarcina este contraindicata femeii diabetice in cazul aparitiei complicatiilor degenerative
grave ca (Pagina 531):
a) HTA gravid ica
b) Retinopatia florida
c) Nefropatie avansata cu insuficienta renala si HTA severa
d) Sensibilitate la infectii
e) Coro naropatie
Punctajul: 5Consecintela fetale si neonatael intr-o sarcina cu diabet gestational ():
a) Malformatii fetale
b) HTA gravidica
c) Exces de lichid amniotic
d) Oligoamniosul
e) Distocia umerilor
406. [M] Capito l: Sarcina extrauterina Mod de punctare: CM Grad de dificulta te: scazut Punctajul: 5Care
din metodele enumerate nu este utila pentru diagnosticul sarcinii tubare n evolutie (Pagina 533-536)?
a) punctia fornixului posterior
b) testul de sarcina;
c) ultrasonografia ;
d) chiuretajul uterin;
e) laparoscopia ;
407. [S] Capitol: Sarcina extrauterina Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Tratamentul sarcinii tubare consta n (Pagina 533-5 36):
a) nlaturarea sarcinii extrauterine tubara prin salpingotomie sau salpingectomie.
b) chiuretaj uterin;
c) administrarea antibioticelor;
d) administrarea preparatelor estrogen-gestagene;
e) fizioterapie
408. [S] Capitol: Sarcina extrauterina Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care
din pato logiile enumerate nu favorizeaza dezvoltarea sarcinii ectopice (Pagina 533-536)?
a) endometrioza pelvina
b) antecedente de salpingita ;
c) adenomioza
d) tratament cu clomifen citrat
e) antecedente de interventii chirurgicale tubare
409. [S] Capitol: Sarcina extrauterina Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Diagnosticul de sarcina tubara rupta se stabileste pe baza simptomelor enumerate, cu exceptia (Pagina 533536):
a) socului ;
b) aparare abdominala
c) durerilor violente sincopale;
d) febra ;
e) semne de anemie (tahicardie)
410. [M] Capito l: Sarcina extrauterina Mod de punctare: CM Grad de dificulta te: scazut Punctajul:
5Tratamentul medicamentos al sarcinii extrauterine consta n administrarea (Pagina 533-536):
a) metotrexatului;
b) mifepristonului
c) preparatelor estrogen-gestagene;
d) androgenilor ;
e) prostagland inelor
dintre urmatoarele sunt factori de risc ai sarcinii extrauterine fara contraceptie (Pagina 533-536):
a) Antecedente de sarcini extrauterine
b) Endometrioza pelvina
c) Antecedente de salpingita
d) Obezitatea
e) Tabagismul
dintre urmatoarele sunt efecte secundare ale metotrexatului (Pagina 533-536):
a) Stomatite
b) Citopenii
c) Citoliza hepatica
d) Greturi si varsaturi
e) nici o varianta corecta
413. [M] Capito l: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravide Mod de punctare: CM
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Semne clinice sugestive pentru diagnosticul de sarcina sunt
(Pagina 521):
a) Luare mare in greutate
b) Semne simpatice d e sarcina,inconstante:cresterea tensiunii snilor, greturi matinale, varsaturi ocazionale ,
polakiurie, cresterea volumului snilor cu bombarea areolei si cresterea glandelor sebacee
c) Bataile inimii fatului auzibile cu stetoscopul Pi nard
d) La examenul cu speculul : col violaceu,glera cervicala absenta
e) La tuseu vaginal: cresterea volumului uterului cu umplerea fundurilor de sac vaginale, uter moale, mai
accentuat la nivelul istmului
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5 Examenele complementare pentru confirmarea sarcinii in
primul trimestru de sarcina (Pagina 521):
a) Nu sunt intotdeauna necesare
b) Sunt intotdeauna necesare
c) Sunt: beta-HCG urinar sau plasmatic,ecografia pelvina
d) Sunt relevante ncepnd din luna a 3 -a
e) Sunt grupa si factorul Rh +- grupa si factorul Rh al sotului
415. [S] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritio nale ale femei gravide Mod de punctare: CS
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Termenul teoretic al nasterii se calculeaza dupa formu la
(Pagina 521)
a) Data confirmarii sarcinii + 9 luni
b) Data ultimului ciclu + 9 luni
c) Data confirmarii sarcin ii + 9 luni
d) Data ultimului ciclu + 14 zile +9 luni
e) Data ultimului ciclu + 28 zile + 9 luni
416. [M] Capito l: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravide Mod de punctare: CM Grad de
dificulta te: scazut Punctajul: 5Consultatiile obligatorii in sarcina sunt (Pagina 522):
a) In numar de 9
b) In numar de 7
c) In lunile 2,3 ,4,5,7,8,9
d) In lunile 1,2,3,4,5,6,7,8,9
e) In lunile 3,4,5,6,7,8,9
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Examenele paraclinice obligatorii in timpul p rimei
consultatii in sarcina sunt (Pagina 522):
a) Grupa si factorul Rh +- grupa si factorul Rh al sotului daca femeia este Rh negativ
b) Serologia rubeolei si a toxoplasmozei, cu exceptia cazurilor deja imunizate
c) Radiografia abdominala simpla
d) VDRL si TPHA
e) Proteinuria si glicozuria
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Examenele paraclinice obligatorii in timpul p rimei
consultatii in sarcina sunt (Pagina 522):
a) Grupa si factorul Rh +- , grupa si factorul Rh al sotului daca femeia este Rh negativ
b) Sero logie HIV,CMV
c) Depistarea bio clinica a sarcinilor cu risc de Trisomie 21
d) Hemograma pentru depistarea anemiei
e) VDRL si TPHA
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Daca femeia este Rh negativ si barbatul Rh pozitiv (Pagina
522-523)
a) Se previne imunizarea cu factor Rh
b) Se determina factorul Rh fetal la nceputul sarcinii
c) Nu este determinarea factorului Rh fetal la nceputul sarcinii
d) Daca fatul este Rh pozitiv se previne imunizarea Rh a mamei printr-o doza unica injectabila de 300
micrograme antiD la 28 de sap tamni de sarcina
e) Preventiv pentru toate femeile cu Rh negativ al caro r sot este Rh pozitiv se injecteaza o doza unica de 300
micrograme antiD la 28 de saptamni
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Riscul pierderii fatului dupa biopsia trofoblastului sau
amniocenteza pentru diagnosticarea Trisomiei 21 este (Pagina 523):
a) 10%
b) 3-4%
c) 1-2%
d) 0-1%
e) 5%
421. [M] Capito l: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravide Mod de punctare: CM Grad de
dificulta te: scazut Punctajul: 5Bilantul paraclinic in luna a 6-a de sarcina se efectueaza cu ajutorul urmato arelo r
examinari (Pagina 523):
a) AgHbs
b) Hemograma, trombocite
c) Serologia toxoplasmozei la nevoie
d) Depistarea diabetului in sarcina la cazurile cu risc
e) Identificarea albuminei si a glucozei in plasma

Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Consultatia si bilantul preanestezic in sarcina se vor efectua
in luna (Pagina 523):
a) Luna a 9 -a
b) Saptamna 40
c) Saptamna 38
d) Luna a 8 -a
e) Luna a 7-a
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Recoltarea vaginala pentru portajul streptoco cului B in
sarcina (Pagina 523):
a) Se efectueaza cu ocazia fiecarei consultatii
b) Se efectueaza in luna a 8 -a
c) In luna a 9-a
d) Daca rezultatul este pozitiv ,se recomanda nasterea p rin operasie cezariana
e) Daca rezultatul este pozitiv , se recomanda tratament antibiotic in timpul travaliului , pentru a preveni
riscul in fectiei neonatale cu streptococ B
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Necesitatile nutritionale in timpul sarcinii (Pagina 524 ):
a) 3500 calorii
b) 2000-35 00 calorii
c) 1500-2000 calorii
d) Peste 3500 calorii
e) Alimentatie variata la femeia cu o stare de sanatate buna, fara alte resurse suplimentare
425. [M] Capitol: Travaliul, nasterea si post-partumul normal Mod de punctare: CM Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 5Perioadele travaliului sunt urmatoarele, cu exceptia (pag 549):
a) preliminara;
b) de dilatare a colului uterin;
c) postnatala precoce;
d) de delivrenta;
e) perioada de expulzie a fatului.
426. [S] Capitol: Travaliul, nasterea si post-partumul normal Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4Cardiotocografia monitorizeaza (pag 550):
a) Ritmul cardiac fetal si contractiile uterine;
b) Ritmul cardiac fetal si miscarile fetale;
c) contractiile uterine si miscarile fetale;
d) frecventa batailor cordului gravidei si a ritrmului cardiac fetal;
e) contractiile uterine si tensiunea arteriala.
Punctajul: 4Consultatia postnatala se realizeaza dupa o perioada de (pag 551):
a) 4-6 saptamni;
b) 6-8 saptamni;
c) 8-9 saptamni ;
d) 2-4 saptamni;
e) 3-6 saptamni.
Punctajul: 4Monitorizarea in timpul travaliului cuprinde urmatoarele, cu exceptia (pag 550):
a) Pulsul, tensiunea arterial
b) Dilatatia cervical si inaltimea prezentatiei fetale
c) Se urmareste starea lohiilor
d) Constien ta
e) Culoarea lichidului amniotic
429. [M] Capito l: Travaliul, nasterea si post-partumul normal Mod de punctare: CM Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 5Care dintre afirmatiile urmatoare privind prezentatia sunt adevarate (pag.5 49):
a) Reprezinta partea fatului care se prezinta prima la stramtoarea inferioara a bazinului
b) Reprezinta partea fatului care se prezinta prima la stramtoarea superio ara a bazinului
c) In prezentatia cefalica capul fatului este in flexie maxima
d) In prezentatia pelvina incomplete se prezinta cu picioarele inainte
e) In prezentatia transversal fatul se prezinta cu umarul,oblic
Punctajul: 4Delivrenta naturala reprezinta (pag.550):
a) Extragerea manula a placentei si a membranelor
b) Delivrenta facilitata de o injectie d e oxitocina
c) Delivrenta ajutata detragerea cordonului ombilical pentru a facilita iesirea acesteia din vagin
d) Delivrenta in care placenta iese din tractul genital fara nici o interventie externa
e) Nici o varianta corecta
431. [M] Capito l: Travaliul, nasterea si post-partumul normal Mod de punctare: CM Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 5La ce interval de timp dupa nastere se reinstaleaza menstuatia (pag.551)?
a) La 8 -10 sapt. d upa nastere, in orice caz
b) La 6 -8 sapt dupa nastere, in absenta alaptarii
c) Dupa 2 luni , daca femeia alapteaza
d) Dupa 3 luni , daca femeia alapteaza
e) La 6-8 sapt d upa nastere, in orice caz

Punctajul: 4Hipertonia uterina reprezinta (pag.550):
a) Uterul nu se relaxeaza intre contractii
b) Uterul se relaxeaza exagerat in afara contractiilor
c) Uterul se contracta exagerat in timpul contractiilor si se relaxeaza exagerat intre contractii
d) Uterul are o consistenta crescuta datorita ingrosarii peretelui uterin
e) Nici una dintre variantele de mai sus
Punctajul: 4Ritmul cardiac fetal (RCF) normal (pag 550):
a) 100 -140 batai /minut
b) 120-140 batai/ minut
c) 12 0-160 batai /minut
d) =120 batai/ minut
e) 150-170 batai/ minut
434. [M] Capitol: Tumorile mamare Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Tumorile mamare benigne sunt (pag.601):
a) Adenofibromul mamar
b) Tumora Wilms
c) Mastoza = d istrofia fibrochistica a snului
d) Bezoart
e) Chisturile mamare solitare
435. [M] Capito l: Tumorile mamare Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Tumorile mamare benigne sunt (pag.601):
a) Bezoart
b) Sindromul Ogilvie
c) Papilomul intraductal
d) Abcesul mamar
e) Lipomul
5Afirmatiile corecte despre tumorile mamare benigne sunt (pag.601):
a) In majoritatea cazurilor mamografia si ecografia confirma caracterul benign
b) In caz de dubiu se realizeaza punc ie sau bio psie sub ghidaj ecografic
c) Mastoza asociaza leziuni: scleroza, chisturile, adenoza
d) Mastoza nu creste riscul pentru cancerul de sn
e) Adenofibro mul mamar este constant indiferent de momentul ciclului
5Afirmatiile corecte despre tumorile mamare benigne sunt (pag.601 -602):
a) Adenofibromul mamar apare la tinere intre 15-35 ani
b) Mastoza creste riscul de cancer de sn 2,8
c) Lipomul apare in medie la vrsta de 45 ani, si reprezinta tesut adipos nconjurat de o capsula
d) Abcesul mamar complica alaptarea, este favorizat de fumat
e) Chisturile mamare solitare sunt intotdeauna nedureroase
5Papilomul intraductal (pag.602):
a) Tumora benigna care se dezvolta din canalele galactofore
b) Determina scurgere mamelonara uneori hemoragica (galactoragie)
c) In caz de suspiciune se efectueaza: mamografie, ecografie, galactografie, cito logie a scurgerii
d) Nu prezinta niciodata scurgere mamelo nara
e) Se ndeparteaza chirurgical ntreaga zona glandulara (piramidectomie) si se efectueaza examen
anatomopatologic
439. [S] Capitol: Tumorile mamare Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care
dintre urmatoarele afirma ii NU reprezinta factori de risc pentru cancerul mamar (pag.602):
a) IMC (ind ice de masa corporala) normal
b) Pubertate precoce. Nuligestitate
c) Prima sarcina tardiva
d) Absenta alaptarii. Menopauza tardiva
e) Terapia de substitu ie hormonala
dintre urmatoarele afirma ii NU reprezinta factori de risc pentru cancerul mamar (pag.602):
a) Antecedente personale de patologie a snului cu atipii
b) Antecedente personale patologice de cancer mamar
c) Antecedente familiale in caz de cancer precoce al pacientei
d) Mutatia genelor BRCA1 si BRCA 2
e) Antecedente personale si familiale negative (nesemnificative)
441. [M] Capito l: Tumorile mamare Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
dintre urmatoarele afirmatii reprezinta factori de risc pentru cancerul mamar (pag.602):
a) Conditiile socio-economice defavorabile
b) Antecedente de radioterapie toracica
c) Conditiile socio-economice favorabile
d) Obezitatea
e) Lipsa mutatiei genelor BRCA1 si BRCA 2
5Tipuri anatomopatologice de cancer mamar (pag. 602):

a) Adenocarcinom
b) Carcinom in situ (canalicular sau lobular)
c) Carcinom infiltrant (canalicular sau lobular)
d) Carcinom seros
e) Carcinom cu celule de tranzitie
5Depistarea cancerului mamar se face prin (pag. 603):
a) Screening popula ional
b) Mamografie ncepnd de la 50 de ani, si dupa aceea tot la 2 ani
c) Depistarea individuala
d) Identificarea mutatiilor BRCA 1 si BRCA 2
e) Nici o varianta nu este corecta
444. [S] Capitol: Tumorile mamare Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4NU
sunt adevarate despre cancerul mamar palpabil depistat la examen ul clinic urmatoarele (pag. 603):
a) La autoexaminare depistarea unei umflaturi > 20 mm, fixa la planul prof und, cu atractie cutanata
b) Nu poate fi depistat prin autoexaminare ci doar de catre medicul curant
c) Expresia HER 2 prezenta (slab sau supraexpresie puternica)
d) Tratamentul chirurgical ca prima optiune cnd este posibil si tumora este <3 cm
e) Emboli tumorali in vase si ganglionii limfatici
5Principiul ganglionului santinela din tumorile mamare (pag.603 ):
a) Pentru localizarea ganglionului santinela se injecteaza un coloid radioactiv Tc99m cu o zi nainte de operatie
b) Chiar nainte de operatie se va injecta un colorant (Patent Blue) subcutanat in cadranul superoextern
c) Se va preleva ganglionul santinela albastru" si fierbinte"
d) Nu se face limfadenectomie axilara in caz de ganglion santinele metastatic
e) Scop ul este prevenirea limfedemului bratului
5Tratamente adjuvante in cancerul mamar (p ag.603-604):
a) Chimioterapie adjuvanta
b) Radioterapie mamara complementara
c) Imuno terap ie adjuvanta
d) Terapie hormonala daca RE+
e) La femeia tnara nu se face niciod ata suprimarea func iei ovariene cu GnRH
447. [S] Capitol: Tumorile mamare Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Tratamentul adjuvant al cancerului ductal este (pag.604):
a) Inumoterapie
b) Excizie ganglionara axilara
c) Hormonoterapie
d) Radioterapie externa a snului restant
e) Chimioterapie
5Cancerul mamar subclinic (pag. 604):
a) Depistari prin mamografie (focar de microcalcifieri)
b) Biopsie sub ghidaj ecografic
c) Microbiopsii stereotaxice
d) Nu se indica tratament chirurgical
e) Anatomopatologic: carcino m intrad uctal
dintre urmatoarele aspecte clinice nu este specific adenofibromului mamar (601)?
a) Este ferm, bine delimitat si superficial
b) Nodul mamar izolat
c) Prezinta adenopatie asociata
d) Tegumentul din jurul sau este neafectat
e) Apare la femeile tinere ntre 15 si 35 de ani
sunt caracteristicile mastozei (601)?
a) Prezenta adenopatiilor bilaterale
b) Prezenta unuia sau a mai multi noduli
c) Simptomele se agraveaza premenstrual
d) Nu prezinta risc de malignizare
e) Uneori apar scurgeri mamelonare
sunt aspectele clinice ale chisturilor mamare solitare (pag 601)?
a) Adenopatie axilara homolaterala
b) Tratament: monitorizare sau exereza chirurgicala
c) Tumefiere unica, mobila, regulata, ned ureroasa
d) Mamografia si ecografia confirma caracterul chistic
e) Dureroase spontan sau sub presiune
sunt caracteristicile papilomului intraductal (pag.602)?
a) Prezinta risc de malignizare

b) Determina galactoragie
c) n cazul scurgerilor mamelonare suspecte se efectueaza mamografie, ecografie si galactografie
d) Tratamentul consta n ndepartarea chirurgicala a ntregii zone glandulare
e) Tumora maligna a canalelor galactofore
453. [M] Capito l: Tumorile mamare Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 51.
Abcesul mamar (pag.602):
a) Indiferent de natura abcesului se recomanda drenarea sa
b) Complica alaptarea materna
c) Tumora benigna
d) Abcesele aseptice sunt favorizate de fumat
e) Tratament antiinflamator si antibiotic
454. [M] Capito l: Tumorile mamare Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Lipo mul mamar (pag.602):
a) Masa moale, mobila, nedureroasa
b) Proliferare benigna a tesutului adipos
c) Apare n tinerete
d) La mamografie apare nconjurat de o capsula fina
e) Tratamentul consta n excizarea chirurgicala
455. [M] Capito l: Tumorile mamare Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 51.
Care sunt factorii de risc n aparitia cancerului mamar (pag.6 02):
a) Mutatia genelor BRCA 1 si BRCA 2
b) Pubertatea tardiva
c) Menopauza precoce
d) Antecedente personale de patogenie b enigna sau maligna a snului
e) Absenta alaptarii
5Caracteristicile cancerului mamar palpabil, depistat la examenul clinic, sunt (pag.602)::
a) Nodul mobil pe planurile profunde
b) La mamografie apare o opacitate stelata, neregulata
c) Nodul de 20 mm, neregulat
d) Nodulul este moale
e) Depistarea la autoexaminare sau control medical
457. [M] Capitol: Tumorile mamare Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Analiza histologica a tumorii maligne a snului cup rinde (pag.603):
a) Expresia receptorilor pentru progesteron si estrogeni
b) Gradul hisoprognosticului 1-2
c) Tipul histologic al tumorii
d) Procentul carcinomului in situ asociat
e) Expresia HER 2
5Tratamentul adjuvant n caz de cancer mamar consta n (p ag.603):
a) Radioterapie mamara complementara
b) Imunoterapie n caz de supraexprimare a HER 2
c) Tamoxifen pentru femeile la menopauza
d) Antiaromataza daca femeia nu este la menopauza
e) Suprimarea functiei ovariene pentru femeia tnara
5Tabloul cancerului mamar subclinic cuprinde (pag.604):
a) Anatomopatologic: carcinom intrad uctal
b) La mamo grafie: focar de microcalcifieri
c) Ganglioni santinela
d) Tumorectomie dupa localizarea radiologica si radiografie a piesei pero perator
e) Biopsie sau ghidaj ecografic prin microbiopsii stereotaxice
460. [M] Capito l: Tumori o variene Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
din tumorile ovariene enumerate mai jos sunt de tip epitelial (pag. 598):
a) Seroase
b) Mucinoase
c) Tumorile de rete ovarii"
d) Endometirioide
e) Tumorile secundare ovariene
461. [M] Capito l: Tumori o variene Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Tumorile ovariene enumerate mai jos sunt de tip epitelial (pag. 598):
a) Cu celule clare
b) Cu celule tranzitionale
c) Epiteliale mixte
d) Nediferentiate
e) Tumori mixte ale cordoanelor sexuale si cu celule germinative
dintre afirmatiile despre tumorile epiteliale o variene sunt adevarate (pag. 598):
a) Exista tumori benigne,maligne si bordeliene (numite si de frontiera)
b) Exista doar tumori benigne si maligne
c) Reprezinta 85% din tumorile primare ovariene
d) Reprezinta 85% din tumorile secundare ovariene

e) Reprezinta 15% din tumorile primare ovariene
463. [S] Capitol: Tumori ovariene Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4
Dintre tumorile neepiteliale ovariene cea mai frecvent ntlnita este (pag. 598):
a) Tumorile secundare (metastazele)
b) Tumori cu celule germinale (chistul dermoid=teratom matur)
c) Tumorile de rete ovarii"
d) Tumorile stromei gonadale, ale cordoanelor sexuale si tumori steroidice
e) Tumori seroase
5Despre chistul ovarian benign sunt adevarate urmatoarele (pag. 598 ):
a) Exista chisturi functionale si chisturi organice
b) Chisturile functionale dispar spontan in 1-3 luni
c) Chisturile organice vor fi operate
d) Chistului organic sugestiv pentru malignitate i se va aplica o anexectomie de prima intentie
e) Chisturile functionale dispar doar sub administrare de anticonceptionale
5Particularitatile chisturilor dermoide sunt (pag.599):
a) sunt tumori benigne ale ovarelor (teratoame mature)
b) contin grasime, fanere (fire de par), dinti, fragmente d e os
c) la rad iografia simpla se pot vedea dinti (opacitati)
d) toate chisturile dermoide simpto matice trebuiesc operate
e) pentru chisturile dermoide asimpto matice >6 cm nu se recomanda rezectie chirurgicala
5Complicatiile chisturilor ovariene sunt (pag. 599):
a) Hemoragia intrachistica
b) Ruptura hemoragica a unui chist
c) Torsiunea ovarelor
d) Multiplicarea chistelor
467. [S] Capitol: Tumori ovariene Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Torsiunea ovarelor datorita prezentei chisturilor reprezinta (pag.599):
a) Rasucirea in jurul propriului pedicul (ligament lombo-ovarian)
b) Rasucirea in jurul propriului pedicul (ligament larg)
c) Rasucirea in jurul propriului pedicul (ligament galben)
d) Rasucirea in jurul propriului pedicul (ligament ovo -ovarian)
e) Toate variantele de mai sus sunt false
468. [S] Capitol: Tumori ovariene Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Durerea
de tip lovitura de pumnal" insotita de varsaturi, aparare abdominopelvina este caracteristica in (pag.599):
a) Tumori ovariene endometrioide
b) Hemoragia intrachistica
c) Tumori ovariene mucinoase
d) Ruptura hemoragica a unui chist
e) Torsiune de ovar
469. [M] Capitol: Tumori o variene Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre cancerul ovarian (pag. 599 -600):
a) Metroragia nu este semn de depistare
b) Mutatia BRCA 1 sau BRCA 2 (factori de risc)
c) Dureri pelvine, tulburari digestive (constipa ie, diaree)
d) Citologie normala in frotiul de depistare
e) Adenopatii periferice inghinal
5Despre tumora aparent complet rezecabila spontan sunt corecte(pag.600):
a) Laparotomie mediana in caz de confirmare a tumorii epiteliale maligne
b) Apendicectomie (in special daca este mucinos)
c) Limfadenecto mie pelvina si lombo -aortica
d) Dupa operatie se face chimio terap ie adjuvanta 6 cure Paclitaxel + Carboplatin
e) Dupa operatie se face chimioterapie adjuvanta 4 cure Paclitaxel + Carboplatin
5Bilantul preterapeutic in suspiciunea de masa (tumora) ovariana priveste (pag. 600):
a) Examenul clinic, ecografia abdomino-pelvina de referinta
b) CT (toraco)-abdominal si pelvin, RMN abdomino-pelvin cu injectie
c) Markeri tu morali CA 120, CA 19-9, ACE
d) Markeri tumorali CA125,CA 19-1, ACE
e) Markeri tumo rali CA 125, ACE, CA19-9,
5Afirmatiile corecte despre tumora de ovar aparent nerezecabila spontan sunt (pag. 600):
a) Necesita chimioterapie neoadjuvanta (Paclitaxel-Carboplatin)
b) Se vindeca complet dupa 4 cicluri de chimioterapie
c) Reevaluare clinica dupa 3 cicluri: CT sau RMN, markeri (CA125)
d) Raspuns bun duce la chirurgie de interval" cu scopul rezecarii comp lete
e) Dupa 3 cicluri daca nu este nregistrat nici un rasp un s se administreaza a doua linie de chimioterapie
5Chisturile ovariene benig ne functionale:

a) Sunt foliculare sau de corp luteal
b) Prezinta caracteristici sugestive pentru malignitate
c) Dispar sp ontan n 1 -3 luni
d) Necesita interventie chirurgicala
e) Nu necesita administrarea de anticonceptionale
5Chisturile ovariene benigne organice:
a) Vor fi operate
b) Pot prezenta caracteristici sugestive pentru malignizare
c) Dispar spontan dupa cteva luni
d) Disp ar dupa administrarea de anticonceptionale
e) Anexectomia este de prima intentie cnd exista caracteristici sugestive pentru malignizare
475. [M] Capito l: Tumori ovariene Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Chisturile dermoide:
a) Sunt tumori maligne
b) Existenta lor reala se co nfirma la CT sau RMN
c) Se p ot elimina prin chistectomie laparoscopica
d) Contin fanere
e) Dispar n urma tratamentului cu anticonceptionale
476. [S] Capitol: Tumori ovariene Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care din
urmatoarele nu este s emn clinic al torsiunii de ovar?
a) Subfebrilitate
b) Durere severa de tip "lovitura de pumnal"
c) Metroragia
d) Durerea iradiaza n zona lombara si inghinala
e) Varsaturi
sunt semnele clinice ale cancerului ovarian?
a) Metroragie
b) Colectie pericardica
c) Dureri pelvine
d) Tulburari digestive
e) Adeno patie inghinala
478. [M] Capito l: Anomalii ale vederii si ochiul rosu Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5In cazul aparitiei unei anomalii brutale a vederii cu ochi alb si ned ureros sunt implicate urmatoarele
afectiuni ale nervului optic (Pag. 678):
a) Neuropatia optica retrobulbara
b) Ocluzia arterei centrale a retinei
c) Neuropatia optica ischemica acu ta anterioara si posterioara
d) Compresiune nervoasa
e) Cecitate monoculara tranzitorie
Punctajul: 5In care din urmatoarele situatii p oate aparea o anomalie a vederii cu ochi alb, nedureros de cauza
vasculara (Pag. 678):
a) Glaucoma acut cu unghi inchis
b) Ocluzia arterei centrale a retinei
c) Complicatia neovascularizatiei din cadrul unei degenerescente maculare legate de varsta
d) Cataracta nucleara
e) Ocluzia venei centrale a retinei
Punctajul: 5Care sunt cauzele afectarii brutale a vederii cu ochi rosu si dureros (Pag. 678, 679):
a) Dezlipire de retina
b) Keratita acuta
c) Context traumatic
d) Glaucoma neo vascular
e) Glaucoma acut cu unghi deschis
Punctajul: 5In cazul ocluziei arterei centrale a retinei la examenul fundului de ochi se observa (Pag. 686):
a) Edem papilar
b) Edem retinian ischemic
c) Artere subtiri si filiforme
d) Hemoragii peripapilare
e) Papilla normala
Punctajul: 5Care este etiologia ocluziei arterei centrale a retinei (Pag. 679):
a) Ateroscleroza: tromb oze, emboli
b) Hipertensiune arteriala
c) Hipertonie oculara
d) Spasm arterial, deficit de perfuzie
e) Boala Horton
Punctajul: 5Tratamentul ocluziei arterei centrale a retinei este (Pag. 679):
a) Masurarea TA
b) Corticoterapie intravenoasa in caz de boala Horton
c) Terapie anticoagulanta in caz de sechele dup a AVC recente
d) Terapie anticoagulanta in caz de cardiopatie emboligena
e) Managmentul factorilor de risc cardio-vasculari
Punctajul: 5In cazul ocluziei venei centrale a retinei etiologia este urmatoarea (Pag. 680):
a) Sindrom de ochi uscat
b) Boala Horton
c) Diabet si alti factori de risc vasculari
d) HTA
e) Stenoze si ocluzii ale carotidei interne
Punctajul: 5In cazul ocluziei venei centrale a retinei apar urmatoarele semne clinice (Pag. 680):
a) Vene dilatate si sinuoase
b) Noduli albi, pufosi
c) Disparitia reflexului fotomotor direct
d) Hemoragii retiniene striate (superficiale) sau rotunde (profunde)
e) Fund de ochi normal
Punctajul: 5Etiologia in cazul neuropatiei optice retrobulbare este (Pag. 682):
a) Scleroza multipla
b) Sarcoidoza, lupus, infectii (sifilis, HIV)
c) Retinopatie diabetica proliferativa
d) Stenoza carotidiana stransa
e) Medicamentoasa (etambulol, chinina)
Punctajul: 5In cazul glauco mului acut prin inchiderea unghiului, semnele functionale sunt (Pag. 682):
a) Metamorfopsii
b) Scaderea acuitatii vizuale
c) Durere oculara intensa
d) Semne generale: cefalee, greturi, varsaturi
e) Fotopsii
Punctajul: 5Ce modificari clinice apar in keratita acuta (Pag. 683):
a) Ochi alb, nedureros
b) Leziuni localizate superioare ce impune cautarea unui corp strain subpalpebral
c) Pupila midriatica
d) Leziune centrala ce sugereaza o ocluzie palpebrala defectuoasa
e) Leziune co rneana ce se coloreaza cu fluo resceina
Punctajul: 5Tratamentul oftalmologic in asociere cu cel etiologic in cazul uveitei anterioare acute este (Pag. 684):
a) Corticoizi locali (dexametazona) 1 pic./ora timp d e 4 8 ore
b) Unguent antibiotic + corticoid (oxitetraciclina + dexametazona) 1 aplicare/zi
c) Coliruri epitelizante
d) Coliruri midriatice (atropine) cu scop analgezic
e) Tratamentul neovascularizatiei: fotocoagulare panretiniana
Punctajul: 5Ochiul rosu si dureros cu afectarea segmentului anterior apare in (Pag. 678, 679 ):
a) DMLV + neovase
b) Keratita epiteliala: virala sau bacteriana
c) Glaucom neovascular
d) Afectare retrochiasmatica sau chiasmatica
e) Contuzie a globului ocular +/- plaga
Punctajul: 5Ochiul alb si ned ureros cu afectarea segmentului posterior apare in (Pag. 678):
a) Hemoragie intravitreana
b) Glaucoma acut
c) Uveita anterioara
d) NORB
e) OACR
492. [S] Capitol: Ano malii ale vederii si ochiul rosu Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4Etiologia NOIA acuta este (Pag. 681):
a) Ateroscleroza: NOIA acuta non-arteritica
b) Stenoze si ocluzii ale caro tidei interne
c) Hipertonie oculara
d) Intoxicatie alcoolo-tabagica
e) Idiopatica
Punctajul: 4In cazul unui AVC semnul functional este (Pag. 682):
a) Dureri perioculare intense
b) Amputarea brutala si nedurero asa a campului visual

c) Lacrimare
d) Ochi rosu dureros
e) Cerc perikeratic
Punctajul: 5Etiologia glaucomului acut prin inchiderea unghiului este (Pag. 683):
a) OVCR (forma ischemica)
b) OACR
c) Cauze iatrogene
d) Retinopatie diabetica proliferative complicate
e) Sindrom de ochi uscat
495. [S] Capitol: Ano malii ale vederii si ochiul rosu Mod de punctare: CS Grad de dificulta te: scazut
Punctajul: 4Prima manifestare oftalmologica a bolii Horton este (Pag. 685):
a) OACR
b) OVCR
c) NOIA acuta
d) Glaucoma acut cu unghi deschis
e) Keratita acuta
Punctajul: 5Ochiul rosu putin dureros sau nedureros fara scaderea acuitatii vizuale apare in (Pag. 686):
a) Hemoragie sub-co njunctivala
b) Conjunctivita
c) Sclerita
d) Alergii
e) Glaucoma neovascular
Punctajul: 4In cazul unei conjunctivite apar urmatoarele semne functionale (Pag. 686):
a) Durere oculara intensificata de miscarile ocular
b) Scaderea acuitatii vizuale nedureroasa
c) Scad erea acuitatii vizuale dureroasa
d) Senzatie de corp strain +/- lacrimare
e) Semne generale: cefalee, greturi, varsaturi
Punctajul: 4In cazul unei conjunctivite virale, tratamentul este urmatorul (Pag. 686):
a) Fluorochinolone ca prima intentie
b) Coliruri midriatice: atro pine
c) Corticoizi locali: dexametazona 1 pic. de 4 ori/zi timp de 7 zile
d) Tratament hipotonizant local si general
e) Colire antiseptice: picloxydine 1pic. de 4 ori/zi timp de 7 zile
Punctajul: 4In cazul episcleritei, roseata localizata dispare dupa aplicarea (Pag. 687 ):
a) Vasoconstrinctor
b) Evitarea alergenului
c) Vasodilatator
d) Anticoagulant
e) Lavaj ocular
Punctajul: 4Roseata localizata dispare dupa aplicarea unui vasoconstrintor in cazul (Pag. 687):
a) Sclerita
b) Episclerita
c) Conjunctivita
d) Hemoragie sub-conjunctivala
e) Hemoragie intravitreana
Punctajul: 4Ochiul rosu dureros fara scaderea acuitatii vizuale apare in (Pag. 687):
a) Keratita acuta
b) Uveita acuta
c) Sclerita
d) Endoftalmita
e) Glaucoma acut cu unghi inchis
Punctajul: 5Tratamentul in cazul conjunctivitei bacteriene este (Pag. 686):
a) Colir antiseptic: Picloxydine 1pic. de 4 o ri/zi timp de 7 zile
b) Colir antibiotic de prima intentie: rifampicina 1pic. de 4 ori/zi timp de 7 zile la copii
c) Colir antibiotic de prima intentie: rifampicina 1pic. de 4 ori/zi timp de 7 zile la adult i
d) Corticoterapie locala in doza redusa
e) Fluorochinolone de prima intentie
Punctajul: 4Tratamentul episcleritei este (Pag. 687):
a) Colire antiseptice
b) Colire antibiotic cu rifampicina local
c) Fluorochinolone
d) Corticoterapie locala in doza redusa (Vexol- Rimexolonum)
e) Bolus intravenous de metilprednisolon 1g/zi timp de 3-5 zile

504. [S] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugarului Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4Copilul dezvoltat normal la nastere, prezinta (Pag. 995 - 997):
a) Motricitate spontana, anarhica, asimetrica
b) Reflex fotomotor, percepe formele si lumina
c) Tresariri, reflexul cohleo -palpebral inca de la nastere
d) Modulatii ale tipetelor in functie de conditiile fiziologice
505. [M] Capito l: Dezvoltarea psiho motorie a sugarului Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Copilul dezvoltat normal la varsta de 9 luni (Pag. 995 - 997):
a) Sta in sezut fara sprijin
b) Sta in picioare fara sprijin
c) Priveste in toate directiile
d) Construieste p ropozitii corecte
Punctajul: 5La varsta de 24 de luni un copil dezvoltat normal, efectueaza (Pag. 99 5 - 996):
a) Sta in picioare fara sprijin
b) Se catara, alearga, coboara, loveste cu piciorul in minge
c) Copiaza rombul
d) Mananca singur
e) Copiaza cercul
Punctajul: 4Cauzele intarzaierii patologice in dezvoltarea unui co pil, pot fi (Pag. 997):
a) Encefalopatii dobandite
b) Deficit auditiv, vizual
c) Paralizie motorie cerebrala
d) Tulburari psihotice
Punctajul: 4Encoprezisul prezinta urmatoarele afirmatii adevarate, cu exceptia (Pag. 998):
a) Defecare involuntara in absenta unei afectiuni organice la copilul de cel putin 4 ani
b) Encoprezisul apare mai frecvent nocturn
c) Dispare adeseori in timpul separarilor de familie
d) Baietii prezinta afectiunea mai frecvent
e) Tratamentul si psihoterapia de sustinere duc la amelio ararea afectiunii
509. [M] Capitol: Dezvoltarea psiho motorie a sugarului Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Dintre tulburarile de conduita alimentara, pica inseamna (Pag. 998):
a) Ingerarea de pamant, hartii, excremente de animale, vopsele, etc la un copil cu varsta cuprinsa intre 7-10 ani
b) Ingerarea de pamant, hartii, excremente de animale, vopsele, etc la un copil cu varsta cuprinsa intre 1-6 ani,
fara nici o tulb urare mentala
c) Ingerarea de pamant, hartii, excremente d e animale, vopsele, etc, la un copil cu varsta cuprinsa intre 1-6 ani
timp de cel putin o luna
d) Ingerarea de lichide: lapte, sucuri, ceai, bauturi alcoolice, etc., la un copil de 1 -6 ani timp de cel putin o luna
Punctajul: 5Despre mericism urmatoarele afirmatii sunt adevarate (Pag. 998 ):
a) Reprezinta regurgitarea alimentelor partial d igerate si remestecarea lor, in absenta unei stari d e greata sau a
unei patologii gastrointestinale
b) Alimentele sunt scuipate, remestecate sau reinghitite
c) Pozitia caracteristica: capul pe spate, spatele curbat, incotdat
d) Copilul iritabil, coleric intre episoade
Punctajul: 5Cauzele retardului scolar, pot fi (Pag. 999):
a) Regresia scolara data de schimbarea scolii
b) Doliu sau divortul parintilor sau separarea de parinti
c) Patologie psihiatrica sau organica in evolutie
d) Fobia scolara
Punctajul: 4Tulburarile psiho tice in dezvoltarea pato logica a copilului sunt urmatoarele cu exceptia (Pag. 999):
a) Schizofrenia infantila cu debut precoce
b) Boala Pott
c) Tulburarea dezintegrativa a copilariei
d) Autismul Kanner
e) Sindromul Asperger
Punctajul: 5Autismului Kanner consta in (Pag. 999):
a) Tulburari de somn inainte de varsta de 3 ani
b) Agresivitate, automutilare, izolare
c) Tulburari de limbaj, stereotipii motorii, inflexibilitate
d) Absenta campului vizual

Punctajul: 5Dificultatile de citire ale unui copil (Pag. 1001 ):
a) Apar in jurul varstei de 6 ani
b) Apar in jurul varstei de 7 ani
c) Copilul prezinta perturbari emotionale
d) Citirea lenta, greseli in timpul lecturii cu voce tare, dificultati de memorare
e) Dificultati de reproducere si de secventiere a literelor si cuvintelor scrise
Punctajul: 4Dificultatile de calcul matematic la un copil cu varsta cuprinsa intre 7-10 ani sunt (Pag. 1001):
a) Perceptive (recunoasterea si intelegerea simbolurilor)
b) Aritmetice (adunarea, scaderea, inmu ltirea, imp artirea)
c) Lingvistice (intelegerea termenilor aritmetici si conversia problemelor in simboluri aritmetice
d) Atentionale (copierea cifrelor si a simbolurilor)
Punctajul: 5Dificultatile de scris la un copil cu varsta cuprinsa intre 7 - 10 ani, sunt (Pag. 1001):
a) Utilizarea unor cuvinte gresite, inadecvate chiar paragrafe dezorganizate
b) Nivelul mult scazut de exprimare in scris pentru varsta lui
c) Exprimare in scris corecta
d) Greseli de ortografie, gramatica si punctuatie
517. [S] Capitol: Tulburari fobice Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4 Pentru
tulburarea de panica sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu exceptia (Pag. 913):
a) Tulburare mai frecventa la femei
b) Declansata de factori stresanti variati
c) Simptomele trebuie sa persiste > 6 luni
d) Comportamentul pacientilor in viata cotidiana este mo dificat d in cauza atacurilor de panica
e) Debuteaza intre 25 -35 de ani
518. [S] Capitol: Tulburari fobice Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4 Afirmatiile
de mai jos despre compulsii sunt adevarate cu exceptia uneia (Pag. 917):
a) Pacientul se foloseste de acestea pentru a reduce anxietatea sau detresa sau pentru a preveni un eveniment sau
o situatie temuta
b) Compulsiile sunt gand uri, impulsiuni sau imagini recurente si persistente
c) Constiinta caracterului morbid al tulburarii
d) Consecinte asupra activitatii sociale, profesionale, scolare
e) Compulsiile cele mai frecvente sunt: spalatul mainilor, aranjarea, verificarea
519. [M] Capito l: Tulburari fobice Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Fobia
specifica se caracterizeaza prin urmatoarele (Pag. 916):
a) Apare in timpul copilariei
b) Anxietate asociata cu teama copilului de a fi separat de mama sa, inainte de 6 ani
c) Simptomatologia prezinta: anxietate cu tulburari de somatice, tulburari de so mn, simptome regresive
d) Poate sa dispara sau sa se agraveze in contextual unui eveniment stresant
e) Anxietate anticipatorie
520. [M] Capito l: Tulburari fobice Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care dintre
urmatoarele afirmatii caracterizeaza fobia scolara (Pag. 916):
a) Aparita b rusca a fricii de a merge la scoala, dupa varsta de 8 ani
b) Anxietate asociata cu teama copilului de a fi separate de mama sa inainte de 6 ani
c) Poate sa dispara sau sa se agraveze in contextual unor evenimente stresante
d) Pastrarea interesului pentru scoala
e) Simptomatologie: anxietate cu tulburari somatice, tulburari de somn, simptome regresive
521. [M] Capito l: Tulburari fobice Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Diagnosticul de stress acut in cazul patologiei posttraumatice cuprinde si urmatoarele date (Pag. 919):
a) Factorii de risc care trebuie identificati: sexul feminine, antecedente psihiatrice, tulburari de personalitate,
adictiile
b) Apare imediat dupa un eveniment traumatizant
c) Apare la cateva saptamani, luni, sau chiar ani dupa evenimentul traumatizant
d) Simptomele disociative in traumatismele violente: rataciri, dezorientare, detasare, afectarea constiintei,
dep ersonalizare
e) Anxietate, hipervigilenta, tulburari de so mn
522. [S] Capitol: Tulburari fobice Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4 Starea de
stress posttraumatic se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia (Pag. 919):
a) Apare dupa mai mult de o luna de la eveniment
b) Evitarea permanenta a stimulilor asociati cu traumatismul si indiferenta afectiva, tendinta la izo lare
c) Anxietate ,hipervigilenta, tulburari de somn, dificultati de co ncentrare
d) Simptome disociative asociate cu un risc crescut de evolutie spre o stare de stres posttraumatic
e) Simdromul de repetitive: cosmaruri, aminitri vivide repetitive, flash-back -uri, retrairi
523. [M] Capito l: Tulburari fobice Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Tulburarea
de adaptare se caracterizeaza prin urmatoarele (Pag. 920):
a) Survine in urma unui eveniment traumatizant
b) Afecteaza ambele sexe, cu predominenta sexului feminine
c) Anxietate de o intensitate marcata, declansata de o separare

d) Poate sa se repete in mod regulat sau sa evolueze constant
e) Tulburarea se caracterizeaza prin aparitia unor simptome emotionale, comportamentale sau cognitive, ca
raspuns la unul sau mai multe evenimante sau factori stresanti
524. [M] Capito l: Tulburari fobice Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In ce
consta managementul tulburarilor de adaptare (Pag. 921):
a) Identificarea si tratarea co morb iditatilor associate
b) Tratament medicamentos simpto matic in functie de forma clinica
c) Terapie comportamentala si cognitive
d) Terapie de grup in caz de expunere normala la un factor de stress
e) Tehnici de hipnoza
525. [S] Capitol: Tulburari fobice Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4 In
managementul patologiilor posttraumatice intra urmatoarele cu exceptia (Pag. 920):
a) Identificarea si tratarea co morb iditatilor asociate
b) Furnizarea de informatii pacientului si antutajului
c) Terapie co gnitive si comportamentala
d) Desensibilizari prin miscari oculare
e) Nu se ad ministreaza tratament antidepresiv in cazul formei cu dispozitie depresiva
526. [M] Capito l: Tulburari fobice Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Precizati
care dintre urmatoarele afirmatii sunt caracteristice agorafobiei (Pag. 915):
a) Teama de spatii largi, de multime, de locuri publice, transport in comun
b) Anxietate care se poate transforma intr-un atac de panica
c) Teama de a tremura, d e a rosi, de a se balbai in public
d) Evolutie variabila cu remisii
e) Evitarea situatiilor si a trairilor emotionale foarte intense
527. [M] Capito l: Tulburari fobice Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Diagnosticul de fobie sociala se sustine pe baza urmatoarelor afirmatii (Pag. 915):
a) Frica de a fi judecat in mod negativ de cei din jur
b) Anxietate care se poate transforma intr-un atac de panica in caz de expunere la situatia fobica
c) Teama de a vorbi in public, de a scrie, de a raspunde la intrebari in public
d) Evolutia variabila cu remisii
e) Bolnavul intampina dificultati pe plan social, profesional si afectiv
528. [M] Capito l: Tulburari fobice Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Intre
criteriile pe baza carora se stab ileste diagnosticul de tulburare anxioasa generalizata sunt urmatoarele (Pag. 914):
a) Afecteaza in special persoanele de sex masculin, d in copilarie si pana la varsta adulta
b) Aparitia involuntara a unei anxietati provocate de anumite evenimente negative din viata pacientului
c) Evitarea anumitor situatii pentru a preveni declansarea un ui nou atac de panica
d) Asocierea posibila cu depresia
e) Simp tomele trebuie sa persiste mai mult d e 6 luni
529. [M] Capito l: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumului Mod de punctare: CM
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Tulburarile psih opatologice minore si tranzitorii in perioada sarcinii
constau in (Pag. 922):
a) Perioada distrofica de lunga durata
b) Labilitate emo tionala
c) Anxietate la nceputul sarcinii ccare se atenueaza si reapare inaintea termenului de nastere
d) Tulburari de comportament alimentar
e) Independenta afectiva
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Post- partum blues si are urmatoarele elemente diagnostice (Pag. 924):
a) Hiperestezie afectiva
b) Stari de veselie inexplicabila
c) Anxietate
d) Tulburari de somn
e) Iritabilitate
531. [M] Capito l: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale po st-partumului Mod de punctare: CM
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Depresia p ost-partum recunoaste intre factorii de risc (Pag. 924):
a) Antecedente psihiatrice de depresie
b) Complicatii obstetricale
c) Statut socio-econo mic scazut
d) Statut socio-economic ridicat
e) Evenimente stresante
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Evolutia depresiei post-partum (Pag. 92 4):
a) Alterarea precoce a relatiei mama - copil
b) Depresie cronica
c) Nu se pune problema recidivelor
d) Dureaza de cele mai multe ori 15- 30 de zile
e) Dureaza de obicei intre 3 si 12 luni
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Melancolia deliranta post - partum recunoaste si urmatoarele elemente
(Pag. 925):
a) Risc suicidar
b) Anxietate
c) Tematica deliranta
d) Nu necesita o atentie deosebita
e) Autoacuzare
534. [S] Capitol: Tulburari psihice in p erioada sarcinii si tulburari ale post -partumului Mod de punctare: CS
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Psihoza puerperala se manageriaza si prin (Pag. 925):
a) Separarea precoce mama - copil
b) Consiliere psihologica
c) Monitorizare ambulatorie
d) Participarea activa a tatalui la psihoterapie
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Intre caracteristicile episodului maniacal post - partum avem (Pag. 9 25):
a) Survine in primele 15 zile post - partum
b) Survine la 3 luni post-partum
c) Elemente delirante, halucinatorii
d) Fara elemente depresive
e) Fara elemente delirante sau halucinatorii
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Diagnosticul depresiei postpartum se bazeaza si pe (Pag. 924):
a) Astenie
b) Plans rep etat, iritabilitate
c) Fobie de impulsie (teama de a nu face rau copilului)
d) Pacienta nu prezinta idei suicidale
e) Fara alte semne clinice ale depresiei
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Managementul in depresia postpartum consta si in (Pag. 924):
a) Nu necesita terapie medicamentoasa
b) Antidepresive
c) Psihoterapie de sprijin
d) Abordare psihodinamica
e) Abordare cogniniva si comportamentala
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Faza prodromala a psihozei puerperale se manifesta si prin (Pag. 925):
a) Insomnie
b) Comportament normal
c) Comportament bizar
d) Manifestari dep resive in ultimele saptamani ale sarcin ii
e) Debutul este brusc, fara prodrom
539. [S] Capitol: Tulburari psihice in p erioada sarcinii si tulburari ale post -partumului Mod de punctare: CS
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Intre caracteristicele depresiei in perioada sarcinii avem si (Pag. 9 22):
a) Apare la 15% din sarcini
b) Mai frecvent in primul trimestru de sarcina
c) Atitudine ambivalenta fata de sarcina
d) Simptome ale depresiei
e) Toate variantele sunt adevarate
540. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Definitia diabetului zaharat (Pag. 1236):
a) Glicemia a jeun n snge a unor valori mai mari de 1,26 g/l - n doua ocazii diferite
b) Glicemia a jeum mai mare de 1,5 g/l n doua ocazii diferite
c) n orice mo ment al zilei >2g/l
d) n orice moment >1,8g/l
e) A jeun 1,5 g/l n orice moment 3 g/l
541. [M] Capito l: Diabetul zaharat la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Diabetul zaharat de tip 1 este (Pag. 1236):
a) Diab et insulinodependent
b) Nu este insulinodependent
c) Obezitate
d) Distrugere autoimuna n 95% din cazuri
e) Varsta: tineri sub 35 ani
5Diagnosticul de diferential al DZ d e tip II se face cu (Pag. 1237):
a) Diab et de tip I. n special (LADA)
b) Hemocromotoza
c) Dislipidemie associata (sindro m metabolic)
d) Ereditare familiala I
e) Cancer de pancreas
5Diagnosticul de excludere a DZ tip II (Pag. 1237):
a) Diab et iatrogenic (cortico-introdus)
b) HTA
c) Citopatie mitocondriala ereditate materna
d) Citoplasma ereditare familiala I
e) > 40 ani
544. [S] Capitol: Diabetul zaharat la adult Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Diabetul MODY este (Pag. 1237):
a) Diabet tip 1 lent
b) Diabet genetic
c) Diab et pancreatic
d) Diabet iatrogenic
e) Diab et endocrin
5Fenotip clinic n DZ II (Pag. 1238):
a) > 40 ani
b) HTA
c) Slabire
d) Sindrom poliuro-polidipsic intens
e) Dislipidemie asociata (sindrom metabolic)
546. [M] Capito l: Diabetul zaharat la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5n
absenta tratamentului DZ tip 1 duce la (Pag. 1236-1 255):
a) Cetoacidoza
b) Coma
c) HTA
d) Sindrom metabolic
e) Deces
4Diabet LADA este (Pag. 1237):
a) Diabet pancreatic
b) Diabet iatrogenic
c) Diab et endocrin
d) Diabet tip II lent
e) Diabet tip I lent
5Printre factorii favorizanti ai cetoacidozei diab etice se numara (Pag.1239):
a) Tratamentul cu corticoizi
b) Infectii
c) Sarcina
d) Patologia respiratorie cronica
e) Pacientul a uitat sa isi administreze insulina
5Obiectivele tratamentului cetoacidozei diabetice sunt (Pag.1240):
a) Prezervarea functiei renale
b) Corectarea dezechilibrelor hid roelectrolitice
c) Corectarea cetoacidozei
d) Restaurarea volemiei
e) Corectarea carentei insulinice
5Sunt complicatii legate de coma hiperosmolara urmatoarele (Pag.1242):
a) Colaps cardio-vascular cu oligoanurie prin necroza tubular acuta
b) Complicatii digestive (varsaturi hemoragice, pancreatita acuta)
c) Infectii favorizate de deshidratare (pneumopatie, infectii urinare)
d) Complicatii tromboembolice
e) Dispnee Kussmaul
551. [M] Capito l: Diabetul zaharat la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In
afara de administrarea de metformin, in etiologia acidozei lactice mai pot fi implicate (Pag.1243):
a) Stari de soc
b) Ciroza hepatica in stadiu terminal
c) Tumori maligne
d) Varsaturi
e) Anemie severa
4Retinopatia diabetica proliferativa co mplicata se caracterizeaza prin (Pag.1244):
a) Dilatare capilara
b) Hemoragie in vitros
c) Zone de ischemie
d) Microanevrisme
e) Exudate
5Nefropatia diab etica incipienta este caracterizata prin (Pag.1245):
a) Filtrare glomerulara normala
b) Microalbuminurie normala
c) Tensiune arteriala normala
d) Microalbuminurie anormala cuprinsa intre 30 mg/24 h si 299mg/24 h
e) Absenta leziunilor anatomice ale glo merulilor si membranei bazale a glomerulilor
4Polineuropatia diabetica se caracterizeaza prin (Pag.1246):

a) Este mai rara decat mononevritele
b) Afectarea este unilaterala asimetrica
c) Sunt afectate aproap e exclusiv membrele superioare
d) Debuteaza cu parestezii si dizestezii predominant diurne
e) Apare distal si urca progresiv spre partea proximala a membrelor
5Insuficienta coronariana din cadrul macroangiopatiei diabetice poate duce la (Pag.1247 ):
a) Restenozare dupa angioplastie
b) Infarct miocardic
c) Afectarea trunchiurilor supraaortice
d) Arteriopatia membrelor inferioare
e) Ischemie miocardica silentioasa
556. [S] Capitol: Gusa si nodulul tiroidian Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Dimensiunea unui lob a glandei tiroide este de (Pag. 1215):
a) 4 cm inaltime, 2 cm latime, 1 cm grosime
b) 2 cm inaltime. 5 cm latime, 4 cm grosime
c) 5 cm inaltime, 3 cm latime, 2 cm grosime
d) 3 cm inaltime, 1 cm latime, 3 cm grosime
e) 1 cm inaltime, 4 cm latime, 5 cm grosime
4Masa glandei tiroide este de (Pag. 1215):
a) 20 g la femei si 3 0 g la barbati
b) 10 g la femei si 15 g la barbati
c) 17 g la femei si sub 24 g la barbati
d) 18 g la femei si sub 25 g la barbati
e) 15 g la femei si sub 20 g la barbati
558. [M] Capito l: Gusa si nodulul tiroidian Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Pentru depistarea unor eventuale gusi tiroidiene se vor urmari (Pag. 1215 ):
a) Volumul tiroidei
b) Masurarea perimetrului cervical pentru monitorizare
c) Simetria lob ilor
d) Senzatia de arsura la atingerea tegumentului
e) Mobilitatea la deglutitie
559. [S] Capitol: Gusa si nodulul tiroidian Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Gusa
endemica se manifesta prin (Pag. 1216):
a) Carenta de vitamina K
b) Cresterea difuza in volum a tiroidei
c) Carenta de iod
d) Noduli unici
e) Noduli functio nali
4Complicatii ale gusei tiroidiene pot fi (Pag. 1216):
a) Dispnee in spiratorie
b) Tuse cu expectoratie
c) Otalgii reflexe ho molaterale
d) Febra, alterarea starii generale
e) Depresie
5Complicatii ale tiroidectomiei sunt (Pag. 1217):
a) Hipocalcemia temporara
b) Hipoparatiroidie definitiva
c) Paralizia nervului facial
d) Hipercalcemie temporara
e) Pneu motorace
5Examinarile complementare pentru nodulul tiroidian sunt (Pag. 1 219):
a) Radiografia tiroidiana
b) Scintigrafia tiro idiana
c) Radioscopie tiroidiana
d) Punctie aspirativa cu ac fin
e) FT4
5Caracteristici ale nodulilor suspecti sunt (Pag. 1219):
a) Prezenta adenopatiilor satelite
b) Nodul hipoecogen
c) Nodul hiperecogen
d) Halou co mplet cu umbre marginale "de siguranta"
e) Hipervascularizat la ecografia Doppler
5Examinari de laborator efectuate in depistarea nodulilor tiroidieni su nt (Pag. 1219):
a) FT4
b) TSH
c) Anti-TG (antitiroglobulina)
d) Anti-TPO (antitiroperoxidaza)
e) Dozarea sistematica a tirocalcitoniei
5Tratamentul gusei tiroidiene se face cu (Pag. 1217):
a) Tratament frenator al axului tireotrop cu L-tiroxina
b) Tiroidectomie
c) Glucocorticoizi
d) Suplimentarea cu iod
e) Progesteron
5Gusa tiroidiana poate prezenta mai multe forme (Pag. 1215-1216):
a) Gusa endemica
b) Gusa simpla
c) Gusa neregulata
d) Gusa sporadica
e) Gusa multihetero nodulara
567. [M] Capito l: Hipertiroidismul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Semnele
de tireotoxicoza pot fi (Pag. 1221):
a) Scadere n greutate
b) Frisoane
c) Termofobie
d) Semnul taburetului
e) Brad icardie
568. [M] Capito l: Hipertiroidismul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Printre
cauzele hipertiroidismului includem (Pag. 1221):
a) Boala Basedow
b) Nodulul to xic tiroidian
c) Hipocalcemia
d) Administrarea de amiodarona
e) Tiroidita De Quervain
569. [M] Capito l: Hipertiroidismul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5La
efectuarea examenului obiectiv n cazul unui pacient cu hipertiroidism putem decela (Pag. 1221):
a) Thrill la p alpare si gusa cu suflu ascultatoric
b) Tremor
c) Constipatie
d) Crestere n greutate
e) Durere cervicala acuta
570. [M] Capito l: Hipertiroidismul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Examinari
pentru diagnostic etiologic n hipertiroidism (Pag. 1221):
a) CRP n contextul unei d ureri cervicale si episod viral
b) Scintigrafie tiroidiana n contextul prezentei mai multor noduli la palpare
c) Radiografie de sa turceasca
d) Ecografie abdominala
e) Anticorpi antireceptori TSH (TRAb)
571. [M] Capito l: Hipertiroidismul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul:
5Scintigrafia cu I este contraindicata n cazul (Pag. 1221):
a) Unui tablou tipic Basedow
b) Unui tablo u clinic De Quervain
c) Alergiei la iod
d) Nodul toxic tiroidian
e) Sarcinii si alaptarii
572. [S] Capitol: Hipertiroidismul Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Scintigrafia
cu I1 23 sau Tc99 nu este necesara n cazul (Pag. 1221):
a) Unui tablou clinic tipic de Basedow sau De Quervain
b) Unui hipertiroidism iatrogen
c) Unei guse multiheteronodulara
d) Unui nodul to xic
e) Unui hipertiroidism post-partum
573. [S] Capitol: Hipertiroidismul Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Diagnosticul
hormo nal de certitudine al hipertiroidismului se va pune pe baza dozarii (Pag. 1221):
a) ACTH
b) STH
c) TSHus
d) Calcemiei
e) Ionilor de K
574. [M] Capito l: Hipertiroidismul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5n cazul n
care se va doza un FT4 normal asociat unui TSH scazut suntem n fata unui (Pag. 12 21):
a) Hipertiroidism la amiodarona
b) Hipertiroidism din sarcina
c) Hipertiroidism frust
d) Hipertiroidism iatrogen
e) Hipertiroidism T3
575. [M] Capito l: Hipertiroidismul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Aspectele
scintigrafiei tiroidiene cu I1 23 sau Tc9 9 (Pag. 1222):
a) Scintigrafie fixanta omogena n adeno m toxic
b) Scintigrafie fixanta omogena n Basedow
c) Scintigrafie alba n gusa multiheteronodilara
d) Scintigrafie alba n hipertiroidism iatrogen
e) Scintigrafie fixan ta n nodul cald" izolat n adenom toxic
576. [S] Capitol: Hipertiroidismul Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Tratamentul
initial n majoritatea cazurilor de hipertiroidism utilizeaza (Pag. 1222):
a) Antitiroidiene de sinteza sau propiluracil
b) Iod radioactiv
c) AINS
d) Chirurgical
e) Antiinflamatoare steroidiene
5Monitorizarea tolerantei la tratament cu antitiroidiene de sinteza la o pacienta cunoscuta cu boala Basedow va
urmari schimbarea valorilor p entru (Pag. 1222):
a) FT4
b) Hemograma
c) TSH
d) FT3
e) ASAT, ALAT
578. [S] Capitol: Hipertiroidismul Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Monitorizarea tolerantei la tratament cu antitiroidiene de sinteza la un pacient de sex masculin cunoscut cu boala
Basedo w nu va include (Pag. 1223):
a) Dozarea FT4
b) Hemograma
c) TSH
d) ASAT, ALAT
e) Beta-HCG
5Tratamentul n hipertiroidismul indus de amiodarona de tip I se bazeaza pe (Pag. 1223):
a) ntreruperea amiodaronei
b) Antitiroidiene d e sinteza
c) Masuri simptomatice obisnuite n hipertiro idism (repaus, anxiolitice, betab locante)
d) Chirurgie
e) AINS
580. [M] Capito l: Hipertiroidismul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Durata
tratamentului n functie de hipertiroidism va fi de (Pag. 1223):
a) 3 luni n caz de Basedo w
b) 1-2 luni tratament antiinflamator n boala De Quervain
c) Cteva luni pna ajunge la eutiroidie n caz de nodul toxic si gusa multiheteronodulara
d) 18 luni n caz de Basedo w
e) Hipertiroidismul din sarcina nu se trateaza
5Monitorizarea tratamentului la un p acient cu hipertiroidism va urmari (Pag. 1223):
a) Dozarea FT4 la 3 luni de la nceperea tratamentului
b) Dozarea TSH n primele 2 zile
c) Dozarea FT4 la o luna de la nceperea tratamentului, apoi la 15 zile-1 luna
d) Cnd FT4 s-a normalizat, TSHus FT4 se dozeaza la 3 luni
e) Cnd FT4 s-a normalizat, TSHus nu mai treb uie dozat
582. [M] Capito l: Hipertiroidismul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5n cazul
unui hipertiroidism indus de amiodarona de tip II care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate (Pag. 1223):
a) Scintigrafia tiroidiana este fixanta
b) Ecografia Doppler tiroidiana este normala (nu exista hipervascularizatie)
c) Tratamentul se bazeaza pe antitiro idiene de sinteza
d) Tratamentul se bazeaza pe corticoizi
e) Scintigrafia tiroidiana este alba
583. [S] Capitol: Hipertiroidismul Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care
afirmatie e falsa n caz de hipertiroidism la un pacient care ia tratament cu am iodarona si caruia trebuie sa se
ncerce determinarea tipului p rin (Pag. 122 3):
a) Cautarea unei patologii tiroidiene preexistente interogato riului
b) Palparea gtului n cautarea unei gusi, a unui nodul
c) Explorarea functiei renale
d) Realizarea unei scintigrafii tiroidieneecografie Doppler
e) n functie de context dozarea anticorpilor antirecepto r TSH pentru confirmarea unei boli Basedow
584. [S] Capitol: Hipotiroidismul Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care
afirmatie este adevarata n legatura cu hipotiroidismul (Pag. 1224):
a) De cele mai multe ori hipotiroidismul este de origine nalta"
b) Cel mai frecvent avem de a face cu o insuficienta tireo tropa
c) Originea periferica a hipotiroidismului e cea mai frecventa datorita afectarii parenchimului
d) Originea periferica a hip otiroidismului e rara
e) Deseori hipotiroidismul e cauzat de afectarea hipotalamo-hipofizara

585. [M] Capito l: Hipotiroidismul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Semnele de
hipometabolism din hipotiroidism n u includ (Pag. 1224):
a) ncetinirea ideopsihica
b) Scad erea n greutate pna la casexie
c) Frilo zitate
d) Amenoree
e) Tahicardie
586. [M] Capito l: Hipotiroidismul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Infiltratia
cutanata si mucoasa din hipotiroidis m are ca si caracteristici (Pag. 1224):
a) Ten de ceara
b) Fata rotunjita
c) Vespertilio
d) Umplerea foselor sup raclaviculare
e) Tulburari ale fanerelor
587. [M] Capito l: Hipotiroidismul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care din
urmatoarele afirmatii sunt false n legatura cu diagnosticul hormonal de certitudine al hipotiroidismului (Pag. 1224):
a) Examenul de depistare a hipotiroidismului va doza FT4, ACTH
b) Examenul de confirmare a hipotiroidismului se va pune pe baza TSHus-ului crescut
c) Examenul necesar pentru precizarea graviditatii hipotiroidismului este dozarea t 4, ,(FT4) care va fi scazut
d) FT4 normal cu TSH crescut corespunde hipotiroidismului frust
e) FT3 e markerul cel mai important n hipotiroidism
588. [M] Capito l: Hipotiroidismul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Pentru a
putea preciza etiologia hipotiroidismului ne vom folosi de urmatoarele examinari (Pag. 1225):
a) Anticorpii anti-TPO (tiroperoxidaza)
b) Anticorpii anti-TG (antitiroglobulina)
c) STH
d) ACTH
e) n hipotiroidismul post-partum daca nu exista gusa, nu se face nici o examinare suplimentara
589. [M] Capito l: Hipotiroidismul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Alte
ano malii biologice inconstante asociate hipotiro idismului sunt (Pag. 1225):
a) Hipocolesterolemie
b) Hiponatremie
c) Anemie macrocitara
d) Hipercolesterolemie
e) CPK crescute
590. [M] Capito l: Hipotiroidismul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Complicatiile hipotiroidismului includ (Pag. 1224):
a) Tahicardie
b) Blocuri de ramura, BAV
c) Coma mixedematoasa
d) Insuficieta renala
e) Depresie
591. [S] Capitol: Hipotiroidismul Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care
afirmatie este falsa n legatura cu principiile de tratament ale hipotiroidismului (Pag. 1226):
a) n cazul unui pacient n vrsta, coronarian sau cu risc cardiovascular initierea tratamentului va avea loc n
spital
b) Tratametul de substitutie se face cu levotiroxina
c) Tratamentul se face pna la normalizarea TSH
d) Administrarea levotiroxinei se va face seara nainte de culcare
e) Administrarea levotiroxinei se va face dimineata a-jeun
592. [M] Capito l: Hipotiroidismul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Monitorizarea eficientei tratamentului hipotiroidismului periferic (Pag. 1226):
a) TSH se dozeaza la 3-4 zile de la schimbarea p osologiei
b) TSH trebuie sa fie usor crescut
c) TSH trebuie sa fie normal
d) TSH se face la 4-5 saptamni dupa schimbarea posolo giei
e) Cnd tratamentul e stabil monitorizarea TSH se face anual
593. [S] Capitol: Hipotiroidismul Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Efectul
secundar posibil al levotiro xinei este (Pag. 1226):
a) Aritmii cardiace
b) Hipertiroidism prin supradozare
c) Ameteli
d) Greturi si varsaturi
594. [M] Capito l: Hipotiroidismul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
afirmatii sunt adevarate n legatura cu scintigrafia tiro idiana la un pacient cu hipotiroidism (Pag. 1225):
a) n boala Hashimoto scintigrafia are aspect de tabla de sah
b) Scintigrafia se face doar n caz de boala Hashimoto
c) Scintigrafia cu iod e contraindicata n caz de sarcina
d) Scintigrafia cu Tc99 e indicata n caz de alergie la iod
e) n caz de boala Hashimoto scintigrafia are aspect de nodul cald"
595. [S] Capitol: Obezitatea la adult Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4IMC
normal este cuprins intre (Pag. 1276):
a) 25-29,9 kg/m 2
b) 18,5-24 ,9 kg/m 2
c) 30-34,5kg/m 2
d) > 40kg/m 2
e) < 18,5kg/m 2
596. [M] Capito l: Obezitatea la ad ult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Sindromul metabolic (Pag. 1276):
a) Obezitate androida
b) Intoleranta la glucoza sau diabet
c) Intolerant la gluten
d) Insulinorezistenta
e) Dislipidemie
597. [M] Capito l: Obezitatea la ad ult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Cauzele
obezitatii secundare sunt (Pag. 1276):
a) Hipotiroidism
b) Hipercorticism
c) Genetica
d) Alimentara
e) Tumora hipotalamica sau hipofizara
598. [M] Capito l: Obezitatea la ad ult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Ce fel de
complicatii pot aparea in cadrul obezitatii (Pag. 1276):
a) Respiratorii
b) Osteo-articulare
c) Cardio-vasculare
d) Cancere
e) Psihoso-economice
599. [M] Capito l: Obezitatea la ad ult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
sunt complicatiile care apar la nivelul aparatului cardio-vascular in cadrul obezitatii (Pag. 1276):
a) Hipertensiune arteriala
b) Accident vascular cereb ral
c) Insuficienta cardiaca
d) Hipertrofie ventriculara
e) Sindrom restrictiv
600. [M] Capitol: Obezitatea la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care sunt
complicatiile digestive ce apar in obezitate la adulti (Pag.1277):
a) Hernie hiatala
b) Steatoza hepatica
c) Limfedem
d) Litiaze biliare
e) Insulinorezistenta
601. [M] Capitol: Obezitatea la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In cadrul
anamnezei, in evaluarea unui pacient obez, intra (Pag. 1277):
a) Istoric ponderal
b) Ancheta alimentara
c) Examene sistemice
d) Ancheta cu privire la activitatea fizica
e) Antecedente familiale de obezitate
602. [M] Capito l: Obezitatea la ad ult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In cadrul
anchetei alimentare, la un pacient ob ez, avem in vedere urmatoarele (Pag. 127 7):
a) Exces de grasimi alimentare
b) Nivel obisnuit al activitatii fizice
c) Circumferinta taliei
d) Exces de bauturi d ulci sau alco olice
e) Repartitia tesutului adipos
examenului fizic, la un pacient obez, urmarim (Pag. 1278 ):
a) IMC
b) Dereglari comportamentale
c) Repartitia tesutului adipos
d) Circumferinta taliei
e) Ancheta alimentara
dintre urmatoarele examinari comp lementare se fac la un pacient o bez (Pag. 1278):
a) Glicemie a jeun
b) Hemoleuco grama
c) IMC
d) Bilant lipidic
e) Glicozurie
sunt obiectivele tratamentului in cazul persoanelor obeze (Pag. 1 279):
a) Pierderea in greutate de 5-1 0% din greutatea maxima
b) Pierderea in greutate de 10-15% din greutatea maxima

c) Ameliorarea calitatii vietii
d) Mentinerea greutatii pierdute
e) By-pass gastric
606. [M] Capito l: Obezitatea la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
sunt indicatiile privind chirurgia bariatrica la pacientii obezi (Pag. 1279):
a) IMC > 40kg/m2 sau IMC > 35kg/m2 cu cel putin o comorbiditate
b) IMC>20kg/m2
c) Esecul unui tratament medical, nutritional, dietetic si psihoterapeutic aplicat corect timp de 6-12 luni
d) Afectiuni care pun in pericol prognosticul vital pe termen scurt si mediu
e) Risc=operator acceptabil
607. [M] Capito l: Obezitatea la ad ult Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
dintre urmatoarele afirmatii sunt contraindicatii pentru chirurgia bariatrica (Pag. 1279 ):
a) Tulburari cognitive sau mentale severe
b) Dependenta de alcool si de substante psihoactive licite sau ilicite
c) Contraindicatii la anestezia generala
d) IMC > 40kg/m 2
e) IMC > 20kg/m 2
monitorizarii continue la pacientii obezi, intra (Pag. 1280):
a) Patologia cronica, insotita, pe termen lung, de consultatii regulate
b) Spitalizarea in mediu specializat in caz de complicatii somatice care necesita investigatii
c) Spitalizarea in med iu specializat in caz de obezitate masiva multico mplicata
d) Patologia cronica, insotita, pe termen scurt, de consultatii regulate
e) Ingrijire multidisciplinara inainte si dupa chirurgia bariatrica
tratamentului, la un pacient obez intra (Pag. 1279):
a) Insulinoterapie
b) Medicamente
c) Chirurgia bariatrica
d) Tratamentul complicatiilor
e) Fibrati
610. [M] Capitol: Patologii autoimune Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
din urmato arele afirmatii, privind principalele patologii autoimune, sunt adevarate (Pag. 1136):
a) Bolile autoimune sistemice sunt indreptate impotriva antigenelor ubicuitare
b) Exista o predispozitie genetica
c) Frecventa crescuta la barbati
d) Exista o bo ala autoimuna pentru fiecare organ
e) Nu exista o implicare a factorilor de mediu
611. [S] Capitol: Patologii autoimu ne Mod de puncta re: CS Gra d de dificultate: scazut Punctajul:
4Anticorpii anti-CCp sau anti-peptid ciclic citrulinat sunt specifici pentru (Pag. 1136):
a) Lupusul eritematos
b) Spondilita anchilozanta
c) Poliartrita reumatoida
d) Crioglobulinemie
e) Dermatomiozita
612. [M] Capito l: Patologii autoimune Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Factorii
favorizanti pentru lup us sunt (Pag. 1136):
a) Alimentatia hipersodata
b) Graviditate
c) Consum de AINS
d) Expunere la soare
e) Contracep tie cu doza mare de estrogeni
613. [S] Capitol: Patologii autoimu ne Mod de puncta re: CS Gra d de dificultate: scazut Punctajul:
4Anticorpii antinucleari (AAN) sunt prezenti in cazurile de LED in proportie de (Pag. 1136):
a) 75%
b) 90%
c) 59%
d) 89%
e) 95%
614. [M] Capito l: Patologii autoimune Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Anticorpii anti-antigene nucleare so lubile, regrupeaza urmatorii anticorpi prezenti in diferite colagenoze (Pag.
1136):
a) Antiproteinaza- 3
b) Antihistone
c) Anticentromer
d) Anti-RNP
e) Anti- Jo-1
615. [S] Capitol: Patologii autoimu ne Mod de puncta re: CS Gra d de dificultate: scazut Punctajul: 4Care din
urmatorii anticorpi, sunt asociati sclerodermiei sistemice (Pag. 1136):
a) Anti- Sm
b) Anticardiolipina
c) Anti- ADN
d) Anti -SCL-70
e) Antimieloperoxidaza
616. [M] Capito l: Patologii autoimune Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In cazul
sindromului antifosfolipidic se cauta urmatorii anticorpi (Pag. 1137):
a) Anticoagulantul lupic
b) Anti- SSA si SSB
c) Anticardiolipinele izotipi Ig G si Ig M
d) Anticorpi anti - peptid ciclic citrulinat
e) Antibeta-2 glicoproteina 1(b eta-2gp-1) izotipi Ig G si Ig M
5Tratamentul cu imunosupresoare al bolilor imune este indicat (Pag. 1137):
a) La toti pacientii
b) In formele corticorezistente
c) La bolnavii care prezinta alergie la medicatia imunosupresoare
d) Pentru a reduce dozele de cortizo n
e) La pacientii tineri
618. [M] Capito l: Patologii autoimune Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
din urmato arele afirmatii, privind dozarea fractiunilor complementului (C3 C4 CH50), sunt adevarate (Pag. 1137):
a) Are valoare predictiva pentru puseele de activitate ale lupusului
b) In cursul unui puseu de activitate a lupusului fractiunile comp lementului cresc
c) Este importanta in diagnosticul lupusului
d) In cursul unui p useu de activitate a lupusului fractiunile complementului scad
e) Fractiunile complementului cresc in toate bolile autoimune
619. [S] Capitol: Patologii autoimune Mod de puncta re: CS Gra d de dificultate: scazut Punctajul: 4Un pic de
Ig M, depistat prin electroforeza p roteinelor serice este caracteristic pentru (Pag. 1137):
a) Mielom multiplu
b) Limfom
c) Boala Waldenstrom
d) Infectii cronice
e) Sclerodermie
5Imunoterapia cu anti-TNF-a poate fi utilizata in urmatoarele boli autoimune (Pag. 113 7):
a) Psoriazis
b) Poliartrita reumatoida
c) Cancer mamar
d) Spondiloartropatii
e) Boli inflamatorii ale tubului digestiv
621. [S] Capitol: Lupus eritematos diseminat Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Care sunt cele mai frecvente manifestari clinice in Lupusul eritematos diseminat (Pag. 1139):
a) Cutanate
b) Renale
c) Articulare
d) Cardio-pulmonare
e) Neurologice
4Care dintre urmatoarele tipuri d e autoanticorpi sunt foarte specifici pentru Lupusul eritematos diseminat (Pag.
1140):
a) Anticorpi antinucleari
b) Anti-ADN
c) Anticorpi anti-Sm
d) Antihistone
e) Anti-RNP
4Efectul advers cel mai important al Hidroxiclorochinei, administrata in Lupusul eritematos diseminat este (Pag.
1141):
a) Intoleranta digestiva
b) Toxicitate retiniana cu mulativa
c) Fibroza pulmonara
d) Aplazie medulara
e) Hepatotoxicitate
4Lupusul eritematos diseminat apare mai frecvent (Pag. 1138):
a) La barbat
b) La femeile tinere
c) La ambele sexe, in aceeasi proportie
d) La copii de orice sex
e) La sexul feminin, la varsta avansata
4Semnificatia testului pozitiv pentru anticorpi antinucleari in Lupusul eritematos diseminat este (Pag. 1140):
a) Diagnosticul cert de lupus
b) Diagnostic imposibil
c) Diagnostic impro babil

d) Putin specific
e) Diagnostic de specificitate
4Prezenta anticorpilor antihistone se coreleaza cu (Pag. 1140):
a) Lupus eritematos diseminat
b) Prezenta sindromului antifosfolipid ic
c) Risc crescut de afectare renala
d) Boala mixta a tesutului conjunctiv
e) Lup us indus medicamentos
627. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminat Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la Lupusul eritematos diseminat (Pag. 1140):
a) Lupusul eritematos diseminat este mai frecvent intalnit la femei
b) Ac anti-RNP sunt specifici pentru boala mixta a tesutului conjunctiv
c) Ac antinucleari sunt cei mai specifici pentru lupus eritematos diseminat
d) Ac antifosfolipidici sunt asociati cu risc crescut de tromboza
e) In lupus discoid leziunile tegumentare se vindeca fara sechele
628. [M] Capito l: Lupus eritematos diseminat Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Evolutia in pusee a lup usului eritematos d iseminat este influentata de (Pag. 1 141):
a) Infectii intercurente
b) Expunerea la soare
c) Sarcina
d) Tratamentul cu hidroxiclorochina
e) Stres major
5Manifestarile pulmonare din lupus eritematos diseminat, cuprind (Pag. 1139):
a) Formatiuni nodulare
b) Pleurezie
c) Hipertensiune pulmo nara
d) Afectare interstitiala fibrozanta este exceptionala
e) Accese bronhospastice
5Anomaliile hematologice ale pacientilor cu Lupus eritematos diseminat includ de regula (Pag. 1138):
a) Trombocitoza
b) Leucocitoza
c) Anemie hemolitica autoimuna
d) Trombocitopenie
e) Limfopenie
5Modificarile urinare din Lupus eritematos diseminat includ (Pag. 1139):
a) Proteinurie
b) Piurie
c) Hematurie
d) Cilindrurie
e) Bacteriurie
5Rash-ul malar caracteristic Lupusului eritematos diseminat se localizeaza (Pag. 1138):
a) Obraji
b) Gat
c) Piramida nazala
d) Membrele superioare
e) Abdomen
5Datele de laborator in nefrita lupica activa include (Pag. 1139):
a) Proteinurie/ 24h
b) Cilindrii celulari
c) Hematurie
d) Leucociturie
e) Dozarea creatininemiei
5Anomaliile imunologice ale pacientilor cu Lupus eritematos diseminat sunt de regula (Pag. 1138):
a) Anticorpi anti-ADN
b) Anticorpi anti-Sm
c) Miozita titru normal de anticorpi antinucleari
d) Serologia sifilisului d isociata (VDRL+,TPHA-)
e) Anticorpi anticardiolipina
5Care din urmatoarele criterii de diagnostic pentru Lup usul eritematos diseminat sunt adevarate (Pag. 1 138):
a) Anticorpi anti-Sm
b) Rash malar
c) Artrite erozive
d) Fotosensibilitate
e) Anticorpi antinucleari
5Criteriile hematologice pentru Lupus eritematos diseminat sunt (Pag. 1138):
a) Leucopenie < 4 G/L
b) Limfopenie < 1,5 G/L
c) Trombopenie < 100 G/L
d) Vasculita
e) Anemia hemolitica autoimuna
5Care sunt p rincipalii parametri de monitorizare imunolo gica in Lupusul eritematos diseminat (Pag. 1141):
a) Hemoleuco grama
b) Anticorpi anti-ADN
c) Radiografia pulmonara
d) Dozarea fractiunilor complementului C3,C4 si CH50
e) Biop sia renala
5Planificarea unei sarcini in caz de lupus eritematos diseminat impune (Pag. 1141):
a) Interzicerea sarcinii
b) Stabilizarea bolii inainte de sarcina
c) Administrare de Prednison
d) Administrare de Aspirina
e) Nu impune nici o masura
639. [S] Capitol: Epistaxisul Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Epistaxisul (Pag.
737):
a) Nu are niciodata origine n sinusurile paranazale
b) Se poate asocia cu paloare i hipotensiune arteriala
c) Cunoa te doar cauze locale
d) Este masiv cnd i are originea n pata vasculara
e) Nu este influen at de valorile tensiunii arteriale
640. [S] Capitol: Epistaxisul Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Epistaxisul de
cauza generala se poate datora (Pag. 739):
a) Unui corp strain intranazal
b) Unui traumatism nazal
c) Bolii Rendu-Osler
d) Unei rinosinuzite
e) Unei ozene
641. [S] Capitol: Epistaxisul Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Epistaxisul
esen ial (Pag. 739):
a) E considerat epistaxis de cauza generala
b) Apare mai frecvent la femei
c) Nu apare la nivelul petei vasculare
d) Este favorizat de expunerea la soare
e) Cnd apare la femei este neinfluen at de modificarile hormonale
642. [M] Capito l: Epistaxisul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Epistaxisul de
cauza generala (Pag. 739 ):
a) Nu este in fluen at de tratamentul antiagregant plachetar
b) Poate nso i o criza de eclampsie
c) Poate sa apara n boala Rendu -Osler
d) Se mai nume te epistaxis esen ial
e) Poate sa apara n contex tul u nei caren e de vitamina K
643. [M] Capito l: Epistaxisul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5n stabilirea
diagnosticului unui epistaxis (Pag. 738, 739):
a) Antecedentele patologice nu au nicio relevan a
b) Antecedentele personale alergice pot fi relevante
c) Obstruc ia nazala progresiva poate indica o origine tumorala a epistaxisului
d) Nu are relevan a exp unerea la noxe profesionale
e) Poate fi necesar un bilan al coagularii
644. [M] Capito l: Epistaxisul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Sunt cauze de
epistaxis local (Pag. 738):
a) Tumori nazosinusale
b) Trombopatia Willebrand
c) Ulcera ii locale
d) Traumatisme
e) Boala Rendu-Osler
645. [M] Capito l: Epistaxisul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Tratamentul de
urgen a al epistaxisului include (Pag. 737, 738):
a) Limitarea riscului de oc hemoragic
b) Antagonizarea suprado zarilor de hep arina sau antivitaminice K
c) Tratament anxiolitic
d) Tamponament posterior n epistaxisul cu origine n pata vasculara
e) Antibioterapie nceputa n prima ora de la prezentarea la medic
646. [M] Capito l: Epistaxisul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Epistaxisul (Pag.
737):
a) i are originea exclusiv n pata vasculara
b) Poate fi bilateral
c) Poate pune probleme de diagnostic diferen ial cu o hemoptizie
d) Se poate opri spontan
e) Poate pune in pericol prognosticul vital
647. [M] Capito l: Epistaxisul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Hemostaza n
tratamentul unui epistax is se p oate realiza prin (Pag. 737, 738):
a) Tamponarea suprafe ei vestibulare
b) Tamponament posterior cnd originea epistaxisului se afla n pata vasculara
c) Tamponament anterior i posterior
d) Cauterizarea sau ligatura vaselor responsabile de sngerare
e) Embolizarea vaselor incriminate
648. [M] Capito l: Otalgii si otite la adulti si copii Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Inervatia senzitiva a urechii externe este asigurata de (pag. 716):
a) Nervul auriculo-temporal
b) Nervul timp anic
c) Ramuri ale nervului glosofaringian
d) Nervul Wrisberg
e) Plexul cervical superior
649. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copii Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Durerile asemanato are otalgiilor pot sa apara in afectiuni ale nervilor (pagina 716):
a) Olfactiv
b) Facial
c) Trigemen
d) Glosofaringian
e) Vag
Punctajul: 5Inervatia senzitiva a urechii medii este asigurata de (pag. 716):
a) Nervul Wrisberg
b) Nervul timpanic
c) Plexul cervical superior
d) Ramul auricular al nervului vag
e) Ramuri ale nervului glosofaringian
Punctajul: 5Otita medie acuta este o inflamatie acuta a mucoasei urechii medii, cauzata de (pagina 717):
a) Infectii virale
b) Infectii micotice
c) Infectii bacteriene
d) Schimbari brutale de presiune
e) Proteze auditive
Punctajul: 5In OMA (otita medie acuta), motivele de apelare la serviciile medicale si semnele functionale sunt
(pagina 717):
a) Insomniile
b) Intarzierea vorbirii
c) Otalgia
d) Hipoacuzia
e) Febra, la copii
Punctajul: 5In timpul otoscopiei, in OMA (otita medie acuta) se poate ob serva (pagina717):
a) Prezenta unei colectii retrotimpanice cu aspect purulent
b) Perforatie a membranei timpan ice prin care iese, de maniera pulsatila, o otoree p urulenta posibil amestecata
cu sange
c) Timpan translucid cu prezenta unei secretii serosae galbui, albastrui sau sub forma unei mucoase albicioase
d) Ingrosarea membranei timpanice
e) Timpanul hiperemiat, cu vase timpanice dilatate
Punctajul: 5In functie de aspectul oto scopic, stadiile OMA (otitei medii acute) sunt (pagina 7 17):
a) Stadiul congestiv: membrana timpanica este ingrosata
b) Stadiul de colectare: prezenta unei colectii retrotimpanice cu aspect purulent
c) Stadiul perforat: perforatie a membranei timpanice
d) Stadiul de colectare: prezenta unei secretii seroase
e) Stadiul congestiv: timpanul este hiperemiat cu vasele timpanice dilatate
Punctajul: 5Complicatiile OMA (otitei medii acute) sunt (pagina 718):
a) Mastoidita
b) Paralizia faciala
c) Otita medie cronica
d) Meningita
e) Tromboflebita sinusului lateral
Punctajul: 5In OMA (otita medie acuta) indicatiile antibioterapiei sunt (pagina 720):
a) Adulti: antibioterap ie de prima intentie

b) Copii peste 2 ani: antibioterapie de prima intentie
c) Copii sub 2 ani: este permisa neaplicarea antibioterapiei in anumite conditii
d) Copii sub 2 ani: antibioterapie de prima intentie
e) Adulti: este permisa neaplicarea antibioterapiei
Punctajul: 5In otita externa inflamatia este cauzata de (pag. 718):
a) O infectie virala
b) O infectie bacteriana
c) O schimbare brutala de presiune
d) O infectie micotica
e) Macerarea in interiorul co nductului auditiv extern
Punctajul: 5Pericondrita pavilionului apare in urma (Pag. 719):
a) Leziunilor cutanate
b) Infectiilor b acteriene
c) Traumatismelor
d) Infectiilor micotice
e) Macerarii in interiorul conductului auditiv extern
659. [S] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copii Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Elementul principal al tabloului clinic in otita externa este (pagina 718):
a) Hipoacuzia
b) Febra
c) Insomniile
d) Otalgia
e) Intarzierea vorbirii
4Complicatiile otitei externe sunt (pagina 719):
a) Otita medie acuta
b) Otita externa maligna
c) Otita externa micotica
d) Pericondrita p avilionului
e) Paralizia faciala
4Disfunctia permeabilitatii trompei lui Eustachio apare in (pag 719):
a) Otita sero-mucoasa
b) Otita medie acuta
c) Otita externa
d) Pericondrita p avilionului
e) Mastoidita
4Otita sero-mucoasa se manifesta in principal prin (pag 719):
a) Otalgie
b) Febra
c) Hipo acuzie
d) Insomnia
e) Intarzierea vorbirii
663. [S] Capitol: Anginele si faringitele ad ultului Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Angina veziculara este prezenta n (Pag. 722):
a) Zona nervului cranian IX
b) Mononucleoza infectioasa
c) Afec iuni cauzate de rinovirusuri
d) Afec iuni cauzate de virusul respirator sinci ial
e) Afec iuni cauzate de Haemophilus influen zae
4Amigdalectomia (Pag. 727):
a) Se realizeaza sub anestezie locala
b) Se propune doar dupa apari ia unui flegmon periamigdalian
c) Nu are, ca si indica ie, recidiva unui flegmon periamigdalian
d) Se realizeaza n plina perioada inflamatorie
e) Trebuie precedata de efectuarea unui bilan al hemostazei
4Angina veziculara (Pag. 727):
a) Este bilaterala n zona faringiana
b) Este unilaterala n herpangina
c) E asociata unei gingivostomatite n primoinfectia herpetica
d) Cnd agentul etiologic este virusul Co xsackie A, aceasta angina apare predominant la varstnici
e) Este asociata n mod caracteristic cu vezicule la nivelul extremita ilor n primoinfec ia herpetica
4Angina ulceronecrotica (Pag. 722):
a) Are aceia i agen i etiologici ca si angina pseudomembranoasa
b) Se asociaza clinic cu od inofagie i febra
c) Este produsa de bacilul difteric
d) Are etiologie streptococica

e) Etiologia virala este exclusa
667. [M] Capito l: Anginele si faringitele adultului Mod de punctare: CM
Punctajul: 5Angina eritematopultacee (Pag. 722):
a) Este caracterizata prin depozite albicioase aderente pe amigdale
b) Poate avea ca i agent etiologic virusul Epstein -Barr
c) Poate avea etiologie streptococica
d) Nu se asociaza cu hipertrofia amigdalelor
e) Poate fi produsa de Haemophilus influenzae
Punctajul: 5Flegmonul periamigdalian (Pag. 724):
a) Se poate asocia cu trismus
b) Este infirmat cnd exista edem al uvulei
c) Necesita antibioterap ie cu Amoxicilina-acid clavulanic 3g/zi
d) Se trateaza chirurgical prin punc ie i drenaj sub anestezie locala
e) Imediat dupa primul episod se recomanda efectuarea amigdalecto miei
Punctajul: 5Difteria (Pag. 725):
a) Se caracterizeaza printr-o angina eritematopultacee
b) Se asociaza cu o angina pseudomembranoasa
c) Se p oate asocia cu paralizie velopalatina
d) Este produsa de un bacil Gram-negativ
e) Respecta ntotdeauna laringele
Punctajul: 5Mononucleoza infec ioasa (Pag. 725):
a) Apare mai frecvent la adultul tnar
b) Se poate manifesta i cu ang ina ulceronecrotica
c) Prezinta false membrane neconfluente
d) Se poate asocia cu hepatosplenomegalie
e) Se trateaza cu predilec ie cu Penicilina
Punctajul: 5Angina lui Vincent (Pag. 726):
a) Se caracterizeaza printr-o ulcera ie nedureroasa, unilaterala
Gra d de dificultate: scazut
b) Se asociaza cu stari bucodentare proaste

c) Este data de catre o asociere fusospirilara
d) Se trateaza cu Penicilina V 3MU/zi, 10 zile
e) Se caracterizeaza printr-o ulcera ie identica cu ulcera ia din sifilis
672. [M] Capito l: Anginele si faringitele adultului Mod de punctare: CM Gra d de dificultate: scazut
Punctajul: 5M Angina ulceroasa din sifilis (Pag. 726):
a) Se caracterizeaza printr-o leziune identica cu cu leziunea din angina Vincent
b) Se caracterizeaza printr-o ulcera ie nedureroasa, superficiala, ndurata
c) Prezinta n general leziuni bilaterale
d) Diag nosticul pozitiv se pune pe eviden ierea treponemei n leziune i pe testele serologice
e) Necesita doar tratament simpto matic
673. [M] Capito l: Anginele si faringitele adultului Mod de punctare: CM Gra d de dificultate: scazut
Punctajul: 5Angina veziculara (Pag. 727):
a) Este bilaterala cnd este produsa de catre virusul Coxsackie A
b) Necesita tratament etiologic cnd nso e te primoinfec ia herpetica
c) Este bilaterala n zona faringiana
d) Este una din componentele sindro mului mna -picior-gura
e) Cnd este cauzata de catre virusul Coxsackie A se mai nume te zona faringiana
674. [M] Capito l: Alergii respiratorii la co pil Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Care din afirmatiile de mai jos reprezinta factori de risc endogeni in alergiile respitarorii la copil (Pag. 1092):
a) infectii respiratorii
b) Obezitate
c) Teren genetic
d) Poluarea atmosferica
e) Factori emotionali
5Factorii de risc exogeni in alergiile respiratorii la copil sunt reprezentati de (Pag. 1092):
a) Teren genetic
b) Tabagism, materiale de constructii
c) Dioxid de azot, acid sulfuric, dioxid de sulf
d) Acarieni, polen, mucegai, antigene susceptibile sa declanseze un raspuns mediat de IgE
e) Infectii respiratorii
676. [S] Capitol: Alergii respiratorii la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Astmul alergic al copilului sub 36 de luni se defineste ca (Pag. 1092 ):
a) Orice episod dispneic cu raluri sibilante care s-a produs cel putin de 3 ori de la nastere
b) Un episod de dispnee expiratorie
c) Un episod de dispnee inspiratorie
d) O criza de tuse
e) Toate variantele de mai sus
5Fenomenele care insotesc astmul alergic la copil sunt reprezentate d e (Pag. 1092):
a) Eczema, alergie alimentara
b) Purpura
c) Rinita alergica, rinita sezoniera
d) Atopie familiara
e) Alopecie cicatriciala
5Pentru punerea diagnosticului de astm alergic la copil sunt necesare urmatoarele examinari complementare (Pag.
1092):
a) Teste multialergenice cu raspuns glo bal
b) Ancheta alergologica personala si familiala
c) Prick-test cutanat
d) Dozarea IgE totale la copilul sub 36 de luni
e) Dozarea IgG
4Astmul alergic intermitent la copil se caracterizeaza prin (Pag. 1093):
a) Simptome diurne 1 zi/saptamana, simptome nocturne < 1 noapte/luna
b) Simptome diurne < 1 zi/saptamana, Simptome nocturne <1 noapte/luna, Repercursiuni asupra activitatilor
zilnice - niciuna, Beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune < 1 zi/semestru, Exacerbari 0 -1 /an
c) Cu repercursiuni asupra activitatii zilnice
d) Simptome diurne >2 zile/saptamana, simptome no cturne > 2noapte/luna
e) Exacerbari > 2 in ultimele 3 luni
5Elementele caracteristice pentru astmul persistent uso r spre moderat la copil sunt urmatoarele (Pag. 1093):
a) Simptome diurne < 1 zi/saptamana, Simptome nocturne 1 sau 2 nopti/luna
b) Simptome diurne 1 sau 2 zile/saptamana, Simptome nocturne 1 sau 2 nopti/luna
c) Exacerbari = 2 in ultimele 6 luni
d) Beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune > 4 zile/luna
4Tratamentul de fond eficient in astmul alergic usor la co pil este (Pag. 1093):
a) Oxigenoterapie, Beta-2-mimetice cu durata lunga de actiune
b) Corticoizi inhalator in doza mare
c) Corticoizi inhalator in doza mica/medie
d) Oxigenoterapie, Corticoizi inhalator in d oza mare
e) Beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune, Oxigenoterapie, Corticoizi inhalator in doza mare
5Tratamentul astmului alergic sever la copil vizeaza (Pag. 1 093):
a) Corticoizi inhalator doza mica/medie
b) Beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune
c) Corticoizi inhalator in doza mare
d) Oxigenoterapie, Antileucotriene, Beta-2-mimetice cu durata lunga de actiune
e) Beta-2-mimetice cu durata lunga de actiune
5Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste rinita alergica la copil (Pag. 1093):
a) Inflamatia mucoasei nazale indusa de alergeni
b) Frecvent asociata cu conjunctivita sau simptome bronsice
c) Rinita acuta
d) Obstructie, stranut, rino ree, prurit nazal, secretii posterioare
e) Debuteaza intre 5 si 35 de ani, frecvent la pubertate, manifestari de hipersensibilitate imediata depinzand de
IgE
5Tratamentul rinitei alergice la copil vizeaza (Pag. 1093):
a) Local: co rticoizi inhalator, antihistaminice, cro mone, decongestionate
b) Beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune
c) Imuno terap ie specifica
d) Evictiunea alergenica
e) Oxigenoterapie, Beta-2-mimetice cu durata lunga de actiune, corticoizi inhalatori
5Diagnosticul rinitei alergice la copil se bazeaza pe (Pag. 1093):
a) Ancheta alergologica personala si familiala
b) Anamneza
c) Decelarea simptomelor cronice
d) Dozarea IgE totale la copilul sub 36 de luni
e) Teste cutanate de alergie imediata
5Tratamentul rinitei alergice persistente la copil cuprinde (Pag. 1094):
a) Local: co rticoizi, antihistaminice H1
b) Evictiune alergica
c) Igiena nazala
d) Imunoterapie specifica
e) Oxigenoterapie, corticoizi inhalator, antihistaminice H1
687. [S] Capitol: Alimentatia si nevoile nutritionale sugar si copil mic Mod de punctare: CS Grad de
dificulta te: scazut Punctajul: 4Suplimentele necesare nou-nascutului sunt (Pag. 1028):
a) Mg
b) Ca
c) Vit. D
d) Fe
e) Mg si Ca
688. [M] Capito l: Alimentatia si nevoile nutritionale sugar si copil mic Mod de punctare: CM Grad de
dificulta te: scazut Punctajul: 5Beneficiile alaptarii materne sunt (Pag. 10 28):
a) Nu contine acizi grasi esentiali
b) Nu contine proteine alergizante
c) Costuri inexistente
d) Prezenta preteinelor IgA
e) Avantaje psiho-afective
dificulta te: scazut Punctajul: 5Care sunt contraindicatiile exceptionale alaptarii materne (Pag. 1028)?
a) Infectii acute
b) Viro za respiratorie
c) Galactozemia
d) Operatia cezaiana
e) HIV
dificulta te: scazut Punctajul: 5De la varsta de 4 luni diversificarea se poate incepe cu (Pag. 1029):
a) Legume fierte
b) Fructe fierte
c) Peste
d) Ou
e) Cereale fara gluten
dificulta te: scazut Punctajul: 5Nevoile nutritionale la varsta de 6 luni sunt (Pag. 1029):
a) Proteine 2g/kg/zi
b) Ca 600mg/zi
c) Apa 110ml/kg/zi
d) Apa 120ml/kg/zi
e) Fe 8mg/zi
692. [S] Capitol: Alimentatia si nevoile nutritionale sugar si copil mic Mod de punctare: CS Grad de
dificulta te: scazut Punctajul: 4De la 1-3 ani aportul lactat necesar este (Pag.1030):
a) 500ml
b) 300ml
c) 120ml
d) 250ml
e) 600ml
693. [M] Capito l: Anginele si faringitele copilului Mod de punctare: CM Gra d de dificultate: scazut
Punctajul: 5Urmatoarele afirma ii desp re rinofaringita la copii sunt adevarate (Pag: 1068):
a) Este cea mai frecventa patologie infec ioasa la copii
b) n peste 6 0% din cazuri are etiologie bacteriana
c) Afecteaza mai ales copii mici
d) Are o evolu ie favorabila n mai pu in de o saptamna
e) Datorita evolu iei u oare nu apar co mplica ii
Punctajul: 5Rinofaringita la cop ii poate complica cu (Pag: 10 68):
a) Otita medie
b) Abces dentar
c) Glomerulonefrita
d) Epiglotita
e) Sinuzita
Punctajul: 5Care din urmatoarele semne i simptome caracterizeaza rinofaringita la copii (Pag: 1068)?
a) Rinoree anterioara i/sau posterio ara
b) Obstruc ie nazala
c) Tuse latratoare
d) Disfonie
e) Adenopatii cervicale reactive
Punctajul: 5Care din urmatoarele afirma ii sunt adevarate referitor la tratamentul rinofarin gitei la copii (Pag:
1068)?
a) Tratament d e p rima inten ie este ampicilina
b) Se face spalatura foselor na zale cu ser fiziologic
c) Se administreaza antipiretice n caz de febra
d) Este indicata terapia antivirala
e) Se ad ministreaza corticosteroizi pe calea inhalatorie
Punctajul: 5Urmatoarele afirma ii referitor la angina la copii sunt adevarate (Pag: 10 68):
a) Sunt afectiuni inflamato rii a amigdalelor palatine fo arte frecvente la copil
b) n mai pu in de 10% din cazuri apar complica ii
c) Toate anginele sunt asociate cu febra
d) Pot apare tulburari digestive
e) Niciodata nu este nso ita de adenopatie cervicala bilaterala
Punctajul: 5Care din urmatoarele afirma ii sunt adevarate referitor la tratamentul anginei la copii (Pag: 1069)?
a) La orice copil sub 3 ani cu angina se administreaza antibiotice
b) Daca TDR este pozitiv se ini ieaza tratament cu amoxicilina
c) n caz de alergie la amoxicilina se poate administra cefalo sporine de genera ia II-III
d) Daca TDR este negativ i lipsesc factorii de risc pentru RAA, tratamentul este doar simptomatic
e) Daca TDR este negativ, d ar exista factori de risc pentru RAA, to i pacien i necesita tratament obligatoriu cu
antibiotice
Punctajul: 5Factor de risc pentru RAA la un copil cu angina pot fi urmatoarele (Pag: 1069):
a) Antecedente personale de RAA
b) Antecedente familiale d e RAA
c) Sejur ntr-o ara cu endemie ridicata
d) Angine repetate cu streptococ
e) Alergie la betalactamine
Punctajul: 5n care din urmatoarele situa ii se recomanda tratament p rofilactic al contactilor cu risc crescut de
infectie severa cu streptococ (Pag: 1069):
a) Vrsta sub 4 ani
b) Imunodeprima i
c) Antecedente recente de varicela
d) Copii care frecventeaza colectivitatea
e) Nu se recomanda tratament p rofilactic
Punctajul: 5Tratamentul anginei streptococice n caz de alergie la amoxicilina cuprinde (Pag: 1069):
a) Cefalospo rina d e genera ia I
b) Cefalosporina de genera ia II
c) Cefalo sporina de genera ia III
d) Oxacilina
e) Fluorochinolone
Punctajul: 5Simptomele specifice unei angine la copii sunt urmatoarele, cu EXCEP IA (Pag: 1068):
a) Febra
b) Tuse latratoare
c) Disfonie
d) Otalgie reflexa
e) Adenopatie cervicala
703. [S] Capitol: Anginele si faringitele copilului Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Care dintre urmatoarele afirma ii n legatura cu anginele veziculoase este falsa (Pag: 1068):
a) Veziculele apar pe un fond eritematos
b) Se ntinde pe amigdale i/sau valul palatin
c) Veziculele se pot asocia cu eroziuni
d) Este specifica etiologiei
e) Sugereaza mononucleoza infec ioasa cu EBV
4Angina Vincent este o angina (Pag: 1069):
a) Ulceroasa sau ulcero-necrotica
b) Pseudomembranoasa
c) Veziculoasa
d) Eritemato-pultacee
e) Eritematoasa
4n etiologia anginei veziculoase sunt ncriminate cel mai frecvent (Pag: 1068):
a) Virusuri
b) Bacterii
c) Parazi i
d) Fungi
e) Mycoplasme
706. [M] Capito l: Astmul bronsic la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Criteriile de gravitate ale crizelor de astm bronsic la copil sunt (Pag. 1095):
a) Starea de constienta
b) Frecventa cardiaca
c) Dispneea
d) Frecventa respiratorie
e) Hipertensiunea intracraniana
707. [S] Capitol: Astmul bronsic la copil Mod de punctare: CS Gra d de dificultate: scazut Punctajul: 4In
practica pediatrica, formele astmului bronsic, pot fi, cu exceptia (Pag. 1095):
a) Astm usor
b) Astm moderat
c) Astm moderat inalt
d) Astm sever
e) Stop respirator iminent
708. [S] Capitol: Astmul bronsic la copil Mod de punctare: CS Gra d de dificultate: scazut Punctajul:
4Frecventa cardiaca in astmul bronsic sever la copil, este de (Pag. 1095):
a) < 100/min
b) < 120/min
c) Brad icardie
d) > 120/min
e) 100/min
709. [M] Capito l: Astmul bronsic la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In
cadrul crizelor astmatice severe la copil, chiar stop respirator iminent se determina de urgenta urmatoarele gaze
sanguine (Pag. 1095):
a) Sa CO 2
b) Pa CO 2
c) Pa O 2
d) Sa O 2
710. [M] Capito l: Astmul bronsic la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
5Parametrii care definesc controlul astmului bronsic la copil, sunt (Pag. 1096):
a) Limitarea activitatilor
b) Simptome diurne si nocturne
c) Exacerbari
d) VEMS / PEF
e) Utilizarea cortizonului
5Astmul bronsic necontrolat prezinta urmatoarele caracteristici (Pag. 1096):
a) Simptome diurne fara simp tome nocturne
b) Utilizarea 2 agonistilor, = 2/sap tamana
c) Minim o criza p e saptamana
d) Limitarea activitatilor zilnice
e) Simptome nocturne frecvente
5Evaluarile specifice in urma tratamentului crizei de astm se fac (Pag. 109 7):
a) Initial la momentul sosirii in serviciul de urgenta
b) La o ora dupa administrarea tratamentului de urgenta
c) La 1 -2 ore dupa ad ministrarea tratamentului d e urgenta
d) Doar in criza severa de astm
5Tratamentul local al crizei de astm bronsic la copil, cuprinde (Pag. 1097):
a) Corticoterapie in caz de criza initial severa
b) Oxigenoterapie pentru obtinerea unei Sa O 2 > 95 %;
c) Nebulizare de 2 - adrenergice cu actiune lenta timp de ora
d) Corticoterapie generala in absenta ameliorarii imediate
5Administrarea tratamentului local in criza de astm bronsic la copil, se face cu (Pag. 1097):
a) Oxigenoterapie pentru obtinerea unei Sa O 2 = 95 %
b) Corticoterapie generala in caz de administrare recenta de 2 - adrenergice
c) Nebulizare de 2 - adrenergice cu actiune rapida continua timp de 1 ora
d) Corticoterapie generala administrata in doza mare in orice conditie
5Criza moderat severa in astmul bronsic la copil prezinta caracteristicile (Pag. 1097):
a) Antecedente sau risc de astm acut grav
b) PEF 60 - 80 % din valoarea teoretica sau din cea mai buna valoare obtinuta
c) PEF < 60 % din valo area teoretica sau din cea mai buna valoare obtinuta
d) Ameliorare redusa sau absenta dupa o ora de tratament
e) Semne clinice moderate
criza severa de astm bro nsic la copil exista (Pag. 1097):
a) PEF 60 - 80 % din valoarea teoretica sau din cea mai buna valoare obtinuta
b) PEF < 6 0 % din valoarea teoretica sau din cea mai buna valoare obtinuta
c) Ameliorarea foarte buna dupa tratament
d) Semne clinice importante
e) Antecedente sau risc de astm acut grav
5Raspunsul la tratamentul crizei de astm bronsic la copil poate fi (Pag. 1097):
Punctajul:
Punctajul:
Punctajul:
Punctajul:
Punctajul:
Punctajul:
Punctajul: 5In
Punctajul:
a) Raspuns slab: detresa respiratorie importanta, tulburari de constienta, somnolenta, PEF < 30 %, PaCO 2 > 45
mmHg, PaO 2 < 60 mmHg
b) Raspu ns partial: semne clinice usoare sau moderate, PEF < 60 %, SaO 2 < 95 %
c) Raspuns bun: persistent o ora dupa initializarea tratamentului, fara semne de detresa respiratorie, PEF > 70 %,
SaO 2 = 95 %
d) Raspuns partial bun: semne clinice agravante, PEF < 80 %, SaO 2 < 85 %, semne insuficiente de detresa
respiratorie
718. [M] Capito l: Astmul bronsic la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Tratamentul astmului bronsic la copil in sectia de terapie intesiva cuprind e (Pag. 1097):
a) Monitorizare de scurta durata
b) Administrarea de 2 - ad renergice cu actiu ne rapida asociate cu anticolinergice
c) Administrarea de 2 - adrenergice i.v., asistenta ventilatorie
d) Oxigenoterapie, corticoterapie i.v.
719. [M] Capito l: Convulsiile la sugar si copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Urmatoarele caracteristici definesc encefalita herpetica la copii (Pag: 1079):
a) Apar la vrsta d e sub 1 an
b) Debuteaza prin sindrom febril
c) Convulsiile apar precoce, sub 24 de ore
d) Convulsiile ap ar ntrziat, la 48-72 de ore
e) Con tien a nu este alterata
5Urmatoarele caracteristici definesc convulsiile febrile simple (Pag: 1080):
a) Apar la sugar sau copil, ntre 3 luni i 5 ani
b) Durata sub 15 minute
c) Apar semne de infec ie intracraniana
d) Apar la copii cu antecedente neurologice
e) Apar la copii cu dezvoltare psihomotorie normala
721. [M] Capitol: Convulsiile la sugar si copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Urmatoarele afirma ii sunt corecte n encefalita acuta herpetica la copii (Pag: 1079):
a) Tratamentul este de urgen a
b) Debuteaza progresiv, convulsii intarziate
c) Tratamentul se face cu aciclo vir 500mg/m2/8h, timp de 15-21 zile
d) Tratamentul se face cu aciclovir 500mg/m2/4h, timp d e 7 zile
e) Masuri adjuvante sunt: anti -edematos, anticonvulsiv
5Urmatoarele afirma ii despre encefalita post-infec ioasa su nt adevarate (Pag: 1080):
a) Debuteaza peste 5 ani
b) Debuteaza sub 1 an i n adolescen a
c) Are debut acut
d) Are debut progresiv
e) Prezinta febra moderata
5Urmatoarele afirma ii sunt adevarate referitor la encefalita post-infec ioasa (Pag: 1080):
a) Anomaliile neurologice sunt pu in importante
b) Pe EEG sunt unde lente, difuze
c) Pe EEG sunt unde lente, complexe lente periodice
d) CT: hip odensita i focale
e) CT: hipodensita i difuze
5Care din urmatoarele tulburari hidroelectrolitice cauzeaza convulsii ocazionale (Pag: 1080)?
a) Hipoglicemia
b) Hipocalcemia
c) Hiperglicemia
d) Hipopotasemia
e) Hipercalcemia
5Examinarile complementare n criza epileptica in caz de suspiciune de anomalii cerebrale cuprind (Pag: 1081):
a) CT n urgen a
b) RMN n urgen a
c) EEG n primele 72 ore
d) CT la distan a
e) RMN la distan a
5Convulsiile o cazionale pot fi determinate de urmato arele intoxicatii endogene (Pag: 1080):
a) Insuficien a renala
b) Boli metabolice ale ciclului ureei
c) Hemato m subdural
d) AVC la sugar
e) Sindrom de sevraj la nou nascut
5Dupa clasificarea interna ionala, crizele epileptice generalizate la copii pot fi (Pag: 108 0):
a) Absen e tipice
b) Absen e atipice
c) Crize mioclonice
d) Convulsiile psihomotorii de lob tempo ral
e) Convulsiile senzoriale
5La copii co nvulsiile ocazionale nu pot fi declan ate de (Pag: 1080):
a) Trau matisme
b) Meningita
c) Hiperglicemie
d) Hipoglicemia
e) Hipercalcemia
729. [S] Capitol: Convulsiile la sugar si copil Mod de punctare: CS Gra d de dificultate: scazut Punctajul:
4Despre convulsiile febrile simple urmatoarele afirma ii su nt corecte, cu EXCEP IA (Pag: 1080):
a) Diagnosticul de convulsie febrila simpla este un diagnostic de eliminare
b) n criza apar manifestari motorii de tip tonico -clonica generalizata
c) Durata sub 15 minute
d) Apar la sugar sau copil ntre 3 luni i 5 ani
e) Debut exclusiv la sugari
4Convulsiile ocazionale se pot clasifica n urmatoarele, cu EXCEP IA (Pag: 10 80):
a) Infec ioase
b) Intoxica ii endogene
c) Intoxica ii exogene
d) Vasculare
e) Epilepsie
4Convulsiile ocazionale infec ioase sunt urmatoarele, cu EXCEP IA (Pag: 10 80):
a) Meningita
b) Infectia cu rotavirus
c) Infectia cu Shigella
d) AVC
e) Sindrom hemolitic uremic cu E. coli O 157
732. [S] Capitol: Diareea si deshidratarea la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4Urmatoarele bacterii produc diaree acuta la sugari si copii, cu EXCEP IA (Pag.1051):
a) Vibrio cholerae
b) Clostridiu m tetani
c) Shigella
d) E. coli patogen
e) Salmonella
Punctajul: 4Care din urmatoarele tipuri de E. co li, care provoaca diaree acuta la copii, este ncriminat n producerea
sindromului hemolitic uremic (Pag.1050):
a) E.coli O139-H5
b) E. coli enterotoxigen
c) E. coli O 157-H7
d) E. coli enteroinvaziv
e) E. coli O147-H7
Punctajul: 4Care din urmatoarele virusuri este cel mai frecvent incriminat n etiologia diareei acute la sugari si
cop ii (Pag.1051):
a) Norwalk virus
b) Adenovirus
c) Rotavirus
d) CMV
e) Herpes virus simplex
Punctajul: 4Deshidratarea extracelulara la un copil cu diaree acuta se caracterizeaza prin (Pag.1049):
a) Sete puternica
b) Febra
c) Brad icardie
d) Tulb urari neuro logice
e) Semne de hipovolemie
Punctajul: 4Deshidratarea intracelulara la un copil cu diaree acuta se caracterizeaza prin (Pag.1050):
a) Oligurie
b) Extremitati reci
c) Tegumente marmorate
d) Vene jugulare colab ate
e) Febra
737. [M] Capito l: Diareea si deshidratarea la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Care din urmatoarele situatii reprezinta indicatii pentru efectuarea copro culturii n diareea acuta la copii
(Pag.1051):
a) Prezenta de snge n scaun

b) Steatoree abundenta
c) Revenirea dintr-o zona endemica
d) Imunodepresia
e) Prezenta anorexiei
Punctajul: 5Care din urmatoarele situatii reprezinta criterii de spitalizare la un copil cu diaree acuta (Pag.10 50):
a) Prematuritatea
b) Vrsta sub 3 luni
c) Boala cronica preexistenta
d) Vrsta sub 6 luni
e) Deshidratare mai mare de 10%
739. [M] Capitol: Diareea si deshidratarea la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Caro r categorii de su gari li se indica lap te fara lactoza (Pag.1051):
a) Celor eutrofici
b) Celor cu teren fragil
c) Celor cu diaree persistenta
d) Sugarilor alapta i
e) Sugari sub 4 luni, alimenta i artificial
Punctajul: 5Care din urmatoarele bacterii poate cauza diaree acuta la sugari si copii (Pag.1051):
a) Salmo nella
b) Shigella
c) Legionella
d) Vibrio fischeri
e) Clostridium septicu m
Punctajul: 5Urmatoarele virusuri pot determina diaree acuta la sugari si copii (Pag.1051):
a) Virusul Epstain Barr
b) Rotavirus
c) Herpes virus simplex
d) Adenovirus
e) CMV
Punctajul: 5Urmatorii paraziti pot determina diaree acuta la sugari si copii (Pag.1051):
a) Giardia intestinalis
b) Criptosporidium hominis
c) Enterobius vermicularis
d) Echinococcus granulosus
e) Entamoeba hystolytica
Punctajul: 5Urmatoarele afirmatii desp re diareea acuta la copii sunt adevarate (Pag.1051):
a) Se recomada realimentarea preco ce
b) Se ad min istreaza lapte fara lactoza n caz de diaree persistenta
c) Se asociaza medicamente antisecretorii
d) Se administreaza antibiotice la toti pacientii
e) Realimentare dupa 2 -3 satamni
Punctajul: 5Daca un copil cu diaree acuta, pierde = 10% d in greutatea corp orala, conduita terapeutica va consta n
(Pag.1050):
a) Solutii de rehidratare orala n cantitati mici
b) Rehidratare pe cale intra venoasa
c) Administrarea de antibiotice cu spectru larg
d) Expansiune volemica n caz de hipovolemie
e) Solutii de rehidratare orala n cantitate mare
Punctajul: 5La examenul clinic al unui sugar cu diaree acuta putem observa (Pag.1050):
a) Semne de deshidratare
b) Semne de sep sis
c) Semne de denutritie
d) Poliurie
e) Polachiurie
Punctajul: 5n cazul unui copil cu deshidratare severa se recomanda urmatoarele examinari complementare
(Pag.1051):
a) Ionograma sanguina
b) Ionograma urinara
c) pH sanguin
d) Coprocultura
e) Hematocrit
747. [S] Capitol: DZ la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care dintre
urmatoarele semne nu sunt semne neuroglicopenice evocatoare ale hipoglicemiei (Pag. 1111):
a) Astenie
b) Convulsii
c) Tulburari de vedere
d) Tulburari de constienta
e) Tahicardie
urmatoarele complicatii nu apar in caz de dezechilibru glicemic (Pag. 1111):
a) Retinopatie
b) Nefropatie
c) Pneu mopatie
d) Coronaropatie
e) Neuropatie
urmatoarele afirmatii legate de managementul terapeutic al DZ. Tip 1 si 2 la un copil autonom nu sunt ad evarate
(Pag. 1111):
a) Fara gustari
b) 3 sau 4 injectii/zi
c) Insulina cu actiune rapida inainte de mese
d) 50% glucide cu absorbtie lenta din ratia calorica
e) 2 injectii/zi (1 UI / kg / zi)
urmatoarele afirmatii legate de managemenetul terapeu tic al DZ. Tip 1 si 2 la un copil neautonom nu sun t adevarate
(Pag. 1111):
a) 2 injectii/zi
b) 2/3 din doza dimineata , 1/3 seara
c) Gustare la ora 10
d) 1/3 insulina rapida , 2/3 insulina lenta
e) 3-4 injectii /zi
urmatoarele criterii ale cetoacidozei diabetice nu sunt criterii de severitate (Pag. 1110):
a) Varsta < 5 ani
b) Hipocapnie
c) Varsaturi
d) Deshidratare severa
e) Tulburari hemodinamice
752. [M] Capito l: DZ la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care dintre
urmatoarele criterii ale cetoacidozei diabetice sunt criterii de severitate (Pag. 1110):
a) Acidoza severa
b) Deshidratarea severa
c) Hiperglicemie majora
e) Greturi
753. [M] Capito l: DZ la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Examinarile
complementare din cetoacidoza diabetica cuprind (Pag. 1110):
a) Ecografie
b) Confirmarea cetoacidozei
c) Ionograma sangvina
d) EKG
e) Evaluarea deshidratarii
754. [M] Capito l: DZ la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Managementul
terapeutic in faza initiala a cetoacidozei diabetice cuprinde (Pag. 1110):
a) NaCl 9 , 20ml/kg in 20min
b) G 5% + NaCl + KCl
c) Insulina cu actiune rapida, iv. continuu
d) NaCl 9 + KCl
e) Insulina subcutanata
755. [M] Capito l: DZ la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Sindromul
cardinal din cadrul DZ Tip 1 si 2 la copil este caracterizat prin (Pag. 110 9):
a) Polifagie
b) Polidipsie
c) Poliurie osmotica
d) Pirozis
e) Scadere in greutate, deshidratare globala
756. [M] Capito l: DZ la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Cetoacid oza,
urgent terapeutica in DZ. Tip 1 si 2 la copil se caracterizeaza prin (Pag. 1109):
a) Respiratie de tip Kussmaul
b) Greturi,varsaturi
c) Disfagie
d) Astenie
e) Deshidratare globala
757. [M] Capitol: DZ la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Diagnosticul
cert in caz de DZ. Tip 1 si 2 la copil se pune in caz de semne clinice evocatoare si (Pag. 1109):
a) Glicozurie + cetonurie
b) Glicemie plasmatica > 11mmol/l
c) Glicemia a jeune intre 6-7 mmol/l , in absenta semnelor clinice
d) Necesitatea realizarii unei hiperglicemii provocate
e) 2 glicemii a jeune > 7mmol/l
758. [M] Capito l: DZ la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Confirmarea
cetoacidozei din DZ Tip 1 si 2 la copil in cadrul analizelor de laborator se face prin (Pag. 1110):
a) pH < 7,3 si /sau rezerva alcalina < 15mEq/l
b) Glicemia plasmatica < 6 mmol/l
c) Anticorpi anticelule insulare
d) Corpi ceto nici in sange
e) Corp i cetonici in urina
759. [M] Capito l: DZ la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Cauzele
cetoacidozei diabetice sunt:
a) Cetoacidoza "inaugurala"
b) Exercitiu fizic intens
c) Regim alimentar inadecvat
d) Oprirea insulinoterapiei
e) Infectie intercurenta
760. [M] Capito l: Epilepsia copilului Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care din
urmatorele afirmatii, privind clasificarea internationala simp lificata a epilepsiilor la copil sunt corecte (Pag. 1083)?
a) Sindromul Dravet
b) Crize generalizate complexe
c) Epilepsia petit mal
d) Epilepsia grand mal
e) Sindromul West
761. [M] Capito l: Epilepsia copilului Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
sunt obiectivele in evaluarea initiala a epilepsiei la copil (Pag. 1082):
a) Cautarea argumentelor clinice care sa permita diagnosticul sindromic
b) Cautarea argumentelor paraclinice care sa permita diagnosticul sindromic
c) Descrierea clinica a crizei
d) Se va elimina o afectiune ce poate da aceste simpto me
e) Se va preciza, evolutia, gravitatea, complicatiile sindromului
762. [S] Capitol: Epilepsia copilului Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Anuntarea
diagnosticului de epilepsie la copil se bazeaza pe (Pag. 1082):
a) CT
b) Necesitatea informarii asupra restrictiilor de activitate
c) EEG
d) Ecografie
e) Analize de laborator
763. [M] Capitol: Epilepsia copilului Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care din
urmatoarele afirmatii privind bilantul clinic in epilepsia la copil sunt corecte (Pag. 1082)?
a) Examen neurologic complet cu masurarea perimetrului cranian
b) EEG
c) Anamneza
d) Examinari metab olice
e) Evaluarea dezvoltarii psihomotorii
764. [M] Capito l: Epilepsia copilului Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care este
bilantul paraclinic in epilepsia la copil (Pag. 1082)?
a) Perimetru cranian
b) Test psiho metric
c) EEG
d) RMN cerebrala
e) SPECT in caz de epilepsie severa inaite de interventia chirurgicala
urmatoarele afirmatii privind epilepsia p etit mal la copil sunt adevarate (Pag. 1083)?
a) Frecvente pierderi ale contactului cu mediul
b) EEG: aspect de varf-unda de 3 Hz
c) Crize tonico-clonice
d) Este favorizata de hiperpnee
e) Debuteaza in jur de 4 ani
766. [M] Capito l: Epilepsia copilului Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Sindroamele epileptice criptogenice la copil sunt urmatoarele (Pag. 1083):
a) Sindromul Lennox-Gastaut
b) Sindromul Asperger
c) Sindromul Doose
d) Sindromul Tourette
e) Sindromul West
767. [S] Capitol: Epilepsia copilului Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care dintre
urmatoarele afirmatii privind epilepsia grand mal la co pil sunt adevarate (Pag. 1083)?
a) Este favorizata de hiperpnee
b) Debuteaza in jur de 7 ani
c) Prognostic rezervat
d) Crize tonico-clonice generalizate ce apar la pubertate

e) Epilepsie severa in primul an de viata
768. [S] Capitol: Epilepsia copilului Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care din
urmatoarele afirmatii despre sindromul West la copil sunt adevarate (Pag. 1083)?
a) Triada clasica: spasme in flexie + hipsaritmie la EEG + regresia achizitiilor
b) Favorizata de hiperpnee
c) Crize tonico-clonice generalizate ce apar la pubertate
d) EEG: anomalii bifrontale
e) Retard intelectual
urmatoarele afirmatii despre sindromul Dravet la copil sunt adevarate (Pag. 1083)?
a) Encefalopatie epileptica grava cu prognostic sever
b) Epilepsie mioclonica severa a sugarului
c) Crize mioclonice, tonicoclonice, absente atipice
d) Poate evolua spre sindromul Lenno x- Gastaut
e) Apar in context febril inainte de 9 luni
770. [S] Capitol: Epilepsia copilului Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care dintre
urmatoarele afirmatii privind sindro mul Doose la copil sunt ad evarate (Pag. 1083)?
a) Epilepsie severa in primul an de viata
b) Epilepsie mioclonica severa a su garului
c) Debut in jur de 3 ani cu crize violente generalizate tonico-clonice sau clonice
d) Retard intelectual
e) EEG: anomalii bifrontale
5Clasificarea topografica a epilepsiei la copil este urmatoarea (Pag. 1084):
a) Epilepsia generalizata
b) Epilepsia partiala
c) Epilepsia grand mal
d) Epilepsia al carei caracter focal sau generalizat n u este determinat
e) Epilepsia petit mal
5Monitorizarea epilepsiei la copil consta in (Pag. 1085):
a) RMN in caz de modificari ale crizelor
b) Consultatii specializate regulate
c) Determinari de laborator in cazul tratamen tului cu anumite medicamente antiepileptice
d) EEG in caz de modificari ale crizelor
e) EEG in caz de modificari ale terapiei
773. [M] Capito l: Evaluarea si ingrijirea NN la termen Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Pentru evaluarea adaptarii la iata extrauterina se determina scorul Apgar la (Pag. 1031):
a) 5 minute
b) 10 minute
c) 6 minute
d) 1 minut
e) 3 minute
774. [S] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termen Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4Pentru un scor Apgar normal tegumentele nou -nascutului trebuie sa fie de culoare (Pag. 1031):
a) Rosie
b) Roz
c) Cianotice
d) Palide
e) Icterice
Punctajul: 5Pentru a determina scorul Agar la nou-nascut uramarim (Pag. 1031):
a) Culoarea tegumentului
b) Respiratia
c) Tonusul
d) Lungimea
e) Activitatea cardiaca
Punctajul: 4Este considerat un scor Apgar normal atunci cand acesta este (Pag. 1032):
a) < 5
b) = 4
c) Intre 4 si 7
d) =7
e) < 7
Punctajul: 4Ce se ad ministreaza pentru prevenirea b olii hemoragice a nou -nascutului (Pag. 1032)?
a) Ca
b) Mg
c) Fe
d) Vitamina C
e) Vitamina K
Punctajul: 5Care este cauza materna ce determina nasterea prematura a nou-nascutului (Pag. 1032)?
a) Malformatie ginecologica
b) Consum de substante toxice
c) Boala cronica
d) Infectie
e) Sarcina multipla
779. [M] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termen Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Care este cauza placentara ce determina nasterea premature a unui nou-nascut (Pag. 1032)?
a) Toxemie
b) Ruptura prematura a membranelor
c) Hidramnios
d) Infectie
e) Conditii socio-eco no mice
Punctajul: 5Care este cauza materna ce determina retardul de crestere intrauterina (Pag. 1033)?
a) Varsta mamei <20 ani
b) Varsta mamei >40 ani
c) Varsta mamei <40 ani
d) Hipertensiune arterial
e) Malformatie uterina
Punctajul: 5Care este cauza fetala ce determina retardul de crestere intrauterina (Pag. 1033)?
a) Infarct a placentei
b) Embriofetopatie infectio asa
c) Malformatie uterina
d) Anomalie cromozo miala
e) Sacina multipla
782. [M] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termen Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Care sunt co mplicatiile retardului de crestere intrauterina (Pag. 1033)?
a) Hipertermia
b) Hipotermia
c) Crestere deficitara
d) Tulburari metabolice
e) Macrosomia
Punctajul: 4Care este tratamentul de prima intentie la un nou-nascut cu infectie maternofetala simptomatic (Pag.
1033)?
a) Ampicilina cu aminoglicozid
b) Cefalosporina de generatia a II-a cu amino glicozid
c) Cefaloporina de generatia a III-a cu ampicilina
d) Cefaloporina de generatia a III-a cu ampicilina si un aminoglicozid
e) Macrolide si aminoglicozide
Punctajul: 5Cauza pulmonara care determina detresa respirato rie neonatala este (Pag. 1033):
a) Inhalare de lichid amniotic
b) Infectie p ulmonara
c) Boala membranelor hyaline
d) Pneumotorace
e) Hernia diafragmatica
Punctajul: 4Scorul Silverman este specific pentru (Pag. 1034):
a) Sindromul de detresa respiratorie
b) Retardul de crestere intrauterine
c) Prematuritatea
d) Evaluarea adaptarii la viata extrauterina
e) Evaluarea neurologica
Punctajul: 5Scorul Silverman se determina pe baza urmatorilor parametri (Pag. 1034):
a) Activitatea cardiaca
b) Bataia aripilor nazale
c) Deprimare xifoidiana
d) Geamat respirator
e) Tiraj intercostal
Punctajul: 5Care sunt principlele riscuri fetale in diab etul gestational (Pag. 1034)?
a) Moartea fatului in uter
b) Hipoglicemiile neonatale
c) Macroso mia
d) Crestere deficitara
e) Prematuritatea
788. [S] Capitol: Febra acuta la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Semnele
de gravitate la cop ilul cu febra acuta, sunt (Pag. 1039):
a) Aspectul marmorat al tegumentelor
b) Frisoane
c) Tulburari neurologice
d) Semne hemodinamice
789. [M] Capito l: Febra acuta la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Managementul tipic la copilul sub 6 saptamani cu febra acuta, consta in (Pag. 1039):
a) Spitalizare
b) Tripla antibioterapie de prima intentie
c) Antibioterapie in monoterapie, d e prima intentie
d) Hemocultura
e) Hemograma
790. [M] Capito l: Febra acuta la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Ce
germeni pot fi implicati etiologia febrei acute la copilul sub 3 luni (Pag. 1039)?
a) Listeria monocytogenes
b) E. coli
c) Streptococ de grup B
d) Bacilus cholereus
e) Stafilococul
5Managementul tipic la copilul cu varsta cuprinsa intre 6 saptamani - 3 luni, cu febra acuta, consta in (Pag. 1039):
a) PCR hemo cultura
b) Profilaxia vitaminica
c) Hemograma
d) Punctie lombara la cea mai mica suspiciune
792. [S] Capitol: Febra acuta la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Tab loul
clinic la copilul peste 3 ani cu febra acuta, suspect de meningita, poate cuprinde (Pag. 1040):
a) Tulburari de constienta
b) Stare de rau epileptic
c) Bombarea fontanelei
d) Redoare de ceafa
5Manifestarile clinice la copilul peste 3 luni cu febra acuta, suspect de infectia urinara, sunt (Pag. 10 40):
a) Inapetenta
b) Polakiurie
c) Sensibilitate abdominala anormala
e) Timp de recolorare cutanata = 3 secunde
5Semnele clinice la copilul peste 3 luni cu febra acuta, suspect de boala Kawasaki, sunt (Pag. 1041):
a) Conjunctivita aseptica
b) Edem al extremitatilor
c) Adenopatie cervicala
d) Eruptie monomorfa formata numai din vezicule
e)
795. [S] Capitol: Febra acuta la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Managementul febrei acute la copil, cuprinde (Pag. 1041):
a) Tratamentul de prima intentie este paracetamolul
b) Reechilibrare per os cu lichide reci din abundenta si evitarea incalzirii copilului
c) Tratamentul este indicat doar la febra peste 38,5C
d) Alternanta cu AINS se rezerva doar p entru febra rau tolerata
796. [S] Capitol: Febra acuta la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Antibioterap ia la copilul cu febra acuta intre 3 si 36 de luni, cuprinde (Pag. 1039-1040):
a) Cefalospo rine d e generatia a III-a
b) Tetracicline
c) Fluorochinolone
d) Clindamicin
797. [M] Capito l: Infectiile bronhopulmonare la sugar si copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 5Care sunt diagnosticele diferentiale in b ronsiolita acuta la sugar (Pag.1099)?
a) Infectia pulmonara bacteriana
b) Rujeola
c) Tusea convulsiva
d) Cardiopatia congenitala
e) Varicela
scazut Punctajul: 5Cand punem diagnosticul de bronsiolita acuta la sugar (Pag.1099)?

a) Sugar sub 2 ani
b) Tuse seaca plus detresa respiratorie cu raluri sibilante precedata de rinofaringita
c) Epidemie de iarna cel mai frecvent cu virusul sincitial respirator
d) Moartea subita a sugarului
e) Sugar peste 2 ani
scazut Punctajul: 5Care este tratamentul in spital al cop ilului cu bronsiolita (Pag.1100)?
a) Niciodata oxigenoterapie
b) Oxigenoterapie
c) Pozitie procliva dorsala
d) Mentinerea hidratarii si nutriri corecte ( 90 -120 ml/kg/zi)
e) Intodeauna antibioterapie
scazut Punctajul: 5Care este tratamentul bronsitei acute la copil (Pag.1100)?
a) Antivirale
b) Dezobstructie nazala cu ser fiziologic
c) Antibioterapie in caz de febra persistent peste 3 zile
d) Amoxicilina +acid clavulanic (S. pneumoniae, Haemophilus infleunzar non B)
e) Tratament simptomatic al febrei
801. [S] Capitol: Infectiile bronhopulmo nare la sugar si copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4Diagnosticul de pneumonie la copil se pune pe urmatoarele in afara de (Pag.1100):
a) Febra
b) Raluri crepitante, diminuarea murmurului vezicular
c) Polipnee, tuse
d) Tahicardie
e) In unele cazuri pot aparea dureri abdominale febrile
802. [M] Capito l: Infectiile bronhopulmo nare la sugar si copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 5Care sunt criteriile de gravitate in pneumonie la copil (Pag.1100)?
b) Varsta mica
c) Patologie cronica cardiaca sau respiratorie subiacenta
d) Imunosupresie
scazut Punctajul: 5In pneumonie la copil p e o radiografie se poate evidentia (Pag.1101):
a) Revarsatul pleural (grav)
b) Abcesul in pneumonii grave
c) Focarul alveolar sau interstitial
d) Emfizem mascat
e) Aspect nemodificat
scazut Punctajul: 5Antibioterapia in pneumonie inaintea varstei de 3 ani este urmatoarea (Pag.1 101):
a) Amoxicilina 80 -100 mg/kg/zi in 3 prize
b) Cefalosporine de genaratia I
c) Cefalosporine de generatia III
d) Biseptol 100 mg/kg/zi
e) Penicilina
scazut Punctajul: 5Intr-o pneumonie examanele biologice necesare sunt (Pag.1101 ):
a) Hemograma
b) PCR
c) Hemocultura
d) Teste hepatice
e) Glicemie
scazut Punctajul: 5Care sunt principalele cauze ale pneumoniilor la copil (Pag.1100 , 1101)?
a) Streptococul pneu moniae
b) Mycoplasma pneumonia
c) Meningococul
d) Pneumopatii virale
e) Bacilul difteric
scazut Punctajul: 5Diagnosticul pleuropneumopatiilor la copil se bazeaza pe urmatoarele (Pag.1101):
a) Tahicardie
b) Tablou infectios si respirator marcat
c) Matitate la percutie
d) Diminuarea murmurului vezicular
e) Radiografie toracica care arata un rev arsat pleural
scazut Punctajul: 5Pleuropneumopatii cel mai frecvent apar datorita urmatoarelor bacterii (Pag.1101):
a) Pneumococ
b) Stafilococ
c) Salmonella
d) Streptococ A
e) Meningococ
scazut Punctajul: 5Ce medicamente se administreaza la un copil cu pleuropneumopatie (Pag.1101)?
a) Penicilina G
b) Claritine
c) Cefalosporina de Genaratia III
d) Rifampicina
e) Penicilina V
810. [M] Capito l: Infectii urinare la copil Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Cand suspicionam o pielo nefrita la copil (Pag.1105)?
a) Cand apare alterarea starii generale
b) Cand apare cianoza buzelor
c) Cand apare o febra prelungita fara o cauza clinica decelabila
d) Cand apare o durere lombara inconstanta
e) Cand copilul prezinta exantem maculo-papulos
5Clinic in pielonefrita la copil apare urmatoarele (Pag.1105):
a) Febra
b) Varsatura
c) Dureri lombare,mai ales la copilulmai mare
d) HTA
e) Angina pultacee
812. [M] Capitol: Infectii urinare la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
sunt tulburarile hemodinamice pe care le vom cauta pentru a putea puned iagnosticul de pielonefrita (Pag.1105)?
a) Hipotensiunea
b) pH sangvin
c) Tegumente marmorate
d) Crestrea timpului de recolorare cutanata
e) Timpul Quick crescu
813. [M] Ca pitol: Infectii urinare la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Diagnosticul de pielonefrita se confirma in caz de (Pag.1105):
a) Leucociturie sub 104 /ml
b) Leuco cituri epeste 1 04/ml
c) Leucociturie 104 /ml
d) Prezenta unei bacteriurii unice peste 105 /ml
e) Prezenta de cristale de oxalate in urina
814. [S] Capitol: Infectii urinare la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Puncta jul:
4Examinari co mplementare, daca bandelata urinara este pozitiva, pentru diagnosticul de pielonefrita sunt
urmatoarele in afara de (Pag.1105):
a) Examenul sumar de urina
b) hemograma
c) PCR
d) Hemocultura
e) pH sangvin
815. [M] Capitol: Infectii urinare la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
sunt princiipile de tratament in pielonefrita la copil (Pag.1106)?
a) Spitalizare daca copilul are varsta sub 3 luni
b) Spitalizare daca prezinta semne de infectie sevara
c) Tratament antibiotic timp de 10 zile
d) Tratament oral dupa care tratament intraveno us
e) Niciodata nu se interneaza un copil cu pielonefrita
5Tratamentul de atac in pielonefrita la copil poate fi (Pag.1106):
a) Ceftriaxon
b) Claritromicina
c) Amoxacilina 10 0 mg/kg/zi in 3-4 doze
d) Gentamicina
e) Aciclovir
5Cand se asociaza un aminoglicozid in tratamentul de atac al pielonefritei la copil (Pag.1106)?
a) Imunodep resie
b) Uropatie malformativa cunoscuta
c) Sindrom septicemic
d) Varsta < 3 luni
e) Nu se administreaza aminoglicozid pentru ca este hepato - toxic
818. [M] Capito l: Infectii urinare la copil Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
sunt semnele de prim plan la un copil cu cistita (Pag.1106)?
a) Polakiurie
b) Disurie
c) Dureri ab dominale
d) Greta si varsaturi
5Caracteristic pentru cistita la copil sunt urmatoarele (Pag.1106):
a) Absenta febrei
b) Absenta durerii lombare
c) Absenta sindromului inflamator
d) Febra 40 grade C
e) Leucociturie
820. [S] Capitol: Infectii urinare la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Puncta jul:
4Tratamentul in cistita la copil este (Pag.1106):
a) Clotrimoxazol sau cefixim 3-5 zile
b) Ciprofloxacin 7 zile
c) Amoxacilina 100-200 mg /zi
d) Penicilina 50.000 UI /kg corp/zi
e) Ampicilina
821. [S] Capitol: Obezitatea la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Obezitatea
de gradul 1 la copil se defineste printr-un IMC superior percentilei (Pag. 1121):
a) 67
b) 77
c) 87
d) 97
e) 57
822. [M] Capito l: Obezitatea la co pil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Complicatiile metabolice a obezitatii la co pil (Pag. 1121):
a) Edeme periferice
b) Dislipidemii
c) Hiperinsulinism si insulino-rezistenta
d) Steatoza hepatica
e) Tulburari de comportament
823. [M] Capito l: Obezitatea la co pil Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Complicatiile respiratorii a obezitatii la cop il (Pag. 1121):
a) Astm bronsic
b) Pneumonii
c) Tahicardie
d) Sindr de apnee obstructiva de somn
e) Sinuzite
824. [M] Capito l: Obezitatea la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Complicatii morfologice a o bezitatii la copil (Pag. 1121):
a) Adipomastie
b) Ginecomastie
c) Vergeturi
d) Convulsii
e) Tulburari de echilibru
5Complicatii osteoarticulare a obezitati la copil (Pag. 1121):
a) Genu valgum
b) Epifizita soldului
c) Osteom osteoid
d) Drist oso s anevrismal
e) Fibrom
826. [S] Capitol: Obezitatea la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Complicatiile psihologice ale obezitatii la copil (Pag. 1121):
a) Tulburari anxios depresive
b) Tulb urari de limbaj
c) Tulburari de dezvoltare
d) Retard psihomotor
e) Tulburari vizuale
827. [S] Capitol: Obezitatea la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Repartizarea ap ortului alimentar n obezitatea copilului este (Pag. 1121):
a) 3 mese / zi
b) 5 mese / zi
c) 3 mese + 2 gustari
d) 3 mese + 1 gustare usoara, excluderea gustarii de la ora 1 0
e) 4 mese si o gustare / zi
828. [M] Capitol: Obezitatea la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Managemantu l dietetic in obezitate la copil (Pag. 1121):
a) 3 mese regulate + o gustare usoara , excluderea gustari i de la ora 10
b) Suprimarea p roduselor "de rontait" si a bauturilor dulci
c) Introducerea gustarilor ntre mese de carbohidrati
d) 5 mese regulate + 2 gustari de fructe pe zi
e) Diminuarea cantitatii de grasime din alimente si stimularea consumului de fructe si legume
5Activitatea fizicain obezitatea la copil (Pag. 1121):
a) Exercitiile fizice singure duc la scaderea greutatii
b) Exercitiile fizice singure nu duc la scadera greutatii
c) Permit reducerea sedentarismului
d) Ajuta la readaptarea copilului la efort
e) Ajuta la scaderea aportului caloric
830. [M] Capito l: Varsaturile la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
sunt cauzele infec ioase ale varsaturilor acute la sugar i copil (Pag.1062 ):
a) Rubeola
b) Meningita
c) Gastroenterocolita
d) Varicela
e) Focar infec ios ORL sau pulmonar
831. [S] Capitol: Varsaturile la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Urmatoarele cauze metabo lice pot determina varsaturi acute la sugar i copil, cu excep ia (Pag.1062):
a) Toxice sau medicamentoase
b) Insuficien a renala acuta
c) Cetoacidoza diabetica
d) Tulb urari hidroelectrolitice
e) Gastrita acuta
832. [M] Capito l: Varsaturile la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Urmatoarele afirma ii despre stenoza pilorica la sugar i copil sunt adevarate (Pag.1063):
a) Varsaturi n jet, abundente, la distan a de mese
b) Apetit pastrat , n contrast oprirea cre terii ponderale
c) Denutri ie i deshidratare variabile, cu alcaloza hipocloremica
d) Inapeten a, scadere ponderala
e) Predomina la sexul masculin
833. [S] Capitol: Varsaturile la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care din
urmatoarele cauze digestive nu poate determina varsaturi la sugar si copil (Pag.1063):
a) Stenoza pilorica
b) Hipoglicemia
c) Alergie alimentara
d) Reflux gastro-esofagian
e) Gre eala dietetica
5Urmatoarele afec iuni neurologice determina varsaturi cronice la sugar i cop il, cu excep ia (Pag.1063):
a) Paralizia
b) Hipertensiune intracraniana
c) Migrena
d) Epilepsie
e) Convulsia febrila
835. [M] Capito l: Varsaturile la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care din
urmatoarele afec iuni poate determina varsaturi acute la sugar i copil (Pag.1062):
a) Apendicita acuta
b) Sindrom ocluziv
c) Gastrita cronica
d) Achalazia
e) Invaginare intestinala acuta
5Varsaturi cronice la sugar i co pil apar n urmatoarele boli (Pag.1063):
a) Cetoacidoza diabetica
b) Insuficien a renala acuta
c) Insificien a suprarenala cronica
d) Aminoacidopatii
e) Tulburari hidroelectrolitice
837. [S] Capitol: Varsaturile la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Examinari
complemetare n caz de varsaturi acute la sugar i copil sunt urmatoarele, cu excep ia (Pag.1 06 3):
a) Ionograma sanguina, calcemie, func ie renala, glicemie
b) Hemograma, PCR, hemoculturi, examen su mar d e urina
c) Gastroscopie
e) Radiografie abdominala pe gol, radiografie toracica
5Examinari complementare n cazul varsaturilor cronice la sugar i copil sunt urmatoarele (Pag.1063):
a) CT cerebral
b) Radiografie toracica
c) Bilan hepatic
d) Bilan hidroelectrolitic i metabolic
e) Tranzit eso-gastro-duodenal
5Tratamentul antiemetic n cazul varsaturilor la sugar i copil cuprinde (Pag.10 63):
a) Domperidona (Motilium) =0,2 -0,4 mg/kg/8h per os
b) Metopimazina (Vogalene)=0,2 mg/kg/8h

c) Util daca este vorba despre o cauza chirurgicala
d) Nu trebuie sa se sub stituie tratamentul cauzei
e) Antibioterapie
840. [M] Capito l: Varsaturile la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5La
examenul clinic al un copil cu varsaturi putem observa (Pag.106 2):
a) Deshidratare, denutri ie
b) Palpare abdominala p entru decelarea unei cauze chirurgicale
c) Focar infec ios asociat
d) Intodeauna tulburari neurologice
e) Semne meningeale sau de hipertensiune intracraniene
841. [S] Capitol: Evaluarea gravitatii pacientului cu traumatism toracic Mod de punctare: CS Grad de
dificulta te: scazut Punctajul: 4Cine da informatii asupra complicatiilor care trebuiesc cautate in traumatismele
toracice deschise sau inchise (pag. 206):
a) Tipul de traumatism
b) Mecanismul producerii accidentului
c) Traumatismul deschis
d) Traumatismul inchis
e) Traumatismele atat inchise cat si deschise
dificulta te: scazut Punctajul: 4Ce pot antrena (produce) traumatismele deschise din traumatismul toracic (pag.
206):
a) Bronhopneumonii grave
b) AVC hemoragic
c) IMA
d) Detresa respiratorie si un soc hemodinamic
e) Insuficienta renala acuta
dificulta te: scazut Punctajul: 4Varstra pacientilor cu traumatism toracic deschis sau inchis, in 70% din cazuri este
(pag. 206):
a) 20-45 ani
b) 20-50 ani
c) 20-55 ani
d) 20-40 ani
e) 18-50 ani
dificulta te: scazut Punctajul: 470 % din traumatismele toracice inchise apar in cadrul unui politraumatism, o parte
dintre acestea au de la inceput prognostic vital grav sau rezervat (pag.206):
a) 15 %
b) 20 %
c) 30 %
d) 35 %
e) 25 %
dificulta te: scazut Punctajul: 4Cel mai fracvent, traumatismele toracice sunt secundare (pag. 206):
a) Cadere de la inaltime
b) Cadere de la acelasi nivel
c) Accident la locul de munca
d) Accident rutier
e) Niciuna din variante
846. [M] Capito l: Evaluarea gravitatii pacientului cu trau matism toracic Mod de punctare: CM Grad de
dificulta te: scazut Punctajul: 5Pentru evaluarea clinica initiala a gravitatii traumatismelor se iau in vedere doua
situatii acestea sunt (p ag. 206):
a) Detresa respiratorie
b) IRA
c) Socul hemodinamic
d) AVC hemoragic
e) IMA
dificulta te: scazut Punctajul: 5Complicatiile precoce dupa traumatism toracic sunt (pag.207):
a) Leziuni mediastinale
b) Leziuni a tractului hipotalamo-hipofizo -suprarenal
c) Leziuni parietale
d) Doar variantele a si b
dificulta te: scazut Punctajul: 5Complicatiile precoce dupa traumatism toracic sunt (pag.207-208):
a) Leziuni hepatice
b) Revarsate pleurale
c) Leziuni parietale si mediastinale
d) Leziunea axului traheo-bronsic
e) Leziuni cardiace si leziuni pulmonare
dificulta te: scazut Punctajul: 5Leziunile parietale din traumatismul to racic sunt (pag.207):
a) Fracturile costale
b) Voletul costal
c) Pneumomediastin
d) Ruptura cupolei diafragmatice
dificulta te: scazut Punctajul: 5Leziunile mediastinale din traumatismul toracic sunt (pag.207-208):
a) Hemopericardul
b) Pneumomediastin
c) Ruptura de istm aortic
d) Dezinsertia trunchiurilor supra-aortice
e) Disectia coronara
dificulta te: scazut Punctajul: 5La pacientii instabili elementele diagnostice de ruptura de istm aortic sunt
(pag.208):
a) Largirea mediastinului superior
c) Stergerea butonului aortic
d) Coborarea trunchiului brahiocefalic stang
e) Hemotorax
dificulta te: scazut Punctajul: 5Care din urmatoarele afirmatii asociate intre ele trebuie sa conduca la suspectarea
unei leziuni a axului traheobronsic in traumatismul toracic (pag.208):
a) Pneumoto rax
b) Pneumomediastin
c) Emfizem subcutanat
d) Hemoptizie
e) Plagile plumonare
853. [M] Capito l: Evaluarea gravitatii pacientului cu traumatism toracic Mod de punctare: CM Grad de
dificulta te: scazut Punctajul: 5Leziunile cardiace, in traumatismul toracic sunt (pag.208):
a) Hemopericard
b) Contuzia miocardica
c) Dezinsertia trunchiurilor supra-aortice
d) Disectia coronara
e) Leziuni valvulare traumatice
854. [S] Capitol: Stop cardio-respirator Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Stopul
cardio-circulator se clasifica in functie de (Pag. 2 17):
a) Cauza stopului cardiac
b) Ritmul cardiac
c) Amplitudinea cu care se poate defibrila
d) Varsta la care apare
e) Nu se poate clasifica
855. [S] Capitol: Stop cardio-respirator Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Fibrilartia ventriculara declanseaza (Pag. 217):
a) Stop cardiac care este spontan reversibil
b) Stop cardiac care nu este spontan reversibil
c) Brad icardie
d) Disociatie electro-mecanica
e) Tahicardie sinusala
4Frecventa cu care se face masajul cardiac extern este de (Pag. 217):
a) 50 /minut
b) 70/minut
c) 80/minut
d) 100/minut
e) 110/minut
4Alternanta compresiunilor externe cu insuflatii este d e (Pag. 217):
a) 5 compresii 1 insuflare
b) 10 compresii 2 insuflari
c) 20 compresii 2 insuflari
d) 30 compresii 2 insuflari
e) 25 compresii 3 insuflari
858. [S] Capitol: Stop cardio-respirator Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Dupa
SEE inainte de a verifica traseul EKG (posibil FV/TV) se face masaj cardiac timp de (Pag. 218):
a) Verificarea se face imediat
b) 1 minut
c) 2 minute
d) 3 minute
e) 5 minute
859. [S] Capitol: Stop cardio-respirator Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Doza si
intervalul de administrare a adrenalinei intravenoase in caz de SCR este de (Pag. 219):
a) 3 mg la 2 minute
b) 1 mg la 4 minute
c) 3 mg la 2 minute
d) 1 mg la 5 minute
e) 5 mg la 2 minute
860. [S] Capitol: Stop cardio-respirator Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In cazul
in care nu putem administra adrenalina intravenos, de urgenta putem opta pentru administrarea intratraheala p rin
sonda traheala. Doza este de (Pag. 219):
a) 1-2 mg in 10 ml de ser fiziologic
b) 5-10 mg in 10 ml ser fiziologic
c) Aceasi doza ca si IV
d) 20 mg in 10 ml ser fiziologic
e) Nu se administreaza
4Tratamentul antiaritmic de electie este (Pag. 219):
a) Adrenalina
b) Beta 2 b locante
c) Lidocaina
d) Amiodarona
e) Nitroglicerina
862. [S] Capitol: Stop cardio-respirator Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Socul
electric extern administrat prin defibrilatorul bifazic la adult este de (Pag. 219):
a) 5 J/kg co rp
b) 360 J
c) 150-200 J
d) 1 J/kg
e) Nu se folosesc decat defibrilatoare monofazice
4Principala cauza a stopului cardio-respirator este (Pag. 217):
a) Infarctul miocardic
b) Hipotermia
c) Boli respiratorii cronice
d) Hipoxia
e) Intoxicatia
864. [M] Capito l: Stop cardio-respirator Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Starea
de soc hipovo lemic sepoate produce urmatoarele mecanisme patogenetice cu exceptia (Pag. 220 ):
a) Scaderea volumului sanguine circulant
b) Scaderea preincarcarii cardiace
c) Scad erea debitului cardiac
d) Stimulare simpatica cu vasoconstrictie si tahicardie
e) Cresterea extractiei de oxigen din tesuturile periferice
4Marmorarea in starea de soc este accentuata la nivelul (Pag. 220):
a) Mainii
b) Cotului
c) Genunchiului
d) Spatelui
e) Fetei
866. [S] Capitol: Stop cardio-respirator Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In soc
lactemia arteriala este (Pag. 221):
a) Mai mare d ecat 6 mmol/L
b) Mai mic decat 1mmol/L
c) Mai mare decat 1,2 mmol/L
d) Nu are importanta
e) Modificarea este nesemnificativa
867. [S] Capitol: Stop cardio-respirator Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Scopul
medicatiei inotrop positiv in soc este obtinerea tensiunii arteriale medii de (Pag. 221):
a) In jur de 100 mmHg
b) >65 mmHg
c) <60 mmHg
d) >50 mmHg
e) 60-70 mmHg
868. [S] Capitol: Stop cardio-respirator Mod de punctare: CS Grad de dificulta te: scazut Punctajul:
4Medicatia inotrop pozitiva de prima intentie este (Pag. 221):
a) Dobutamina
b) Dopamina
c) Noradrenalina
d) Atropina
e) Efedrina
869. [S] Capitol: Stop cardio-respirator Mod de punctare: CS Grad de dificulta te: scazut Punctajul:
4Mecanismul adaptativ la socul hipovolemic este (Pag. 220):
a) Stimulartea simpatica
b) Vagolizal
c) Simpaticoliza
d) Vasodilatatia
e) Cresterea oxigenarii periferice
870. [S] Capitol: Stop cardio-respirator Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In socul
anafilactic medicamentul de prima intentie in hipotensiune este(Pag. 222):
a) Loratadina
b) Cortizonul
c) Atropina
d) Adrenalina
e) Ventolinul
871. [M] Capitol: Stop cardio-respirator Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Starea
de soc se acompanieaza cu urmatoarele semne clinice (Pag. 220):
a) Bradicardie
b) Cresterea timpului de recolorare cutanata
c) Oligurie
d) Polipnee
e) Brad ipnee
872. [M] Capito l: Stop cardio-respirator Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Ca si
tratament adjuvant al socului septic se foloseste (Pag. 222):
a) Corticoizi
b) Antiinflamatoare
c) Proteina C activata
d) Antibiotice
e) Betablocante
873. [S] Capitol: Tromboza venoasa si ambolia pulmonara Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4Tratamentul curativ al trombozei venoase profunde se caracterizeza prin (Pag. 210):
a) Spitalizare obligatorie n orice situatie
b) Administrarea hep arinei nefractionata 1500U/kg/zi iv. in perfuzie continua
c) Administrare de heparina nefractionata n asa fel nct PTT sa fie ntre 1 ,5 - 3 ori mai mare dect valoarea
normala
d) Administrare heparinei cu greutate moleculara mica, daca clearence creatininei e mai mare de 50 ml/min
e) Inhibitorii selectivi al factorului Xa este ad misibila daca clearence creatininei este mai mare de 30 ml/min
874. [M] Capito l: Tromboza venoasa si ambolia pulmonara Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Semnele clinice cele mai specifice ale emboliei pulmonare sunt (Pag. 211):
a) Dispnee
b) Bradipnee
c) Tuse si/sau hemoptizie
d) Dureri la nivelul hemitoracelui stng sau drept
e) Palpitatii
Punctajul: 5Tratamentul preventiv al tro mbozei venoase profunde consta p rin urmatoarele (Pag. 211):
a) Fizioterapie
b) Ridicarea precoce din pat dupa operatii
c) Masajul gambelor este interzis
d) Ridicarea precoce a pacientelor post-partum
e) Masajul gambelor la pacienti aflati la pat
Punctajul: 5Examinari complementare n caz de embolie pulmonara poate avea urmatoarele aspecte (Pag. 211):
a) Electrocardiograma poate arata tahicard ie ventriculara
b) Electrocardio grama poate arata: BRD, devierea axiala dreapta a complexului QRS
c) Peptidul natriuretic de tip B vizeaza gravitatea cazului
d) Gazomertia arteriala nu poate fi niciodata ntre valori nornale
e) Radiografia toracica poate arata atelectazia n banda, hipertransparenta pulmonara, pleurezie
Punctajul: 5n cazul emb oliei pulmonare evaluarea riscului se realizeaza prin prezenta sau absenta a urmatoarelor
criterii (Pag. 212 ):
a) Afectarea miocardica demonstrata prin EKG si ecografia cardiaca
b) Hipotensiune arteriala
c) Disfunctia cardiaca dreapta vizibila la ecograf sau prin cresterea nivelului de BNP
d) Afectarea miocardica demonstrata de o crestere a concentratiei plasmatice a troponin card iace I sau C
e) Afectarea pulmonara evidentiata prin radiografie toracice
Punctajul: 5Tratamentul in faza initiala a emboliei pulmonare se caracterizeaza prin urmatoarele (Pag. 212):
a) Spitalizare este obligatorie n orice situatie
b) Oxigenoterapia este recomdata doar n cazul n care saturatia hemoglob inei n oxigen scade sub 80%
c) Contentia venoasa elastica pentru minim 2 luni n caz de tromboflebita profunda recurenta a membrelor
inferioare
d) Anticoagulare este eficienta n cazul n care valorie de PTT se obtin ntre 1,5 - 2,5 ori mai mare dect valoarea
normala
e) INR de tinta este de 2-3
Punctajul: 5Embolia pulmonara masiva are urmatoarele caracteristici (Pag. 213):

a) Patul arterial pulmonar e obstructio nat ntr-un procentaj mai mare de 50 - 75 %
b) Presiunea arteriala sistolica este mai mare de 110 mmHg
c) Semne de insuficienta cardiaca dreapta congestiva
d) Ecografia transtoracica vizualizeaza trombul din cavitatile cardiace drepte sau din arterele pulmonare
e) Stare de soc si de presiune arteriala mai mica de 90 mmHg
Punctajul: 5Tratamentul emb oliei pulmonare masive are urmatoarele caracteristici (Pag. 214):
a) O cale venoase daca este asigurat este de ajuns
b) Spitalizarea pacientilor doar n caz de embolie pulmonara masiva
c) Expansiune volemica prin adminstrarea de cristaloide sau coloide
d) n caz de hipertensiunea arteriala administrarea adrenalinei cu seringa automata
e) Alteplaza administrata iv. urmata de o solutie antocoagulanta eficienta
881. [M] Capito l: Boli cu transmitere sexuala Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Principalii factori de risc, recunoscuti pentru infectiile cu transmitere sexuala sunt (Pag.329):
a) Parteneri sexuali multipli
b) Nivel socio-econo mic nefavorabil
c) Sexul masculin
d) Antecedente de infectii cu transmitere sexuala
e) Rap orturi sexuale precoce
5Semnele locale ale unei infectii cu transmitere sexuala sunt (Pag. 329):
a) Ulceratie genitala
b) Eruptie cutanata
c) Prurit genital
d) Leucoree
e) Adenopatie inghinala
5Semnele extragenitale ale unei infectii cu transmitere sexuala sunt (Pag. 329):
a) Sancrul bucal
b) Conjunctivita
c) Eruptia cutanata
d) Durere pelvina
e) Leucoree
5Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul curativ al unei infectii cu transmitere sexuala sunt adevarate
(Pag 330):
a) Tratamentul trebuie instituit rapid
b) Tratamentul se adreseaza strict pacientului
c) Tratamentul se adreseaza pacientului si tuturor partenerilor in limita posibilului
d) Nu este insotit de tratament profilactic
e) Pacientul trebuie sa revina la control dupa incheierea tratamentului, pentru a verifica vindecarea
5Profilazia primara a unei infectii cu transmitere sexuala include (Pag. 330):
a) Vaccinarea anti HPV recomandata tuturor fetelor in varsta de 14 ani
b) Limitarea numarului de parteneri sexuali
c) Depistarea si tratarea partenerilor pacientului
d) Respectarea tratamentului
e) Folosirea sistematica si corecta a prezervativului
886. [S] Capitol: Boli cu transmitere sexuala Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Perioada de incubatie a infectiei cu Neisseria gonorrhoeae este de (Pag 331):
a) 1 zi
b) 2-7 zile
c) 20 zile
d) 1 luna
e) 3 saptamani
5Care din urmatoarele manifestari clinice ale infectiei cu Neisseria gonorrhoeae, sunt d eseori asimptomatice (Pag.
331):
a) Uretrita
b) Faringita
c) Prostatita
d) Orhiepididimita
e) Anorectita
4Cel mai eficace tratament al infectiei cu Neisseria gonorrhoeae este (Pag. 331):
a) Penicilina G
b) Ceftriaxona
c) Fluorochinolonele
d) Doxiciclina
e) Azitro micina
4Care din urmatoarele infectii este responsabila de ap aritia limfogranulomatozei venerice (Pag. 331):
a) Infectia cu Neisseria gonorrhoeae
b) Infectia cu Chlamydia trachomatis
c) Infectia cu Treponema palidum
d) Infectia cu Virusul papiloma
e) Infectia cu Herpes simplex tip 2
4Sindromul Fitz-Hugh-Curtis este (Pag. 3 32):
a) Uretrita produsa de Chlamydia tracho matis
b) Colecistita acuta
c) Perihepatita produsa de Chlamydia trachomatis
d) Conjunctivita purulenta a nou nascutului
e) Pneumopatia no u nascutului
5Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociaza (Pag. 332):
a) Conjunctivita
b) Salpingita
c) Cervicita
d) Poliartrita
e) Uretrita
5Faza secundara a limfogranulomatozei venerica (LGV) se caracterizeaza prin (Pag. 332):
a) Alterarea starii generale
b) Tulburari de drenaj limfatic
c) Leziuni cutaneo-mucoase papulare
d) Febra
e) Adenopatie inghinala
4Tehnica de referinta pentru diagnosticul unei infectii cu Chlamydia trachomati s este (Pag. 332):
a) Teste serologice de identificare a anticorpilor
b) Frotiu co lorat Giemsa
c) Teste de imunofluorescenta ind irecta
d) Punerea in evidenta a antigenelor
e) Tehnica PCR
4Tratamentul uretritelor si cervicitelor cu Chlamydia trachomatis, se face cu: (Pag. 332)
a) Doxiciclina 200 mg. Timp de 21 de zile
b) Fluorochinolone
c) Amoxicilina+ acid clavulanic timp de 10 zile
d) Azitromicina 1 g per os doza unica
e) Azitro micina 1 g per os timp de 7 zile
5Caracteristicile ulceratiei din sifilisul primar sunt (Pag. 332):
a) Cel mai adesea este unica
b) Prezinta o baza indurata
c) Insotita d e adenopatie inflamatorie
d) Este dureroasa
e) Cicatrizeaza spontan in cateva saptamani
5Sifilisul secundar se caracterizeaza prin (Pag. 333):
a) Leziuni precoce numite rozeole sifilitice
b) Adenopatii
c) Hepatospleno megalie
d) Alopecie
e) Leziuni tardive numite gome sifilitice
4Sifilisul secundar apare la (Pag. 333):
a) 3 saptamani de la aparitia sancrului
b) 10 saptamani d e la aparitia sancruluui
c) 1 saptamana de la aparitia adenopatiei
d) 6 saptamani dupa sancru
e) 2 ani dupa sancru
5Care din urmatoarele teste sunt utilizate in diagnosticul sifilisului (Pag. 333):
a) VDRL
b) PCR
c) Teste de imunoflorescenta indirecta FTA
d) TPHA
e) Testul Elisa combinat
5Tratamentul sifilisului primar se poate face cu (Pag. 333):
a) Bezatin benzilpenicilina 2,4 M UI intr-o injectie i.m.
b) Bezatin benzilpenicilina 2 ,4 M UI 3 injectii i.m. la o saptamana

c) Doxiciclina 20 0 mg. timp de 14 zile, la persoanele alergice la penicilina
d) Penicilina G 18-24 M UI/ zi in 6 perfuzii timp de 21 de zile
e) Doxiciclina 200 mg timp de 21 de zile la persoanele alergice la penicilina
900. [S] Capitol: Diareea acuta Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care este cauza
cea mai frecventa a diarei acute infectioase (Pag. 405)?
a) Sindromul holeriform
b) Sindromul dizenteric
c) Diareea acuta medicamentoasa
d) Diareea cronica la debut
e) Gastroenterita acuta virala
901. [M] Capitol: Diareea acuta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5n tratamentul
simptomatic al diarei acute la adult se pot utiliza (Pag. 406 -407):
a) Lomperamida (Imodium) n caz de suspiciune de diaree invaziva
b) Antisecretoare injectab ile timp de 1-3 zile pentru deshidratare usoara
c) Topice absorbante
d) Antisecretoare per os
e) Antiemetice
902. [M] Capito l: Diareea acuta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Tratamentul
antibiotic n diareea acuta la adult (Pag. 40 7):
a) Se administreaza sistemic pentru ca majoritatea cazurilor de diaree acuta sunt de origine bacteriana
b) Se utilizeaza chinolona timp de 5 -7 zile n diareea cauzata de Salmonella, Shighella si E. coli
c) Doza unica de doxiciclina n diareea data de Vibrio cholerae
d) Macrolid timp de 14 zile n diareea cauzata de Clostridium difficile
e) Se poate administra emp iric si tintit
903. [S] Capitol: Diareea acuta Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Majoritatea
toxiinfectiilor alimentare colective sunt cauzate de (Pag. 405):
a) Salmoneloze
b) Shigeloze
c) Medicamente
d) Clostridium perfingens
e) Campilobacter jejuni
904. [M] Capito l: Diareea acuta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Examenul
parazitologic al scaunului este indicat n (Pag. 404 ):
a) Diaree > 3 zile
b) Diaree la un subiect imunodeprimat
c) Diaree < 7 zile n ciuda unui tratament antibiotic specific
d) Diaree persistenta pentru cautarea toxinelor din infectia cu Clostridium difficile
e) Epidemie recenta de diaree acuta sau su spiciune de toxiinfectie alimentara colectiva bacterian
905. [M] Capito l: Diareea acuta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Care sunt
cauzele cele mai comune ale diareei acute la adult (Pag. 405-406):
a) Malabsortia
b) Sindroamele holeriforme si dizenterice
c) Medicamentele
d) Boala celica
e) Boala Whiple
906. [M] Capito l: Diareea acuta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Toxiinfectia
alimentara poate fi cauzata de (Pag. 405):
a) Stafilococul aureu
b) Clostridium perfringens
c) Bacillus cereus
d) Neisseria gonhoreae
e) Pseudomo nas aeru ginosa
907. [M] Capito l: Diareea acuta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5n febra
tifoida si paratifoida ntlnim (Pag. 406):
a) Eruptie rozeoliforma
b) Eritem nodos
c) Scaune diareice cu aspect galbui "de suc de pepene"
d) Sindrom apendicular
e) Citoliza hepatica si leucopenie
908. [M] Capito l: Diareea acuta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Anamneza si
examenul clinic n diareea acuta la adult evidentiaza (Pag. 403 -404):
a) Deshidratare severa extra si/sau intracelulara
b) Teren imunosupresiv, comorbiditati
c) Caracteristici clinice ale diareei
d) Toxina din infectia cu Clostridium difficile
e) Modalitatea de debut a diareei
909. [M] Capito l: Diareea acuta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Deshidratarea
extracelulara se poate manifesta clinic prin (Pag. 403):
a) Pierdere ponderala
b) Sete intensa si uscaciunea mucoaselor n special la baza limbii
c) Febra si tulburari neuropsihice
d) Hipotensiune ortostatica si vene jugulare externe colabate
e) Pliu cutanat persistent

910. [M] Capito l: Diareea acuta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Profilul clinic
si anamnestic al diareei invazive releva (Pag. 404):
a) Afectare intestinala prin mecanism toxic sau toxinic
b) Soc septic moderat
c) Prezenta de glere, snge, puroi si /sau detritusuri de muco asa
d) Dureri abdominale, tenesme si senzatii false de defecare
e) Diaree profuza si apoasa asociata cu greturi, varsaturi, sub febrilitati
911. [S] Capitol: Diareea acuta Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Referitor la
examinarile co mplementare din diareea acuta la adult, urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia (Pag. 403404):
a) Examinarile imagistice se cer n caz de suspiciune de complicatie a unei diarei invazive
b) Coprocultura pe medii selective se indica n caz de diaree cu deshidtratare severa , sindrom dizenteric sau
sindrom infectios sever inexplicabil
c) Examenul direct al scaunului identifica leucocite si /sau hematii care indica o afectiune cu distructie celulara
d) Hemoculturile sunt indicate n caz de febra sau hipotermie
e) Examinarile endoscopice cu biopsii multiple se trimit doar la anatomopatologie
912. [S] Capitol: Diareea acuta Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Managementul
pacientului si principiile de tratament n diaree acuta la adult au n vedere urmatoarele cu exceptia (Pag. 406-407):
a) Spitalizare n situatii de urgenta
b) Rehidratare orala si reluarea alimentatiei prin regim de crutare n majoritarea cazurilor
c) Tratament antibiotic sistemic pentru ca majoritatea cazurilor de diaree acuta sunt de origine virala
d) Preventia contaminarii anturajului si declarare obligatorie n functie de caz
e) Tratamentul simptomatic al diareei, varsaturii si dureri abdominala
913. [M] Capito l: Febra acuta la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
sunt cond itiile de masurare ale temperaturii (Pag. 309):
a) La un anumit timp dupa servirea mesei
b) Inainte de a servi masa
c) La nivel axilar
d) La nivel bucal
e) In repaus
914. [S] Capitol: Febra acuta la adult Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4La ce
nivel se masoara temperatura centrala, fara a fi necesara, adaugarea de 0,5C (Pag. 309):
a) Timpanului
b) Axilar
c) Bucal
d) Rectal
e) Nici una din variante
915. [M] Capitol: Febra acuta la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Febra
este definita ca o temperatura centrala mai mare de (Pag. 309):
a) 38C seara
b) 38C dimineata
c) 38,5C seara
d) 38,3C seara
e) 38,5C dimineata
916. [S] Capitol: Febra acuta la adult Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Pentru
estimarea temperaturii centrale se ad auga (Pag. 309):
a) 0,5C
b) 1C
c) 1,5C
d) 0C
917. [M] Capito l: Febra acuta la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Semnele de gravitate ale unei febre sunt (Pag. 309):
a) Sepsis grav
b) Convulsii
c) Deshidratare acuta
d) Pacient cu antecedente chirurgicale, in urma cu 2 ani
e) Intoarcerea dintr-o zona neepidemica
918. [S] Capitol: Febra acuta la adult Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care nu
sunt semne de gravitate ale unei febre acute (Pag. 309):
a) Pacient cu antecedente chirurgicale in urma cu 2 ani
b) Sepsis grav
c) Convulsii
d) Intoarcerea dintr-o zona endemica
e) Deshidratarea acuta
919. [S] Capitol: Febra acuta la adult Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Etiolo giile febrei acute sunt, cu exceptia (Pag. 310, 311):
a) Tumori solide sau hematologice
b) Boli metabolice
c) Virale, bacteriene, parazitare
d) Splenomegalia
e) Alergie med icamentoasa
920. [M] Capito l: Febra acuta la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Dintre
examinarile complementare mai specifice, pentru stabilirea etiologiei in diagnosticu l de febra acuta, sunt
urmatoarele (Pag. 3 11):
a) Radiografia panoramica dentara
b) Ecografia
c) Tomografia
d) Serologia virala si bacteriana
921. [M] Capito l: Febra acuta la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Urgentele infectioase asociate cu febra acuta sunt (Pag. 311 ):
a) Meningita bacteriana
b) Meningoencefalita
c) Malarie cu Plasmodium falciparium
d) Endocardita infectioasa
922. [M] Capito l: Gripa Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Eficacitatea
vaccinului antigripal depinde de (Pag. 323):
a) Varsta
b) Comorbiditati
c) Sex
d) Tratamentele imunosupresoare
e) Caracteristicile noii tulpini emergente
923. [M] Capito l: Gripa Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Vaccinul antigripal
este recomandat (Pag. 323 ):
a) Subiectilo r peste 65 ani
b) Pacientilor sub 6 luni
c) Pacienti cu afectiuni bronhopulmonare cronice
d) Pacienti cu nefropatii cronice
e) Pacienti cu insuficiente card iace grave
924. [S] Capitol: Gripa Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Vaccinul antigripal nu
este utilizat (Pag. 323):
a) Pacientilor peste 6 luni
b) Copiilor sub 6 luni
c) Pacientilor peste 65 ani
d) Pacientilor sub 65 ani
e) Pacientilor peste 70 ani
925. [M] Capito l: Gripa Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Complicatiile gripei
sunt (Pag. 32 1):
a) Suprainfectiile bacteriene
b) Decompensarea cardiaca
c) Decompensarea renala
d) Decompensare metabolica
e) Decompensarea respiratorie
926. [S] Capitol: Gripa Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Incubatia virusului
gripal este de (Pag. 321):
a) 1-3 zile
b) 3-5 zile
c) 5-7 zile
d) 7-10 zile
e) 10-15 zile
927. [M] Capito l: Gripa Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Diagnosticul clinic al
formei simple de gripa se pune pe baza (Pag. 321):
a) Febra ridicata (39-40C)
b) Febra med ie (38C)
c) Astenie
d) Frisoane
e) Anorexie
928. [M] Capito l: Gripa Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Diagnosticul de gripa
se va lua in considerare in caz de (Pag. 321):
a) Debut brusc
b) Febra ridicata
c) Semne respiratorii
d) Anorexie
e) Artromialgii
929. [S] Capitol: Gripa Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Evolutia spontana rapid
favorabila a gripei este de (Pag. 322):
a) 1-3 zile
b) 3-5 zile
c) 4-7 zile
d) 7-10 zile
e) Peste 10 zile
930. [S] Capitol: Gripa Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Tratamentul specific al
gripei consta in (Pag. 322):
a) Antibiotice
b) Antialgice
c) Antipiretice
d) Antivirale
e) Hidratare
931. [M] Capito l: Gripa Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Vaccinul antigripal
este recomandat (Pag. 323 ):
a) Personalului medical
b) Pacientilor peste 65 ani
c) Pacientilor sub 6 luni
d) Prematurilor
e) Nou-nascutilor
932. [M] Capito l: Gripa Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Tatamentul gripei se
face cu (Pag. 322):
a) Oseltamivir
b) Amantadina
c) Antipiretice
d) Antibiotice
e) Antialgice
933. [M] Capitol: Gripa Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In cazul gripei
examinarea secretiilor respiratorii constau in (Pag. 322):
a) Izolarea virusului pe culturi celulare
b) Detectarea directa a genomului prin RT-PCT
c) Serologie
d) Imunoflorescenta indiercta pe prelevat nazal
e) Detectarea antigenilor virali prin ELISA
934. [S] Capitol: Gripa Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care din urmatoarele
virusuri gripale au un potential pandemic (Pag. 323):
a) Virusul gripal A
b) Virusul gripal B
c) Virusul gripal C
d) Virusul gripal D
e) Virusul gripal E
935. [M] Capito l: Gripa Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Aspecte importante in
gripa sunt (Pag. 32 0):
a) Morbiditate ridicata
b) Morbiditate scazuta
c) Mortalitate ridicata
d) Mortalitate d irect scazuta
e) Mortalitate indirecta
936. [M] Capito l: Gripa Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Diagnosticul
diferential al virusului gripal se face cu (Pag. 322):
a) Adenovirus
b) Enterovirus
c) Coro navirus
d) VRS
e) Citomegalo virus
937. [M] Capito l: HIV Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Principalele enzime ale
virusului HIV sunt (Pag. 325):
a) Proteaza
b) Transcriptaza inversa
c) Hialuronidaza
d) ADN polimeraza
e) Integraza
938. [M] Capito l: HIV Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Faza de latenta a
infectiei HIV se caracterizeaza prin (Pag.325):
a) Deficit imun grav
b) Cresterea incarcarii virale
c) Aparitia de tumori
d) Deficit imunitar moderat
e) Diminuare progresiva a linfocitelor CD4
939. [S] Capitol: HIV Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Conform clasificarii
CDC a infectiei HIV, clasa biologica 3 se caracterizeaza prin nivele ale linfocitelor CD4 (Pag.325):
a) < 200 mm3
b) < 100 mm3
c) > 500 mm3
d) 200-499 mm3
e) 300-600 mm3
940. [S] Capitol: HIV Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Serologia HIV este fals
negativa in timpul ferestrei serologice care dureaza (Pag.326):
a) 2 saptamani dupa primo-infectie
b) 3-6 saptamani dupa primo-infectie

c) 6 luni dupa primo-infectie
d) 1 an dupa primo-infectie
e) 3-6 zile dupa primo-infectie
941. [M] Capito l: HIV Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Tratamentul
antiretroviral este indicat (Pag.326):
a) La pacientii simptomatici
b) La pacienti cu valori ale CD4 > 500 mm3
c) La pacientii cu nefropatie HIV
d) La pacientii cu incarcare virala ridicata
e) Co-infectie cu VHB sau VHC
942. [M] Capito l: HIV Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Ad ministrarea de
cotrimoxazol la pacientii infestati HIV, serveste ca profilaxie primara la (Pag.326):
a) Leucoplazie paroasa
b) Toxoplasmoza
c) Criptococcoza
d) Pneumocistoza
e) Infectia cu CMV
943. [S] Capitol: HIV Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Cea mai frecventa
infectie oportunista la pacientii infestati HIV este (Pag.327):
a) Retinita necrozanta hemoragica
b) Criptococcoza
c) Infectiile cu micobacterii atipice
d) Pneumocistoza pulmonara
e) Toxoplasmoza cerebrala
944. [M] Capito l: HIV Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Tratamentul
toxoplasmo zei cerebrale la pacientii infestati HIV asociaza (Pag.327):
a) Primetamina
b) Acid folinic
c) Carb amazepina
d) Sulfadiazina
e) Flucitozina
945. [M] Capito l: HIV Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Diagnosticul infectiei
cu citomegalovirus la pacientii infestati HIV, se stabileste prin (Pag.327):
a) Determinarea anticorpilor de tip Ig G
b) Tehnica PCR
c) Determinarea antigenului pp 65
d) Proba terapeutica cu ganciclovir
e) Determinarea anticorpilor de tip Ig M
946. [S] Capitol: HIV Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Pentru care din
urmatoarele infectii oprtuniste ale pacientilor infestati HIV, nu exista tratament specific (Pag.327):
a) Toxoplasmoza cerebrala
b) Candidoza bucala
c) Infectii cu micobacterii atipice
d) Retinita produsa de CMV
e) Leucoencefalopatia multifocala progresiva
947. [M] Capito l: HIV Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Cele mai frecvente
cancere solide asociate cu infectia HIV su nt (Pag.327):
a) Cancerul p ulmonar
b) Cancerul mamar
c) Osteosarcomul
d) Cancerul de co l uterin
e) Cancerul canalului anal
948. [M] Capito l: HIV Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care din urmatoarele
afirmatii privind sarcomul Kaposi la pacientii infestati HIV sunt adevarate (Pag.327):
a) Cea mai frecventa tumora cutaneo-mucoasa
b) Nu afecteaza organele profunde
c) Nu este indicata chimioterapia citotoxica
d) Tratamentul antiretroviral face ca leziunile Kap osi sa regreseze
e) Diagnosticul este histologic
949. [S] Capitol: HIV Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In cazul accidentelor de
expunere la HIV, instituirea triterapiei profilactice se face incepand cu primele 48 de ore pe o durata de (Pag.328):
a) 6 saptamani
b) 4 luni
c) 7 zile
d) 6 luni
e) 4 saptamani
950. [M] Capito l: HIV Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Masurile de profilaxie
a transmiterii materno-fetale includ (Pag.328):
a) Tratarea mamei in timpul sarcinii
b) Nastere asistata de o echipa antrenata
c) Tratamentul profilactic al nou nascutului timp de 6 lun i
d) Alaptarea contraindicata
e) Tratamentul profilactic al nou nascutului timp de 6 saptamani

951. [M] Capito l: Infectii nasocomiale Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Profilaxia infectiilor nosocomiale cuprinde (Pag.339):
a) Informarea pacientului afectat de o infectie nosocomiala este obligatorie
b) Informarea si formarea personalului
c) Respectarea regulilor de igiena
d) Evitarea consumului de antibiotic
e) Masuri de combatere a bacteriilor multirezistente
952. [S] Capitol: Infectii nasocomiale Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In cazul
implantari de material strain infectiile nosocomilae pot sa apara (Pag. 340):
a) In decursul primei luni
b) In decursul primului an
c) In decursul a 3 ani
d) In decursul a 7 zile
e) In decursul a 30 de zile
5Infectiile nosocomiale sunt (Pag. 339):
a) Boli rare
b) Boli frecvente
c) Infectii ce survin la un pacient in timpul managmentului medical
d) Pot surveni dupa ingrijiri acordate intr-o unitate sanitara
e) Pot surveni in afara unei unitati sanitare
5Infectiile nosocomiale sunt (Pag. 339):
a) Infectii survenite inaintea internarii
b) Infectie ce survine in timpul managmentului medical
c) Infectie survenita in urma manoperelor medicale
d) Infectie survenita in urma metodelor de diagnostic
e) Infectie cu mortalitate scazuta
955. [S] Capitol: Infectii nasocomiale Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Pentru
limitarea transmiterii infectiilor nosocomiale se vor instituii urmatoarele masuri (Pag. 340 -341):
a) Purtarea manusilor sterile sau nesterile
b) Sterilizarea instrumentelor
c) Ingienizarea zilnica conform protocolului stabilit
d) Eliminarea deseurilor
956. [M] Capito l: Meningitele infectioase Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Cand trebuie susp ecta clinic meningita infectioasa (Pag. 2 89):
a) Cefalee intensa
b) Redoare meningiana
c) Fotofobie
d) Tulburari de somn
e) Astenofatigabilitate
957. [S] Capitol: Meningitele infectioase Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4La
examenul LCR meningita este numita purulenta" daca (Pag. 289):
a) Majoritatea elementelor sunt limfocite
b) Majoritatea elementelor sunt polinucleare
c) Citologia este amestecata
d) LCR este hipoglicorahic
e) LCR este limfocitar si hipoglicorahic
958. [S] Capitol: Meningitele infectioase Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4La
examenul LCR meningita este numita cu lichid clar" daca (Pag. 289):
a) Majoritatea elementelor sunt limfocite
b) Majoritatea elementelor sunt monocite
c) Citologia este amestecata
d) LCR este hipoglicorahic
e) LCR este limfocitar si hipoglicorahic
5Meningita cu lichid purulent cu coci gram pozitivi apare la (Pag. 289):
a) Subiecti in varsta
b) Etilici
c) Splenectomizati
d) Cirotici
e) Nou-nascuti
5Meningita cu lichid purulent cu coci gram negativi apare la (Pag. 289):
a) Nou-nascuti
b)
c)
d)
e)
Etilici
Copii nevaccinati
Adulti tineri
Deficit de coplement seric
5Meningita cu lichid purulent cu bacili gram negativi apare la (Pag. 290):
a) Adulti tineri
b) Copii nevaccinati
c) Focare ORL
d) Etilici
e) Nou-nascuti
5Meningita cu lichid purulent cu bacili gram pozitivi apare la (Pag. 290):
a) Etilici
b) Nou-nascuti
c) Cirotici
d) Splenecto mizati
e) Sarcina
963. [S] Capitol: Meningitele infectioase Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Tratamentul curativ in cazul meningitei cu lichid purulent" cu coci gram pozitivi este (Pag. 2 89):
a) Cefotaxim 7 zile
b) Cefotaxim 15 zile
c) Amoxacilina 7 zile
d) Amoxacilina 15 zile
e) Amoxacilina 21 zile
4Tratamentul curativ in cazul meningitei cu lichid purulent" cu coci gram negativi este (Pag. 290):
a) Cefotaxim 7 zile
c) Amoxacilina 7 zile
d) Amoxacilina 15 zile
e) Amoxacilina 21 zile
4Tratamentul curativ in cazul meningitei cu lichid purulent" cu bacili gram pozitivi este Pagina 290 :
a) Cefotaxim 7 zile
c) Amoxacilina + aminozide 7 zile
d) Amoxacilina + aminozide15 zile
e) Amoxacilina + aminozide 21 zile
5Complicatiile menigitelor pu rulente sunt (Pagina 291):
b) Soc septic
c) Hidrocefalia
d) Epilepsia
e) Coagularea intravasculara diseminata
5Meningoencefalita herpetica HSV se suspecteaza clinic in caz de (Pagina 291):
a) Tulburari de vigilenta
b) Fotofobie
c) Anemie
d) Febra
e) Fonofobie
968. [M] Capito l: Meningitele infectioase Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5 In
meningoencefalita herpetica HSV lichidul cefalorahidian este (Pagina 291):
a) Asociat cu prezenta hematiilor
b) Normoglicorahic
c) Hipoglicorahic
d) Hiperglicorahic
e) Fara germeni indentificat la examenul direct
5Complicatiile posibile ale meningoencefalitei HSV sunt (Pagina 292):
a) Deces
b) Tulburari de memorie
c) Tulburari afazice
d) Epilepsie refractara
e) Hidrocefalia
5Diagnosticul diferential al meningoencefalitei HSV se face cu (Pagina 292):
a) HIV
b) Sindromul meningeal
c) Neuropaludismul
d) Listerioza
e) Toxoplasmoza
971. [M] Capito l: Profilaxia tetanosului Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Tetanosul este o bo ala infectioasa caracterizata prin (Pag.367):
a) Afectiune fara transmitere interumana
b) Produsa de un bacil gram negativ anaerob

c) Poarta de intrare in organism e digestiva
d) Toxina bacilului induce spasticitate mu sculara
e) Boala lasa imunitate durabila
5Tabloul clinic in tetanos prezinta urmatoarele (Pag. 368):
a) Trismus
b) Febra prezenta in toate cazurile
c) Perioada de incubatie este de 3-30 zile
d) Opistotonus
e) Semene de distonie neurovegetativa
973. [S] Capitol: Profilaxia tetanosului Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Tratamentul curativ in tetanos consta in urmatoarele cu exceptia (Pag. 368):
a) Curatarea si debridarea plagii
b) Antiinflamatoare
c) Antibiotice
d) Seroterapie
e) Vaccinare
4Referitor la profilaxia tetanosului sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia (Pag. 369):
a) Vaccinul are o eficacitate inalta
b) Declararea e obligatorie
c) Vaccinul contine toxina fara putere patogena
d) Primo infectia este obigatorie
e) Imunizare incepe cu 3 injectii la interval de 1 luna, la varsta de 2, 3, 4 luni
5Tratamentul simpto matic in tetanos consta in (Pag. 368):
a) Imun izare
b) Alimentatie parenterala
c) Anticoagulante
d) Curarizare
e) Debridarea si curatarea plagii
976. [S] Capitol: Profilaxia tetanosului Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In cazul
unei plagi tetanigene cu risc moderat si status vaccinal co nstand in vaccinare inco mpleta conduita profilactica va fi
urmatoarea (Pag. 369):
a) O doza de 0,5 ml de anatoxina tetanica
b) Rapel +vaccinare ulterioara+Ig 250ul
c) Rap el+vaccinare ulterioara
d) Rapel+antibioterapie
e) Vaccinare completa+Ig G250ul
4Conduita profilactica in cazul unei plagi tetanigene cu risc crescut si status vaccinal constand intr-o vaccinare
absenta sau nesigura este (Pag. 369):
a) Vaccinare completa + Ig G500ul + antibioterapie
b) Vaccinare co mpleta
c) Rapel + vaccinare ulterioara + Ig500ul + antibioterapie
d) Vaccinare complete + IgG 250ul
e) Rapel + vaccinare ulterioara + Ig G250ul
978. [M] Capito l: Profilaxia tetanosului Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In
ceea ce priveste profilaxia tetanica sunt adevarate u rmatoarele (Pag. 369):
a) Primo-vaccinare contra tetanosului este obligatorie
b) Vaccinul co ntine anatoxina tetanica
c) Vaccinul are contraindicatii si este greu tolerat
d) La varsta adulta se recomanda un rapel o d ata la 10 ani
e) In fata oricarei plagi tetanigene nu este obligato rie verificarea statusului vaccinal
979. [S] Capitol: Profilaxia tetanosului Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In cazul
unei plagi tetanigene cu risc foarte crescut si status vaccinal constand in ultim rapel > 10 ani, conduita p rofilactica
consta in (Pag. 369):
a) Rapel + Ig G 5 00ul + antibioterapie
b) Rapel + vaccinare ulterioara + Ig G 500ul + antibioterapie
c) Rapel + Ig G 250ul
d) Rapel
e) Vaccinare completa + Ig G 500ul + antibioterapie
5Complicatiile unei plagi tetanigene su nt urmatoarele (Pag. 368):
a) Complicatii trombembolice
b) Complicatii de decubit
c) Suprain fectii
d) Decompensarea tarelo r
e) Artrite
981. [M] Capito l: Septicemia Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Semnele de
gravitate imediata in septicemia sunt (Pag.371):
a) Cresterea temperaturii cutanate
b) Oligurie, semne cutanate, cianoza, marmorare

c) Hipertensiune
d) Scaderea timpului de recolorare cutanata
e) Cresterea timpului de recolorare cutanata
982. [S] Capitol: Septicemia Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Tratamentul
antiinfectios in septicemia cu pneumococ, meningococ este: Pag.374
a) Oxacilina, clo xacilina
b) Vancomicina
c) Amoxicilina
d) Amoxicilina+ gentamicina sau netilmicina
e) Ciprofloxacina
983. [S] Capitol: Septicemia Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In absenta
semnelor de gravitate in septicemia cu enterobacterii tratamentul este: Pag. 374
a) Biterapie cu cefotaxim sau ceftriaxon
b) Biterap ie cu flurochinolona sau aminozid
c) Cefotaxim+fosfomicina
d) Cefepim+ amikacina+aminozid
e) Monoterapie cu cefotaxim sau ceftriaxon sau flurochinolona
984. [S] Capitol: Septicemia Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Monitorizarea
clinica in septicemia cuprinde: Pag. 374
a) Presiunea arterial, oximetria pulsului, frecventa respiratorie si cardiac
b) Diureza
c) Toleranta la antibiotic
d) Temperatura
985. [M] Capito l: Septicemia Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Tratamentul
antiinfectios in septicemie este (Pag.375):
a) Initial de urgenta dupa recoltarea probelor biologice
b) Tratamentul antibiotic se face p e cale intramusculara
c) Este initial probabilist in contextual clinic si epidemiologic
d) Este in general de 5 zile
e) Este in general de 10-15 zile
986. [M] Capito l: Septicemia Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Purpura
fulminans este: pag.371
a) O urgenta vitala absoluta
b) Asociaza febra
c) Sindrom meningeal
d) Purpura cu extind ere rapida
e) Nici un raspuns co rect
987. [M] Capito l: Septicemia Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Sindromul de
raspuns inflamator sistemic este: Pag.370
a) Raspunsul inflamator al organismului la o agresiune infectioasa sau nu
b) Insotit d e febra 3 8 grade celsius
c) Insotit de subfebrilitati
d) Frecventa cardiac peste 90/min
e) Frecventa respiratorie peste 20/min
988. [S] Capitol: Septicemia Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In tabloul de
sepsis asociat cu d isfu nctia unui organ apar: Pag.370
a) Hipotensiune, presiune arterial sub 90mmHg sau scadere sub 40 mm Hg
b) Hipoperfuzie periferica cu cianoza, marmorare
c) Confuzie, agitatie, dezorientare, torpoare
d) Oligurie, acidoza lactica
989. [M] Capito l: Septicemia Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Poarta de intrare
si factorii favorizanti pentru stafilococi sunt (Pag. 373):
a) Tegumentul
b) Tubul digestiv
c) Plagile
d) Toxicomania
e) Alcoolismul
990. [M] Capito l: Septicemia Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Diagnosticul
diferential in septicemia se face cu(Pag. 373):
a) Soc cardiogen
b) Embolie pulmonara
c) Soc hipovolemic
d) Tumori
e) Sifilis
991. [M] Capito l: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Consecintele majore ale cirozei hepatice necomp licate sunt (Pag. 459):
a) Insuficienta hepatocelulara
b) Imbunatatirea functiei biliare
c) Alterarea functiei hepatocitare d e sinteza si de epurare
d) Hipertensiune portala
e) Hipotensiune portala
992. [M] Capito l: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Cele mai
frecvente cauze ale cirozei hepatice sunt (Pag. 459):
a) Hemocromatoza genetica
b) Alcool
c) Steatoza non-alcoolica
d) Hepatita A
e) Hepatita B
993. [M] Capito l: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Cauza mai
rare de ciroza hepatica pot fi (Pag. 459):
a) Hepatita B
b) Hepatita autoimuna
c) Ciroza biliara primitiva
d) Boala Wilson
e) Alcoolul
994. [S] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Hipertensiunea portala din ciroza hepatica este definita printr-un gradient portosuprahepatic de (Pag. 459):
a) Peste 4 mmHg
b) Sub 4 mmHg
c) 4 mmHg
d) Peste 5 mmHg
e) 5 mmHg
995. [M] Capito l: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Diagnosticul pozitiv in ciroza hepatica poate fi p us pe un set de argumente clinice, biologice si morfologice, daca
avem semne de (Pag. 460 ):
a) Insuficienta veno asa
b) Hipertensiune portala
c) Hepatita acuta
d) Insuficienta hepatocelulara
e) Consum cro nic de alcool
996. [M] Capito l: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Semnele de
hipertensiune portala sunt (Pag. 460):
a) Circulatie venoasa colaterala abdo minala
b) Ascita in caz de ciroza decompensata
c) Splenomegalie
d) Ascita obligatoriu
e) Eritroza palmara
insuficienta hepatocelulara sunt: (Pag 460)
a) Speno megalie
b) Angioame stelate
c) Eritroza palmara
d) Ascita
e) Leuconichie/hipocratism digital
998. [M] Capito l: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5La palpare
in ciroza hepatica ficatul (Pag 460):
a) Este ferm
b) Are consistenta de organ
c) Are marginea inferioara rotunjita
d) Are marginea inferioara ascutita
e) Este nepalpabil
hipertensiune portala in ciroza hepatica, prezente la ecografie Doppler sunt (Pag. 460):
a) Dilatarea trunchiului portal
b) Splenomegalie
c) Incetinirea si chiar inversarea fluxului portal
d) Accelerarea fluxului portal
e) Circulatia colaterala
1000. [S] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Evaluarea
gravitatii cirozei hepatice se face prin stabilirea (Pag. 460):
a) Marginii inferioare a ficatului
b) Scorului Child-Pugh
c) Hepatomegaliei
d) Tipului de icter prezent
e) Consistentei ficatului
1001. [M] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Scorul
Child-Pugh este stabilit pe baza urmatoarelor (Pag. 460):

a) Albuminei
b) Bilirubinei directe
c) Encefalopatiei hepatice
d) Ascitei
e) Trombocitelor totale
1002. [S] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Pacientii cu
ciroza hepatica clasati in Child A au (pg 461):
a) Ciroza decompesata
b) Ciroza la debut
c) Ciroza compensata
d) Ascita obligatoriu
e) Icter si asterixis
1003. [S] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Nivelul de
protrombina, conform scorului Child-Pugh, cotat cu 2 puncte are o valoare de (pag. 460):
a) Peste 50%
b) 40-50%
c) Sub 50%
d) Sub 40%
e) Peste 60%
1004. [S] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Bilirubina
totala, conform scorului Child -Pugh, cotat cu 3 puncte are o valoare de (pag 4 60):
a) Peste 50 mg/dl
b)
c)
d)
e) 351005. [M] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Pacientii
cu ciroza gepatica deco mpensata sunt in clasa Child (pag 460):
a) A
b) B
c) C
d) A si B
e) A si C
1006. [S] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Ascita,
conform scorului Child-Pugh, cotata cu 1 punct este (pag 460):
a) Controlata prin tratament diuretic
b) Absenta
c) Refractara
d) In cantitate mare
e) Palpabila
1007. [M] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Ecografia
Doppler hepatica in ciroza hepatica pune in evidenta (pag 460):
a) Contur hepatic b oselat
b) Contur hepatic nodular
c) Semne de hipertensiune po rtala
d) Varice esofagiene
e) Prezenta complicatiilor - tromboza portala
1008. [S] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Albumina,
conform scorului Child-Pugh, cotat cu 2 puncte are o valoare de (pag 460):
a) Peste 35 g/l
b) Sub 35 mg%
c) 28-35 g/l
d) Sub 28 g/l
e) Peste 28 mg%
1009. [M] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul:
5Endoscopic, semnele de hipertensiune portala din ciroza hepatica sunt reprezentate de (pag 460):
a) Varice esofagiene
b) Gastropatie portala
c) Spenomegalie
d) Ascita
e) Varice subcardiale
5Principalele complicatii are cirozei hep atice sunt (pag 462 -465):
a) Ascita
b) Icterul
c) Hemoragia digestiva
d) Sindromul hepatorenal
e) Encefalopatia hepatica
1011. [M] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5In cazul
cirozei hepatice complicate cu ascita, bilantul care trebuie efectuat cuprinde (pag. 462):
a) Bilant biologic
b) Endoscopie
c) Punctia ascitei
d) Tomografie abdominala
e) Ecografie abdominala
5Complicatiile cele mai frecvente ale ascitei intr-o ciroza hepatica sunt (Pagina: 462)
a) Infectia spontana a lichidului de ascita
b) Icter
c) Ascita refractara
d) Hepatomegalia
e) Urini hipercrome
1013. [M] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Semnele
clinice prezente in infectia spontana a lichidului de ascita din ciroza hepatica constau in (Pagina: 462)
a) Febra sau hipotermie
b) Dureri abdominale
c) Decompensarea cirozei
d) Constipatie
e) Diaree
1014. [S] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In cadrul
infectiei spontane a lichidului de ascita, polimorfonuclearele neutrofile din ascita au o valo are de (Pagina: 462):
a) Peste 250/mm 3
b) Sub 250/mm 3
c) Peste 8000/mm 3
d) Peste 10000/mm 3
e) 8000-10000/mm 3
5Tratamentul de urgenta in infectia spontana a lichidului de ascita din ciroza hepatica consta in (Pagina: 462):
a) Supravegherea clinica si biologica - creatinina, nivelul PMN la 48 ore in accita
b) Hepatoprotectoare
c) Perfuzie cu albumina in ziua 1 si 3
d) Antibioterapie empirica
e) Corticoterapie
5Tratamentul ascitei din ciroza hepatica se face cu (Pagina: 463):
a) Regim hiposodat
b) Tratament diuretic
c) Punctie evacuatorie
d) Hepatoprotectoare
e) Oprirea consumului d e alcool
5Supravegherea eficacitatii tratamentului din ascita in cazul cirozei hepatice, din punct de vedere clinic consta in
urmarirea (Pagina: 463):
a) Greutatii corporale
b) Nivelului creatininei
c) Circumferintei abdominale
d) Nivelului leucocitelor sangvine
e) Edemelor de la nivelul membrelor inferio are
1018. [S] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In cazul
punctiei de evacuare in cadrul ascitei, albumina se administreaza daca cantitatea de lichid evacuata a fost de (Pagina.
463):
a) Peste 5 litri
b) Sub 3 litri
c) Peste 300 mg
d) Peste 3 litri
e) Peste 500 mg
5Principalele cauze d e hemo ragie digestiva sunt (Pagina 463):
a) Varice esofagiene
b) Ulcer gastro-duodenal
c) Eofagita
d) Sindrom Mallory-Weiss
e) Nici o varianta nu e corecta
1020. [M] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Clinic,
hemoragia digestiva se poate exterioriza prin (Pagina 463):
a) Hematemeza
b) Hemoptizie
c) Rectoragii
d) Epistaxis
e) Melena
5Controlarea hemoragiei, in hemoragiilor digestive se face cu (Pagina 463):
a) Inhibitori de pompa de protoni iv
b) Hemostaza endoscopica
c) Ligaturi de varice esofagiene
d) Corticoterapie
e) Diuretice
5Managementul terapeutic in cadrul hemoragiilor digestive (din cadrul ciro zei hepatice) cuprinde si prevenirea
complicatiilor care se face cu (Pagina 463):
a) Hidratare si vitaminoterapie B1/B6/PP pentru prevenirea sindromu lui de sevraj
b) Corticoterapie
c) Renutritie precoce pentru prevenirea den utritiei
d) Diuretice
e) Lactuloza pentru prevenirea encefalopatiei
1023. [M] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5In cazul
unei recidive hemo ragice pe termen scurt (din cadrul cirozei hepatice) in hemoragiile digestive prin ruptura de
varice esofagiene se fac urmatoarele (Pagina 464):
a) O noua endoscopie pentru hemostaza
b) TIPS - sunt portosistemic transjugular intrahepatic
c) Pofilaxie cu alfa blocante
d) Transplant hepatic
e) Tamponament provizoriu cu so nda Blakemore
1024. [M] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Profilaxia
secundara a hemoragiilor digestive (d in cadrul cirozei hepatice) data de varice eso fagiene din cadrul hipertensiunii
portale consta in (Pagina 4 64):
a) Beta blocante cardioselective
b) Ligaturi elastice repetate ale varicelor esofagiene
c) Diuretice
d) Beta blocante non-cardioselective
e) Antiinflamatoare nestero idiene
5Encefalopatia hepatica asociaza (Pagina 464):
a) Ascita
b) Tulburari de constiinta
c) Anomalii ale examenului clinic neurologic
d) Tulburari de personalitate
e) Diplopie
1026. [M] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5In stadiul
I al encefalopatiei hepatice avem (Pagina 464):
a) Sindrom confuzional
b) Asterixis
c) Coma
d) Dispnee
e) Inversarea ritmului nictemeral
II al encefalopatiei hepatice avem (Pagina 464):
a) Coma
b) Sindrom confuzional
c) Asterixis
d) Inversarea ritmului nictemeral
e) Febra
III al encefalopatiei hepatice avem (Pagina 464):
a) Coma fara semne de localizare
b) Posibile semne piramidale
c) Asterixis
d) Posibile semne extrapiramidale
e) Coma cu semne de localizare
1029. [M] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5In
encefalopatia hepatica diagnosticul diferential se face cu tulburari neuropsihice de cauza (Pagina 464):
a) Vasculara
b) Infectio asa
c) Toxica
d) Traumatica
e) Degenerativa
1030. [M] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Factorii
declansatori posibili ai sindromului hepatorenal sunt (Pagina 465):
a) Infectiile
b) Hepatita alcoolica acuta
c) Hemoragii digestive
d) Punctia ascitei cu volum mic necompensat

e) Calculii renali
5Diagnosticul de sindro m hepatorenal se bazeaza pe (Pagina 465):

a) 4 criterii majore neobligatorii
b) 4 criterii majore ob ligatorii
c) 4 criterii minore obligatorii
d) Anumite criterii minore neobligatorii
e) Criterii majore si minore obligatorii
1032. [S] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Criteriul
major de diagnostic al sindromului hepatorenal este (Pagina 465):
a) Cresterea creatininei peste 1 30 mg/dl
b) Diureza sub 500 cc/24 ore
c) Proteinurie sub 0,5 g/24 ore
d) Natriureza sub 10 mmol/l
e) Natremie sub 130 mmol/l
1033. [M] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Criteriile
mino re de diagnostic pentru sindromul hepatorenal sunt (Pagina 4 65):
a) Osmolaritate urinara > osmolaritatea plasmatica
b) Natriureza < 10mg/dl
c) Natremie < 130mmol/l
d) Diureza <500cc/24 ore
e) Cresterea creatininei > 130
1034. [M] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Sindromul
hepatorenal de tip 2 se caracterizeaza prin (Pagina 465):
a) Evolutie rapida
b) Prognostic mai putin sumbru
c) Evolutie mai len ta
d) Prognostic dramatic pe termen scurt
e) Evolutie favorabila
1035. [M] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Profilaxia
in sindromul hepatorenal se face cu (Pagina 465):
a) Antiinflamatoare nesteroidiene
b) Compensarea punctiilor ascitei > 3 litri cu albumina
c) Intreruperea tratamentului cu diuretice in caz de insuficienta renala
d) Detectarea si tratarea hepatitelor acute alcoolice severe
e) Medicatie nefro toxica
5Hidrotoracele, aparut la un pacient cu ciroza hepatica este o pleurezie caracterizata prin (Pagina 466):
a) Lichid bogat in proteine
b) Lichid cu proteine < 20 g/l
c) Este asociata cu ascita
d) Cel mai frecvent are localizare dreapta
e) Asociaza frecvent hemo pericard
1037. [M] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Sindromul
hepatopulmonar se caracterizeaza prin (Pagina 466):
a) Dispnee accentuata in ortostatism
b) Platipnee
c) Hipo xemie legata de prezenta dilatatiilor vasculare pulmonare
d) Dispnee accentuata in clinostatism
e) Splenomegalie
1038. [M] Capitol: Ciroza Hepatica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 5Indicatiile
terapeutice in hipertensiunea portop ulmonara sunt (Pagina 466):
a) Beta blocante
b) IEC
c) Nu se dau beta blocante
d) Se pune problema transplantului hepatic
e) Punctie pleurala
1039. [M] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5In cazul bolii in flamatorii cronice intestinale, tutunul reprezinta (Pag. 439):
a) Factor de risc pentru boala Crohn
b) Factor pro tector pentru boala Crohn
c) Factor protector pentru rectocolita ulcerohemoragica
d) Factor de risc pentru rectocolita ulcerohemoragica
e) Factor de risc atat pentru boala Crohn, cat si pentru rectocolita ulcerohemoragica
1040. [S] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragica Mod de puncta re: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4Care este examenul cheie pentru diagnostic in rectocolita ulcerohemo ragica (Pag. 439):
a) Examinarile biologice
b) Examene microbiologice ale scaunului
c) Colonoscopia totala cu ileoscopie
d) Endoscopie digestiva superioara
e) Rectosigmoidoscopie cu ileoscopie.
Punctajul: 5In rectocolita ulcerohemoragica, la colonoscopia totala se evidentiaza (Pag. 439):
a) Leziuni disco ntinue si heterogene
b) Stenoza si fistula posib ile in formele complicate
c) Leziuni continue si o mogene

d) Afectarea ileonului
e) Fara interval de mucoasa sanatoasa
Punctajul: 5Care sunt indicatiile tratamentului chirurgical in rectolita ulcero -hemoragica (Pag. 4 40):
a) Rezistenta la tratament medical
b) Interval scurt intre pusee
c) Cancer
d) Displazie de grad inalt
e) Colita acuta grava rezistenta la tratament medical
Punctajul: 4Granulomul epitelo id si gigantocelular este leziunea caracteristica in (Pag. 440):
a) Boala inflamatorie intestinala
b) Boala Crohn
c) Rectocolita ulcerohemoragica
d) Boala Crohn si rectocolita ulcerohemoragica
e) Nici unul din raspunsuri.
Punctajul: 5Care sunt co mplicatiile acute ale bolii Crohn (Pag. 440):
a) Amiloidoza AA
b) Stenoza digestiva
c) Tromboza venoasa profunda
d) Fistule/abcese
e) Colita acuta grava
Punctajul: 5In boala Crohn (Pag. 440):
a) Leziunile sunt continue si omogene
b) Leziunile sunt discontinue si eterogene
c) Cavitatea bucala poate fi afectata
d) Ileonul, colonul si anusul sunt cel mai frecvent afectate
e) Ileonul este intotdeauna sanatos
1046. [M] Capitol: Boala Crohn si recto colita hemoragica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Urmatoarele afirmatii despre boala Crohn sunt adevarate (Pag. 440):
a) Evolueaza in pusee
b) Este o boala cronica
c) Este o boala subacuta
d) Poate deveni in evolutie stenozanta sau fistulizanta
e) Recidiva postoperatorie este rara
Punctajul: 5Care sunt manifestarile extradigestive asociate cu boala inflamatorie intestinala, care evolueaza in
paralel cu puseele acute (Pag. 441):
a) Colangita sclerozanta primitiva
b) Eritem nodos
c) Pelvispondilita reumatismala
d) Aftoza bucala
e) Uveite
Punctajul: 4Care sunt urgentele chirurgicale in colita acuta grava (Pag. 441):
a) Hemoragia grava si perforatia
b) Denutritia si perforatia
c) Megacolonul toxic
d) Cancerul colorectal
e) Hemoragie si diaree cu glere si sange
Punctajul: 5Criteriile clinico biologice utilizate in colita acuta grava cuprind (Pag. 441):
a) Frecventa cardiaca = 90 batai/min
b) Temperatura rectala = 37,5
c) Hematocrit = 35
d) Hemoglobina = 10,5 g/dl
e) Viteza de sedimentare = 30
1050. [M] Capitol: Hemoragia digestiva Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In
cazul unei HDS principalele manifestari sunt (Pag. 426):
a) Hematemeza
b) Pirozisul
c) Melena
d) Greata
e) Disfagia
1051. [M] Capitol: Hemoragia digestiva Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
sunt cauzele dominante ale HDS (Pag. 426):
a) Hemoragii diverticulare
b) Diverticulita
c) Patologia ulceroasa
d) Tulburari de evacuare gastrica
e) Hipertensiunea portalaq
1052. [M] Capitol: Hemoragia digestiva Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Confirmarea diagnosticului si excluderea unor diagnostice diferentiale in cazul unei hemoragii digestive se
realizeaza prin (Pagina 426):
a) Anamneza si examen clinic
b) Tuseu rectal sistematic in cautarea de sange rosu sau negru
c) Bariu pasaj
d) Manometria
e) Sonda nazogastrica posibila in caz d e indoiala
1053. [S] Capitol: Hemoragia digestiva Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In HDI
principala manifestare clinica este (Pagina 426)
a) Regurgitatii acide
b) Durerea retrosternala
c) Melena
d) Greturi
e) Scaune diareice
1054. [S] Capitol: Hemoragia digestiva Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In cazul
HDI cea mai frecventa sursa de localizare se afla nivelul (Pagina 426):
a) Ileonului
b) Colonului
c) Anusului
d) Duodenului
e) Esofagului
5Tratamentul farmacologic in cazul unei HDS se face cu (Pagina 427):
a) Blocanti ai canalelor de Ca
b) Protectoare ale mucoasei gastrice
c) Inhibitori de pompa de protoni
d) Droguri vasoactive splanhice
e) Spasmolitice
5Endoscopia digestiva superioara in urgenta se face la (Pagina 427):
a) Pacient stabil hemodinamic
b) La nevoie sau in caz d e tulburari ale starii de constienta,la pacient intubat si ventilat
c) La pacientul a jeun de 6 ore sau dupa golirea sto macului
d) Suspiciune de perforatie visceral
e) Pacienti cu afectiuni obstructive de cai aeriene superioare
1057. [S] Capitol: Hemoragia digestiva Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Tratamentul hemoragiei digestive pentru Forrest IIA cu IPP i.v cu seringa electronic se face timp de (Pagina 427):
a) 72 ore
b) 24 ore
c) 30 min
d) 1 ora
e) 48 ore
1058. [S] Capitol: Hemoragia digestiva Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In cazul
unei HDI persistenta si abundenta se va efectua (Pagina 428):
a) Injectii cu adrenalina
b) Arteriografie celio mezenterice cu embo lizare pe cale radiologica
c) Administrarea de clipsuri
d) Rezectia segmentului colonic interesat
e) Administrarea de antibiotice
1059. [M] Capitol: Hemoragia digestiva Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
sunt cauzele HDI (Pagina 428):
a) Hemoragiile diverticulare
b) Angiod isplaziile
c) Cancerul de colon
d) Colitele
e) Boala Celiaca
1060. [M] Capitol: Icterul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care sunt cauzele
icterului de origine extrahepatica (Pagina 446 ):
a) Hepatita
b) Ampulom vaterian
c) Cancer pancreatic cefalic
d) Colangita sclerozanta primitiva
e) Ciroza
1061. [M] Capitol: Icterul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care sunt
examenele paraclinice de prima inten ie n icter (Pagina 446):
a) Ionograma sanguina
b) Timp de cefalina activat TCA
c) Ecoendoscopie
d) CT
e) Ecografie abdominala
1062. [S] Capitol: Icterul Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Icterul manifest,
consta n cresterea nivelul plasmatic al bilirubinei (Pagina 445):

a) > 20 mol/l
b) < 30 mol/l
c) > 30 mol/l
d) < 50 mol/l
e) > 50 mol/l
1063. [M] Capitol: Icterul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Examenul clinic
complet in icter are in vedere (Pagina 445):
a) Greutate, temperatura
b) Consumul de medicamente hepatotoxice
c) Palpare hepatica, cautarea distensiei veziculei biliare
d) Semne de hipertensiune portala i de insuficien a hepatocelulara
e) Leziuni de grataj
1064. [M] Capitol: Icterul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Examene
paraclinice de prima inten ie n icter (Pagina 44 6):
a) Hemoleuco grama
b) Bilan hep atic
c) PRC (proteina C reactiva)
d) Indice de protronbina
e) TCA (timp de cefalina activat)
1065. [M] Capitol: Icterul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Cauzele benigene
ale icterului de origine extrahepatica (Pagina 446):
a) Litiaza biliara
b) Pancreatita cronica
c) Ampulon vaterian
d) Colangita sclerozanta primitiva
e) Colangiocarcinom
1066. [S] Capitol: Icterul Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4n icter cu bilirubina
neconjugata dat de sind romul Gilbert, tratamentul co nsta in (Pagina 445):
a) Tratament cu IPP
b) AINS
c) Niciunul, lini tirea pacientului
d) Regim desodat
e) Tratament cu inhibitori selectivi - cox 2
icterului de origine intrahepatica (Pagina 446):
a) Obstruc ia cailor biliare de origine tumorala
b) Hepatita
c) Ciroza biliara primitiva
d) Obstruc ia cailor biliare d e origine infiltrativa
e) Litiaza biliara
icterului de origine intrahepatica (Pagina 446):
a) Hepatita
b) Ciroza
c) Pancreatita cronica
d) Ampulom vaterian
e) Colangiocarcinom
1069. [M] Capitol: Icterul Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Cauzele principale
ale icterului cu bilirubina neconjugata sunt (Pagina 445):
a) Sindromul Gilbert
b) Colestaza
c) Hemoliza
d) Hepatoblastom la copil
e) Colangiocarcinom
1070. [M] Capitol: Hepatitele virale Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
dintre urmatoarele virusuri hepatotrope nu provoaca hepatita cronica (Pagina 451):
a) VHA
b) VHB
c) VHC
d) VHD
e) VHE
1071. [S] Capitol: Hepatitele virale Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In hepatita
virala C se face trecerea la cronicitate in (Pagina 453):
a) 60 % din cazuri
b) 65 % din cazuri
c) 70 % din cazuri
d) 80 % din cazuri
e) 20 % din cazuri
1072. [M] Capitol: Hepatitele virale Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Colestaza
se defineste prin (Pagina 455):
a) Cresterea gamma GT
b) Cresterea transaminazelor
c) Scaderea gamma GT
d) Cresterea fosfatazei alcaline
e) Scaderea fosfatazei alkaline
1073. [M] Capitol: Hepatitele virale Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care sunt
virusurile hepatotrope care au structura ARN (Pagina 450):
a) Virusul hepatitei A
b) Virusul hepatitei B
c) Virusul hepatitei C
d) Virusul hepatitei D
e) Virusul hepatitei E
1074. [M] Capitol: Hepatitele virale Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Diagnosticul infectiei acute cu virus hepatic B este confirmat de prezenta (Pagina 452):
a) Ac IgM anti HVA
b) Ac IgM HBc
c) Ac IgG HBc
d) Ac HCV
e) Ag HBs
1075. [M] Capitol: Hepatitele virale Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Caile de
transmitere ale virusului hepatic B, sunt (Pagina 451):
a) Sexuala
b) Fecal-orala
c) Parenterala
d) Verticala
e) Orizontala
1076. [S] Capitol: Hepatitele virale Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care dintre
urmatoarele virusuri hepatotrope sunt virusuri cu AND (Pagina 450):
a) Virusul hepatitei A
b) Virusul hepatitei B
c) Virusul hepatitei C
d) Virusul hepatitei D
e) Virusul hepatitei E
1077. [S] Capitol: Hepatitele virale Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Este numita
hepatita acuta severa o hepatita acuta cu (Pagina 451):
a) Un indice protrombina (IP) >50% fara encefalopatie hepatica
b) Un indice protrombina (IP) <50% fara encefalopatie hepatica
c) Un indice protrombina (IP) <50% cu encefalopatie hepatica
d) Un indice protrombina (IP) <25% cu encefalopatie hepatica
e) Un indice protrombina (IP) >50% cu encefalopatie hepatica
1078. [M] Capitol: Hepatitele virale Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In bilantul
de prima intentie al citolizei hepatice cu transaminaze < 10 N se efectueaza (Pagina 45 6):
a) Ag HBs, serologia VHC
b) Ecografie Doppler hep atica
c) Eco grafie cardiaca
d) Ac anti-transglutaminaza
e) Examen clinic
1079. [M] Capitol: Hepatitele virale Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
din urmato arele situatii este indicate punctia-biopsie hepatica (Pagina 456):
a) Hepatita virala C acuta
b) Citoliza al carei bilant exhaustiv non-invaziv ramane negative
c) Hepatita medicamentoasa
d) Suspiciune de ciroza cu criterii insuficinte pentru un diagnostic pozitiv
e) Bilantul unei hepatopatii evidentiate prin bilant etiolo gic
cauzele colestazei extrahepatice (Pagina 457):
a) Pancreatita cronica
b) Colangita sclerozanta primitiva
c) Ciroza biliara primitive
d) Sepsis
e) Adenocarcinom
apar urmatoarele modificari (Pagina 455):
a) Cresterea ASAT
b) Scadere ALAT
c) Cresterea ALAT
d) Cresterea ASAT si scaderea ALAT
e) Scaderea ASAT si scaderea ALAT
cauzele de crestere izolata a gamma- GT (Pagina 458):
a) Intoxicatia alcoolica cronica
b) Colestaza
c) Medicamente inductoare enzimatice
Punctajul: 5In care
Punctajul: 5In citoliza
d) Citoliza
e) Steatoza
1083. [M] Capitol: Hepatitele virale Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In caz de
serologie pozitiva pentru VHC , cu ARN pozitiv , in cadrul bilantului biologic intra (Pagina 453):
a) Bilant hepatic complet
b) Ceruloplasmina
c) Hemograma
d) Alfafetoproteina
e) Punctie - biopsie hepatica
1084. [M] Capitol: Hepatitele virale Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Un
tratament antiviral este indicat in caz de hepatita cronica virala B la pacintii (Pagina 452):
a) Cu ADN - ul VHB = 2 000 UI / ml
b) Cu AND - ul VHB = 2000 UI / ml
c) Cresterea persistenta a ALAT cu viremie detectabila
d) Scorul Metavir = A2 si / sau F2
e) Scorul Metavir = A2 si / sau F2
1085. [M] Capitol: Hepatitele virale Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Forma
fulminanta a hepatitei acute virale este d efinita p rin (Pagina 451):
a) Aparitia unei encefalopatii hepatice la mai putin de 2 saptamani dupa aparitia icterului
b) Indicele de protrombina (IP) < 25%
c) Indicele de protrombina (IP) > 25%
d) Mortalitatea > 50% in ab senta tratamentului
e) Aparitia unei encefalopatii hepatice la mai mult de 2 saptamani dupa aparitia icterului
1086. [M] Capitol: Hepatitele virale Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
dintre urmatoarele afirmatii privind hepatita virala A nu sunt adevarate (Pagina 451):
a) Virus cu ARN
b) Contaminare parenterala
c) Perioad a de incub atie intre 2- 6 saptamani
d) Frecvent trecerea la cronicitate
e) Niciodata trecerea la cronicitate
1087. [S] Capitol: Patologia hemoroidala Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Stadiul I dupa clasificarea lui Goligher a hemoroizilor interni consta in (pag. 473):
a) Hemoroizi evidentiabili la simpla inspectie
b) Tro mboza hemoroidala
c) Hemoroizi interni congestivi fara prolaps
d) Prolaps reductibil manual
e) Prolaps reductibil spontan
1088. [M] Capitol: Patologia hemoroidala Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Tratamente instrumentale in patologia hemoroidala interna sunt urmatoarele (pag. 474):
a) Fotocoagularea cu infrarosii
b) Scleroza
c) Ligatura sub control Doppler a arterelor hemoroidale
d) Hemoroidopexie
e) Ligature elastica
4Diagnosticul unei patologii hemoroidale este (pag. 473):
a) Exclusiv paraclinic
b) Stabilit pe baza acuzelor subiective ale pacientului
c) Exclusiv clinic
d) Stabilit doar prin rectosigmoidoscopie
e) Completat intotdeauna de co lonoscopie
5Patologia hemoroidala externa se manifesta clinic prin (pag. 473):
a) Tromboza hemoroidala externa
b) Sangerari care survin in timpul defecatiei
c) Durere anala acuta de intensitate variabila, neritmata de scaune, care provoaca trezirea din somn
d) Durere anala acuta de intensitate variabila, neritmata de scaune, care nu provoaca trezirea din somn
e) Tumefactie albastruie la examen proctologic
5Caracteristicile sangerarilor din patologia hemoroidala interna sunt (pag. 473):
a) Character venos, inchis la culoare
b) Dureroase
c) Abia perceptibile
d) Survin in timpul defecatiei sau imediat dupa aceasta
e) Stropesc vasul de toaleta sau pateaza hartia igienica
4Patologia hemoroidala interna se manifesta clinic prin (pag. 473):
a) Sangerari
b) Durere exacerbata la examen proctologic
c) Prolaps
d) Sangerari sau prolaps
e) Sangerari si/sau prolaps
1093. [M] Capitol: Ulcerul gastric si duodenal Mod de punctare: CM Gra d de dificultate: scazut Punctajul:
5In ceea ce p riveste tabloul clinic al ulcerului gastric si duodenal durerea ulceroasa tipica se caracterizeaza prin
urmatoarele (Pag. 433):
a) Apare postprandial tardiv
b) Este ameliorate de alimentatie
c) Este frecventa, aparand in din cazuri
d) Durerea are caracter de tip crampa sau "foame durero asa"
e) Este intalnita in 1/3 din cazuri
5Tripla terapie de prima intentie pentru eradicarea Helicobacter Pylori cuprinde urmatoarele medicamente (Pag.
434):
a) IPP doza dubla
b) Metronidazol
c) Tetraciclina
d) Amoxicilina
e) Claritro micina
5In privinta ulcerului gastric urmatoarele afirmatii sunt corecte (Pag. 434):
a) Prelevarea biop siilor din ulcer este esentiala cu scopul de a exclude un cancer
b) Ulcerul gastric este de trei o ri mai frecvent decat ulcerul d uod enal
c) Tratamentul cu IPP trebuie urmat timp de 4-6 saptamani in doza standard
d) Tratamentul cu IPP trebuie urmat timp de 7-10 zile in doza dubla
e) Controlul endoscopic la 6 saptamani este indispensabil
5In tratamentul ulcerului gastro-duodenal conduita presupune (Pag. 434):
a) Tripla terapie de prima intentie cu IPP doza dubla+ amoxicilina+metronidazol
b) Dupa eradicarea H. Pylori tratamentul cu IPP trebuie continuat timp de 3 saptamani in doza standard in caz de
ulcer duodenal sau cu risc
c) In caz de ulcer duodenal necomplicat si fara risc si daca eventualele simptome ulceroase au cedat se indica
continuarea tratamentului cu IPP pe o perioada de 3 saptamani
d) In caz de ulcer gastric tratamentul cu IPP trebuie urmat timp de 4 -6 sptamani in doza standard
e) In caz de ulcer duodenal co ntrolul cicatrizarii este necesar chiar daca ulcerul nu a fo st complicat
5Printre complicatiile patologiei ulceroase se numara (Pag. 435):
a) Hemoragia acuta
b) Stenoza
c) Ciroza hepatica
d) Metaplazia
e) Perforatia
5In cazul patologiei ulceroase gastro -duodenale stenoza se caracterizeaza prin urmatoarele elemen te (Pag.435):
a) Reprezinta o complicatie frecventa, localizarea preferentiala fiind cea piloro-duodenala
b) Este o complicatie care apare doar in ulcerul cu localizare duodenala
c) Tratamentul de prima intentie este chirurghical
d) Tratamentul de prima intentie este medical cu IPP in doza mare
e) Se manifesta prin varsaturi alimentare postprandiale tardive
1099. [S] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagistice Mod de punctare: CS
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care dintre examenele uilizatein imagistica NU prezinta contraindicatii
(Pag. 1149):
a) CT
b) Ecografia
c) Radiografia
d) RMN
e) Stintigrafia
1100. [M] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagistice Mod de punctare: CM
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In care dintre examinarile utilizate in imagistica sunt folosite radiatiile X
(Pag. 1149-1150)?
a) PET-CT
b) Ecografia
c) Radiografia
d) RMN
e) CT
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In care dintre examenul utilizat in imagistica sunt folosite ultrasunetele
(Pag. 1149)?
a) Radiografia
b) Ecografia
c) CT
d) RMN
e) PET-CT
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In diagnosticarea accidentului vascular cerebral se utilizeaza urmatoarele
examinari (Pag. 1151):

a) Radiografie
b) RMN cerebral
c) Scintigrafie
d) CT cerebral
e) Ecografie
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In caz de fractura osoasa, se utilizeza examinarea (Pag. 1151):
a) RMN
b) Radiografia
c) Ecografie
d) CT
e) Sctintigrafie
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In cazul spondilodiscitei se utilizeaza examinarea (Pag. 1152):
a) Ecografia
b) RMN rahidiana
c) Radiografia
d) CT
e) Scintigrafie
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In diagnosticul apendicitei examinarile sunt (Pag. 1153):
a) Ecografie abdominala
b) CT abdominopelvian, in cazul in care ecografia abdo minala este necontributiva
c) Radiografie
d) Scintigrafie
e) RMN
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In cazul epilepsiei,se utilizeaza examinarile (Pag. 1152):
a) Ecografie
b) Radiografie
c) CT cerebral
d) RMN cerebral
e) Scintigrafie
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In cazul edemului pulmonar acut (EPA), se utilizeaza examinarea (Pag.
1153):
a) RMN
b) CT
c) Radiografia toracelui
d) Ecografie
e) Scintigrafie
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In cazu tumo rilor hepatice sunt utilizate urmatoarele examinari (Pag.
1153):
a) Ecografie hepatica
b) CT hepatica
c) Radiografie
d) RMN hepatica
e) Scintigrafie
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In caz de patologie a caior biliare si vazica biliare sunt utilizate
urmatoarele examinari (Pag. 1153):
a) Ecografie hepatobiliara
b) Radiografie
c) CT abdominal
d) Scintigrafie
e) Colangio-RMN
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In caz de embolie pulmonara examinarile utilizate sunt (Pag. 1153):
a) Angio-CT thoracic
b) Scintigrafie pulmonara
c) Ecografie Doppler venoasa a membrelor inferioare
d) Radiografie
e) Ecografie transtoracica
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In caz de tumora osoasa se utilizeaza urmatoarele examinari (Pag. 1152):
a) Radiografii
b) Scintigrafie oso asa
c) CT sau RMN a coloanei vertebrale
1112. [M] Capitol: Edemele membrelor inferioare Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Care sunt edemele unilaterale prin obstacol de intoarcere venoasa (Pag. 1346)?
Pagina 1346
a) Tromboflebita
b) Insuficienta cardiac
c) Metastaza ganglionara a unui cancer
d) Filarioza
e) Erizipelul
Punctajul: 5Caracteristicile edemelor de retentie hidrosodata sunt (Pag. 1346)?
a) Albe
b) Moi
c) Dureroase
d) Nedureroase
e) Lasa godeu
Punctajul: 5Edemele bilateral sunt de cauza (Pag. 1346):
a) Venoase
b) Medicamentoase
c) Retentie hidrosodata
d) Alimentare
e) Ciclice idiopatice
Punctajul: 5Edemele cauzate d e retentia hidrosodata apare in (Pag. 1346):
b) Sindrom nefrotic
c) Insuficienta cardiac
d) Insuficienta hepatocelulara
e) Insuficienta respiratorie
1116. [S] Capitol: Edemele membrelor inferioare Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4In cay de edeme ale membrelor inferioare, bilantul hepatic se face in (Pag. 1346):
b) Insuficienta hepatocelulara
c) Insuficienta cardiac
d) Sindrom nefrotic
e) Denutritie proteica severa
Punctajul: 5In cay de edeme ale membrelor inferioare, bilantul hepatic cuprinde (Pag. 1346):
a) Indicele de protrombina
b) Alb uminemie
c) Transaminaze
d) Fosfataza alcalina
e) Fractia de ejectie
1118. [M] Capitol: Monitorizarea purtatorilor de valve si de proteze vasculare Mod de punctare: CM Grad de
dificulta te: scazut Punctajul: 5Protezele mecanice sunt formate din (Pag. 93):
a) Un inel implantat pe orificiul valvular nativ
b) Un element mobil
c) Material biologic
d) Autogrefe
e) Valve cu aripioare duble
1119. [S] Capitol: Monitorizarea purtatorilor d e valve si de proteze vasculare Mod de punctare: CS Grad de
dificulta te: scazut Punctajul: 4Complicatiile protezelor vasculare pot fi cu exceptia (Pag. 94, 95):
a) Endocardite
b) Tromboza protezelor
c) Embolie pulmonara
d) Dezinsertiile de proteza
e) Hemoliza extracorpusculara mecanica
dificulta te: scazut Punctajul: 5Examenul clinic al pacientului protezat consta in (Pag. 96):
a) Consultatie ORL si stomatologica anuala
b) Examen cardio-vascular complet si EKG la 3luni, 6luni si apoi anual
c) Educarea cu privire la anticoagulante pe termen lung
d) Verificarea existentei unui carnet de purtator de valva
e) INR lunar
dificulta te: scazut Punctajul: 5Factorii de risc trombembolic la pacientii purtatori de valve mecanice sunt (Pag.
96):
a) Fibrilatie ventriculara
b) Fractia de ejectie a VS >35%
c) Stare de hipercoagulabilitate
d) Antecedente de accident trombembolic arterial
e) Inlocuire valvulara mecanica in pozitie mitrala,tricuspida sau pulmonara
1122. [S] Capitol: Monitorizarea purtatorilor d e valve si de proteze vasculare Mod de punctare: CS Grad de
dificulta te: scazut Punctajul: 4Accidentele hemoragice sub AVK se intalnesc (Pag. 95):
a) La pacientii sub anticoagulante, in principal la p urtatorii de valve mecanice

b) La cei cu neo plazii
c) La pacientii cu proteze biologice
d) La pacientii cu complicatii neurologice
e) La pacientii care au intrerupt tratamentu l AVK de 48-72 ore
dificulta te: scazut Punctajul: 5Tromboza protezelor se poate manifesta prin (Pag. 94):
a) Un accident embolic
b) O insuficienta cardiaca uneori acuta cu evolutie fulminanta
c) O modificare a zgomotelor
d) Aparitia suflului de reg urgitare
e) FiA
dificulta te: scazut Punctajul: 5In functie de forma elementului mobil se disting (Pag. 93):
a) Valve cu bile tip cusca
b) Valve cu disc basculant
c) Valve cu aripioare duble
d) Bioprotezele stentless
e) Valva inserata direct pe inelul valvular al pacientului
1125. [M] Capitol: Prescrierea un ui regim d ietetic Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Supunerea pacientului, un ui regim d ietetic p resupune urmatoarele etape (Pag. 1270):
a) Evaluarea obiceiurilor si contextului alimentar.
b) Stabilirea unui p rogram alimentar.
c) Monitorizarea.
d) Aprecierea daca pacientul este dispus sa urmeze regimul dietetic.
e) Stabilirea unui regim dietetic pe o perioada de test de 12 de ore.
Punctajul: 5Urmatoarele afirmatii referitoare la stabilirea unui program alimentar sunt adevarate (Pag. 1270):
a) Nu exista recomandari dietetice standard, ci sfaruri pragmatice, individualizate.
b) Se urmareste fixarea unor obiective precise.
c) Se vo r evita obiectivele precise, lasnd la aprecierea si toleranta pacientului.
d) Programul este adaptat pacientului (vrsta, patologii pre-existente, obiceiuri, cultura, motivatii de schimbare).
e) Are n vedere ajustarea frecventei de consu m al anumitor alimente.
Punctajul: 5Monitorizarea regimului dietetic presupune (Pag.1270):
a) Sustinerea eforturilor.
b) Evitarea oricarui efort.
c) Reajustarea erorilor.
d) Adaptarea, n functie de evolutia situatiei medicale, nu tritionale si generale.
e) Nu este nevoie sa se efectueze monitorizarea regimului dietetic.
Punctajul: 5Evaluarea obiceiurilor si a contextului alimentar au ca si scop (Pag. 1270):
a) Evaluarea profilului alimentar (tip de alimente, cantitati aproximetive, ritmul prizelor alimentare, densitati
calorice, obiceiuri gastrono mice si culinare de tip familial si cultural, surse d e aprovizionare
b) Cercetarea prizelor alimentare extraprandiale, identificarea eventualelor tulburari de comportament alimentar
(gustari, co mpulsii, chiar bulimie
c) Evaluarea motivatiei modificarilor comportam entale.
d) Evaluarea nivelului obisnuit de activitate fizica (profesionala, deplacere, sport), nivelul de sedentarism (timp
petrecut asezat sau n fata ecranului), obstacolele n calea efectuarii activitatii fizice.
e) Au strict scop statistic.
1129. [S] Capitol: Prescrierea unui regim dietetic Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4Elementele specifice regimului dietetic in cazul HTA sunt urmatoarele cu exceptia (Pag.1272):
a) Densitate calorica scazuta si co mbaterea supraponderii
b) Scaderea aportului de sodiu
c) Cresterea activitatii fizice
d) Aport de sodiu normal
e) Reducerea consumului de toxice (alcool, tutun, cafea)
Punctajul: 5Regimul dietetic in insuficienta cardiaca consta in (Pag. 1272):
a) Aport scazut de sodiu
b) Scaderea aportului de dulciuri cu indice glicemic ridicat
c) Scad erea densitatii calorice
d) Lupta contra subnutritiei
e) Scaderea apo rtului d e apa
1131. [M] Capitol: Palpitatii Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5 Care din
urmatoarele afirma ii referitoare la flutterul atrial sunt adevarate (Pag. 30)?
a) Tulburare de ritm caracterizata prin microintrari n cadrul atriului drept
b) QRS fin, exceptand blocul de ramura fu nc io nal sau organic
c) Tahicardie neregulata
d) Activitate atriala dezorganizata, neregu lata
e) Tahicard ie regulata inso tita de activitate atriala regulata cu aspect de "din ti n fierastrau"
1132. [M] Capitol: Palpitatii Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Tahicardia
Bouveret are urmato arele particulariatati (Pag. 31):

a) Tahicardie jonc io nala prin reintrare intra-nodala
b) Tahicardie ventriculara
c) Tahicardie atriala (tahisistolie)
d) Tahicardie regulata, complexe QRS inguste
e) Tahicardie neregulata, complexe QRS largi
1133. [M] Capitol: Palpitatii Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5 Palpitatiile se
refera la (Pag. 30):
a) Variatii respiratorii ale ritmului cardiac la pacien ii neurotonici
b) Perceptia unui ritm cardiac anormal sub forma de extrasistole
c) Perceptia unui ritm cardiac anormal sub forma de tahicardie
d) Perceptia durerii cu caracter constrictiv, retrosternal
e) Durere retrosternala vesperala inso tita de dispnee accentuata
1134. [M] Capitol: Palpitatii Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Displazia
aritmo gena de ventricul drept este vizibila cu ajutorul (Pag. 32):
a) Ecocardiografiei
b) Angiografiei
c) Scintigrafie
d) RMN
e) Electrocardiograma si radiografie
1135. [S] Capitol: Palpitatii Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Examinarea de
prima inten tie in cazul palpitatiilor este (Pag. 33):
a) Ecocardiografia
b) Radiografie cardio-toracica
c) Angiografie
d) Electrocardio grama
e) Scintigrafie
1136. [M] Capitol: Palpitatii Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5n cazul
extrasistolelor ventriculare benigne sunt adevarate urmatoarele (Pag. 34):
a) n absenta cardiopatiei subiacente, func ia ventriculara este normala
b) Stimulare ventriculara negativa
c) Explorarea poten ialelor tardive negative
d) Apare lipotimia si sincopa
e) Risc de moarte subita
1137. [M] Capitol: Palpitatii Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Extrasistolele
ventriculare maligne se caracterizeaza prin (Pag. 34):
a) Card iopatie de fond
b) Disfunctie sistolica a ventricu lului stang
c) Disfunctie diastolica a ventriculului drept
d) Risc crescut de moarte subita, lipotimie si sincopa
e) Stimulare ventriculara p ozitiva
1138. [M] Capitol: Palpitatii Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Sindromul QT
lung se caracterizeaza prin (Pag. 32):
a) Aparitia pe un cord morfologic sanatos
b) n formele congenitale cauza este o mutatie pe canalul de potasiu
c) Risc pentru apati ia torsadei varfurilor, fibrilatiei ventriculare
d) Cordul fiind indemn nu prezinta nici un risc
e) Pe electrocardiograma apare QT lung, dismorfic
1139. [M] Capitol: Palpitatii Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Palpitatiile
recunosc ca si cauze (Pag. 30-31):
a) Tahicardia sinusala
b) Tulburari de ritm atrial
c) Tulburari de ritm ventricular
d) Tulburari de ritm jonc ional
e) Eretismul cardiac
1140. [M] Capitol: Accidente ale anticoagulantelor Mod de punctare: CM Gra d de dificultate: scazut
Punctajul: 5Accidentele trombotice sunt reprezentate de (Pag.124):
a) Trombocitopenie benigna
b) Tro mbocitopenie imunoalergica
c) Hematoame, epistaxis
d) Reactii alergice
e) Hematoame, ep istaxis si trombocitopenie benigna
1141. [S] Capitol: Accidente ale anticoagulantelor Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4Despre preventia in din tro mbocitopeniile induse d e heparina sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia
(Pag.125):
a) Depistare prin dozare a trombocitelor din 3 in 3 zile in timpul primei luni d e tratament
b) In tratamentul preventiv se vor prefera heparine cu greutate moleculara mica
c) Contraindicatii pe viata pentru toate heparinele la pacientii cu anpecedente de trombo cito penie
imonoenzimatica alergica
d) In tratamentul preventive se vor prefera heparine cu greutate moleculara mare
e) Continuarea precoce cu AVK eficient inainte de ziua 7
Punctajul: 4In cadrul hemoragiilor minore post administrare de AVK sunt b enefice urmatoarele (Pag.126):
a) Diminuarea sau oprirea tranzitorie a AVK
b) Diminuarea sa op rirea totala a AVK
c) Spitalizare
d) Transfuzie de masa eritrocitara, la nevoie
e) Nu necesita transfuzie de masa eritrocitara
Punctajul: 4Riscul hemoragic dupa administrare de AVK este (Pag.12 6):
a) Crescut de anumite patologii :insuficienta hepatica si renala
b) Nu este influentat de nicio patologie
c) Nu depinde de calitatea supravegherii tratamentului
d) Nu este frecvent legat de o supradozare
e) Nici un raspuns co rect
1144. [S] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardic Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4Etiologia angorului stabil este determinata, in 95% din cazuri, de: (pg.64)
a) Spasm cronarian
b) Malfo rmati congenitale
c) Ateroscleroza coronariana
d) Tahicardia
e) Coronarita
1145. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardic Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Ischemia mocardica din angorul stabil are urmatoarele caracteristici (pag. 64):
a) Apare la efort
b) Este tranzitorie
c) Este ireversibila
d) Nu dispare la administrarea de trinitrina
e) Este reversibila
1146. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocard ic Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Crizele anginoase sunt precpitate de (pag.64):
a) Efort
b) Tahicardie
c) Brad icardie
d) Betablocante
e) Trinitrina
Punctajul: 5Ce simptome asociate angorului stabil conduc la suspiciunea de insuficienta cardiaca ischemica:
(pag.65)
a) Dispneea
b) Palpitatii
c) Sincope
d) Edeme ale membrelor inferioare
e) Migrene
Punctajul: 5Contraindicatiile testelor de ischemie in angina pectorala: (pag.65)
a) Infarctul miocardic cu durata de peste 5 zile
b) Tulburarile de ritm cardiac
c) Cardiomiopatia obstructiva simptomatica
d) Insuficienta cardiaca severa
e) Stenoza aortica stransa simptomatica
Punctajul: 4Ce fel de ano malie de repolarizare se evidentiaza la EKG in timpul crizei anginoase: (pag.65)
a) Supradenivelare de ST
b) Unde T inversate
c) Extrasistole ventriculare
d) Prelungirea segmentului PQ
e) Unda QS
Punctajul: 5In ce situatii nu se recurge la coronarografie in diagnosticul angorului stabil (Pag. 66):
a) Angorul refractar la tratament
b) Angor jenant
c) La pacientul varstnic
d) Stare generala alterata
e) In cazde disfunctie ventriculara stanga
Punctajul: 5Care sunt caracteristicile clinice ale anginei Prinzmetal (Pag. 66):
a) Angor de repaus
b) Angor de efort
c) Angor nocturn, la ore fixe
d) Dispare la efort
e) Poate fi insotita de migrene
Punctajul: 5Care sunt contrandicatiile betablocantelor in tratamentului angorului stabil (Pag. 66):
a) Brad icardie
c) Astmul bronsic
d) HTA
e) BPOC severa
Punctajul: 4Care este valoarea tinta a LDL-c in tratamentul cu statine al angorului stab il (Pag. 66):
a) >1g/l
b) <1 mg/l
c) <1 mg/dl
d) < 0,5 g/l
e) <1 g/l
Punctajul: 5Ce urmarim pentru a aprecia eficacitatea tratamentului in angorul stabil (Pag. 67):
a) Bilant glucidolpidic anual
b) Frecventa crizelor anginoase
c) Pragul de pozitivitate al testului de ischemie
d) Toleranta tratamentului
e) Consumul de trinitrina in spray
Punctajul: 4Care este cel mai bun indicator de necroza miocardica (Pag. 67):
a) Cresterea creatin-fo sfokinazei
b) Cresterea mioglobinei
c) Cresterea troponinei
d) Cresterea LDH
e) Cresterea TGO/AST
Punctajul: 5In Sindromul Coronarian Acut fara supradenivelare de segment ST intalnim (Pag. 67):
a) Durere toracica d e alura anginoasa
b) Durere toracica permanenta
c) Ocluzie incompleta coronara
d) Ocluzie totala
e) Bloc de ramura stanga
Punctajul: 4Care este efectul pe termen lung al feno menului de "remodelare" postinfarct (Pag. 68):
a) HTP
b) Mentinerea unui volum de ejectie sistolica constant
c) Tulburari de ritm
d) Dilatare ventriculara stanga majora
e) Dilatare atriala
Punctajul: 5La ce categorii de pacienti cu sindrom coronarian cu supradenivelare permanenta de ST durerea este
absenta (Pag. 68):
a) Diab etici
b) Dementi
c) Sedati
d) Hipertensivi
e) Confuzi
Punctajul: 5Care sunt criteriile de diagno stic ale infarctului miocardic acut pe cale de constituire (Pag. 69):
a) Durere anginoasa cu durata de peste 30 minute
b) Supradenivelare de segment ST
c) Unde T inversate
d) Unda QS de necroza
e) Durere anginoasa trinito rezistenta
Punctajul: 4In caz de infarct miocardic septal profund, modificari EKG apar in derivatiile (Pag. 69):
a) V1V2V3V4
b) DII DIII aVF
c) V1 V2V3
d) DI aVL
e) V1V2V3 DII DIII aVF
Punctajul: 5Care este utilitatea markerilor de necroza miocardica (Pag. 69):
a) Pentru intituirea tratamentului
b) In caz de indoiala asupra diagnosticului
c) Pentru a stab ili tipul de revascularizare abo rdat
d) Pentru datarea necrozei
e) Cu titlu pro gnostic
Punctajul: 4Pentru efectuarea angioplastiei, timpul scurs de la primul contact med ical si pana la efectuarea
interventiei trebuie sa fie (Pag. 70):
a) < 120 min.
b) >90 min.
c) < 100 min

d) <90 min.
e) < 160 min.
Punctajul: 5Inainte de revascularizatie, se pot administra beta blocante in urmatoarele cazuri (Pag. 70):
a) Infarct ventricular drept
b) HTA severa
c) Soc cardiogen
d) Tahicardie ventriculara sustinuta
e) Infarct inferior
Punctajul: 4In fibrilatia ventriculara, se aplica de urgenta soc electric extern cu (Pag. 70):
a) 300 J.
b) 30 J.
c) 360 J.
d) 200 J.
e) 250
Punctajul: 5Reperfuzia prin angio plastie a SCA ST+ se efectueaza in urmatoarele cazuri (Pag. 70):
a) Complicatii ritmice
b) Pericardita tardiva
c) Infarct al ventricului drept
d) Esec al fibrinolizei
e) EPA
Punctajul: 4In infarctul miocard ic al ventriculului drept este contraindicata administrarea de (Pag. 70):
a) Morfina
b) Anxiolitice
c) Aspirina
d) Trinitrina
e) Heparina
Punctajul: 5Sindromul de reperfuzie in cursul fibrinolizei, este sugerat de catre (Pag. 70):
a) Varf enzimatic precoce
b) Accentuarea durerii
c) Dispnee inspiratorie
d) Disparitie supradenivelarii si a durerii
e) Tulburari de conducere
Punctajul: 5Infarctul ventricular drept se complica cel mai frecvent cu (Pag. 71):
a) Ruptura septala
b) Insuficienta mitrala
c) Stare de soc
d) Tulburari de conducere
e) Pericardita
Punctajul: 5Stadiul III al clasificarii internationale Killip include (Pag. 71):
a) Soc cardiogen
b) Edem pulmonar acut
c) Raluri crepitante care nu dep asesc jumatate din campurile pulmonare
d) Raluri crepitante absente
e) Raluri crepitante ce depasec jumatate din campurile pulmonare
Punctajul: 5Tratamentul edemului p ulmonar acut refractar la diuretice si vasodilatatoare se face cu (Pag. 71):
a) IECA
b) Dobutamina
c) Soc electric extern
d) Contrapulsatie
e) Lidocaina
Punctajul: 4Tablou de hemopericard cu disociere electromecanica apare in (Pag. 71):
a) Insuficienta mitrala
b) Ruptura septala
c) Pericardita tardiva
d) Ruptura peretelui liber
e) Tulburare de ritm ventricular
Punctajul: 5Urmatoarele afirmatii despre Sindromul Dressler sunt corecte (Pag. 72):
a) Nu asociaza sindro m inflamator
b) Apare la aproximativ 3 saptamani postinfarct
c) Se prezinta sub forma unui tablo u de pericardita
d) Asociaza artralgii
e) Apare la 24 de ore postinfarct
Punctajul: 5Prezenta unui anevrism ventricular este su gerata d e (Pag. 72):
a) Persistenta supradenivelarii ST peste 3 saptamani
b) Durere retrosternala persistenta
c) Tulburari de ritm ventricular
d) Anasarca
e) Semne de insuficienta ventriculara stanga
Punctajul: 5Sindromul coronarian acut fara supradenivelare permanenta a segmentului ST, acopera urmatoarele
situatii (Pag. 72):
a) Sindromul Prinzmetal
b) Angor de repaus
c) Infarct transmural
d) Angor de novo
e) Angor crescendo
Punctajul: 4Care afirmatie despre SCA ST- este corecta (Pag. 72):
a) Artera coronara este complet ocluzata
b) Poate antrena o necroza miocardica transmurala
c) Aparitia pe EKG a undei Q
d) In cursul episoadelo r anginoase anterioare nu se dezvo lta o retea colaterala
e) Poate antrena o necroza subendocardica
Punctajul: 4Tratamentul sindroamelor coronariene acute fara supradenivelare permanenta d e segemnt ST nu
include (Pag. 73):
a) Aspirina
b) Tratamentul factorilor de risc
c) Nitratii
d) Analgezice
e) Clop idogrelul
Punctajul: 5Sindroamele coronariene acute fara supradenivelare permaneta de seg ment ST se pot complica cu (Pag.
73):
a) Moarte subita datorata tulburarilor ventriculare de ritm
b) Pericardita
c) Infarct subendocardic
d) Sindroame coronariene acute cu suradenivelare de ST
e) Recidive anginoase
Punctajul: 5In ce consta biterapia antiagregant plachetara, in managementul postinfarct (Pag. 74):
a) Aspirina 75-325 mg/zi timp de 2 ani
b) Aspirina 75 -325 mg/zi toata viata
c) Aspirina 75 mg/ zi timp de 1 an
d) Clopidogrel 75 mg/zi toata viata
e) Clopidogrel 75 mg/zi timp de 1 an
Punctajul: 4Pentru diagnosticul aritmiilor ventriculare maligne aparute postinfarct, se recurge la (Pag. 74):
a) Ecografie cardiaca
b) Coronarografie
c) EKG in 12 derivatii
d) Holter ritmic pe 24 de ore
e) Examene izotopice
Punctajul: 5In tratamentul postinfarct, inhibitorii calcici bradicardizanti sunt contraindicati daca se asociaza (Pag.
74):
a) HTA
b) Tulburari de conducere
c) Disfunctia ventriculului stang
d) Spasm coronarian
e) Angor refractar la betablocante si nitriti
Punctajul: 4La ce perioada de timp, dupa un infarct miocardic revascularizat prin angioplastie, se efectueaza o
scintigrafie miocardica de efort (Pag. 74):
a) La 1 an
b) La 2 si 6 luni
c) La 6 luni si 1 an
d) La 2 ani
e) La 3 si 6 luni
1182. [M] Capitol: Arteriopatia obliterantaa aortei abdominale si a memebrelor inferioare Mod de punctare: CM
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Etiologia anevrismului de aorta abdominala este (Pag.75):
a) Arteroscelroza
b) Boala Marfan, Elher-Danlos

c) Afectarii inflamatorii: Bechet, Takayasu
d) Tro mbogenita Buerger
e) Infectioasa
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Examenul clinic in anevrismul de aorta abdominala se poate evidentia
prin (Pag.75):
a) O masa abdominala pulsatila, expansiva, indolora, cu suflu lateralizata la stanga
b) Tulburari trofice
c) Ulceratii sau gangrene la picior
d) Este in general asimpto matic, fiind descoperit cu ocazia unui examen clinic
e) Semnul de Bakey, pozitia subrenala a anevrismului de aorta
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Complicatiile anevrismului de aorta sunt (Pag.76):
a) Sindrom de fisurare frecvent retroperitoneal
b) Rupturi acute intrap eritoneale insotite de dureri spontane
c) Compesii duodenale, nervoase si urinare
d) Neurologice
e) Renale: abces renal, infarct renal, glomerulonefrita
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5La pacientul care prezinta o ischemie de effort clasa 2 Leriche si Fontaine
care examene nu vo r fi efectuate decat in vederea unei eventuale revascularizarii (Pag.78):
a) Arteriografia
b) Angio -CT
c) Eco grafie Doppler arteriala
d) Angio -IRM
e) Masurarea transcutanata a presiunii in oxigen
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Etiologia din arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare este
(Pag.77):
a) Tromboangeita Buerger
b) Colagenoza
c) Arteroscleroza
d) Boala Marfan
e) Infectioasa
1187. [S] Capitol: Arteriopatia obliterantaa aortei abdominale si a memebrelor inferioare Mod de punctare: CS
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Stadiul I din arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare dupa
clasificare Leriche si Fontaine prezinta (Pag.77):
a) Claudicatie intermitenta de effort, crampa dureroasa care apare la mers, durere fesiera, impotenta
b) Dureri permanente
c) Tulburari trofice distale
d) Abolirea unuia sau mai multor pulsuri fara simpto me, cu exceptia unor semne specifice precum raceala
picioarelor, disestezii, paloare cutanata
e) Dureri de decubitus, calmate de pozitia decliva a piciorului
1188. [S] Capitol: Arteriopatia obliterantaa aortei abdo minale si a memebrelor inferioare Mod de punctare: CS
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Stadiul 3 din arterioap atia cronica obliteranta a membrelor inferioare dupa
clasificare Leriche si Fontaine nu prezinta (Pag.77):
a) Dureri de decubitus
b) Este palid si tardiv edementiat
c) Doarme cu piciorul cob orat la marginea patului
d) Edem decliv: semn ul sosetei
e) Tulburari trofice distale
1189. [S] Capitol: Arteriopatia obliterantaa aortei abdo minale si a memebrelor inferioare Mod de punctare: CS
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Bilantul bolii ateromatoase nu cuprinde (Pag.79):
a) Ecografie Doppler a trunchiurilor supraaortice
b) CT , Angio-IRM
c) ECG si ETT: test de ischemie
d) Ecografie Doppler a membrelor inferioare
e) Bilant lipidic complet, glicemie a jeun
1190. [S] Capitol: Arteriopatia obliterantaa aortei ab dominale si a memebrelor inferioare Mod de punctare: CS
Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Tratamentul medical se face cu (Pag.79):
a) Antiagregante plachetare: aspirina( acidacetilsalicilic) sau clopidogrel
b) Statine, sistematic in preventia secundara
c) IEC sau ARA II
d) Medicamente vasoactive
1191. [M] Capitol: Durerea toracica acuta si cronica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5In durerea toracica un puls paradoxal poate fi asociat cu (Pag. 59):
a) Disectia de aorta
b) Tamponada cardiaca
c) Infarct al ventricului stang
d) Infarct al ventricului drept
e) Embolia pulmonara severa
Punctajul: 5In durerea toracica ECG este dificil de interpretat in urmatoarele situatii (Pag. 60):
a) Stimulator cardiac
b) Hipertrofie ventriculara stanga majora
c) Hipertrofie ventriculara dreapta majora
d) Bloc de ramura stang
e) Bloc de ramura drept
1193. [S] Capitol: Durerea toracica acuta si cronica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4In cazul unei dureri toracice diagnosticul de infarct mio cardic este eliminat prin (Pag. 61):
a) Dozarea tropo ninei I este crescuta
b) Dozarea mioglobinei este crescuta
c) Dozarea troponinei I este negativa
d) Dozarea troponinei I sa fie facuta inainte de 6 ore de la inceperea durerii
e) Dozarea mioglobinei sa fie facuta inainte de 6 ore de la inceperea durerii
Punctajul: 5In care din urmatoarele cazuri cresterea troponinei nu este sinonima cu un infarct pe cale de constituire
(Pag.61):
a) Pericardita bacteriana
b) Hipoxemia acuta
c) Hipoxemia cronica
d) Embolia pulmonara
e) Anemia acuta
Punctajul: 5In durerea toracica detresa respiratorie acuta intalnim in (Pag.60):
a) Pneumopatie hipoxemianta
b) Miocardita
c) Pneu motorace co mpresiv
d) Edem pulmonar
e) Embolie pulmonara
Punctajul: 4In durerea toracica diagnosticul de infarct miocardic este eliminat daca dozarea troponinei este negativa
cu conditia (Pag.61):
a) Ca recoltarea sa fie facuta dupa 6 ore de la inceputul durerii
b) Ca recoltarea sa fie facuta inainte de 6 ore de la inceputul durerii
c) Ca recoltarea sa fie facuta dupa 12 ore de la inceputul durerii
d) Ca recoltarea sa fie facuta inainte de 12 ore de la inceputul durerii
e) Durerea sa nu aibe un caracter permanent
Punctajul: 4In disectia de aorta ascendenta din durerea to racica, tratamentul de urgenta consta in (Pag.62):
a) Inceperea tratamentului cu betablocante
b) Inceperea tratamentului cu sedative
c) Inceperea tratamentului cu antialgice
d) Interventia chirurgicala obligatorie
e) Interventie chirurgicala in urgenta
Punctajul: 4In durerea toracica din disectia de aorta sunt contraindicate (Pag.62):
a) Antialgicele
b) Sedativele
c) Umplerea volemica
d) Betablocantele
e) Anticoagulantele
Punctajul: 5Diagnosticul de disectie a aortei dintr-o durere toracica se confirma in urgenta prin (Pag.62):
a) Radiografie toracica
b) Ecografie cardiaca transesofagiana
c) Ecografie cardiaca transtoracica
d) CT
e) Angioscaner
Punctajul: 5In durerea toracica embolia pulmonara se confirma prin (Pag.62):
a) Ecografie Doppler
b) Angioscaner
c) CT
d) Scintigrafie pulmonara
e) Radiografie toracica
Punctajul: 5Care din urmatoarele afectiuni abdominale, prin iradiere produc durere toracica (Pag.62):
a) Colopatia functionala
b) Abcesul subfrenic
c) Litiaza veziculara
d) Pielonefrita
e) Hernie hiatala
Punctajul: 5Dureri toracice de origine parietala intalnim in (Pag.63):
a) Sindromul Tietze
b) Mielo mul multiplu
c) Ascensiunea cupolei diafragmatice
d) Osteoporoza
e) Leziuni vertebrale dorsale
1203. [S] Capitol: Endocardita infectioasa Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Endocardita infectioasa apare in (Pag.97):
a) Valvulopatii 2/3, o treime pe o proteza valvulara, o treime la pacientii fara afectare cardiaca
b) O treime pe o proteza valvulara, o patrime la pacien tii fara afectare cardiaca, o treime la pacientii cu
valvulopatii usoare
c) O treime survin pe valvulopatie, o treime pe o proteza valvulara, o treime la pacientii fara afectare cardiaca
d) La pacientii cu risc major de infarct miocardic
e) La pacientii cu endocrinopatie cu afectare miocardica
1204. [M] Capitol: Endocardita infectioasa Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In
categoria cardiopatiilor cu risc crescut (grupa A) intra (Pag.97):
a) Card iopatii congenitale cianogene neoperate (tetralogia Fallot, etc)
b) Cardiomiopatie obstructiva
c) Proteze valvulare (mecanice, homogrefe sau bioproteze) antecedent de plastie mitrala cu implantare de inel
protetic
d) Bicuspidie aortica
e) Antecedente ale endocarditei infectioase
1205. [M] Capitol: Endocardita infectioasa Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Din categoria cardiopatiilor cu risc mai putin ridicat (grupa B) fac parte (Pag.97 ):
a) Tetralogia Fallot
b) Cardiopatii co ngenitale cianogene, cu exceptia defectului de sep t interatrial
c) Antecedente de plastie mitrala cu implantare de inel protetic
d) Valvulopatie intens pozitiva: insuficienta aortica, insuficienta mitrala, stenoza aortica (IA>IM>SA)
e) Derivatii chirurgicale (pulmonar sistemic)
5Poarta de intrare in endocardita infectioasa poate fi (Pag.97):
a) Digestiva;
b) Genitala;
c) Postoperatorie;
d) Sfera ORL, dentara;
e) Nosocomiala prin cateter.
5Bacilii gram negativi din end ocardita infectioasa (Pag.97):
a) Sunt frecvent prezenti in endocarditele tricuspidiene la toxicomani;
b) Dau forme acute, de prognostic negativ si mari distructii tisulare;
c) Adeseori sunt rezistenti la antibiotice;
d) Au poarta de intrare digestiva, urinara;
e) Sunt responsabili de endocardita subacuta.
5Germenii din grupul HACEK implicati in endocardita cu hemo culturi negative sunt (Pag.98):
a) Chlamidia;
b) Haemophilus si Actinobacillus;
c) Micoplasme, Bartonella;
d) Cardiobacterium, kingella;
e) Eikenella.
5Consecintele fiziopatologice ale endocarditei infectioase sunt (Pag.98):
a) Infectioasa, proliferare bacteriana, distrugerea endocardului, formarea de abces si reactie inflamatorie;
b) Dilatarea ventriculului stang pentru a mentine un volum de ejectie sistolica suficient;
c) Hipertrofia ventriculului stan g pentru a reduce tensiunea arteriala;
d) Hemodinamica, cu suprasarcina volemica acuta secundara regurgitarii acute fara dilatare compensatorie a
cavitatilor;
e) Secundare emboliei: anevrisme micotice, embolii coronariene cu abcese miocardice.
5Endocardita infectioasa se caracterizeaza clinc prin (Pag.98):
a) Febra prezenta 80 - 90 % din cazuri;
b) Splenomegalie, fals panaritiu Osler, nodo zitati dureroase, purpura petesiala si noduli Roth la examenul
fundului de ochi;
c) Suflu cardiac de aparitie recenta, asocierea febrei si a suflului cardiac (mai ales in caz de suflu de regurgitare
intens pozitiva);
d) Palpitatii, lipotimii, sincope, sindrom confuzional;
e) Dureri abdominale, greturi, varsaturi, oligurie.
diagnosticul endocarditei infectioase un rol imp ortant il detine bilantul paraclinic care se bazeaza pe (Pag.99):
a) Ecocardiografia transtoracica si transesofagiana;
b) Prob e biologice;
c) Electrocardiograma;
d) Pentru a identifica poarta de intrare;
e) Coronarografie.
4Diagnosticul de endocardita sigura dupa criteriile Duke implica (Pag.99):
a) Un criteriu majo r + un criteriu minor sau 3 criterii minore;
b) Un criteriu minor + un criteriu major sau 5 criterii majore;
c) Doua criterii majore, sau un criteriu major + 3 criterii minore sau 5 criterii minore;
d) Trei criterii majore + 2 criterii minore;
e) Cinci criterii majore.
5Caracteristicile criteriilor majore ale clasificarii Duke sunt (Pag.99):
a) Feno mene vasculare: embolie, hemoragie intracraniana si anevrism micotic;
b) Febra > 38 C;
c) Fenomene imuno logice;
d) Hemoculturi po zitive pentru endocardita infectioasa: doua hemoculturi d istincte;
e) Afectarea endocardului: vegetatie sau abces sau noua dehiscenta de valva protetica.
5Criteriile minore Duke pentru diagnosticarea endocarditei infectioase se caracterizeaza prin (Pag.99):
a) Afectarea endocard ului;
b) Dovezi bacteriologice, fenomene imunologice;
c) Predispozitie: valvulopatie sau alta conditie cardiaca favorizanta sau toxicomanie intravenoasa;
d) Febra > 38 C;
e) Feno mene vasculare: embolie, hemoragie intracraniana, anevrism micotic, purpura Janeway.
5Evolutia endocarditei infectioase depinde de (Pag.100):
a) Comorbiditati importante, teren d ebilitat
b) Insuficienta cardiaca, insuficienta renala, soc septic;
c) Abces sau prezenta de leziuni sub aortice, fractia de ejectie a ventriculului stang scazuta, disfunctie severa de
proteza;
d) Endocardita cu Stafilococus aureus, BGN, fungi;
e) Varsta sub 60 de ani.
5Complicatiile cardiace ce pot sa apara in endocardita infectioasa sunt (Pag.100):
a) Infarct miocardic prin embolie coronariana;
b) Hemoragie cereb ro-meningeala prin ruptura deanevrism micotic;
c) Insuficienta cardiaca;
d) Distructie valvulara, perforare a valvei la originea unei regurgitari;
e) Abces septal la originea tulburarilor de conducere (BAV).
endocardita infectio asa complicatiile neurologice sunt reprezentate de (Pag.1 00):
a) Insufienta cardiaca;
b) Hemoragie cerebro -meningeala prin ruptura de anevrism micotic;
c) Distructie valvulara;
d) Abces cerebral, sau meningita bacteriana prin grefa septica;
e) AVC prin embolie vasculara cerebrala.
5Complicatiile renale din endo cardita infectioasa sunt (Pag.100):
a) Abces renal, infarct renal;
b) Insuficienta cardiaca;
c) Glomerulonefrita acuta;
d) Abces cerebral sau meningita bacteriana;
e) Nefrotoxicitate a antibioticelor (vancomicina, aminozide).
5Tratamentul med ical din endocardita infectioasa vizeaza (Pag.100):
a) Asocierea a trei antibiotice, doua cu spectru larg si unul cu spectru ing ust de actiune;
b) Antibioterapie dubla, bactericida, intraveno asa, in do ze puternice sinergica, durata prelungita , dupa o serie de
hemoculturi;
c) Urgenta terapeutica, spitalizare;
d) Monitorizarea regulata a eficacitatii tratamentului, a complicatiilor si a to lerantei;
e) Drenaj chirurgical (cu biopsii).
5Cauzele de febra persistenta dupa 7 zile de antibioterapie sunt (Pag.101):
a) Flebita, abces splenic;
b) Glomerulonefrita, spondilodiscita;
c) Anevrism micotic, abces cerebral, meningite, AVC;
d) Infectie necontrolata la nivel local intens pozitiva: vegetatii mari, abces paravalvular pozitiv, fals anevrism,
fistula;
e) Limfangita generalizata.
4Indicatiile tratamentului chirurgical in endocard ita infectioasa sunt date de (Pag.102):
a) Tulburari de hemodinamica, infectii, prevenirea riscului embolic;
b) Varsta peste 65 de ani;
c) Neoplazii cardiace sau metastaze;

d) Comorbiditati metabolice;
e) Hipertensiunea intracraniana.
1222. [M] Ca pitol: Endocardita infectioasa Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre antibioprofilaxia endocarditei infectioase (Pag.103):
a) Preventia sistemica la toti valvularii (informarea si edu carea pacientului);
b) Fara indicatia de a institui un tratament antiagregant plachetar;
c) Igiena stricta buco-dentara, co nsultatii bianuale la stomatolog, dezinfectarea minutioasa si sistematica a
plagilor;
d) Valvularii din grupa A sunt cu risc scazut;
e) Pacientii valvulari din grupul B sunt cu risc crescut.
1223. [S] Capitol: Fibrilatia atriala Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care este
consecinta FIA (Pag.38)?
a) Pierderea sistolei atriale
b) Pierderea diastolei atriale
c) Pierderea sistolei ventriculare
d) HTA
e) Cresterea presiunii in atrii
1224. [S] Capitol: Fibrilatia atriala Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Cauzele
aparitiei FIA sunt, cu exceptia (Pag.38):
a) HTA
b) Coronaropatii
c) Revarsat pericardic
d) Etilismul acut
e) RAA
1225. [M] Capitol: Fibrilatia atriala Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care sunt
simptomele date de FIA (Pag.38)?
a) Dureri precordiale, anxietate
b) Palpitatii neregulate, angor, sinco pe
c) Contractii tonico-clonice
d) Astenie, lipotimie, dispnee, ortopnee
e) Hipoglicemie
1226. [S] Capitol: Fibrilatia atriala Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Aspectele
EKG-ului in FIA sunt, cu exceptia (Pag.38):
a) Tahicardie neregulata cu QRS inguste
b) Absenta activitatii atriale
c) Unde "F" care in anumite derivatii au aspect de " dinti de fierastrau"
d) Ritm ventricular neregulat
e) QRS inguste cu exceptie in blocul de ramura
1227. [S] Capitol: Fibrilatia atriala Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Ca si
investigatii in FIA sunt necesare,cu exceptia (Pag.39):
a) T3, T4, TSH
b) Coronarografia
d) Eco Doppler cardiaca transtoracica
e) Eco Doppler cardiaca transesofagiana
1228. [S] Capitol: Fibrilatia atriala Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Tratamentele in toate cazurile d e FIA sunt, cu exceptia (Pag.39):
a) Anticoagulante pe viata
b) Incetinirea frecventei cardiace <80 repaus , <110 effort
c) Digitalice in urgenta
d) Cardioversie
e) Blocanti ai canalelor de Ca
1229. [M] Capitol: Fibrilatia atriala Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care sunt
metodele de preventie a recidivelor dupa o cardioversie eficienta in cadrul FIA (Pag.40)?
a) Printr un tratament antiaritmic
b) Tratament cu nitrati
c) Tratament chirurgical
d) Tratament cu IECA
e) Tratarea cauzelor
1230. [S] Capitol: HTA adult Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Factorii de risc
cardio-vascular sunt considerate urmato rii cu exceptia (Pag. 53):
a) Diabet zaharat
b) Antecedente familiale d e accident cardio-vascular precoce
c) Varsta tanara
d) Dislipidemii
e) Tabagismul
1231. [M] Capitol: HTA adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care sunt
obiectivele tratamentului la un pacient cu HTA maligna (Pag. 57):
a) Spitalizare
b) Activitate fizica regulata
c) Tratament medicamentos cu alfa si beta blocante
d) De prima intentie utilizarea,inhibitorilor calcici intravenosi pe seringa electrica-nicardipina 5-10 mg /h
e) Tratamentul complicatiilor si al factorilor agravanti

1232. [M] Capitol: HTA adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5HTA e
considerata un factor de risc cardio-vascular prin (Pag. 52):
a) Aparitia unei insuficiente cardiace
b) Risc de AVC crescut
c) Morbiditate cardio-vasculara crescuta
d) Risc fata de o arteriopatie a membrelor inferioare si a aortei
e) Aparitia unei coronaropatii
1233. [M] Capitol: HTA adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Tratamentul
igieno-dietetic al HTA esentiale consta in (Pag. 54):
a) Reducerea consumului de lipid e nesaturate
b) Activitate fizica regulata
c) Diminuarea consumului de alcool si al altor excitante
d) Limitarea aportului de sare
e) Normalizarea greutatii in caz de suprasarcina ponderala
1234. [S] Capitol: HTA adult Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Tratamentul
medicamentos al HTA esentiale are in vedere urmatoarele cu exceptia (Pag. 54):
a) Privilegiaza medicamentele administrate intr-o singura priza, cu eficienta timp de 24 de ore
b) Debuteaza cu o monoterapie sau o biterapie cu doze mici pentru fiecare medicament
c) Cel mai important e sa se scad a in mod eficient TA
d) Cele 5 clase terapeutice de utilizat in prima intentie sunt: alfa si beta blocante, diuretice, IEC, inhibitori calcici
e) In a doua intentie se vor utiliza aliskiren ,alfa blocante si antihipertensoare central
1235. [M] Capitol: HTA adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In cazul unei
HTA esentiale ,la o pacienta gravida medicamentele recomandate sunt urmatoarele cu exceptia (Pag. 55):
a) Beta blocante
b) Diuretice tiazidice
c) Metildopa
d) Inhibitori calcici
e) IEC
1236. [M] Capitol: HTA adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Semnele
paraclinice de rasunet ale HTA sunt urmatoarele (Pag. 53):
a) Hipertrofie ventriculara dreapta
b) Discreta crestere a creatininei
c) Microalbuminurie semnificativa 30-350 mg/zi
d) Clearance-ul creatininic < 60 ml/ min
e) Hipertrofie ventriculara stan ga
1237. [S] Capitol: HTA adult Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Tratamentul
recomandat in ACOMI asociat HTA este reprezentat de (Pag. 55):
a) Inhibitori calcici
b) ARA II
c) Anticalcice
d) IEC
e) Beta blocante
1238. [S] Capitol: HTA adult Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Criteriile de
evaluare ale unui pacient cu HTA maligna sunt urmatoarele cu exceptia (Pag. 57):
a) Bilant sangvin
b) Id entificarea unei cauze favorizante
c) Fund de ochi
d) Identificarea unei cauze de HTA esentiala
e) Starea de hidratare
1239. [M] Capitol: HTA adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Beta blocantele
se ind ica in (Pag. 55):
a) HTA asociata cu astm
b) HTA asociata cu insuficienta cardiaca
c) HTA asociata cu sarcina
d) HTA esentiala a unui pacient tanar
e) HTA asociata cu sindro m metabolic
1240. [M] Capitol: HTA adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care dintre
urmatoarele investigatii sunt utilizate in diagosticarea HTA renovasculare (Pag.56):
a) Ecografia Do ppler
b) Angio -IRM
c) Arteriografie
d) Scintigrafie renala
e) Radiografie toracica
1241. [S] Capitol: Insuficienta aortica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Mentionati factorii etiologici ce conduc la dezvoltarea insuficientei aortice acute (Pag.108):
a) Endocardita infectiosa acuta
b) Lupus eritematos d iseminat
c) Spo ndilartrita anchilozanta
d) Endocardita subacuta
e) Pericardita
1242. [M] Capitol: Insuficienta aortica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
dintre urmatoarele semne fizice apar in insuficienta aortica (Pag.109):
a) Semnul Musset
b) Angor functional, prin scaderea debitului coronar in diastola legat de regurgitare
c) Presiunea arteriala diastolica < 50mmHg
d) Semnul Durozier
e) Suflu diastolic Flint in focarul mitral
1243. [S] Capitol: Insuficienta aortica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In cazul
insuficientei aortale asimptomatice prognosticul de sup ravietuire pana la 5 ani este (Pag.110):
a) 50%
b) 65%
c) 80%
d) 75%
e) 25%
1244. [M] Capitol: Insuficienta aortica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Mentionati datele electrocardiografice caracteristice pentru insuficienta aortica (Pag. 109):
a) Hipertrofie ventriculara dreapta diastolica cu inversarea undelor T in V5 si V6
b) Hipertrofie ventriculara stanga diastolica S in V1 + R in V5 < 35mm
c) Hipertrofie ventriculara stan ga sistolica cu inv ersarea undelor T in V5 si V6
d) Dimensiuni normale ventriculare
e) Hipertrofie ventriculara stan ga diastolica S in V1 + R in V5 > 35mm
1245. [M] Capitol: Insuficienta aortica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Coronarografia in cazul pacientilor cu insuficienta aortica (Pag. 110):
a) Este indicat in caz de angor sau suspiciune de cardiopatie ischemica subiacenta
b) Barbatii < 40 ani
c) Pacientilor care prezinta cel putin un factor de risc cardio - vascular
d) Face p arte din investigatiile de prima linie
e) Este indicat pacientilor cu disfunctie ventriculara stanga sistolica
1246. [S] Capitol: Insuficienta aortica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In cazul
unei insuficienta aortica care dintre tipuri de proteze sunt utilizate cu indicatiile lor privilegiate la subiectii tineri
(Pag. 111):
a) Interventia Bentall care asociaza o inlocuire valvulara cu o inlocuire a aortei initiale si o reimplantare a celor
doua coronare
b) Bioprotezele care nu necesita anticoagulare pe termen lung
c) Protezele mecanice care impun o anticoagulare eficien ta pe tot timpul vietii
d) Protezele bio logice care necesita anticoagulare pe termen scurt
e) Protezele mecanice care nu impun o anticoagulare eficienta pet tot timpul vietii
1247. [M] Capitol: Insuficienta aortica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Dupa
criteriile ecografice in insuficienta aortica severa indicatiile chirurgicale sunt (Pag. 111):
a) DTSVS < 50 mm sau 25 mm/m2 SC
b) Aorta ascendenta dilatata = 55mm
c) FEVS > 50%
d) DTDVS < 70mm
e) Aorta ascendenta dilatata > 45mm in boala Marfan
1248. [S] Capitol: Insuficienta aortica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care
dintre urmatoarele semne functionale apar in insuficienta aortica (Pag.109):
a) ''Pistol - shot'' (clacment) mezosistolic: pocnet al jetului sisto lic pe peretele aortic rigidizat
b) Suflu diastolic Flint in focarul mitral
c) Dispnee care trebuie cuantificata co nform clasificarii NYHA
d) Galop protodiastolic
e) Presiunea arterial diastolica < 50 mmHg
1249. [S] Capitol: Insuficienta aortica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care sant
factorii etiologici ce conduc la dezvoltarea insuficientei aortice cronice, cu exceptie (Pag.108):
a) Aortite
b) Reumatismala
c) Congenitala
d) Boala degenerativa sau distrofica
e) Disectia aortica
1250. [S] Capitol: Insuficienta cardiaca Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4IC
(insuficienta cardiaca) la adult duce la (pag. 84):
a) O crestere a presiumilor de umplere
b) O scadere a presiunilor de umplere
c) Dilatarea ventriculului drept (VD)
d) Hipertrofia VD
e) Toate variantele de mai sus sunt corecte
1251. [S] Capitol: Insuficienta cardiaca Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Mecanismul Frank-Starling se caracterizeaza prin (Pag. 84):
a) Hipertrofie a VD pentru a reduce tensiunea parietala
b) Hipertrofie a VS pentru a reduce tensiunea parietala
c) Dilatarea VS pentru a mentine u n volum de ejectie sistolica suficient
d) Dilatarea VD pentru a mentine un volum de ejectie sistolica suficient
e) Tahicardie
1252. [M] Capitol: Insuficienta cardiaca Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Mecanismele compensatorii la nivel periferic sunt (Pag. 84):

a) Activarea adrenergica
b) Activarea sistemului RAA (renina-angiotensina-aldosteron)
c) Activarea sintezeide arginina si activarea factorului natriuretic atrial
d) Activarea sintezei de endotelina si activarea secretiei d e prostaglandine
e) Mecanismul Frank-Starling
1253. [M] Capitol: Insuficienta cardiaca Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5IC
sistolica poate avea ca si etiolo gie (Pag. 85):
a) Boala Chagas
b) Tirotoxicoza, Acromegalie, Feocromocitom
c) Boala Steinert
d) Distro fie Duchenne de Boulogne
e) Nici una din variantele de mai sus nu e corecta
5Cauzele IC sistolice cu debit crescut sunt (Pag. 85):
a) Anemie cronica, carenta de tiamina (vitamina B1)
b) Miocardita po st-partum
c) Hipertiroidism, Boala Paget
d) Miocardita virala
e) Fistula arterio-venoasa congenitala sau dobandita
1255. [S] Capitol: Insuficienta cardiaca Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Clasa
NYHA III se caracterizeaza prin (Pag. 86):
a) Incapacitatea de a efectua vreo activitate fizica fara simptome
b) Simptomele pot sa apara si in repaus
c) Dispnee ca urmare a eforturilor fizice importante fara jena in repaus
d) Limitare franca a activitatilor, dispnee ca urmare a activitatilor obisnuite, chiar usoare, fara jena in repaus
e) Limitarea eforturilor fizice importante cu junghi precordial
1256. [M] Capitol: Insuficienta cardiaca Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In
formele severe de IC sistolica, semnele periferice de debit scazut sunt (Pag.86):
a) Semnul Carvalho
b) Astenie, oligurie
c) Sindromul confuzional, lentoare psiho motorie
d) Dureri abdominale, greturi si varsaturi
e) Legea Laplace
1257. [S] Capitol: Insuficienta cardiaca Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Semnul
Carvalho se caracterizeaza prin (Pag. 86):
a) Galop (protodiastolic Z3 , dovada a cresterii presiunii diastolice a VS
b) Telediastolic- Z4, contemporan cu sistola atriala, dovada a alterarii compliantei VS
c) Tahicardie, paloare, edeme ale membrelor inferioare, hepato megalie
d) Raluri sibilante bilaterale, in caz de pseudoastm cardiac
e) Suflu holosistolic endoapexian de insuficienta mitrala functionala sau holosistolic de insuficienta tricuspidiana
intensificat la inspiratie
1258. [M] Capitol: Insuficienta cardiaca Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5IC se
caracterizeaza pa ECG prin (Pag. 87 ):
a) Tahicardie sinusala, ESV, tulburari de ritm supraventricular (Flutter, FiA)
b) Indicele Sokotov- Lion sub 30 mm
c) Brad icardie
d) Semne de hipertrofie a VS / VD
e) Tulburari de conducere (BAV, BRS,etc), unde Q de necroza (cardiopatie ischemica)
1259. [S] Capitol: Insuficienta cardiaca Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Dispneea foarte probabil de origine cardiaca se caracterizeaza prin (Pag. 87):
a) BNP (B- natriuretic peptide) 100-400pg/ml, NT-p roBNP 400-2000pg/ml
b) BNP peste 400 pg/ml, NT-proBNP peste 2000 pg/ml
c) BNP sub 100, NT-proBNP sub 400 pg/ml
d) Doar BNP intre 100-400 pg/ml
e) Doar NT-pro BNP sub 400 pg/ml
5Tratamentul IC sistolice clasa NYHA II (Pag. 90):
a) IEC si/sau ARA II
b) Betablocante ale IC
c) Cura cu Dobutamine
d) Diuretice de ansa (in caz de semne congestive)
e) Antialdosteronice (Spironolactona) in caz de stare post infarct miocardic recent
5Tratamentul IC sistolice clasa NYHA III (Pag. 90):
a) IEC si/sau ARA II
b) Betablocante ale IC
c) Diuretice de ansa (in caz de semne congestive)
d) Digitalice + Antialdosteronice( Spironolacto na) in caz de stare post infarct miocardic recent
e) Cura de Dobutamine
5Tratamentul nefarmacologic al IC sistolice (Pag. 90-91):
a) Tratamentul nefarmacologic se poate aplica doar in stadiul NYHA I
b) Resincronizare ventriculara prin implantarea unui pacemakertricameral

c) Defibrilator implantabil (principalele indicatii, recomantate de clasa NYHA I)
d) Asistenta circulatorie (contrapulsatie Aortica, asistenta circulatorie externa biventriculara, inima artificiala
totala)
e) Transplant cardiac
diastolica se caracterizeaza prin (pag. 91):
a) O crestere a rezistentei la umplere ventriculara si care conduce la semne congestive pulmonare
b) Conduce la semne congestive p ulmonare
c) Functionalitate sistolica a VS este conservata (FEVS peste 40 %)
d) O scadere a functiei rezistentei la umplere a VD
e) Fara semne de congestie plumonara
acuta: edemul pulmonar acut (EPA) Pag.92):
a) EPA poate fi cu TAs >100 mmHg
b) EPA poate fi cu TAs <100 mmHg
c) Pacientului se recomanda repaus la pat, pozitie semisezanda, picioare atarnate
d) Diuretice care actioneaza rapid iv Furosemid 1 mg/kg, derivati d e nitrati, tratament etiologic, si al factorilor
declansatori
e) Tratamentul este exclusiv nefarmacologic
5Periodicitatea consultatiilor in vederea unei monitorizari regulate (Pag.92 ):
a) In caz de IC instabila: consultatii apropiate ++ (cateva zile maxim 15 zile)
b) In caz de IC instabila: consultatii la 3 saptamani
c) In caz de persistenta a simp tomelor consultatii :1/luna
d) In caz de persistenta a simptomelor consultatii: la 3 luni
e) Pentru pacientul echilibrat: la fiecare 6 luni
1266. [S] Capitol: Insuficienta mitrala Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Puncta jul: 4Semnele
functionale in insuficienta mitrala sunt urmatoarele, cu exceptia (Pag.113):
a) Palpitatii legate de o fibrilatie atriala
b) Semne de insuficienta cardiac dreapta
c) Durere toracica
d) Hipovo lemie pulmonara
e) Dispnee
1267. [M]
Capitol: Insuficienta mitrala Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Complicatiile insuficientei mitrale pot fi (Pag.114):
a) Fibrilatie atriala
b) Endocardita bacteriana
c) Insuficienta cardiaca stanga si dreapta
d) Tulburari de conducere de grad inalt
e) Tulburari de ritm supraventricular
1268. [M] Capitol: Insuficienta mitrala Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
dintre urmatoarele afirmatii referitoare la cateterismul cardiac in insuficienta mitrala sunt adevarate (Pag.114):
a) Este indicata tuturor pacientilor care prezinta semne sau simptome de insuficienta mitrala
b) Masoara presiunile in atriul drept, ventriculul drept, arterele pulmonare si presiunea capilara pulmonara
c) Masoara presiunea telediastolica in ventriculul drept
d) Cauta unda V pulmo nara
e) Cuantifica regurgitarea mitrala
1269. [M] Capitol: Insuficienta mitrala Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In
insuficienta mitrala la EKG se poate intalni (Pag.113 ):
a) Hipertrofie atriala stanga
b) Sindrom WPW
c) Bloc de ramura stanga
d) Flutter atrial
e) Fibrilatie atriala
dintre urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul in suficientei mitrale sunt false (Pag.115):
a) Este exclusiv chirurgical
b) Este exclusiv medical
c) Este medical si chirurgical
d) Tratamentul chirurgical poate fi conservator si neconservator
e) Tratamentul conservator consta in inlocuirea valvei mitrale cu bioproteza sau proteza mecanica
sunt cauzele etiopatogenice ale insuficientei mitrale cornice (Pag.112):
a) Boala Barlow
b) Endocardita subacuta
c) Boli de sistem: LES, sclerodermie
d) Defecte de co aptere a valvelor prin tractiunea cordajelor
e) Traumatism toracic
1272. [S]
Capitol: Insuficienta mitrala Mod de punctare: CS Gra d de dificultate: scazut Punctajul: 4In
insuficiente mitrala stetacustic intalnim (Pag.113):
pg 1 13
a) Suflu protodiastoloc, maximal in focarul mitral
b) Suflu mezosistolic, piolant, in jet de vapori
c) Suflu holosistolic de intensitate uniforma in jet de vapori, care iradiaza in axila, uneori si in spate
d) Suflu protodiastolic care iradiaza in axila, uneori si in spate
e) Suflu holosistolic, dulce, cu caracter aspirativ
1273. [M] Capitol: Insuficienta mitrala Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In caz
de insuficienta mitrala care dintre urmatoarele examinari paraclinice sunt frecvent utilizate (Pag 113, 114):
a) EKG
c) Ecografie Doppler cardiaca trans-toracica
d) Ecografie transesofagiana
e) Eco grafia abdominala
1274. [M] Capitol: Insuficienta venoasa cronica. Varice Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Care dintre urmatoarele au rol in returul venos (Pag. 120):
a) Pompa musculara surala
b) Apasare boltei plantare
c) Presiunea reziduala retelei arteriale
d) Presiunea pozitiva generata de respiratie
e) Continenta valvulelor
Punctajul: 5Varicele sunt caracterizate prin urmatoarele (Pag. 120):
a) Dilatare venelor brusc
b) Sunt o cauza de insuficienta venoasa cronica (IVC)
c) Sunt anomalii anatomice
d) Cel mai adesea sunt dobandite
e) Obstructia venoasa a venelor profunde se intampla mai frecvent decat cea a venelor superficiale
1276. [S] Capitol: Insuficienta venoasa cronica. Varice Mod de punctare: CS Grad de dificulta te: scazut
Punctajul: 4Care dintre urmatoarele este semnul cel mai precoce in apararea varicelor (Pag. 120):
a) Claudicatia venoasa
b) Oboseala in ortostatism
c) Tulburari trofice si/sau prezenta ulcerelor
d) Edemul
e) Sindromul picioarelor nelinistite
Punctajul: 5Prin clasificarea severitatii functionale a insuficientei venoase cornice clasa 3 se caracterizeaza prin
urmatoarele (Pag. 121):
a) Insuficienta venoasa cronica moderata
b) Prezenta semnelor functionale cu sau fara semne obiective de staza venoasa
c) Tulburari trofice majore cu ulcere
d) Afectarea a venelor profunde se asociaza frecvent de tulburari trofice majore cu ulcere
e) Insuficienta venoasa cronica severa
1278. [S] Capitol: Insuficienta venoasa cronica. Varice Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4Ulcerul varicos e caracterizat prin urmatoarele (Pag.122):
a) Dimensiuni mici sau medii
b) In general dau dureri mari
c) Sediu maleo lar extern
d) Marginile sunt neregulate
e) Fond curat
Punctajul: 5Complicatiile insucientei venoase cronice pot fi (Pag.122):
a) Flebita superficiala sau preflebita
b) Ruptura varicelor
c) Ulcerul varicos
d) Erizipelul
e) Eczema cu prurit
Punctajul: 5Tratamentul general in cazul insuficientei venoase cro nice e caracterizat prin (Pag.122):
a) Mersul pe jos
b) Evitarea contraceptiei estroprogestative
c) Ortostatism cat mai prelungit pentru ajutarea circulatiei venoase
d) Membrul in ferior in timpul somnului sa fie la acelas nivel cu restul corpului
e) Folosirea ciorapilor sau benzilor elastice inainte d e a se ridica din pat
1281. [M] Capitol: Ischemia acuta a membrelor inferioare Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Urmatoarele afirmatii, referitoare la ischemia acuta a membrelor, sunt ad evarate (Pag.81):
a) Gravitatea ischemiei depinde de sediul obstructiei, de ntinderea acesteia, de viteza de instalare, de starea
retelei arteriale preexistente, de existenta unei circculatii colaterale, si de prezenta unei tromboze venoase asociate.
b) Obliterarea arteriala provoaca o anoxie tisulara.
c) Celulele cele mai sensibile la ischemie sunt celulele nervoase, prognosticul fiind astfel prep ond erent
neurologic.
d) La peste 6 ore dupa debutul simpto melor leziunile datorate ischemiei devin ireversibile.
e) La peste 72 de ore dupa debutul simptomelor leziunile datorate ischemiei devin ireversibile.
Punctajul: 5n tabloul clinic al ischemiei acute a membrelor pot aparea urmatoarele (Pag.81):
a) Memb rul ap are rece, palid, mai apoi se ciano zeaza.
b) Membrul apare cald, hipercolorat, mai apoi se edematiaza.
c) Impotenta functionala a membrului afectat.
d) Unul sau mai multe pulsuri abolite.
e) Vene plate.
Punctajul: 5Urmatorii reprezinta factori de risc n ap aritia ischemiei acute a membrelor, prin mecanism embolic
(Pag.81):
a) Fibrilatia atriala.
b) Stenoza mitrala
c) Anevrism arterial.
d) Afectiuni ale SNC.
e) Afectiuni oftalmologice.
Punctajul: 5Urmatorii reprezinta factori de risc n aparitia ischemiei acute a membrelor, prin mecanism trombotic
(Pag.81):
a) Aterom.
b) Spasm.
c) Scaderea debitului cardiac.
d) Stenoza mitrala.
e) Sindrom de hipervscozitate.
Punctajul: 5Urmatoarele semne neurologice reprezinta indicatori de gravitate n ischemia acuta a membrelor
(Pag.82):
a) Hipoestezie.
b) Anestezie.
c) Varsaturi in jet.
d) Deficit mo tor.
e) Hiperestezie.
Punctajul: 5Urmatoarele afirmatii n legatura cu sediul ischemiei acute a membrelor, sun t adevarate (Pag.82):
a) Abolirea celor doua pulsuri femurale indica o obstructie a arterelor gambei.
b) Limita superioara a tulburarilor senzitivo -motorii este situata mai jos dect sediul obstructiei.
c) Abolirea celor doua pulsuri femurale indica obstructia bifurcatiei aortice.
d) Abolirea p ulsurilor gleznei indica o ocluzia arterelor gambei.
e) Abolirea unui singur puls femural indica obstructia bifurcatiei aortice.
Punctajul: 5Urmatoarele repere ne nd ruma spre diagnosticul de ischemie acuta a membrelor, p rin mecanism
embolic, pe artere sanatoase (Pag.82):
a) Numerosi factori de risc cardio -vasculari preexistenti.
b) Debut cu simptomatologie foarte redusa.
c) Absenta factorilor de risc cardio-vasculari.
d) Debut brutal.
e) Oprire neta si cupoliforma a substantei de contrast la arteriografie.
Punctajul: 5Tratamentul medical de urgenta n ischemia acuta a membrelor are in vedere (Pag.82, 83):
a) Spitalizare de urgenta n mediu specializat.
b) Heparinoterapie si vasodilatatoare administrate intravenos.
c) Corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice.
d) Aplicarea unui garou ct mai strns pe membrul afectat.
e) Tratament analgetic alaturi de monitorizarea clinica (constanta, starea membrului, pulsuri periferice) si
biologica.
1289. [S] Capitol: Ischemia acuta a membrelor inferioare Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4Cel mai important gest n managementul ischemiei acute a membrelor este (Pag.82):
a) Aplicara garoului pe membrul afectat.
b) Imobilizarea membrului afectat.
c) Amputarea de urgenta a membrului afectat.
d) nlaturarea obstacolului arterial.
e) Nu se va lua nici o masura ntruct simptomatologia se va remite spontan iar functionalitatea membrului va fi
recstigata n cteva zeci de minute.
1290. [S] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitrombotic Mod de punctare: CS Grad de
dificulta te: scazut Punctajul: 4Care din urmatoarele medicamente trebuie asociate tromboliticelor, spre a evita
reocluzia vaselor repermeabilizate (Pag. 127):
a) Hemisuccinatul de hidrocortizon este sistemic asociat Streptokinazei
b) Vitamina K per os daca INR > 6
c) Heparina intravenoasa continua
d) Xilina bolus in perfuzie
e) Prednison
1291. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratamen t antitrombotic Mod de punctare: CM Grad de
dificulta te: scazut Punctajul: 5Contra indicatiile absolute ale utilizarii tromboliticelor sunt (Pag. 128):
a) Hemoragia cerebromeningeala (pe viata)
b) AVC ischemic sub 6 luni
c) HTA necontrolat peste 180 mmHg

d) Varsta peste 70 de ani
e) Disectie aortica
1292. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitrombotic Mod de punctare: CM Grad de
dificulta te: scazut Punctajul: 5Efectele secundare ale utilizarii tromboliticelor sunt (Pag. 128):
a) Hemoragii
b) Reactii alergice
c) HTA
d) Hiperkaliemie
e) Hipokaliemie
dificulta te: scazut Punctajul: 4Care este mecanismul de actiune a heparinei nefractionate, in procesul d e
tromboliza (Pag. 128):
a) Inhiba actiunea trombinei (efect anti II-a) si formarea de trombina prin blocarea activatorilor (efect anti-Xa)
b) Are efect anti X-a si prezinta o pierdere partiala a efectului II-a
c) Are efect anti II-a cu pierdere partiala a efectuluii X-a
d) Blocheaza doar factorii IX-a, X-a, XI-a fara efect anti II-a
e) Blocheaza anti trombina III
dificulta te: scazut Punctajul: 5Care din urmatoarele p roduse disponibile sunt: LMWH (heparina cu greutate
moleculara mica) (Pag. 1 29):
a) Heparinat de calciu (Calciparine)
b) Tinzaparina (Innohep)
c) Clop idogrel (Plavix)
d) Fondaparinux (Arixtra)
e) Enoxaparina (Lovenox)
1295. [S] Capitol: Prescrierea si supravegherea u nui tratament antitrombotic Mod de punctare: CS Grad de
dificulta te: scazut Punctajul: 4Factorii de coagulare a caror producere depinde de vitamina K- dependenta sunt cu
exceptia (Pag. 132):
a) Protrombina II, a carei demi -viata este cea mai lunga (72 h)
b) Protrombina II, a carei demi-viata este cea mai scurta (2 h)
c) Proconvertina VII, a carei demi-viata este cea mai scurta (6h)
d) Factorul Stuart X, factorul antihemofilic B
e) Proteina C si S, proteine anticoagulante.
dificulta te: scazut Punctajul: 4Grupe de medicamente care asigura inhibitia competitiva a vitaminei K in
hepatocite sunt (Pag. 132):
a) Cumarinice , derivatii indandionei
b) Antiagregante plachetare + IEC
c) IEC sau ARA II
d) Statine + IEC
e) Vasodilatatoare + hepatoprotectoare
dificulta te: scazut Punctajul: 5Factorii de risc trombembolici la pacientii purtatori de valve mecanice adevarati
sunt (Pag. 1 33):
a) Inlocuire valvulara mecanica in pozitia mitrala, tricuspida sau p ulmonara
b) FiA, SM asociata
c) Contrast spontan intens in atriul stang
d) Fractie de ejectie ventriculara stanga (FEVS) >50%
e) Atriul stang dilatat (diametru =10 mm)
dificulta te: scazut Punctajul: 5Fibrilatia atriala in relatie cu tinta INR corecte sunt (Pag. 133):
a) FiA + SM sau biproteza, tratamen t anticoagulant pe termen lung cu INR: 3-4
b) FiA + SM sau biproteza, tratament anticoagulant pe termen lung cu INR: 1 -2
c) FiA + SM sau biproteza, tratament anticoag ulant pe termen lung cu INR: 2-3
d) FiA + proteza valvulara mecanica, tratament anticoagulant pe termen lung cu INR: 2,5-3,5
e) In caz de FiA nevalvular cu scor CHADS2 = 2, pe termen lung cu INR 2 -3 (tinta 2,5)
dificulta te: scazut Punctajul: 5Contraindicatiile adevarate pentru tratamentul antico agulant sunt cu exceptia (Pag.
134):
a) HTA stabila
b) Sarcina in trimestrul I si trimestrul III,
c) Ulcer gastro-duodenal recent, pericardita, HTA maligna
d) Astenie fizica marcata
e) AVC hemoragic recent, insuficienta hepatica sau renala severa
dificulta te: scazut Punctajul: 5Urmatoarele afirmatii sunt false in ce priveste potentializarea AVK cu exceptia
(Pag. 134):
a) Laxative, carbune activat, barbiturice
b) Fibrati, AINS, colestaza
c) Rifampicina, Carbamazepina, Corticoizi, Meprobamat
d) Cimetidina, Cloramfenicol, Ketoconazo l
e) Amiodarona, Chinine, Miconazol, Aspirine in doze mari
dificulta te: scazut Punctajul: 5Dintre efectele secundare ale antivitaminei K sunt false urmatoarele (Pag. 135):
a) Hemoragii, gastralgii, greturi, urticarie, alop ecie, ulceratii bucale
b) Lipotimie + sincopa
c) Encefalop atie cumarinica
d) Parkinson si constipatie
e) Reactii alergice la indanediona
dificulta te: scazut Punctajul: 5Alte molecule anticoagulante sunt (Pag. 135):
a) Heparinoide
b) Vasodilatatoare
c) Derivati ai hirudinei (lepirudina = refludan)
d) Bivalirudina
e) Dabigatran
dificulta te: scazut Punctajul: 5Antiagregante plachetare - indicatiile Clopidogrel sunt (Pag. 136):
a) Alergie la penicilina
b) Alergie la aspirina
c) Dupa inplantare de stent in angor stabil
d) SCAST - sau ST +
e) ACOMI, AVC
dificulta te: scazut Punctajul: 5Sunt false indicatiile cu Prasu grel, cu exceptia (Pag. 137):
a) Alergii cutanate
b) SCAST - sau ST + inainte e coronarografie (prespitalicesc)
c) SCAST - sau ST + de continuat sistemic in mod obligatoriu o luna in caz de stent inactiv
d) SCAST - sau ST + se va continua timp d e u n an upa orice infarct miocardic s tentat sau nu, daca dubla terapie
antiagreganta plachetare este posibila (absenta complicatiilo r hemoragice
e) Pericardita + pleurita pulmonara
dificulta te: scazut Punctajul: 5Produse d isponibile de Antivitamine K (AVK) sunt (Pag. 132):
a) Warfarin
b) Acenocoumarol
c) Fluidione
d) Clopidogrel
e) Bumetanie
dificulta te: scazut Punctajul: 5Care dintre urmatoarele medicamente trombolitice au timpul de actiune cel mai
lung (Pag. 132):
a) Acenocoumarol 36-72 ore
b) Warfarina 36-72 ore
c) Fluidione 36-72 ore
d) Acenocoumarol 24 -38 ore
e) Warfarin 24 - 38 ore
dificulta te: scazut Punctajul: 5Alte cauze de embolii arteriale sunt (Pag. 134):
a) HTA maligna
b) Insuficienta tricuspidiana
c) Anevrisme ventricul stang postinfarct cu p rezenta unui tromb intraventricular stang
d) Arteriopatie a membrelor inferioare: indicatii rare si neconsensuale de utilizare frecventa a Clopidogrelului;
e) Preventia tromb ozelor venoase pe cateter si camere implantabile
dificulta te: scazut Punctajul: 4Care medicamente potenteaza efectul AVK prin diminuarea fixarii proteice a AVK
(Pag. 134):
a) AINS, Fibrati, Miconazol
b) Cimetidina
c) Amiodaro na
d) Chinine si Chinidinice
e) Allopurinol, Cloramfenico l, Ketoconazol.
dificulta te: scazut Punctajul: 5Despre DABIGATRAN sunt corecte urmatoarele afirmatii (Pag. 135):
a) Reprezinta alt tip de molecule anticoagulante
b) Este un medicament antitrombotic pe cale orala cu actiune anticoagulanta prin activitate anti -Iia
c) Nu face parte din categoria de alte molecule d e anticoagulante
d) Indicat actualmente in preventia primara a evenimentelor tromboembolice venoase la pacientii adulti care au
beneficiat de proteza totala de sold sau genunchi
e) Un studiu recent demonstreaza eficacitatea similara, chiar superioara Warfarinei (AVK) la pacientii in FiA
dificulta te: scazut Punctajul: 5Produse d isponibile de antiagregante plachetare (Pag. 136):
a) Anti-GP IIb/IIIa
b) Cicletanin in doze mici
c) Aspirina, in doze mici

d) Bumetanide in doze mici
e) Clopidogrel si Prasugrel
dificulta te: scazut Punctajul: 5Indicatiile Aspirinei sunt (Pag. 136):
a) Inainte de coro narografie
b) Antiagregare: postinfarct, angor stabil, AVC, FiA cu risc embolic redus
c) Pericardita
d) Antiinflamator
e) Trombopenii severe
1312. [M] Capitol: Starea de rau Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5n etiologia
lipotimiilor si sincopelor avem ca si cauze cardiace (Pag. 27):
a) Obstacole n ejectia sau umplerea inimii stngi: stenoza aortica strnsa, cardiomiopatie hipertrofica
obstructiva, tumori obstructive ale atriului stng(n special mixom), tromboza de proteza valvulara mecanica;
b) Sincopa vasovagala;
c) Obstacole n ejectia sau umplerea inimii drepte: emb olie pulmo nara masiva, hipertensiune arteriala pulmonara
severa, stenoza p ulmonara, tamponad a (umplere dificila);
d) Vertij, tulburari de echilibru;
e) Tulburari de conducere si bradicardie: disfuntie sinusala si blocuri sinoatriale, blocuri atrioventriculare de
gradul 2 si 3;
1313. [M] Capitol: Starea de rau Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Ce identifica
sensibilitatea diagnostica a ECG n cazul u nei lipotimii sau sincope (P ag. 28)?
a) O hipercalcemie
b) Semne de cardiopatie ischemica, hipertrofica sau dilatativa
c) O supradozare medicamentoasa(n special digitalica)
d) Afectiuni aritmice specifice: sindrom Brugada, sindrom QT lung, displazie aritmogena de ventricul d rept,
sindrom WPW
e) O intoxicatie (alcoolemie, HbCO)
1314. [M] Capitol: Starea de rau Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Pierderea
cunostintei de scurta durata de origine non -cardio-vasculara (Pag. 27):
a) Vertij, tulburari de echilibru
b) Origine metabolica sau toxica: hipoglicemie, intoxicatie cu mo noxid de carbon, etilism acut
c) Tulburari de ritm
d) Hipotensiune arteriala
e) Origine psihiatrica: isterie, atac de panica
1315. [M] Capitol: Starea de rau Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Bilantul
biologic n cazul lipotimiilor si sincopelor, ne ajuta sa depistam (Pag. 28):
a) O distiroidie
b) O hipercalcemie
c) O intoxicatien(alcoolemie, HbCO)
d) O necroza miocardica
e) O infectie acuta
1316. [M] Capitol: Starea de rau Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Cauzele
reflexe ale sincopelor si lipotimiilor includ (Pag. 27 ):
a) Sincopa reflexa n timpul eforturilor de mictiune, tuse, defecatie, deglutitie
b) Reflexul de aparare
c) Sicopa vasovagala
d) Disutonomie neurovegetativa
e) Epilepsie, accident ischemic tranzitor n teritoriul vertebro-bazilar, narcolep sie
1317. [S] Capitol: Starea de rau Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Explorarile
neurologice n sincopa sunt (Pag. 29)
a) CT cereb ral, ecografia Doppler a veselor gtului si EEG, dar nu trebuie scrise sistematic n caz de sincopa
tipica, datorita contributiei lor scazute la diagnostic
b) ECG, hemoleucograma
c) Ecografie Doppler cardiaca
d) Obligatoriu CT cerebral, eco grafie Doppler a vaselor gtului si EEG indiferent de gr avitatea sincopei
e) Obligatoriu examinarea reflexelor
1318. [S] Capitol: Starea de rau Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Ultima intentie
n secventa explorarilor complementare ale sinco pei consta n (Pag. 29):
a) Adaptarea terapeutica n cazul hipotensiunii ortostatice
b) Tilt test
c) nregistrare Holter 24 de ore
d) Implantarea unui holter subcutanat
e) ECG
1319. [M] Capitol: Starea de rau Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Examenul
clinic al crizei comitiale a adultului cuprinde (Pag. 28):
a) Identificarea unei cardiopatii subiacente
b) Identificarea unei anomalii neurologice
c) Masaj sincocarotidian dupa verificarea absentei suflului carotidian, sub control tensional si electrocardiografic
d) Obligatoriu masaj sinocarotidian ca prima intentie
e) Masurarea tensiunii arteriale n clino si ortostatism la cele doua brate (hipotensiune ortostatica, asimetrie)
1320. [M] Capitol: Starea de rau Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Spitalizarea
pentru monitorizare telemetrica si explorari complementare se va face n caz de: (Pag. 29)
a) Scurta pierdere a cunostintei de cauza aritmica sau de conducere dovedita sau suspectata pe ano malii indirecte
ECG sau pe prezenta unei cardiopatii subiacente
b) Pierderea cunostintei de scurta durata care evoca o sincopa vasovagala tipica fara anomalie ECG
c) Scurta pierdere a cunostintei asociata unor ano malii neurologice
d) Sincopa vasovagala tipica repetitiva, invalidanta
e) Hipo tensiune ortostatica, exceptnd cazurile cnd modificarile terap eutice complexe sunt necesare
1321. [M] Capitol: Starea de rau Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Explorarile
de a doua intentie intentie n cadrul crizei comitiale a adultului nu cuprind si (Pag. 28)
a) Anamneza pacientului sau a martorilor
b) Explorari ritmologice
c) Bilantul biologic, prescris n functie de caz
d) Identificarea unei cardiopatii subiacente
e) Sensib ilitatea diag nostica a ECG
1322. [M] Capitol: Stenoza aortica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In stenoza
aortica, la EKG se poate intalni (Pag.117):
b) Fibrilatie atriala
c) Hipertrofie ventriculara stan ga
d) Sindrom WPW
e) Bloc incomplet de ramura stanga
1323. [M] Capitol: Stenoza aortica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Complicatiile stenozei ao rtice (Pag.118):
a) Pericardita
b) Tulburari de ritm supraventricular sau ventricular
c) End ocardita bacteriana
d) Insuficienta cardiac
e) Embolii calcare
1324. [M] Capitol: Stenoza aortica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Diagnosticul diferential al stenozei aortice se face cu (Pag.118):
b) Insificienta aortic
c) Cardiomiopatia obstructive
d) Comunicarea interventriculara
e) Stenoza mitrala
1325. [M] Capitol: Stenoza aortica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care dintre
urmatoarele afectiuni nu pun problema diagnosticului difertial cu stenoza aortica (Pag.118):
b) Insuficienta ao rtica
c) Stenoza mitrala
d) Cardiomiopatia obstructive
e) Comunicarea interventriculara
1326. [M] Capitol: Stenoza aortica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care dintre
urmatoarele afirmatii in legatura cu tratamentul chirurgical al stenozei aortic sunt adevarate (Pag.119):
a) Este singurul tratament curativ
b) Este ind icat in cazul stenozei aortic stranse cu s2 <0,6cm2/m2
c) Interventia consta in inlocuirea valvei aortic prin bioproteza sau proteza mecanica
d) Interventia consta in plastia aortica, realizata de fiecare data cand este po sibil
e) La pacienti cu risc operator, se va analiza implantarea de valve aortic pe cale percutana
1327. [M] Capitol: Stenoza aortica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In cazul
stenozei aortic care dintre urmatoarele examinari paraclinice sunt utilizate (Pag.117):
a) EKG
c) Ecografie cu dobutamina
d) Coronarografie
e) Eco -Doppler a membrelo r inferioare
1328. [M] Capitol: Stenoza aortica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Bo ala
Mnckenberg se caracterizeaza prin (Pag.116):
a) Valve ingrosate, rigide cu o mobilitae limitata
b) Apare mai frecvent in jurul vasteri de 40 de ani
c) Calcifieri ale valvelor si ale inelului aortic
d) Calcifierile valvelor si ale inelului aortic niciodata un se intind spre sept
e) In stadiul terminal poate sa apara bloc calcar
1329. [M] Capitol: Stenoza aortica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Stenoza
aortica stransa se caracterizeaza prin (Pag.11 7):
a) Suprafete mai mici de 1 cm 2 sau 0,6 cm 2 /m 2
b) Suprafete mai mici d e 1,2 cm 2 sau 0,8 cm 2 /m 2
c) Z2 diminuat sau abolit
d) Z2 accentuat sau prelungit
e) Suprafete mai mici de 1 cm 2 cu Z2 accentuat
1330. [S] Capitol: Tulburari d e ritm si de conducere Mod de punctare: CS Gra d de dificultate: scazut
Punctajul: 4Care dintre urmatoarele Blocuri Atrio -Ventriculare (BAV) au u n prognostic benign (Pag. 41)?
a) Blocurile infrahisiene
b) Blocurile tronculare
c) Blocurile de ramura dreapta

d) Blocurile nodale
e) Blocurile de hemiramuri stangi
1331. [M] Capitol: Tulburari de ritm si d e conducere Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Trecerea unui Bloc Atrio-Ventricular (BAV) ntr-un BAV complet este mai probabila atunci cand (Pag.
42):
a) Se asociaza unei tulburari d e conducere intraventriculara
b) Exista o cardio patie subiacenta
c) Exista un tratament bradicardizant
d) Sediul blocului este suprahisian
e) Este vorba de un BAV1
Punctajul: 5BAV1 se caracterizeaza prin (Pag. 41):
a) Blocajul unei unde P
b) Alungirea intervalului PR peste 200 ms
c) Sediul blocajului este frecvent distal
d) Poate traduce o incetinire nodala benigna
e) Este foarte rar simptomatic
Punctajul: 5Imp lantarea de stimulator cardiac (Pacemaker) in tratamentul BAV este indicata atunci cand (Pag. 42):
a) BAV prod uce bradicardie asimptomatica
b) BAV este hisian
c) BAV produce sincopa
d) BAV este suprahisian
e) BAV este infrahisian
Punctajul: 5In BRD apar de obicei urmatoarele modificari ECG (Pag. 42):
a) Anomalii de repolarizare in V1V2 V3
b) Aspect RSR' in V5 si V6
c) QRS larg
d) Aspect RSR' in V1
e) Modificarea axului frontal spre dreapta
1335. [S] Capitol: Tulburari d e ritm si de conducere Mod de punctare: CS Gra d de dificultate: scazut
Punctajul: 4BAV2 de tip 1 sau Wenckebach se caracterizeaza prin (Pag.41):
a) Nicio unda P nu este urmata de complex QRS
b) Undele P sunt blocate in mod intermitent in timp ce intervalele PR sunt de durata constanta
c) Alungirea intervalului PR, fara unde P blocate
d) Blocarea unei unde P, dupa alungirea progresiva a intervalului PR
e) Unde P total d isociate de undele R
1336. [M] Capitol: Tulburari de ritm si de conducere Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5In prezenta unui BRS este imposibil diagnosticul ECG al urmatoarelor afectiuni (Pag.43):
b) Infarct anterior
c) Infarct posterior
d) BAV1
e) Hipertrofie ventriculara stanga
Punctajul: 5Hemiblocul posteroinferior stang se caracterizeaza prin (Pag.43):
a) QRS ingust (<120ms)
b) Rotatie axiala stanga importanta (>120)
c) Rotatie axiala dreapta importanta (>120)
d) QRS larg (>120ms)
e) Rotatie axiala stanga importanta (<-30)
Punctajul: 5In etiologia BAV pot fi implicate (Pag.42):
a) Sincopa vasovagala
b) Hipercalcemia
c) Sindromul coronarian acut
d) Cardiopatie ischemica valvulara (stenoza aortica)
e) Cauze iatrogene (digitalice, betablocante)
Punctajul: 5Din cadrul tulburarilor de conducere intraventriculara fac parte (Pag.43):

a) Blocul trifascicular
b) Hemiblo cul anterosuperior stang
c) Blocul de ramura alternant
d) Blocul atrioventricular de tip2 sau Mobitz
e) Blocul sinoatrial
1340. [S] Capitol: EKG Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Pentru interpretarea
electrocardiogramei este nevoie de recunoasterea (Pag.35):
a) Ritmului cardiac
b) Frecventa ventriculara medie
c) Prezenta tahicardiei sau a bradicardiei
d) Natura ritmului
1341. [M] Capitol: EKG Mod de punctare: CM Gra d de dificultate: scazut Punctajul: 5Natura ritmului poate
fi normala sau patologica. Acesta poate fi expus p rin (Pag.35):
a) Un ritm sin usal: depolarizari atriale perfect individualizate, intotdeauna de aceasi morfologie, pozitive in
derivatiile inferioare, separate de o linie izoelectrica
b) Ritm atrial patologic: fie prin tahicardie, fie prin fibrilatie jonctionala
c) Ritm jonctional tahicard ic:QRS inguste, rapide si regulate (140-220/min), unde P retrograde (negative in
derivatiile inferioare) care succeda QRS
d) Ritm ventricular fibrilar: ventriculograme foarte rapide si anarhice
e) Ritm electroantrenat de catre un pagemaker la nivel cardiac
1342. [M] Capitol: EKG Mod de punctare: CM Gra d de dificultate: scazut Punctajul: 5Caracteristicile undei
P sunt (Pag.35):
a) Normala: negativa in derivatiile inferioare, pozitiva in AVF
b) Patologica: hipertrofie atriala dreapta, (P = 2,5 mV in DII bifazica si pozitiva in V 1 )
c) Normala: pozitiva in derivatiile inferioare, negativa in AVR
d) Patologica: hipertrofie atriala stanga (P = 120 ms in DII, bifazica si negativa in V 1 )
1343. [S] Capitol: EKG Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Intervalul PR normal
este cuprins intre (Pag.36):
a) 140 - 220 ms de la un ciclu la altul
b) 130 - 21 0 ms de la un ciclu la altul
c) 120 - 200 ms de la un ciclu la altul
d) 100 - 20 0 ms de la un ciclu la altul
1344. [M] Capitol: EKG Mod de punctare: CM Gra d de dificultate: scazut Punctajul: 5Alungirea
intervalului PR poate fi intalnita in (Pag.36 ):
a) BAV de gradul 1
b) Sindromul Wolff-Parkinson-White
c) BAV de gradul 3
d) Pericardita acuta
1345. [M] Capitol: EKG Mod de punctare: CM Gra d de dificultate: scazut Punctajul: 5Axa QRS deviata
spre dreapta (
a) Cord verticalizat (BPOC, longilin);
b) Infarct lateral;
c) Hipertrofie ventriculara stanga;
d) Hipertrofie ventriculara dreapta;
e) Infarct inferior.
1346. [M] Capitol: EKG Mod de punctare: CM Gra d de dificultate: scazut Punctajul: 5Axa QRS deviata
spre stanga (- 30) o putem intalni in urmatoarele afectiuni (Pag.36):
a) Hipertrofie ventriculara stanga
b) Infarct inferior
c) Cord orizo ntalizat (brevelin)
d) Hemibloc anterior stang sau bloc de ramura dreapta
1347. [M] Capitol: EKG Mod de punctare: CM Gra d de dificultate: scazut Punctajul: 5Supradenivelarea
segmentului ST, poate fi intalnita in (Pag.36, 37):
Pagina 36, 37
a) Sindrom de repolarizare precoce
b) Spasm coronarian (sindrom Prinzmetal)
c) Pericardita acuta si sindromul Brugada
d) Sindrom coronarian acut
1348. [S] Capitol: EKG Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Subdenivelarea
segmentului ST este intalnita in (Pag.37):
a) Sindrom coronarian acut (oglind a unei supradenivelari)
b) Hipertrofie ventriculara
c) Preexcitatie ventriculara de tip Wolff-Parkinson-White
d) Bloc de ramura
1349. [M] Capitol: EKG Mod de punctare: CM Gra d de dificultate: scazut Punctajul: 5Modificarile difuze
de repolarizare ale undei T, sunt intalnite in (Pag.37 ):
a) Sindrom de preexcitatie
b) Post-medicamentoase (antiaritmice, psihotrope)
c) Pericardita
d) Diselectrolitemii (calcice sau potasice)
e) Hipertrofie cardiaca
1350. [M] Capitol: EKG Mod de punctare: CM Gra d de dificultate: scazut Punctajul: 5Modificarile
focalizate de repolarizare ale undei T, sunt intalnite in (Pag.37):

a) Ischemie (angor instabil, sechele de necroza)
b) Pericardita
c) Hipertrofie ventriculara
d) Preexcitatie
e) Diselectrolitemii (potasice sau calcice)
1351. [M] Capitol: EKG Mod de punctare: CM Gra d de dificultate: scazut Punctajul: 5Segmentul QT
prelungit p oate fi intalnit in (Pag.37):
a) Postmedicamentos (antiaritmice, macrolide, antihistaminice)
b) Ischemie cardiaca
c) Hipo kaliemie
d) Hipercalcemie
1352. [M] Capitol: Pericard ita acuta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In
pericardita acuta electrocardiograma poate releva (Pag. 104):
a) Microvoltaj inconstant (amplitutdine a QRS < 5 mm) care evoca un revarsat abundent;
b) Alternanta electrica, rara si legata de u n revarsat ab undent;
c) Subdenivelare a segmentului PQ, uneo ri dificil de dovedit;
d) Tahicardie sinusala, tulburari de ritm atrial;
e) Deviatie axiala stanga.
1353. [S] Capitol: Pericardita acuta Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Imaginea
patognomonica in radiografia toracica in diagnosticarea pericarditei acute cu revarsat abundent este (Pag. 104):
a) De cupola";
b) De inima in sabot de lemn";
c) Aspect de varf subd iafragmatic";
d) Aspect de cardiomegalie in ceainic" sau in carafa";
e) Aspect de sticla mata".
1354. [M] Capitol: Pericard ita acuta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Despre
etiologia virala a pericarditei acute sunt adevarate urmatoarele caracteristici (Pag. 105):
a) Apar recidive frecvente;
b) Este cea mai frecventa cauza;
c) Sunt incriminati numerosi virusi: HIV, virusuri cu tropism hepatic, enterovorusuri, adenovorusuri;
d) Evolutie nefavorabila sub tratament cu antiinflamatoare;
e) Infectiile ORL nu sunt cauza de pericardita acuta.
1355. [S] Capitol: Pericardita acuta Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Post-infarct
poate aparea (Pag. 105):
a) Tardiv, la trei saptamani, apare sindromul Dressler care regreseaza la ad ministrarea de antiinflamatoare;
b) Pericardita precoce cu semne generalizate (artralgii, semne tard ive ale sindro mului inflamator);
c) Pericardita precoce limitata la o angina, cu regresie spontana;
d) Pericardita tardiva banala rezistenta la tratamentul cu antiinflamatoare;
e) Pericardita tardiva limitata la o durere pericardica, cu regresie lenta.
1356. [M] Capitol: Pericard ita acuta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In
pericardita de cauza tuberculoasa urmatoarele afirmatii sunt adevarate (Pag. 106):
a) Elementele de baza pentru diagnostic sunt: stare generala alterata la un pacient ce a suferit un transplant,
calcificari pleurale sau pericardice, imunodepresie;
b) Tratament antituberculos timp de 6 luni scade riscul de a genera pericardita acuta;
c) Diagnosticul de certitudine este dat de analiza lichidului pericardic si a biopsiilor;
d) Bronhoscopia este una dintre metodele de diagnostic ale pericarditei de cauza tuberculo asa;
e) Corticoizii prezinta un interes crescut pentru oprirea si scaderea evolutiei pericarditei cronice constrinctive.
1357. [M] Capitol: Pericard ita acuta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Cauze
rare ale pericarditei acute sunt (Pag. 106):
a) Insuficienta renala;
b) Reumatism articular acut;
c) Polineuropatii;
d) Mixedem;
e) Pancreatita cronica;
1358. [M] Capitol: Pericard ita acuta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Tratamentul pericarditei acute include (Pag. 106):
a) Administrarea de paracetamol alaturi de aspirina timp de 3 saptamani;
b) Administrarea de aspirina timp de 3 saptamani in doze descrescatoare;
c) Oprirea tratamentului cu anticoagulante;
d) Drenaj chirurgical in caz de tamponada sau revarsat necompresiv, persistent sub tratament;
e) Spitalizare obligatorie.
1359. [S] Capitol: Pericardita acuta Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Dintre
complicatiile pericarditei acute fac parte (Pag. 106):
a) Pancreatita acuta;
b) Med iastinita acuta;
c) Miocardopericardita;
d) Embolia pulmonara;
e) Boala Barlow
1360. [S] Capitol: Pericardita acuta Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Examenul
de electie al diagnosticului miocardopericarditei este (Pag. 10 6):
a) Ecocardiografia transtoracica;
b) Radiografia toracica;
c) Dozarea enzimelor cardiace;
d) Explorari biologice;
e) RMN cardiac.
5Elementele tabloului clinic ale tamponadei, ca si complicatie a pericarditei acute, sunt (Pag. 107):
a) Semne majore ale insuficientei inimii drepte;
b) Stare de soc cardiogen;
c) Scaderea presiunii arteriale in timpul inspiratiei (> 10 mm Hg);
d) Cresterea presiunii arteriale in timp ul inspiratiei (< 10 mm Hg);
e) Prezenta edemului pulmonar.
1362. [S] Capitol: Pericardita acuta Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Etapele ce
se succed in timpul tamponadei acute sunt (Pag. 107):
a) Constituirea lenta a revarstului pericardic; compresia cavitatilor stangi; tulburari circulatorii majore; soc
neurogen;
b) Constituirea rapida a revarsatului pericardic; compresia cavitatilor drepte cu adiastolie" acuta; scaderea
deb itului cardiac, soc cardiogen;
c) Edem pulmonar majo r; insuficienta umplere a cavitatilor drepte; soc cardiogen;
d) Volum crescut al revarsatului pericardic; compresia cavitatilor stangi; tulburari circulatorii majore periferice;
e) Compresia revarsatului pericardic; compresia concentrica glo bala a cord ului; scaderea majora a debitului
cardiac; soc hipovolemic.
5Diagnosticul pericarditei cronice constrictive se bazeaza pe (Pag. 107):
a) Clinic: insuficienta cardiaca dreapta, stenoza tricuspidiana, insuficienta tricuspidiana;
b) Paraclinic, radiografia toracica releva: califieri pericardice, lipsa cardiomegaliei;
c) Clinic: semne de insufienta cardiaca dreapta, cu tablou de anasarca;
d) Paraclinic, ecografia cardiaca releva: ingrosare pericardica, revarsat pericardic absent sau putin ab undent,
adiastolie a cavitatilor cardiace;
e) Paraclinic, cateterismul card iac drept certifica: un aspect in dip -plateau" al presiunilor intraventriculare
drepte;
1364. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea diureticelor Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Tratamentul cu tiazide (Pag. 139):
a) Blocheaza reabsorbtia de sodiu si de clor la nivelul segmentului cortical de dilutie (tubul distal) si inhiba
actiunea ADH asupra tubului colector
b) Efect calciuric, similar celui al furo semidului
c) Efect anti-ADH utilizat in diabetul insipid nefrogen
d) Indicat in hipercalciurie idiopatica simptomatica
e) Ineficient in cazul insuficientei renale (cleareance creatinina <40 ml/min.)
1365. [S] Capitol: Prescrierea si supravegherea diureticelor Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4Tratamentul cu tiazide este indicat in (Pag. 139):
a) Edeme cerebrale
b) Hipertonie oculara acuta
c) Rau de munte
d) Diabet insipid nefrogen
e) Miastenie (antialdosteron)
Punctajul: 5Tratamentul cu Furosemid poate produce efecte adverse ca (Pag. 138):
a) Crestere moderata a uricemiei si glicemiei
b) Hipokaliemie
c) Hipo cloremie
d) Inductie enzimatica
e) Alcaloza metabolica
Punctajul: 5Administrarea de Furosemid are urmatoarele contraindicatii (Pag. 138):
a) Alergie la sulfamide
b) Insuficienta renala
c) Tulburari hidroelectrolotice necorectate
d) Acido za metabolica
e) Sarcina si alaptarea
1368. [S] Capitol: Prescrierea si supravegherea diureticelor Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4Tratamentul cu diuretice care economisesc potasiu au efecte adverse ca (Pag. 140):
a) Tulburari digestive, somnolenta, cefalee
b) Anemie feripriva
c) Hipocloremie
d) Crestere mo derata a uricemiei si a glicemiei
e) Ototoxicitate in doze puternice
Punctajul: 5Tratamentul cu diuretice care economisesc potasiu este contraindicat pentru (Pag. 140):
a) Insuficienta hepatica severa
b) Acido za metabolica
c) Carenta in acid folic
d) Hipersensibilitate
e) Sarcina si alaptare
Punctajul: 5Tratamentul cu inhibitori ai anhidrazei carbonice este indicat in (Pag. 141):
a) Glaucom acut
b) Edeme cerebrale posttraumatice
c) Hipertensiune arteriala
d) Glaucom cronic
e) Cord pulmonar cu hipercapnie simptomatica
Punctajul: 5Diureticele osmotice sunt indicate in (Pag. 141):
a) Hipertensiune intracraniana
b) Hipertensiune arteriala
c) Hipotensiune intracraniana
d) Hipotensiune arteriala
e) Edeme cerebrale
Punctajul: 5Care din urmatoarele exemple sunt diuretice osmotice (Pag. 141):
a) Manitolul
b) Hidroclorotiazida
c) Furosemidul
d) Indapamidul
e) Glicerolul
1373. [M] Capitol: Suflul cardiac la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
din urmato arele afirmatii in legatura cu suflurile functionale=anorganice la copil sunt adevarate (Pag. 1123 )?
a) Cele mai frecvente sunt benigne
b) Uneori apar in context particular: febra, anemie
c) Sediu: cel mai adesea endopexian sau pulmonar
d) Zgomotele cardiace (Z1, Z2) anormale
e) Cu devierea apexului cardiac
1374. [S] Capitol: Suflul cardiac la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Suflurile organice la copil au urmatoarele caracteristici (Pag. 11 23):
a) Cele mai frecvente sunt maligne
b) Trad uc cel mai adesea o cardiopatie sau o valvulopatie congenitala sau dobandita
c) Timp ascultatoriu: sistolic, scurt
d) Variabile cu pozitia si/sau ciclul respirator
e) Apar izolate
1375. [M] Capitol: Suflul cardiac la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Caracteristici ale Shuntul stang-drept la copil (Pag. 1123-1124):
a) Comunicare interatriala
b) Comunicare interventriculara
c) Persistenta de canal arterial
d) Suflu mezosistolic in focarul pulmonar
e) Suflu in focarul pulmonar cu dedublarea Z2
1376. [S] Capitol: Suflul cardiac la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Ce
caracterizeaza comunicarea interventriculara la copil (Pag. 1123)?
a) Suflu in focarul pulmonar cu dedublarea Z2
b) Suflu persistent cu dedublarea Z1
c) Suflu holosistolic mezocardiac care iradiaza in "spite de roata"
d) Sediul suflului este endo pexian
e) Intensitatea suflului sub gradul 3/6, timbru dulce, niciod ata aspru, razator
1377. [S] Capitol: Suflul cardiac la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Caracteristici ale suflului in comunicarea interatriala la copil (Pag. 1123):
a) Suflu in focarul pulmonar cu dedublarea Z2
b) Z2 accentuat in caz de hipertensiune pulmonara
c) Suflu holosistolic mezocardiac care iradiaza in "spite de roata"
d) Sediul suflului este endo pexian
e) Intensitate invers proportionala cu gravitatea shuntului
din urmato arele afirmatii cu privire la persistenta de canal arterial la copil sunt adevarate (Pag. 1124)?
a) Comunicare fiziologica in perioada fetala intre aorta si artera pulmonara
b) Suflu continuu subclavicular stang
c) Puls scazut si cresterea presiunii arteriale diastolice
d) Puls accentuat si scaderea presiunii arteriale diastolice
e) Suflu mezosistolic in focarul aortic
sunt ipotezele de diagnostic in p rezenta unui suflu organic la copil (Pag. 1124-1125)?
a) Shunt drept-stang
b) Obstacol aortic
c) Shunt stang-drep t
d) Obstacol la nivelul inimii stangi
e) Obstacol la nivelul inimii drepte
5Caracteristici ale obstacolului aortic la copil (Pag. 1124):

a) Coarctatia aortei
b) Suflu sistolic subclavicular stang care iradiaza in spate
c) Suflu diastolic subclavicular stang care irad iaza in spate
d) Diminuarea, chiar abolirea pulsurilor femurale
e) Stenoza aortica
1381. [S] Capitol: Suflul cardiac la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care
este suflu caracteristic in stenoza ao rtica la copil (Pag. 1 124 ):
a) Suflu sistolic subclavicular stang care iradiaza in spate
b) Suflu diastolic subclavicular stang
c) Suflu mezosistolic in focarul pulmonar care iradiaza spre axile
d) Suflu continuu subclavicular stang
e) Suflu mezosistolic in focarul aortic care iradiaza spre vasele gatului
5Coarctatia aortei la copil se caracterizeaza prin (Pag. 1124):
a) Suflu sistolic subclavicular stang care iradiaza in spate
b) Diminuarea, chiar abolirea pulsurilor femurale
c) Suflu mezosistolic in focarul pulmonar
d) HTA ale membrelor superioare
e) Suflu mezosistolic in focarul aortic
1383. [M] Capitol: Suflul cardiac la copil Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Prin
ce se caracterizeaza la cop il obstacolul la nivelul inimii drepte (Pag. 1124)?
a) Coarctatia aortei
b) Stenoza aortica
c) Tetralogia Fallot
d) Shunt stang-drept
e) Stenoza pulmonara
dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu tetralogia Fallot la copil sunt adevarate (Pag. 1124):
a) Comunicare fiziologica intre aorta si artera pulmonara
b) Suflu continuu subclavicular stang
c) Comunicare interventriculara
d) Stenoza pulmonara
e) Hipertrofie ventriculara d reapta si dextropozitia aortei
1385. [S] Capitol: Suflul cardiac la copil Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care
este suflul caracteristic in stenoza pulmonara la copil (Pag. 1124 )?
a) Suflu continuu subclavicular stang
b) Suflu mezosistolic in focarul pulmonar care iradiaza spre axile
c) Suflu mezosistolic in focarul pulmonar care iradiaza spre vasele gatului
d) Suflu mezosistolic in focarul pulmonar cu cianoza
e) Suflu sistolic subclavicular stang care iradiaza in spate
sunt examinarile complementare in suflul cardiac la copil (Pag. 1124)?
a) Hemoleuco grama
b) Radiografia pulmonara
c) Ecografia toraco-abdominala
d) Electrocardio grama
e) Ecografia cardiaca
din urmato arele sunt semne de insuficienta cardiaca la sugar si copilul mic (Pag. 11 24)?
a) Dificultati la supt
b) Polipnee
c) Brad icardie
d) Tahicardie
e) Cianoza
1388. [S] Capitol: Infectii cutaneo-mucoase bacteriene si micotice Mod de punctare: CS Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 4Infectiile bacteriene folliculare sunt (Pag. 1169):
a) Impetigo
b) Ectima
c) Furunculul
d) Erizipelul
e) Tricofitia
scazut Punctajul: 4In erizipel, leziunea elementara este (Pag. 1170):
a) O papulo -pustula centrata pe un fir de par, superficial si care se rupe repede
b) Un nodul centrat de un fir de par a carui evolutie este necroza si eliminarea foliculului pilar in cateva zile
c) Vezicule sau bule superficiale cu continu ttulbure (pustule), evo luand rapid spre o crusta galb uie melicerica
d) O placa unica sau multipla, cu bordure eritemato-veziculoasa si scuamoasa, cu extindere centrifuga, foarte
pruriginoasa
e) Un placard inflamator, infiltrat, cu extindere centrifuga rapida, mai mult sau mai putin delimitat de un
burelet periferic
scazut Punctajul: 4Fasceita necrotizanta este (Pag.1170):
a) O complicatie generala a erizipelului

b) O complicatie a furunculului
c) Favorizata de administratrea antiinflamatoarelor steroidiene
d) O urgenta medico-chirurgicala
e) Insotita de adenopatie satelita
scazut Punctajul: 4Imp etigo se defineste prin (Pag. 1169):
a) O inflamatie a foliculului pilo-sebaceu
b) O infectie cutanata superficial (epidermica) cu Staphylococcus aureus
c) O infectie profunda a foliculului pilo-sebaceu cu Staphylococcus aureus
d) O infectie oportunista cu ciuperci de tip levuri
e) O infectie dermatofitica datorata unui tropism pilar
scazut Punctajul: 4Tratamentul etiologic al erizipelului sever se face cu (pagina 1170):
a) Penicilina G
b) Penicilina M
c) Antiseptice locale
d) Derivati ai imidazolului: Ketoconazol
e) Amoxicilina
1393. [M] Capitol: Infectii cutaneo -mucoase bacteriene si micotice Mod de punctare: CM Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 5Complicatiile furunculului sunt (pag. 1169):
a) Furunculul antracoid
b) Fasceita necrotizanta
c) Furunculoza
d) Stafilococia maligna a fetei
e) Septicemia
scazut Punctajul: 5Ectima este (pag. 1169):
a) O forma ulcerativa de impetigo
b) Localizata, de obicei pe membrele inferioare
c) O infectie cutanata superficiala cu Staphylococcus aureus
d) Favorizata de microtraume
e) O urgenta medico -chirurgicala
1395. [M] Capitol: Infectii cutaneo -mucoase bacteriene si micotice Mod de punctare: CM Gra d de dificultate:
scazut Punctajul: 5Tricofitia se caracterizeaza prin (pag. 1172):
a) Placi inflamatorii si cicatriciale, prezentand cruste cu mici depresiuni central
b) Afectarea scalpului sau barbii
c) Placi alopecice rotunde, unice sau multiple, cu diametrul de cativa centimetri, cu extind ere centrifuga
d) Este produsa de ciuperci de tip levuri
e) Macule cu scoame fine, de culoare roz/bej ce devin hipocrome
scazut Punctajul: 5Pitiriazisul versicolor este (pag. 1172):
a) Cauzat de o ciuperca de tip levura (genul Candida)
b) Caracterizat prin p lacarde brune-cafenii cu scuame fine nepruriginoase, dispuse in pliurile i nghinale, axilare,
submamare si interfesiere
c) Caracterizat prin leziuni sub forma unor macule cu scuame fine, de culoare roz/bej, ce devin hipocrome,
situate pe partea superioara a trunchiului
d) Tratat prin administrare de antifungice generale
e) O afectiune cauzata de o ciuperca d e tip levura (Malassezia furfur, denumita in trecut Pytyrosporu movale)
scazut Punctajul: 5Complicatiile hemoragice ale erizipelului sunt (pag. 1170):
a) Septicemia
b) Fasceita necrotizanta
c) Socul septic, CIVD(coagulare intravasculara diseminata)
d) Abcesul, ulceratia
e) Limfedeme, recadere, recidiva
scazut Punctajul: 5Complicatiile generale ale erizipelului sunt (pag. 1170):
a) Complicatiile poststreptococice
b) Complicatiile de decubit(escara, boalatrombembolica)
c) Septicemia, socul septic, CIVD (coagularea intravasculara diseminata)
d) Complicatiile iatrogene
e) Limfedemele
scazut Punctajul: 5Tratamentul preventiv al erizipelului sever consta in (Pag. 1170):
a) Antialgice
b) Vaccinarea ntitetanica daca vaccinarea nu este la zi
c) Monoantibioterapie probabilista activaa supraStreptococului beta-hemolitic
d) Monoterapie probabilista active asupra Staphylococcului aureus
e) Contentie elastic pentru preventia (sau tratarea) limfedemului
scazut Punctajul: 5Epidermoliza stafilococica se caracterizeaza prin (pag. 1169):
a) Eritem difuz, dezlipire epidermica superficial (Nikolski+), in special la marile pliuri, debut marcata deseori de
un impetigo p eriorificial (gura), semen generale (febra, alterarea starii generale)

b) Intertrigo pe fond ul pliului, cu marginea difuza, faramitata de mici pete eritematoase, uneori pustuloasa si/sau
descuamativa
c) Este cauzata de Staphylo coccus epidermidis
d) Este cauzata de toxinasecretata de Staphylococcus aureus
e) Se mai numeste sindromul "SSSS" (staphylococcal scaled skin syndrome)
scazut Punctajul: 5Tratamentul infectiilor cutanate stafilococice consta in (pag. 1169):
a) Spitalizare si administrare i.v. de antibiotice, in formele severe
b) Antibioterapie per os,active pe Staphyloco ccus aureus,timp de 8 -10 zile: oxacilina sau pristinamicina sau acid
fusidic, in formele moderate
c) Antibioterapie per os, activape Staphylococcus aureus, timp de 8-10 zile: oxacilina sau pristinamicina sau acid
fusidic, in formele severe
d) Toaleta cu ap a si sapun si administrare de antiseptic sau antibiotic topice, in formele localizate
e) Masuri de igiena asociate si scutire medicala de la scoala
1402. [M] Capitol: Tumori intracraniene Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
sunt circumstantele descoperirii tumorilor intracraniene intraparenchimatoase, benigne sau maligne (Pagina 274):
a) Epilepsia
b) Greata si varsaturi ce nu atenueaza cefaleea
c) Cefalee neobisnuita
d) Deficit neurologic central cu instalare progresiva (hemipareza)
e) Vedere neclara
1403. [M] Capitol: Tumori intracraniene Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Tumorile intracraniene intrap arenchimatoase, (Pagina 274):
a) sunt in principal maligne
b) sunt in principal beningne
c) Pot fi metasataze
d) Dezvoltate cel mai adesea in unghiul pontocerebelos
e) se dezvolta frecvent din elemente structurale ale nervului acustic
5Neurinomul de acustic(Pagina 274):
a) Este o tumora maligna;
b) Este o tumora b enigna;
c) Este o tumora intraparenchimato asa
d) Este o tumora extraparenchimatoasa
e) In stadiile precoce are doar semne auditive, simpto matologia se completeaza progresiv cu semne de afectare a
altor nervi cranieni
1405. [S] Capitol: Tumori intracraniene Mo d de punctare: CS Gra d de dificultate: scazut Punctajul:
4Glioamele sunt tumori intracraniene (Pagina 274):
a) Primitive intraparenchimatoase maligne;
b) Primitive intraparenchimatoase benigne;
c) Intra-parenchimatoase in stadiu tardiv;
d) Intra-parenchimatoase in stadiu p recoce;
5Imagistica cerebrala pune in evidenta (Pagina 274):
a) Prognosticul pe termen lung al tumorii
b) Identifica tumora;
c) Dimensiunea si aspectul tumo rii
d) Efectul de masa
e) Citologia tumorii;
1407. [M] Capitol: Tumori intracraniene Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
din urmato arele idei, nu intra in managementul si tratamentul unei tumori intraparenchimatoase cerebrale (Pagina
274):
a) Managementul de urgenta in caz de HTIC;
b) Tratament antibiotic (antibioterapie);
c) Combaterea edemului cerebral;
d) Tratament etiologic adoptat in functie de examenul CT;
e) Informarea pacientului si familiei, sustinerea psihologica.
5Tumorile intracraniene extraparenchimatoase benigne sunt (Pagina 275):
a) Meningiomul;
b) Glioblastomul;
c) Astrocitomul;
d) Ologodendroglioamele
e) Schwanoamele( neurinoamele).
5Urmato arele afirmatii despre schwanomul acustic sunt adevarate (Pagina 275):
a) Dezvoltat pe al VIII-lea nerv cranian
b) Fara risc de compresie a structurilor vecine;
c) Tratamentul este doar simptomatic ;
d) Tratamentul chirurgical;
e) Fara risc de pareza faciala post operatorie.
5Meningiomul este (Pagina 275):
a) Tumora maligna a meningelui;
b) Tumora benigna a tecii Schwann;
c) Tumora benigna a meningelui;
d) Tumora cu indicatie de tratament chirurgical;
e) Tumora extranevraxiala, cu baza de implementare meningiana extracerebrala, cu limite precise, cu captare
intensa si omogena dupa injectarea substantei de contrast.
1411. [S] Capitol: Tumori intracraniene Mo d de punctare: CS Gra d de dificultate: scazut Punctajul: 4La
examenul RMN Schwanomul apare ca (Pagina 275):
a) Tumora extraneuraxiala cu baza d e implantare meningiana;
b) Tumora a conductului auditiv intern, cu limite p recise, cu captare intensa si omogena dupa injectarea
substantei de contrast;
c) Tumora a conductului auditiv extern, cu limite precise si captare intensa si omo gena;
d) Tumora conductului auditiv intern, cu limite imp recise, cu captare intensa dar neomo gena;
e) Tumora benigna a meningelui.
1412. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Accidentele
vasculare cerebrale reprezinta (Pag 250):
a) Prima cauza de handicap dobandit
b) Afectiune tratata amb ulator
c) Problema majora de sanatate publica
d) A doua cauza de dementa
e) Prima cauza de dementa
1413. [S] Capitol: AVC Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In cazul unui accident
vascular cerebral, explorarea care sustine cu cea mai mare certitudine natura nonhemoragica a leziunii este (Pag.
250):
a) Examenul Doppler transcranian
b) Punctia lombara
c) Tomografia co mputerizata cerebrala
d) Electroencefalograma
e) Echografia card iaca
1414. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Accidentul vascular
ischemic (Pag. 250-251):
a) Se mai numeste infarct cerebral
b) Se mai numeste hematom cerebral
c) Se datoreaza ischemiei intr-un anumit teritoriu cerebral
d) Se produce ruptura vasului interesat
e) Reprezinta 80 % din AVC
1415. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Infarctul in teritoriul
carotidian cuprinde (Pag. 251):
a) Infarctul sylvian complet
b) Infarctul sylvian superficial
c) Infarctul sylvian profund
d) Infarctul cerebral posterior
e) Infarctul arterei cerebrale anteriore.
1416. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In infarctul sylvian
complet (Pag. 251):
a) Exista un deficit motor masiv si proportional
b) Apar intotdeauna tulburari de constienta
c) Semnele sunt contralaterale leziunii
d) Se produce ocluzia arterei cerebrale mijlocii
e) Se poate produce ocluzia carotidei interne.
1417. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In infarctul arterei
cerebrale anterioare apar (Pag. 251):
a) Deficit senzitivomo tor brahiofacial
b) Deficit senzitivomotor crural
c) Hemianopsie contralaterala omonima
d) Sindrom frontal
e) Sindrom pseudobulbar.
1418. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5 Care din
urmatoarele simptome apar in sindromul de emisfer cerebral minor (Pag. 251):
a) Hemineglijenta
b) Hemiasomatognozie
c) Hemianopsie
d) Anosodiaforie
e) Anoso gno zie.
1419. [S] Capitol: AVC Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In ce consta sindro mul
de emisfer cerebral minor (Pag. 251):
a) Hemineglijenta, hemiasomatognozie, anosodiaforie, anosognozie
b) Afazie, alexie, agrafie, apraxie
c) Afazie, agnozie vizuala, anosodiaforie, anosognozie
d) Hemineglijenta, hemiasomatognozie, anosodiaforie, agnozie

e) Hemiaso matognozie, hiperpatie, afazie, apraxie.
1420. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In sindroamele
alterne apare (Pag. 251):
a) Afectare senzitiva pe hemicorpul contralateral leziunii
b) Afectare motorie pe hemicorpul contralateral leziunii
c) Afectare senzitiva si motorie pe hemicorpul de aceeasi parte cu leziunea
d) Afectarea nervolor cranieni de aceeasi parte cu leziunea
e) Afectarea nervilor cranieni contralaterali.
1421. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Sindromul
Wallenberg (Pag. 251):
a) Este un model de sindrom altern
b) Apare ca urmare a infarctului in teritoriul carotidian
c) Este secundar ischemiei latero-bulbare
d) Asociaza tulburari de partea leziunii
e) Asociaza tulburari doar de partea opusa leziunii
1422. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Afectarea fibrelor
eferente ale nervilor IX si X poate produce (Pag. 251):
a) Nistagmus rotator
b) Tulburari de deglutitie
c) Raguseala
d) Atrofia unei1 /2 a limbii
e) Paralizia hemivalului palatin
1423. [S] Capitol: AVC Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Sindromul locked -in
este secundar (Pag. 251):
a) Unui infarct protuberential unilateral
b) Unei afectari a talamusului
c) Unui infarct sylvian complet
d) Unui infarct protuberential bilateral
e) Unei ischemii laterobulbare.
1424. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Sindromul
pseudobulbar consta in:
a) Mers cosit
b) Ras si plans spasmodic
c) Tulburari de fonatie si deglutitie
d) Tulburari sfincteriene
e) Mers cu pasi mici.
1425. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care sunt cele mai
frecvente cauze de ischemie si infarct cerebral (Pag. 252)?
a) Hematoame intraparenchimatoase
b) Vasculitele
c) Ateroscleroza cu tro mboembolism
d) Bolile hematologice
e) Embolismul cardiogen.
1426. [S] Capitol: AVC Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Cel mai imp ortant
factor de risc al aterosclerozei este (Pag. 252):
a) Fumatul
b) Diabetul zaharat
c) Hipertensiunea arteriala
d) Hipercolesterolemia
e) Varsta inaintata.
1427. [S] Capitol: AVC Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care este cea mai
frecventa cardiopatie emboligena in cazul infarctului cerebral (Pag. 252):
a) Infarctul miocardic acut
b) Fibrilatia atriala
c) Valva mecanica cu anticoagulare ineficienta
d) Cardiomiopatii dilatative
e) Endocardita.
1428. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care sunt cele mai
frecvente 3 cauze de infarct cerebral la subiectul tanar (<45 ani) (Pag. 252):
a) Ateroscleroza
b) Arterita Hurton
c) Cardiopatiile emboligene
d) Disectia unei artere cervicale
e) Sindromul anticorpilor antifosfolipidici.
1429. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Disectia de artera
carotida comuna se poate caracteriza prin: (Pag. 25 2)
a) Sindrom Claude Bernard Horner
b) Durere ispsilaterala cervicala si/sau cefalee
c) Paralizie de trigemen
d) Cecitate corticala
e) Hemipareza controlaterala.
1430. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Semnul Claude
Bernard Horner apare (Pag. 252):

a) In cadrul infarctul cerebral posterior profund
b) In cadrul infarctul lacunar
c) In sindromul Wallenberg
d) In caz de afectare a plexului simpatic pericarotidian
e) In toate traumatismele cranio-cervicale.
1431. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care sunt
examinarile utilizate in AVC, in cazul suspiciunii endocarditei (Pag. 253):
a) Hemocultura
b) ELISA
c) Titrul ASLO
d) Ecografia transtoracica
e) Ecografia transeso fagiana.
1432. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Tabloul clinic in AIT
consta in (Pag. 253):
a) Cecitate monoculara tranzitorie
b) Tulburari de limbaj
c) Hemianopsie laterala o monima, ataxie cerebeloasa
d) Tulburari motorii si/sau senzitive unilaterale
e) Nici unul din raspunsurile de mai sus.
1433. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In ischemiile
cerebrale se apeleaza la urmatoarele masuri de neuroprotectie (Pag. 253):
a) Combaterea vasospasmului arterial
b) Combaterea hipertermiei
c) Combaterea hipoxiei
d) Combaterea hipo- sau hiperglicemiei
e) Combaterea hipotensiunii
1434. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In faza acuta a unui
AVC, in caz de hipertensiu ne (Pag. 254):
a) Se intervine into deauna medicamentos
b) Se identifica si se trateaza complicatiile amenintatoare ale HTA
c) Se intervine medicamentos si apoi chirurgical
d) Se intervine daca HTA > 220/120 mmHg
e) Se intervine daca HTA > 185/110 daca se prevede tratament trombembolic.
1435. [S] Capitol: AVC Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care este indicatia
sigura a tratamentului anticoagulant in infarctul cerebral (Pag.254):
a) Disectia arteriala extracraniana
b) Starile de hipercoagulabilitate
c) Infarct de dimensiuni mici
d) AIT cu suspiciune de origine cardioembolica
e) AIT de origine cardioembolica certa
1436. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Tratamentul
anticoagulant in AVC ischemic (Pag. 254):
a) Este de electie
b) Are putine indicatii
c) Risc de transformare hemoragica
d) Este necesar in infarctele veno ase
e) De instituit urgent
1437. [S] Capitol: AVC Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Tratamentul
trombolitic intraveno s este luat in considerare doar daca infarctul cerebral dateaza de (Pag. 254):
a) Mai putin de 4 ore si 30 minute
b) Mai mult de 4 ore si 30 minute
c) Mai putin de o ora
d) De 24 de ore
e) Intre 24 de ore si 4 ore si 30 minute
1438. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In ce cazuri de
infarct cerebral intra in discutie tratamentul neuro chirurgical (Pag. 254):
a) Infarct cerebelos cu efect de masa
b) Tromboza venoasa profunda
c) Disectie arteriala extracraniana
d) Hipertensiune intracraniana HTIC
e) Infarct emisferic cu ed em cerebral "malign" extensiv
1439. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Profilaxia secundara
in cazul AVC ischemic de cauza aterosclerotica consta in (Pag. 255):
a) Administrarea de antiplachetare
b) Administrarea de statine
c) Normalizarea TA sau scaderea TA
d) Repaus la pat
e) Sevraj de tutun
1440. [S] Capitol: AVC Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Stenoza carotidiana
interna simptomatica are indicatie operatorie daca are (Pag. 255):
a) > 50%
b) Intre 50-70%
c) > 70%
d) 50%
e) 100%
1441. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Hematoamele
intraparenchimatoase cortico-sub-corticale sunt determinate de (Pag. 257):
a) Ruperea micilor artere perforante
b) Ruptura unei malformatii arterio-venoase subiacente
c) Angiopatia amiloida
d) HTA
e) HTA si DZ
1442. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Printre cele mai
frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive se numara (Pag. 257):
a) Cerebelul
b) Nucleii cenusii centrali
c) Protuberanta
d) Polul occipital
e) Jumatatea stanga a bulbului rahidian.
1443. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Printre cauzele de
tromboza venoasa cerebrala profunda se numara si (Pag. 258):
a) Contraceptia estroprogestativa
b) Trombofilii
c) Boli de sistem (boala Crohn)
d) Hipertensiunea arteriala
e) Focare infectioase dentare
1444. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Clinic, trombozele
venoase cerebrale determina (Pag. 259):
a) Crize de epilepsie
b) Cefalee acuta sau progresiva
c) Abces cerebral
d) Deficite neurologice focale
e) Hipertensiune intracraniana
1445. [S] Capitol: AVC Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Semnul triunghiului
vid apare la RMN-ul de urgenta, in (Pag. 259):
a) Infarctul arterei cerebrale anterioare
b) Ischemia latero-bulbara
c) Hemoragia subarahnoidiana
d) Hematomul lo bar
e) Tromboflebita cerebrala
1446. [M] Capitol: AVC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Tratamentul
antitrombotic in cazul unei suspiciuni de tromboflebita cerebrala (Pag. 259):
a) De rezerva
b) De urgenta, in caz de certitudine diagnostica
c) Se administreaza heparina, apoi continuare cu AVK
d) AVK se administreaza 6 luni - 1 an
e) Se fac tratamente in functie de etiologie
1447. [S] Capitol: Hemoragia meningeana Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Orice cefalee cu debut brutal, de la un moment la altul" este, pana la proba contrarie (Pagina 260):
a) Hemoragie meningiana prin traumatism
b) Disectia unei artere cervicale
c) Hemato m cauzat de hipertensiunea arteriala
d) Hemoragie meningiana prin ruptura de anevrism
e) Tromboflebita cerebrala
1448. [M] Capitol: Hemoragia meningeana Mod de punctare: CM Grad de dificulta te: scazut Punctajul:
5Urmato arele afirmatii despre hemoragia meningiana su nt adevarate (Pagina 260):
a) Consta in prezenta sangelui in spatiul subarahnoidian
b) Consta in p rezenta unui hematom intraparenchimatos
c) Poate fi legata de o ruptura de anevrism
d) Poate surveni in contextul unui traumatism cranian
e) Apare (de obicei) sub tratament anticoagulant?
1449. [M] Capitol: Hemoragia meningeana Mod de punctare: CM Grad de dificulta te: scazut Punctajul: 5In
caz de suspiciune de hemoragie meningiana nontraumatica (Pagina 260):
a) Se apeleaza la imagistica cerebrala, fara injectare de contrast
b) Se apleaza la imagistica cerebrala, cu injectare de contrast
c) Daca CT cerebral este normal, se exclude diagnosticul de hemoragie meningiana
d) Arteriografie cerebrala de urgenta
e) Punctie lombara
1450. [S] Capitol: Hemoragia meningeana Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Ce
medicamente sunt contraindicate in caz de hemoragie meningiana nontraumatica (Pagina 260):
a) Antihipertensive
b) Salicilati
c) Inhibitor calcic
d) Hipoglicemiante
e) Antiepileptice
5Printre complicatiile preco ce ale hemoragiei meningiene se numara (Pagina 260):
a) Moartea subita in timpul rupturii de anevrism
b) Vasospasm arterial
c) Epilepsia
d) Hidrocefalie acuta
e) Sechele motorii sau cognitive
5Printre cauzele de cefalee brutala, exceptand hemoragia meningiana, se numara si (Pagina 261):
a) Disectiile arteriale
b) Tromboflebitele cereb rale
c) Angiopatiile cerebrale acute
d) hidrocefalie acuta
e) Epilepsia
5Urmato arele afectiuni reprezinta cauze de cefalee cu debut brutal (Pagina 261):
a) Hipertensiunea arteriala
b) Glaucoamele acute
c) Sinuzitele blocate
d) Blocajele LCR printr-un obstacol
e) Menin gitele
1454. [S] Capitol: Facto ri de risc, preventia si depistarea cancerelor Mod de punctare: CS Gra d de dificultate:
scazut Punctajul: 4Neoangiogeneza este indispensabila atunci cand o tumora depaseste: (Pag. 1422)
a) 30-60 mm3
b) 20-30 mm3
c) 3-6 mm3
d) 2-3mm3
e) 2-3cm3
1455. [M] Capitol: Factori de risc, preventia si depistarea cancerelor Mod de punctare: CM Grad de
dificulta te: scazut Punctajul: 5Principalii factori angiogenici sunt: (pag. 1422)
a) TNF (factorul de necroza tumorala)
b) IGF-I (factorul de crestere insulin-like I)
c) VEGF ( factorul epitelial de crestere vasculara)
d) FGF (factorul de crestere a fibroblastelor)
e) PDGF (factorul de crestere derivate din trombocite)
dificulta te: scazut Punctajul: 5Sunt tumori cu origine ectodermica urmatoarele: (pag. 1423)
a) Gliom
b) Meningiom
c) Fibrosarcom
d) Schwanom
e) Melanoma
dificulta te: scazut Punctajul: 5Urmatoarele tumori reprezinta tumori embrionare: (pag. 1423)
a) Tumori germinale
b) Osteosarco ame
c) Neuroblastom
d) Nefroblastom
e) Rabdomiosarco m
1458. [M] Capitol: Factori de risc, preventia si dep istarea cancerelor Mod de punctare: CM Grad de
dificulta te: scazut Punctajul: 5Reprezinta tumori avand originea in tesutul mezenchimal urmatoarele (pag. 1423):
a) Osteosarcom
b) Adenocarcinom
c) Carcinom epidermoid
d) Liposarco m
e) Fibrosarcom
1459. [S] Capitol: Facto ri de risc, preventia si depistarea cancerelo r Mod de punctare: CS Gra d de dificultate:
scazut Punctajul: 4Pentru melanoamele maligne se foloseste clasificarea: (pag.142 4)
a) Dukes
b) FIGO
c) Breslow
d) Weigelt
e) Horlings
dificulta te: scazut Punctajul: 5Clasificarea TNM tine cont de: (pag.1424)
a) Neoangiogeneza
b) Tumora primara
c) Extensia metastatica
d) Invazia ganglionara
e) Invadarea marginilor piesei operatorii
dificulta te: scazut Punctajul: 5In cazul tumo rilo r germinale, urmatorii marker tumorali ajuta la stabilirea unui
diagnostic si a unui prognostic: (pag. 1424)
a) PSA
b) Fibrinogen
c) LDH
d) Alfa-fetoproteina
e) HCG
scazut Punctajul: 4Clasificarea in functie de biologia tumorala se bazeaza pe: (pag.1425)
a) Dimensiunile tumorii
b) Prezenta alterarilor molecular
c) Prezenta metastazelor
d) Invadarea marginilor piesei operatorii
e) Tesutul de origine al tumorii
dificulta te: scazut Punctajul: 5Urmatoarele afirmatii despre anti-oncogene sau genele supresoare tumorale sunt
adevarate: (pag.1421)
a) Sunt reg ulatori negativi ai cresterii celulare
b) Sunt regulato ri pozitivi ai cresterii celulare
c) Pierderea functiei lor permite transformarea tumorala
d) Reprezinta orice gena cu proprietatea de a transforma o celula normal intr-o celula maligna
e) Au actiu ne recesiva: pierderea activitatii genelor necesita alterarea a doua allele
dificulta te: scazut Punctajul: 5Reprezinta familii majore de anomalii moleculare urmatoarele: (pag.1422)
a) Potentialul invaziv si metastatic
b) Potentialul de neoangiogeneza
c) Potentialul de membrana
d) Potentialul de imortalizare cu activarea telomerazei
e) Potentialul de metabolism intracellular
1465. [S] Capitol: Facto ri de risc, preventia si depistarea cancerelo r Mod de punctare: CS Gra d de dificultate:
scazut Punctajul: 4Carcinoamele epidermoide se dezvolta din: (pag. 1423)
a) Epiteliul glandular
b) Epiteliul de tranzitie
c) Plexul coroid
d) Tesutul conjunctiv
e) Epiteliul malpighian
dificulta te: scazut Punctajul: 5Clasificarea in grade de histoprognostic: (pag. 1424 )
a) Tine cont d e d iferentierea tumorilor
b) Tine cont de alterarile moleculare
c) Poate fi rafinata prin luarea in consid erare a criteriilor morfologice si a numarului de mitoze
d) Poate fi rafinata prin luarea in co nsiderare a anomaliilor de receptori
e) Nu tine cont de diferentierea tumorilor.
dificulta te: scazut Punctajul: 5Clasificarea FIGO se foloseste p entru: (pag. 14 24)
a) Cancerele colorectale
b) Cancerele b ronhice
c) Cancerele de testicul
d) Cancerele de ovar
e) Cancerele de uter
scazut Punctajul: 4Exprimarea puternica a erb-B2 permite luarea in considerare a unui tratament specific tintit
impo triva acestei molecule, cum ar fi: (pag.1425)
a) Herceptin
b) Paclitaxel
c) Tamoxifen
d) Remicad e
e) Avastin
1469. [M] Capitol: Leucemii limfoide cronice Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Infiltrarea in leucemia limfoida cronica se face la nivel (Pag. 1436):
a) Sanguin
b) Hepatic
c) Medular
d) Uneori ganglionar
e) Pulmonar
5Ce tip de fenotip este intalnit in leucemia limfoida cronica (Pag. 1436)?
a) In 5% din cazuri fenotip B
b) In 95% din cazuri fenotip B
c) In 5% din cazuri fenotip T
d) In 95% din cazuri feno tip T
e) In 50% din cazuri fenotip B
5In stadiul A, conform clasificarii Binet a leucemiei limfoida cronice avem (Pag.1436):
a) Un prognostic bun
b) Mai mult de trei arii ganglionare afectate
c) De regula abstinenta terapeutica
d) Un prognostic intermediar
e) Anemie si trombopenie
1472. [S] Capitol: Leucemii limfoide cronice Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Supravietuirea medie, conform studiului LLC-76 in cazul leucemiilor limfoide cronice in stadiul B este de
(Pag.1436):
a) 1 an
b) 6 ani
c) 4 ani
d) 12 ani
e) 5 ani
5In stadiul B, conform clasificarii Binet a leucemiilor limfoide cronice avem (Pag.1436):
a) Un nprognostic bun
b) Mai mult de trei arii ganglio nare afectate
c) Prognostic intermediar
d) Trombopenie
e) Tratament specific
5In stadiul C al clasificarii Binet a leucemiilor limfoide cronice avem (Pag.1436):
a) Prognostic intermediar
b) Anemie
c) Prognostic prost
d) Trombocitoza
e) Trombopenie
4Anomalia specifica din hemoleucograma in leucemia limfoida cronica este (Pag.1436):
a) Neutrofilie
b) Limfopenie
c) Hiperlimfocitoza
d) Trombocitoza
e) Eozinofilie
5Complicatiile infectioase cele mai frecvente prezente la pacientii cu leucemie limfoida cronica sunt (Pag.1436):
a) Pneumopatiile
b) Hepatite
c) Zo na zoster
d) Tuberculoza
e) Meningita
4Debutul in leucemiile limfoid e cronice este (Pag.1436):
a) Acut
b) Subacut
c) Lent progresiv
d) Cronic
e) Brusc
5Diagnosticul diferential in leucemiile limfoide cronice se face in principal cu (Pag.1437):
a) Infectiile virale
b) Limfo mul d e manta
c) Infectii bacteriene
d) Limfomul Burkitt
e) Boala Waldenstrm
5Principalii markeri de diferentiere B in leucemiile limfoide cronice sunt (Pag.1436):
a) CD 5
b) CD 19
c) CD 23
d) CD 20
e) CD 10
4Imunoglobulinele cel mai frecvent intalnite in leucemia limfoida cronica sunt (Pag.1436):
a) Ig M
b) Ig G
c) Ig A
d) Ig G si Ig M
e) Ig A si Ig G
5In leucemia limfoida cronica insuficienta medulara se caracterizeaza prin (Pag. 1436):
a) Trombocitoza
b) Trombopenie
c) Leucopenie
d) Limfopenie
e) Anemie
1482. [S] Capitol: Leucemii limfoide cronice Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In
leucemia limfoida cronica mielograma prezinta (Pag. 1436):
a) Infiltrare cu limfocite mari
b) Infiltrare cu neutrofile
c) Infiltrare cu limfocite mici
d) Aspect normal
e) Infiltrare cu eozinofile
4Supravietuirea medie conform studiului LLC-76 in stadiul C al leucemiei limfoide cronice este de (Pag. 1436):
a) 12 ani
b) 6 ani
c) 4 ani
d) 1 an
e) 8 ani
1484. [M] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de risc Mod de punctare:
CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Printre agentii chimici cei mai cancerigeni din fumul d e tutun se
numara (Pag. 1426):
a) Hidrocarburile aromatice policiclice
b) Nitrozamine
c) Benzen
d) Hidrocarburi heterociclice
e) Oxidul de siliciu
1485. [S] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de risc Mod de punctare:
CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Aproximativ ce numar de agenti chimici cancerigeni contine fumul de
tutun (Pag. 1426)?
a) Peste 4000
b) Peste 5000
c) Peste 50
d) Peste 210
e) Peste 300
CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Urmatoarele cancere pot fi atribuite azbestului (Pag. 1426):
a) Cancer de col uterin
b) Cancer mamar
c) Cancer pulmonar
d) Mezoteliom
e) Leucemie
CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Factori recunoscuti pentru cauzarea cancerelor profesionale sunt
(Pag. 1426):
a) Arsenicul
b) Gudronul
c) Macrolidele
d) Clorura de vinil
e) Hepatita C sau D
CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Principalele ocupatii care imiplica expunerea la azbest sunt
(Pag.1426):
a) Constructorii industriali
b) Minerii
c) Mecanicii auto
d) Muncitorii care prelucreaza metalul
e) Macelarii
CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Expunerea la ultraviolet este responsabila de aparitia (Pag.1427):
a) Leucemiilor
b) Melanoamelor
c) Cancerelor de piele
d) Rabdomiosarcoamelor
e) Liposarcoamelor
CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Alimentatia joaca un rol probabil in aparitia (Pag.1427):
a) Cancerului de san
b) Melanomului malign
c) Leucemiilor
d) Cancerului colorectal
e) Cancerului de stomac
CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Numarul tipurilor de cancer asociat cu anomalii genetice
constitutionale se reduce la (Pag.1427):
a) Sub 15%
b) Sub 50%
c) Sub 1%
d) Sub 5%
e) Sub 25%
CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5O hiperestrogenie relative poate aparea in urmatoarele situatii
(Pag.1427):
a) Prima sarcina dupa 30 ani
b) Prima sarcina inainte de 20 de ani
c) Obezitate
d) Terapie de substitutie hormonala pentru menopauza
e) Effort fizic crescut
CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Virusurile HTLV1 si HTLV2 sunt responsabile de aparitia
(Pag.1427):
a) Sarcomului Kaposi
b) Carcinoamelor nazofaringiene
c) Cancerelor anale si anogenitale
d) Anumitor limfoame
e) Carcinomului hepatocelular
CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Pentru ca depistarea sa fie eficienta trebuie sa indeplineasca
urmatoarele principii (Pag.1428):
a) Sa fie p utin costisitoare
b) Sa permita depistarea cancerului indifferent de stadiu
c) Sa aiba o buna sensibilitate si specificitate
d) Sa aiba putine efecte secundare
e) Sa fie fiabila
CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Preventia tertiara se refera la (Pag.1428):
a) Evitarea aparitiei cancerului primar
b) Evitarea aparitiei cancerului pornind de la o leziune precanceroasa
c) Evitarea aparitiei cancerului prin teste screening
d) Evitarea aparitiei unui al d oilea cancer
e) Evitarea aparitiei cancerului prin combaterea factorilor de risc
CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Genele implicate in aparitia cancerelor colorectale sunt (Pag.1428):
a) Gena APC de reparare (in special MLH1 si MSH2)
b) Gena de reparare BRCA1-BRCA2
c) Anomalia genei RET
d) Mutatia genei p53
e) Defecte ale bazelor AND (sistem Mismatch repair [MMRI])
CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Mutatia genei p53 poate fi implicate in aparitia de (Pag.1428):
a) Adenom paratiroidian
b) Sarcoame ale tesuturilor moi
c) Cancer de colon
d) Leucemii
e) Tumori ale creierului
1498. [M] Capitol: Leucemii acute Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Sindromul
tumoral in cadrul leucemiilor acute se caracterizeaza prin (Pag. 1434):
a) Coagulopatie
b) Leucostaza
c) Adenopatie
d) Liza tumorala
e) Trombocitoza
1499. [M] Capitol: Leucemii acute Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Diagnosticul si prognosticul in leucemiile acute se bazeaza pe (Pag. 1434):
a) Examenul clinic
b) Imunofenotiparea
c) Examinarea morfologica a blastilor din sange
d) Studiul citogenetic si molecular
e) Hemoleucograma
1500. [M] Capitol: Leucemii acute Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Semnele
clinice specifice care apar in leucostaza sunt (Pag. 1434):
a) Digestive
b) Respiratorii
c) Neurologice
d) Cardiovasculare
e) Renale
1501. [M] Capitol: Leucemii acute Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In
leucemiile acute hemoleucograma prezinta (Pag. 1434):
a) Anemie regenerativa
b) Trombopenie importanta
c) Leucocitoza variabila
d) Anemie non-regenerativa
e) Trombocitoza
5Examinarea medulara permite stabilirea diagnosticului si caracterizarea leucemiei acute, examinarea consta in
(Pag. 1434):
a) Determinarea numarului de leucocite
b) Mielograma
c) Imunofenotiparea
d) Biopsie osteomedulara
e) Cariotiparea
1503. [M] Capitol: Leucemii acute Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In cazul
leucemiilor acute examinarea medulara pune in evidenta faptul ca (Pag. 1434):
a) Maduva este bogata in celule
b) Mad uva este saraca in celule
c) Maduva este saraca in megacariocite
d) Maduva poate contine pana la 100% blasti
e) Maduva contine cel putin 20% blasti
5Principalele subtipuri mari de leucemii acute mieloblastice (LAM) sunt (Pag.1434):
a) LAM secundare, urmeaza evolutiei unui sindrom mielodisplazic
b) LAM induse de citotoxice
c) LAM de novo
d) LAM secundare, urmat dupa un sindro m mieloproliferativ
e) LAM secundare induse de corticoterapie
1505. [S] Capitol: Leucemii acute Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Hiperleucocitoza blastica are semne clinice atunci cand are o valoare de (Pag.1434):
a) Peste 100000/mm 3
b) 100000/mm 3
c) Peste 50000/mm 3
d) Mai putin de 100000/mm 3
e) 50000/mm 3
1506. [M] Capitol: Leucemii acute Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Markerii
megacario citari prezenti la imuno fenotipare in leucemia acuta sunt (Pag.1435):
a) CD 61
b) CD 1 5
c) CD 42
d) CD 1 4
e) CD 41
1507. [M] Capitol: Leucemii acute Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Leucemiile
acute se caracterizeaza prin (Pag.1434):
a) Proliferari clonale maligne ale celulelor susa hematopoetice
b) Proliferari ale celulelor progenitoare
c) Proliferari ale precursorilor medulari ai celulelor sanguine
d) Insuficienta medulara cu exces de celule sanguine mature
e) Deficit de blasti in maduva osoasa
5Imunofenotiparea in cadrul leucemiilor acute permite (Pag.1435):
a) Identificarea antigenelor de suprafata CD
b) Determinarea blastilor din mad uva osoasa
c) Determinarea translocatiilor
d) Distinctia intre LAL si LAM
e) Cariotiparea
1509. [M] Capitol: Leucemii acute Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In
leucemiile acute avem (Pag.1434):
a) Acumulare de blasti in maduva osoasa
b) Sindrom tumoral
c) Acumulare de blasti in sange
d) Deficit de producere a celulelor sanguine tinere
e) Exces de producere a celulelor sanguine mature
1510. [M] Capitol: Leucemii acute Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Sindro mul
de liza in leucemiile acute asociaza (Pag.1435):
a) Hiperkaliemie
b) Hipercalcemie
c) Hiperfosfatemie
d) Hiperuricemie
e) LDH de obicei scazut
1511. [S] Capitol: Leucemii acute Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Tratamentul
specific in leucemiile acute consta in (Pag.1434):
a) Chimioterapie asociata radioterapiei
b) Chimioterapie si transplant de maduva osoasa
c) Tratamentul complicatiilor legate de masa tumorala
d) Chimioterapie
e) Radioterapie
5Insuficienta medulara in leucemiile acute se caracterizeaza prin (Pag. 1434):
a) Sindrom hemoragic asociat trombocitopeniei
b) Neutrofilie
c) Neutropenie
d) Anemie
e) Adenopatie
1513. [M] Capitol: Limfoame maligne Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Principalele forme de limfoame maligne sunt (Pag.1438-1 439 ):
a) Limfoame cu celule mici
b) Limfoame B cu celule mari
c) Boala Hodgkin
d) Limfo mul Burk itt
e) Limfoame cu celule clare
5Principalele forme histologice de boala Hodgkin sunt (Pag. 1438):
a) Forma scleronodulara
b) Forma cu celularitate mixta
c) Forma bogata in limfocite
d) Forma scleroatrofica
e) Forma cu depletie limfocitara
5Conform clasificarii Ann Arb or a progno sticului in limfoamele maligne in stadiul III avem (Pag. 1439):
a) Doua teritorii ganglionare afectate
b) Afectare ganglionara supradiafragmatica
c) Afectare viscerala hepatica
d) Afectare ganglionara subdiafragmatica
e) Afectare medulara
1516. [S] Capitol: Limfoame maligne Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Conform
clasificarii Ann Arbor a prognosticului in limfoamele maligne in stadiul I avem (Pag. 1439):
a) Cel putin doua teritorii ganglionare afectate
b) Afectare ganglionara sub diafragmatica
c) Afectare medulara
d) Un singur teritoriu ganglionar afectat
e) Afectare pulmonara
5Conform clasificarii Ann Arb or a progno sticului in limfoamele maligne in stadiul IV avem (Pag. 1439):
a) Afectare hepatica
b) Afectare pulmonara
c) Afectare medulara
d) Un singur teritoriu ganglionar afectat
e) Cel mult doua teritorii ganglionare afectate
1518. [S] Capitol: Limfoame maligne Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Fenotiparea in cadrul limfoamelor maligne se bazeaza pe determinarea (Pag. 1438):
a) Ganglionilor pozitivi
b) Numarului de limfocite
c) Translocatiilor
d) Limfoamelor difuze cu celule B
e) Unui panel de markeri CD
5Urmato arele tehnici de laborator permit stabilirea diagnosticului de limfom malign (Pag. 1438):
a) Citologic
b) Congelarea
c) Histologic
d) Radiografia
e) Citogenetic
1520. [S] Capitol: Limfoame maligne Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care din
urmatoarele limfoame maligne reprezinta urgenta terapeutica (Pag. 1438)?
a) Limfo mul B cu celule mari
b) Boala Hodgkin
c) Limfomul Burkitt
d) Limfoamele non Hodgkin
e) Limfoame cu celule mici
1521. [S] Capitol: Limfoame maligne Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Clasificare Ann Arbor a limfoamelor maligne permite (Pag. 1438):

a) Stabilirea diagnosticului de limfom
b) Prezicerea prognosticului pacientilor
c) Stabilirea extensiei limfoamelor agresive
d) Fenotiparea
e) Stabilirea tipului de limfom malign
5Tablourile clinice revelatoare cu caracter de urgenta in limfoamele maligne sunt (Pag. 1438):
a) Sindromul de vena cava superioara
b) Sindromul de vena cava inferioara
c) Masa abdominala rapid progresiva
d) Compresiune medu lara
e) Sindromul ocluziv
5Deteriorarea starii generale in limfoamele maligne la debutul acestora consta in (Pag. 1438):
a) Ameteli
b) Febra
c) Scadere ponderala
d) Transpiratii nocturne
e) Mialgii
5Bilantul de extensie a limfoamelor agresive la adult presupune examinari (Pag. 1439):
a) Clinice
b) Histologice
c) Imagistice
d) Fenotiparea
e) Explorari biologice
1525. [S] Capitol: Limfoame maligne Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In stadiul
II al clasificarii Ann Arbor a limfoamelor maligne avem (Pag. 1439):
a) Afectare ganglionara supradiafragmatica
b) Afectare viscerala
c) Cel putin doua teritorii ganglionare afectate de aceeasi parte a diafrag mei
d) Doua teritorii ganglionare afectate de ambele parti ale diafragmei
e) Afectare medulara
5Examinarile biologice in cadrul bilantului de extensie a limfoamelor agresive la adult cuprind (Pag. 1439):
a) Hemoleucograma si frotiul sanguin
b) Ionograma sanguina
c) EKG si ecocardiografie cardiaca dupa antraciclina
d) Serologie HIV, HTLV-1
e) EKG si eco cardiografie cardiaca inainte de antraciclina
5Sindromul de liza tumorala d in limfomul Burkitt se caracterizeaza prin (Pag. 143 9):
a) Eliberarea de produsi intracelulari in circulatia pacientilor
b) Poate duce la risc de insuficienta renala acuta la inceputul tratamentului
c) Cresterea serica a calciului
d) Apare in cazul unei mase tumorale mari
e) Afectare pulmonara
1528. [S] Capitol: Mielomul multiplu Mod de puncta re: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Simptomatologia osoasa din cadrul mielomului multiplu cuprinde afectarea mai mu ltor oase, cu EXCEPTIA (Pag.
1390-1394):
a) Coloana vertebrala
b) Extremitatile proximale ale femurului si humerusului
c) Bazin
d) Extremitatile distale ale femurului si humerusului
e) Craniu
4Sindromul hemoragic din mielomul multiplu cuprinde, cu EXCEPTIA (Pag. 1390-1394):
a) Activitate anti-X a amiloidozei
b) Dereglari ale coagularii induse de propr. imunoglob ulinei mo noclonale (boala von Willebrand dobandita)
c) Trombocitoza
d) Trombopenie
e) Trombopatie indusa de hiperproteinemie
1530. [S] Capitol: Mielomul multiplu Mod de puncta re: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care din
urmatoarele NU reprezinta factori favorizanti pentru complicatiile trombo embolice in mielomul multiplu (Pag.
1390-1394):
a) Varsta inaintata a pacientei
b) Starea neoplazica
c) Tratament cu talidomida, lenalidomida
d) Sindromul nefrotic
e) Sindromul mielodisplazic
4Sindromul POEMS cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA (Pag. 1390-1394):
a) Poliglobulie
b) Endocrinopatie
c) Polineuropatie
d) Disglobulinemie monoclonala (Ig A sau Ig G lambda)
e) Anomalie cutanata: atrofia bulei lui Bichat, unghii albe
1532. [S] Capitol: Mielomul multiplu Mod de puncta re: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care din
urmatoarele NU e factor favorizant din cadrul complicatiilor tromboembolice in mielomul multiplu (Pag. 1390 1394):
a) Mob ilitate red usa dato rata complicatiilor neurologice
b) Sindromul uremic
c) Imunoglobulina cu proprietati protrombotice
d) Sindromul nefrotic
e) Utilizarea eritropoietinei si a agentilor imuno modulatori
1533. [M] Capitol: Mielomul multiplu Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Afectiunile neruologice din mielomul multiplu sunt reprezentate de (Pag. 1390 -1394):
a) Compresie medulara
b) Neuropatie ataxianta
c) Neuropatie periferica declansata de imunoglobulina monoclonala
d) Neuro patii provocate de tratament(talidomida,lenalidomid a)
e) Poliradiculonevrite
5Complicatiile hematologice ce apar in mielomul multiplu sunt (Pag. 1390 -1394):
a) Poliglobulie
b) Anemie
c) Sindrom hemoragic
d) Sindrom infectios
e) Sindrom hepatopriv
1535. [M] Capitol: Mielomul multiplu Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Cauze
frecvente de anemie din cadrul mielomului multiplu sunt (Pag. 1390-1394):
a) Falsa anemie prin hemodilutie (hiperproteinemie)
b) Trombocitoza
c) Infiltratie medulara osoasa
d) Limfocitoza
e) Insuficienta renala cronica
1536. [M] Capitol: Mielomul multiplu Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
din urmato arele NU sunt complicatii determinate de componentul monoclonal din mielomul multiplu (Pag. 13901394):
b) Complicatii tromboembolice
c) Sindrom bilioexcretor
d) Sindrom de hipervascozitate
e) Hipercalcemia
1537. [M] Capitol: Mielomul multiplu Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
din urmato arele afirmatii sunt adevarate despre amiloidoza din cadrul mielomului multiplu (Pag. 1390-1394):
a) Lantul usor al imuno globulinei e adesea lambda
b) Lantul usor poate avea o activitate anti-X cu un sindrom hemoragic (hematom periorbitar in ochelari" quasi
patognomonic)
c) Poate surveni do ar impreuna cu mielomul
d) Apar infiltrate cu lanturi usoare monoclonale care devin insolubile (structura fibrilara)
e) Apar infiltrate cu lanturi grele monoclonale
5Criteriile diagnostice din mielomul multiplu sunt (Pag. 1 390 -1394):
a) Leziuni osoase: lize osoase, osteopenie severa sau fracturi patologice
b) Anemii cu Hb < 2g/dl fata de limita inferioara a valorii normale sau <10g/dl
c) Hiperuricemie
d) Hiperkaliemie
e) Creatinina serica >173mmol/l
5Plasmocitomul solitar se bazeaza pe urmatoarele critetii diagnostice (Pag. 1390-1394):
a) Maduva osoasa normala cu absenta plasmocitelor mo noclonale
b) Absenta criteriilor CRAB
c) RMN al coloanei vertebrale si a pelvisului fara alte leziuni (cu exceptia afectiunii unice daca este rahidiana
sau pelvina)
d) Prezenta criteriilor CRAB
e) Leziuni osoase :lize osoase,osteopenie severa sau fracturi patologice
5Mielomul asimpto matic se bazeaza pe urmatoarele criterii diagnostice (Pag. 1390-1394 ):
a) Hipocalcemie
b) Prezenta unei proteine monoclonale in ser >3g/100ml
c) Plasmocitoza medulara >10%
d) Absenta criteriilor CRAB
e) Prezenta critetiilor CRAB

1541. [M] Capitol: Mielomul multiplu Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Stadiu
III al evaluarii masei tumorale d upa Salmom si Durie cuprinde (Pag. 1390 -1394):
a) Hb < 8,5g/dl
b) Calcemie >3 mmol/l
c) Calcemie normala <3mmo l/l
d) Multiple leziuni litice (leziuni distructive sau fracturi patologice)
e) Nivel crescut de imunoglobuline monoclonale
1542. [S] Capitol: Anemiile Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Prin anemie
microcitara se defineste o valoare a VEM ului sub (1376-1378):
a) 95
b) 90
c) 81-90
d) =80
e) 100
1543. [S] Capitol: Anemiile Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Nou-nascutul cu
anemie are o hemoglob in (1376-1378):
a) Sub13g/dl
b) Peste14g/dl
c) Sub10,5g/dl
d) Sub10g/dl
e) Sub 1 4g/dl
1544. [S] Capitol: Anemiile Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In anemia
inflamatorie feritinemia este (1376-1378):
a) Normala
b) Crescuta sau normala
c) Scazuta sau normala
d) Scazuta
e) Crescuta
1545. [S] Capitol: Anemiile Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In carenta
maritiala,PCR este (1376-1378):
a) Crescuta
b) Crescuta sau normala
c) Normala
d) Scazuta
e) Scazuta sau normala
1546. [M] Capitol: Anemiile Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care din
urmatoarele nu sunt cauze de anemie microcitara (1376-1378):
a) Anemii inflamatorii
b) Anemii autoimune
c) Talasemie heterozigota
d) Carenta maritiala
e) Hemoragii acute.
1547. [M] Capitol: Anemiile Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Clinic, sindromul
anemic cuprinde (1376-1378):
a) Durere
b) Suflu cardiac sistolic in focarul aortic(suflu sistolic functional)
c) Dispnee
d) Suflu cardiac diastolic in focarul mitral
e) Paloare cutaneo-muco asa
1548. [M] Capitol: Anemiile Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Princip alele
cauze ale carentei martiale sunt reprezentate de (1376-1378):
a) Sangerare ginecologica
b) Dieta bogata in carne
c) Deficit de absorbtie al fierului(boala celiaca)
d) Simptomatologie digestiva
e) Intoleranta la lactoza
1549. [M] Capitol: Anemiile Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Principalele
anemii hemolitice sunt (1376-1378):
a) Medicamentoase
b) Mecanice (schizocite la frotiu)
c) Toxice (venin de sarpe)
d) Alergice
e) Infectioase (paludismul)
1550. [M] Capitol: Anemiile Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Cauze principale
de anemie aregenerativa normocitara VEM 81-99 sunt (1 376-1378):
a) Hepatite
b) Leucemie acuta
c) Medicamentele
d) Inflamatia cronica
e) Mielodisplazii
urmatoarele variante nu sunt cauze de anemie aregenerativa macrocitara VEM >100fl. (1376-1378):
a) Alcoolism
b) Infectiile
c) Nefritele
d) Disfunctia tiroidiana
e) Carenta de vitamina B12 si folati
urmatoarele reprezinta examinari in cazul unei anemii aregenerative (1376-1378):
a) Creatininemia
b) TSH
c) Fibrinogenul
d) Electroforeza proteinelor serice
e) PCR
1553. [M] Capitol: Anemiile Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Cauze ale
carentei de fier (carenta martiala) sunt reprezentate de (1376-1378):
a) Deficit de absorbitie al fierului (boala celiaca)
b) Talasemii alfa
c) Sangerare ginecologica
d) Dieta bogata in proteine
e) Simtome digestive
1554. [M] Capitol: Anemiile Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Complicatii ale
tratamentului cu fier sunt reprezentate d e (1376-1378):
a) Colo rarea scaunului in negru
b) Febra
c) Greturi
d) Cefalee
e) Dureri abd ominale
1555. [M] Capitol: Anomalii ale hemostazei si coagularii Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Factorii dependenti de vitamina K sunt (Pag.1383):
a) II
b) VII
c) IX
d) X
e) III
Punctajul: 5Timpul de protrombina (PT) sau timpul Quick exploreaza activitatea factorilor (Pag.1383):
a) I (fibrinogen)
b) II
c) V
d) VIII
e) X
Punctajul: 5Examinari de baza pt explorarea hemostazei (Pag.1383):
a) Trombocite
b) Timp de sangerare sau PFA
c) Timp d e protrombina (PT)
d) Timp de cefalina activa (TCA)
e) Mielograma
1558. [S] Capitol: Anomalii ale hemostazei si coagularii Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4Cand timpul de protrombina (PT) e scazut, timpul de cefalina activa (TCA) normal este deficit de
(Pag.1383):
a) Factor VII = deficit de vitamina K
b) Factor II
c) Factor III
d) Factor X
e) Factor IX
Punctajul: 5Cand timpul de protrombina (PT) e normal, timpul de cefalina activa (TCA) prelungit (Pag.1383 ):
a) Hemofilia A (factor VIII scazut)
b) Hemofilia B (factor IX scazut)
c) Deficit de factor XI
d) Deficit de factor XII (fara risc hemoragic)
e) Deficit de fector VII
Punctajul: 5Cand timpul de protrombina (PT) e scazut, timpul de cefalina activa (TCA) prelungit (Pag.1383):
a) Insuficienta hepatica
b) CIVD (coagulare intravasculara diseminata)
c) Deficit de factor II
d) Deficit de factor IX
e) Deficit de factor X
1561. [S] Capitol: Anomalii ale hemostazei si coagularii Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4Cand timpul de protrombina (PT) e scazut, timpul de cefalina activa (TCA) marit, fibrinogen
scazut,tro mbopenie, D-dimeri crescuti (Pag.1384):
a) Deficit de factor X
b) CIVD (coagulare intravasculara diseminata)

c) Deficit de factor IX
d) Deficit de factor III
e) Deficit de factor II
Punctajul: 5Ce ano malii ale hemostazei si coagularii apar in coagularea vasculara diseminata (Pag. 1384):
a) Timp de cefalina activata (TCA) normal
b) Timp de protrombina (PT) scazut
c) Fibrinogen scazut
d) D-dimeri crescuti
e) Trombocitoza
1563. [M] Capitol: BPOC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Ce modificari apar
in plamanii pacientilor cu emfizem (Pag. 161)?
a) Fibroza pulmonara
b) Distru geri ale peretilor alveolari
c) Largire anormala si permanenta a spatiilor aeriene dincolo de bronsiolele terminale
d) Largire reversibila a spatiilor aeriene dincolo de bronsiolele terminale
e) Largirea spatiilor aeriene proximal de bronsiole
1564. [S] Capitol: BPOC Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In emfizemul "blue
bloater" apar urmatoarele modificari ale probelor functionale respiratorii (Pag. 162):
a) CPT foarte crescut
b) Complianta foarte crescuta
c) PaCO2 crescuta
d) PaCO2 normala
e) PaO2 normala
1565. [M] Capitol: BPOC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Ce modificari
clinice ap ar in emfizemul "pink puffer" (Pag. 162)?
a) Tuse/expectoratie tardiva
b) Corpolenta slab a
c) IVD frecvent si p recoce
d) Corpolenta obeza
e) Ronch usuri absente
1566. [M] Capitol: BPOC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Mo dificarile
radiologice aparute in "blue bloater" sunt (Pag. 162):
a) Inima in picatura
b) Hiperclaritate difuza
c) Dimensiunea arterelor pulmonare crescute
d) Cardiomegalie
e) Hiperclaritate a varfurilor
1567. [S] Capitol: BPOC Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In ce stadiu al BPOC
-lui avem VEMS/CV<0,70 (Pag. 163)?
a) BPOC usoara
b) BPOC moderata
c) BPOC severa
d) BPOC foarte severa
e) toate variantele sunt corecte
1568. [M] Capitol: BPOC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care din
urmatoarele modificari apar in stadiul moderat al BPOC-ului (Pag. 163 )?
a) Dispnee de rep aus
b) Fara dispnee
c) Dispnee de efort inconstanta
d) VEMS/CV <0,70
e) 50%=VEMS<80%
1569. [M] Capitol: BPOC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Ce tratament se
recomanda in BPOC stadiul II (Pag. 163)?
a) Bronhodilatatoare cu scurta durata de actiune
b) Recuperare respirato rie
c) Corticoizi inhalatori in prezenta simpto melor seminificative
d) Bronhodilatato are in mod continuu
e) Oprirea fumatului si a oricarui factor de risc
1570. [S] Capitol: BPOC Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In BPOC stadiul III
apare (Pag. 163):
a) Dispnee de efort inconstanta
b) Dispnee la cel mai mic efort
c) Dispnee de repaus
d) Dispnee de efort
e) Dispnee la cel mai mic efort sau dispnee de repaus
1571. [M] Capitol: BPOC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In ce situatii se
impu ne ventilatie mecanica in BPOC (Pag. 164)?
a) Semne de soc
b) PaCO2 =45mmHg
c) PaO2 =45mmHg
d) PaCO2 =70mmHg
e) pH >7,30
1572. [M] Capitol: BPOC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Ce tratament se
administreaza in exacerbarea grava in BPOC fara semne de amenintare a prognosticului vital (Pag. 165)?
a) Oxigenoterapie
b) Inotrope
c) Bronhodilatatori nebulizati beta2-agonisti
d) Corticoterapie
e) Intubare
1573. [S] Capitol: BPOC Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Nu se administreaza
antibioterapie in BPOC cand (Pag. 166):
a) VEMS<50%
b) VEMS>50%
c) VEMS<30%
d) VEMS intre 35%-80%
e) VEMS intre 30%-50%
1574. [M] Capitol: BPOC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In BPOC
antibioterapia se reco manda in urmatoarele cazuri (Pag. 166):
a) Absenta dispneei
b) Dispnee de efort cu expectoratie franca purulenta verzuie
c) Dispnee de effort
d) Dispnee de rep aus
e) Dispnee la cel mai mic effort
1575. [M] Capitol: BPOC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Corticoizii
inhalatori se rezerva pacientilor cu BPOC in urmatoarele situatii (Pag. 166):
a) VEMS de baza <60% din cel teoretic
b) Exacerbari repetate
c) Simptome semnificative in timpul midicatiei cu bronhodilatatoare continue
d) VEMS>50%
e) Fara exacerbari
1576. [S] Capitol: BPOC Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In BPOC ventilatia
invaziva se instituie in (Pag. 167):
a) PaCO2 este 35-45 mmHg
b) In afara unei exacerbari
c) Esec al ventilatiei non-invazive
d) PaO2 <60mmHg
e) PaO2 <60mmHg asociata cu hematocrit>58%
1577. [M] Capitol: BPOC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Oxigenoterapia de
lunga durata in BPOC se indica cand PaO2<60 mmHg se asociaza cu (Pag. 167):
a) Semne de insuficienta ventriculara dreapta
b) Poliglobulie importanta
c) HTAP
d) PCO2 crescut
e) Desaturari nocturne
1578. [M] Capitol: BPOC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In BPOC ventilatia
non-invaziva se instituie (Pag. 167):
a) Intr-un episod de insuficienta respiratorie acuta
b) Esec al oxigenoterapiei de lunga durata
c) Instabilitate clinica
d) Programat in afara unei exacerbari
e) PaCO2 este de 35-45mmHg
1579. [M] Capitol: BPOC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Interventia
chirurgicala este contraindicata in BPOC atunci cand (Pag. 168):
a) PaCO2 este 35-60mmHg
b) PaCO2 >60mmHg
c) HTAP
d) Tabagism persistent
e) PaO2 este 60mmHg
1580. [M] Capitol: BPOC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Transplantul
pulmo nr in BPOC este rezervat pacientilor (Pag. 168):
a) Esecul tratamentelor medicale
b) Emfizem centrolobular
c) Pacienti cu afectare grava
d) Tinerilor
e) Bule voluminoase compresive
1581. [S] Capitol: Detresa respiratorie la adult Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Care dintre urmatoarele afec iuni reprezinta cauza de SDRA (Pag.177):
a) Revarsatul pleural
b) Malforma ii pulmonare
c) Insuficien a ventriculara dreapta
d) Arsuri intinse
4Tratamentul SDRA cuprinde (Pag.178):
a) Ventila ie mecanica sub sedare, dupa intubare
b) Corticoterapie orala
c) Bronhodilatatoare cu ac iune prelungita
d) Nicardipina
e) Perfuzii cu solu ii macromoleculare
4Diagnosticul diferen ial al SDRA se face cu (Pag.178):
a) Bron iectazia
b) Pneumopatie cu pneu mocistis carinii
c) Astmul bronsic
d) BPOC
e) Bronhopneumonia
1584. [M] Capitol: Detresa respiratorie la adult Mo d de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Cu care din urmatoarele afe iuni se face diagnosticul d iferen ial al SDRA (Pag.178):
a) Pneumopatie grava cu Pneumocistis carinii
b) Astmul bronsic
c) Hemoragia alveolara
d) TBC pulmo nar
e) Insuficien a cardiaca
5Care din urmatoarele afec iuni poate fi incriminat in etiologia SDRA (Pag.177):
a) Septicemia
b) Socul cardiogen
c) Pneu mopatia bacteriana
d) Iradierea cervicala
e) Pneu mopatia virala
5Urmatoarele afirma ii despre SDRA sunt adevarate, cu excep ia (Pag.176):
a) Este o insuficien a respiratorie acuta care necesita ventila ie asistata
b) Este vorba despre un edem pulmonar cardiogenic
c) Este o insuficien a respiratorie acuta care nu necesita ventila ie asistata
d) Exista o cre tere a permeabilita i alveolocapilare
e) Prognosticul este favorabil
5Care din urmatoarele afirma ii despre SDRA sunt adevarate (Pag.178):
a) In plan gazometric perturbarea principala este hipo xemia
b) Anomaliile rapoartelor venitla ie / perfuzie induc o hipertensiune arterial a pulmonara
c) Capacitatea reziduala func ionala este crescuta
d) Proprieta ile elastice ale plamanului sunt afectate
e) In plan gazometric perturbarea principala este hipercapnia
5Conduita terapeutica in SDRA cuprinde (Pag.178):
a) Preven ia ulcerului de stres
b) Ventila ie mecanica
c) Corticoterapie
d) Antibioterapie
e) Administrarea de monoxid de azot
5Care din urmatoarele medicamente sunt de evitat in SDRA (Pag.178):
a) Nicardipina
b) Beta-blocante
c) Nitroprusiat
d) Antibioticele
e) Deriva ii nitra i
5SDRA (Pag.176):
a) Este o insuficien a respiratorie acuta care nu necesita ventila ie asistata
b) Raportul PaO2/ FiO2 mai mic de 200
c) Raportul PaO2/ FiO2 mai mare de 200
d) Presiune arteriala pulmonara de ocluzie sub 18 mmHg
e) Este o insuficien a respiratorie acuta care necesita ventila ie asistata
1591. [M] Capitol: Dispneea acuta si cronica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Semnele de gravitate, ce trebuiesc identificate in situatii de urgent caracterizate prin dispnee pot fi (Pag. 142):
a) Semne neuropsihice: agitatie, asterixis, coma
b) Semne neuro musculare
c) Consecinte hemodinamice: tahicardie > 110/minut, semne de soc si colaps
d) Semne de insuficenta respiratorie acuta
1592. [M] Capitol: Dispneea acuta si cronica Mod de puncta re: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Examinarile de prima intentie in dispnee sunt (Pag. 142):
a) Gazometria arteriala in aerul ambient
b) Electrocardio grama
c) Spirometria
d) Radiografia toracica (fata-profil)
e) Nici una din examinarile de mai sus
1593. [S] Capitol: Dispneea acuta si cronica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Dispneea este un semn subiectiv care trebuie diferentiat de (Pag. 142):
a) Platipnee
b) Ortopnee
c) Polipnee
d) Hipoventilatie
e) Respiratie ab dominala paradoxala
4Platipneea reprezinta (Pag. 143):
a) Dispneea marcata, cu inp osibilitatea de a mentine decubitul dorsal
b) Dispneea care apare doar in pozitie ortostatica
c) Dispneea la eforturi usoare, cu limitare importanta a activitatii fizice
d) Dispneea la eforturile cele mai intense ale vietii cotidiene
e) Dispneea cu raluri crepitante
5Situatiile de urgenta cu disp nee acuta grava, necesita eliminarea unei patologii extracardiorespiratorii cu m ar fi
(Pag. 143):
a) Patologii neurologice
b) Anemie acuta si/sau severa
c) Acidoza metabolica
d) Acido za alcalina
e) Sinuzita
5Ortopneea este prezenta in (Pag. 143):
a) Insuficienta cardiaca stanga
b) Astmul acut grav
c) BPOC decompensat
d) Paralizie diafragmatica bilaterala
e) Atelectazie
4Dispneea acuta fara zgomote anormale apare in (Pag. 143):
a) Pneumopatia acuta infectioasa
b) Embolia pulmonara
c) Pleurezie masiva
d) Pleurezie minora
e) Pneumotorace spontan
5Dispneea acuta cu zgo mote anormale apare in (Pag. 143):
a) Pneumoto race spontan
b) Decompensare acuta a BPOC
c) Astmul paroxistic
d) Atelectazie co mplete
e) Pleurezie minora
5Dispneea expiratorie cu wheezing si/sau raluri bronsice apare in (Pag. 143):
a) Astmul paroxistic
b) Decompensare acuta a BPOC
c) EPA
d) Pleurezie masiva
e) Pneumotorace spo ntan
5Dispneea cronica se datoreaza cel mai adesea, unor boli care afecteaza functia ventilatorie (Pag. 143):
a) BPOC
b) Boli neuromusculare
c) Fibroza interstitiala difuza primitiva
d) Detresa respiratorie acuta
1601. [S] Capitol: Dispneea acuta si cronica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In
clasificarea NYHA stadiul III este caracterizat de (Pag. 144):
a) Dispnee la eforturi usoare, cu limitare impo rtanta a activitatii fizice
b) Nici o limitare a activitatii fizice
c) Dispnee la cel mai mic effort
d) Dispnee la eforturile cele mai intense ale vietii cotidiene
e) Platipnee
1602. [M] Capitol: Hemoptizia Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Urmatoarele
afirmatii privind hemoptizia sunt adevarate (Pag.181):
a) Sngele provine din caile aeriene sub -glotice
b) Hemoptizia in cantitate mica nu necesita o supraveghere spitaliceasca
c) Semnele de anemie sunt frecvente
d) Hemoptizia ucide prin asfixie si nu prin spoliere sanguina

e) Toate afirmatiile sunt adevarate
1603. [M] Capitol: Hemoptizia Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Examinarile de
prima intentie n hemoptizie sunt (Pag.181):
a) Hemoleucograma, grup sanguin, Rh
c) Ecografie abdominala
d) Examenul sputei
e) Fibroscopie bronsica
1604. [M] Capitol: Hemoptizia Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Cauzele
hemoptiziei pot fi (Pag.181):
a) Cancer bronhopulmo nar
b) Bronsiectaziile
c) Hernie hiatala
d) Sindromul Goodpasture
e) BPOC
1605. [M] Capitol: Hemoptizia Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Cauzele
infectioase care pot declansa hemoptizie sunt (Pag.181):
a) Bronsita acuta
b) Pneumopatii stafilococice
c) Abces pulmonar
d) Endometrioza bronsica
e) Sindromul Goodpasture
1606. [M] Capitol: Hemoptizia Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5n care dintre
urmatoarele afectiuni nu apare hemoptizie (Pag.18 1):
a) Trauma toracica
b) Tumoara benigna a bronhiilor
c) Ingerare de corp strain
d) BPOC
e) SDRA
1607. [M] Capitol: Hemoptizia Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5La un fost
pacient tuberculos, urmatoarele sunt cauze clasice de hemoptizie (Pag.182):
a) Recidiva B.K.
b) Dilatarea postcicatriceala a bronhiilor
c) Endometrioza bronsica
d) Hemosideroza pulmonara
e) Bronholitiaza
1608. [M] Capitol: Hemoptizia Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5La un subiect
silicotic, cauzele hemoptiziei pot fi (Pag.182):
a) Dilatare a bronhiilor
b) Necro za aseptica a maselor pseudotumorale
c) Cancer bronhopulmonar pe cicatrice
d) Grefa aspergilara
e) Bronholitiaza
1609. [M] Capitol: Hemoptizia Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Tratamentul n
hemoptizia medie este (Pag.182):
a) Spitalizare sistematica
b) Tratarea cauzei
c) Oxigenoterapie in functie de rezultatul gazometriei
d) Fibroscopia bronsica de urgenta
e) Transfuzie sanguina
1610. [M] Capitol: Hemoptizia Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Pentru
prevenirea asfixiei n hemoptizia de mare abundenta se recomanda (Pag.182):
a) Aspiratie farin giana
b) Asezarea pacientului n pozitie laterala d e siguranta
c) Asezarea pacientului n pozitie Trandelenburg
d) Oxigenoterapia n flux puternic
e) Oxigenoterapia n flux mediu
1611. [S] Capitol: Hemoptizia Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4n bro nsiectazie
hemoptizia pot fi (Pag.1 82):
a) Potential grava
b) n bronsiectazie nu apare hemoptizie
c) n cantitate medie
d) n cantitate red usa
e) Nu este corect niciun raspuns
1612. [S] Capitol: Hemoptizia Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Hemoragia
alveolara poate sa apara n urmatoarele afectiuni, cu EXCEPTIA (Pag.181):
a) Sindromul Goodpasture
b) Hemosideroza pulmonara
c) Cauze medicamentoase
d) Churg-Strauss
e) Embolie pulmonara
1613. [S] Capitol: Hemoptizia Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Urmatoarele
examinari sunt de prima intentie n hemoptizie, cu EXCEPTIA (Pag.1 81):
a) Hemoleuco grama
b) Gazometrie
c) Radiografie toracica
d) RMN
e) Fibroscopie bronsica
1614. [S] Capitol: Infectiile bronhopulmo nare Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Pneumopatia cu evolutie acuta la adult reprezinta: (Pag. 169)
a) Inflamatia acuta a bronhiilor si/sau bronhiolelor
b) Infectie a parenchimului pulmonar
c) Prezenta patologica de aer n cavitatea pleurala
d) Limitarea cronica a debitelor aeriene care se agraveaza n mod progresiv
e) Episoade recidivante de dispnee, wheezing si de tuse
1615. [M] Capitol: Infectiile bronhopulmonare Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Care sunt factorii de risc de mortalitatea in pneumopatia la adult: (Pag. 169)
a) Varsta = 65 ani
b) Insuficienta renala acuta
c) BPOC
d) Diabetul zaharat neechilib rat
e) Accidentul vascular cerebral
5Cand se suspecteaza o pneumopatie cu evolutia acuta la adult? (Pag. 169)
a) In prezenta tusei cu expectoratie, febrei > 37,80C, raluri crepitante localizate
b) Radiografia toracica indica o opacitatea parenchimatoasa tipica
c) Pe radiografia toracica se observa o hiperinflatie a unui lob sau a unui p laman
d) Exista o limitare cronica a debitelor aeriene
e) Starea generala este alterata, subfebrilitate, tuse prelungita si hemoptizie
4Care este atibioticul de prima intentie prescris ambulator in pneumopatie? (Pag. 171)
a) Floroquinolona
b) Macrolide
c) Amoxicilina
d) Rimfampicina
e) Pristamicina
1618. [S] Capitol: Infectiile bronhopulmonare Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Care este durata tratamentului antib iotic in pneumopatia documentata cu Mycoplasma pneumoneae ? (Pag. 171)
a) 7- 14 zile
b) 10-14 zile
c) 21 zile
d) 5-7 zile
e) 7 zile
4In penumopatia cu anaerobi tratamentul consta in: (Pag. 172)
a) Amoxicilina
b) Macrolide timp de 14 zile
c) Penicilina G i.v sau amoxicilina + acid clavulanic
d) Macrolide timp de 21 zile
e) Floroquinolona timp de 7-10 zile
4Pacient in varsta de 21 de ani este diagnosticat cu pneumopatie fara factor de risc si fara semn de gravitate. Care
este antibioticul d e p rima intentie utilizat in acest caz? (Pag. 171)
a) Macrolidul
b) Floroquinolona
c) Amoxicilina
d) Penicilina G i.v
e) Inhibitor de betalactamaza
5Pneumonia franca lobara se caracterizeaza prin: (Pag. 172)
a) Debut progresiv
b) Tuse seaca, halena fetid a, prezenta semnelor extrarespiratorii
c) Debut brutal ce febra crescuta si frisoane
d) Expectoratie rugoasa, roseata la nivelul pometilor, focar de cond ensare pulmonara prezente
e) Absenta frisoanelor
5Factorii favorizanti pentru pneumo patia no socomiala sunt: (Pag. 173)
a) Varsta inaintata
b) Antecedentele bronhopulmonare
c) Edemul pulmonar acut, socul, coma
d) Insuficienta cardiaca congestiva
e) Ciroza hepatica
5Care sunt criteriile clinice ale triad ei Anthonisen? (Pag. 175)

a) VEMS > 50 %
b) Accentuarea dispneei
c) Cresterea volumului expectoratiei
d) Cresterea expectoratiei purulente
e) Scad erea volumului expectoratiei
5Faza seaca a bronsitei acute la adult se caracterizeaza prin: (Pag. 174)
a) Tuse sero-muco asa
b) Durata de 4-5 zile
c) Tuse chintoasa, chinuitoare, nep roductiva
d) Raluri bronsice ronflante la auscultatie
e) Raluri umed e la auscultatia pulmonara
4Un pacient se prezinta cu tuse seaca, tenace, febra putin crescuta, astenie si cefalee. Paraclinic se constata opacitati
interstitial bilateral si anemie hemolitica. Care este diagnosticul corect in acest caz? (Pag. 172)
a) Pneumonie franca lobara
b) Legioneloza pulmonara
c) Pneu monie cu Mycoplasma pneumonie
d) Pneumonie cu anaerobi
e) Bronsita acuta
1626. [S] Capitol: Insuficienta respiratorie cronica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 4Insuficienta respiratorie cronica restrictiva este caracterizata de (Pag 203):
a) Diminuarea CPT
b) Diminuarea rap ortului VEMS/CV
c) Cresterea VEMS
d) Cresterea VR
e) Cresterea CPT
1627. [M] Capitol: Insuficienta respiratorie cronica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 5Care din urmatoarele patologii poate fi cauza unei insuficiente respiratorii cronice restrictive de origine
mecanica (Pag 203):
a) Deformare toracica importanta
b) Poliradiculonevrita din sindromul Guillain - Barre
c) Obezitate
d) Hipokalemie
e) Pleurezie
Punctajul: 5Care din urmatoarele patologii poate fi cauza unei insuficiente respiratorii cronice restrictive datorata
unei afectari parenchimatoase (Pag 203):
a) Exereza pulmonara
b) BPOC
c) Astm
d) Bronsiectazie
e) Contuzie pulmo nara
unei afectari parenchimatoase (Pag 203):
a) Sarcoidoza
b) Silicoza
c) Botulism
d) Tetanos
e) Fibroza pulmonara idiopatica
Punctajul: 5Care din urmatoarele p atologii p oate fi cauza unei insuficiente respiratorii cronice restrictive datorata
unei afectari a jonctiunii neuromusculare (Pag. 203)
a) Sarcoidoza
b) Silicoza
c) Botulism
d) Tetanos
e) Fibroza pulmonara idiopatica
unei afectari de origine cerebrala sau medulara (Pag 203):
a) Poliomielita anterio ara acuta
b) Tetanos
c) Silicoza
d) Botulism
e) Scleroza laterala amiotrofica
Punctajul: 4In cazul in care un pacient cu insuficienta respiratorie cronica restrictiva este fumator exista riscul de
(Pag 203):
a) Agravarea IRC restrictive
b) Riscul ca IRC restrictiva sa devina IRC Obstructiva
c) IRC Mixta
d) Aparitia infectiilor respiratorii
Punctajul: 5Asistenta ventilatorie mecanica are urmatoarele mecanisme de actiune (Pag 204):
a) Creste ventilatia alveolara
b) Pune in repaus muschii respiratori
c) Nu pune in repaus muschii respiratori
d) Scade riscul infectiilor bronhopulmonare
e) Scad e ventilatia alveolara
Punctajul: 4Singurul caz de Insuficienta Respiratorie Cronica Restrictiva al carei tratament se bazaeaza pe
oxigenoterapie de lunga durata este (Pag 204):
a) Fibrozele interstitiale evoluate
b) Pneumopatii acute
c) BPOC
d) Astmul acut grav

Punctajul: 5Tratamentul etiologic in insuficienta respiratorie cro nica, cand este po sibil, consta in (Pag 204):
a) Chirurgie corectoare a unei scolioze
b) Decorticare pleurala
c) Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitate
d) Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic in cursul unor afectiun i neurologice
1636. [S] Capitol: Astmul Bronsic Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Obstructia
reversibila a cailor aeriene, ca diagostic al astmului bronsic este definita ca fiind o crestere a VEMS post-VEMS pre/
VEMS teoretic, dupa administrarea de bronhodilatatoare ihalatorii cu (Pag. 151):
a) Intre 5% si 10%
b) >12%
c)
d)
e)
1637. [M] Capitol: Astmul Bronsic Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5La
examenul clinic al pacientului cu astm bronsic in criza gasim (Pag.151):
a) Turgescenta jugularelor
b) Wheezing
c) Tuse
d) Hipersecretie apoasa nasoconjunctivala
e) Dispee
1638. [M] Capitol: Astmul Bronsic Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In cazul
astmului bronsic pot sa apara urmatoarele semne de gravitate (Pag. 151):
a) FC
b) Silentium respirator
c) Tusea
d) FR>30 min
e) Anxietate, agitatie
1639. [S] Capitol: Astmul Bronsic Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Conform
definitiei astmului bronsic acesta este o afectiune a (Pag. 151):
a) Interstitiului pulmonar
b) Alveolelor pulmonare
c) A alveolelor si a interstitiului p ulmonar
d) Laringelui
e) Cailor respiratori
1640. [M] Capitol: Astmul Bronsic Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Astmul
bronsic este (Pag. 151):
a) O afectiune specifica barbatilor
b) O afectiune rara
c) Cea mai frecventa boala cronica la copil
d) O afectiune frecveta
e) O afectiune intalita numai peste 6 0 de ani
spraacut (Pag. 152):
a) Poate conduce la deces in cateva minute
b) O expunere alergica masiva
c) Poate avea ca factor declasator un conflict sa stres psihologic
d) Poate avea ca factor declasator administrarea de AINS la p acientii intoleranti la acet medicament
e) Se intalneste frecvent la femei
1642. [M] Capitol: Astmul Bronsic Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Ce
modificari apar in astmul instabil (Pag. 153):
a) Mari variatii diurne ale obstructiei bronsice
b) Scaderea progresiva a PEF
c) Crize pluricotidiene
d) Tusea seaca
e) Sensibilitate crescuta la bronhodilatatoare
1643. [S] Capitol: Astmul Bronsic Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Salbutamolul inhalator se administreaza in criza de astm bronsic (Pag. 153):
a) 5mg/2 ml
b) 3
c) 5g/2ml
d) 10mg/5ml
e) 4mg/10 ml
1644. [S] Capitol: Astmul Bronsic Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Bromura de
ipratropim se administreaza in cazul crizei de astm bro nsic (Pag. 154):
a) 2mg/5ml
b) 5mg/2 ml
c) 0,5mg/2ml
d) 1,5g/5ml
e)
1645. [M] Capitol: Astmul Bronsic Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In caz de
esec al tratamentului de prima intentie al astmlui acut grav se administreaza Salbutamol (Pag. 153):
a) 0,5mg/2 ml inhalator
b) 0,1-0,2mg/kg/min iv cu repetare la 15 minte
c) Pana la 1 mg/kg/min iv
d) 5mg/2 ml ihalator
e) 0,5-1g/kg inhalator
intermitent are urmatoarele caracteristici (Pag. 155):
a) Asimtomatic intre crize
b) Simptome intermitente > 1 data pe saptamana
c) Fara exacerbari
d) Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna
e) PEF sau VEMS = 80% din valorile prezise
persistent usor are urmatoarele caracteristici (Pag. 155):
a) Simptome > 1 data pe saptamana < 1 data pe zi
b) Simptome de astm nocturn < 2 ori pe luna
c) Exacerbari care pot influenta activitatea si somnul
d) Simptome intermitente < 1 data pe saptamana
e) PEF sau VEMS intre 60% si 80% din valorile prezise
persistent mo derat are urmatoarele caracteristici (Pag. 155):
a) PEF sau VEMS = 80% din valorile prezise
b) Simptome de astm nocturn > 1 data pe sap tamana
c) Simptome cotidiene
d) Exacerbari care pot influenta activitatea
e) Utilizarea zilnica de beta-2-antagonistilor cu durata scurta de actiune
persistent sever are urmatoarele caracteristici (Pag. 155):
a) Simptome p ermanente
b) Astm nocturn frecvent
c) Activitate fizica limitata
d) PEF sau VEMS = 80% din valo rile prezise
e) Exacerbari frecvente
1650. [M] Capitol: Astmul Bronsic Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Tratamentul astmului bronsic are in vedere obtierea urmatorilor parametrii (Pag. 155):
a) Simptome diurne > 4 pe saptamana
b) Activitate fizica normala
c) Utilizarea beta-2-mimeticelor cu actiune rapida > 5ori pe saptamana

d) Simptome nocturne < 1 noapte pe saptamana
e) VEMS > 85% din cea mai buna valoare personala
1651. [M] Capitol: Astmul Bronsic Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In
tratamentul astmului persistent usor se utilizeaza (Pag. 156):
a) Bunesonida 200-800mg/24 ore
b) Becolametzona 200-800
c)
d) Fluticazona 100e) Corticoizi inhalatori + bronho dilatatoare cu actiune prelungita
1652. [M] Capitol: Astmul Bronsic Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In
tratamentul astmului persistent moderat se poate utiliza (Pag.156):
a) Beclametazona 800 b) Salemetrol 50c) Corticosteroizi inhalatori + bronhodilatatori cu actiune prelngita
d)
e) Flutica
1653. [M] Capitol: Pneumopatia interstitiala Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5n caz de pneumopatie interstitiala difuza radiografia toracica poate avea urmatoarele aspecte (Pag. 189):
a) Aspect de "sticla mata" sau de opacitati lineare sau de micronoduli, la debut
b) Retractii parenchimatoase (cu aspect de "fagure de miere")
c) Atelectazie n banda, hipertansparenta clasica a unui cmp pulmonar(semnul lui Westermarck)
d) Aspect de "plamn alb" omogen,cu deplasarea mediastinului contralateral
e) Aspect global de "plamni mici"
5Proba functio nala respiratorie n caz de pneumopatie interstitiala difuza evidentiaza (Pag. 190):
a) Disfunctie ventilatorie restrictiva cu diminuarea CPT mai mic de 80% fata de cea teoretica
b) Diminuarea raportului DLCO/VA (tulburare de difuzare)
c) Disfunctie ventilato rie obstructiva, prin dimi nuarea rap ortului Tiffeneau
d) Cel mai frecvent, raportul Tiffeneau no rmal
e) Obstructie a cailor aeriene ameliorata prin inhalarea de bronhodilatatoare
5Efectul de shunt din cadrul pneumopatiei interstitiale difuzeeste caracterizata prin (Pag. 190):
a) Hipoxie+hipercapnie
b) Hipoxie+hipocapnie
c) Posibilitatea corectarii hipoxiei prin adminstrare de o xigen pur
d) Imposibilitate corectarii hipo xiei prin adminisrare de oxigen pur
e) PO2 atinge 500-600 mmHg sub FiO2 100% sub oxigen pur
1656. [S] Capitol: Pneumopatia interstitiala Mo d de punctare: CS Gra d de dificultate: scazut Punctajul:
4Singurul examen care permite exlorarea plamnului profund si permite orientatea diagnosticului n functie de
celularitate este (Pag. 190):
a) Fibroscopia bronsica
b) Fibroscopia bronsica cu lavaj bronhoalveolar
c) Biopsia pulmonara
d) Bronhoscopie
e) CT toracic
5Fibroscopia bronsica cu lavaj bronhoalveolar evidentiaza alveolita limfocitara n caz de (Pag. 190):
a) Limfom
b) Pneumopatie medicamentoasa
c) Alveolita alergica extrinseca
d) Fibroza pulmonara primitiva
e) Sarcoidoza
5Biopsiile pulmonare pot fi obtinute (Pag. 191):
a) Prin punctie pleurala exploratorie cu scop diagnostic
b) Cu ocazia unei fibroscopii
c) Cu ocazia unei CT toracice cu sectiuni milimetrice
d) Prin toracoscopie chirurgicala
e) Prin biopsie chirurgicala cu torace deschis
5Fibroza pulmonara primitiva este caracterizata prin (Pag. 191):
a) Debut insidios, cu tuse seaca chintoasa
b) Hipocratism digital n 40-50% din cazuri
c) Raluri crepitante velcro tipice la auscultare pulmonara
d) Evidentierea la biopsie a granuloamelor epitelioide si gigantocelulare
e) Alveolita limfocitara demo nstrata prin lavaj bronhoalveolar
5Tratamentul histiocitozei langerhansiene consta n (Pag. 192):
a) Posibilitatea administrarii corticoizilor orali
b) Exsuflare cu un ac
c) Oprirea fumatului
d) Transplantul p ulmonar pentru formele ce evolueaza spre insuficienta respirato rie sever invalidanta
e) Pleurodeza, realizata cel mai adesea cu ocazia unei toracoscopii medicale sau chirurgicale, cu talcaj
5Pneumoconiozele pot fi cauzate de expunerile profesionale n (Pag. 192):
a) Industria sticlei
b) Silvicultura
c) Topitorie
d) Minerit
e) Industria ceramica
1662. [M] Capitol: Pneumotoracele Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In cazul
pneumotoracelui apar urmato arele semne functionale (Pag. 183):
a) Dispnee de intensitate variabila
b) Durere bazotoracica, accentuata prin inspiratie profunda
c) Chinte dureroase de tuse, uneori absente
d) Durere brutala, lacilanta, laterotoracica, ca o lovitura de cutit, care apare in repaus
e) Durere de intensitate scazuta
1663. [M] Capitol: Pneumotoracele Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Caracteristic pentru pneumotorace spontan primitiv sunt urmatoarele (Pag. 183):
a) Complica un traumatism thoracic cu sau fara plaga transfixianta
b) Fumatul este un factor favorizant
c) Adulti tineri, longilini, cu neta predominata masculina
d) Frecvanta recidivelor: 25% in urmatorii doi ani; 50% in urmatorii sase ani
e) Complica o boala repiratorie subiacenta BPOC (60% din cazuri), mucoviscidoza, astm si TBC
1664. [S] Capitol: Pneumotoracele Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care este
definitia pneumotoracelui (Pag. 183)?
a) Eliminarea de sange rosu aerat pe gura
b) Prezenta palologica de aer in cavitatea pleurala
c) Prezenta patologica de sange in cavitatea toracica
d) Inflamatia acuta a bronhiilor si sau b ronhiolelor
1665. [M] Capitol: Pneumotoracele Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Cum
apare un pneumoto race pe o radiografie toracica (Pag. 183)?
a) Ca o hiperclaritate omogena
b) Hiperclaritatea este avasculara intre peretele toracic si parenchimul pulmonar
c) Ca o opacitate de forma truinghiulara
d) Este delimitata de o linie pleurala
e) Opacitati rotunde la baza plamanului
1666. [M] Capitol: Pneumotoracele Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care sunt
masurile luate in toate cazurile de pneumotorace (Pag. 1 84)?
a) Exuflarea cu acul, sub anestezie locala
b) Repaus la pat
c) Oxigenoterapie nazala
d) Aspiratia este mentinuta pana la oprirea pierderilor aerice
e) Administrarea de analgezice
1667. [M] Capitol: Pneumotoracele Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
monitorizeaza la un pacient cu pneunotorace (Pag. 184)?
a) Pulsul si temperatura
b) Starea drenului
c) Tensiunea arteriala
d) Diureza
e) Culoarea tegumentului
semnele clinice de intoleranta a un ui pneumotorace (Pag. 184)?
a) Turgescenta jugulara
b) Dispnee majora si cianoza
c) Icter tegumentar si deshidratare
d) Emfizem subcutanat
e) Sete si puls filant
sa evite un pacient care a avut un pneumotorace (Pag. 185)?
a) Mersul cu bicicleta
b) Inotul
c) Scufundarile submarine
d) Calatoriile cu avionul timp de o luna
e) Suflatul la trompeta
masurile luate la al doilea episod de pneumotorace (Pag. 185)?
a) Homolateral: simfiza pleurala
b) Omolateral: management la fel ca p entru primul episod
c) Contralateral: ind icatie de simfiza pleurala
d) Omolateral: pleurectomie
e) Homolateral: rezectie chirurgicala a zonelor buloase distrofice
Punctajul: 5Ce se
Punctajul: 5Ce trebuie
1671. [M] Capitol: Pneumotoracele Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care sunt
complicatiile posibile in pneumotorace (Pag. 184 -185)?
a) Risc de infectii
b) Complicatii de decubit
c) Complicatii hemoragice/ mecanice iatrogene in caz de implantarea a unui tub de dren
d) Atelectazie/dopuri mucoase in plamanul colabat
1672. [S] Capitol: Revarsatul pleural Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Spa iul
pleural con ine n mod normal (Pag.186):
a) 8 i 16 ml de lichid
b) 9 i 13 ml de lichid
c) 7 i 14 ml de lichid
d) 6 i 12 ml de lichid
e) 5 i 10 ml de lichid
1673. [S] Capitol: Revarsatul pleural Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4n caz de
revarsat pleural foarte abundent pe radiografia se observa (Pag.187):
a) Aspect de hipertransparen a pulmo nara, orizontalizarea coastelor, aplatizarea diafragmului
b) Opacita i micronodulare, diseminate n ambele cmp uri pulmonare
c) Accentuare uni sau bilaterala a desenului hilar, prezen a o pacita i lineare
d) Aspect de "plamn alb" omogen, cu deplasarea mediastinului controlateral
e) Accentuarea desenului bronhovascular n cmpurile pulmonare inferioare
1674. [M] Capitol: Revarsatul pleural Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5n ce
boli poate sa apara transudat pleural (Pag.187 )?
a) Ciroza
b) Insuficien a cardiaca
c) Pleurezie tuberculoasa
d) Dializa peritoneala
e) Atelectazie
1675. [M] Capitol: Revarsatul pleural Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care din
urmatoarele situa ii poate sa creasca lichidul n spa iul pleural (Pag.186):
a) Fluxul de intrare depa e te fluxul de ie ire
b) Cre terea gradientului de presiune hidrostatica
c) Scaderea grandientului de presiune hidrostatica
d) Cre terea permeabilita ii vaselor pleurale
e) Fluxul de ie ire dep a e te fluxul de intrare
1676. [M] Capitol: Revarsatul pleural Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
sunt semnele de intoleran a n cazul sind romului de revarsat lichidian pleural (Pag.186):
a) Polipnee
b) Cianoza
c) Hipotensiune arteriala, tahicardie
d) Hipertensiune arteriala, tahicardie
e) Laterodevia ie a zgo motelor cardiace
1677. [M] Capitol: Revarsatul pleural Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5n ce
patologii tumorale poate sa apara revarsatul pleural (Pag.188 ):
a) Cancer bronhopulmo nar
b) Mezoteliom malign
c) Metastazarea cancerului de sn
d) Cancer gastric
e) Tumora cerebrala
1678. [M] Capitol: Revarsatul pleural Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Revarsatul pleural apare n urmatoarele boli sistemice (Pag.188):
a) Febra mediteraneana
b) Boala cushing
c) Poliartrita reumatoida
d) Sarcoidoza
e) Sindrom Sjogren
1679. [M] Capitol: Revarsatul pleural Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Biopsia
pleurala confirma diagnosticul n cazul pleureziei tuberculo ase prin eviden ierea de (Pag.188):
a) Celule neoplazice
b) Foliculi tuberculoizi
c) Celule endoteliale
d) Foliculi gigantocelulari
e) Foliculi cu necroza cazeoasa
urmatoarele patologii gastrointestinale poate sa apara revarsatul pleural (Pag.188):
a) Pancreatita
b) Gastrita
c) Toxicitatea medicamentoasa
d) Boala Crohn
e) Scleroza de varice
1681. [S] Capitol: Revarsatul pleural Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care sunt
semnele functio nale ale revarsatului pleural (Pag.186)?
a) Durere bazitoracica; tuse uscata; dispnee variablia
b) Durere toracica; tuse iritativa, persistenta; disp nee; wheezing

c) Durere pleurala; dispnee de repaus /de efort; tuse uscata; cianoza
d) Junghi toracic; febra; tuse cu sau fara expectoratie
e) Tuse iritativa, uscata; prurit; dipsnee sau hemptozii
urmatoarele conditii definesc un lichid pleural exsudat (Pag.187)?
a) Raport proteine in lichid / proteine in sange > 0,5
b) Raport LDH in lichid / LDH in sange < 0,6
c) LDH in lichid > doua treimi din limita superioara normala a LDH din sange
d) Raport LDH in lich id / LDH in sange > 0,6
e) Proteine totale in lichid < 3g/dl
1683. [M] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In ce consta
prick-tes-ul in depistarea alergiei respiratorii la adult (Pag. 149):
a) Declansarea unei reactii alergice la nivelul mucoasei prin expunerea acesteia la alergenul suspectat
b) Inteparea epid ermei cu o picatura dintr-un extract alergenic depus prealabil pe piele
c) Utilizarea de ace special concepute pentru a penetra cativa milimetri in stratul superficial al epidermei
d) Confirmarea etiologiei alergice evidentiate prin anamneza
e) Practicarea pe fata anterioara a antebratului sau a spatelui
1684. [M] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Prin ce se
caracterizeaza rinita alergica usoara (Pag. 148):
a) Somn perturbat
b) Activitati sociale si de recreere normale
c) Simptome jenante
d) Simptome putin jenante
e) Activitati scolare sau profesionale normale
1685. [S] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In cazul
rinitei persistenta moderata spre severa, care din urmatoarele indicatii sunt de prima intentie (Pag. 150):
a) Corticoterapia inhalatorie
b) Corticoterapia orala
c) Anticolinergice cu actiune locala
d) Decongestionante
e) Antihistaminice
1686. [S] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Mentionati
cati dintre tineri adulti sunt afectati de rinitele alergice sezoniere (alergiile nazale) (Pag. 148 ):
a) 5-6%
b) 25%
c) 11-18%
d) 18%
e) 20-40%
1687. [M] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care este
scopul imunoterapiei specifice (desensibilizarea) din stadiul rinitei intermi tente moderata spre severa (Pag. 150):
a) Reducere simptomele pacientilor
b) Reduce tratamentul medicamentos al pacientilor care sufera de rinita
c) Inlaturarea alergenilor
d) Reduce tratamenentul medicamentos al pacientilor care sufera de rinita polenica sau de o alergie la acarieni
e) Verificarea subiectilor polisensibilizati
1688. [S] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In rinita
intermitenta sau persistenta usoara se administreaza de prima intentie (Pag. 150):
a) Antihistaminice
b) Corticoizi inhalatori
c) Corticoizi orali
d) Antihistaminice si corticoizi inhalatori
e) Antihistaminice sau corticoizi inhalatori
1689. [M] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Testele de
provocare specifice (nazal, bronsic, conjunctival), in alergia respiratorie la adult se realizeaza (Pag. 149):
a) Dupa oprirea oricarei terapii antialergice
b) Dupa oprirea bronhodilatatoarelor pentru testele de provocare bronsica
c) Pentru confirmarea etiologiei alergice
d) La distanta de episoadele infectioase respiratorii
e) Sub supraveghere medicala prelungita pe mai multe ore
1690. [M] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Riscul
alergic in alergia respiratorie la adult este evaluat la (Pag. 148):
a) 20-40% daca unul dintre parinti este alergic
b) 40-60% daca unul dintre parinti este alergic
c) 50-80% daca cei 2 parinti au aceeasi simptomatologie alergica
d) 50-80% daca cei 2 parinti sunt alergici
e) 40-60% daca cei 2 parinti sunt alergici
1691. [S] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care este
intervalul de simptome in rinita alergica persistenta (Pag. 148):
a) Simptome > 4 zile pe saptamana sau < 4 saptamani
b) Simptome < 4 zile pe saptamana sau > 4 sap tamani
c) Simptome > 5 zile pe saptamana sau > 4 saptamani

d) Simptome < 4 zile pe saptamana sau < 4 saptamani
e) Simptome > 4 zile p e saptamana sau > 4 saptamani
1692. [S] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care sunt
numarul de zile simptomatice din rinita alergica intermitenta (Pag. 148):
a) > 3 zile pe saptamana sau > 3 saptamani
b) < 4 zile pe saptamana sau > 4 saptamani
c) >4 zile pe saptamana sau < 4 saptamani
d) < 4 zile pe saptamana sau < 4 saptamani
e) > 4 zile pe saptamana sau > 4 saptamani
1693. [M] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In functie
de influenta pe care o au asupra activitatilor vietii cotidiene, rinita alergica poate fi (Pag. 148):
a) Persistenta
b) Usoara
c) Moderata spre severa
d) Moderata
e) Intermitenta
1694. [M] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In functie
de numarul de zile simptomatice, rinita alergica poate fi (Pag. 148):
a) Intermitenta
b) Usoara
c) Moderata
d) Moderata spre severa
e) Persistenta
1695. [S] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Rinita
alergica sezoniera este cauzata de (Pag. 148):
a) Alergeni domestici
b) Substante chimice
c) Acarieni
d) Polen
e) Blatella germanica
1696. [M] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Rinita
intermitenta este carcterizata de (Pag. 148):
a) Lipsa simptomelor
b) Simptome <4 zile pe saptamna
c) Simptome >4 zile pe saptamna
d) Simptome >4 saptamni
e) Simptome <4 saptamni
1697. [M] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Caracteristicile rinitei moderate/severe sunt (Pag. 148):
a) Somn perturbat
b) Activitati sociale si de recreere normale
c) Activitati scolare si pro fesionale perturbate
d) Simptome jenante
e) Somn normal
1698. [M] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Ordinea
cronologica ntre rinita si astm este (Pag. 148):
a) Astmul poate preceda rinita
b) Rinita po ate preceda astmul
c) Rinita apare ntotdeauna naintea astmului
d) Rinita si astmul pot sa apara simultan
e) Rinita si astmul nu pot sa apara simultan
1699. [M] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Riscul
alergic la copil este evaluat la (Pag. 148):
a) Peste 80% daca cei do i parinti sunt alergici
b) 20-40% daca unul dintre parinti este alergic
c) 40-60% daca cei doi parinti sunt alergici
d) 40-60% daca unul dintre parinti este alergic
e) 50-80% daca cei doi parinti au aceeasi simptomatologie
1700. [M] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Testele
multi-alergice de depistaj (Fadiatop) (Pag. 149):
a) Raspunsul acestor teste este calitativ (pozitiv sau negativ)
b) Nu permit identificarea alergenilor din amestec care sunt responsabile de semnalul po zitiv
c) Permit identificarea alergenilor din amestec care sunt responsabile de semnalul pozitiv
d) Nu permit confirmare etiologiei alergice evidentiate prin anamneze
e) Permit con firmare etiologiei alergice evidentiate prin anamneze
1701. [M] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Dozarea Ig
E serice specifice (Pag. 149):
a) Examinare de prima intentie
b) Niciodata de prima intentie
c) n general limitata la 5 pneumalergeni
d) Este inutila daca testele cutanate sunt negative
e) Este utila daca testele cutanate sunt irealizabile
1702. [S] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul:
4Dermatophagoides pteron yssinus sau farinae cauzeaza (Pag. 149):
a) Sindrom Lyell
b) Levuride
c) Dermatita combustiforma
d) Alergii respiratorii
e) Sindrom Stevens-Johnson
1703. [M] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Alergenii
domestici sunt reprezentati de (Pag. 149):
a) Gndacii de bucatarie
b) Cini
c) Pisici
d) Ficus benjamina
e) Daucus carota
1704. [M] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Nu sunt
rezervoare de acarieni (Pag. 149):
a) Suparfata electronicelor care emana "smog electric"
b) Scaune capitonate
c) Praful de saltea
d) Suprafata mobilierului
e) Praful de canapele
1705. [M] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Principalele
surse de alergeni n cazul pisicilor sunt reprezentate de (Pag. 14 9):
a) Blana
b) Glandele anale
c) Saliva
d) Glandele sebacee
e) Glandele sudoripare
1706. [M] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Din punct
de vedere alergologic mucegaiurile (Alternaria) sunt caracterizate de urmato arele aspecte (Pag. 149):
a) Cauza importanta a dezvoltarii hiperreactivitatii bronsice la copiii care traiesc n regiuni uscate
b) Cauza importanta a dezvoltarii astmului la copiii care traiesc n regiuni uscate
c) Sensib ilizarea ar creste riscul de stop card io -circulator prin astm de 200 de ori
d) n praful domestic se regaseste procentul de alrgeni cel mai ridicat
e) Pot fi masurati prin dozarea semi-cantitativa a guaninei sau metoda ELISA cu anticorpi monoclonali
1707. [S] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Tratamentul
de prima intentie n caz de rinite intermitente este ad ministrarea de (Pag. 15 0):
a) Antihistaminice sau corticoizi inhalatori
b) Antihistaminice sau corticoizi o rali
c) Antihistaminice sau corticoizi i.v.
d) Antileucotriene sau corticoizi inhalatori
e) Antileucotriene sau corticoizi orali
1708. [M] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Desensibilizarea (Pag. 150):
a) Este rezervata subiectilor monosensibilizati
b) Este rezervata subiectilor polisensibilizati
c) S-a dovedit ineficace n caz de polisensibilizare
d) Trebuie avuta n vedere nca din stadiul rinitei intermitente moderata spre severa
e) Se adreseaza n special pacientilor cu rinita polenica sau cu alergie la acarieni
1709. [M] Capitol: Rinita alergica Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Testele
cuatanate (Pag. 149):
a) Sunt sensibile si specifice
b) Sunt practicate la nivelul regiunii poplitee sau axilare
c) Nu sunt specifice
d) Sunt practicate pe fata anterioara a antebratului sau a spatelui
e) Se respecta o distanta de 3 cm ntre teste
1710. [M] Capitol: TBC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care din urmatoarele
semne si simp tome sunt caracteristice tuberculozei pulmonare comune (Pag. 157)?
a) Debut acut
b) Alterarea starii generale, subfebrilitati, transpiratii nocturne
c) Tuse prelungita insotita sau nu de hemoptizie
d) Modificari la ascultatia pulmonara
e) Tuse prelungita inso tita de hemoptizie
1711. [M] Capitol: TBC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Alegeti afirmatiile
corecte (Pag. 158):
a) Un pacient care prezinta infectie tuberculoasa latenta nu este bolnav, deci necontagios
b) In primo-infectia tuberculoasa febra are valori ridicate pe timpul noptii
c) IDR la tuberculina este pozitiva d aca prima IDR<5 mm si a d oua IDR=10 mm
d) IDR la tuberculina este pozitiva daca prima IDR=5 mm si a doua IDR>10 mm
e) La pacientii imunodeprimati primo -infectia tuberculoasa trebuie tratata ca o tuberculoza-boala
1712. [M] Capitol: TBC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In tuberculoza
pulmo nara comuna, la radiografia toracica putem observa (Pag. 157):
a) Infiltrate
b) Revarsat p leural inchistat

c) Caverne ale lobilor superiori sau segmentul apical al lobilor inferiori
d) Noduli
e) Pahipleurita apicala
1713. [M] Capitol: TBC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Cum se realizeaza
confirmarea bacteriologica a tub erculozei pulmonare comune (Pag . 157)?
a) Coloratia Gram
b) Coloratia Ziehl-Neelsen
c) Coloratia PAS
d) Cultura pe mediu solid Lowenstein-Jensen
e) Cultura pe mediu lichid Bactec
corecte cu privire la tuberculoza miliara (Pag. 157):
a) Reprezinta diseminarea hematogena a BK
b) Reprezinta infiltrate micronodulara doar a peritoneului
c) Apare o alterare rapida si grava a starii generale
d) Pacientul nu prezinta dispnee in aceasta forma
e) Dispneea apare doar in formele evolutive
1715. [S] Capitol: TBC Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care sunt parametrii
biologici necesari in realizarea bilantului biologic al tuberculozei inaintea instituirii tratamentului (Pag. 158)?
a) Hemograma si transaminazele
b) Hemograma, bilirubina, fo sfataza alcalina, gama GT
c) Hemograma, transaminazele, bilirubina, fosfataza alcalina, gama GT, creatininemia, natremia, uricemia
d) VSH si transaminazele
e) Transaminazele si creatininemia
1716. [M] Capitol: TBC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Precizati parametrii
biologici si examinarile necesare inaintea inceperii tratamentului tuberculozei (Pag. 158):
a) Serologia de depistare a HIV
b) Sero logia de depistare a bolilor cu transmitere sexual
c) Serologia de depistare a tumorilor pulmonare
d) Serologia de depistare a hepatitelor B si C
e) Examenul oftalmologic inainte de instituirea tratamentului cu etambutol
1717. [S] Capitol: TBC Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Precizati
tuberculostaticul co ntraindicate in sarcina (Pag. 15 9):
a) Izoniazida
b) Rifampicina
c) Etambutolul
d) Pirazinamida
e) Kanamicina
1718. [S] Capitol: TBC Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In tratamentul
tuberculozei la adult, do za de Izoniazida recomandata este (Pag. 159):
a) 5 mg/kg/zi
b) 10 mg/kg/zi
c) 15 mg/kg/zi
d) 20 mg/kg/zi
e) Nici una din aceste doze
corecte cu privire la tratamentul tuberculozei (Pag. 159):
a) Formele galenice recombinate sunt: Rifater (150 mg Izoniazida + 100 mg Rifampicina + 300 mg Etambutol)
b) Formele galenice co mbinate sunt: Rifater (50 mg Izoniazida + 120 mg Rifampicina + 300 mg Pirazinamida)
c) La femeile insarcinate schema terapeutica este: Izoniazida + Rifamp icina + Etambutol timp de 3 luni, urmat
de 6 luni cu Izoniazida + Rifamp icina fara Etamb utol
d) La femeile insarcinate schema terapeutica este: Izoniazida + Pirazinamida + Etambutol timp de 3 luni, urmat
de 6 luni cu Izoniazida + Pirazinamida fara Etambutol
e) La subiectul HIV tratat cu antiretrovirale se inlocuieste Rifampicina cu Rifabutina
1720. [M] Capitol: TBC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Bilantul hepatic al
pacientul cu tuberculoza sub tratament se realizeaza (Pag. 1 60):
a) Doar in cazul aparitiei co mplicatiilor hepatice
b) La 15 zile dupa initierea tratamentului
c) In perioada urmatoare o data pe luna pana la sfarsitul tratamentului
d) In perioada urmatoare o data la doua luni pana la sfarsitul tratamentului
e) Se va creste frecvent in caz de citoliza hepatica moderata (<5N)
1721. [M] Capitol: TBC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In caz de crestere a
transaminazelor peste 6 N (Pag. 160):
a) Se va opri tratamentul cu Izoniazida si Rifampicina
b) Se va opri tratamentul cu Izoniazida si Pirazinamida
c) Se va verifica daca dozele sunt respectate
d) Se vor verifica alte cauze de hepatite
e) Dupa normalizarea transaminazelor se poate reintroduce imediat Pirazinamida
1722. [M] Capitol: TBC Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Supravegherea
bacteriologica la pacientul tuberculos (Pag. 160):
a) Nu este indicata dupa initierea terapiei

b) Este un examen bacteriologic precoce intre a 3-a si a 5-a zi de tratament
c) Este un examen bacteriologic precoce intre a 10-a si a 15-a zi de tratament la bolnavii cu examen microscopic
pozitiv
d) Se realizeaza apoi la fiecare 12 luni d upa remiterea bolii
e) Se realizeaza apoi la 2 luni si 6 luni
1723. [S] Capitol: TBC Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Examenul o ftalmo logic
este necesar sa se efectueze daca schema terapeutica adoptata in tubercu loza include (Pag. 160):
a) Izoniazida
b) Rifampicina
c) Etamb utol
d) Pirazinamida
e) Kanamicina
tuberculozei la adult, do za de Rifampicina recomandata este (Pag. 159):
a) 5 mg/k g/zi
b) 10 mg/kg/zi
c) 15 mg/kg/zi
d) 20 mg/kg/zi
tuberculozei la adult, do za de Etambutol recomandat este (Pag. 159):
a) 5 mg/k g/zi
b) 10 mg/kg/zi
c) 15 mg/kg/zi
d) 20 mg/kg/zi
1726. [S] Capitol: TBC Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Tratamentul
tuberculozei la adult, do za de Pirazinamida reco mandata este Pag. 159):
a) 5 mg/k g/zi
b) 10 mg/kg/zi
c) 15 mg/kg/zi
d) 25 mg/kg/zi
1727. [S] Capitol: Tumori ale plamanului primitive si secundare Mod de punctare: CS Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 4Frecventa semnelor generale in cancerul b ronhopulmonar este d e (Pag. 197):
a) 6%
b) 44%
c) 34%
d) 32%
e) 27%
scazut Punctajul: 4Disfonia care apare in carcinomul bronhopulmonar, are ca si cauza (Pag. 197):
a) Afectarea pleurei sau a peretelui toracic
b) Compresiunea traheala
c) Compresiunea bronsica
d) Paralizia N. Laringeu Recurent Stang
e) Paralizia bilaterala a N. Laringeu Recurent Stang si N. Laringeu Recurent Drept
1729. [M] Capitol: Tumori ale plamanului primitive si secundare Mod de punctare: CM Gra d de dificultate:
scazut Punctajul: 5Care din urmatoarele investigatii trebuie realizate in bilantul unui cancer pulmonar fara celule
mici (Pag. 198):
a) Biopsie Medulara
b) Markeri Tumorali
c) PFR
d) De discutat mediastinosco pie
e) CT Cerebral
scazut Punctajul: 4Limfangita carcinomatoasa este (Pag. 200):
a) O diseminare retrograda a celulelor carcinomatoase in venele pulmonare
b) O diseminare retrograda a celulelor carcinomatoase in limfaticele pulmo nare
c) Tumora maligna a vaselor limfatice pulmo nare
d) Compresia extrinseca a vaselor limfatice pulmo nare de catre tumo ra
e) Compresia intrinseca a vaselo r limfatice pulmonare de catre tumora
scazut Punctajul: 4Principalul diagnostic diferential a limfangitei carcino mato ase se face cu (Pag. 200):
a) Metastaze endobronsice
b) Adenopatii mediastinale
c) Insuficienta cardiaca congestiva
d) Afectare arteriala pulmonara
e) Afectare venoasa pulmonara
1732. [M] Capitol: Tumori ale plamanului primitive si secundare Mod de punctare: CM Gra d de dificultate:
scazut Punctajul: 5In cadrul tumorilor pulmonare secundare, intr-un cancer necuno scut, examenul clinic trebuie sa
cuprinda (Pag. 201):
a) Examenul toraco -pulmonar

b) Cautarea semnelor evocatoare a unui sit primitiv
d) Cautarea adenopatiilor usor accesibile la o biopsie
e) Auscultatia pulmonara
scazut Punctajul: 4Care este conduita de rpima intentie, care trebuie urmata in u n cancer bronhopulmonar secundar
necunoscut (Pag. 202):
b) Examen clinic
c) Examen clinic si radiografie toracica
d) Examen clinic si radiografie toracica + alte examinari complementare orientate de catre anomaliile
examenului clinic
e) Alte examinari co mplementare orientate de catre anomaliile examenului clinic
scazut Punctajul: 4Care este conduita de prima intentie, care trebuie urmata in un cancer bronhopulmonar secundar
cunoscut (Pag. 202):
b) Examen clinic
c) Examen clinic si radiografie toracica
d) Examen clinic si radiografie toracica + alte examinari co mplementare orientate de catre anomaliile examenului
clinic
e) Alte examinari co mplementare orientate de catre anomaliile examenului clinic
1735. [S] Capitol: Tumori ale plamanului primitive si secundare Mod de punctare: CS Grad de
dificulta te: scazut Punctajul: 4 In cazul tumorilor pulmonare secundare, metastazecto mie se face numai
daca (Pagina 201)
a) Primitivul este identificat si controlat
b) Riscul anestezic este acceptabil si rezecabilitatea e posibila pentru toate metastazele
c) Cand nu exista alte metastaze
d) Functia pulmonara este compatibila
1736. [M] Capitol: Tusea la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5 Principalele
cauze ale tusei acute sunt (Pag. 145):
a) Infectia cailor aeriene superio are sau tran heobronhice
b) Embolia pulmonara
c) Cancerul b ronhopulmonar
d) Fibroza pulmonara
e) Astmul bronsic
1737. [S] Capitol: Tusea la adult Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Tratamentul
simptomatic al tusei se va prescrie atunci cnd (Pag. 1 47):
a) Tratamentul etiologic este imposibil si insuficient pentru a controla tusea
b) Dorim obtinerea bronhodilatatiei
c) Dorim sa evitam efectele secundare ale antitus ivelor
d) Atunci cand nu a fost descoperit agentul etiologic
e) Avem un esec terapeutic
1738. [M] Capitol: Tusea la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5 Moleculele
antitusive se va ad ministra cu mare precautie la (Pag. 147):
a) Pacinetii cu insuficienta respiratorie cronica
b) Vrstnici
c) n pleurita
d) Copii
e) La cei cu depresie respiratorie
1739. [M] Capitol: Tusea la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5 Efectele
secundare ale codeinei sunt (Pag. 147 ):
a) Risc de dependenta
b) Detresa respiratorie
c) Somnolenta
d) Diaree
e) Greata
1740. [S] Capitol: Tusea la adult Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Antitusivele
sunt contraindicate n (Pag. 147):
a) Insuficienta hepatica
b) n caz de hipersecretie bronsica
c) La co pii ntre 2-6 ani
d) Retentie urinara
e) Dermatoze alergice
1741. [M] Capitol: Tusea la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Complicatiile tusei pot fii (Pag. 146):
a) Encefalopatie
b) Tulburari de ritm
c) Purpura
d) Atacuri de panica
e) Depresie
1742. [M] Capitol: Tusea la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Tusea
cronica cu radiografie toracica normala apare n (Pag. 145):
a) Reflux gastroesofagian
b) Mucoviscidoza
c) Sinuzita cronica
d) Astm
e) Fibroza pulmonara
1743. [M] Capitol: Tusea la adult Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Tusea
cronica cu modificari radiologice apare n (Pag. 145):
a) Sinuzita acuta
b) Insuficienta cardiaca stnga
c) Sarcoidoza
d) Tuberculoza pulmonara
e) Insuficienta cardiaca dreapta
1744. [S] Capitol: Osteoporoza Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Conform OMS,
pentru femeile aflate la menopauza, osteoporoza este definita (Pag. 636):
a) Scor T > -1
b) Scor T intre -1 si - 2,5
c) Scor T = - 2,5
d) Scor T > 1
e) Scor T intre - 1 si - 2
1745. [S] Capitol: Osteoporoza Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Scorul T in
osteoporoza, reprezinta (Pag. 636):
a) Pacienti de acelasi sex si varsta similara
b) Pacienti tineri (20- 40 ani) si acelasi sex
c) Pacienti de sex diferit si varsta similara
d) Pacienti de acelasi sex si varsta > 40 ani
e) Pacienti tineri (2 0 - 40 ani) si sex diferit
1746. [S] Capitol: Osteoporoza Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Osteoporoza
primara se caracterireaza prin (Pag. 636):
a) Deteriorarea microarhitecturii o soase si scaderea masei osoase la copil
b) Deteriorarea microarhitecturii o soase si scaderea masei osoase la varstnic
c) Rigiditate osoasa
d) Fractura trau matica si prezenta unor factori de risc
e) Necesitatea densitometriei osoase sistemice
1747. [S] Capitol: Osteoporoza Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Urmatoarele
afirmatii sunt adevarate despre osteo poroza cu exceptia (Pag. 638 -640):
a) Se caracterizeaza prin scaderea masei osoase si deteriorarea microarhitecturii tesutului osos
b) Este asociata cu varsta inaintata si cu privarea hormonala datorita postmenopauzei
c) Fracturile osteopo rotice apar spontan sau in cazul unui trau matism minor
d) Raloxifenul reduce riscul fracturii vertebrale si al celor d e sold
e) Durerea apare numai in caz de fractura
1748. [S] Capitol: Osteoporoza Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Care este durata
tratamentului pentru osteoporoza (Pag. 640):
a) 12 luni
b) 24 luni cu exceptia teriparatidului
c) Cel putin 4 ani cu exceptia teriparatidului
d) Cel p utin 2 ani cu exceptia bifosfonatilor
e) 6 luni
1749. [M] Capitol: Osteopo roza Mod de punctare: CM Gra d de dificultate: scazut Punctajul: 5Care sunt
localizarile uzuale ale fracturilor osteoporotice (Pag. 637)?
a) Fracturile degetelor de la maini sau de la picioare
b) Fracturile vertebrale
c) Fractura de sold
d) Fracturile coloanei vertebrale cervicale
e) Fractura Pouteau- Colles
1750. [M] Capitol: Osteopo roza Mod de punctare: CM Gra d de dificultate: scazut Punctajul: 5Cele mai
frecvente cauze de osteoporoza secundara sunt (Pag. 637 ):
a) Hiperparatiroidismul primar sau secundar
b) Terapia cu corticoizi pe cale generala
c) Maladii cronice inflamatorii intestinale
d) Afectiuni osoase maligne
e) Osteogeneza imperfecta
indicatiile pentru prescrierea unei densitometrii osoase la po pulatia generala (Pag. 638)?
a) Femei carora li se administreaza TSH
b) Desco perirea sau confirmarea radiologica a unei fracturi vertebrale
c) In timp ul unei terap ii sistemice cu corticoizi
d) Menopauza inainte de 40 ani
e) Hipertiroidism
1752. [M] Capitol: Osteopo roza Mod de punctare: CM Gra d de dificultate: scazut Punctajul: 5Referitor la
tratamentul osteoporo zei cu bifosfonati sunt adevarate afirmatiile (Pag. 638):
a) Reduce riscul de fractura vertebrala dar nu si al celor de so ld
b)
c)
d)
e)
Se ad ministreaza dimineata pe stomacul gol

Produc frecvent osteonecroza de mandibula
Reduce riscul de fractura de sold si d e fractura vertebrala
Durata tratamentului este de cel putin 4 ani
1753. [M] Capitol: Osteopo roza Mod de punctare: CM Gra d de dificultate: scazut Punctajul: 5Tratamentul
osteoporozei consta in (Pag. 638-639):
a) Regim igieno-dietetic fara aport vitamino -calcic la varstnici
b) Raloxifen
c) Bifosfonati
d) Teriparatid cel putin 4 ani
e) Vitamina D 200-400 ui/zi pentru adulti si cel putin 600 ui/zi la varstnici
factorii de risc ai fracturii osteoporotice (Pag. 639)?
a) Antecedente personale pato logice de fractura datorata fragilitatii osoase
b) Tratamentul sistemic cu corticoizi timp de 1 luna
c) Menopauza precoce
d) Tulburari ortopedice si neuromusculare
e) Antecedente de fractura ale coloanei vertebrale cervicale
1755. [M] Capitol: Osteopo roza Mod de punctare: CM Gra d de dificultate: scazut Punctajul: 5Despre
tratamentul osteoporo zei, urmatoarele afirmatii sunt adevarate (Pag. 638-640):
a) Bifosfonatii red uc riscul fracturilor vertebrale dar nu si al celor de sold
b) Durata tratamentului este de cel putin 4 ani, cu exceptia teriparatidului (24 luni)
c) Bifosfonatii sunt modulatori selectivi ai receptorilor de estrogeni
d) Inainte de 70 ani predomina riscul fracturilor vertebrale si tratamentul poate fi ales intre raloxifen, bifosfonat
sau ranelatul de strontium
e) Tratamentul hormonal al menopauzei (TSH) este considerat de electie in tratamentul osteoporozei.
1756. [M] Capitol: Prescrierea si monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene si necorticosteroidiene
Mo d de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Pentru evitarea reactiilor severe ale AINS trebuie
(Pag. 645):
a) Adminitrate pe o durata minimala
b) Nu necesita prevenirea reactiilor adverse
c) Administrata o doza minimala
d) Normele de prescriptie bazate pe raportul risc/beneficiu
e) Informat pacientul
1757. [M] Capitol: Prescrierea si monitorizarea antiinflamato arelo r corticostero idiene si necorticosteroidiene
Mo d de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Corticosteroizii au efecte (Pag. 645):
a) Antiinflamatoare
b) Analgezice
c) Antipiretice
d) Antialergice
e) Imuno supresoare
Mo d de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Factori de risc principali la prescrierea AINS
(Pag. 645):
a) Administrarea de aspirina, AVK
b) Antecedente de ulcer sau hemoragie gastrointestinala superioara
c) Terapia cu corticosteroizi impune masuri sup limentare
d) Varsta <65 de ani
e) AINS in doze mici
1759. [S] Capitol: Prescrierea si monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene si necorticosteroidiene Mod
de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Tratament prelungit cu AINS se face in (Pag. 646):
a) Artroza
b) Patologii microcristaline
c) Traume sportive
d) Reumatisme infamatorii cronice
e) Rahialgii
Mo d de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Este contraindicata ad ministrarea AINS (Pag.
646):
a) In astm
b) Bronhopneumopatie obstructiva cronica
c) Insuficienta: renala, hepatica, cardiaca
d) Antecedente de ulcer peptic recent sau activ
e) Alergie cunoscuta la medicamente
1761. [S] Capitol: Prescrierea si monito rizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene si necorticosteroidiene Mod
de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Principalele efecte secundare ale AINS sunt cu exceptia
(Pag. 647):
a) Hipokaliemia
b) Bronhospasm
c) Dureri de cap, vertij, ameteli
d) Hepatita imunoalergica si/sau toxica
e) Scad erea fertilitatii

Mo d de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Se adauga un IPP la AINS neselectivi cand (Pag.
647):
a) Varsta > 65 ani
b) Nu exista contraindicatii
c) Antecedente de intoleranta la AINS
d) Antecedente de ulcer gastroduodenal
e) Terapia concomitenta cu aspirina
Mo d de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Principalele indicatii ale steroizilor sunt (Pag.
648):
a) Spondilita anchilozanta
b) Colagenoze
c) Vasculite
d) Polimialgie reumatica
e) Lo mbocruralgie
Mo d de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Reactiile adverse ale steroizilor sunt cu exceptia
(Pag. 648):
a) Obezitate faciotronculara
b) Scaderea in greutate
c) Hiperpotasemie
d) Cataracta, hiperlipidemie
e) Amenoree, impotenta
Mo d de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Infiltratii cu cortico steroizi se fac in (Pag. 649):
a) Sindrom Widal
b) Tendinite
c) Bursite
d) Sindrom de canal carpian
e) Guta
Mo d de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Urmatoarele masuri farmacologice se
administreaza in terapia prelungita cu corticosteroizi (Pag. 649):
a) Potasiu, daca este necesar
b) Calciu (1g/zi) si vitamina D (800UI/zi)
c) Inhibitori de pompa de protoni, in caz de dispepsie
d) Cresterea consumului de sodiu
e) Dieta saraca in produse lactate si proteine.
1767. [M] Capitol: Radiculalgia Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Afectiunea
neurologica periferica se refera la patologia (Pag.625):
a) Radiculara
b) Tronculara
c) A plexului
d) A cornului anterior a maduvei spinarii
e) A diencefalului
1768. [M] Capitol: Radiculalgia Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Hernia de
disc se manifesta prin (Pag.625):
a) Lombocrulalgie dato rita afectarii L3 sau L4
b) Lombosciatica datorita afectarii L5 sau S1
c) Nevralgie cervicobrahiala C6, C7, C8, D1
d) Infectie la nivelele amintite
e) Fracturi la nivelele amintite
1769. [M] Capitol: Radiculalgia Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Radiculalgie
+ deficit motor este considerata urgenta medicala si necesita (Pag.625):
a) RMN
b) Imobilizare
c) Analize de laborator
d) CT
e) EKG
1770. [M] Capitol: Radiculalgia Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Manevra
Lasegue in cadrul radiculalgiei, este pozitiva in (Pag.626):
a) Sciatica - L5
b) Sciatica - L4
c) Sciatica - S1
d) Sciatica - L3
e) Meningita
1771. [S] Capitol: Radiculalgia Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4Investigatiile
necesare in cazul unei radiculopatii necomplicate cu o anamneza mai recenta de 6 saptamani (Pag.626):
a) Radiografia coloanei vertebrale
b) RMN
c) Punctie lombara
d) CT rahidian
e) EKG
1772. [M] Capitol: Radiculalgia Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut
chirurgicale in cazul unei lo mboradiculalgii este (Pag.626-627):
a) Deficit motor recent
b) Tulburari sfincteriene
c) Sindrom de coada de cal
d) Durere radiculara foarte mare
e) Persistenta durerii radiculare dupa 2 saptamani de evolutie
medicamentos in radiculalgie este (Pag.627):
a) Analgezice
b) AINS orale
c) Miorelaxante
d) Antibiotice
e) Medicamente locale - infiltratii epidurale sau foraminale
sindromului de tu nel carpian (Pag.627):
a) Microtraumatisme
b) Idiopatice
c) Endocrinopatii
d) Purtarea de bratara sau curea de ceas prea strans
e) Amiloidoza
sindromului de tu nel carpian (Pag.627):
a) Tratamentul analgezic
b) Infiltratie cu corticosteroizi
c) Imobilizare
Punctajul: 5Indicatiile
Punctajul: 5Tratamentul
Punctajul: 5Cauzele
Punctajul: 5Tratamentul
d) Caldura locala
e) Tratament medicamentos local
1776. [S] Capitol: Poliartrita reumatoida Mod de punctare: CS Grad de dificulta te: scazut Punctajul:
4Alegeti afirmatiile corecte cu privire la PR (Pag 628):
a) Este reumatismul acut inflamator cel mai frecvent
b) Nu este o boala reumatismala
c) Este reumatismul cronic inflamator cel mai frecvent
d) Toate afirmatiile sunt corecte
e) Nici o afirmatie nu este corecta
1777. [M] Capitol: Poliartrita reumatoida Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Dg
pozitiv de PR se pune pe baza (Pag. 628):
a) Semnelor clinice
b) Autoanticorpi (factor reumatoid si anti-CCP)
c) Autoanticorpi (factor reumatoid, anti-CCP, proteina C reactiva)
d) Radiologie
e) Nu poate fi exclus Dg pozitiv de PR d aca nu exista nici o modificare radiologica
4Autoanticorpii prezenti in PR (Pag. 628):
a) Sunt reprezentati de factorul reumatoid, anti-CCP si proteina C reactiva, cu valoare diagnostica si de estimare a
severitatii bolii
b) Sunt reprezentati de factorul reumatoid si anti-CCP cu valoare diagno stica si de estimare a severitatii bolii
c) Sunt rep rezentati de factorul reumatoid , anti-CCP si sunt foarte utili in urmarirea ev olutiei b olii
e) Nici o afirmatie nu este corecta
4Autoanticorpii anti-CCP si factorul reumatoid (Pag. 628):
a) Sunt specifici doar pentru PR
b) Doar factorul reumatoid este specific pentru PR, in timp ce anti-CCP se pozitiveaza si in alte situatii
c) Doar anti-CCP este sp ecific pentru PR, in timp ce factorul reumatoid se pozitiveaza si in alte situatii
e) Toate afirmatiile sunt false
4Investigatia radiologica in PR trebuie sa fie efectuata astfel (Pag. 628):
a) Radiografii sistemice ale mainilor(fata) si picioarelor (fata si 3/4 ) chiar si in absenta durerii si a altor articulatii
in functie de aparitia durerii, initial la 6 luni , la un an si apoi in fiecare an la follow-up
b) Radiografii sistemice ale genunchilor, in functie de aparitia durerii, initial la 6 luni , la un an si apoi in fiecare
an la follo w-up
c) Radiografii sistemice ale articulatiilor mici de la nivelul mainilor (fata), initial la 6 luni , la un an si apoi in
fiecare an la follow-up
d) Toate afirmatile sunt corecte
e) Toate afirmatiile sunt false
1781. [M] Capitol: Poliartrita reumatoida Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5In
cazul oricarei artrite debutante este necesar a se efectua urmatoarele investigatii suplimentare (Pag. 629):
a) Se va cauta o afectare viscerala
b) Se efectueaza doar investigatiile specifice PR
c) Testul probei urinare

d) Radiografii p ulmonare si sistemice
e) Eco grafie abdominala
1782. [M] Capitol: Poliartrita reu matoida Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Din
punct de vedere clinic PR este (Pag. 629):
a) O poliartrita acuta, persistenta, de obicei fara simptome/semne extraarticulare (70%)
b) O poliartrita cronica, persistenta, de obicei fara simpto me/semn e extraarticulare (70%)
c) Predomina la femei,varsta de d ebut 50 de ani
d) Predo mina la barbati,varsta de debut 50 de ani
e) Uneori poate debuta cu o forma febrila, cu altererea starii generale
1783. [M] Capitol: Poliartrita reumatoida Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Examinarile complementare efectuate in PR sunt (Pag. 629):
a) Cercetarea sindromului inflamator: hemoleucograma, VSH, proteina C reactiva
b) Cercetarea sindromului inflamator: hemoleucograma, VSH, proteina C reactiva, factorul reumatoid, anticorpi
anti-CCP
c) ANA, anticorpi anti-CCP, factor reumatoid
d) Examenul lichidului articular nu este necesara
e) Examenul lichidului sinovial in cazul in care exista o efuziune articulara accesibila
5Tratamentul PR cuprinde (Pag. 630):
a) Prednison 0,1 mg/kg/zi
b) Prednison 0,5 mg/kg/zi
c) AINS cu inhibitori de pompa de protoni
d) Coxibi
e) Antibioterapie
1785. [M] Capitol: Poliartrita reumatoida Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Care
dintre urmatoarele medicamente pot fi utilizate in PR (Pag. 631)?
a) Leflunomida
b) Sulfasalazine
c) Bioterapie cu: anti-TNF, anti-CD20, inhibitori ai limfocitului T, anti-interleukina 6 , anti-interlukina 1
d) Antibioterapie
5Strategia terapeutica in PR urmareste pasii (Pag. 631):
a) Se incepe cu bioterapia
b) Se incepe cu tratament de fond conventional
c) Bioterap ia se adauga la un an daca tratamentul de fond este ineficient
d) Bioterapia se adauga la 3 luni daca tratamentul de fon d este ineficient
e) Se incep e cu bioterapie doar in cazul unei PR severa si agresiva de la inceput.
1787. [S] Capitol: Spondilita anchilozanta Mod de punctare: CS Grad de dificultate: scazut Punctajul: 4In
populatie, spondilita anchilozanta este intalnita (Pag. 634):
a) Mai frecvent decat poliartrita reumatoida
b) Nu atat de frecvent ca poliartrita reumatoida
c) La fel de frecvent ca si poliartrita reumatoida
d) Cazuri sporadice
1788. [M] Capitol: Spondilita anchilozanta Mod de punctare: CM Grad de dificultate: scazut Punctajul:
5Grupul de boli in care sunt incluse: spondilita anchilozanta, artritele reactive, artrita psoriazica, se pot asocia cu
(Pag. 634):
a) Afectiuni pulmonare
b) Afectiuni gastrice
c) Boli inflamatorii intestinale
d) Sindromul crest (calcinoza, sindrom raynaud, ,tulburarea motilitatii esofagiene, sclerodactilie, teleangiectazii)
e) Sindromul SAPHO (sinovita, acnee, pustuloza, hiperostoza, osteita)
5Semnele extraarticulare intalnite in spo ndilita anchilozanta pot sa apara (Pag. 634):
a) La nivelul pielii (psoriazis)
b) La nivelul tractului gastrointestinal (b oala inflamatorie intestinala sau diaree care precede artrita reactiva)
c) La nivel pulmonar (pneumonii, pleurezii)
d) La nivel ochilor (uveita sau conjunctivita care precede artrita reactiva)
5Alegeti afirmatiile adevarate referitor la diagnosticul spondilitei anchilozante (Pag. 634):
a) Sensibilitatea la AINS este un test de diagnostic
b) Pozitivitatea antigenului HLA-B27 nu este un argument puternic in favoarea diagnosticului
c) Afectarea radiologica sacroiliaca este un argument cert de diagnostic
d) RMN-ul coloanei vertebrale si al zonei sacroiliace este foarte util, uneori permite diagnosticarea bolii in
absenta unei modificari radiologice
e) Sensibilitatea la anti-TNFa este un test de diagnosticare
5Diagnosticul spondilitei anchilozante se face astfel (Pag. 634):
a) In principal clinic
b) In principal paraclinic
c) Se cauta d ovezi pentru o afectare rahidiana (axiala) inflamatorie
d) Se cauta dovezi pentru o afectare sacroiliaca
e) Se cauta d ovezi pentru o afectare articulara periferica
5Examinarile complementare necesare in spondilita anchilozanta include (Pag. 635):
a) Hemograma, VSH, CRP, ionograma, uree, creatinina, transaminaze
b) Punctie articulara atunci cand exista efuziune a unei articulatii mari
c) Radiografia nu este necesara
d) Ecografie articulara sau RMN de sold
e) Radiografii ale b azinului, coloanei vertebrale, mainilor si p icioarelor
5Tratamentul med icamentos general simptomatic al spondilitei anchilozante include (Pag. 635):
a) Corticosteroizi
b) Analgezice
c) AINS
d) Antibiotice
e) Sulfasalazina si Metrotrexat
5Tratamentul med icamentos general de fond al spondilitei anchilozante includ e (Pag. 635):
a) Sulfasalazina si Metrotrexat, in caz de esec sau intoleranta la acestea se administreaza anti-TNFa
b) Sulfasalazina si Metrotrexat, in caz de esec sau intoleranta la acestea se administreaza corticosteroizi
c) In afectari ale entezelor si/sau a coloanei vertebrale: in caz de esec succesiv a trei AINS luate in dozaj corect si
cel putin doua saptamani, se administreaza corticosteroizi
d) In afectari ale entezelor si/sau a coloanei vertebrale: in caz de esec succesiv a trei AINS luate in dozaj corect
si cel putin doua saptamani, se administreaza anti-TNFa
e) Tratamentul se initiaza cu anti-TNFa

Grile Orientative Medicina

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Orientative Medicina

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GRILE ORIENTATIVE PENTRU EXAMENUL DE LICENtA

femurului la adult este d at de urmatoarele cu exceptia: (Pg 655)

e) Toate raspunsurile sunt corecte.

a) Barb at de peste 50 de ani

b) Anato mica, lungimea mare a ureterului

Punctajul: 4In cazul unei

Punctajul: 5Care sunt

Punctajul: 5In cazul unei

Punctajul: 5Care sunt

Punctajul: 5Care sunt

Punctajul: 5In cazul unei

d) Drenajul de urgenta prin montarea de sonda ureterala

d) Buna hidratare a pacientului

evolua spre (Pag. 499):

b) Tratament etilologic-colecistecto mie laparoscopica

e) Distrofie chistica pe pancreas aberant

c) Insuficienta pancreatica exocrina si endocrina

a) Obstructia tumorala a colonului drept

e) Toate raspunsurile sunt corecte

b) Nodul > 2 cm cu aspect tipic sau alfa - fetoproteina > 200ng/ml

c) anticorpi circulanti anti- membrane bazala glomerulara

e) Sindromul glomerular nespecific

Boala emboliilor cu cristale de colesterol

b) Adaptare la imbatranirea vasculara cu hipertrofie ventriculara dreapta

a) cunoasca indicatiile fiecarui medicament

5 In caz de metroragie, urmatoarele investigatii sunt inutile (pag.561):

a) Tumori benigne sau maligne ale colecistului;

e) Nici un raspuns nu este corect.

e) Identificarea albuminei si a glucozei in plasma

e) La 6-8 sapt d upa nastere, in orice caz

5Tipuri anatomopatologice de cancer mamar (pag. 602):

a) Prezinta risc de malignizare

d) Reprezinta 85% din tumorile secundare ovariene

5Chisturile ovariene benig ne functionale:

b) Amputarea brutala si nedurero asa a campului visual

e) Bolus intravenous de metilprednisolon 1g/zi timp de 3-5 zile

e) Nici un raspuns nu este corect

c) Anxietate de o intensitate marcata, declansata de o separare

4Polineuropatia diabetica se caracterizeaza prin (Pag.1246):

e) Deseori hipotiroidismul e cauzat de afectarea hipotalamo-hipofizara

b) Pierderea in greutate de 10-15% din greutatea maxima

c) Diagnostic impro babil

a) Adulti: antibioterap ie de prima intentie

d) Are etiologie streptococica

Gra d de dificultate: scazut

Gra d de dificultate: scazut

Gra d de dificultate: scazut

Gra d de dificultate: scazut

Gra d de dificultate: scazut

b) Se asociaza cu stari bucodentare proaste

a) Prezenta de snge n scaun

d) Crize tonico-clonice generalizate ce apar la pubertate

scazut Punctajul: 5Cand punem diagnosticul de bronsiolita acuta la sugar (Pag.1099)?

b) Metopimazina (Vogalene)=0,2 mg/kg/8h

Punctajul: 5Embolia pulmonara masiva are urmatoarele caracteristici (Pag. 213):

b) Bezatin benzilpenicilina 2 ,4 M UI 3 injectii i.m. la o saptamana

e) Pliu cutanat persistent

b) 3-6 saptamani dupa primo-infectie

e) Tratamentul profilactic al nou nascutului timp de 6 saptamani

b) Produsa de un bacil gram negativ anaerob

b) Oligurie, semne cutanate, cianoza, marmorare

Child-Pugh este stabilit pe baza urmatoarelor (Pag. 460):

d) Punctia ascitei cu volum mic necompensat

5Diagnosticul de sindro m hepatorenal se bazeaza pe (Pagina 465):