Prin i ceretor de Mark Twain (rezumat)

ntr-o zi de toamn, la jumtatea veacului al XVI-lea, se nasc doi copii: un

copil srman, pe care nu-l dorea nimeni, ntr-o familie srac cu numele de
Canty, Tom Canty ; i un copil englez, ntr-o famile bogat, familia regal, cu
numele de Tudor. Pe Tudor l dorea, de fapt, toat Anglia. Tudor era prinul
motenitor al tronului tatlui su, regele. Tom Canty era un copil mbrcat n
zdrene, ce ducea o via mizerabil, alturi de familia sa numeroas. Tom
locuia n apropierea Podului Londrei, ntr-un cartier srac, murdar, plin de
beivi, hoi i ceretori. Casa lui se afla la captul unei mici fundturi, murdare,
numit Curtea Gunoaielor, lng Pudding Lane. Era o cas mic, drpnat,
dar locuit de multe familii mizere. Tom tria alturi de mama i bunica sa, de
tatl su John i de surorile sale gemene, Beth i Nan. Mama sa, ducea o via
grea, nefericit, de ceretoare, alturi de copiii ei, pe cnd tatl i bunica erau
doi btui i beivani, ce-i ndemnau pe copii s cereasc. n acea cas mai
locuia i un preot Andrew, cu inima mare, care l nva pe Tom s citeasc i s
scrie, i spunea tot felul de poveti, despre prini i eroi. Astfel c, Tom i dorea
din ce n ce mai mult s devin prin, s vorbeasc frumos, cu cuvinte alese i s
scape de mizeria n care tria.
Cu toate neajunsurile i btile pe care le primea, viaa lui Tom prea destul de
fericit. ns dorina lui de a deveni prin, era tot mai mare. ntr-o zi, Tom pleac
de acas, i , ajunge din ntmplare la palatul regelui. Se apropie foarte mult de
gardul ce nconjura palatul, l vede pe prin, ns o gard personal a prinului l
smucete i l arunc n mulime. Vznd acestea, prinul poruncete s i se
deschid porile, s poat intra Tom, micul prin al srciei.
Tom, biatul srac, i Tudor, prinul motenitor, erau doi copii ce semnau
izbitor. Prinul l-a chemat pe Tom n Palat, i-a dat un prnz mbelugat i au
discutat despre vieile lor. Dup un lung dialog, Tudor a vrut s fac schimb de
haine cu Tom, astfel nct au fcut schimb de locuri. Tom a devenit prin, iar
Tudor ceretor. Tom a rmas la curtea regal, iar Tudor a plecat ntr-o lume
necunoscut din Curtea Gunoaielor.
Astfel a nceput o via necunoscut pentru fiecare din cei doi. Prinul i-a
pstrat felul su impuntor de a fi, ddea porunci, iar lumea rdea de el, l
batjocorea, iar unii chiar l luau la btaie. A fost gsit i de tatl lui Tom, care l-a
dus acas, i fiind beat l-a btut. n acest timp, Tom era la palatul regelui, slujit
de o mulime de oameni, iar el nu tia cum trebuie s se comporte. Chiar dac a
trecut prin multe momente de nesiguran, a reuit de fiecare dat s duc la bun
sfrit fiecare situaie n rolul de prin.

Regele s-a mbolnvit, iar prinul trebuia s-i ia locul. ns Tom nu era
adevratul prin, iar Tudor trebuia ncoronat drept rege. Sufletul lui Tom era
chinuit de o mare nelinite i i dorea, uneori, s se ntoarc la familia sa i
chiar la btile primite de la tatl su. Tom s-a mai obinuit cu regalitatea
palatului, dar Tudor nu se putea debarasa de atitudinea de prin.
Adevratul prin, rtcit printre haimanale, a avut norocul s-l gseasc pe
Miles Hendon, singura persoan care i-a luat aprarea. Miles era o persoan
renegat de fratele su Hughes, care i-a luat dreptul la motenire.
La palat, regele a murit, iar prinul motenitor trebuia s-i ia locul, i totodat,
obligaiile fa de popor. n cinstea regelui se fceau pregtirile i festivitile
pentru petrecerea oficial. La petrecere au fost prezente foarte multe
personaliti regale, amirali, curteni i mult alt lume, printre care i unchiul lui
Tudor, Contele Hertford.
n acest timp, adevratul prin i salvatorul su, Miles Hendon au plecat ctre
Podul Londrei, unde locuia Miles. Fiecare i-a spus povestea lui. Miles nu l-a
crezut pe Tudor, c ar fi prin, ns a hotrt s se comporte cu el ca i cum ar fi
fost prin. I-a dat de mncare, a avut grij s se odihneasc, i-a cumprat un
costum de haine...l-a ndrgit.
Din pcate, aa zisul tat l cuta, l-a gsit i l-a rpit. Miles a aflat cine a luat
copilul i a plecat n cutarea sa. Tom era la palat, festivitatea oficial de
ncoronare nu s-a fcut.
Prinul a ajuns printre orice haimanale, prietenii tatlui su. A fost obligat s
cereasc, s fure i a fost supus la tot felul de chinuri pentru un copil de vrsta
lui. A reuit totui s fug, pn cnd a gsit o ferm unde a rmas peste noapte.
Micul prin a plecat i de la ferm i a gsit o cas n pdure, casa unui pustnic,
care prea ospitalier, dar a vrut s-l omoare. Din nou Miles a plecat n cutarea
lui. ntre timp vagabonzii l-au rpit pe prin ducndu-l n tribul lor. Aici, el era
pzit de un ho, Hugo. Dup multe suferine i njosiri suferite de prin, a
aprut Miles Hendon. Prinul i Hendon au ajuns n nchisoare, datorit unei
nscenri de furt, nscenare fcut de Hugo. Hendon l-a antajat pe paznicul
celulei i astfel le-a dat drumul s plece. Cei doi s-au ndreptat spre casa lui
Hendon. Odat ajuni acolo, fratele lui Hendon, Hughess nu l-a recunoscut
drept frate i i-a aruncat n nchisoare. Acolo Hendon a fost biciuit i apoi au
fost eliberai cu condiia s nu mai vin niciodat n Hendon Hall. Hendon i
Tudor au plecat ctre Londra. Acolo, Tom a progresat nvnd obiceiurile
regale ale palatului.
A doua zi era ziua ncoronrii, iar Tom a fost trezit cu muzica, i-a dat seama c
era ziua cea mare. Tudor i Miles s-au ntors la Londra, unde Tudor a dovedit c
el este adevratul prin i, mai nou, regele Angliei.

Regele a fcut dreptate n Anglia. Cei care l-au ajutat au fost rspltii, iar hoii
au fost pedepsii. Lui Hendon i s-au acordat drepturile de motenitor i l-a
rspltit deoarece a fost singurul su prieten n toat aventura trit.
Miles Hendon i Tom Canty au rmas preferaii regelui i ntotdeauna au avut
un loc de onoare n inima Regelui.

Print si cersetor
-rezumatIn cel de-al doilea sfert al secolului al XVI-lea, intr-o zi
oarecare, se nasc doi copii:un copil pe care nu-l dorea nimeni, dintr-o
familie saraca, ce avea numele de Canty;si un copil nascut intr-o familie
regala cu numele de Tudor, care era dorit atat de famila lui cat si de
toata
Anglia
.
Tudor era printul mostenitor al tronului ,iar Tom Canty era un copil ce
ducea o viata mizerabila alaturi de familia sa care era destul de
numeroasa.
Tom locuia in apropierea Podului Londrei, intr-un cartier saracacios,
murdar si plin de betivi. Casa lui era mica, darapanata si suprapopulata
de sarmane familii mizere. In acea casa, Tom traia alaturi de mama si
bunica sa, de tatal sau, si de surorile sale gemene.Tatal si bunica sa
erau doi demoni cu "sufletul,, hain si niste betivani aroganti.
In acea casa locuia si un preot cu inima mare, care il invata pe Tom sa
citeasca, sa scrie sila invatat si putina latina, dar de asemenea, ii
spunea tot felul de povesti despre printi si eroi. Zi dupa zi Tom isi dorea
din ce in ce mai mult sa devina print si a inceput sa a 16416x232q iba
un vocabular mai elegant si sofisticat.
Intr-o zi, Tom a plecat de acasa pana a ajuns la palatul regelui.
De partea cealalta a gardului era un print iar Tom a vrut sa seapropie de
gard dar o garda personala a printului i-a spus sa plece, iar Tom se
prefacea ca nu-l aude. Vazand acestea, printul l-a chemat pe Tom, i-a
dat un pranz copios si au discutat despre vietile lor. Dupa o lunga
conversatie, Tudor a fost curios sa afle ce se intampla dincolo de
gardurile palatului si i+a propus lui Tom sa faca schimb de haine si sa
faca schimb de locuri.Asemanarea dintre ei era izbitoare incat nu s+a
observat schimbarea facuta si astfel Tom a devenit un asa zis print,iar
Tudor
un
cersetor.
Tudor, ajuns in lumea cruda din Offal Court, avea aerele sale regale, iar

lumea cand il auzea ca le dadea porunci, radeau de el, il batjocoreau, iar

unii chiar il luau la bataie. Dupa ce l-a lasat toata lumea in pace, l-a
gasit tatal lui Tom si l-a dus acasa dar bineinteles ca era beat mort si i-a
mai dat si o mama de bataie. Intre timp, Tom era la palatul regelui si
era slujit de o multime de oameni, care ii aduceau tot felul de onoruri,
dar Tom nu stia ce trebuie sa faca, deoarece era speriat sa nu fie
demascat, si dus la spanzuratoare si s-a gandit sa fuga si sa-l gaseasca
pe print, dar a ramas in castel.
Regele s-a imbolnavit, iar printul trebuia sa devina rege, dar
Tom nu era adevaratul print, iar Tudor trebuia incoronat drept rege. In
sufletul lui Tom era o mare neliniste si isi dorea sa se intoarca la familia
sa si la bataile primite de la tatal sau.
Tom s-a mai obisnuit cu viata imbelsugata de la palat, dar din
pacate Tudor, nu era multumit de ceea ce a gasit si ceea ce i se oferea,o
viata plina de griji si de mizerii. Intr-o zi, regele l-a chemat pe Tom la el
si i-a poruncit sa-i aduca sigiliul, dar din pacate nu stia ce este acela.
Dupa foarte multe eforturi, Tom si-a amintit ca atunci cand a facut
schimb de haine cu printul, avea in buzuzar o chestie pe care el o
folosea sa sparga alunele pe care a pus-o intr-o armura. Adevaratul
print , era ratacit printre haimanalele amuzate de el, dar o singura
persoana i-a luat apararea, Miles Hendon. Miles era o persoana renegata
de fratele sau Hughes care i-a luat dreptul la mostenire. La palat a murit
regele iar printul mostenitor trebuia sa-i ia locul regelui, dar totodata si
obligatiile fata de popor. In cinstea regelui se faceau pregatirile si
festivitatile pentru banchetul oficial. La banchet au fost prezente foarte
multe personalitati regale care aratau ca persoanele din basmele sale.
Au venit amirali, curteni si multa alta lume, printre care si unchiul lui
Tudor. Intre timp, Printul si salvatorul sau, Miles Hendon au plecat catre
Podul Londrei, unde locuia Miles. Odata ajunsi acolo, si-au spus fiecare
povestea lor. Cand Tudor a terminat sa isi spuna povestea, Miles nu l-a
crezut dar a hotarat sa se poarte cu el ca cu un print. Miles i-a adus
ceva de mancare de la hanul apropiat, o mancare calda si buna, nu ca
cea de la palat dar nici ca cea de la familia Canty. Dupa ce a mancat, sa
culcat
si
a
asteptat
a
doua
zi.
A doua zi de dimineata, Miles a plecat sa-i cumpere un costum printului,
dar tatal lui Tom, il cauta, si din pacate l-a gasit si l-a rapit. Cand Miles a
aflat cine a luat copilul, a plecat in cautarea sa catre Southwark. Tom
era la palat si era rege, numai ca festivitatea oficiala de incoronare nu sa facut. Printul a ajuns printre hotii si haimanalele din clanul de hoti ai,,

tatalui" sau. El a petrecut cateva zile printre ei si a fost obligat sa

cerseasca, sa fure si a fost supus la tot felul de chinuri groaznice pentru
un copil de varsta lui. Cu foarte mult noroc, printul a fugit de la
haimanale si s-a indreptat intr-o anumita directie, pana cand a gasit o
ferma unde a ramas peste noapte. A doua zi, haimanalele si-au dat
seama ca lipsea si au plecat in cautarea lui si era cat pe ce sa-l prinda
daca nu se folosea de agerimea mintii sale. Micul print a plecat din
ferma in padure si a gasit o casa in padure ce apartinea unui pustnic
care la inceput parea ospitalier, dar el a vrut sa il omoare. Planul sau
putea reusi daca Miles nu afla de la vagabontii care il rapisera, ca se afla
in casa pustnicului. Batranul i-a spus ca regele a plecat sa plateasca un
comision si au plecat in,, cautarea" printului.
Intre timp au aparut haimanalele si l-au rapit pe print, ducandu-l in
tribul lor. El era pazit de un hot, Hugo. Acesta facea in fiecare zi trucuri
cu bastonul pe print, pana cand intr-o zi, i-a administrat o portie de
bataie cu bastonul lui Hugo, de la lasat intins pe jos. Printul a fost
decorat drept,, regele cocosilor de lupta". Dupa cele intamplate, Hugo a
vrut sa se razbune pe Tudor in doua moduri:primul ar fi sa-i faca o rana
cu var nestins si sa-l puna la cersit, acesta fiind planul de a-i umili
orgoliul sau regal, iar celalalt era sa-l dea pe mana politiei, inscenandu-i
un furt. Primul plan nu a functionat, caci i-a luat apararea Herisse, seful
tribului. Dar al doilea plan a functionat. Hugo a furat unei femei un
pachet, pe care l-a pus in mana printului si a fugit dupa colt. Cand
femeia a observat lipsa pachetului, l-a vazut pe print si s-a dus spre el
sa-l prinda, dar era alaturi de o multime de oameni. Hugo a venit acolo,
sub pretextul ca era un trecator. Lumea furioasa a vrut sa-l bata si il
injurau. In ultima clipa, Miles Hendon a aparut cu spada si a spus lumii
furioase sa se ocupe legea de acest furt. Printul a ajuns in inchisoare,
scapand ca prin urechile acului de spanzuratoare. Odata ajunsi in
inchisoare Hendon l-a santajat pe paznicul celulei si le-a dat drumul sa
plece. De indata ce nu mai erau in vazul politistului, cei doi s-au
indreptat catre Hendon Hall, cetatea familiei sale. Odata ajunsi acolo,
fratele lui Hendon, Hughess nu l-a recunoscut drept frate si i-a aruncat
in inchisoare. Acolo Hendon a fost biciuit si apoi au fost eliberati cu
conditia sa nu mai puna piciorul in Hendon Hall. Hendon si Tudor au
plecat catre Londra. Acolo Tom a progresat invatand obiceiurile regale si
protocolul palatului. A doua zi era ziua incoronarii, iar Tom a fost trezit
cu muzica, dandu-si seama ca era ziua cea mare. Tom si Miles s-au
intors la Londra, unde Tudor a dovedit ca el este adevaratul print de
Galles si mai nou regele Angliei. Regele a facut dreptate in Anglia. Cei ce

l-au ajutat au fost rasplatiti.Hotii au fost pedepsiti, iar lui Hendon i s-au
acordat drepturile de mostenitor si l-a rasplatit deoarece a fost singurul
sau prieten in aceasta aventura. Miles Hendon si Tom Canty au fost
preferatii regelui si au avut un adevarat loc de onoare in sufletul lui.

RezumatPrintsicersetorMarkTwain
Inainte de a trece la rezumatul cartii, se impune un scurt comentariu despre contextul si tema
din "Print si cersetor", un roman al lui Mark Twain aparent simplu, dar incarcat de numeroase
semnificatii. Ideea principala ce strabate proza este cea a schimbarii rolurilor dintre print si
cersetor, si corelatia constanta dintre destinele celor doi.

Inainte de a se intalni, fiecare dintre baieti visa sa traiasca viata celuilalt. Amandoi sunt, cumva,
inocenti, nestiutori, si ajung sa primeasca o valoroasa lectie despre viata dupa ce isi schimba
hainele si rolurile. Drept urmare, visele ambilor baieti ajung sa fie destramate de contactul cu
realitatea. In mod ironic, ei provin din zone extrem de opuse din punct de vedere social. Asemeni
lui Kuck Finn, care nu vrea sa fie "civilizat" si respinge limitarile societatii, Tom Canty este lipsit
de libertate, este mereu batut si ingradit. Cumva la fel, printul este inchis in apartamentul sau
regal si este frustrat de libertate. Libertatea pe care cei doi baieti si-o doresc exista numai in
visele lor. Mark Twain scria, la un moment dat, despre Tom Canty: "Vechile sale visuri fusesera
atat de placute, iar realitatea era atat de dezamagitoare."
O alta trasatura de baza a romanului este, desigur, perspectiva satirica a lui Twain referitoare la
conceptul "Haina il schimba pe om": atunci cand cei doi baieti isi schimba imbracamintea, printul
devine imediat cersetor, fiind tratat ca atare, iar cersetorul este vazut numaidecat ca un print
numai si numai pentru poarta vestminte regale.
Subiectul romanului "Print si cersetor", la fel ca si cel din "Un yankeu la curte regelui Arthur", a
fost unul preferat de Mark Twain, pentru ca descria o epoca controlata de nobili si regalitate, o
structura politica pe care Twain ii placea adeseori sa o ia in ras. In plus, aceasta epoca a fost
una de mari de mari dezbateri religioase, si, totusi, marcata de numeroase fapte necrestine, una
iluminista, in care noi legi si conceptii asupra justitiei au inceput sa devina populare. In acest
roman, Mark Twain se focalizeaza asupra numeroaselor injustitii sociale ce ies la iveala atunci
printul colinda prin lume sub deghizarea unui obisnuit cersetor.

Subiectul din "Print si cersetor" i-a permis scriitorului american sa isi puna la treaba vastele lui
cunostiinte despre istorie si biografii, doua pasiuni ce au ocupat o mare parte a timpului sau de
lectura. In acelasi timp, aceasta scriere i-a dat prilejul sa mediteze asupra injustitiilor inerente
naturii umane ("damnata rasa umana", asa cum o denumeste in opera sa tarzie, "Strainul
misterior"). Pe de alta parte, Twain s-a delectat in oportunitatea de a se concentra asupra
limbajelor diferite folosite de oamenii din popor si cei educati. Idiomurile si dialectele lui Tom
Sawyer si Huck Finn, precum si limbajul arhaic din "Print si cersetor" ilustreaza cu pregnanta
predilectia lui Mark Twain de a transpune in proza, cu ferventa maiestrie, diverse tipuri de
limbaj.
Rezumat Print si cersetor
Romanul "Print si cersetor" ne relateaza povestea a doi baieti care, intr-o dupa amiaza, isi
schimba hainele intre ei, si, drept rezultat, ajung sa isi schimbe si vietile. Dupa multe aventuri, cei
doi reajung acolo unde le este locul, unul dintre baieti reluandu-si pozitia sa regala, iar celalalt
fiind recunoscut pentru inteligenta innascuta si inima sa buna.
Unul dintre cei doi baieti este mostenitorul tronul Angliei, Edward Tudor, fiul lui Henry al VIII-lea.
Celalalt este Tom Canty, fiul lipsit de iubire al unui talhar si unei cersetoare. Coincidenta facuse
ca Tom Canty si Edward Tudor sa se nasca in acelasi oras, Londra, in aceeasi zi.
Tom Canty traia in Curtea Gunoaielor (Offal Court), dincolo de Pudding Lane, una din zonele
cele mai sarace ale Londrei. Era fortat de tatal sau sa cerseasca in fiecare zi, fiind batut cu
severitate daca se intorcea acasa fara nici un gologan. Parintele Andrew ii alina cumva traiul
nefericit povestindu-i despre nobilime, in vreme ce ii dadea lectii de morala, citire, scriere si limba
latina. Indragind povestirile parintelui, ce descriau o viata mult mai frumoasa decat a lui, Tom
Canty ajunge sa le retraiasca in imaginatie, visand la ele cu ochii deschisi.
Intr-o zi, visarile lui Tom il aduc in afara Londrei, pe langa palatele celor bogati, pana la
Westminster, unde il zareste pe Edward Tudor, intr-un parc, dincolo de zabrelele unui gard.
Printul il observa pe Tom in timp ce un ostas il indeparta in mod brutal de gard. Printul il
mustruluieste pe soldat si il invita pe Tom in palat. Fiecare dintre baieti este fascinat de viata
celuilalt, Tom de luxul si curatenia lui Edward, iar Edward de libertatea aparenta de care are
parte Tom. Pentru ca fiecare din ei sa traiasca putin viata celuilalt, cei doi isi schimba hainele si
descopera ca exista o foarte mare asemanare intre ei.
Atunci cand observa o vanataie pe mana lui Tom, printul alerga in afara palatului, fara a lua in
seama felul in care este imbracat, pentru a-l mustra pe ostasul ce il brutalizase pe Tom. Soldatul,
crezand ca are de a face cu un cersetor, il alunga pe print din fata portilor palatului. In acest fel,
Edward Tudor incepe sa cunoasca viata unui baiat din popor, iar Tom Canty pe cea a unui
adevarat print.
Strigand cu indignare si manie ca el este printul de Wales, Edward este batjocorit si inghiontit de
multimea din preajma portilor palatului regal, batut de o ceata de baieti, pus pe fuga si muscat de
niste caini. Nevoit sa se indrepte catre Londra, Edward rataceste pe strazi pana cand este prins
de John Canty, tatal lui Tom, si dus cu forta pana in Curtea Gunoaielor.

In acest timp, Tom Canty ramane in apartamentul regal al printului. La inceput se bucura de luxul
care il inconjoara, dar incepe sa isi dea seama din ce in ce mai mult ce i se va intampla daca va
fi descoperit in hainele printului. Se intalneste cu Lady Jane Grey, ce devine foarte derutata de
comportamentul lui Tom. Se raspandeste apoi in palat ,cu repeziciune, zvonul ca printul si-a
pierdut mintile. De fiecare data cand Tom incearca sa spuna cate ceva pentru a infirma aceasta
idee, cuvintele sale nu fac decat sa ii convinga si mai mult pe cei din jur ca printul a innebunit.
Dupa ce vorbeste cu "fiul" sau, regele Henry al VIII-lea da cateva porunci. Mai intai, ordona ca
Ducele de Norfolk sa fie ucis, astfel incat printul sa poata fi numit mostenitor fara vreo opozitie. In
al doilea rand, hotaraste ca toate persoanele de la curte sa nu dea de veste despre nebunia
printului si sa ignore orice manifestare a acesteia. In al treilea rand, ii porunceste printului sa nu
mai spuna nimic despre Curtea Gunoaielor si sa incerce sa isi recapete sanatatea mentala. De
asemeni, se stabileste ca lordul St. John si lordul Hertford sa fie tovarasii sai, pentru a-l
supraveghea si a-i reaminti cine este el cu adevarat.
Prima ceremonie la care trebuie sa ia parte Tom este un pranz. Desi face mereu gafe,
comportamentul lui este trecuta cu vederea. Dupa aceea, el gaseste o carte ce descrie eticheta
de la curte, si incepe sa invete cum trebuie sa se poarte. Urmatorul eveniment la care trebuie sa
participe este o serbare fastuoasa pe raul Tamisa.
Scena actiunii se muta apoi la printul de Wales, care este acum sub stapanirea lui John Canty. El
este adus intr-o camera murdara in care traieste familia Canty si ajunge bataia de joc a vecinilor
adusi drept martori ai iluziei sale ca ar printul de Wales. Mai tarziu, este batut pentru ca nu
adusese nici un ban acasa.
Tarziu, in noapte, famila Canty este trezita din somn de cineva care vine sa ii anunte ca omul pe
care John Canty il lovise cu ciomagul in timp ce isi aducea "fiul" acasa murise. Pleaca cu totii in
fuga din casa, Canty tinand strans de brat pe print. Cu toate acestea, printul reuseste in cele din
urma sa scape si sa fuga de langa batranul Canty.
In vreme ce Tom sta la masa cu nobilii si urmareste ceremonia mareata a cinei, adevaratul print
se afla la portile Guilhall-ului, incercand sa intre si sa scoata la iveala faptul ca el este autenticul
print de Wales. Multimea il ia in ras si este cat pe ce sa fie batut, dar este salvat de Miles
Hendon, care isi face pe neasteptate aparitia si il apara. In timp ce printul si cu Hendon se
infrunta cu gloata de afara, iar nobilimea se distreaza inauntrul Guilhall-ului, un mesager aduce
vestea ca Henry al VIII-lea a murit. Tom Canty este astfel inaltat din rangul de print in cel de
rege, iar prima sa porunca este ca ducele sa Norfolk sa fie eliberat.
Intre timp, Hendon il conduce pe print, prin multime, catre locuinta sa de la un han de langa
podul Londrei, si apoi merg impreuna in oras. John Canty ii intalneste pe cei doi si incearca sa-l
ia cu el pe print, crezand in continuare ca este fiul sau, insa Hendon reuseste sa-l alunge. In
camera lui Hendon, printul se poarta asa cum era obisnuit la curte si se asteapta ca Hendon sa il
slujeasca. Hendon se supune poruncilor printului, fara a protesta. Drept rasplata a ajutorului si
bunatatii sale, lui Hendon i se acorda privilegiul de sta jos in prezenta regelui si este facut
cavaler.

Dimineata, Hendon pleca din han in vreme ce printul doarme, pentru a cumpara niste haine noi
pentru baiat. Atunci cand se intoarce, descopera ca printul este plecat, si afla ca a fost luat de un
flacaiandru catre capatul dinspre Southwark al podului. Desi Hendon incerca sa il gaseasca, ii
pierde urma.
In aceeasi dimineata, Tom Canty este trezit, imbracat si hranit. Apoi, lordul Hertford il duce in
sala tronului, unde este nevoit sa asculte mai multe rapoarte plictisitoare despre treburile
statutlui. Cu toate ca Tom reuseste sa se descurce dstul de bine in aceasta situatie, lordul
Hertfod ii atrage atentia asupra unor boacane. Dupa amiaza, Tom profita de discutia cu
Humphrey Marlow, baiatul ce primea bataie in locul sau, pentru a invata multe din lucrurile pe
care trebuia sa le stie in noua sa calitate. De aici incolo, Tom se slujeste de orice ocazie pentru a
tine minte si a se instrui despre indatoririle sale regale.
Urmatoarele doua zile sunt asemanatoare celei dintai, iar Tom devine din ce in ce mai familiarizat
cu ceea ce trebuie sa faca. In cea de-a patra zi, larma facuta de o multime ii atrage atentia. Se
uita pe geam si intreba din ce pricina are loc acea tulburare, iar un sol ii aduce la cunostiinta ca
gloata de afara se tinea dupa un barbat, o femeie si o fetita ce urmau a fi executati pentru crime
savarsite impotriva linistii si bunei randuieli a regatului. Tom porunceste ca cei trei oameni sa fie
adusi in fata sa, si, dupa ce ii chestioneaza si le hotaraste sentintele, castiga admiratia tuturor
celor de la curte, care incep sa se intrebe daca nu cumva nebunia nu il mai afecta. Reincrezator
in sine, Tom participa la o masa regala, fara a se mai fastaci si a mai face vreo greseala.
Intre timp, printul este nevoit sa ii urmeze pe John Canty si complicele sau, Hugo. Adoarme pe o
gramada de paie, si, cand se desteapta, aude mai multe povestiri despre injustia legii din regatul
sau. Manios, el declara ca legile nedrepte vor fi abolite. Vorbele sale, precum si pretentia lui de a
fi regele Angliei, ii aduc batjocura unui grup de vagabonzi ce se alaturasera lui Canty si lui Hugo.
Silit sa calatoreasca impreuna cu acesti nelegiuiti tovarasi, refuza sa ia parte la faptele lor rele,
si, pana la urma, reuseste sa scape de ei, dupa ce ii marturiseste unui om ca Hugo este talhar.
Rataceste apoi pe drumuri de tara, cautand adapost si mancare, gasind, in cele din urma, drept
loc de dormit un grajd. Atunci cand se trezeste, da ochi in ochi cu doi copii, care il cred ca este
adevaratul rege si anunta aceasta veste mamei lor. Femeia ii da de mancare si il pune sa faca
mai multe treburi in gospodarie. In timp ce lucreaza, ii zareste pe Hugo si Canty sosind in fata
casei, asa ca isi ia talpasita si se ascunde in padure. Aici gaseste un pustnic batran, cu adevarat
iesit din minti, care ii da de mancare si se ingrijeste de el, dar atunci cand afla ca este regele
Angliei, fiul lui Henry al VIII-lea, este macinat de gandul razbunarii. Il leaga pe baiat si este pe
punctul de a-l injunghia atunci cand la usa colibei sale isi face aparitia Miles Hendon. Pustnicul
incerca sa il alunge pe Hendon dar, in absenta lui, John Canty si Hugo pun mana pe baiat si il
iau cu ei.
Inca o data, Hugo se straduieste sa il faca pe print sa cerseasca si sa participe la faradelegile
sale, insa Edward refuza sa aiba de a face cu asa ceva. Hugo se hotareste sa il arunce pe print
in mainile legii, asa ca fura pachetul unei femei, si il pune in mainile lui Edward, dupa care isi ia
talpasita. Multimea adunata il acuza de furt pe print, si el este cat pe aci sa manance bataie, insa
chiar atunci Miles Hendon ii vine iarasi in aparare. Pentru a da satisfactie oamenilor, Miles si
printul se predau unui judecator de pace. Judecatorul este bun la inima, si da o hotarare dreapta.
Hendon reuseste sa il convinga pe strajnic sa il elibereze pe baiat, si pleca impreuna cu regele
catre Hendon Hall, pe unde Miles nu mai calcase de zece ani.

Atunci cand ajung acolo, Hugh, fratele lui Miles, si lady Edith, care il iubise odata pe Miles, neaga
ca l-ar cunoaste pe acesta. Hugh il reclama pe Miles ca ar fi un impostor, iar printul este dus la
inchisoare impreuna cu el. Aici, printul descopera conditiile mizere de viata din inchisorile tarii
sale, si aude alte povesti despre lipsa de dreptate a legilor englezesti. Pana la urma, Miles este
condamnat sa fie legat doua ore la stalpul infamiei, primind, de asemenea, douasprezece lovituri
de bici din pricina printului ce isi afirmase din nou adevarata identitate.
Chiar atunci cand printul se intoarce la Londra, Tom Canty invata ce trebuie sa faca ca si rege si
se pregateste pentru incoronarea sa. In ziua incoronarii, el calareste in fruntea unei mari
procesiuni prin toata Londra, inclusiv prin Curtea Gunoaielor, zarindu-si cu aceasta ocazie mama
si tagaduind ca o cunoaste. Imediat dupa aceea, el este insa cuprins de remuscari.
Incepe ceremonia incoronarii si, chiar in momentul cand arhiepiscopul de Canterbury este gata
de a-i pune coroana pe cap, adevaratul print paseste in fata si isi cere drepturile. Tom confirma
ca Edward are dreptate, si sunt puse mai multe intrebari pentru a se determina identitatea celor
doi baieti. Edward Tudor isi confirma pozitia de print si mostenitor al coroanei dupa ce ii spune
lordului St. John unde se gaseste sigiliul Engliterei.
Atunci cand Miles Hendon, care fusese separat de print, isi face aparitia la Westminster, este
arestat si adus in fata recent incoronatului rege. Pentru ca Hendon crezuse ca baiatul era nebun
de-a binelea, nu ii vine sa-si creada ochilor cand il vede pe tron. Pentru a-l pune la incercare,
cere un scaun si se aseaza pe el in prezenta regelui. Edward spune ca Hendon are dreptul de a
face acest lucru, si ca prietenul sau este cavaler, numindu-l apoi pair al Angliei si conte de Kent.
Mai tarziu, Tom Canty primeste titlul de fin al regelui.
In ultimul capitol, are loc incheierea mai multor intrigi din roman: Hugh Hendon nu este
condamnat, dar paraseste Anglia pentru a pleca in Europa, lady Edith se marita cu Miles,
Edward ii rasplateste pe toti cei ce fusesera buni cu el , ii pedepseste pe cei care ii gresisera, si
indreapta erorile justitiei pentu cei nedreptatiti de legile Angliei. De-a lungul scurtei sale vieti si
domnii, Edward Tudor si-a adus mereu aminte de aventurile sale si, din aceasta cauza, a
guvernat tara cu o mare indurare fata de toti supusii sai.