MINISTERUL LUCRARILOR MUBLICE, TRANSPORTURILOR S1.LOCUINTEL NORMATIV PRIVIND PRESCRIPTIILE GENERALE DE PROJECTARE. VERIFICAREA Elaborat de: PRIN CALCUL A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII METALICE SI A IMBINARILOR ACESTORA ORIGING INDICATIV NP 042-20 maaan UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI Rector: unt, Prof. dr. ing. Petre Patrut prof. dr. ing, Eugen Chesaru Prof. dr. ing. Lucian Negrei Cont. dr. ing. Serban Dima Cont. dr. ing. Daniela Preda ing. Paul loan ing. Mihai Coveiant g- Bogdan Stefinescu ing. Adrian Prodescu ‘sist. ing. Dragos Voiculeseu Prof. dr. ing. Dan Dubina Prof. dr. ing. Liviu Gideanu Sef lucrdri dr. ing. Mircea Georgescu Sef lucrdri dr. ing. Daniel Grecea - Asist. dr. ing. Raul ZabariaACADEMIA ROMANA; PILIALA TIMISOARA, CENTRUL DE CERCETARI TEHNICE, FUNDAMENTALE $1 AVANSATE, : LABORATOR DE CONSTRUCTI METALICE Ing, Viorel Ungureanu Ing. Florea Dinu Avizat de: : i DIRECTIA PROGRAME CERCETARE $1 REGLEMENTARI : TEHNICE . aE Director: ing. OCTAVIAN MANOIU, Responsabil luerare MLPA’ ing. Eugenia Cap.0. Cap. Cap. Cap. 3. Cap. 4, Cap. 5. Cap. 6, Protas Introducere Baze de caleul Marerile. Stizi limind de serviciu... Stari Ymité ulin 3.1. Elemente de baza. 5.2, Calculul solicit 5.3. Chusificarea see{iunilor transversal 5.4, Rezistenfa sectiumilor transversale... 3.5, Rezistenfa clementelor.. 5 lor la voalare produsé de forfecare.. 5.2, Rezisten|a inimilor la ineSreati trarsversale. 5.8. Struct trngutate. 5.9. Elemente compuse comprimate... mbinari supuse la solicitii statioe 6.1, Blemente de bazi. 6.2, Imterseefii de axe nnn - 6.3. lmnbindti solictate ta forfecare sup ge eforturilor ait 6.4. Clasificarea imbinitilor une 6.5. Imbinr realizate cu suruburi,nitoi sau axe de 6.6, Jmbindri sudate. 6.7. lmbinai hibrid 6.8. imbindri eu eclise zabrele., . 6.11. Baze de stalpi.. Cap. 7. Fabricaré gi montaj... 321 Cap, 8, Conceptia gi dimensionarea asistate de experimentare 336 105TORATATIV PRIViND FRESCRIPTTILE GENERALE BE Tada PROICTARE, VERIFICAREA PRIN CALCUL A Neos BLEMENTELOR DE CONSTRUCTI METALICE $1.4 IMBINARILOR ACESTORS 4% ORIGINAL @ oe ESERORD 0. PREFATA 0.1, OBIECTIVELE EUROCODURILOR (1) Burocodurile stracturate suyeroazfi un ansambli de norme pentew cafculal structural si geotebmic al luerarilor de cladivi yi de yeni civil 2) Ele sum éestinate si servenscd ca documente de referinlé pentru tumiltoarele aspecte a) St dovedeasci confonnitatca Iuctivilor de yeniu civil cu exigentele esen ctivelorprivind Produsele de Consttetii(D. P oO ») sf serveasel dropt cadru pent stabiliren specifica ilor tehnice armonizate ale produsolor de consti {3)_Ele nu tratea2d probleme (aspecte} de execute gi de inspeetie (control) decal in masusa in care este necesar xi se precizeze calitalea produsclor de constructt si gradu) satsficator de realizare pentru a fi conform cu ipolezele adoptatein-regatile de calcul. : : (4) Pani cind ansamblul’ specificatiilor tehnice arménizate privind produscle ca si metodele de control ale performantelor acesiora vor fi disponibile, edteva Eurocoduri structurale trateuzk anumite dspecte in cdteva anexe informative. t shan de ‘Aprobar de UNIVERSITATEA TEHNICA OE MINISTRUL LUCRARILOR PUSLICE $1 ‘CONSTRUCTHI BUCURESTI ‘AMENAJARI TERITORIULU? {Cu ondinul ar 28 N 422.08 2000 16 (CCE) a avait iniliativa de a demara 0 blu de reguti tehnice armenizate pentea caleutul Iueririlor de consirueti (olidiri) zi de geniv civil. ceguli dextinate a Fi titizate, pentrw Tneeput, cao alternativa li dlferitele roglementari tn vigoare in title membre gi pe ene-ulterior sé le inlocuiased, Acoste regu tehinice au primit atanei numele de "EUROCODURI STRUCTURALE", (2) in 1990, dupa consultarea statclor membre, CCE a transfert aceasth ‘und (activitate) de deavoluare (detalicre), de diftzare si aduccre la zi Eurocodusilor structurale edtre CEN (Comitetul European de Nomar) $i Secretarial Asociafici Enropene « Liberului Schimb (ABLE) a acceptat si se asocieze activititii CEN. (3) Coiitetul tehnie CEN /TC - 250 este Eurocodurilor structurale, 0.3, PROGRAMUL EUROCODURILOR (1) Activitatoa este in eu de desfgurare asunia éifertelor ficeare avand; in general, mai multe piri: EN 1991 Eurocode I Bazcle de ealeul gi set asupra steturilor EN 1992 Euocode 2 Caleulul strucuriloriin bet EN 1993 Burocode 3 Caleulal scructurilor EN 1994. Eurocode a Calcul! struéturilor mixte (ofl = beton) EN 1995 Envocode 5 Calewtll sttucturilordin lem EN 1996 Eurecode 6 Caleulil structailardin zidirie EN 1997. Ewrocade 7 Cateuld eotehnie EN 1998 Eurocode & Rezisteniastructuriler In scism Mai mult, uenftorut Eurocode posibil de adauyat programulu: EN 1999 urocode 9 Caleutulstructutilr di alwminin (2) Subcomitete separate au fost aleatuite de CEN. T@ 250 penta Eurocodurile menjionate mai'sus, . (3) Aceasti parte a Eurocodului siructiral veferitar Ia enfeulul structurilor in ojel, care, sub divactia CCE, a fost finalizat si aprobat pentru.publicare, este edital de CEN en Norma Eurepeani Experimentali (ENV) pentru 0 dlurati initialé de rei ani,(3) Accusté norma experimentala este desti experimentaie ti cadral ealeuluui etd parti nei aplicatii practice (5) La finalul unei perionde de citea doi ani, membrii CEN vor fi invi Formuleze camentatii oficiale care vor fi lace in considerare pent deverminavea activi (6) Pind atunei, renetile yi comentariile asupra acestei nore cxperimentale vor trebui adresate Seeretaviatului sunbeomitetahi CEN / TC 250/ SC 3 la mmitoarea.adresi:'BS7 Standatds,2 Park Strect London WIA + 2BS sau la organisrnal vostra de standardizate rational, 0.4. DOCUMENTUL DE APLICARE NATIONAL (DAN) (1) Pentru ea si se pont excrcita -responsabilitilile-autortdtiter statelor membre in materic de siguianfa, sindtate gi alte puncte acoperite de exigentele esentiale.a DPC, s-au atribuit diversete elemente de sigoran{s, in seest ENV, valori indicative care sunt identifieate prin ineadtares lor ini-ain Sreptunghi. Revine obligayia autoritiilor fleedrui stat membru si atcibuie valori definitive acestor elemente de sigurants, @) Un aumar de norme-insofitoare. armionizate, inclusiv Eurceodurile care stabilese valoriie actinailor de duot Tweeonsiderace. (in-ealeul), cum ‘ar ft ‘xisurile impuse pent protectic contta incendiului, na vor fi disponibile in ‘momentit publicirii acestci. inorme.-experimentate. Este in. eonsecinta previzut ca un Document de-Aplicare National (DAN) care séidea valorile definitive elemenielor de siguranta, si fact xeferci la normele insositoare compatibile si sé precizeze directivele nationale:de aplicare a acestel norme experimentale, adica si sc publice de edtre fiecare stat membru san de cate ‘organismul sit de normare (Standardizare) (3) Ese previzut en uceasti norma experimental si fie’ utilizata Sencomitent.cu DAN jn vigoaie'in ara unde olidirea sau Iucravea de genin civil este sinuata. 108 0.5, PUNCTE SPECI EXPERIMENTALE ICE ALE ACESTEI NORME 0.5.1, Generatitati (1)_ Obiectul EC 3 este definie Ia pet. 1.1.1. sia acestel parti din EC 3 este definit la 1.1.2. Parqile aditionale ale Erocad 3 care sunt previzute (stint indicate) Ia pet. 1.1.3. ele vor acopert aplicati! sau (ehnologil adifionate si ‘vor completa neeasti parte, 2) In cedcut witizitit acestei norme experimontale in practied, este locul si se nttagi o atenjie particulars ipotezelor si condijilor precizate in 1.3 @) Cu oeazia ciaborssii acestei norme experimentale, au fost prewitite documente justificative, formulind comenirii si aducand justificari diversolor presctiptii ale acestei norme. 0.5.2. Utiicarea anexefor (1) Noua capitole ale acestei norme experimentale sunt compleiate ett fnexe, uncle aviind earseter normativ altele cu caracter informativ, (2) Anexele cu caraster normativ au acelagi siatut ca $i capitolele cérora acestes se raporteazi. Cea mai mare parte din ncestea au fost introduse Pentty 9 extraye, in scopul clarificérii parfii principale a textului, uncle ‘eguli de aplicare foarte detaliate cate nu sunt necesare deeat i cazuri particulare. 4.5.3. Concéptul de Norme de Referinta (1) Usilizavea acestei norme experimentate neces referirea (raportarca) {a diversete nonne ale CEN si ISO, Acestew surt utilizate pentru a defi caracteristicite produsclor si procedeelor.pe eare.le-2 propus a fi aplioabile cv ocazia stabiliti regulilor de calcul. (2) Accasti norma experimentalé menfioneazi zece "Notmne de refetinis" detaliate in anexa B care au un caracter norrrativ. Fiecare "Norma de referina" face referire ta totalitalea sau la 0 parte dintr-wun mumnar oarccare denore CEN gi sat SO. Atunci efind se fice veferire la norme CEN sau ISO caren sunt inci disponibile, este locul de a “consulta Documental de Aplicave National, pentn a eunoagte normele ce trebuie etilizate in schimb. Se presupume c& numai nuaniele si calitétile cuprinse in anexa B (normativ) vot fi utiizate pentru clidiri yi lucrani iu civil ealeulate cu aceasti norma expezimentala. 0.5.4, Ofeluri de conswructiisudabile 2) © norma de produs important citatt in normcle de referintd ale ofelurilor sudabile de construct este nota enwopeana EN 10025 in care se cevidentiaza nuantele (mareile} Fe 360, Fe 430 si Fe 510. (2) in acelagi timp, norma EN 10025 se refer’ de asemenea gi Is alte nhanie de otel in afara color tre marci sudabile. Este cunoscut faptul cf, chiar pentru aceste troi marci de ofel, pentru care experienta le-a probat Nidabilitatea, specificatiile normei EN 10025 sunt astfe incit unele ofchuri aprovizionate ar putea, respectind inira totul toleranfele de compozitic chimict, si prezinte dificuliati de sudare, In consecin (normativ) i B.2.1..(6) referitoare la sudabititatca ofchurilor, exigent ec considerare en ocazia aprovizionarii eu ofeluri in (3) Mijloaccle de a objine o sudabilitate convenabili nu au fost specificate in aceasta norms experimental. Fotusi, norma EN 10025.defineste valorile Procentiale ale earbomilui echivalent (CEV) cate poate fi negociat cu funizorii de produse de ore! pontmu a asigura o buna sudabiliate. 0.5.5. Coofteienti partiall de siguranté pentru recstenta (1) Aceast® norma experimentalé di, pentru calculul structurilor din ofcl, reguli generale cave pun in evident stBrle limité ale elementeler, precum riperea ta taetione, cedarea (colapsul) davoraté Fenomenului'de instabiitte sau cedarea imbinarilor, mene, veguli particulare selatve la ealculul eladivitor eum pentru stistari, gtingi, grinzi eu zibrele yi imbinici grind - 2) Cea mai mare parte a reyulilor a fost ealibratd plecand de la rezultatcle icercatilor pentru a objine valori realiste ale coeficiemtilor par siguranta 74, ponte rezistenta, (4) in seopul de a nu avea o mare varictate de valor ale cosfieientului au fost stabilite doua categori: || aplicabil rezistenjelor bazate pe limita de elasticitate f, (de exemplu pentnt toate fenonsencle de instabilitate) ‘Yay 1,25 aplicabil rezistentetor bazate pe rezistenta ultima de tractiane f, (de exemple pentru rezisienja sectiunilor nete Ia traciune sau pentru rezistenta sumiburilor sau sudurilor), (5) Tots, in eazul particular al profilclor I iaminste la cald, eu seetiune transversalé de elasa I+, Tncovoiale dup axa tire si rd pericolul pievdcrii stabilicai, ca si tn eazul clementelor tntinge a e@ver dimensionare este guvernati de rezistenta plastica a scefiunii trarisversale, s-a yisit, ca urmare a studiilor de calibrare operate pe date furnizale de producitorii de ofcluri ‘europene, €3 distibutia statistied a (oleranjelor yeomerree gi a limitelor de lostickzate ar putes jostifien reduceren coficientului yyy de In 1,1 la 1,0. fn perspectiva acestei conchuzii, # fast introdusé o categorie Yu pentru a permite statolar membre de a alege fie Yy=1,1, fie 7yy=,0. 0.5.6, Fabricare (uzinare) $i montaj (1) Copitolul 7 al scestei norme experimental este destinat si indice nivelul ‘minimal al calitifii executiei si foleranfele normale care au fost considerate cu ocazia grabilitii regulilor de calcul date tn aceastd normd. (2) in acest capitol se indie’ proiectantului infermaiite core-i sunt necesare {n cazul unei stucturi parieulare, de modul definiriiexigenielor de execuyie. (3) Mai mult, el defineste jocurile normale $i alte detalii practice pe care proicctantul are nevoie si le wilizeze in calcule, ntste necesar in ealcnlele de rutina indicat eme pot si se dovedeases corepunzitonre (2) Sat expuse numai prineipiite de wtmat. Directive noi deialiate Apar in regulile de aplicare date in anexa Y care are un cavaeter informativ. 0.5.8. Rezistenta ta obosealé (1). Capitolal 9 a fost inelus in accasti normé experimental in categoria "Reguli Generale". Prezenja sa nu implied deeit ea oboscala si fie criteria de conceptie pentru majoritatea strueturior (2) Avind in vedere cA rolul principal al capitolului 9 va fi acela al ‘egulilor generale Ia care.cl va face reterire in parpile urmatoare aie acestui Eurocod, (3) Totugi, prezenja sa da. posibilitatca plicit acestei, norme experimentale minovitiit structurilor particulare de elAdiri pentru are este necesar a considera efectcle variafiler repetate-ale eforturior. 1. INTRODUCERT. LL OBIECT 1.1.1, Objectul EEROCOD-ului 3 (1) Eurocodul 4 se aplied concentici si caleulului eladivilor si luesiritor de xgeniu civil reaizate din ofel. Fl este Fmpsrtit in mal mule parti sepa vedi W291 13 (2) Aces Enrocode nu defineste deed exigentele de rezisienti, aptitudinen jn sorvieiw (explowture) si durabilitatea strictuilor. A izolarea fonie’ sau temic de exemplt, av sat (3) Exceutia (vezi 1.1. (2)) nu este waa deedt in isu in care. ponte satisficcten ipotezeior de ealeul adopiate in heeste rei, este neces $6 precizeze ealistes materialelar si produselor ds eonsiueyii pe cate le var utiliza, en $i nivelurite de calitate de realizaré in sitw. fa yoneral, regulile te a exceutie si la cal inl i e dezvoliate mai rz rent difrite wocedse de execute particulate “Calewlul Suncturilor Rezi la Scisme” (aetualmente th studiv"de proiget) cate completeaza sau adaptewz’ ce . (3) Guroeodul 3 ni fimizenz valoiile numerice ale acyiifor eb ticbuie Junie in considers in ealenl clidivilor sau lucrirlor de yciiu cil, Acestou sunt date in ENV 1991 Eurocede 1 "Bazele de-eileul gi etiunile: ssupra sttwetuttloy" aplicabile diferitelortipuri de eonsiructi (aefualnicate stadia ce proiect), 1.1.2. Obiectul parti 1.1. Euriacod 3 / 1.1. 1 Eurocochui 3 éonsitaie 6 baz general jientiy e@neeptin Adnilorg:luctslor de Yeni eivilrealizate i ofl(2), Mai moh, partea 4.1, contine regal detalane aplica. in prineipal, comieuetilor curente, Bomenitl de aplicure a acestor regull poats 1 Timitat chi rath prnetice sant din eautza simplitatit lor: fotosizea. or ea gi toate Timitaite domeniatui tor ce aplicare sunt explicitate in text, solo unde este (3) Urmitoarete subiecte , sum trate Eurocodtli 3: Pertea 1.1 Cipitolul 1: Introducer. Copitolul 2; Baze de calcul Capitplut 3: Materiate. Capitolul 4: Stari limita de serviciu, Capitolul 5: Stati limita wdtime Capitolul 6: jmbinati sub sareini statice, itolal 7: Utilizare si montaj Capitotul 8: Conceptia yi dimensiomaren asistatd de experiment apitolul 9: Obaseaia, Anexa B: Norme de referinta iv) ‘alculul de rezistengl ka rupert fi (Informatie) Anexa E: Lungimi dé flumbaj a noi element comprimat (formate) Anexa F: Deversate nformativd ‘Anexa L: Bazele slafpitor (Normativ) ‘Anoxa M: Metoda alternativa de cal sudurilor de, colt «Nemmativ) Anexa Y: Directive rolaive la ineercitite din, inedresiri (Informatie), (4). Anexe aditionale sum deja disponibite, sau tn curs de prewitire si vor fi incorporate in partea 1-1. a timpul dorit, dup’ aprobarey canginugutu lor: ‘Anexa D: Usilizatea oleluui Fe #460, ete. Anexa Ki jmbinicile gsinzilor cu zaprele din pypfile.inghise (chesonate). Versiune revizniti ineiuzzine imbinirile multiplanar. ., 1 rezistenfel ele caleut plecdind de fa ineore (5) Anexe iio fost propuse pentru © visloane ineludere fa patea MW Anext G: Rezistenga la lorsiune. Anexa H: Modelatea stincturilor elidiviior in vedere analizei. Anesa N: Goluri . Anexa S: Uiilizarea ofelului inosidabil. (6) Capitolele 1 51-2 sunt comune tuturor Eufoeodkrilor, eu exeeptia enor clauze aditionale eure sunt specifies fieiruia dine acesten (6). Accastl pte 1.1, su tte: = rezistonta a toc: ~ aspecte putlicllare ale constructillor speciale: + aspeste partieulare de lueriti de yeni de natura spociati (eum ar fh podtrite,pilonit xi tulele sau platformale de fora marin). + enzurile Tn cave misurile panientare pot xi se dovedeased a fi necesare penira a Limits consecingele aceidentelor, Anexele | si K sunt in ews de rescumatizare. Ele se rotor Ia imbiniile nd ~ stilp si respeetiv: kt imbinivile grinzilor cu sbrele: din profile his, 1.1.3, Parti ate Euracod 3 fu vittor (1) Aeestel pei 1.1 fuga in vitor pire 2.3 ete in scopui dew completa s+] adapta pent saspeete patticulave ce construct de at enti procedee speciale de executie ca si Pent snamite ale aspeete de importants practic’ generalt referiteare I sialcul 3. wetialmente in curs dé pregitire sa are [a urmacoarele subieete:: Partea 1.2.: Rezistenta la toe Parten 1.3. Elemente ew poreyi subsiri fot produse plate, . Partea 2; Poduri sistructuri din plc. Partea 3: Tarnuri, masten Partea 4: RezerveatPortea 5: Pilon nied 6; Strcturi penta instal de ridicat cu saveini suspenclat, Pastea 7: Partea &:S 12. DISTINCTIA INTRE PRINCIPH SL REGULI DE APLICARE 41) Dupa nniuea clauzelor anaayate, prezentul Enrocode reulizeazi o distinetie inte prineipi si reguli de aplicare. : (2). Principle inglobeas emunttai si definitit eu caracter yencral care nu prezinta nici o alieativa casi = exigente si modcle amaitiee pentry cate nici o sltemativa nu este posibikt Inara ca acesta sie modu special preeizat, (3) Prineipiite suit tmprimate cu caraciere romane, (4) Reguile de-aplicare sunt in general reguli cunosente eave respect principle si satisfxc exiyentel tor. (5) Utlizarea regulilor reaulile de ap demonstrate, ef regal alternat cel putin echivalenta din punet de vedere al wezistentei, serviciu (exploatare) gia durabilitititatinse destructor» (6). Reguilile cde uplicare sunt imprinate in sistens ital: 1.3, IPOTEZE (1) Urmitoarete ipoteze sunt uate in considerate: Stnucturile sunt concepute si dimensionate-de un persons! ce-posedi 0 calificate so experientd corespunzitente. = supervizare si o guvernare a calititis coresptiitonre sum asigurate in clio s4 uzine ce confectionate casi pesanticr. 116 ~ Etupa (faza) de constructie este executats de cftte wn personal ce posed calificarea gi expstionta necosard = Materialele yi prodsele de constiuetii sunt mitizate in conformitate en ‘cost Eurocoxle sau cu specitientile de materiale siti de prodhse adeevate ~ Struct vs fe mrejinut® de © manisr’ corespunzitonre, = Structura va 1 exploaiaté in confomnitate eu ipotezele ndoptate en ecazia conceperii si ealeulelu (2) Meiodele de calcul nu sunt valabile desdt in misura in care exigentele seferiteare In exceuti. gi nivelul ce calitate erungst in eapitotul 7 sunt de sxemenea satisfeute, (3) Valorile numerice ineadrate 7 mu au decit o valoave indicativ’. Ake valori pot fi specifieate de ci 1.4, DEFINITHT IAL. Termeni comuni tuturor Eurocodurilor structurale (1) in afina unei-indicatit convrare, terminok ilizata in acest text este cea de la Norma International ISO 8930. 2) Usmatorii termeni sunt utilizati in comun de toate Eurocodurile eu specificagile le mai jos: Construetie: termen yencrat descmmtind tot ecea ce este constiait (aceasta delinitie corespunde Normei fnternationale [SO 4707-1, Execufie: acjiunea de a realiza o clédire saw o luerate de yeni civ fermen aeopers Iueratile pe santicr; el poate, sle asemenea, si semnifice vuzinarea clementelor constrictive in afara gantic-ului si mantajul lor ulterior pe santicr. Structurd: ansnmblu de clemente asamblate in med convenabil, concepkite pontru a asigura rigiditates (Notma Internajionala ISO 6707-1 di acecisi dofinitie dar mai ada 1 constrictiz prezentind 0 asifel de i umnei traduecri exacte, aceasté adiugare mu uyin Ewracodurile structurale). Acest termen se sofort ile) portant Natura construcfii: desemncazii destinain-avui in vedere a consintctci 4ée exempht imobil pentru Tocuit,elidire industri, pad de yose Tip de structura; desemeaei dispozitia elementeior structurale, de exemple, grind, svveturdtriangulati, are, pod saspendat, Material ‘de constructie: materialul folesit pent 9 construcic, de -xemplt, beton, ofl, lent, zie ‘Mod de construetic: indicarea prineipalului material de consinictic, de exemphi, constiuctic din beton armat, consiructie div ofc constivtie din Tenm, consiruetie din zidavie. Procedeu de executie: procedeul prin care consiruclia va fi exeeutath. de exempl,turnaté pe'loe, prefabrieas, lansat'in consoli, * stem structural: clementele portante ale-unei ckidiri-san Ieviri de yeniu si moniera in care acestc clemente sunt presupuse a se comport in vvederen model (3) Termenii eshivalenti in limbile Comuniitii europene sunt dafi in tnbelul 1.1. z 5 2 Tabolat Tomtnaceion Trirvetara Modede eonstrucsion Type Foun | Newurelena de aleriaal Bomraize Ta Procedimenia Fryer verison Type or Cons Mode de eonsavetian sic elidive, natura -Fipwl de sirwetard] Type de(1) Termeni de mai jos s semnificati: 14 cuprinzind un ansamblu de clemente mbinate yi prinse inte ele. dimensionate pentru x actionit mpteuma en sf reziste lor, Acest termen se referd alit la structurile dle eit gi fs cele triangulate gi acoperi atit siucturtle plane cat si pe cele tridimensiona ‘Subosaturi: schelet constiwit dintt-o parte # enei osimuri mai mari, dav vaca, ieuo analiza structaralé ca si eum ar fi izok ‘Fipuri de modelare structural: termoni ullizali penne a diferentin osaturile care pot fz senicontinne, tn care proprititile structurale ale prindevilor webu tate explicit in considera is anabizn global TA dace exeepfit Ay nv este specificstii | You Gh wi — | weQ specifica diferite dati po vo dis direct alti cale) (2) Valorile de calcul din tebotul 2.1. uebyie s8-fie.combinate dup& regulile turmatoare, date sub formé simbolic'? in continvare: + Situatii de proiect durabile gi tramzitorii (de durati gi-tqmpotare) pentru verificér, altele decat céle privind oboseala (combinatiifiandamentale): Reguli detaliate ceferitoare la combinafiile de actiuni sunt date do,ENV 1991 Evrocod | 138 Wr esGes +7 eu + Dry hos 29) i = Situatii de proicet necidentale (daed diferite alte specificalt nu sunt date pe ald cale} DraGes + Ae Pes + DMO, 2.10) ft int valoticargeteristice ale acjiznilor permanente Qi, este valoaren caracteristica a uncia dintie actiunile variubile Qj; sunt valor caraeteristice ale alto actiuni variable As valoae de calcul (valoare specified) a acfipni accidemiale ‘Yo este cocfieient partial de siguranfé apliea actiunié permanente G,, Yaa, 6810 coeficient partial de siguran|a aplicat iui G,, in cazutl situatiilor accidentale Yq, exe coeficient partial de siguranté aplica actiuni varicbile Q, si Vs Wis We stmt cooficienti-definiti le 2.2.2.3, (3) Combinstile rolative. iw situafiile accidentale pot fie si comporte a actintie ‘explicit accidental. A, fie sk se vefere la.o situafie ee survine dupa tun eveniment accidental (A=0}, Daci nu este-o alti specificare, sc poste Ye, (4). Actiuni indirecte trebuie sii fic introduse, daca este eal, in expresiile (2.9) gi 2.10). (5) Pentru problemele de oboseala, a se vedea capitolal 9. sey (6) Combinatii simplificate pentru structuri de elidiei sunt date in paragraful 2.3.3.1. 2.3.2.4, Valori dé calou! dite wctiunttor permanente: (1) in diferitele combinatii definite mai inainte, actiunile permanente al ciror~efect mireste ze col al actiunilor variabile (producind -ofecte defavoribile) trebuie sa fie considerite”cuvalearea-de calcul superiontdi auunei cind efectel acestora dimensioncozi pe ecl al acfiunilor varinbile 139(producdnd efecte favorabile) sunt luate eu valoarea lor de calcul inferioars (vedi 2.2.24 (3). (2) Cind rezultatcle unci verifiedri pot fi foatte sensibile Ia variati nivelola de intensitate al uneé accleiagi actiuni permanente de la un capt la alto al strueturii, aceast® acjione trebuie 88 fie consideraté ca si cum ar fi compusa dint-o parte favorabilé gi o parte defavorabild, Acestea se aplicd, {in particular, ta verificarea echilibrului static (vezi 2.3.2.4.) © setiune permanent’ este considerata ea gi cum ar fi compuss ante favorabila gi 0 parte defavorabili, se poate Ina in considerare corclajia intte aceste parfi adoptitid valori de calcul specifice (vezi 2.3.3.1 (3) peniru structuri de cladir). (4) Cu excepfia cazurilor mentionate Ja 2.3:2.3. (2), se convine si se reprezinte in toatt structura fiecare acfiune permanenta, in (otalitatea sa; prin cea a celor dau valori de calcul, superioara si inferioari, cea ce conduce la efectele cele mai defavorabile pentru o verificare data. (6) Pentru grinzi continui si sehelete de clidiri, aceeasi valoare de caleul a _greutafit proprii a structurii (evaluat aga cum este indicat la 2.2.2.2. (3)} poate fi aplicaté tutoror traveilor, cu exceptia cazurilor refetitomre 1a cechilibral static (vezi 2.3.2.4), 24.2.4, Verificure de echilibru static (1) Pentru verificarea de “echitibru. stati, actiunile destabitizatoare (defavorabile) trebuie 58 fic reprezentate Valoarea lor de calcul superioar’ gi scfiunile stabilizatoare (favorabile) prin valoatea lor de caleul inferioard (vezi 23.2.1.(1)) 2) Pentru a fine cont de efecte stabilizatoare, nu hebuie sf se includa in combinatic decdt aefiunife de care in mod cert se'poale presupune ci (actioneaza) Tn sitvafia considerats. (3) Se onvine 88 se aplice actiunile variabile cand. ele mitese efectele destabifizatoare dar sii mu se aplice in cazurile unde ele micse. efectele stabilizatoare. 140 (4) Se convine si se aiba in vedere posibilitatca ca clementsle nesiructurate 6 poald fi puse la locul lor sau si fle seoase, (3) Valorie de calcul ale actiunilor permanente simt alese examinand daci plastic’ trebuie si iia’In considciare curbele de caleul moment «rote imbinkili (veri 6.972). 166 5.2.3, Sisteme structurale S251, Strucnri (1). Exindevee aplictié anatize’ylobale cevutd depinde de'tipul structri.” (2) Blemente structurale simple Guinzile simplu tezémate si clementole izolate intinse sau comprimate sunt static determinate, Structurile triangulare pot fl staie determinate sou rnedeterminate (hiperstatiec). () Grinzi continu g'structari de rezistenf rigid Grinzile continoi gi structuile de rezistenfa in eare efectele de ordinul 1K sunt nepfijabile sau sunt eliminate prin masuri adeveate (vezi 5.2.5), webuie 83 fe analizate penta dispuncri corespunziteare ale incivearilor variabile tn vederea detenmindsii combinafilor de sclicititi cele mai dofovornbile necesare la veificarea rezislenji elementelor gi imbsinailr, (@) Structuri de rezistenga suple (eu noduri deplasabile) Scructurile de rezistenfa suple (vezi 5.2.5) trebuie sé Fe-analizate pentru dispunerile jor vatiabile care sunt cele mai defavorsbite tinind seaina deo cedazeurmind un med cv noduri deplasabile. In phuisyele trebuie torodata si fie analizate yindnd seama'de.o cedare-unnind un mod eu noduii fixe e8 gi cel descris la (©). (2) Trebuie si fie introduse in enalicn global weer strucusilor de rezistenta atat imporfeetiunile iniiale fata de verticals specificate a 52.4.3. cat gi alte imperfectiuni: ale elemontelor, unde aceasta este necesar, vezi 5.24.2 (4) 5.2.3.2, Subsiructurare (1). Penira analiza globals, strmetura se poste descompune intr-an numa oarecare de substructuriyéu conditia cai , ‘G@) internotiunca structuralatintée substructuri sa'fie corect modblatiy: (8) disponerce substruoturilor si fie wdécvata sistemului'stractetal utitizet, (0) eventualele afeote defavorabile, date de interactiunea dintze substructuri siifie luate in considerave, : . 1875.23.3, Rigiditatew reazemelor (11, Trebuie si se iain considerave curacteristicile de deformalie ale bazelor si fondayilor de caze sti sunt Tegati cu prinderirezistente la retire. Valor de rigiditate adecvate twebuie'si fie adoptate in toate metadele de global, altcle decal la metoda rigid - plastic’, 8) sau un dispozitiv de ebuie sf fic Iunti egal cu zero, (3) Optional, se pot de asemen lori de rigiditate corespuinzitonre pentru a reprezenta natura semirigida-a reazemelor de tip artieulat, 34, Modelure in struct retieulatt (1). Anexa.H? di meiode adcevate de modelare pentru-analiza structurilor de rezistena reticulate. 12d. Modelare in structuri contin. ‘Ancxi H® prezinti: metade, de substructurare adeevate pentru analiza global structurilor de rezistenta rigide 5.2.3.6, Modelare in structurii semiconiinuis (0) 0 substructurare adeevat pentty analiza globall.a-stuewilor zise semicontinue poate fi de asemenea vtilizata; vezianexa H, 5.2.4, Lugrea tn considerare a imperfectiunitor $24.1, Blemente de buzd (1) Caloulul irebuie s3 ia tn considerare; prim mijloace potrivite, atectele iinpertectivnitor de ~realizave,,..incluzindh. :tensiunile. .remanente $i imperfactiunile geometries. de tipul defeetului de verticeltate, defeere de "Se vaclnbora int-o etapa ubverioned a lueririlor 168 je ajustare, precum si excentticitiile inevitabile de micd ile (ptindenite) reale. 2) Se pot utiliza importeotiuni geometrice echivalente adcevate, ale citor valori refleeté (simuleaz) efectele posibile ale tunuror tipurilor de imperfectiuni. (G) Efectele impetfectiunitor webuie inate in considerare in cazurile UurmBtoare: 2) analiza globalé ) analiza a sistemelor de conwavantuire <) calcul al elementelor. 5.24.2. Metoda de aplicare (1) Imperfeefiunile Uebuie Iwate in considertre incluzind, in analizlt (aleul), cantitiyi_suplimentare adcevate reprezentind imperfectiunile globale’ ale structuii, imperfectiunile sistemelor de contravintuire 51 imperfeetiunile elemeniclor, @) Bfectele imperfectimilor ylobale ale strvcnui, vezi 52.43, iebuie si fig incluse 1m analize globali a accsteia. Solictirile rezultae din analiza (calcul) tebuie Folosite in caleulul elementelor. (3) Efectele impexfectiunilor date in $.2.4.4., wrebvie incluse in analiza (alculul) sistemelor de contravintuire. Solicitirite sezultste din analizl ‘cebuie folosite pentcu caleutul elementelor. (8)_Bfectele imperfeefiunilor elerientelor, (vezi, 5.24.5) pot fi neghijate analiza globala en exceptia sintcturilor de rezistenti suple (cu noduri deplassbile, vezi $.2.5.2) si a elomentelor comprimate avind legituri care transmit moments si pentru care 2>0,5 fA f.7N a: Nageste valoatea de caleul a efortului de compresiune ~zveltejearaportatl (reds) a clementului in plan, (vezi 5.5.1.2), caleuladd pe unde: 169bbuza unei longimi de Aambaj ogali cu ungimen de cpus (vez paragraful 1.2.(1)) 3.24.3: Imperfectinst globate ute struciuit de reztstena (WD. Efectele imperfectiunilor trobuie si fie luate in considerate tn analiza (caleulel) stucturii prin imermedivl nei imperfeetiuni geometrice cchivatente, avind forma wntsi defect initial de abaters de la vertical determinat cu formula: OKehety (5.2) au Go= 17200 A= (0,541 dav 1,0 si A=(O2+Un J darks ,0 unde n, este numrul de stalpiin plan (pe nivel) fi neste numérl de etae (nivele) (2) Sfilpii care suporta o sareini veiteals Nes mai mica de 50% din sereina vertical medic pe stilp in planul-considerat mu teebuie.inctogé In, (3) Trebuie iniclusi in 1, numai stalpii care traverseazitoate-etajele incluse inn, Trebuic nate in considerare la determinerea tui n, numa nivelele de plangou sau de acoperig legate eu tof stalpi:inctagitina, Noli: Ories combina n, yin, core satsfacsadeste condi poate fi folosité {in conditile realizar sigurainel necsere . (4) Inperfectiunite initiale de tipul absterilor de'a‘verticald se aplicd ith foaye divecfile orizontale, ins ele mu ttebuié® loate” in “considerare concomitent decat into singurd ditecie. aoe (5) Trebuic de asemenca considerate eventualele efecte de torsiune pe ea‘ aceste imperfecriuni, le:por geiteta 4n structuia atunct cénd acestea sunt introduse'de manicrd antisimetrics pe'doud fete opiise'una fayé de alta, 170 . (6) Pentru-usurarea caleutulvi, imperfecyionen jnigiald de abaters de la verticali poate fi inlocuitk cu un sistem echilibrat de forie orizontale echivalente, (ig. 5.2.3). (7) tn structuile de rezistemé ale cladiilor ex mai multe nivele, fortele corizontale-échivalemte trebuie s8 fic aplicate la Ficcare nivel de planseu sx acoperis, aceste forte Fiind proportionale cu swcinile verticale aplicate pe structusl la nivelul considerat (Fig. 5.2.4) (8) Reactiunile orizontale pe ficcare reazem irebuie si fie determinate plecdnd de la imperfeetiuni initiale de abatere de la verticald si nu de la fortcle orizontale echivalente. In absenja incireirior orizontale reale, sezultanta-reaetiunilor orizontale este mula, w | ae +n ow Figura 5.2.3, Foite orizontalé’échivaleite cu efectul ‘de ‘abatere de la verticals * petfeetiunior initiate m5.24, Fore orizontale echivalente S244. Inperfeciiuni pentru analiza (calewlul) sistamelor de convavéimuire (2) Bfectele imperfectiunilor trebuie si fie luate in considerare in analiza sistemelor de contravantuire necesare pentru asigurarca stabilitifii lateralo, pe lungimea lor, a grinzilor gi clementelor compfimate. Acsste efecte trebuiie i fie inttoduse cn o imperfectiune inifiald in forma de are, eu sigeata: ek, 11500 (53) unde Leste deschiderea sister de contravntuire, si ke=(O,24 Vin) dat k, $10 unde a, este numirul de clemente de stabilizat, (2) Pentru simplificare, imperfectiunile inifiale in ave ale clementelor de stabilizat pot fi inlocuite eu forte echivalente de stabilizare, definite in figura 5.25. (3) Dagi sistemul de contiavintuire trebuje si -stabilizeze © grinds incovoiats, forta N din figura 5.2.5. poate fi deteyminaté eit relatie Mrh 6.4) unde Ms momentul maxim in grindé b= indljimea totals a gri (4) Deed grinzile sau clementcle comprimate av joante de incite, twebuie si se verifice daca sisternul de contravantuire este capabil si reziste Jon efort local egal cir / 100 aplicat pe ficeare di aceste gsinzi si pe ficcare din clemrentele comprimate si sit ransmilii acel ofor fixare adiacente acesior grinzi sau clomente comprimate, ze figura 5.2.6 (3) in aceastf verificare, acest efor local se adimni cu toate sarcinile exterioare care acfioneaza pe sistem de contravantuire, dar eforturile date de imperfectiuned definitt la (1) pot fi omise. imperfectione {orp echivatents de stabitizare pe unitate de lungiane Fora N se presupone constawti pe deschiderea L a sistemului de contravintuire. Aceasta plaseaai Iejer in siguran{é faji de o incireare neuniforma. Pentru un element de contavanuireunie Dacd Si 8,SL/ 2500: ’ a=N/S0L Si8,>L/2500: q=N(I+a) /60L unde 8, = sigeate sistemului de confravantuire in planul su, dat de q plus toat® sarcina exterioard, si =5008,/L insti a 50,2 Pentru elemente muliplu contravantuite Si6, 5142500 9 = EN) (KA9,2)/.60 $2.11 2500... ve 1.8 QIN). (E-49) 160 L. Fig. 5.2.5, Forti echivalent de atabizare aSister de contrevantuine Br ko, = en1e200 ages, mevon Figura 5.2.6 Fore de considera in dreptuluneiimbindi de contiuitote ingen glement compa S245. Inperfectiun’ ule elememelor (1) In general webwie si se ia tn considerafie efectele imperféctiunitor Galen efortrlorfolosind fyrmulele de Mamba} adeevate date in asset uracode, (2)" Tn “altémativg, “péniru a “element” cof, se pot, include imperfectiunile intiale in forma de are specifieate l'3.811.3,ifte-8 analiza de ordinul Il a acestui element. “ (3)_Dacii este ndcesar (vezi 9:2.4.2) si se fink seama de iitperftyiunlé elementelor it analiza’glébala,imperfectiunile specificate in 5:5.1.3.'trebuic Si fig incluse $i trebuie sa fie utilizata-o'dhaliza glabals Ge-brdisul IL 474 5.2.5, Stabilitare lateral 5.2.5.1. Rigidivene lateral (1) Toate strueturile ucbvie 8 sib’ o-ciyiditate suficienté in wederea limitarit deformayii laterale, Accasta se poate asigura prin: 4) rigiitatea la deformatie faterali a sistemelor de contavintuire eate pot f + sinuctuyi de rezisten ulate (cx zibrele), -structuri de rezistenfi cv noduri tigide, pereti de forfecare’(diaftayme), nuclec gi alte elements de acelasi tip. ») vigiditatea structorilor desrezistenjé insusi, care pot face apel la una sau rai mule dintre posibiltile urmatoare: jangulatie (2Sbrelie), = Figidittea tmbindilor, + siilpi im consol ide, cu condita dea se putea demonstra fiabila i suficienta (vezi 6.9.4), pentru a Indeplini condigile cerute de stabilitatea globala conform unui mod ct noduri deplasabile, vezi 5.2.6. $25.2. Clasificurea in siruciuri de rezistenta suple sau rigide (Y) © structurd poate fi dofinits ca rigidé dacé raspunsul sau la inedrcdri orizontale in plan este suficient de rigid pentru a fi determinat ew o precizie acceptabili, neglijind solieiirite aditionale generate de lvarea in considerate a deplasirilor orizontale ale naduritor sale 2) Ovice alta structurétrebuie si fie tratatd ca sup gi efectele deplasritor ofizentale ale nodules tebuie si fic, uste in consideare in, calculul sau, veri 5.2.1.2 oo @) O siructurs poate fi trata ea rigid, pentra un caz de Incteare dat dacd pop diate, sarcinile Vy / Vay Pentru, acest cea. de inekreare, saisface pony dia Ys Bessy oe2.ce Ins Val Va OlV,zesle voloarea ée calcul a ¥,, este Vtloarea critic clastic a sarcinii vertcale totale pentru instabilitate conform modului (modelului) cu noduri deplasabite. (4)_Stiucturile de sezistenté-plane ale clidivilor etajate eu grinzi conectate cu fiecare stilp, Ia ficeare nivel (vezi fig, $2.7), pot Fi tratate ea strtetari » pentni tin exz de incdrcare dat, dacd criterinl de mai sus este satisficul, Caleulale en ajutorul mei: teorii de ordinut I, deplasérile orizontale intrinseci In fiecate etaj, rezultind din apliesrea IncStcdrlor orizontale gi verticale de calcul procum gi cele din imperfeetiunea initial de abatere de la verticalé (a se vedea 5.24.3) aplicata sub forma de forie orizontale cehivalente, trebuie sa satisfacd criterul: Bh) (WH) E01 5.6) ‘unde & deplasaven orizontalé 1a partea superioars a etajulii fa taport cu parten sa inferioara, . hs tnaltimea etajului Hi: reacfiunea orizontala totaitde In paitea inferiard a otijulu st ‘V; eacfiunea vertigala totald la parteainferioars a ctjului. oe a a Figora’52.7. Osauid Gtrieturd dé i8zistentayde cline’ cae wtinzite fun legate de fiecare stip lo fecare et (5). in cazul structurilor de sezidtents iple, condi date in 5.2.6. trebuie sf fie de asemenca-satisficute, le'de stabilitate global 176 S253. Clasificare fn osaturl (structuri de rezisten(d) contravantuite saunecontravdnmite (1) © osaturd (siructurd de rezistenté) poate fi clasifieta drept contravantuité dacd rigiitatea sa lateral este asigueats de cite un sistem de ‘contravantuire al edvttirispuns [a inedréiri orizontale in plan este suficient de rigid: pentra a putea considera, cu 0 precizie acceptabill, cll toste neSredrile -crizontole sunt preluate de cdtre acest singur sistem de contravintuire. (2) © osaturi(structurd de rezistenti) metalicd poste fi consideraté érept conttavintuit dacd sistermul de contravintuire “redvee deplasirite sale orizontale cu eel putin 80%. (3) 0 cosatura: (structurd: de rezistenta) contravantuité poate fi tratati ca perfect rezemati lateral (4) Efectele imperfectiunilor inifiale de abatere de ia verticald (vezi 5.2.4.3) intro ossturd (structs de rezisten|é) contravintuité trebuie 68 fie late in considerre in calcutul sistemul de contravantuire, (5) Se poate considera ef imperfectunileiniiate de la vertical (sa-fortele orizontale echivalents, vezi 5.2.4.3), precum si toate incéreérile orizontsle Splicate pe o-asaura (structur¥ de rdistents) contravanuitk mu solicit decdt sistemul de conttavintwite. (6) Sistemul de contravintuire trebuie si fie dimensionat pentru a rezista: “il toate Incdredrile orizontale-aplicate osaturilor (suuctutiloride rezistenfa) civora Te asigurd contravantuirea. : ha toate incdreirile orizontale sau verticale aplicatedivect pe Insusi sistemal de éonteavnnire, . : 4a efectele imperfectiunilor initiale de abaterede lo vertieala (saurla forgele forizontale echivalente) proprii sistemului de contravantuire si color provenind din toate structure carora le asigurd contravantuire (2) ‘Daca sistemul de-contravantuire este 0 osaturs (siruetura) de vezistenyt 00 0 subosaturf, el insugi poate fi-définit ca,osaturstsupli seu rigida {ase vvedea 5.2.5.2). Wwi (8) Dac criteriul dat Ia 5.2.5.2 (3) este aplicat unei esaturi sau subosaturi Hl avind rolul de sistem de contravinuite, trebuie luath tn considerare | calcul ineircarea verticalé totalé: care acfioneazi pe Joate , osaturile {structurile de-rezistenta) cérora ca.le asigur’ contavantuirea, | ©) Daci eviteriul dat-la 5.2.5.2. (4) esteiaplieat unei osatur (structuri de rezistent8) sau subosaturi avand rolul de sistem de contvavintuir, trebuie si fic Iuate in considerare Inefreatea totall orizontali si verticalé acfionind pe toate osaturile eirora le asigur’ contravéntuires precum si imperfectiunile initiate de abatere:de la verticala aplicateisub forma unor forte. orizontale cchivalente provenite din-insusi sistemul de:contravantaive si din toate osaturile (structurile de rezisten{a) pe care le slabilizoazs. —” 5.2.6, Stabilitaten globalica structurilor de-rezistenta (osaturilor) 5.26.1. Gonevalitai (1). Rezistenja unei structurl de rezistenfa Inscaport cu.un mod (model) de cedars eu noduri deplasabile trebuiewsé fic. verificaté. ‘Totusi. aceastl Fezistenfé este consideraté ca dobindita daci este demonstrat estructura este rid (ase vedea $.2.5.2), = - : : (2) Rezistenfa unei'structuri de.rezisten}’.in saporueu.un mod (model) :de cedare cu noduri fixe trebuie si fie de asemenca verificata chiar. deci structurile sunt clasfieate ca suple. @) Se convine.si:fie provizuti posibilitatea: moduriloriée eedare locale interesind un singur eta, i (4) in suucturile cu grinzi (uaverse, righ), frénte- netriunghivlare, sabilitetea acestos grinzi, i plano Jor, trebuie de asemenca sf fie veifleats, i» (caleuluuiy «igi eu samplasarea articulafilor plastce in stilpi trebuie si fie limita la cazurite unde se poate demonstra: silpit- sunt stare sf. formeze,ariestati plastce eu, 0 capacitatede rotizeisuficienti(asevedeniS.2.7)- ve 4.2.6.2, Analiza elusticd o osuiuvitor (structuritor de rezistenta) suple (1). Cind-sevutlizeazio analies globald.cletici, ofectele do ordinul 1, c8 lurmare a moduli de deformave.cv noduti deplasabile tebvie si fie inclise, fie direct uiilizind o analiz8 clastic’ de ordinul (f, fe indirect eu ajutorul ‘uneia din metodele alternative upmdtoare: Sa), analiza elastic’ de orditol 1, ev amplificarea rmomentelor eformayin lateral, : [(Q) analizh elastics de origunl 1, cu lungimi de Aamba}!corespanaiind modului de instablitate cu noduri deplasabil. (2) Dacd se efectuenzi o analiaa globali elasticé de ordinul 11, se pot utiliza ppentci ealculul’ elementelor, Inniimi de flambaj fa plan determinate ‘corespunzitor medului de instablitate eu noderi fixe. {@) tn metodo cv amiplificartn inomentelor din deformarea lateral, acestéa din ivihdy edtevlate cu 0 analizé-elastic’ de ordinul | tobuie sa fie majorate ia raportl 1) -Vau/ Ved 67) unde . no Vue Valoarea de caleul a inciearii vertcale toile . si Vy: valoarea corespunzitoare modului de instabilitate cu noduri eplasabile, , (4). Metoda eu ampiificerea momentelor dete de, deformarea, lateral, ov trebuie si fg liza dachaportal Vay V, este superar valor de 0,25, (5) Momentcle, dite’ de. defiviaes’ trai sunt mpoitine ‘ssacate tvanslatiet orizontale de, la cel mai inalt nivel al ini’ dt ia" "baza Aéedtiia "Ele ‘stint “dite de’ Thcdicdvea “orizéntali ined “PUI pidveti dh tncaicaiea verticals daed fie Structora, ie ‘icdircatea, ésle asiitetrica & Ai cozul osdtusilor*Gtructuritor'de vézistenta) de'e Hiri ctajate vizate lo 512.52 @)i-uproxiniayia wmitoare poste’ fi-utilizathcs alternative: petra determinarea directé a report Vse/ V,, : : Vag! Vo= 8 6.8) unde 8h, H gi V sunt definite la 5.2.5.2 (4)-(7) in cazul metodei cu amplificarea momentelor date de deformarea hater se pot utilize in ealeulul slementelor, lungimi-de Fama) in plan determinate ‘corespunzitor moduli de instabilitate'eu noduri fixe. (8) Daca se foloseste o analiza closticé de ordinul | folosind pentru caleutul stilpitor lungii de-flambaj in plan determiiate corespunzator médului de instabilitate ou noduri deplasabile, momentcle date de deformares laterals in _grinai gi in imbindrile grinda - stilp trebuie s&'fie multiplicate cu 1,2 in afard de cozul in care o valoate mai micd este justificata pri andliza (calcul), 5263. Analiza (calcul) plastica a osatilor (siructurilor de ‘exisronta) suple (1) Daci se foloseste analiza globsli plastica (calentul global plastic) webuie si fie Iuate in considerare efectele, de ordinul {1 in mogul de deformare transversala (2). Aceasta se realizesza in general ulilizind, o analiza elastic - plast ‘ordinul If, a se vedea 5.2.1.4. (3). Cu toate acestea, in altemativa, o analizé rigid - plaiticd-tinand cont indireet de efectele de ordinul Il, cum este precizat la 5.2.6.3 (4), poate fi -Adoplati tn cazurile wrmitoare: peel nt (9) osaturi (étrictuci de rezisfehga) en una da dowd Aivelé piri care: * + fie nici o articulate plastica nu se formeazs + fie stdlpli satisfac cele de ia5.27. he ott : (b), osaturi (structuri de registenta) cu bazele. stilpilor Incastrate, im care modul de cedare,cu noduri deplase li atl plasticg.decat fa bbaza incasiraté a stdlpilor, a se.vedea fig. 5.2.8 si peniru care dimensionarea ‘este bazatd.pe un) mecanism incomplet, in care trongognele inferioare ale stlpilor sunt dimensionate, pentru,2-éméne,slagtice sub mamentul plastic intervenind in mecanism. Coe : ‘Arisulai lai sy Fig. 52.8: Mecaism de defonnae ansverelscomportnd aia plastice insstilpi numai ta baza acestora 1 (4). In cazurile date la5.2,6.3 (3), Vee/ Vo mu trebuie sk depigeasci 0,2:51 ste cazul ea toate soliitdile si Fie armplificate cu rapartul dat In'5.2.6.2 (3). '(5) Pentru caleulul elomentelor se convine si se utlizez lungimi de flambaj in plinvdsteiminate cotaspunaitor modulu} dle instabiltate cunoduri fixe, Influenta articulajllor plastice ttebvie sf fie Iuetd tn considevare la determinarea acestor lungimni de flambaj. west 5.217: Contig puse stélpiior pentru o anabich plasticd y+. Q), Instruct ‘ Formeszi in elemeale uniform comprimate capacialen de rotire este sulflient’. ee ek 2) Acosreriteriwestepresupussatistécutdacs se wilizeai.oanaliz global ‘Glastic - plasticd, ou conditia ca sec{iunile ransversale.s8 sutisfacivexigentele cenmte la 3.3.3(3)_ Daca articulate plastice sé formeazi in stlpit strctuilor ealeulate utilizind © analizé sigid - plastied de ordioul 1 se convine ca slalpii sf | titel urmftor: in siryetur de rezistéifa) eontravantuite: Fs 0.alaf. Ny PS 9) + in osnturi (stmeturi de rezisteri’) necontravinuite: Fs0324r, Ny P> (5.10) unde : : A este zveltotea redusi in plan, vezi 5.5.1.2, galeulatd eu ungimea de amb ‘egal cu lungimea de epura (pent Iungimea de epuri vezi 1.4.2 (4) in osaturile (stiucturile de vezisten{a) calculate utikzand © analizi lobo righ ~plaseh 6 ttebuie dé scmenca eso voce rezistenqa‘la flambgj-ir plan a stélpilor. in’ earese-formeazd ariieulaiile plastice, adopténd, ch Tungimi dé’ flambs)Ringimile-Ior de epuri (pentru longimtea de epura veri 1.4.2.) (5) Cu oxceptia mmetodei prezentate la 5.2.6.3 (3) (b}: 0 cnaliz& globalt ceptia me tate. la © sinaizt ylobald Figid- plastid de erdimul Pnw tebuie'sé fie folsiapdetewiosatui(erwcter de rezistenfa) necon:ravantuite avind mai mult de dou nivelo, 53. CLASCPICAREA'SECTIUNILOR-FRANSVERSALE 1 S31, Elemente de bazd : (1)_Dacd se uilizeandvo: shaliza plobatt plisted, clembitee Gobuiessd fe goinptiméts'a uti element din ojel poate atige limita deeurgers, ins a cltor voslate locali ‘este susceptibilé s& impiedice dezvoltatea momentului de rezistenfi plastic, ‘ «© clasa 4 - Seetivni transversale a edtor tezistenfG fa moment incovoictor __ saul compresiunetebuie siv fie deterntiriata tindnd cont explicit de fectcle voaltrii locale. * . iuni transversale 2) Reducerile de rezistenfi date de cfectele de voalae localé ale Secfiinitbr‘vansvérsalé de class 4°pbt fi hte jn considerate et-ajitorul metodei lajimilor efieace, vezi 53-5: " (3), ‘Clasiticarca" nei ‘sebiuni? nansvesale depinde dé imensiunile figedruia dintce'perttii eémpritiale . (4). Se considera pereti comprimati into seofiune transversala tofi peretii {otal sau patil compriiayi din eforral axial 5/7 Sauimonientl incoVoietor to i orig lat nl (6) ‘Diver péteti“compriniati ai‘nei sechiuni'1raneversale’(o "inimé, 0 ‘aipe) pot, th genbral, $8 lee chisediferies | 7 Tt (6G ‘Cloda uni echiuni tiahsveisalé este}*hotmal (désigur),"slasa cet mal “nal (ea inai detovorabila)dittre’clasele perdi sai cortipritiat:” (7) In alternativé, elasificarea uinei sectiuni tansversale peate-88'xiu Re ffclassinimii, fcuts pentru toatd seejiunea, mesifionnd Separatelas tapi Meatafidu-le ¢a'dtaté in caleul: me '(8) Se convine si se extraga supletile (rapoartele litime-grosime) limitd ale Peretilor comprimati pentiw clascle 1, 2 si 3 din tabelul 5.3.1. Se va Sonsidera de casa 4 orice peyote ai caruisuplei sunt peste litle elas a 5:35. Conditt puse secriunitor mansversale peuiru o analiza global plastica (1) In dreptul articulatitor plastice, secyiunile transversale ake elementclor cate congin aceste articulatit plastice trebuic si aibii o axa de simettie 1 plonul de inciteare, us Q) Ia.dreptut articulator plastice, seefiunile tronsversate ale clementelor care contin aceste articulafii plastice trebuic sf aiba o capacitate de rotire ‘care si mu fie inferions3 votiri cerute in aceste aniculaiiplastice, () Pentru a satistace congijia de, pai sus, se Convine w se determina olatiile cerute prints-o analiza (alent) fe roi @) in osavuite (surycturile-de rezistensa) de, lid pentnt care rovafile cerule nut sunt determinate, toate clementele, conjnind,anicilaii plastice Uwebnic si aibi, in dreptul acestor articulaii, seejiunitrarsversale de closa | (3) ‘Dack seojianen wansvorsali yorjaz8| pe .opgimea clement, se onvine si fe stsficute urmdtozee iter suslinentn _ (a) Deo parte side alta a sectiunilor in care se formeaz’ sHicalai plastice, srosimea ini nu tsgbuie si fie redusi pe o lungimye cel puyin egaly.cu 2 4 plecdnd de la svticulatia plasticg, d fiind indigimea libeys ‘dreptu) artioulatiei plastice. - (o) IDs o pate side ata sestipilo in ere. formened anita plastce, talpa comprimati-trebuie, $8. fie de elasa. |: pe © lingime, plecand de la articulstia plastiod, cel pujin egald cu cea mai mare dintie’ valoriis uirmitoere: : + 2d, wide deste dofinitta.5.3.3 (SY)... | tiny * ditanfa de la article plostict a ‘secfiunea, in scare” momeniyl incovoieior a scdizut 1a 0,8 ori momentul de rezistenfd plastica a acesiei section. 184 ————— (©) Peste tot-in rest, talpa comprimatd trebuie $4 fie de clasa I san 2 gi inima de clasa 1,2 sav 3, 33.4. Conditit puse atticutatitor transversale pentru 9 anatizd slobala elasticd (caleitul global elastic) (1) Daca se foloseste o analiza clasticd, rolul clisificdtii seetiunilor transversale este de x idenlifics Ia ce nivel este limitat® rezistomta (capacitatea portanté a) unei sec{iuni transversale de wire rezistenja sa la voalare local (2) Dacé toti pereyii comprimati ai unei sectiuni wansversale sont de clasa 2, aceastsecyiume poate fi consideratd in sare xi dezvatte moment siu de tezistentl plastica complet (deplin’). (3). Dac tori pereyii comprimati ai unei sectiuni transversale sunt de clasa 3, vezistenta acesteia poate fi bazati pe o repartifie elesticé a tensiunilor secjiune, aceste'tensiuni fiind plafonate 1a limita de curgexe in fibvele extreme, (4) In cazul unei sectiuni wansversale de elasa 3 pentru care limita de ‘cungere este de la ineeput atinsa in fibra extrems intinsi, rezervele plastice alc zonei intinse ale seefiunii pot fi utiizate, cu ajutorul une} metode prezentaté ia ENV 1993+1-3, Eurocode 3 Parton 1.3 (aflati in progstire) pentru a determina rezistenta sa ( capacitotea sa portant). (5) fn atternativa, rezistenja(capecitatea portanté a) unei_seejivni transversale comportind o talp comprimatd de clasa 2, insi o inimd de slasa 3, poate fideterminad tratind inima cao inimé eficace de clasa 2, cu 0 arle eficace redusa, ulilizind metcda prezentata in ENV'1994-1-1 Eurocode 4: Partea Ll. (© Dacé unul dintre pere}ii comprimati ai unei sectiuni tansversale este de Aversa fea aaa + > Cane a> O55 VT og tamitate aise | Gia ecas aI saiser e pittoginds tenses in) pect ps Sind etn ee ui mascot 1 yaaa rea ERR esas 3 Lys Be ats ae Alte scot bts ae a Pee iSanm ~ aS raw A BE nigh " : ; oSFades easy “ages ~ (6) Perel de pt cna “as T He FRIES {ay Comers Ase reli ha) "Pec de tp couslt (ea foie 3) Biaponcts mesgratine al = he a (usesrfet a gomiere Cares if ceptet catia evstie™ compen) cas sy Dinca teste - Sexjnifimicae see emul * ie petra Cian | Tin done | rae compen ferns) . fot Dias detensintn frceGenmal nese pours igise — @ehrtes 156 Spin) @ Saint : aie eins Vela) eye Were! = elyg deta 7 : Ging ela | eye Nelo? sane etvs ele | ery were” - i = ties 10 tes tele Ce ‘june ecorone aa commas Dinca de et ts . - t aitssbe earn wal : z ate = Snmesse) — 5 i 7 z 4 Taw | i i Gnesi = 7 on oar ; Tamimne | elaa Tye sip < t 05 086 sduc | cys ie eins nie bot pens ke_vesi ube 33 eee BE Fa 5 ee ¢ T oH ait(4) Peninu a determina’ lajimen efieace a peretilor tiple, raportl de S33, Caracterisici ale sectinnitor oftence ule sectiunilor tensiuni y, eae interine tn tabelol 5.32 sau $33, poate ft bez pe : transversale de clasa 4 i (1) Caleutul eurseteristicilor scetiunii eficace a seciunilér transversale de clasa 4 trebuie si fe bazat pe little efigace ale percyilor eomprimayi (a se vedea 5.3.2 (2). : Taba ess Fergjigieral compeimall Dinibute deta jee aaEE Dag (compesione posed) pin componste aera le, Li) 2 fp (2) Litimile efieace ale peretilor comprimati sunt definite pentru pere|i intérni ai sei consol. eh 5.3.2. si in tabelut 5.3.3. pentru perotii sectiunii in vere (3)_ fn mod taceepiat) apropint, coefic fo felul urmator: + diet Fy, £0673. de reeucere p poate fi obtinat pol p=(in-022)%»)) Gan © duck 7, > 0,673, unde Ap este 2veliete cle) pret da Tn lh, tou * =o/pnaree?’) unde tag maT) -. oe bg Oy l * grosimea peseteli oi; este efor critic de valoare kg este coéficientu! de voalare corespunzitor raporului de iensivni vy 3605 dip.tabelul 5.3.2 sau din inbelul $.3,3 dupa eaz tab, 5.3.1) dofini si B este taimea peretelui considerat (ve dupi cum umes’: ~ , ~ B a | bye pet [a [Bees B=d penta inimi veo, | 1 | bye | 0 ® * Pentre perejii interni de talpi (eu execpjia sectiunilor ibulare 181 [pstesasy say] Be | sein-vt eminate) . ‘Nicza ei ay 3 5 =b.3t pentra tsipile seefiunilor laminate tubulave B =e porn pero tlpilor in consol ahaa choy B=(o+hy2 pentea comnierele ev avipi egale B =ty sau (b+hy/2 pentru comicrele cu aripi ineyale[essere eomprinatin es ‘Distbutia devensaas Bees eSB Axi neta Acompresiuae poze) a pinicominstea perl secjiunii brute fost: / ba tne bk. ‘ . ae Ne wee * be dag = 9b. = pel(\—y) waa a = [cwecientdevoawe & } 043 | as? | oss ‘ectieace tsi hg =pe veo epeiti=¥) “ = . i 7 be veole, a]. eye [oe] ower | a . vo fe | asatewi nttemarwnke | 68) oe fas | owen | BS sectiuneicdce Yeast I. “Secilune bruti ""—” " Seestune effeace Figura 5.3.2. Sccjiune de clasa 4 ~ moment incovoietor 192(5) Pent a-determina tafinea eficace a unei init, raportl de tensiuni y, we intervine fu tabelu 5.3.2, poate fi objinut wtilizind aria eficienta a tatpil comprinsate sau a talpilor éomprimate insi consi ini . tind secyiunea brut a (Go yoncral, axa-neutrd.(axG (reednd prin centril de greutate) 9 sectiunii eficace se va decala cu o distabya "c" ffl de cea 2 sec{iunii brute, a se vedea figuile 5.3.1 i 5.3.2. Acestdecalaj, va G luat in considerarc la calculul caracteristicilor scefiunii trans@ersale-eficace. () Dacé sectiunea transversala este supusé la un. efort axial, trebuie si se folosensed metods dati #5 5.4.8.3, care {ine cont.de momentul suplimentar AM caleulat cu relagia vue AM=N'ey . " G12) unde _ fy este decalarea uxci neuire dacd sectiumea transversald este supusi uunei compresiuni uniforme,a se vedoa figurile 5.3.1 31 53,2. si Neste pozitiv pentru compresiune . (8) Cu excepfia cazulii vizat la 53.5 (9), este posibil si se determine, in vederea unci msi bune ecqnomii, zveltejea (suplejea) clementului Zp a unui perete folosind tensiuniea maxim& de compresiune Grams in acel perete {in locul limited de curgere f, eu conditia ca Org_y st fie calcula utilizind Lajimile efieace byy ale twturor peretilor comprimati ai sectiunii. Accast’ Procedurd cere, in general, iin cafeul iterativ in cursul cdeuia y este nedeterminat, plecand-de-fiecare ath de la tensiunile-caleutaye-pe sectiunea ficace obfinuté la finele pasului'precedent, incluzind tensiunilefrezutiate din momentul adifional 4M, 7 1 (9) Totusi,‘dacd verificarea rezistenfet nui clement [a instabilitate este cefectuaté aplicdnd -subcapitolul 5.5, valérile Ay ex. $4 trcbbic.s fle caleulate folosind valorile zveltelei (suplefei) 2, ale unbj,perete pe baza limitei sale de eurgeteR? °°" 5 vom 5.3.6, Efecto ale forjelor transversile'uplicdte pe tint ive pentru inimii tebuic si fie Inate in considerare in aléul.’Acesie'ténsiun pat pievéni dia foie transversale aplicaépe clement sal pol apie ld intesectia elementétok . (1). Efeetele tensivinilor ransversale de'compresiiine semiitien rezistenta la voalare local (2) Prozenja tensiunilor sransversale de comipresiuine’ Seninificative poate cefectiv reduce valorile maximole ale rapoarielor litime pe grosime dt, ale inimilor de elasé 1 2 sau 3 date in tabelul 53.1, in functie de distanfa dintre rigidizinile, Ineereata de verificare Se poate face idizate, prezentate in (3) “rebitie si se foloseascd © mat referin(S la regulile do aplicare seferitonve ln pic ENV 1993 +2 Eurocode 3: Pastea 2,(.in preyatire). 3.4. REZISTENTA SECTIUNILOR TRANSVERSALE, S.4.k. Generales (1) -Aeest.subeapilel ~priveste” rezistenta sectionifor transversal lementolor, vezisteni care paaerfulimitats de + rezstenf plastid a secfiuni transversal brit, *rezistonf Seti ete in droptul ghuslor de Fixare, wefectele dealunecare din Forfeeme, + : Sresistonjla-voalarélocnliysub tensiuni normale, “ss, + reristena la voslare prin forfecue. ttansversale'potte fi verifies wfsind strafed ten ‘solicitavilé fata a’ dspagilinita de ccrgére |} Yatéridlulifiy' du Gondifie ea wetasta’ inbidletakid défotriiay b plitice asocist. : GI} in'ataid condifitor eehitetnGéeasta ‘sectiune (ubcapitel) 5.4;"trebuie, de ascinenda, verficati rezistén eleinentélor (i stobiiato, véai 5.5, (A) La nevoie, se convine si se procédezt Yi'ia 0 ‘véiifieare 0 stabil globale o osaturii (structurii de rezistentf), vezi 5.2.1.2 91526. “5.4.2, Coracterstci ale séefunitor transversate S421, Caracteristil ale sects transversule brute (1) Caracteristicite seetionji Biute uxbije $8, fie"“determipate fotosind Gimensiunile nominate, Nu este necesay sf se scad& gaurile practicaie pentru fixare, ins’ trebuie sa se find cont de golurile mai importante. Eclisele si plicufele de solidarizare nu uebuie considerate, $42.2. Aria nels a (1)_Atia neti a sectiunit transversale a unui clement saw a uri’ peieie dé Seofiune tebuie si se ia egald eu aia sa brut din cate se sead avile giurilor sialtor gohii. - = 2) in caleulul carscterstcilbe imei ecfiuni nce, reduces pentiu o'yaued dio fxare se.ia gold eu aria seefiunii ranaversale brute a giuii in planul axei sale, Penile oar tiabgiilé Hed, se" va ihe édnt db poutianea frezatéint-un mod cit mai exact. (3) Cu conditia ca ghurile de fixare 58 mu fie in zig-zag (decalate), aria total 'reduceri pent funtea lor in considerate trebuie sa fie sumia maxima a ariilor sectivnilor giurlor To! otieare seejiune nransversali-perpeindiculacd pe axa elermentahui. 2 4 (4) Dacd gimile de fixate sunt in 2ig-rip-o{decalate)jivria wtotalie-de reducere, pentru-luarea lor.io considerare, ticbuie sitfie,cea-mal.mare din valorile urmatoare: Petice a sien a) reducerea datoritf ghurilor care ny suntiin zig-zag veri 54.2.2. (3); b) sumi, de, aii; de. sgefinmi peniru doate.giuyile, situate. ps, 0, Jinie oarecare, diagonal, sau fran, .Intinzindu-se. pragresiy, transversal au. in, Jungy! elementului, diminuaté cu suma,valorlar 3, (4p),celeulate pentru Fiecate interval intre gluri fa longul lniei, vezi fig. 5.4.1, unde: sete distant. dite egaple.a ‘dou, gyn ‘considerat, miuraté patalel eu aya elementulu \p este distanta dintre ‘centrele acelorasi dau . perpendicular. pe axa clementylyi si “Teste grosimea, efortului Fig, 5.4.2-Comiere cu (5) Imo comieré sau orice clement comporiénd yur in mat nnult dun plan, distan{a’p trebuie. sé fie,misuratlin lungul:Jinei mijlocii & gxosimi smateralului, vezi fig. $42.0 + ‘ 5.4.2.3. Efecte de lunecare prin forfecare f (1). Efeetele de lunecare din forfecare tn télpi poate fi neglijat cu eonditia a cet 3) poniru pereti sectlunit in consolé cannes BELG IOs, i ) pentra pereti intern ai sectiu bsby/10unde Lo este lnngimea iitie punctele de moment ul Beste latimea peretelul internal section . si Cees lifimea poretelai de seetiune in consold (2) Dack aceste’ limite sunt depigite se conv fence a tpi . - e 84 se dopte o Isjime G) Caleuht litimilor eficace ale tpitor este tatat tn ENV 1993 1-3, Eurocode 3 Partea 1.3 (in pregitire) precum si'in ENY'1993-2 Eurocode 3: Parten 2 (in pregitie). 5.4.3, Bfort axial de intindere : (1) fn clementele solicitate le tntindere axighfrvaloarea de calcul Noy a cfornitui de intindere in ficeare secjiuni wansvérsala tebuie 55 satisfaed conditia: . NyeS None : (5.13) unde a Nona este vezisten|g. de.-caleul (eapaciiateal portantd) a se tracyiuns, até cea mai.micaldnieé valorile tcmatdare: 2) rezistenia(capacitatea portant) plastica a sectinii brute: Nga AC! Yue 6) rezistono (eapocilaten portant de prindcre (fixare) Reta = 0,9 Ashe Yon (2) imbinirité de CategoriaC, calculate :penin fista ‘la alunécare. in stadiu) timité ultim (vezi 6.3.3.1), rezistenta (capacftated portanta)' plas e eat Noun seein nee Tn dep gitior de prindretebu se ia egal eu rch Yio 4) }ultima a seotiunii néte in'droptul gaurilor Neca (2) Peotm coricie prinse pe o singura aripa se va fine scama ‘de prevederile continuie in paragrafele 6i5:2:99 §°6:6:10/ Se--tonvine: de asemenea si se adopte un rafionament similar pentra allétipti de sectiuni inse de pari tn consol, cum arf secfiunile'Ta-T sau in U," : 198 (4) *Dacé se cere un comportainent duct, rezistente (capacttatea, portant) plisticé: de cateul Njiqy ttebnic- 5B fie inferioard:sezistexged (capaci porsante) wh a seefiunii nete N,,~q in dreptul gaycjtor de prindere, adic None Nps 5.15) Aceastd conditi¢ va fi satisficuta daca: . 0.9 Abt S.4.d, Efort axial de compresiune (1) Peatry elemientele solicitate fa compresiuné axial, valoarc‘de’caloul Nez a efautldi de’ compresivne in fiecate secjiune iraisvesaldtbuie #8 sallsfaet condita: NaS News 6.16) vuntlé New este rezistenja de--caloul (capacitatea » portanta) 1a compresiune a secfiunii transversale, luat cea mai miei din valorile 2) rezstenta(capacitatea portant) plastc# de eqleul a sefiunii brute Nese AG, M50 « enfs de ealeul (capacitstea portant) a seciuni byte la voalare = Aan fy Yn we " Aagiatid eficsce & sectiunil, vezi 5.3.5. (Q) Rezistnta de call (capacitatca portanté) Is compesine News a séctivnifransVétiale'se detérinind ast" * tae = Sethu wives Be lb |, ety 3: Nowy AEs FO = seotiunti (ndVelbale de clade 6: Neng Aad By Ti? e EF (3) in cazul sectivnilor transversale disimetrice de clase 4, se convine si se utilizeze meteda datdta 5.8.9 pentru aine-cont demomentiladitional AM, dat de decalarea axei neue (axa trecénd prin centrul de grettate) ssec{iunii eficace, vezi 5.3.5 (7). (4). In pus, trebuie veritieatdrezstenta‘lementelor| lambaj, vezi 55.1. , 499(5) Nu este necesar si.se find seama de.ireduceroa secjiunii datorata igiurilor de prindere din-elementele: comprimate, cu exceptia giuriior de dimensivini-martsi a giiilor alungite: not 5.4.5 Moment incovoietor SASL. Elemente de bazd (1) Tn absenja forfei tietoare, valoarea de caleul My 3, momentulai incovoictor in ficcare sectiune transversati treble s8 satisfac condita: Msi S Mone 6.13) unde Moae este rezistenfa de calcul (capacitatea portant) a scctiynii transversale: la tneovoicre, luste egale eu cea mai mis dintre valorile vimitosre: 4) mamental de rezistenf plastic de caleut al secfiuni brute: Mune Woh Yue +) momentul de reziston(a de ealeul al sectiunii brute la véalate loc Meni= War, uO unde ‘Weeste modulul elastic al sectiuniieffeace, vezi 53.5. ©) moment de rezistenf8 ulm de calcul My al see{iunit ete HA drepeal giurilor de fixate (prindere), vezi 5.4.5. 2) Pentru’ seejiunite transversale dip clasa.,2,.,rezjsignja, “de> galcul (copactaten portant). a sectivnil bre fa, tnepypiers trebuies8 fe egal cu ‘omental de fezstenté (moment cepabil),clastig de caleul dat de: Mena = Warf Yom G18) (3), Pent interaction momenta inevoletar ¥ fore vedea 5. ictgnve, s0.va (4) Elementi webuie si fi verficat gi la pierderen de stabiftate sen veri $15.2. Wed 84S ¥ hicovotete'moiniiyiité (1) in fipso foro cistonre, feistenta de esleul Ia incovoisre (cupncintsn porn tneovotere sau moment! eipabil) une} Aeetani tansversate fin ni de fixare csic determinata astfel: + seciuni tcansversale de cls V Sati 23 Mu'* Wyk, Yn + sectiuni wansversile de clas Mi gy RL ine ci = sectiuni transversale de clasa 4M, ‘ t $45.3. Gti de prndre (fisare) (1) Nuveste necesar sf se find cont de gausile de prindeve imealpa Intinsd ew condlitia.ca accusta’sa Satistaearetatlac = ot O.2Acrchriva® Afei (119) 7 (2) Dac Aga fA, nu Thdeplinesté seeastd condifie, se ponte adoply o-atis redusti a tlpii satisPicdind la Kimit (3) Gaurile de prindere ta zona intinsa,a, inimii au.esle noveie, 8, fie considerate eu condita satisfuceri criterauly,indigat 0 5.45.3, (I) penta {oath zona inns incluzind alps inns gi zona ting a gin, (4) Gaurite de prindere din zovn comprimata a,segtivnil pransyersaje nu este novbie si fe late in considrare, ew except celor de dimensunianari sia giurilor alungite 5.4, incovoiere biavial s () Thcozuincovciri dupa dua a, WEAR on soya tae ais aire egos (1) Vatoafe de canca'V tvebuie s5 satisfac8 condi 520) 4, 26t ar dtern Vea Monae undeVag este valoarea de calcul a rezistenjei (capacititii portante) plastice Ta Wonfeaire dat de: Vouna = A(t 3) 100 unde Ayeste aria de forfeeare. (2). Aria de forfecare Aypoate fi determinsta astfel: 4) profile | sau Hf laminate, efort paralel cu inima: AL ADIN, ') profile U laminate, efort paralel cu inima: A= ADbIAHNY «) soctiuni sudate in |, H sau cheson, efort paralel eu inim: juni sudate fo I, H, U sau cheson, efort parelel cu talpa: Ay= A-E(At,) ©) profite tubulare rectangulare laminate cu grosime uniformi: + efort paralel cu indltimea A, = Ah /(b+h) A profile tubulare circulare de grosime uniforma: Ay = 2A J bare pline: A, = A, unde: ia sectiunii transversale indljimea de gabarit = raza de racordare dintre talp si inima 1, grosimea tal si ty= grosimea inimii 2) In alte cazur se acceptd determinacea A. prin analogi (4) Pentru simplificare, valoarea A, a profilelor laminate 1, H sau U; cu ¢efortul paralel cw inima, poate fi lati egala cu 1,04. b. (5) Daci este carl, formlele date la $4. (2) pot fi apicate elementelor constitutive ale inei sect de elemenit comps. (6) Daci grosimea inimii nu este constantd se accepti si se tefini yrosimea minim’ petra t, (2) Tn plus, rezistenta la voalate prin forfecare trebuie s8 fie veriticaté aya ‘eum este specificat in 5.6 dacé: + pentny o inima fir rigidizdri (nevigidizata) dt, > 69e ‘© pentru 0 inim rigidizatd: ate > 306K > unde: , este cocficientul de voalare prin forfecare, vezi 8.6.3 sic [ff Nim] fs (8) Neste nccesar si se iain considerate yiuile de fixare din init da Avan 2 Af G21) Cind Aq ml Saisface accasté conditie se poate adopt 0 arie eficace de forfecase (f/f Arne (9) “in plus, ertoriol de forfeeare de bloc dat in 6.5.2.2, webuic ‘erificat la extremitiile elementul 5.4.7, Moment tncovoictor sé fort tBietoure (1) Momental teoreic de rezistent’ (moment capabil) plastic .al, unei seotiuni transversale este redus de prezenta forfecfii. Pentru valori miei ale forfeitiietoare, aceast® reducere, este micé fiind compensa’ de gerpisarea ‘materialului si poate fi deci neglijaté. Totusi, ednd forta tdietoage depsgeste jumilate din rezistenja.(capacitatea portant) plastid de ferfecare, trebu 138 se find seama de efectul ei asapra momentului de rezisterfa (momentolui capabil) plastic. (2), Daca valores de geleul Vsu a forfei tdietoare ny depigeyte 50% din rézistenfa (capacitaten portant) plastica de caléul la fortéeaie Vejnay Hu este se redicd rezstenjele (copacitifile portant) la incovoiere date la (3) Citid forfa tiictoaté Ve, deptseste 50% din Viygs' se convine si Se reduiod Valodrea dé" call ‘a rezistenyei(eapsbitifi' portante 8) Yecflinii + traiseisalé fa TteovslereIé'Micaw moment de reistehié(riirentoepil) plastic Fedus jinand seamia de forja thietoare, objimit'astfel: 203a) pent) seetiuni wansverssloyeu tlpi egale, incovoiate dupa aga tare de iene: . Mona Wye PAs / ME tle dar Myagig SMon(5.22) Vs! Vanna 1)? : celelalte eazini tects sl eu momentul de rezistenti (momentul capabil) plastic ansversalo, determinat folosind o limith de euygere vedusd, (1-p)f, pentra aria de forFecares find limitalinsd J Myguss.. * Not: Clauza 5.4.7 (5) se aplied sectiumilor de clasele 1, 2, 8 9i 4, Se va folosi valoatea corespunzitoare a ii Mey, vezi 5.4.5.2. 5.4.8, Moment incovoictor si efort astal , S481. Sectiuni wansversale de clasele 1$i2.. (1) Penn sectiuni.transvessale, develascle | 1:2 oriteriul cme tyebuie ‘ndoplinit in fipea Forti Gietoave est: Mua S Mona (523) unde Mxag ¢ste momentul de rezisten{a (momentul capabil) plas redus pentiu lfine'séaina déeforiol axial” coe " de calent @)_Penthi‘o placd Tir yiti' de ptittene niehnenid voting dete dite: ei + i CoM be Meg Mg ET =a Nona" Sleritetirdediies 0S Maa! My (Nas Nyaa S| Fdevenibenit plastid G8), Ie soetigintié ati, presen i acrid pl hah. ale ‘in raport en axa y-y, trebuie si se ind cont de influcnta efortului axial agupra, momenta), de cepistents (momeptyli, eapabil) acest fort, awial, este pel. mmaFE portanté), plastica mini ie wansversale compiete. daca, ageas ait vie, 204 incoveicrii in raport cu axa zz, accasti inDuenté-webuic sa, fic lat in considerafic: dact efoxtul axial depiseste sezistenja (eapteitatea.portimti) plasticd a inimii la traetiune, . be 1 (4) Pentru seetiunt transversafe fig wir de prindere ln profile laminate | sw H standardizae, se pot Folos aprotic ume; Maya Mya] =) (I= 0,50) in My au $ Mayne (525) Dacin $4! Mana Myson ‘ " Daciin >a: Muesa™ Maes! = (a) /(1-a)}] (6.26) (5) Expresile date 1a 5.4.8.1 (4) pot“fi, de ascmenti iiizate ‘pentru secjiuni sudate in I saw H eu tipi egale. (© Aproximatiile date Ia 5.4.8.1 (4) pot Hi simplificate mai rnilt (numai entm profilesaminate | sau H stavidardizate):* b Magne Ld Mya (0 0)5088 MayadS Mycy one ($27) Dacd ns 0,2; Myer = Myeu' um Daci n> 0,2: Myena = 1,56 My. ge (1-0) (0+0,6) SOB (0) Pont profile bul etna so rine om, ag construct, avind secjunile transversale fara giuri dé prindere se pot sproximatile de mal jes aie, SEEN - Mycnu= Il] Mya (I =1)/(1-0,58). sl Wiens Mig (A-2bt) / A insiia, < 0,5 rata a= (A= 2h) /A (@Lxpresiife xdatevta" 5:4.8.1-0(7): pot fiofolosite, deaemtenea pentrir scotiunile sudate chesonate avand talpile cgale-ghinimilevegele,addptand, .» A FCADDIIIA Toshi S056 eth Me aA a= (A> 2bL)/ A tnsi ay $05o— (9) Expresiile date la 5.4.8.1 (7) pot fi si mai mult simplificate pentru profile standardizate tubulare gi rectangulare, cu grosime uniformé, folosite {in construct n modu urmtor: + pentru profile cu sectiune pitrati: 26 Myung (=n) Tn Mua S Myng (31) ‘= pentru profile cu sectiunca dreprunghiulard: Mya 1,33 Myya (1 =) ins Muy S Mp na (5.32) Myans= Myrna (I~ 9) ((0,5+Ht/ A} Ins Mya SMytane (5-33) My: (10) In cazul sectiunilor tubulare eirculare fri. giuri dé prindere si de grosime uniform, se pot folosi urmitoarele aproximali: Myspa 1,04 Myiaa (1 = 0") in Muna S Myrna 6.34) (1) Tn cazul incov aproximetiv: (Mya! Mya) + (My del Mucna $ 1 biaxiale, se poate felosi urmiatorul criteriu (5.35) unde ot $i B sunt exponenfi care pot fi Iuaji, in siguranga, egali cu unitatea, Este de asemeniza permis sa se adopte valorile urmitoare: © secfiuni in si a= 2sif=Sninsé 2 t + profile tubulare cireulare an 2yiP2 ‘profil tubulare dreptunghiulare = B=1,66/ (1-113 2 ins = B <6 © bare dreptunghiulare gi placi o=P=173+ 180 unde n= Nay/ Nga , (12) Crteut ummtor constitu o até aproximatie care plastazdveriiarea si mai multe partea:siguranfeir al Naya # Myss! Mayne? Mase! Mysne ($36) 5.4.8.2, Secjiuni transversale de ctasa 3 (2) To tipsa forfoi tietoare, sectiunile transversale de clasa 3 sunt considerate ca satisficitoare dacé tensiunea longitudins indeplineste condiqia; ‘ Oxee S fy unde fe fy Yoo maxim O04 (837) Q) Pentrs sectiunile tansversale fini giusi-de prindere te poste inlecut condita de mai sus eu condifia unmatoare Nac Alga Myas! Waghst Masa! Wash $1 Zi 5.4.8.3. Seofiuni transversale de clasa 4 (938) (1) Tn absenga forfei thitoure, sectinile transversals de clas 4 sunt considerate ca satisficitoare dacd tensiunea longitudinal’ maxima o,ey caleulati folosind life eficace ale perefilor comprimali (iezi $.3.2 (2)} Tndeplineste condi Sasa bs unde Gy 6th . (8.39) 2) Pentru sectiunile transversale fri ghuri de prindere se poste Inloeui condifia de mai sus eu conditia urmtoare: Neel Acahat Myaut Nasty)! Waal t (Masa + Nea) Ware $ 1 5 (540) “unde ‘Act aia eficace a sectiunii wansversale presupust a fi supusi uni compresiuni uniforme, * “Wos: modulil de ézistenfSelastic al seofiuni efitace, presupunind ci seofiunea trantversall este supusi numai la vn moment ineovoietor‘dupitaxi consider, : ‘ey; decalaice eeitrulu de greuate fll de axa considera, prestpunand cf seojinea tansversaé este supusi unci compresiuni uiforme.5.4.9, Moment tncovoietor, forth rietaare st-farvi axiala cefort axial) Forfeca cont de efeenut ci i de co) al, | asiale, pehiru a calcula moinentul de eezistengi (aiomie: | redns, 1D valoares de calcul Vs. a 1), CAnd. fort Bitoare, depseste jlo, Ain ezsienta plastics bn Uictoare na depayeste 50% etn 8) Vedere de ansarsblu -zistenfa (eapaeitates portant) plastics de eleul la forfecare V4, mit este i hnscoar Sled aceasel ruc ponte combinatie'de monte ifort axial eave satisfac eviteriile enunfate la 8.4 . (3) Cand Vy depiigeste 50% din 'V,.qy sc admite si se deter de caleui a scefiunis transversal ta, combinail de mrqmpent Fort ax folosind o limitd de cungere vedusl (1 = pf, pontsu aria de Forfeeare, cu P(e Myone VY. 2) Tensiunéin elementel E | Sh iin Sinai forge arse GET) «, (1) In absengs forisi wictoare, © inima supusd unei fBife ulidvesite a plantd sili (ezi fix, 5.4.3) care se adaugti la orieaze combiiatic de moment si tort awialé aplicati pe seetiunea tansversali, tcbuie sf satisfae® Tn-orkee ppanet eriteril limité de clasticttate urmitior: Coad a (nN) AG) Sb oe oe (50. unde tas ©: valongp. ce, calcu] gvtensivnibslongiludinale fy ponesul-considerat ddavd-de moment $i forta axialé Slug Io paral A 3 vyansversal gi foe bal the t in expresia. 5 ¢)) de-mol us cur $f tele 3,06 Imite positive penta j compresiune gi égative pentm imindere, SMP Ste 2) Cand reziswenia.(capacitatea portantd) In incovoiere este badAta ‘pes cise en cee Real cde aus \ se admite ca @e Biifsfacufddea; «41 er 2 ” [@vmts)®* (Gata)? ~¥ (Gwedeed] (Ba)? S1=By (5.82) &) Téosivat longitudinale eshivalente aproximative Figure 5.4.3.‘Fensiuniin panou! de inimi date-de moma, de Forta axial si hae tn cia forfa Mietoare we . 208. 209inferioara distantoi dintre ele “a”, presupundnd-o uniform repartizala. pe 6 | peat Valoavea de caleut a tensiunii longitudinale medi in inima ungime "s" determinata ca la 5.4.10 (6). Be Mca! Myane = l Mcge: Valoarea de caleul a momentului in inima (8). Se verified si efectele ineirerilor transversale de compresiune asupra 25186 I Yup rezistengeiinimi a voalare local, vezi 5.3.6. (9) Se convine si se verifie, in plus, rezistents inimii la presiune,localé si { si keste objinut astel: la voalare, vezi 5.7.4 si 5.7.5. cand Gynt! Santa SO : 8nd Oye! Finca H © dact 8, $0,5 = dacd B,,> 0,5 ke 1-By 55, “REZISTENTA (CAPACITATEA PORTANTA ELEMENTELOR $, a) 0,5.(14B,) =1,5(1= By) Elemente comprimate (3). Cand valoarea do caleul Vey a forfei tiletoure nu depiseste 50% din rezistenja (capacitatea portant) plastiod de forfocare Vj.qy, erteriul dat de 54.10 (2) poate fi adoptat fri nici o modificare ‘data de lusrea in considerare a forfeciri. SSI, Rezistenta la flambaj Q) Rezistenfa de calcul (capacitatea portanté. sau efortu) capabil) La flarabaj a unui clement comprmattrebue si fe lun eg cu, Nowe= te BrAG May (6.45) unde ,= I pentru secfiunitransversale de clasa 1,2 sav 3 B..~ Age A pentru secfiunitransversale din elasa’d si. este Goefleientul de reducere pentou modul de flambaj consid (4) Cind valoasea de se stabileste si se modifice ort ste [Cred + (Creu? - Cxe)(Cred] / (fa)? S 1-9 (5.43) unde p= (2 Vye/ Vina L cul Veg 2 fortei tietoare depaseste 50% din Vins. ul limit de elasticitate, dat de'S.4.10 (1) a (2) In privinga tipurilor de profile din ofel, laminate Ia cald obiymuit utllizate pentru elementele comprimate, modul de flarabaj este in_ general (5) Cand vatonrea de calcul a forte tiictoare Vsy depiposte 50% din Vpina gi rezistenfa (capacitatea poranta) Ia incovoiere este bazati pe o distibutie : plastic a tensiunilor in secjiunea: transversal, poate fi adoptat criteriul i aproximativ urmitor: [Cnad? + (Cord) - k CrnesMGesal (Ee) S1-Ba-p (5-44) ! unde k gi B sunt definiti la 5.4.10 (2). (6) Se admite si se détermine valoarce tensiphii transversale os dati de o i Tnedreate punstuald presupundnd-o uniform repartizaté pe © lungime *s" gala cu cea mai mica dintre valorile indlimii "a" a inimali si distanja dintre- rigidizirile transversale de pe inima. Hisucire" pot guver referiti in 'ENV 1993-1-3 EUROCODE 3: Partea 1.1 (in pregitire). 5.5.1.2, Elemente uniforme (I), Peniqa, elementele eu, sectiune wansyersall constants, solicitate in compresiune axialiiconstanc3, valoacea coeficientului x poate fi determinati, in funcfie de aveltejea vedusd Zev formula: water BY ibysl (46) (7) Seradmite si se determine in acelagi mod valoarea tensiunil transversale Gary dati de 0 incSreare repartizald thtte-rigidizirile inimii, pe o lungime 210 “2aincare 4-035 (I#al 4-02} 2°] este un factor de imperfectiuine’ F = (Baty (Nay = OANA A este zveltoten corespunzitoare moduli de Narabaj considerat, Aa R(E/E = 9396 © = (235 46)", (F in Némm") si Neste fortl axial eritic elastic covespunaitor moduli de Hamboj- (2) Faetorul ae imperfetume & eortspunzitoreirbéi dé Mamba) adopts, este dat in tabelul 5.5.1 Tabelui 5.5.1, Factori de imperfecjiune Curba de ‘lamba 6 Factor al imperfectiunii 3) Valoti ale factorutoi de reducer x pot A-Bbyiaite dir tabelol 5.5.2. in funetie de zvelteea tedusd 7, (4) in altemmativa, cleméitele uinifeime pot tt de ordioul Ul, vezi 5.5.1.3 (4) 53 5.5.1.3 (6). S14 Eleni newfie (0). Elementole cu sectiune continu variabild ("in fus") sau.in teepte pot verificaie swilizand’ o (e isl) dg didinol 8k Veded 521-3 (4) $i $3813, 0 7 ee yt " Bee RID a bees (2) In altemativs, pot f utizate metode de anslat (cal) simplieate avand ca bazitprocedeul definit pentru clemetité' ‘unifonné: |" ulilizatd oriée'metoda de éatehilu' cd tictldd reSpeativl plddedas'in'sighlanfal’ ' # pi 8 wehbe (4) Analiza (caleutul) de ovetinul 11 twebuic $8 ia in calcul.imperfectiunea If in are, echivalenti,idin figura 5.5.1, corespunzind curbel de Namba} adoplate ait metodci de analiza (calcul) cit si tipului de verifieare a seefiunit transversal Tabelut 5.5.2, Coeficiengi de redueere J > “Cuba de Hara] a b < o2 E >= 10000) 17,0030 7,000, 0.3 k 0.9647 0,9491 0.9235 0.4 6,9261 0.8973 0.8504 5 “O,8K42 10,8430 0,793 0.6) E 08971 0.7854 9.7100, 0,7. [2 9,8477. 0.7837 |, 0.7247. 0.6431 on 0,7245,, |. 0,622 _.|, 0.5797 0g i 0.6512. [70,5998 0,5208. 10 x 0.5970 10,5399 0.4671 1 05352, 0,485. M189, 12 04781 0.4338 10,3762, 13} 0 06,4269 03888, 70,3385, 1d x 03817 "| 0.3492" | _-0,3055 15 03422 0.3185 10,2766, 16 63079 0,282 0.3512 17 0.3781 0,257, 76,3289, 1,8 0.2531 | 0,2365 10,2053. 19) 0.2294 | 0.211 10,1920", 2.0 . 0.2095 | 70,1982 [10,1765 21 . 0.1920 01803 © | 70,1630 2.2 i [0.1765 '0,1662 T6,1308 23 0.1628 [01537 7 _70,1399 24 0,150 0,125 | 0,1302 2.5 x 0.1397 0.1325 <1 =0,1214 2,6 0,129 012347 0,134 27 x ou2IT 01153 | 10,1062 38 [= otrs2 = | or1t32. 09,1079” __|"""0,0997 29 A105 0,060" “| "0.1912 70,0937... 30 ; (0,0994 0,0951 0,082Tabelul 5.5.2. Coeficlanti de reducere ‘Corba de Nambaj Tabelul 5.5.2, Cocficienti de reduecre a b © Curbe de flambaj a | ew te =110 021 | v600 O28 42 > 7034 | v380 Ou 0,28 e aa9 | vero | 006 [ OIL 0,20 a a7 | wo [004 [ 0,08 O14 Seojiune wansversala Metodi de analiza (caleul) globalt Elemente neuniforme: Se vor itliza valorile W,,/A sau Wy,/ A din mijlocul lunginiii de lambs} 1 Verificare ee rezistenia Tip de last smu rigid-plastios sau elastica - perfect plastic Elasto-plastica (metoda Zzonelor plastice) Figura 5.5.1. Valori de catcal ale imperfectiunii iniiale echivalente in are Soa Blasties (A -0,2)k Wa! JA (A 10,2), Wy A neliniar’ 548.1 ()la(u) Seefiune in Taxa y-y 41,3302 -0,2) kW A oC A-OK WA ‘Secjiune in taxa 2 2 keer! Kea le- Secjiune tubitla rectangula- HA330(2 KW A (A 0.2)GW, A. ‘Seefiane tubulard 15k year/€. Kec / (3) Imperteetiunile inifale tn are, echivalente, dave in figura 5.5.4 trebuie de asemenea si fie utilizate pentru elementele la care este necesar sf se includ imperfectunile in analize global (numai in concifile de fa 5.2.4.5). (6) Dacé sunt utilizate imperfectiunile date in figura 5.5.1 rezistenicle (copacititile portante sau eforturile capabile ale) secfiunilor transversate ‘rebuie si fie verificate aga cum este specificat Ia 5.4, dar wlilizind yy, In loc de Yo 5.5.1.4. Flambay prin incovotare (2) Curba' de flambaj corespunzatoare pentru flambajul prin incovoiere se determina din tabelul 5.5.3 . (2) Scctiunile care mu sunt confinute in tabelul 5.53, trebuie s& fle clasificate prin analogie. @) Coeficientul de aveltefe’ este egal eu eM 6.47) ‘ieare i este raza de inertie corespunitor axe la care se referd, determinati cw caracteristicile seofiunii transversale brute,1 i (A) Profitele tnbulare formate fa rece, ilizate Ts construe, webuie sf fie verificate milizand fe: 4) limita de ceigere de bra tal formare la rece, cu eutba de flamigj &) limita de ‘curgere medic. f determina in care a fost fabcicat elementul prin 55.1 SLumgiinen de flame), (1). Lungimga de flambaj { a unui clement comprimal ai¢ cana extiemitayi Sunt fmpiedicate efectiv si se deplaseze Intetal pace ft luata, in deplind guranfi, cgala cu lungimea de epuri (vezi 1.4.241)) L a elementului (2) Tn altemnativa, tungimeade Mamba} | poate’ determinaté'cu‘ajutoral anexei E (informativ) Trbslul 553 Alegereaeurbel de Namba} corespunzitonre une seejuni: : Tip detente Tie we ame ost ftamisy_| anbas exp p Tawieae TIRE ? qatam Lory |e Led « 23 | 8 wonacistoean} 303 | °8 Tete i t0omat her icomm, Tas ead Theme see sind fat Tae ee “Toles pele sssephaus mat mined | elie’? UL Tamers poe heTLimita de eurgere medie: h Limica de eurgere medie f,, poate fi determinaté-prin ineercari-pe sectiuni rwale sau eu relaya f= by + (ent A) (F=f) unde: i fig- limita de eurgere la intindere « materialului de bazd ” (Nim), fs limita de rupere Ia tntindere a materialutui de bazd,* (Nimm*), {grosimea tablei mama (ram’), : ransversale brute (mm), + coeficient depinzind de tipil de fogmare: i + k=7 pontra profilare la rece ta masini cu role, : + k=5 pentru alte melode de formare, ‘n~ numfrul de indoiri la 90° in profil eu raza interioaré-< St (fagfiunile de ‘ndoiri de 90° se consider8 ca fraciuni de a), if, mu-ttebuie sl depgensed f, sau 1,2 fy k Se convine sii nu se foloseascd creyterea limilei de cungere dati de : prehicrarea la rece pentru clementele sudate sau supuse la detensionare san i ‘galvanizate (dupl formare) sau supuse dups formare la tratamente termice susceptible si produc o fnmuiese. Material de bari Material de baci este materialul-tablei plane (tabla mama) din eare se fabricd profilele prin formare la reve. (2) Valoarea %q pentru zveltelea redusi Azr poate fi determinatd cv rolatia: tar= Wes * ip Air Piast parS 1 5.49) Incare y= O,5[1 te (Aur -0,2)+ Air] (3) Se accept si se adopte pentru factorul de imperfactiune cy urmatoarele valori: y= 0,21 pentru profile laminate ‘x 0,49 pentru seefiuni sudate (4) Valorite coeficientului de reducere yxy penta zveltejea redusi corespunaitoare Acr. pot fi obfinute-din,tabelul 5.5.2 eu A= Aur six ier utilizind: + pentru profile laminate, curba a (c pentru sectiunl sudate, curba (= (5) Valosrea Ar poate fi determinata cu relia: Far = (BuW gh Mal? = ar) Bu incare Da x(E/ 6) = 93,96 (235 / 6) (f, in Némm?) si. M,=momentul critic elastic de deversare . Figura 5.5.2, Limita de curgere medie f, a profilelor tubulare formate la roce foloste in construe 5.5.2, Deversarea elementelor incovoiate @).cindicagiipentrw,-calculul valorii, M,, (sau pentru caleulul direct al cocficientului ,;) sunt date in anexa F (informativa), (1). Rezistnta de caleul In deversaie’(capacitatea portant la incovoicre avand in vedere pierderea stabilitfi prin, incovoiere lalerala gi risucire) a unui element incovoiat, fird leyaturiransversale, este egal cu: Myna'= turBwW pists tar (5:48)" ” (D) Daca zveltejen redust Ay 5 0,4, nu este necesar si se find seama. de deversare. : in care: w= 1 peptra secjiur din clasachegl2 »j Bur= Way! Wy. pentra sectiuni din clasa 3 Bue WarWyry entiu-sectiunidin clasa 4 - Muy ste cbeficientul de redueere la deverdate.: he i (8) Nu este aecesar 28 se verifice pierdefea, pill generale @ unei ‘sting care este sprilinié lateral pe toatl lungimea.sa, si3. Elemente iacovoiate gi tntinse (1) Elementele supuse la intevaeyiunea moment incovoictér-efort axial de intndere webuie verificate la deversare tratind efeetal rezultant’ al solicitirilor, vezi 2.3.3.1 (4) (2) act for axial si momentltacovoitioy pot Vera independent se convine si se ant lui de Tatindere prin faetoil de reduecre al efeetlui vettora Your = O98 . G) Tensiunea calculati Oasa (care poate depasi 6) in fibra extiema 3,0. (6) tn ambele metode, rixidizirile tansversale intermediaié'se vor verifica cient 565, ir sue se vor vend eum se inale so giseste in ENV 1993-2 (7) Cazul inimilor ou rigidizici longite rose Pare (iy pregtir). Meter posteriticd simple. 2 (1). Metoda siosttton Spi Bethe s4'Bobyih, Feziventa de caleul Ia voilake prt de forfecare Vizqjwrelatian ~~ 224 Vina = Satie Man (5.58) unde, este rezistenja post-evtic simpl8 ta forfecarc. @) Rezistenta posteritck simpli la forfocare 4 s€ dotemnind dup cum urmeszit ajeind Ans 08 > 470,574, pyeand O8 B —velija rebordurilé saw. pi Momentul de vezistenta plastic reds ow" f2, 302, 42) Myo, fine seaena de forfa longitudinals Nin taps (eauaaia de momental re y B——- Mgy i Forfa axiald Nog din element) gi este dat de relatin: in care wo 1 Segainap Mora = 0.25 b 7h (1= (Nisa! (Dts! vow)P} (5.60) tnde ¢clinnen chp agonal tins Mme 0058 Hehe taiimea edmpului diagonal fotins, vez figura 5.6.) unde b si sunt lifimea $i grosimea tlpii considerate. Sy esto inal a vosaes prods de fra $.6.4.2, Inclinurea eimpnlé diagonal intine al - Soo rer | ——_(J)_Inelinarea,edmpului diagonal: intins."*" variez8 tare valorile minima 8 / 2 si moxima 6, 6 find ielinarea diagonalei panoului de inima a considera: , | @ = arc tan (d/a) (2) Valoarea minimi'@ /.2-se aplicd’dact lpile sunt wtlizale complet fe {+ pentru preincratea momentului incovoietor din clement, Valoarea maxima @ ‘ge aplied in edzul edtapului diagonal intins complet (cu dimensiani maxim posible), care ares (2) Valoarea adcevaté pent in origare alt, caz.este valonvea (cuprinsi intte limitele @ / 2 si 8) care di cezistenta maxima la voalarea produsé de Forfecare Vase. y= 0037748 ue > w a (4) Oricare alts valoarea pentru, Gintre limitele 8/2 si 0) este Dyebed 08 Fert 25 yo Ryo (60862.-08) acoperiteare. Se poate admits, ov aproximafe, 4 = 6 / 1.5. Ca alterna c)eind Zy.21,25 > wwaosreg RE spontru gisirea valorii optime pentru 4 se Béate folosi iterafia. unde Zyeste,dat-in 5.6.3 (2), ~ . 4 ” 5.64.3. Panourt de capa @ a= fimea "g" a chmpului cos (a-s-s)sing onal intins este dad de relajin i Q)_Panourile de capét vor fi proicctate folosind metode pasteriticd simpli $a12.in 3.63. numa deh sigidzare (montana) de eps eate in sre sh ‘unde s, si §, sunt ‘lungimile de, ane campului cimpul diagonal intir ae Ingle Seoul 3 Jeger chet ingen inne, 2 oe sos we se 98 snea'g Eau” (2) _Cand.este folosits o rigidizare (Montant) de capa eave satigfage criteria - Mai 11.0 8? ins sk fal tn 864" (4), exitege ees To women rods ee fear Ye ina conform 6.01 day eo Se aor onde “Migs eminent fon aps ads Sorina cour SS Gat ow lungimen de acta sy tare o@ va : . 226 : . erFigura 5.6.2, Geometria in eazy] unui panou de margine (3) Clnd este folositi.o.sigidizare (montant) de capat o placa simplé cu lajimea b, si grosimea t, lungimea de ancorare s, se determiné cu relajia: 8.= V2 [0M ju) F Mp) /Ctuou))"9/ sing dar 5, S20 G61) unde. = 0,256 17 fy 1-[No / (otf 3) Ne=Boucosh “ Maz este ol mai mie dintre My $i My y25bE7 Ff ~ [Rs (bt dP) 25612 Fl = Ng / Chi?) si (@) -Penttu ca o-plack'siinplé folosité-ca!moftant &e-imargine (rigidizare de ‘capit dinte'> singuré placi) 'si rezisie-la forja de ancotaj Fy'a-edimpulut diagonal tatins, se convine si fie satisfac criteril: Mus PM, 20,5, unde Mpa = gt ai Na Vee~ Tate (4-5) (5.02)" 228 (5) Back o rigidizare (montant de capit nu: satisface eriterial enuntat la 5.6.6 (@), se poate adopta o valoare sporith pentcu # astel ca Tungimes de ancorate 6, sf fie yedusi sufieient pentru a fi satisficutcriteriul, cu condifia ci 0 valoare redusi a rezistenjei la voalarea-produsivde forfecave pent ppanoul de eapit 5 fie apoi déterminaté pe baza acestei valori mii alu . 5.6.4.4, Detelif penire vigidizavile (montansitor; de capa (J) Sndurile care leagé rigidizarea (montantul) de capat de talpa superioard vor fi dimensionate cas reziste Ia Mya, Py $1 Ne (2) Un montant de eapat realizat dinti-o pereche ce rigidiziri transversale fnvecinate dispuse'simetrie fata de inima poate fi folosit ea o alternativa la solufia dintreo singur’ rigidizare, aritaté ca in figura 5.6.2, eu conditia ca relafiile de caleul date in 5.6.4.3 58 fic adaptate tn consecin. \ $.6,5, Rigidfedrl ransversate intérmediare (1) At&t pentru metoda postcriticd simpld edt gi pentru metoda cimpului diagonal intins,efortal de compresiune N, intr-o rigidizare intermediat® este dat de: N= Veg datas Yn da N20 5.63) incare ty, este tezistenta inifialé la voalare.produsi de forfecate conform 5.6.4.1 (2); se va Folosi cea mai mie veloare a tui ty rezaltath pentru ocle ‘dous panour adiacente rigidizi (Q)_Rezistenta.in flambaj a rigidizdrilor se va verifica aga cum se specifics in5.76. @) Momentul de inerfic al unei rigidiziri transversale intermediar’ va satisface urmitearele condi: - dacda/d<1,4142:L2 LS Pf fa? (5.64) act a/ d 2 1,4142: 1,2 0,75d02, (5.65) 5.6.6, Sudurl (1) Bforturile folosite la verificarea sudurilor dinlre inima si talpS vor fi compatibile cu cimpurile de eforturi din panourile inimii corespunzitor ° 228metedei ulilizate pentru determinares rezistenjei la voalarea produsi de fortecare, (2) Catcutul sudurilor dintre rigidigi, si inima vor fi, de ascmenca, in concordant cu ipoteza de caleul pentru panotrile ini (3) Tonsitnile de intindere in panousile inimii pentra metoda edtmpu diagonal intins sunt indicate in figura 5.6.3, (8 pison icine yan de maine Figura 5.6.3. Tensiuni tn edmpul diagonal intins 5.6.7, Interacyiuwea dintre forta taietoare, momentul tncovotetor si forta axial . S671. Generalitati (Q) Cu condifia ca tilpile si preia in initegime valorile de caleul ‘le ‘momentului incovoietor si forfei axiale din clement, nu este necesar sa fie feds rezisten{a dé calcul a ipimii la forfecare pentru a fine seama de aceste solicitivi, eu exceptia cadrului de aplicare a metodei cdmpului dingonal ‘nins, aga cum este specitieat tn 5.6.4.1 (4). (2). Pentru alte cazuri se procedeazi conform: # 5.6.7.2. pentru metoda posteritied simpli ¢ 5.6.7.3. pentru metoda cémpuui intin. 5.6.7.2. Metoda posteriticd sinpid (1) Secfiunile transversalé pot fi considerate éa satisfScdtozre, adicé'nu este necesii’ si se determine influena forfei tfieloare supra momentului teristeil'de caleul (momentuluj capabil), dacé sunt indeplinite-urmitoacele eondifi: Mg SMinasi 5.664), Neu Vesna “(s.66b) tundeMjg,= momentul de rezisten{i (momientul capabi) plastic de,calcul al ‘ymai din, lpi, jindndu-se seama de Tifimea efieace bye @ tapi comprimate, veri 5.3.5. : si Vasaa = este rezistenja de calcul (forfe tiietoare capabilé) a inimit la one rads de forte oa 5.6.3). + s:Clind ae" apliod sf un efortanial Nyy se reduce valomeas Mea tn consecinfs, vezi 548 (2)° Cu conditia ea Vgs 84 au dopagtascl 50% din-Vitigs nu este necesar si fie redusd rezistenta de caleu! (capacitaten’portanté a) seetiuniitransversale covoietor si fora axielé pentru a fine seania de for tetoare. 231(3) Cand Vg depsseste $0% din Vyaqu va i satisticut urmBtoral ete Mars Meng * (Myxna~ Maceo = 2¥sa/ Vigna” 11 (5.67) Cand este aplicaté gio Forté axial Nyq se inlocuieste Magy ou moment redus de vezistent plastica My gy (vezi 5.4.8). Notd: Paragrafu! 5.6.7 (3) se dplied sectinitor de clasa 1, 23 Sau 4, cu ‘condifia ca yzistenia de ealeul determinatZ pein, deeste clase in absenys Forte toare sf nu fie dept: (4) Interactionen dintre forts tdietoare si momentul incovoictor este itustraté tn figura 5.6.4 (a), $.6.7.3. Metoda cdmpreui intins (1) Seetiunile wansversale pot fi eqnsiderate ca satisfiecitoare, adicd fara a fi necesar si se determine iafluen{a fortei tBietoore asupra momentalui rezisient de calcul, daci unmatoarele dou condi sunt indepl Mea © Mina (5.689) , si Vou Veuna . coe te 1 (5.688) undeMg, si Veg sunt flecare considerate valoarea Tor mexims ia pancul de inimi studiat, cuprins intre cigidiaari wansversale adiacente Mogg ie dat in 5.6.7.2 (1) : si, Volts sate rezistenga (espacitates portanta) la voalare produsé de forfecare’numa : Nese Feduce*Valoaréa Myxy tn consecints, vezi 5.4.8. (2). Rezistenja la voalore produsi de Térfecarea numi a init Vi, peeste valoatea specifics a lui Visa dedusi Ia 5.6.4 presupunind c tilpile preiaw ton momont. My egal cl Mag $i, prin urmare;.mamentl de rezistenta plastic edits Mcigg il Fiesirei tilpi definit tn 5.6.4.1 (4) este nul. ii, Myon poate Fi 282 (4) Cu condita cu Vey st mm depiigensed 50% ditt Vig ye tl este nevoie s fic redhisd rezistents de eleul (efortud eapabil) a seeliunit transversale ta ‘yement incovoitor silt for axial pent a fine seama de Fortaulievoare (5) Cand Vy, depigeste 30% din Viuse ia 9 fF mai mare ed Vy, qu trebuie satiyfieut urmiterul ti Mae Ms (Mas ~ Meal! = 2¥su/ Vouaa= DF] 6.69) Cand este aplicati gi 0 Forki axiali Nye se inlocuiosle Myx cu momenttll redus de rezistenta plasticd Myay (veri 5.4.8). Not: Paragraful 5.6.7 (5) se aplies seetiumitor de class conditia ea rezstenja de call deterninatS pent acest clse UGictoare sf na fe dep. 3 sw 4 ce absent fortei (6) Cand Ve, dopageste valoaren Vp, xg trebuie si fie satisfacuteriteriul: VusS Von . (5.70) rundeVysne 86 obfine plecind de la 5.6.4.1 $i tindnd seanra de Mz gi Nay 79 5.64.1 (4). pontsu cazul in care MyyoO veri 5.6.7.2 (1) @ veri 5.672@) @ @ vexi5.6.220) 7 (a) Metoda post-critied simpla vedi 5.6.7.3 (1) 143) veui 5.6.7.3 (4) 0s evi 5.6.7.3 (5) veri 5.6.7.3 (6) MMM (b) Metoda cémpului diagonal tating (de intindere) Figura $.6.4 Curbe de interactiune forfecare - incovoiere 5.7. REZISTENTA INIMILOR LA INCARCARI (FORTE) ‘TRANSVERSALE, 5.7.1, Elemente de bard ()_ Rezistenja unei inimi nerigidizaté In forte transversale aplicate la alps ‘vt fi governata de woul din urmatoarele modi de cede: in vocinitaten tipi, insotiti de deformarea plastics a = stivives inimi lpi, ‘© Infundarea loceld a inimii sub forma de voalare local gi strivirea inir jn imediata vecinstatc a ‘lpi, insofita de deformarea plastid a tl © voalavea inimii pe cca mai mare parte din inflfimea acestcia, (2). Se disting dovi moduri de aplicare 2 forfelor transversale: + forte aplicate abupia unci télpi si preluate de inima prin forfecorea acesteia, vezi figura 5.7.1 (9), + forfe aplicate.pe o talpa si ransmise prin inima divect Ia cesta talp vezi figura 5.7.1 (6). (GY Acolo unde fortele tansverssle aplicate asupra unei télpi sunt preluate de inim& prin forfecarea acesteia, rezistenta inimii li aceste Forfe se va considera cea mai mie’ dintve valotile urmitoare: 9, rezistenfa a strivire (vezi 5.7.3), # rezistenfa la inflndare local (vezi $.7.4.). ansversale sunt aplicate pe o talpa si tansmise aceste forfe'se ia egal (4).-Acolo mde fortele prin inims direct la coalalta talpd, rezistenta inim fu cea mai micd dine valorile urmétoare: © rezistena la strivire (vezi 5.7.3), © rezistenft la voalave verticala inimii (Vets §.7.5).(©) Foe prt pin oteare 1B “Fy | Fey (2) Fone tansmisedireet prin inima Figun 5:7.1 Fore aplite pe tas (8) Asolo unde, in mod practi, detaiile constructive sunt altfelTnedt nu permit delerminaies eu preeizie a modului de éedare prédominant, se vor iva Jn considerare toate cele tei meduri dé eedate, vezi 5.7.1 (1), (6) Suplimentac, se va lua in cousideraré efectul’ forfelor tafisversale supra rezistenfi elementului la nedveier, vezi 5.3.6. gi'54.10. (7) Revistentala infimdare Localé:-a net inintirigidizse su ransversale aplicate intie rigidizivle wansvetsile, estén prine cu cea a unci inimi nerigidizate, ev unele-sporuri-alé-deestéi rezistente datorits prezenel rigidizarifo. 5.7.2, Lupgimea rezemiriirigide (1) Lungimea rezeminif cigide pe talpt este distanta pe care forta apticaté este distribuitd in mod efectiv. (2) Rezistenta inimii la forfe transversale este influentatS de lunyimea rezemiri rigid. 236 (3). Lungimea rezsmarii vigils, este determinatd cansiderind o diseibu de 45° a inedredrii prin seetiunen plind a’ piesci care este corect fixaté pe pozitie; vezi figura 5.7.2. Incircarea nu se va disiibui -prin_piesele nesolidarizate. Figura 5.7.2, Lungitnea rezet 5.7.3, Retistenga ta strivire (1) Rezistenta de caleul (efortul eapabil) la strivire R.xe pentru inima unct secgivni [, H sau U se obtine cu relafia: wt Ryne Bet Mabe Mot 67) in cares, oste dat de relatia: ut "$= 2 (be ta)?! Chel B)?® OC ceal ST” (8.72) unde "by nu se va lua mai mare decat 25 ty si Sedeestetonsiunea longitudinala In talp. (2) Pentni profilele laminate cu seciune |, H sau U o-teiatic alfernativa pentru determinarea valor s, es 5,225 (hed LI = Yuta ROT [1 + 048 5! (hed) (5:73) {@)"rLa extremitatea unuirclement, valoaren s;'e VarTud pe jummatate: ~ » 237(4) Penuu ineiredrile date de podurile rulante, wansmise pe talpa grinzit prin infermediul sinei de rulare nesudate de talpi, rezisienja de caleul (cfortl capobil) a strvire a inimii Ras sein egal cus, Reea™ Stefi! Yar 78) care 5, = ky [Ur Ie) 1 U1 = hasan BP 5.75) sau, 6 mai mul aproximafie: ae 1 Ma OL = Case! 5a (6.76) bby ~ este indlkimea ginci de rulare I,- este momentul propriu de inertic al tilpii in raport cu axa orizontali aacesteia 1, este momentul propriu de inertic al sinei de rulare in taport cu‘axa ovirontalf a seestein si__kq- este o constanta.care se la astfel: + cdrid gina este montata direct pe talps: ky = 3,25 ‘+ cfind inte sink 5 alps este provizuts o fururs clastica ‘cu grosimea de el putin 5 mm: ky = 40. 5.7.4, Rexistenta ta infundare locatd a inimtt (1). Rezistenfa de calcul (efortul capabil) la infundare local Ragu a inimilor seotiunilor 1, Ff sau U se determing eu formula: Rana 0565 Eh FHI 3b LING! AM tour 6-77) unde 5, - este lungimea rezemaiirigide date in 5.7.2 (3), ins s,/ d mu se va Ja mai mare ea 0,2, (2) Awnci cand clemennul este supus gi la momente incovoiatoate, trebuie satisficut urmitorul crteriu; ‘ Fou Ras 6.788) Mas® Mere 6.780) Fea! Banat Mea! Meng 5.78) 5.7.5. Résistenta ta voalare “ (1) Rezistenfa de caleul (efortul. capabil)- la-voalare: Ryay 2 inimilor secjiunilor 1, Ht sau U se obtine considerind inimacca un-element virtual ‘comprimat avand o létime eficace by dati de formula: 238 by = GEE 83) (5.79) 2) Langa extremityile elementutui (sau ta’ golurils din inimi) tatimea cficace byy mu se ia mai mare ea lifimea efectiv dixponibilé misurats fa jumitatea ial nimi, vezi Figura 5.73. 3) Rezistenja la Mambaj a clementului virtual comprimat se determin conform 5.5.1, folosind curba de flambaj¢ $8, (4) Lungimes de flambaj a clementului virtual comprimat se determina in condifile Impiedicirii deplasarii Intorale si rotiri a nivelul salpilor, th reptul punctului de aplicare a ineBredrii, (3) Talpa asupra cireia este-aplicaté incérearea, in prineipiu, este fixaté Iateral in dreptul punctului de aplicare a incSrearil. Urde acest lucru mu este realizat se face 0 examina speciala privind voalarea nim 5.7.6 Rigidiztri transversale (1) Pentru verifienrea rezistenjei (efortului capabi) Ja flambaj @ unci rigidizai, se include in sectiunea tansversald eficace a acesteia o latime a ihimié egald en 30 eh, cite 15 et, de fiecaro parte a igidizadi, vezi figura 43.7.4. La oxiremitifile elementului (sau in apropieren golurilor din inimé) ‘dimensiunea de 15 et, este limitatd la dimensiunea disponibil& Th realitats.: igura 5.7.3. Latimea eficace pentru rezistents inimil In voalare Ser, LSet, Figura 5.7.4, Soctinne eficace a rigidisrilor (2). Rezistenta fa lamlsj fn afora planuiui inimii este determinaté conform 3.5.1 folosind curba de flambaje yi lungime de flab | eare,mu este mai rigs ca 0,25 d sau 0 valoare mai mare daei este ceru:i de condiile de Incastrate. (G) Rigidizarile de capit gi rigidizdrile din dveptal veazemelor intermediare stot dispuse.in med nonnal de o parte si de cealalt a inimii, simatic in al acest. S raport cu planul me (A) . Este proferabil ca,sigidizdrle ayezate in-dreptu] unor forte exterionre annifieative sa fie simettice. ilizavi rigidizfrilor agezate pe o singurd parte a jimi sau a" iri nesimetrice se fine seama de excentricitaten ezultats uilizind in caleul provederile elauzei 5.5.4. (5) Tn cazul 4§6);-4n cazal ung rigidizii sub inedteare, in, aford de verificarea rozistentl [ayflambai se veific yi xezistenta setiynii transversalé a acestia Ie nivelul ‘lpi jncireate. Lifimea de inimi inelusa in seefiunea efience a yi Jimiteazi la valoarea s, (vezi 5.7.3) finindu-se scam si de decupirilé _Biacticate jn sigidiadni pentru a permite treeeyea sudursi dint ini gi tap Gi) In coen ce priveseuidizivile transverse intermeciave este necesar si ‘evetifice nan ezistene lor Ia ambaj, eo conifincaele sf nu fie wipuse in inciveiryexteroare5.2.7, Flambajul talpit comprimate tu planat inimit (1) Penuw a impiedico posibiliatea de flonibaj a talpii comprimate ta plana! inimi, caportal d/, al nimi va sacaface usmatonu eriteriu: AI SKCEIE MA Ag (5.80) onde . ‘A, este arin inimi ‘Ageeste atin télpii comprimate si. fest limita de curgere a tlpiicomprimate (2) Valoarea coeficicnnului k se ia eyalé eu: tipi de elasa 1: 0,3 {Blpi de elasa 2: 0,4 {lpi de clasa 3 sau 4; 0,53 (3) Cand grinda este eurbats in elevatie, eu talpa comprimard pe parten concavi, criteriul se modified astfel: dy SKE/EMA, (ADM FGE/Gxhal™ (5.81) unde ¢- este saza de curburi a talpii comprimate. (4) Clind yrinda are rigidizsri tansversale’pe inimd, valoarea limilé J 1, poate fi mérita Tn consecinia. 5.8. STRUCTURE TRIANGULATE. 5.81. Generali (1). Structurile triangalate, cum sunt grinzilé cu zabrele si contravéntuirilé Iriangalate supuse la sarcini statice predeminanie, pot fi analizate (calculate) presupuinand 3 extremitifilé élementelor (birélon ‘sunt efecti’articilate 2) Rezistenta (cfortal cipal) la! Aainbaj a‘elemenitlor compsimate ale eestor structusi poate fi determinaté conform 5.5.1 pentru elemente simpla comprimate (comprimate centric) saul cu $:5.4 pentru‘eleménte incovoiate si ccomprimate. Lungiinea dé larabaj péate'f objinstl ednform’S.8.2. Pentiu ate la compresiune, vezi 59." (3) Caleulul eornietelor simple ca clemente de zabrelire este dezvoltate in S83, (4) Pentru eoneeplin si caleulul pilonilor cu zitrele gi catmgclor vezi VENV 1993-3, Burocode 3, Partie 3”. 5.8.2, Liaiginnea de flamba} a elementelor (1), Pentru clementele de talpt in general gi penteu flambaj planului de zibrelire a clementelor en 2fbrele, luriginen de flambay | teebuie ic Iuala egali cu hingimea de cpuré (vezi 1.4.2) Li afard de exznl cind 6 valoare inferioard este justifieatsprintr-o analiza (calcul) previ, (2) Blementele de zabrelire pot fi calculate tindnd seama de Nambajul 5s plan 51 Folosind o lungime de flambaj m: decit lungiinea de epuri cu ‘condifia ca tilpile sa Te usigure o incastrarc corespunzitoare si prinderile de In capete asigard un grad de fixare suficient (pertvu fmbinari ew yuruburi se vor prevedea cel pufin 2 surubuti). (3) In aceste conditiuni, in structurile wiangulate curente, hungimea de flaribaj 1 a clementolor de zabrelite poste fi lath eyall 0,9 L pent Tambajut in planul de 2abictire, eu exceptia comierelor singulare, (4) Pentru comigrsle singulne folosite en clerente de 2ibretire Zomprimate, veri 5183. 5.8.3. Corniere siigtare fotaste th calttate de zabrele compriinate 4y_“Tn eosditia tn cave tlpileasighra clemertelor de zibrelie o incastrare WeSpiebilé si ef prinderile de la capetele acestor elemente asigurs un grid de fixare sificient (pita imbiodri ou suruburi se previd ect pnjin 2 i), exceniticitifile pot f neylijae si gradal de fixare al eapetclor Feat@ Fi ua in. considerajé in ealeuil eotnicielor adoptdid 0 zvehte rgdusi.elicace Zp objinuté in modl unnstor: ‘© pentru flambaj fad de axa v= vi Aarw= 035-072, (8.82) * Se pregitesie into claps ulterioaré a lueraritorpentru flambaj fat de axa y= ys Asn =O50+0,7 Ay (5.83) ‘« pentin flambaj fatide axa z~2: Aue == 0.504072: (5.84) sande Zi oste definit In 5.5.1.2 gi axele sunt definite fn figura Ist (2). Se stabileyte sd se folosenged aceasta zveltole redusd modificati: Ay cu conrba de Mlambaj "e", vezi 5.5.1, pentru a determina rezision(a Ja flamba} (3) in cazul cand se’ foloseste un singur jurub pentru prinderile de la capercle comicrclor, sais deci rigiditatea peinderilor este slaba, se va fine cont de excentriitate in conformitaic cu 5.5.4 i se va adopta ca lungime de fambaj |, lungimea de cpurd (veri 1.4.2) L. 5,9. ELEMENTE COMPUSE COMPRIMATE 5.9.1, Bare (1) Elomentele compuse comprimate comportind dou sau mai imulte talpi (rami) asamblate (solidarizate) In intervale date pent 9 forma un singor clement compus, tebuie si fie calculate finind cont ie jimperfveianea {goometricd echivalenté in form. de are, inttoducsnd o séycat initial ey, care sé na fie msai mick de |/ $00. (2) Deformatia elementului compus trebuic 86 fic histi in consideratie Ii determinarea Solicitévilor in télpi si prinderile interme precum si in toate componcntcie secundare ca zabrelele sau placutelele de legiturs, Q) Verifiearea rezistenfei componentelor principale gi secuindare trebuie si fle condusi (Riou) cu ajutoral metodelor prezentate la $.4, 5i 5.5, Caleulul prinderilor interne trebilie 3 fie eanform dispoziiilor din capitol 6. (4) Procedurile de ‘caleil, date la 5.9.2. gi 5.9.5. mu se aplicd dectt clementelor compuse comportind dou’ ramuri (tilpi), cu exceplia unei specificsri explicite care permite” extinderéa aplicarit lor Ia: slemente comportind mai mult de dows ramuri. (5) In afara de fortele axiale se stabilestc (se convine) si se find cont fr mod eyal-de toate cclelalie eforturi sau montente apticate pe clement, cum ar FileFecloke grevtaii proprii sau considerarea vantulu 5.9.2, Blemente comprimate eu xabrete 5.9.2.1. Domenin de aplicure (1) Procedura de ealewl prezentati aici se aplicd umui clement compus, supus uoui éfort de compresiune de caleu): Nsy comportind dowd ram paralele aseménitoure, de sectitine constant, en un sistem in intregime Uriangulat, uniform pe toata lungimea clementului. @) Ranvurile pot fi din bare cu seefiomea plind sau pot fi cle inscle clemente zabrelite sau cu placute de legitura in planul perpendicular. (3) Atunci cénd apare necesar si se extinda domeniul de aplicare de mai ‘us, $¢ convine sa se modifice sau sii se compSetéze procédura in ednsecint 5.9.2.2. Detali constructive (i) Cand este posibl, sistemele de zabrele simple situate pe dous fete ‘opuse ale unui clement compus trebuie si fie In coresaondenfa, asa cum se rata in figura 5.9.| (a) adic fic dispuse in modal de aves © uribxé mict. 2) Sistemelé de zabvete simplu sinnate pe dou feje opuse ale unt element compus nu trebuie si fie in opozijie, aga cum este ardlat in figura 5.9.1 (6) ford de cozul ednd deformatia de rasucire cave reaulté in ramuri sf fe accepiabilt (3) Panouri de legiturd (plici) tebuie si fie previzwe ta exicemititile sistemelor de-zibrele, de asemenea in dreptul Jocurilor unde zabrelele sunt ntverupte si la nivelul iinbinivitor eu alte clemesite. (4) Panourilerde legitur’ (plicile) pot lua.fpnma de waverse de logiturd conform cu 5.9.3.2. Se pot folosi de asemenea panousi de contravéntuire in eruce avind o rigiditate echivalenta.(5) Cu exceptin acestor panouri. de leystusi, dacd alte components perpondiculare po, axe longividinald a clementulus comps: coexists cu sistemele de zibyele in evuce (vezi figura 5,9.2..(a)) sau cu sistem de ZAbrelite simple montate in opozific pe dou’ fete paratcle (vezi figura 5.9.2 (0), efortusile interne care rezolti in zAbrelendin cauza continuitatit tamunilor ebuie sé fie determinate si lvate jn considerave to calcul acestor zabrele gi al prinderilor lor fa capete Zabrele pe Zabrele pe “dalorele pe tate, Fija Be raga. aj Zabretezn corespondema bal onesie, (recomandabil) | tnerecomantsbil) Figura 5:9:1. Zabrole simple pe'fetole opise ule ramurilor a) Zabrele fo eruce b) Zabrele ia V in opozitie (aerecomandabil) Figura 5.9.2. ZAbrele combinate cu alte clemente perpendiculare pe axa elementului cv zibrele (© Zabiclele srebuie si fie prinse (atagate) eficient de ramuri, fie ou sjutorul’elementélor de prindére (atagare) fie prin cordoane-de std 5.8.2.3, Moment de inert la incovotere . (1) Momentul de ineric la incovoiere efience Tye al unui element Comprimat cu zabrele comportind doua ramuri trebuie si fie egal cu Tee 05h; -Ay (5.85) unde Ag aria secfiunil transversale a unei ramurt Sih! distana intze centile de greutate ale seoyiunilor ramurile,$9.24, Bora’ ie ramet la junndtanen lng (1) Forts axial N, 4 in fiedare ramucd la jumitutea lungimii elementului, este determinati cu Formula: Ness © 5 Nyy + M, hy (5.46) unde larey (1 = Nas? Nay = Nou? Su) 1/500 (vezi 5.9.1) Bly! Si: rigiditatea la forfecare a zibvelclor (Forfa ietoare necesard pentru a produce o deformatie unitars de fortecare) (2) Valanile iui S, pentru di 3.9.3 sisteme de zibrele sunt date in figura S.9.2.5, Rezisteia ramuritor tu lamba (1) Lengimea de flambaj a unei ramuci in planul zabrelelor se ia 7a mod normal egal eu lungimea ine ptetele de epind (vez! 142) ale nods sistemului cu zibrele. 2) _intr-un element-cu:patru'tamuri din comicre eu avipi egale en zabrele pe dont dveetii, ingimea de flambaj I dups axe de inerjie minima depinde de dispozitia zabrelclon, vezi figura 5.9.4 $:9.2.6, Bforari in sabrote ‘ 2) Efecturile in componentele de. zabrelive adiacente extrem elementului sunt deduse cu forts tietoare internd V, calculatd astfel: V.=RM,/1 6.87) cu M, dat fa 5.9.2.4, Forta Nepenti o diagonal ce a8bretite se deter Ne=V, dang 4. sihy sunt date in figure 5.9.3 5.9.3. Elemense comprimate cu traverse de legiima (placute) $59.81. Domenin de aplicare i a ied unui clement compas, (0) Procedhura de caleul prezentati aici se aplicd unui ‘supns Ta o fort de compresinne de ealeul Nay avaind dou rami paralele asemanatoare de scetiune constant, distanjatc si legate intre ele Ia intervale egulute, pe tout lungimea clementului, eu (raverse,(pldeute) atagate rigid acestor ramiti (2) Ranmurite pot fi bare eu scetimme plini sau pat fi ele insele clemente ‘compuse cu zbrele sau cu traverse de legatwrd in planvl perpendieutar. i Zable > este mana de panurie reir, aest Asuntdale pertes up singuyan ya Figurd 5.9.4. Lungimi de flambaj ale ramurilor din comiere simple solidorizate cu 2abrote. apart necesar’'si’ se’ éxtinds domeniti de aplicare de mai sus se modifice sau si se completeze procedurn in consecini 5.9.3.2, Detulti constructive (1) Traverse (picute) de legis webuie si fie previzuteta fiecare capat akelementului, (2) Trebwie de ascmenen si se prevadd averse de leyiturd ia dreptul punetelor intermediare de aplicare a inedredrilor sau punctelor de mentinere Jaterali 3) Se stabileste £8 se provads traverse (plteue) de legsturt intermediave de 0 manieré en sf se imparts ungimea elementalui in tei panouri cel putin, astfal eo 35 fie col putin tei panouri inre pinetele considerate ca mentinesi taterale in plan traversclor de legiturd. Traversele intermediare sunt pe eft posibil amplasate regulat si identice pe toaté lungimea elementulu (4). Daca sunt previuté twaverse de legaturd Ir-platuci paralele, se convine ca acestea Si se dispund fata in faya, in fiecare plan. (8) Daca S, este evuluatd fra a jine cont de Aexibilitatea proprie = traverselor de legituiS (vezi 5.9.4.3 (2), # stabileste c& Tijimes unei Araverse de maryine misutati pe axa elementului compas, si nu fie mai mica db’ gicea a tine’ traverse intermediare s8 niu fle'mai mica de 0,5h,, unde by este distan{a intre centrele de greutate ale ramuritor. (6) Cu exceptia cazulni in care Mexibilitatea traverselor de leysturd-este explicit lua Tn consideratic ta evaluarea lui Six acestea trebuie $8 saat nl, hy 2 10 Ief a (5.89) 142 triomentul de inerfic Ia ingovsiere a anei traverse in planiuil traverselor . 4g imomentul de ineijis la incovoiere al imei rarmuri in plamul traverselor ‘hg distanta dintie centlé de greutate ale ramorilor a distania dintre axele traversclor sn: numérl de planuri de traverse,5.9.23 Moment de inertie la ineovotere (1) Momentut de ineitie:ta jincavoiere Ig al unui element comprimat ev traverse (plicuje) de leyiturd avind dows ramuri xe deternnini.in mod normal ew Formala: e055 ZA, + 2a, in care jr este obfinut astfel: As 15: x Were tso "weds 75, 22 150: Vig Aria secfiunii weansversale a unei rama , Iz momentul de inerfic la incovoiere al unei rannuzi distanfa intro gentiele de greutate ale.tamurilor 0,91, 7A . fs valoarea lui fyqpentra = 1 5.3.4. Efortri neem a jumetatee engin : 1), Forfa axial Ness in. figgare ramura, Ja jumdtaten ungieait elemently este determina cu coe . Nisa 0,5 (Neat Myla Ard lsd (91) inde My= Naty (I= Nga Ngi= Nau /Su) 500 (veel 5.9.1) Na = aE leg! P 2) Cacopeltia ca.s criteria! de Ta $.9.2.2 (6) sfc sajsien,sigiitaten.ta forfecate S, este dat de: _ QSAR BIE 632) GB) Atunei edna’ eriterivk: enunfat:ta.5:9:3.2 (6) nu estersatisficnt, se slabilogte sé se find cont de lexibiliatea.travecselor-de legiturd‘ealculind S, cu relat aioe tw $= 25EL<2 (142 Ihe/ nha! dor Sy £2 E la 252 5.9.3.5, Rezistenes rawiuritor fa flambaj (1) Lungimea, de flambaj a unei ramuri tn planul haverselor de deginurd este in mod normal egald cu distanfa intre axele traverselor 6, Momunte i farfe tietoure in cazn! legiturti prin trayeise (W). Se conviie sé se verifiee traversole de legdtund, pifiderile lor ow ‘agnurile gi amu ingugi sub solicitavile existente in panoui de niaryine (de fexremitae), aga chm este indicat in figura 5.9.5. fora taighoare interns V, find egal cu: V.=aM,/1 cu M, definit Ia 5.9.3.4 (2) In scopul procediii Ip accasti verificare, Forfa ain poate fi luatd Cuald cu O,SNeq chiar atunei cfind nu sunt decd hei panouri pe Tangimea elementals G)_Téscopul acestei verified in eazul ramuiilor ev seofune trinsversali disimetvic. (precum profilele"U), momentdleide sezistenté plastic’ reduse care se introduc in formulele date la 5.4.8.1 ((} pot fi luate egale &ui media valosilor obfinule pentra incovoiere pozitiva si ineovoiere negativs a 5.9.4. Elemente dompuse eu ramari pujin depiriate ‘ty Blemiensbe'comfpuse comprimate ajo cui sit cGlé rdute Th FMD 15.9.6. ale cdror ramnuri sunt tn contac ‘sii sut putin depaae gleiae"en i este ncccsar si fie eosidorate ea elomente cy traverse (plcuf) de “eit a de sod’ a cator distant 5B ri depigensed 15g tnd ig Et raza de _groiea onl jomuri., :htt wa | wa ne ra I + Ral? \ 1 _ 4 et hate wal | T Hoarty - wet pe + wat tvs ii bein Figura 5.9.5. Elemente compuse cu traverse (plicute) de leyatura Figura 5.9.6. Elemente compuse aviind ramunile pulin departate ot if. (2). Se stabileste sf se caleuieze suruburite sau suidurile de leyitord pootru a transmite forfecarea, longitedinald ints, ramuni, aceasta find, determinata plecand dl, fora tictoare infer, (3) “V, poate fi juata cyald cu 2,3 % din foygn oxialt tn ‘slementul compus. In aleritiva, V poate determinat dupa 5.3.3.6. (4)_ Fora taietoore longitudinali pe loyiturd poote i luati 0,25V,a/ iy, unde " 254 5.9.3, Blemente compuse din corniere solidarizate cu barete de legatra moniate in cvace 5 (Q)Elementele comprimate compuse din dou. comiene-identice asamblate prin perechi de barete moniate in ctuee, vezi figura 5.9.7, pot fi verificate la flamnbaj Taji de axa y -y ca gi cum ar fi un singur clement-omogen eu Suburi de tala Hateintirid :laatimooare ~ rezstenti Jin. coniitiile st FyguuSFenauis -} prétonsionare 1 lerité a exploai Foi Fagh = [Noe se 6 admite silormale = ++ Fess S Pete slusecare in starea’| Tshrg . . Istimiti a explostai se | morale A Tabelul 65:1: Cosficienfi de weducere 8, iB, Interaxn py ‘ 4 52,3 dy’ 25,04, Zaunibui By =o Or 3 suruburi sau mai multe By 05 a7 (3). Se convine sf se bazeze tezistenta de calcul (capacitatea port Aambaj 9 uni element comprimst, vezi 5.5.1, po aria bruté a scofiunit tuansversale, fara a {i depagita rezistenta de calcul (capacitatea portant) secfiunit data la 6.5.2.3 (2). 6.5.3. Categorii de tmbindri eu suruburi 6.5.3.1. dmbindiri luerdind ta forfectre (1). Caleutut si concepfia imbindrilor cu suruburi solicitate Ja forfecare tcebuie si corespunda uneia dine cateyorile urmatoare, vezi tabelul 6.5.2: Tabetul 6.5.2, Categorli de fmbiniri eu sueaburi Caleyoria Cfiveril do verfene ] Obiewvail Tnbindsi-luerand.la forfeeate ==. = A Pretensionaréa” nue rezistind Ia, forfecare ecasard, In presiune pe perefii Toate yrupole de ashi FeseS Fan il suruburi, de la 4:6! 10.9.2" eines ie © ‘Sumburt_de tnaltt Seaitand [30 alonecare: tedsteni 4 stavea limita ultima pretensionate.» Nose admite Bhat os alunecare® in ‘stacea ye . £ lier whim’ “irabindrd Nucrand la Taine We pe 7 Prelensionarea tin este (Ruburi + neces slehsionare , Toate” yitipele ae “te : y 610409 Sinibt pretentidiate n ee Fossa! fol de forfecare de calcul exerita ge un gpa sare litt se edpibacit’ ermal” » a efortul de fofeéare de caleul po un gurub in stares limit ulin aia de'Caleu (efor cba ‘vezi ee aces api bi) oe zi ‘aleil (efortul, ae i fortul de intindere de calcul pe,un om or in strc pe leibtenli de calcul (foil eapabil) la infindere a uni(2) Categoria A: imbinéri Inerdnd Ta presiane pe pera ui La aceastd -eateyorie de imabinisi se vor utiliza suru (fabricate din ofel. cu un conjinut mic de caybon) sau. surubus rezistenja, mengnd de Ia grupa 4.6 pind [a 10.9 inclusiv, Nu swit necesare prevederi speciale penttu suprafetele de contact. Efortul..de.forfecare de: calcut dezvoltat in stadiyl ultim nu trebuie si depageascd nici rezistenjade caleul.{efortul capabil} la forfecare, nici rezistenta de calcul (efortul capabil) a presiune pe perofii giurii, determinate conform 6.5.5, (3) Categoria B: mbinari rezistind In alunecore..in. starea: limits de! expleatate normal La acensta categorie de imbindri se vor utiliza guruburi de Tnalté rezisten{i pletensionate si cu stringere contralata conform normei de referinjS ne. 8. Tn siafen fimité de exploatare ormalki nu. tebiie.si s¢) produed, alunccare. Combinatia de aciuni care se iau ti consierare va fi! sleasé dupi 2.3.4. in.fimefie de eszurile de incireare:la cave este, ceruld rezistenja,ta,ajunepare; Efortul de forfecaxe de calcul exeretat in stavea limitk de exploatarea normalé nu trebuie 65 depageascs rezistenia de calcul (eforuil capabil) la slunecare’deteiminas corespunzitor indicayilor date ta 65.8. Bfortut de forfgcare excreitat in stediul limi ulti nu trebuie si depaseasci nici rezistenta de calcul (efortul eapabil) la forfecare nici cea la | ‘presiune pe peretii gaurii, determinate conform indicafillor date ba 6.5.5. Categénia C: Tmibindi vezisind fa almecare in sigren limit ultima La eetstécateori st vor zie : protensiorate cu, sdhaete eonlpait tebe se pra de raferiota 8. No Pe tin aces, je liege indore’ 3 nie tn es tution gurubuitlor Nyy (veri'5.4.3) trebuie & se in egal cu: Nauta Anal 0 Gala) 270 fvp"Caleutal oral de forfeeare | 6.5.3.2. imbindri tuerdind ta intindere ti Solieitata-ta iitindere trebuie si Blespun din eategorile urmfioare, vezi tabetul 6.5.2. feren 2) Categoria D: I cou suruburi nepretensionne ip \La-aceasté categorie se vor‘utiliza suruburi ordinate (scalizate dif. otel ‘8i'eoitimu mic de carbon} sau snrubuti de inalta rezistenlé de grupA pnd la "109 inclusiv, Nu este ceruté pretensionare. Accast? categorie mu tlebuie si fe folosité in cazul Imnbindrilor supuse vatiatilor freevente ale solicit de Titindere. Iibindtile’ di accasla-edteyotie "pot'fi wilizate’ pentru a rezista "Categoria Evimbinfri cu guruburi de'inalté rezstentd pretensionate ‘categorie: se vor wllizh suruburi pretensionate ‘de thalth feaistenfs cu stringere céntrolat&; i conformhitate cy norme-de referinfé 8. retensionarea imbundtijeste in acest coz rezistenta Ia oboseals insi {Canploarea acestoi imbunititiri depinde. de etal constructive: e8t: gi de }) .Rentii-imbindrile solicitate la tntindere, de ambele categoiii.D gi E,.nu Este necesor nici un tratament special al suprafejeler de contact, eviexcepfia zurilor ednd imbinarile de categoria E sunt supuse att la ntindete cat sila ). Distrib ing eb oe open co

S-ar putea să vă placă și

• Fizica fenomenologică: Compendiu - Volumul 1

  

  De la Everand

  Fizica fenomenologică: Compendiu - Volumul 1

  Nicolae Sfetcu

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (2)
• Indrumator Calcul Elemente de Beton Armat

  

  Document252 pagini

  Indrumator Calcul Elemente de Beton Armat

  Albulescu Vladimir

  Încă nu există evaluări
• Ghid - 83 - 02 Toroane

  

  Document38 pagini

  Ghid - 83 - 02 Toroane

  Santiago_Maresca77

  100% (1)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Tehnologia Constructiilor

  

  Document165 pagini

  Tehnologia Constructiilor

  ionel1992

  100% (1)
• Indrumator Beton Radu Agent

  

  Document252 pagini

  Indrumator Beton Radu Agent

  Theo Epuran

  100% (3)
• SR en 1992-1-2na-2009

  

  Document8 pagini

  SR en 1992-1-2na-2009

  Marius Bagu

  Încă nu există evaluări
• Poduri - PD 165 2012

  

  Document212 pagini

  Poduri - PD 165 2012

  ioanciornei

  100% (1)
• Continutul Dtac

  

  Document8 pagini

  Continutul Dtac

  bahus911

  Încă nu există evaluări
• Modelare Scara 2 Rampe Etabs

  

  Document9 pagini

  Modelare Scara 2 Rampe Etabs

  SofroneaStefan

  Încă nu există evaluări
• Tutorial Ro Etabs

  

  Document6 pagini

  Tutorial Ro Etabs

  Costin Cezar

  100% (1)
• C56-02-Normativ Pt. Verific. Calitatii Instal. in Constructii

  

  Document196 pagini

  C56-02-Normativ Pt. Verific. Calitatii Instal. in Constructii

  Cristofor Cris

  Încă nu există evaluări
• Indrumator Beton

  

  Document252 pagini

  Indrumator Beton

  Alexandra Ene

  Încă nu există evaluări
• PAC LAB 2009 2010 Structura in Cadre Exemplu 07

  

  Document27 pagini

  PAC LAB 2009 2010 Structura in Cadre Exemplu 07

  Marcu Gabriel

  Încă nu există evaluări
• Deteminare Lungimi de Flambaj

  

  Document4 pagini

  Deteminare Lungimi de Flambaj

  Boita Emanuela

  Încă nu există evaluări
• CONSTRUCTII METALICE-Siminea - Negrei PDF

  

  Document371 pagini

  CONSTRUCTII METALICE-Siminea - Negrei PDF

  Emanuela Dragomirescu

  Încă nu există evaluări
• Caiet de Sarcini Metal

  

  Document9 pagini

  Caiet de Sarcini Metal

  Gherghel Augustin

  Încă nu există evaluări
• Instructiuni Rigips

  

  Document6 pagini

  Instructiuni Rigips

  bahus911

  Încă nu există evaluări
• Instructiuni Rigips

  

  Document6 pagini

  Instructiuni Rigips

  bahus911

  Încă nu există evaluări
• NP 079-2002 Hoteluri

  

  Document50 pagini

  NP 079-2002 Hoteluri

  bahus911

  Încă nu există evaluări
• 3.puskas Attila - Proiectarea Elementelor Liniare

  

  Document137 pagini

  3.puskas Attila - Proiectarea Elementelor Liniare

  Cristi Matei

  Încă nu există evaluări
• GP 083-03 - Ghid Privind Proiectarea Imbinarilor Ductile Ale Structurilor Metalice in Zone Seismice

  

  Document28 pagini

  GP 083-03 - Ghid Privind Proiectarea Imbinarilor Ductile Ale Structurilor Metalice in Zone Seismice

  aluculesei_ciprian

  Încă nu există evaluări
• Cartea Electricianului Din Statii Si PT

  

  Document305 pagini

  Cartea Electricianului Din Statii Si PT

  Ionel Stanica

  Încă nu există evaluări
• Studiul Stabilitatii Si Ductilitatii Halelor Metalice Usoare Cu Structuri in Cadre Cu Sectiuni Variabile de Clasa 3 Si 4

  

  Document40 pagini

  Studiul Stabilitatii Si Ductilitatii Halelor Metalice Usoare Cu Structuri in Cadre Cu Sectiuni Variabile de Clasa 3 Si 4

  Nicolae Raresh Nonu

  Încă nu există evaluări
• Cod Proiectare Structuri Cadre Ba NP 007-97

  

  Document45 pagini

  Cod Proiectare Structuri Cadre Ba NP 007-97

  hapsinte

  100% (2)
• Mecanisme de Cedare A Structurile in Cadre Din Beton Armat Cu Umplutura de Zidarie

  

  Document19 pagini

  Mecanisme de Cedare A Structurile in Cadre Din Beton Armat Cu Umplutura de Zidarie

  Ana Gaina

  0% (1)
• C 133-2013-Suruburi Inalta Rezistenta Pretensionate

  

  Document61 pagini

  C 133-2013-Suruburi Inalta Rezistenta Pretensionate

  chiford

  Încă nu există evaluări
• Cursul 8 - Constructii Civile - Efectul Exploziilor Asupra Cladirilor

  

  Document50 pagini

  Cursul 8 - Constructii Civile - Efectul Exploziilor Asupra Cladirilor

  Nae George

  Încă nu există evaluări
• Forta Taietoare - Revizuit - Curs Negrutiu

  

  Document3 pagini

  Forta Taietoare - Revizuit - Curs Negrutiu

  Pura Paula-Liviana

  Încă nu există evaluări
• Proiectarea Elementelor de Otel-Carte Roz

  

  Document392 pagini

  Proiectarea Elementelor de Otel-Carte Roz

  Florina Pop

  Încă nu există evaluări
• P100 92comp96

  

  Document9 pagini

  P100 92comp96

  Andrei Brad

  100% (1)
• Curs Beton Armat

  

  Document623 pagini

  Curs Beton Armat

  klaus0390

  Încă nu există evaluări
• Indrumator Plansee PTH

  

  Document89 pagini

  Indrumator Plansee PTH

  bahus911

  100% (1)
• TMD

  

  Document4 pagini

  TMD

  Gyorgy Adrienne

  Încă nu există evaluări
• Codita Alina-Mariana - Rezumat

  

  Document47 pagini

  Codita Alina-Mariana - Rezumat

  Raluca Mardare

  Încă nu există evaluări
• ST 043 2001 Ancorarea Armaturilor Procedee Mecanice PDF

  

  Document53 pagini

  ST 043 2001 Ancorarea Armaturilor Procedee Mecanice PDF

  bogdan tanasoiu

  Încă nu există evaluări
• P100 1 Din 2013 PDF

  

  Document317 pagini

  P100 1 Din 2013 PDF

  nikuteau

  Încă nu există evaluări
• 2 Seminar Lemn

  

  Document75 pagini

  2 Seminar Lemn

  rafael_popa

  100% (1)
• Normativ NP 123-2010 Fundatii Pe Piloti

  

  Document66 pagini

  Normativ NP 123-2010 Fundatii Pe Piloti

  busyspider

  100% (1)
• P100 - 1 2013 EXEMPLEAnexa B - Structura Cu Pereti de Beton Armat PDF

  

  Document52 pagini

  P100 - 1 2013 EXEMPLEAnexa B - Structura Cu Pereti de Beton Armat PDF

  Cristi Ranja

  Încă nu există evaluări
• Caiet de Sarcini - Protectii Anticorozive Rev 1

  

  Document17 pagini

  Caiet de Sarcini - Protectii Anticorozive Rev 1

  Constantin Buzatu

  Încă nu există evaluări
• Calculul Rigidizarilor Grinzilor Cu Inima Plina in Conformitate Cu en 1993-1-5

  

  Document8 pagini

  Calculul Rigidizarilor Grinzilor Cu Inima Plina in Conformitate Cu en 1993-1-5

  doru_enciu

  Încă nu există evaluări
• PD 95-02

  

  Document73 pagini

  PD 95-02

  Gelu Cucu

  Încă nu există evaluări
• M. Rades - Dinamica Masinilor 1

  

  Document289 pagini

  M. Rades - Dinamica Masinilor 1

  Florea Ana Gabriela

  Încă nu există evaluări
• Indrumar Tehnic Profile Zincate

  

  Document24 pagini

  Indrumar Tehnic Profile Zincate

  ing urban

  Încă nu există evaluări
• Curs 5-6 - Analiza Globala

  

  Document76 pagini

  Curs 5-6 - Analiza Globala

  Dany Biberechi

  Încă nu există evaluări
• Tabla Cutata 200 PDF

  

  Document2 pagini

  Tabla Cutata 200 PDF

  Dan Mihai Vasilache

  Încă nu există evaluări
• Aplicatie Alfa Critic

  

  Document8 pagini

  Aplicatie Alfa Critic

  adela2012

  Încă nu există evaluări
• Strucuri Metalice Cadre Multietajate

  

  Document267 pagini

  Strucuri Metalice Cadre Multietajate

  bosi1

  Încă nu există evaluări
• Curs1 2 3 4 5 6 7.modificat

  

  Document61 pagini

  Curs1 2 3 4 5 6 7.modificat

  Codrin Moldovan

  Încă nu există evaluări
• BA I - Partea A 6-A Eugen Lozincă

  

  Document44 pagini

  BA I - Partea A 6-A Eugen Lozincă

  Vale Parocescu

  Încă nu există evaluări
• Beton Armat Si Precomprimat I - IE

  

  Document4 pagini

  Beton Armat Si Precomprimat I - IE

  Alina Oprean

  100% (1)
• Fisa - Structuri Metalice Speciale

  

  Document3 pagini

  Fisa - Structuri Metalice Speciale

  Cristina

  Încă nu există evaluări
• Fisa Tehnica Tuburi de Presiune

  

  Document8 pagini

  Fisa Tehnica Tuburi de Presiune

  sorinro21

  Încă nu există evaluări
• Curs 5-6 Beton 1

  

  Document77 pagini

  Curs 5-6 Beton 1

  giovani.roberto31yahoo.com

  Încă nu există evaluări
• Analiza Globala A Imbinarilor Structurale Conf Env 1993-1-8

  

  Document27 pagini

  Analiza Globala A Imbinarilor Structurale Conf Env 1993-1-8

  Luchiian Cezar

  Încă nu există evaluări
• P100 1 2013

  

  Document862 pagini

  P100 1 2013

  Andreea Telegdi Moody

  100% (1)
• Erata P100-3 Anexa D

  

  Document3 pagini

  Erata P100-3 Anexa D

  Cristi Sandu

  Încă nu există evaluări
• Fisa - Analiza Dinamica Neliniara A Structurilor - Master

  

  Document4 pagini

  Fisa - Analiza Dinamica Neliniara A Structurilor - Master

  Silviu Laurentiu

  Încă nu există evaluări
• 00 or Proiectare Structuri Cu Pereti de Beton Armat

  

  Document44 pagini

  00 or Proiectare Structuri Cu Pereti de Beton Armat

  Andrei Covrig

  Încă nu există evaluări
• Ordinul MAP NR 828 - 2019 PG 41 - 75

  

  Document35 pagini

  Ordinul MAP NR 828 - 2019 PG 41 - 75

  IonelaFlorescu

  Încă nu există evaluări
• C 56-1985

  

  Document165 pagini

  C 56-1985

  florinelvv

  100% (2)
• P134-93 Plansee Mixte - &amp - P107-79poduri Rulare

  

  Document39 pagini

  P134-93 Plansee Mixte - &amp - P107-79poduri Rulare

  lazar_maria18

  100% (1)
• Normativ np15 Proiectare Spitale

  

  Document143 pagini

  Normativ np15 Proiectare Spitale

  johnny_nfs_2

  Încă nu există evaluări
• Proiectare Asistata A Circuitelor Electronice - Aplicatii-Transfer Ro-01sep-89bd83

  

  Document51 pagini

  Proiectare Asistata A Circuitelor Electronice - Aplicatii-Transfer Ro-01sep-89bd83

  sucdemeer

  Încă nu există evaluări
• Rezultate Concurs Alergare

  

  Document6 pagini

  Rezultate Concurs Alergare

  bahus911

  Încă nu există evaluări
• Aplicare Covor de Piatra Exterior

  

  Document1 pagină

  Aplicare Covor de Piatra Exterior

  bahus911

  Încă nu există evaluări
• Hidroenergetica

  

  Document22 pagini

  Hidroenergetica

  bahus911

  Încă nu există evaluări
• MHC Simulare

  

  Document197 pagini

  MHC Simulare

  bahus911

  Încă nu există evaluări
• MHC Simulare

  

  Document197 pagini

  MHC Simulare

  bahus911

  Încă nu există evaluări