PARTEA DE INCEPUT A ESELUI:

Dupa atenta lectura a programei, constatam ca este foarte important ca

elevii sa poata intelege matematice din acest capitol si sa le poata aplica in
rezolvarea unor probleme matematice practice.
Pentru a elabora un demers didactic care sa conduca la la rezultatele
dorite, trebuie sa construim o strategie didactica foarte buna, adica sa alegem
cele mai bune metode didactice, sa le corelam cu forma didactica si mijloacele
de invatare, timpul optim, pentru a forma/ dezvolta competentele specifice
prevazute in secventa data. Pentru a atinge competentele vizate de aceasta
unitate de invatare, putem aborda o strategie didactica bazata pe metode
moderne, centrate pe elev, imbinate totusi cu cele traditionale, pe care elevii le
cunosc foarte bine.
Voi presupune ca am la dispozitie o clasa eterogena de 25 de elevi,
considerata de nivel mediu din punct de vedere al capacitatilor, abilitatilor si
aptitudinilor dobandite pana in acel moment, in care exista totusi elevi cu
dificultati sau ritm lent in invatarea conceptelor matematice si evident in
formarea deprinderilor necesare operarii si utilizarii acestora in situatii
practice, fie ele din domeniul matematic sau din viata cotidiana.
In acest scop, lectiile care ar trebui sa contina secventele didactice care
vizeaza competentele selectionata vor fi de tipul formarii de deprinderi si
abilitati, iar continuturile sa vor desfasura pe parcursul mai multor ore
distincte: 1. ....., 2. ....., 3. ...... . Consideram ca in fiecare caz sunt cunoscute
notiunile importante cu care vom lucra pe aceasta secventa ( ..................... ).
De exemplu, daca ne oprim la tema ................., putem concepe un
scenariu didactic ce incepe cu reactualizarea cunostintelor despre .....,
utilizand metoda CIORCHINELUI.
Metoda CIORCHINELUI este o metoda moderna, centrata pe elev si
activizatoare. Este metoda care presupune identificarea unor conexiuni logice
intre idei. Este o varianta mai simpla a BRAINSTORMING-ULUI. Profesorul
stabileste un cuvant "radacina" de la care se va realiza o schema (un
ciorchine). elevii primesc niste fise de lucru si sunt solicitati sa scrie pe fisa
orice cuvant sau notiune care ii vine in minte legata de cuvantul - cheie. In
etapa urmatoare, acestia vor completa schema pe tabla, sub atenta indrumare
a cadrului didactic. Optional, fisele lor pot fi expuse la sfarsitul orei, si,
folosind metoda TURUL GALERIEI, elevii vor putea observa fiecare schema a
colegilor.

In cazul de fata, propunem ca si cuvant - radacina notiunea de ..........,

de la care elevii vor realiza urmatoarea schema:

SCHEMA DE CIORCHINE

Acest moment al lectiei trebuie sa fie unul limitat ca timp, fiind doar
partea introductiva a lectiei. Daca elevii se descurca greu in realizarea
conexiunilor, acestia vor fi ghidati de intrebari ale profesorului, ca de
exemplu:

INTREBAREA 1
INTREBAREA 2
INTREBAREA 3.

Fiind o metoda noua, activizatoare, starneste interesul si curiozitatea

copiilor pentru tema propusa. Aceasta metoda are multe avantaje, de
exemplu: se fixeaza bine ideile si se structureaza informatiile, se faciliteaza
intelegerea si retinerea lor, ii incurajeaza pe elevi sa gandeasca liber si
deschis, il ajuta pe profesor sa inteleaga maniera in care fiecare elev si-a
insusit cunostintele, prin intrebarile ajutatoare puse se dirijeaza gandirea
elevilor. Printre dezavantaje amintim: se pierde destul timp cu aceasta metoda
si necesita din partea profesorului un timp mai mare de proiectare.
Aceasta metoda noua si moderna se impleteste armonios pe tot
parcursul lectiei cu o metoda traditionala, CONVERSATIA, metoda nelipsita
din cadrul activitatilor didactice de orice fel. In cadrul acestei metode,
profesorul are dublu rol: adreseaza intrebari elevilor, pentru a dirija gandirea
elevilor, dar in acelasi timp si raspunde la intrebarile puse de elevi, pentru a
lamuri situatiile care apar. Conversatia sta la baza formarii/ dezvoltarii
rationamentului si limbajului matematic, dar are la baza stapanirea limbajului
natural, corect din punct de vedere gramatical, dar si logic. Profesorul trebuie
sa urmareasca transmiterea si receptarea corecta a notiunilor specifice
matematicii.
Ca forma de organizarea clasei pentru acest moment al lectiei vom
folosi FORMA FRONTALA. Daca pana nu demult profesorul era in centru
lectiei, elevii avand un rol pasiv, vedem in ultima vreme tot mai mult rolul

profesorului de organizator si indrumator al activitatii elevilor. Elevii au acces

egal la notiunile transmise de catre profesor, iar din punct de vedere
intelectual, colectivul se omogenizeaza, continutul si metodele fiind adecvate
particularitatilor tuturor elevilor. printre deavantajele folosirii formei frontala
reamintim: dificultatea realizarii relatiilor de colaborare intre elevi, inabusirea
spiritului creator si competitiv.
Ca mijloace didactice folosite in aceasta parte a lectiei amintim fisele
de lucru primite de elevi, iar pentru schema facuta folosim tabla, mijloc didctic
nelipsit din activitatile didactice. Tot aici folosim ca mijloc didactic modern
calculatorul si videoretroproiectorul, pe care se prezinta reactualizarea
notiunilor matematice studiate anterior sub forma unei prezentari POWER
POINT. Astfel, notiunile pot fi urmarite de fiecare elev in parte si receptate in
mod corect.
ULTIMA PARTE A ESEULUI

Dupa ce am trecut de reactualizarea cunostintelor, trecem la partea

complexa a lectiei. Aici voi folosi metoda MOZAICULUI, forma de organizare
PE GRUPE, si ca mijloace didactice FISE DE LUCRU.
Metoda Mozaicului este de fapt invatarea prin cooperare la nivelul
grupului si predare achizitiilor dobandite de fiecare membru al grupului unui
alt grup. Prin folosirea acestei metode moderne se stimuleaza increderea de
sine a elevilor, se dezvolta abilitatile de comunicare, argumentare individuala
si de grup, se optimizeaza invatarea. Elevul este implicat activ, fiind solicitat
sa participe la procesul de invatare.
Elevii vor fi impartiti in grupe de cate 5 membri, dupa criterii stabilite de
profesor, grupele rezultate fiind eterogene. Fiecarui elev din grupa i se
distribuie o fisa, fisele fiind in prealabil notate de la 1 la 5, adica in fiecare
grupa vor fi 5 fise diferite. Se prezinta de catre profesor subiectul care face
obiectul activitatii didactice si explica fiecare sarcina de lucru: fisa 1, fisa
2, ...., fisa 5. Elevii se regrupeaza in functie de numarul fisei, adica de exemplu,
toti cei care au fisa 1 vor forma o echipa noua. In cadrul acestei grupe elevii
invata prin cooperare sectiunea prevazuta in fisa. Se constientizeaza de catre
fiecare elev responsabilitatea de predare a sracinii respective grupului initial.
Se refac grupurile initiale. In cadrul lor se preda intr-o succesiune logica a
sarcinilor avute, incepandu-se cu elevul care a avut fisa 1, apoi cel cu fisa 2,
etc. La sfarsitul activitatii se trece in revista unitatea respectiva de cunoastere,
de asemenea, pastrand o succesiune logica in prezentare.

Dupa cum observam in aceasta parte a lectiei elevii lucreaza pe GRUPE,

aceasta forma de organizare fiind cea mai eficienta in vederea formarii/
dezvoltarii de deprinderi si abilitati, crescand responsabilitatea fiecarui elev in
propriul proces de formare. Elevii se ajuta intre ei, se dezvolta abilitatile de
cooperae iar cei care sunt mai timizi sau care au dificultati de invatare prind
curaj de a pune intrebari, de a se implica. Folosirea acestei forme de
organizare da pe parcursul lectiei impresia aparenta de indisciplina, datorata
lucrului in echipa si discutarii sarcinilor de lucru primite. Aceasta parte a
lectiei necesita un timp ceva mai mare de realizare a obiectivelor propuse,
avand in vedere lucrul pe echipe, ceea ce poate fi considerat un dezavantaj al
folosirii acestei forme.
Utilizarea FISELOR de lucru faciliteaza distribuirea sarcinilor de lucru.
Ele permit precizarea clara si concisa, fara ambiguitati a sarcinilor fiecarui
elev in cadrul grupului. Aceste fise ajuta la formare / dezvoltarea
competentelor vizate.
Observam ca in cadrul unei lectii folosim metode didactice diferite,
prin care sa activizam cat mai mult elevul, folosim forme de organizare a
activitatii diferite, avand ca obiectiv facilitarea participarii fiecarui elev la
propria formare dar si la procesul didactic.
In prima parte a lectiei am avut in vedere formarea/ dezvoltarea
competentelor specifice CS..., CS..., ca mai apoi in ultima parte sa urmarim
formarea / dezvoltarea competentelor specifice CS..., CS.... , ajutati fiind de
strategiile didactice alese in ansamblul lor ajutand la indeplinirea acestor
obiective propuse.