INGRIJIRII GENERALE ALE BOLNAVIILOR CU

AFECTIUNI ALE APARATULUI DIGESTIV

ANATOMIA SISTEMULUI DIGESTIV
Sistemul digestiv cuprinde totalitatea organelor in care se realizeaza digestia alimentelor si
absorbtia nutrimentelor, in tubul digestiv au loc prelucrarea mecanica, fizica si chimica a
alimentelor, absorbtia lor si eliminarea resturilor nedigerate. Glandele anexe contribuie prin
secretiile lor la procesele de digestie.

1. Tubul digestiv
Structura tubului digestiv este unitara, prezentand in toata lungimea sa patru
tunici.
TUNICI

mucoasa

TIP DE TESUT

LOCALIZARE

epiteliu pavimentos pluristra cavitatea bucala, faringe esofag

tificat necheratinizat
in restul tubului digestiv
epiteliu cilindric unistratificat

submucoasa tesut conjunctiv lax

in tot tubul digestiv

musculara tesut muscular striat

cavitatea bucala, faringe si 1/3 superioar

esofagului
tesut muscular neted, cu dou
straturi: intern (cu fibre circulare)
in
restul
tubului
digestiv,
cu
urmatoarele
extern (cu fibre longitudinale)
particularitati:

tesut conjunctiv lax

a)la stomac 3 straturi: in plus unul cu fibre oblice;

b)la colon, stratul extern formeaza 2-3 benzi
(tenii);
c)intre
sfinctere.

externa

tesut conjunctiv dens

in restul tubului digestiv,

segmentele

tubului

digestiv

faringe, esofag si portiunea terminala a rectului

acoperit de peritoneu

Cavitatea bucala prezinta: anterior orificiul bucal marginit de cele doua buze,
lateral, obrajii, superior, bolta palatina, iar la interior, arcadele dentare si limba. Intre
obraji si arcadele dentare exista vestibulul bucal. Pe arcade sunt asezati in alveole dintii.
La om se disting doua tipuri de dentitie: dentitia de lapte, intre 6 luni si 7 ani, formata
din 20 de dinti, si dentitia definitiva, ce apare intre 7 si 20 de ani, formata din 32 de
dinti (incisivi, canini, premolari si molari). Formula dentara la adult este:
I 2
2

; C 1 ; PM 2 ;
1

M 3;
3

Inervatia dintilor este asigurata de trigemen (V).

Limba este un organ musculos cu rol in sensibilitatea gustativa, masticatie,
deglutitie si vorbire, inervata motor de nervul hipoglos (XII).
Faringele este un organ musculo-membranos in care are loc incrucisarea caii
digestive cu calea respiratorie. Comunica superior cu cavitatea bucala, cu fosele nazale
si cu trompa lui Eustachio, iar inferior, cu laringele si cu esofagul. Calea alimentelor spre
laringe in timpul deglutitiei este blocata de epiglota.
Esofagul, de circa 25 cm lungime la adult, asigura trecerea bolului alimentar din
faringe in stomac.
Stomacul, portiunea dilatata a tubului digestiv, are forma literei J'. Prezinta trei
portiuni: fundul, corpul si portiunea orizontala, formata din antrul si canalul piloric.
Comunica prin sfincterul cardia cu esofagul si prin sfincterul pilor cu duodenul (. ). In
mucoasa se afa glande gastrice a caror secretie este sucul gastric. Inervatia este
asigurata de fibre simpatice din plexul celiac, fibre parasimpatice provenite din nervii
vagi, precum si de cele doua plexuri vegetative afate in peretii stomacului.
Intestinul subtire este segmentul cel mai important al tubului digestiv. Are o
lungime de circa 6 m la adult si prezinta doua portiuni:
a) duodenul, portiune fixa de circa 25 cm lungime, in care se deschid canalele
pancreatice si canalul coledoc;
b) intestinul liber, portiune mobila, care formeaza anse* impartite intr-un grup
superior situat orizontal (jejunul) si un grup inferior situat vertical (ileonul).
Mucoasa prezinta cute (valvule conivente), care maresc suprafata de absorbtie, si
vilozitati intestinale microscopice in forma de deget de manusa (. 9.2.).
Inervatia intestinului subtire se realizeaza prin fibre vegetative din plexurile celiac
si mezenteric superior, precum si din plexurile intrinseci.

Intestinul gros, lung de circa 1,70 m, are o importanta functie motorie si o

functie digestiva secundara. Formeaza in cavitatea abdominala cadrul colic divizat in:
cecum cu apendicele; colonul si rectul (. 9.3.). Trecerea continutului intestinului subtire
in intestinul gros se face prin valvula ileocecala. Orificiul anal este prevazut cu doua
sfinctere: intern neted, involuntar si extern striat, voluntar.

2. Glandele anexe
A. Glandele salivare in cavitatea bucala se deschid canalele a trei perechi de
glande salivare acinoase*: sublinguale, submandibulare si parotide, care produc saliva.
Inervatia motorie a acestora este realizata de nervii cranieni VII si IX.
B. Ficatul, organ cu multiple functii metabolice (tab. 17.), fara de care viata este
imposibila,
are
si
rol
de glanda anexa a tubului digestiv. Este cea mai mare glanda exocrina, circa 1500 g,
asezata
sub
diafragma,
in unghiul superior drept al cavitatii abdominale (loja hepatica). Ficatul prezinta o fata
superioara,
pe
care
se disting 2 lobi (stang si drept), si o fata inferioara cu 4 lobi (stang, drept, patrat,
caudal) si hilul* hepatic.
Functiile principale ale ficatului.

A. Functia exocrina secretia bilei

B. Functiile metabolice
sinteza de aminoacizi si proteine plasmatice;
mentinerea constanta a glicemiei;
sinteza fosfolipidelor si a colesterolului; cetogeneza* ; catabolismul acizilor
grasi
C. Alte functii
depozitare de glicogen, lipide, fier, sange
functie antitoxica
functie termoreglatoare
functie hematopoietica in perioada fetala
reglarea volumului de sange circulant

 inactivarea excesului de hormoni

in coagulare si hemostaza
Structura ficatului. Ficatul este format dintr-o stroma* conjunctiva si un
parenchim hepatic. Stroma cuprinde un invelis extern de unde pornesc septuri
conjunctive care delimiteaza in parenchim lobuli hepatici, formatiuni piramidale cu 56
laturi.
Lobulul hepatic reprezinta unitatea anatomica si functionala a ficatului. Este
alcatuit din cordoane radiate de celule hepatice (hepatocite), capilare sangvine si
canalicule biliare dispuse in jurul unei vene cen-trolobulare (. 9.4.),
Bila este produsul de secretie continua a hepatocitelor. Ea se varsa in canaliculele
biliare, care formeaza in final doua canale hepatice, drept si stang. Ele se unesc in
canalul hepatic comun. In perioadele interdigestive, bila ajunge prin canalul cistic la ca
biliara, unde se concentreaza si se imbogateste cu mucus. Evacuarea ei se face
intermitent, in timpul meselor, prin canalul cistic si apoi prin canalul coledoc, care se
deschide in duoden impreuna cu canalul principal pancreatic la nivelul sfincterului Oddi
(. 9.5.).
Ficatul are o vascularizatie dubla.
Vascularizatia nutritiva este reprezentata de artera hepatica si ramurile ei,
pana la nivelul lobulilor hepatici.
Vascularizatia functionala este realizata de catre sistemul port hepatic (.
10.13.), format din vena porta, care incepe prin capilare la nivelul tubului digestiv si se
termina prin capilare la nivelul lobulilor hepatici. Acest sistem aduce sange incarcat cu
substante nutritive rezultate in urma absorbtiei intestinale.
Inervatia ficatului se realizeaza prin plexul hepatic, desprins din plexul celiac
(simpatic) si pe cale vagala (parasimpatic).
C. Pancreasul (. 9.5.), de forma alungita, asezat inapoia stomacului, este o
glanda mixta de tip acinos, denumita si glanda salivara abdominala'. Acinii sai secreta
sucul pancreatic, care se varsa in duoden prin canalul principal Wirsung si prin canalul
secundar Santorini. Intre acinii glandulari se afa insulele Langerhans care secreta
insulina si glucagon. Inervatia este vegetativa, simpatica si parasimpatica.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
Tulburari de salivatie:
-hipersalivatia ptialism , - sialoree.Saliva se rezerva in afara cavitatii bucale
(se intalneste in stomatite si stenoza esofagiana)
-hiposalivatia asialie, este cauzata de deshidratare , intoxicatie cu Beladona

Disfagia
-senzatia pacientului de oprire a alimentelor
-cauze: -tumori , stricturi ale esofagului
-spasm esofagian;cancer esofagian
-se asociaza cu dureri retrosternale leziuni ale
mucoasei,regurgitatii,disfonie,scadere ponderala
Anorexie
-este intalnita in cancerul gastric,hepatic si in duodenite si gastrite
-poate fi selectiva pentru carne si grasimi
Greturi ,varsaturi
-in bolile digestive pot fi:
-precoce , dupa mese intalnite in ulcerul gastric
-tardive la 2-4 ore dupa masa in ulcerul duodenal
-continut alimentar in gastrite , boala ulceroasa
-continut alimentar vechi (alimente ingerate cu 24-48 ore inainte)in stenoza
pilorica
-continut biliar in dischineziile biliare
-continut sanguin - hematemeza in complicatiile bolii ulceroase, cancer
gastric
Durere
- Localizare epigastrica postprandiala sau nocturna intalnita in ulcerul
gastroduodenal
*retrosternala in bolile esofagului
*hipocondrul drept in colecistita
*fanc stang , drept in cancer de colon
*abdominala difuza in rectocolita
*fosa iliaca dreapta , in apendicita
*supraombilical , hipocondrul stang - in bara in pancreatita
- Iradiere in spate ,in ulcerul gastroduodenal
- in umarul drept , in litiaza veziculara

- Manifestare ca un pumnal in cazul perforatiilor

- foame dureroasa in boala ulceroasa
- de intensitate crescuta - colica , biliara , apendiculara , intestinala
- Ritmicitate - marea periodicitate ( durerea aparuta toamna si primavara )
- mica periodicitate ( imediat dupa mese sau la 2-4 ore ) in ulceul
gastric sau duodenal
- Factori care amelioreaza durerea :
- alimentatia in boala ulceroasa
- eliminarea scaunului in colite
- tenesme , senzatie imperioasa de defecare intalnite in procesele
rectosigmoidiene

Regurgitatie
-refux alimentar din esofag sau stomac , in cavitatea bucala
- este insotita de arsura retrosternala
- survine mai frecvent in hiperaciditate gastrica

Eructatie
-evacuarea pe gura a gazelor din stomac sau din esofagul inferior.Este intalnita
in aerofagie , la persoanele care maninca repede

Pirozis
-arsura retrosternala care uneori inlocuieste durerea are caracter ritmic si
periodic (cauza fiind hiperacicitate)
Meteorism
-acumularea gazelor in intestin ,este intalnita in colite , colecistite , ciroza
hepatica
Diaree sau constipatii
-diaree acuta de cauze infectioase , cronica intalnita in colita ulceroasa
-perioade alternante de diaree si constipatie intalnite in cancerul de colon

-constipatia determinata :
- repaus prelungit la pat
- procese stenozante - cancer de colon
- afectiuni anale hemoroizi
- ca efect secundar al unor medicamente
Melena
-hemoragie digestiva superioara exteriorizata prin scaun , intalnita in ulcerul
hemoragic , ciroza hepatica cu varice esofagiene (scaun negru lucios ca pacura )
Rectoragie
-hemoragie la nivelul ultimei portiuni a tubului digestiv .Sangele este rosu si
acopera scaunul.

PROBLEMELE PACIENTULUI
-alterarea integritatii mucoasei bucale
- alterarea confortului fizic
-risc de suprainfectie
-disconfort abdominal cauzat de durere
-anxietate
-deficit de volum lichidian
-risc de complicatii:
-hemoragie digestiva superioara (hematemeza si/sau melena)
-perforatie
-malignizare (indeosebi pentru ulcerul gastric)
-deshidratare
-dissconfort abdominal
-hipertermie
-alterarea eliminarilor intestinale
-risc de alterare a starii generale , cauzata de hemoragii si perforatii ale
colonului
OBIECTIVE
-pacientul sa prezinte stare de bine
-pacientul sa se poata alimenta si hidrata fara dificultate
-pacientul sa prezinte temperatura corporala in limita normala
-pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic
-pacientul sa fie constient ca prin modul sau de viata , de alimentatie ,
poate preveni aparitia complicatiilor
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic
-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane
-pacientul sa prezinte eliminari intestinale normale
-tegumentele sa fie curate ,integre ,fara leziuni de grataj
-echilibrare hidroelectrolitica
-ameliorarea confortului fizic si psihic al pacientului

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE