PROMOVAREA SANATATII SI PREVENIREA

IMBOLNAVIRILOR
"A pstra sntatea este o datorie moral i religioas,
sntatea este baza tuturor virtutilor sociale si ele nu mai pot fi utile
atunci cnd nu suntem bine." Samuel Johnson

Omul este o parte a viului, a naturii si inseamna viata. Fiind normal sa ne

intereseze viata, sanatarea mediului inconjurator asa trebuie sa ne intereseze si
sanatatea omului. Acest lucru se poate prin promovarea sanatatii umane.
Sanatatea reprezinta starea completa de bine din punct de vedere fizic, mintal
si social. Ea nu inseamna numai absenta bolii sau a infirmitatii.
Sanatatea este o calitate a vietii si totodata reprezinta si o masura a
calitatii vietii (al nivelului de trai socio-economic si cultural).
Conform modelului epidemiologic al lui Dever, factorii care conditioneaza
starea de sanatate sunt grupati in :

factorii biologici (ereditate, caracteristici demografice ale populatiei)

factori ambientali (de mediu factorii mediului fizic si social)

factorii comportamentali, atitudine, boiceiuri ; stilul de viata depinde de

comportamente care, la randul lor sunt conditionate de factori sociali.

serviciile de sanatate (preventive, curative, recuperatorii).

O.M.S.(1998) a clasificat determinantii starii de sanatate in patru grupe :

macroeconomici

factori de mediu

factori socio-economici

factori educationali.

Fiecare grup de indicatori, la randul sau include determinanti directi si indirecti.

Determinantii directi de importanta majora sunt :

stilul de viata(fumat, tip de alimentatie, alcool, utilizare de droguri)

conditii de mediu fizic si social (accesul la apapotabila, sanitatia,

habitatul).

comportamente de grup social (violenta in mediul familial, accesul la

servicii de sanatate).

Determinantii indirecti cuprind :

produsul intern brut

saracia

poluarea

modificarile de clima

migratia

modificari socio-demografice in structura populatiei

situatiile de criza (dezastrele naturale, conflictele armate).

Preventia este cel mai eficace tratament.

Promovarea sanatatii reprezinta punerea in practica bazata pe
informatie a interventiilor desemnate sa promoveze sanatatea.
Necesitatile de baza pentru sanatate sunt: pacea , locuinta, hrana,
caldura, educatia si venitul. Promovarea sanatatii recunoaste in mod expicit
contributia pe care o au guvernele la realizarea acestor conditii de baza.
Sistemele de sanatate pun mai mult accentul pe asistenta curativa ; cu toate
acestea, impactul asupra populatiei este relativ redus si frecvent pot aparea chiar
imbolnaviri.
Sistemele de sanatate se preocupa mai mult de modelele biomedicale de
boala si de modelele populationale ale starii de boala, functiile sociale
sipsihologice fiind frecvent neglijate.
Exista decese evitabile si conditii (stari) de morbiditate care pot fi
prevenite.
Serviciile curative sunt costisitoare in timp ce interventiile preventive au
in general, un cost mai mic si sunt accesibile.
Conform Charte de la Ottawa de promovare a Sanatatii, promovarea
sanatatii este procesul care permite oamenilor sa isi creasca controlul si sa-si
imbunatateasca propria stare de sanatate. Pentru a atinge o bunastare fizica,
mentala si sociala, indivizii sau grupurile populationale trebuie sa fie capabile sa
isi realizeze aspiratiile, sa isi satisfaca nevoile si sa schimbe sau sa faca fata
mediului. Prin urmare, sanatatea este privita ca o resursa pentru viata si nu un
obiect al vietii. Sanatatea este un concept pozitiv care pune accentul pe
resursele sociale si personale, precum si pe capacitatile fizice. Prin urmare,
promovarea sanatatii nu este numai responsabilitatea sectorului sanitar, ci ea
merge mai departe, de la un stil de viata sanatos la o stare de bine.
Principiile promovarii sanatatii:

1.Implica populatia ca un intreg, ceea ce impune necesitatea ca populatia sa fie

informata.
2.Este orientata asupra determinantilor sanatatii (factori care influenteaza
sanatatea: biologici, ambientali, mod de viata, servicii de sanatate).
3.Foloseste metode/abordari diferite, complementare, deoarece sectorul sanitar
nu poate singur sa promoveze sanatatea.
4.Urmareste asigurarea participarii publice, deoarece promovarea sanatatii este
posibila numai daca indivizii isi transforma cunostintele dobindite in
comportamente, contribuind astfel toti la promovarea sanatatii.
5.Implicarea cadrelor medico-sanitare in promovarea sanatatii, mai ales la nivelul
serviciilor primare.
Activitatile care contribuie cel mai mult la promovarea sanatatii sunt :

orientarea politicilor din toate sectoarele sociale spre ameliorarea

sanatatii.

Crearea de conditii de viata si de munca favorabile unei stari de sanatate

mai bune.

Cresterea capacitatilor colectivitatilor locale in ceea ce priveste asigurarea

unei stari bune de sanatate populatiei lor (de exemplu , ajutor acordat in
definirea propriilor prioritati, conceperea si punerea in practica a unor
strategii eficace).

Dezvoltarea aptitudinilor fiecarui individ de a avea grija de sanatatea

proprie.

Orientarea sistemelor de ingrijiri de sanatate si al serviciilor individuale

spre promovarea unei mai bune stari de sanatate.

Crearea si sustinerea unuia sau mai multor centre de promovare a

sanatatii cu rol in efectuare de analize, actiuni, programe
nationale/regionale, locale.

Crearea si sustinerea de competente locale in domeniul promovarii

sanatatii si a unor dispozitive organizatorice adecvate care, pe plan local,
joaca un rol de motivatie intersectoriala, de sustinere si actiune.

Definirea calificarilor si competentelor necesare, organizarea de programe

de instruire adecvate.

Ameliorarea posibilitatilor in disciplinele si sistemele de informare.

Prevenirea imbolnavirilor

Educatia pentru sanatate are urmatoarele scopuri:

- ridicarea nivelului de cunostinte medicale al populatiei in principal in

domeniul sanogenezei, protectiei mediului si preventiei bolilor;
- formarea si dezvoltarea unor deprinderi corecte care sa promoveze
sanatatea;
- crearea unei pozitii active fata de sanatatea individuala si fata de
problemele sanatatii publice, in sensul atragerii si capacitarii maselor la
participarea activa in realizarea consolidarii sanatatii.
-

Obiective :
dezvoltarea cunostintelor
dezvoltarea de aptitudini (indemanari)
dezvoltarea atitudinilor, convingerilor ce vizeaza sanatatea.
Exista doua tipuri de educatie pentru sanatate :

1. educatia pentru sanatate nonformala ( comportamente formate prin

experienta sau imitatie).
2. educatia pentru sanatate formala(proces planificat de transmitere, de
cunoastere, experiente).
In fuctie de calea de transmitere a mesajelor, metodele de educatie pentru
sanatate pot fi : auditive, vizuale, aodio-vizuale.
Actiunile de educatie pentru sanatate se pot desfasura intr-un mod
personal (fata in fata), in grupuri sau se pot adresa unei audiente de mase
(mesajele sunt transmise prin mass-media).
Abordarile in educatia pentru sanatate sunt :
medicala
educationala
abordarea orientate spre individ
schimbarea sociala.
Principii importante in actiunile de educatie pentru sanatate: mesaj
clar ; mesaj care poate fi inteles ; mesaj adaptat mediului (fond si forma ) ;
evitarea mesajelor care folosesc frica, judeca comportamente ; sublinierea
aspectelor pozitive ; comunicarea in dublu sens ; participarea grupului
tinta; un singur mesaj nu este sufficient, el trebuie repetat, in forme
diferite.
-

Educatia pentru sanatate este modalitatea de comunicare a promovarii

sanatatii. Prin urmare, comunicarea reprezinta elementul fundamental in
educatia pentru sanantate.

Efectele negative ale sedentarismului

Dereglarea metabolismului. Cand o persoana nu face activitate fizica o perioada
mai lunga de timp, metabolismul sau se va incetini. Cand muschii, mai ales cei
folositi pentru deplasare (cum ar fi cei ai membrelor inferioare) nu sunt solicitati,
circulatia sangelui se va incetini si se vor arde putine calorii.

Enzimele responsabile pentru descompunerea trigliceridelor, pur si simplu, nu vor

mai fi active. Principala consecinta va fi cresterea riscului de aparitie a bolilor
metabolice. Printre aceste conditii s-ar putea enumera diabetul de tip 2, nivelurile
anormale de lipide, valorile crescute ale trigliceridelor, nivelurile ridicate de
colesterol rau LDL sau nivelurile scazute de colesterol bun HDL, fibromialgia si
sindromul de oboseala cronica.
- Cresterea riscului dezvoltarii cancerului. Un stil de viata sedentar creste riscul
aparitiei cancerului. Lipsa activitatii fizice poate determina dezvoltarea unor
diferite tipuri de cancer, incluzand cancerul de san, cancerul de colon, cancerul
de endometru, cancerul de vezica urinara, cancerul de prostata, cancerul
pancreatic si melanomul. Un organism inactiv poate da nastere la celule
canceroase periculoase, crescand probabilitatea unui deces provocat de cancer.
- Obezitate. Efectul direct al unui stil de viata sedentar este un corp
supraponderal, ca urmare a stocarii caloriilor, fara ca acestea sa fie arse. Caloriile
care sunt depozitate in organism se vor transforma in grasimi si vor contribui la
cresterea numarului de kilograme.
- Afectarea posturii si a coloanei vertebrale. Statul indelungat pe scaun, in pozitii
incorecte si lipsa activitatii fizice vor conduce la slabirea muschilor care sprijina
coloana vertebrala, dar si la scurtarea flexorilor soldului si a tendoanelor
genunchilor. Principala consecinta este cresterea incidentei durerilor cronice din
partea inferioara a spatelui, dar si rigidizarea coloanei vertebrale.
- Muschi mai putin tonifiati. Muschii au nevoie de exercitiu in mod regulat pentru
a fi in forma buna si pentru a va sustine suficient pentru a desfasura activitatile
zilnice. Totusi, daca duceti o viata sedentara, muschii vor fi mai greu de folosit.
Aceasta lipsa de miscare si exercitiu va reduce forta si puterea organismului
dumneavoastra.
- Limitarea functiei sistemului circulator. Cu cat o persoana face mai putine
miscari, cu atat va fi utilizata mai putina glucoza din sange. In urma studiilor s-a
confirmat ca pentru fiecare doua ore zilnice petrecute de o persoana in pozitie
orizontala (stand pe spate), probabilitatea de a dezvolta diabet zaharat creste cu
7%.
Riscul bolilor de inima creste, intrucat enzimele care pastreaza sub control
grasimile din sange sunt inactive. De asemenea, creste posibilitatea dezvoltarii
depresiei, intrucat din cauza scaderii fluxului de sange la creier ajung mai putine
endorfine raspunzatoare de starea generala de bine a organismului.
- Boli cardiovasculare. Sedentarismul predispune la aparitia bolilor
cardiovasculare. Cercetarile au demonstrat faptul ca oamenii care stau mai mult
de sase ore pe zi la birou au un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune
arteriala, ateroscleroza si rigidizarea arterelor, angina pectorala, tromboza
profunda si formarea de cheaguri de sange la nivelul membrelor inferioare, dar si
boli coronariene.

- Osteoporoza. Inactivitatea prelungita si lipsa de solicitare a oaselor poate duce

la scaderea rezistentei acestora. Unul dintre rezultate ar putea fi osteoporoza,
boala caracterizata de fragilitatea si slabirea oaselor.
- Tulburari de somn. Un stil de viata sedentar nu reprezinta nicio provocare pentru
organism. Prin urmare, scade nevoia organismului de a se odihni si apar
tulburarile de somn, dar mai ales insomnia.
- Accelerarea procesului imbatranirii. Telomerii localizati la capetele cromozomilor
au rolul de a-i proteja de orice prejudicii. Totusi, telomerii se scurteaza pe masura
ce imbatranim. Cercetarile au dovedit faptul ca la persoanele sedentare telomerii
se scurteaza mai repede decat la persoanele active. Cu cat se scurteaza mai
repede telomerii, cu atat apar mai repede semnele imbatranirii.
- Risc crescut de diabet zaharat. Nivelul de zahar din sange poate fi tinut sub
control prin activitate fizica regulata. Totusi, daca nu faceti niciun fel de activitate
fizica si consumati calorii, creste nivelul de zahar din sange. Cantitatea marita de
glucoza din sange va suprasolicita pancreasul, care va influenta secretia de
insulina, amplificandu-se probabilitatea dezvoltarii diabetului zaharat.
Dupa fiecare una-doua ore de stat pe scaun, ridicati-va si faceti 10 minute de
miscare, indiferent ca este vorba despre mers in ritm alert sau urcatul scarilor.
Exista diverse moduri prin care puteti sa faceti miscare pe parcursul unei zile,
important este doar sa va doriti sa fiti o persoana mai activa si sa evitati
sedentarismul.

Efectele fumatului asupra sanatatii omului

Cunoscuta tigara exercita actiuni multiple asupra fumatorului insusi cat si asupra
celor din jur.
Tutunul are o compozitie complexa. In frunze se gasesc diverse componente
chimice: celuloza, proteine, amidon, steroli, minerale etc. Dar veti putea spune ca
acesti compusi se mai gasesc si in alte plante dar tutunul are ca substante
specifice nicotina si isoprenoizii(hidrocarburi nesaturate)
Multa vreme s-a crezut ca nicotina este cel mai toxic agent activ al tutunului si
intr-adevar este o otrava foarte puternica, o doza de 5mg de nicotina fiind
suficienta pentru a omora un caine in cateva clipe prin paralizia nervilor motori
iar una de 60mg este la fel de eficienta pentru om.
Nicotina este un lichid incolor in clipa extragerii dar in contact cu aerul si lumina
se coloreaza in brun. Are un gust amar si iritant iar mirosul este slab la rece si
asfixiant la caldura.
Prin ardere tutunul isi modifica compozitia initiala dand nastere la noi substante :
o intreaga mixtura de gaze, vaapori necondensati, si substante particulare

variabile. Fumul inhalat este un aerosol( =particule lichide si solide de dimensiuni

f. mici, intre 0.001 si 100 microni) concentrat cu miliarde de particule pe cm.
Printre noile componenete ale fumului de tigara se numara oxidul de carbon,
gudronul si alte subst. iritante pentru sistemul respirator.
Oxidul de carbon este un componet foarte nociv al combustiei tutunului.
Concentratia lui variaza dupa modul in care este fumat astfel: 2% in fumul de
pipa, 3-4% in fumul de tigara si in trabuc atinge valoarea de 6%. Hemoglobina
formeza cu acesta un compus stabil (hemoglobina are o afinitate mai mare
pentru oxidul de carbon decat pentru oxigen deoarece cu acesta din urma
compusul rezultat este instabil) facand astfel ca hemoglobina astfel combinata sa
devina inutilizabila pentru transportul de oxigen dand nastere la anoxie astfel
tesuturile incep sa sufere din cauza lipsei de oxigen.
Diversii iritanti respiratori de mai gasesc in fumul de tutun in concentratii mari
patologice iar printre acestia se numara: acroleina, formaldehida, acidul
cianhidric, acetaldehida.
Dar totusi cei mai periculosi factori din fumul de tigara sunt substantele
cancerigene si cocangerigene care se gasesc in aerosolii produsi de fumul de
tigara si care poarta denumirea generala de gudroane.