PROIECT

Fabrica de cutii

de carton

Cuprins
Capitolul I-1'abr1c,l\ie ........................................................................................................ ~

1.1
Calculul \uluJ11ului de marfuri ........................................................................ ~

1.:::
Lnit,W de Inc{m:atura ambalate .......................................................................... (>

1.3
Calculul dest'asuralei pentru tiecare tip de cutie ................................................. -;

1.4
Dimensional'e proces produqie ......................................................................... 8

1.5
Paleti din Icmn .................................................................................................. 11

Capilolul 2 -I ogistica .....................................................................................................

l~

2.1 J \lgi:<iea de apnni/ionare .................................................................................. 16

2 ..:'",1"i;\:~\
Ii III gara ruticra ............................................................................... 16

=.~\ I
l/Jl\?a "tzlrii 111[lr1'ii ........................................................................................ i 7

~ . ..;.i)C,c:ll(JrC~l. ldcntilical'ea ~i reccp~ia cantitativa a marfii ..................................... 17

"'
,l]'Cd I']'(ldusclor ............................................................................................... ::: I

::: n Dc:1()/ilcHe:I. .......................................................................................................... 21

r~lrca eartoanelol' Tn flu\: de fabrica~ic ............................................................. ::: I

=.i\C ~c"li111:ca "tucllrilol'................................................................................................ ') 1

'<.)
apro\'jzionarc a liniei de productic ................................................... ,,~-,

".1 (il I'JIlSI10rtul ........................................................................................................... 2.:'

". I : Prnicclarca depo/itului ......................................................................................... 2~

2.12 I uncti i k dcpo/itc!or.. ........................................................................................... 2~

:::. ! 3\mplasarca dcpozitclor ........................................................................................ . . ,

Capitolul 3 Calitatca pl'oduselor. ..................................................................................... .29

3.1 '\Cccsiwlea. rolul ~i e\olu~ia controlului calitatii .................................................. 29

~ ..::: (. aractcri/arca tipurilor de controL ....................................................................... "ll)

, ~, \ ktnde de control al calitatii utilizme 111 procesul de fabric are ..........................ii!

~.

\Iasuri de asiguran: a sanalalii si securitatii 111ul1cii 5i mdsun

..:.:::;~cr:: 111CCl'ciiil(lr .................................................................... .

Business Plan

I,
I,llgistica, ~i Calitatea slint actlyitMi strlns legate 12m'! de care nu SC pOcHe
reali/cL
sal! desl~l~ura acti\'itatea de produetie in intcrpinderile industriale,
de Fabrica~ie. Logistica. ~i Calitate (ste
Pentru ~l JCSnl~ura acestc acti\itati
ncccsar~l I'onmm.:a unitalii industrialc care int1ucn\eaz{l strict tOCltc activitatile cl1untate mai
sus.

L9 :JilBd

Realizarea unui Business Plan pentru lansarea unci fabrici de

cutii de carton
Capitolull - Fabricatie
1.1 Calculul volumului de marfuri
VolumLlI actual de mMfuri trchuic stahilit diferentiat pc ficcare sorto-tipo-dimensiunc
marta (in cazul eel mai general al unitarii eeonolllice productiye. \olumclc de marfun scimparl
in malcric prima.
fabrieat sal! produs finit). atCn in situatia actuala. cat ~i pentru eea mai
lllarc produqie care se preconizeaza in \iitor pe eel plqin 5 ani.
\'oIUl11clc anualc de marfuri pe sortimcnte sunt unmltoarelc:

Ilrndus

Galia 9
~~~.-

Di:llCl1siU!1: i nlm)

600 x 400;,: 300

3U(J

. ", " 11

Galia 13
400 x 300 x 200

Gahal--l
, 400;,: 300 x I

500,000

AOO,OOO

0.35

,\c 30%
---,

..

,-~----,--,-

\'olulll,.'1c de ll1Ctrfuri sunt exprimate in unitatca de masura [eMI: bucati

Cllllilc:tca medic de mar1'u1'i sosite.manipulate ~i expcdiatc pc zi se detcrmina ell rL'iatia:

care:
K estc coclicientlll de neuniformitate ~i are valoarea 1:
K~1 . pentru transportul interfazic
lransportul intcrl~l/ic este transportul care se rcalizeaza in unitari ceonomice produetiye.
Intn: diferitc posturi de lueru la care se desfasoara fazcle.
Q,lll estc \olumul anual de marfuri. ill U\l'an:
111 e:,;te nUlllarul de 7iic lucnltoare in unitatea Ccollo111iea. pe an.
III

GALlA 9

De produs 300.000 bue/an:

V([V 1. V3TI([
Pcntru a aila cantitatca medic de marta prod usa. manipulata
rdatia:

~i

cxpediata pc

In carc:

K--1

0<1n=300.000 bue/an

11/<240 zile lueratoare~'~gjj"Bd

----1 . -300.000
240

1'-Oh
_)
ue ,Zl.

G.\UA 13

Dc produs 500.000 bue. an:

Pentru a alla cantitatea medie de marta produsa. manipulata ~1 expediata pe zi. se
Colosqte relatia:
Q/II11c:d=K( Q~1I1/nJ

[UM/zi]:

In care:

K -1

Qall~500.000

nj

buc'an

240 zile lueratoare ,an

5()O.OOO
---- 24()

,. ,

=: 2mL~

buc

Zl

CALI.\ 1~

])c produ:-; (100.CJOO huc an:

Pentru a alb cantitatea medic de marfa produsa. manipulata ~1 expediata pe
folosqte relatia:

Zl.

:'c

In care:
Kc~l

Odll~600.000
11/

bue/an

240 zi1c lueratoare 'an

1 . 6()O.00(~

2500 huczi

240

'\um[mtl total de cutii produse zilnie este de :

125() - 20S3 -i- 2500 = 5833 bue?i:
'\ Lll11ClI"Ll1 total de eutii produse 1ntr-o ora este de:
.::;~~~

- , -- '-' 3(,-+.~6 :::: 36:' bue. ora:

I (,

rmiduce cele 365 huC'ora cstc necesar sa a\e!11 2 sebimburi. ficcare schimb
-.:jlL' II \1]"C /ilnic.

1\?ljlrLl ,I

__ .-.::j:~j

VWI V3:13:(l

Plall de amplasare spatill de fabricatie

:.A!ij.K'">2;"': ',Nff't'Je: ,",ri

~~~~.1~~'~~1=~=

[J . [J
Analiza yolumului de produse finite
\ljc~,lLlrc~l

111111lClrului de lltilajc de manipulare ~i a personalului neealificat.

r,-'cl~l..;,:rC~1 chcltuiclilor lInit{trii economice. se poate facc prin sC~ldcrea \alorii eocticicntulul
icl 1. Situatia cste realizabila printr-o efieienta organizare a acti\itatil de dcpl1/iurl.'
K
calculul s1l1eurilor dupa norme ~i prin planificarea operati\a a unitatii economic..: la
mi':uac('le de transport de care are ne\oie.Pentru lndeplinirea aeestui ultim daidcrat
tr('hui(' ca \o11l111111 al111al de Imtrfuri expediat din unitatea economica sa fie anali/ut :;;i
c~alonat pc trimestru ~i luni (pentru traticul national fero\iar.auto S311 combinat) ~j P('
tri l11('skr (pl..'ntru tralieul de export).

1.2 lJnitati de Incarcatura ambalate

Amhala,iul cstc un mij
sau un ansamblu destinat sa cuprinda un produs salt un
ansl.1mblu de produsc. pcntru a asigura protectia temporanl din punct de \'cden: tizic. I..'himic.
mechanic. biologic in scopuJ menrinerii ~i integritarii aeestora in stare de li\rarc. in deeursul
manipulArii. transportului ~i desfacerii p<.l.na la expirarea termcnului de garan~ic,

vmr.L V:;U::HI

1.3Calculul desfasuratei pentru fiecare tip de cutie

_____

GALlA 9

Lungimc '

L I./' ;".,

30=:2600+:2.HlO

2030 111m:

LMimc:
!

:2. 1 ., + / r_ :2.
I

1
I

. -1-00 + 300

700 mm:

GALlA 13

Lungimc'

L 1./ I

/-3()=;".-1-00+").300~30=l-J.30mll1:

Ullimc:
I,

I . /. 11

I.

")

~ .30n 200

111m:

GALlA 1-'
VWl V3T3,~

Lungime .

;" . 1.

:2 . / -,- 30

-1-00

1,300

30 = 1-1-30 111m:

__

l_ _ _ _ _

~~

Uirime:
.
1

1=2_'

II

2, 1_. 300 + 150

450 mm:

")

1.4 Dimensionarc proces

produc~ic

:\umar operatii necesare , sunt necesare 5 operatii. yom folosi .. utila,je

1.0peraria de 1<licre:
,.
un utilai pe11lnI taierea marginilor urechiilor:
Dimcnsiunik utila.1u1ui 2500x1500x1500lflg,I.2).

Masina de stantat ML 1400

Fig.].:::

CO .... T 1 TI L\.J .\CIIIZlTIE

15.000E

.:: (her~Ill~1

indoire:
,.
un utilaj pentru rcalizarca indoiturilor ( ncnmilor):
[)jmensiunile utilajului 2000x 1500x2000(Fig.l ,3).

F' 1.3
COST

l~Tl

L\.J ACHIZITIE

-to.OOOE

3.0perapa de lipirc
,
un utilaj pentru lipirea cu handa a cutiilor:
Dimel1siunik utilajului 3000x2000x 1500 (Fig.I.4)

Fig.l.4
COST l TlLU .\CHIZITIE = 7000

Bambi transportoare intre posturile de tucru (fig.1.5)

Fig.1.5

Dimcnsiunile utilajului 4000xl OOOxl 000

COST l'TILA.J ACHIZlTlE

~ um~lrul

= J500E

de operatori nceesari pentru producerea cutiilor de carton este de I':ecc

Postul 1:
Cartol1ul \ine sub forma de hcn~~l'VfIl3:~or,

Opcratoru! ia cilrlonul din palet SI il ascaza pe masinu de stantm (taia!) marglnilc

(L1tlC!

Apa] aetloneaza mClsina. prill apasarca unui butl)]l cc

la ni\ clul ~oldului.

C"lC

;,,'7iti\lnat in partca drcapta.

Postul }
La accst post cstc

I1C\OIC

SS J~Bd

de un operator. care ia eu mana cartol1ul 5i il aseaza pc banda

transportoare !lecarc carton.

Postul J
La aeest post. opermorul ia cartonul de pe banda S1 il pune pe masina de indoit. apoi
act10ncz3 1l13Sll1a prin apasarca unui buton.
Postul-lDupa cc masina a indoil la dimensiunilc stabilite. opcratorul ia eartonul si Il pune pe banda
lr3sportoare.
Poslul "
Operatorul ia canol1ui ck pc banda trasportoare s1-1 pune pe masina de lipit Cll banda
.-\l'oi actj(ll1C,lI.a maSllKl de lipit eu banda. apasand ell pieiorul drept pe pedala.
~h:","l
I b canonul 5i il aseaza
0 masa .

. care iau produsele de pc ma5a 5i. Ie controleaza yizual . d3ca stint

ai calitatii. respectand standardul ISO 9001/2008.
IOna de ambalare a cutiilor. dupa ce li s-a

t~lcut

controlul calilalii . la

anh..TJOr.

\ici SC pUll cutiik pc paicli si se stang Cll benzi de plastic.

Timp ciclu
Galia 9:

luicrca cartonului se face in 20 secunde

Indoirca lui se face in 35 sec LInde

Lipirca se face in 20 scclInde

Pe11lru prnducerca unei cutii de cm10n Galia 9 a\'e111 un timp de

Galia 1J

Ullcn:a cartollului sc face in 15 secundc

Indoirca lui sc face in 10 sccunde

[.ipircu Se tacc in 1() secundc

Pcmru prndueerca unci cutii de carton Galia 13 i.1\em

VWl

v::u::nl

(Julia 1-1-:

Hlierca cartol1ului sc t~lce

16 s(cunde

lmloirea lui se tace in 10 seeunde

~ II

LIn

timp

secundc.

35 secunde.

Lipir~a s~
P~ntrll produe~rea

face in 10 secunde

unei elltii de carton Galia 13 a\cm lin timp ck 36 seellnde.

Pentru a manipula ~i transpona cell' 3 tipuri de cutii carton. se folosesc palete tip [1 RO.
Palctclc tip 'FRO. noi(fig.1.6): sunt !1ft1ete executate la dil11ensillni apropiat eclor
standard. eU costuri de produqie mici. dar t~u~ a aBf!cta utilitatea paJetelor.
Di111cnsiuni: 1200 111m x 800 mm x 140111111
Greutatca suportatn -+00 kg
Circutatea proprie 7 kg

1.6

Palcti ncrcturnabili
nerl..'turnahili sunt h'ec\ ent folositi peste tot in lume. Pcntru cn ambLnclc
l10rmdnr fitosanitarc. se foloscste lcmn tratat sau alte materialc. '\el~lb
~~\ ,'krc solutia potri\ ita pentru orice problema de
arc. (lJ'iunde in lume.
I

.;: .
,1111hcl

L5Paicti din lemn

Palctii din !emn oferiti dc Netuh sunt
ncreturnabili. si pot avea modele diferite. Dc obicei ei pot fi
folositi () singura data. pcntru prod use cu masa medie.
Principalele ayantajc ale paletilor din lemn:

Con.:spund normclor intcrnationa!e

Solizi si IT/istenti

Pot Ii dcpo;:itati pe rafturi

CUllosculi pcntru rc;:istenta lor la actiunca diwrsilor tactori cxterl1l.

Galia 9

LcUlIc'l .]

oon 111111
11

tel

1200

= 1.2
1000

800
700

1cutie

r] 1

IS; d;3Bd

1.14

1 cutie

[2]

Din relatiilc III si 121 rezulta ca pI..." 0 paleta mcape 1 cutie de carton desfa~urata. pc un
rand.
Volumul unei clltii pliate cstc:
I' 1.-117==1000700)=3.500.000111111 = 3500cm'
[31
Dcnsitatea cartonului este:
p 0.2g i cm
[41
Din rclatiilc [31 si 141 rczulta ca masa unei cutii goale este:
111 =: p' 1
023500 700g
Stim ea EL'RO palcta aleasa supana 0 incareatura de 400 kg putem calcula
inaltimca maxima a unitalii de ineareatura eu urmatoarea relatie:
II 1111
II 'c inaltlmea unitatii de incarcatura
n nr de cutii pliate suprapuse

h grosimea unei cLltii pliate

+00
17

().7

=571n""-+OOO.

71

II 5715 2855111111
1:,.':11:11:(,,\ unittqii de incarcatur[l fiind prca mare. sc alege ca pe pal eta sa
".:::i ;'.i.ik'. adk:l. inaitiml'a L1llei palete sa fie de 1000 111m.

,'" ..... ..... ~.., . . . ,..~" "IIII~

L"

~.UtU

tU!rU,L,

jili,Pi

J1

:\'umarul de palcte transportate Intr-o zi cste:

125() 12.5;)(( I efe -i:::: 1.1.., po I(!fe -i
l()()

Galia 13

Vil,V1. v::u::nI

Lungimca unci cutii pliate este de :

12

illcap~l

L 400 + 300 700 m111

L'iri111..:a unei cutii pliate estc dc:
/ = :200+ 150+ 150 = 500 111m
Presupuncm grosimca un..:i cutii pliate de 5111m.

Ipakl~~=800

LpaktCi-1:200 111m.
1.,";"'1111-:1

700 111m

1200

700

----

gOU

50()

Din

rcL~tiik

mm

tU11Li=500 111m
') cLlti j

1. 71
1.6

11] si

[1]

') cuti i

1 rezulta

[2]

ca

pe

paleta incap 2 cutii de carton

desra~urat..:.

pc

un
PrCQ:l 1unL'1ll ea

p..: tie...:arc rand incap 100 cutii p1iate. deoarece grosimca unci cuti i

i palcta

'\ umarul de paletc

transp~)rtatc

111tr-o zi este:

\I).-tl::::; 11 paletczi

Galia 1...
Lungimea unci cutii pliate cstc el..: :

L 400 300 700 111m

Larimea unci cutii pliate ..:ste de:

I = 150 + 150 150 450 111m

Presupunem grosil11ea unci cutii pliate de 5 111m.

I 'cuPe: 700 mm

Ii

I.
I

I'_i/

ie

J 200

= 1. 71

[11

:2 cUlii

700

:::: ::: eutii

13

Din reia\iile [11 si l2] rezulta ca pe

paleta

cutii de carton

desta~urate.

pc un

rand.
Prcsupuncm ca pl' tiecarl' rand incao 100 clltii pliate. dl'oarl'ce !!rosiml'a unci cLllii
Lv dllBd
~
pliate este de 5111111.
200 eutii'palcta

100 ')

"'umarul de palete transportate l11tr-o zi este:

2500
~O()

== II

:::: 13 paletc!zi

Timp ciclu
(Julia 9 :

1[licrc:

liplrc:

~()

sec

sec

Gallel 1." :

rc :

)11

.-;cc

indoirc: 10 sec

lipire: 10 sec

Capitolul 2 -Logistica
Jl{lIIi[Jularea-rcprczinta ckpalsarea unitatii de incarcatura pe di5tante relative scurte
in raza laclIlui dc munca sal! in apropicrea aeestuia. fa necesita atat preillari cat Sl
depuneri ale unitatii de inearcatura. lItilizand masini sl utilaje peeum 5i instalatii special
de manipulare.
()ptimizarl'a l11anipularii in general se face Cll ajutorlll alltomatizaril. l11ecanizarii. a
robotizarii prCClll11 si ell lltilaje de apllcare (Cll furca. ell earlig sau ell dispOLlli\ e de
d]lucan:).
De[Jozitllrea reprezinta stocarea marfurilor pe un intl'nal
timp seurt daca a\l'1l1
derozitare tcmporara sau pc intenM<H'dt'tlllnaUIl mai lunga eu depOI:itari efeeti\(~ III
locuri special amenajate. in apropicrca loeurilor de munca Sl pe platformele de
incarcarc respecli\c deseareare a unitatii eeonomice.
1-+

I nearcar! Ie si dcsearcarile sum parti compnente

nlJl1lpulatoriior. si adiaeente
transportului in intcriorul unitatii economicc (tran:o:p"rt intcTl1) sal! in a1'ant aecstL!lLl
transport elCeti\. Constau in preluari. ridicari. eoborar:. depunen de marfa sau de
unitate de incarcatura la locu] cerut.
~t dllBd

.....
..

d
U

+>
;7 ana fI/OGllre pruoose lillite

Vi

iNi

"

0)

0
...J

.r-

.....--

.:~'

1-"

.Cercctarea sistemiea modelcaza unitatca mieroeconomica eu ajutorul ullui nU111dr

de operatori printre care si operatorul logistic - L.
b:isk'nla llpcratorului I e:.:primi.1 faptul ca. in mod obiectiy. transformarik
tchlwlogicc C~lrc n)l1due la adaugarea
\aloare de intrebuintare nu pot a\ea loe dae,)
\lbi<.:ctclc :l1Lllll..'il si mi.iluaeelc de munca nu se H)r deplasa spatial si temporal. daea prin
,klli)!
~toe~lri)
ilL! se YOI' unifonniza ritmurile S1 asigura contillllitatc~l.
Oncr,ltiunilc logistice CO!1duc la costuri importante de e:.:ploatare in hmet1l)Jl~ll"'.',l
:;i::-t':111Clo1'. PCl1tru op,imi/.area aeestor costuri cste necesara 0 rationalizare C0l11pll'''~1 d
llu:.:urilor lk materiale si a t1u:.:urilor de operatii logisticc,

2.Rationalizarea acth'itatilor logistice

Rational izarca sc poate obtinc prin studierea t1u:.:urilor de materiale si a
opcratiunilor
manipularc. transport si depozitare. Cll metode adec\'atc si in abordare
integratha. i\naliza sarcinilor de prodllctie si determinarea asemanarii si stabilitatii
rormclor pieselor In fabrieatie permit gruparca aeestora si alocarea grupelor unor
structuri de t~lbrieatic in care circulatia obieetlllui muneii sa se faca In eel mai scurt timp
si eu cell' mai 111iei costuri, In aeest scop este necesara 0 sistematizare a cklllelltclor
participantc si a rclatii
dintre acestea. pentru a se putea descrie criteriile si eonditiik.
111 baza carora sa se stabilcasca solutiik de rationalizare sl sistematizare ec Ill' sunt
ofcritl'
de
eoneeptllalizarca
subsistemului
logistic.
Structllra subsistcmului logistic reyine astfella a defini tiPlll. yolumul si free\enta
inlorl11atiilor cc lcaga clemcntcle dc comanda. elementclc t1uxului de materiak SI
elementcle subsistemului de transport ell postul de luem undc se executa operatia de
transformarc. ]a a dctermina tipul clemcmelor subsistemului de transport care sa permita
transl'erul ekmcntelor tlU:':Ullli de maleriale si legatura sa cu punctlll de utilizarc.
preeUI11 si programclc eu aiutorul caronl se sesizeaza si compara situatiile Sl sa
claborc/c
si
V~.l V3T:lM
transmita
col1lc!1zik.
Crcstcrca gradului de l11\.'canizare si automatizarea procesdor lugisticc permit. In
uncle eet/uri rcduccrca drastica a costurilor de exploatare. Premiselc pcntru
15

automatizarca
SlibSlstCl1lului
logistic
in
intreprindere
sunt
- determinarca trascelor obligatorii pentru mijloace de transport si bunuri dl'
depozi tat:
- dctcrminarca amplasarii posturilor de ope rare tehnologica. corclata Cll
ohliQatoriu
cu
un
anumit
grad
de
articularc:
~
tV ;:'ll1'1cJ
- coman d
a"
sigura m raport cu adresa
(Slguranta d'~
'e ll1 dexare):
- lin sistcm dcz\oltat de comanda a tluxului si supra\'egherea atEn pc timpul
transportului. c,lt si in momentele caracteristice de contact cu postul tehnologic:
- tipizarea dCZH)ltata a mijloacelor auxiliare de transport si depozitare care sa
permita uniformizarca si simplilicarea mijloacclor de transport si manipulare principalc.
prc''':UI1l
SI
dcsenirea
unei
mari
\'arictati
a
bunurilor de dcplasat.
Coneeptul dc logistica integrata se
la toate operatiunilc de transport,
utihzatorul final a produselor si
depozitare SI manipulare care 1eaga furnizorii
senieiilor. In cadrul acestui concept se definese: logistica exterioara Intreprinderii care
asigura intrarile (aprmizionare) si iesirile (desfacere). logistica de intreprinderc in can:
se studiaza tluxurilc de materiale in incinta intreprinderii, logistica
scetic Sl
logistiea
locului
de
munca.
In canalul de distributie logistica se realizeaza cu ajutorul agentilor de canal.
respecti\ unitatilor specializate de antrepozitarc, transport de distributic. Dez\oltan:a
c<lnalclor de distributic aduce cerinte noi logisticei pri\ind preluarea unOI' funetii legate
de schimbul de inI(lrmatii. partajarea riscuriloL participarea la 11nantare a distributiei,
Furnizorii respccti\ clientii sunt selcctati pc baza unOI' criterd strictc pUIU'indu-sc
accent in primul rimd pc:

itatL'<l cartonului:

pnlitica de preturi:

'.'\'I:,liliik de t'urnizare:

iu! ~i scriozilatea 1'ir111ci.

1.1 Logistica de aprovizionare

i/ill:1clrca se facc de la furnizori pc baza de faclunl inrcgistrata in contabilitatc
1\;cemiL' j megi strarca sc face pe contul de marfuri (cant 371-1\ Hirfuri i pI.'
in parte H01-Furnizor).
PO"l (primitor-distribuitor marta) se oeupa Cll sarcinile de receptie a marfurilor.
calitatca :;;i Ie \[\
nlspundc de rccupcrarca documcntelor de 1nsorire a marfii carc
inainta SQF (sCT\'iciui calitate furnizori).
In permanent a sunt \'eriticate stocurile de marla ~i sunt
marfurilc earc S-CIU
cpuizat sau care sunt In cantit<iti insuficiente pentru a satist~lee 0 eerere ridicat[\. Prin
monitorizarca permanenlii a comenziloL responsabilul de depozitare stie ce tip de cmie
estc cca mai cerut,'i. $i astfel asigura pc cilt posibil cantitatea necesara pentru a nu
int,'impina problcl1lc in cfcctuarea cOl11cnzilor.
,1\

2.2Sosirea marfii in gara rutiera

Sosirca miilocului de transport in gara rutiera se tace conform Fisei de Circulatlc
la intrarea in societate.
In gara rutlcn) $oferul arc obligaria sa prezinte urmatoarele documente de Insolirc u

completat~1

m~lrfii:

Scrisoarc de transport:
Factur<i:

16

 Fi~a Control

Receprie. acest document este emis In

rutien't. utilizat la
dcctuarea controlului cantitatl\ unmlnd ca acest document sa ramaml1n
rcccp\ic:
Certi ficat de Calitate. document care atesta c[l marfa cumparata corespunde
prescriptii10r contractualc:

2.3 VizuaJizarca starii marfii

DUp{l prezentarea documentclor de I11S0\ire a transportului. ~oferul arc obligatia S~l
indcparteze mijloaccle de protectie a transportului ast1'el indit receprionerul sa poata
\izual iza starea In care se
cartonul primit.

2.4 J)cscarcarca, identificarea

~i

receptia cantitativa a marf1i

Dura \izualizarea sUirii transportului. sc da ayizul de descarcare. operatiunc

efectuata de dltre caristul din gara rutiera. asistat de ~ofer.Cartoanele yor 11 a~ezme In
zonde de receptie. astfel incat
sa poata fi identificate ~i et1chetate dUp{1 care sunt
a:;;ezatc pc rai'turi.
2.S.lnrcgistrarca produselor Tn gestiune
ProLiu:,clc sum inrcgistratc in sistemul informatic YLF.G(
). Receptia
pril1 inrcgistrarca In sistcmul informatic a documcntelor de
\': :',,' tLW
Ll llltrarea camionului in unitatc.
l11il1l<1~1l1\:1 SI.' etcclUl.'adl

Interiata M FG/ PRO i meniul principal

-------.~-~

I~ ffltjZfJA.${HUM

Oi'!ot6butiu',

5~... 1"'!il Ord~r-o~

~.Jlt"s

Urder

~"---------.".,

hl .... ttltt'"'\i.

Cadru
aplicatie

f'vlodule

[\1etl iuri
ierffhice

VlN..L

V:::U:::nI

17

\lodulcle comerciale-monitorizeaza balanta de il1\entar

de aprm lZionarc ~i comenzile de \anzare(tig.2.11.

~i

gestioneaza actiyitatca

...

Fig.2.!
\loduk'k de produqie-gestioneaza acti\it~lTi de
otCrtlrtlSpUl1suri(Ji '.2)
STRVCTUR!OE
PRODUSE

TEHNOLOGII

URMARIRE
PRODUCTl'

complexitatc medic

~i

marc

~i

COMENZfDE

ASIGURAREA

l-UCRU

CAl-ITATI!

RETETE
PRoeESE

Fig.2.2
\jndulde piHnificate- aceste module permit pianiticarea pe termen lung
a acthit{lTilor intrcprinderii(tig J ).

I>

PI ANlU(AHf
Hr'iUtl'ir

18

~i

mcdiu

rig.2.3
:vlodulclc financiar-contabilc ofen1 functii pentru managementul financial' al
companiilor de mice 111ari111e( fig.2 ...t).

GESTIUNE
FURNIZORI

GESTIUNE
NUMERAR

MULOACE
FIXE

MODUlUL

GESTlIJNE
STOCUR!

SALARII

COSTURI

Fig.2A

cihlar

.5 )

iucru{f

,i
.:;""
P;::-3
::::tgsc:"nt.p

PF4

PF~

,~~s~~~ ~
F6
F7

"'}:i; _~~_ ._._

FS

F9

Fll

F'2

F13

F14

36.2.5 ACT calendar

b ....
Ampl:
Ctr lucru:

tw

Help

Do

F17

F18

F19

01/04/08

twingo
l-Ia~ina

Ore

Zi lucru
DununicB: Nu
Luni: Ds

0,00

8,00
8.00

Marti: Da
Miercuri: Da
Jci: Da
Vineri: Da
Sambati!: Nu

8,00

8,00
8,00
0.00

Ref~rint~:

ore supl
Start: 01/02/08

Ore/zi: 4,00

Sf: 01/05/08

Fl=Exec 2=AJ 3=Ins 4=Sf 5=9terg 7=Reda 8=$terg

fig.2,)

VW~

Definire /i Ie ne 1ucr{ltoare(

V:Il::HI

,6)
19

Insert

F20

PFl

PF2 PF3 PF4 PF5

F6

F7

F8

mghdmt.p b+

F9

FlO

Fll

F12

F13

F14 Help

36.2.1 ACT zile nelucratoare

Amp1

Data

tw

25/12/08
I

Do

F17

F18

01/04/08

Zi1e nelucratoare
Joi

crac~un

Fl=Ex 2=Aj 3=Ins 4=Sf 6=Men 7=Rest 8=Crt 9=Prec 10=Urm 11=Buf

Fig.2.6

.l."YYupmt, p

14.1 ACT depdrtdmentc

0Dp.partament:

oescriere:

PROD

PRODUCTIE

Cdpaci ta te ma.nopera.:

Chalt auxiliar prod:

331

Hanopera:

331

Reg var:
Difer cut manopera.:

331
331

Difer tarif manopera;

Difer cnt regie
D.tfer tari regie var:

331

331

331

Fl=Exec 2=Aj 3=I"s 4=S

5=~terge

6=1<1611 7=Rest 8=Cura1;a

AniTa

Fig.2.7

20

F19

22/09/03

F20

A\antajelc folosirii programului informatic M.F,G:

,... Gestioneaza stocurile din unitatea de lueru:
,... Fluidizea/a tluxul:
,... Cie:;tiOJ1L'<:lZ<1 cartoanelc:
,... S-au climinat taate documentele de~estionare a cartoanelor:
,... Cicstionarea magaziei. dlt ~i adlMI\istf.8rea mtnlrilor'iqirilor de cartaane/cutii:
,... Asigur~l funqiile de 'inregistrare ~i de captare:
,... I'.ste un sistem centralizat
date:
,... Informatiile ajung In timp real:
,... COll1unicarea se realizeaz[l cu toti furnizorii:
,... Datorita pn?\iziunilor emise in limp optim ditre furnizor. se asigur[i (1 buna
organ17are:
,... Calculcaza necesarul de cartaane. in functie de modul in care se eonsuma
acestea:
, Calculul progral11elor (reeeptie. consum, fabricalie ~i expeditie):
,... Calculul ~i emiterea ccrerilor
aprO\izionare catre furnizori.

2.5 Stocarca produsclor

In 1ll0111elltulln care marfa a fost receptionata. aceasta intra In locatia gestiunii, carl'
r{ispunde de in\cgritalea ~i seeuritatca sa ~i asigura rotatia stoeurilor prin metoda FIFO (
prill1ul il1lrat-l'nmui k'~!l)'
-gcS[jllnC~i
a lotllrilor IIltrate
-l'cnnl:1..' ,,\'n<:n:~1rl..'a l~r()du:-;clur mai \echi.
1.6 Depozitarea
"'l'cltiik l.k Lkp,vital'c se prezint,\ sub forma unor hale. Spatiul interior estc
eJrca
mp iar transfcrul 111:lr1'urilor 5e t~lee eu motostinlitorul.
in ll1t<.:rionll aCl..'stor hale sunt amenajate birouri administrathe. depazite. bEd pcntru
angajati. 0 parcare de circa 1OOOmp pentru camioanc.
Zona iogistic{l este SUpn.lycgheata de eamere \ideo ~i protejata Cll alarmc aellsticc ~i
tclelonice COl1ectate. printre altele. ell personalul de la paza ~i securitatea depozitului.
Tmllc produs;;]e anate in depozit sunt introduse intr-un calculator. fieeare anlnd L1ll
numc $i un end. pentru a a\ea 0 gcstiune clara a ceca ce se aila in haUL
hili I

2.7 Livrarca cartoanelor in flux de fabrica!ie

Pentru a mentinc
itatea produselor ~i a asigura eoreeta rotatie a stoeurilur.
sistemul de ciepozitare trebuie sa permita furnizarea din stoe a produsului celul mai
veeh! respeet;,lnd metoda FIFO.

2.8 Gcstiunca stocurilor

Stocurile reprezinta materiale destinate
fie consumate sau S~l
\;,lndutl..'.
dllmci e{mel au statum! de marta SaL~TEyoduse rezllltate din prelllCrat'c. preClll11 ?l ill
prod~lqia In curs de c'-.:ecutie. Prineip~fM +oYi!f~l6curilor eS\L
de
a \arlUtid,)l
~''-.:istcnte In cadrul llu'-.:ului de produqie. Stoelll zero cs\c ~lll nhccti\ dol'll. dar nici')lLlt:l
,It i I1S.

21

2.9 Procesul de aprovizionare a Iiniei de productie

[>roeesu[ de aprc)\i/ionarc Tnccpc cu aducerea cartonului Tn zona destinatfl Tncepcrii
produqiei. la Tneeputul liniei dc produqic. pcntru a putca ii a~ezat de ditre operator pe
n1(l~ina de ~tantat.
Primul post de lucru atlat la Tnceputul liniei de produqie cste un post stoeare In
apropierea punctului de consum.
Distrihuirea cartoanclor din depozitul de materie prima Tn linia de productie se
reali/ea/a Cll ajutorul motosti\'uitoarelor sau a ma~inilor electrice.

2.10 Transportu}
Se cICctuea/a Cll camioane. doua atlandu-se chiar in dotarca firmei.Programarea
transportului se face dupa ce se calculeaza distanta. \iteza medie ~i timpul neeesar. 111
funqic de urgenta eomel1/ii ~i de mijloacele de transport existente. Mijloacele de
comunicare sunt rcprezentate de telcCon. fiecare angajat are propnul lui telefon mobil
pus la dispo/itie de catre tirma pentru 0 mai bun a comunicare ~i coordonare.

lU ':\l T LOC; ISTIC EXISTE\:T Il\ DEPOZIT

I.egenda:

i ~-

[ J, . ~= ~

-, -

.-

,--=

II

2.11 Proiccta rca dcpozitul ui

ConstJ'lIqic logistica: Dcp0l'it sau zona de triere. nod al unci rctele carc poatc
apaninc unui prestator. unci intreprinderi industriale sau unui distribuitor. Exista .2 tipuri
de depoJ'itc: depozitul de L!zina. care are ca funqie stocarea iqirilor din lantul de
produC1ie al unci intrcprinderi industriale ~i depozitul centraL care centralizeaziI
stocllrilc care pJ'O\in de ta mal multe Llnitati de produqie.
Amplasament logistic: Zona de acti\'itatc specializata In logistica.
Pol logistic: Sector care rcgrupcaza di\erse amplasamente logistice lntr-ull
perimetru local.
Arie (zona) logistica: Se define~te la scara unei metropole. al unei regiuni chial'
mai multor rcgiuni
Principalclc opcratiuni realizate intr-un depozit sunt:
Rcccp!ic: descarcare. controlul conformitatii. atribuirea locului atectat IOlUlui.
intrarea in il1\cntar (gestillnc):
Yhmipulan.': lransportul marfurilor in depozit. rcspectarea 110rmelor de sigurallla.
intrun:u produsul ui In stocul de disponibilitatc. gestiunea e\entuala a conditionarilor:
Pn.'gatirca comenzilor: pregatirca paletelor. actiunea de picking (extragerea unor
produsc dintr-un lot ~i includerea lor
altul). aldituirea loturilor eomandate. regrupan
ale unO!' ...:'\pcdicri pe zone. ambalare. banderolare. marc are pentru expcdiere:
Expcdic.'ca: regruparea eomen/ilor in zona de expediere. alocarca cheltuiclilor de
tr
cl,mpktarea loturilor de linare :;;i control. incarcare. inregistrare informatica.

2.12 Functiilc dcpozitelor

Dl..'po/itck de distributie sunt spatii. respecti\' puncte de stocare. CDrI..' sllnt
implantatc in drumul tiJ'ic allll1ui produs de la producator la utilizatorul final.
Trebuic l;;lcuta distil1ctie intre notiunea de magazie ~i cea de depozit. Sc apreciaz[l
1..'[1. magalia cstc spatiuJ de depozitare pentru materii prime. matenale. in general bunc in
curs de prclucrarc sal! utilizare. in timp ce depozitul are rolul
a pastra. in perfecte
catrc chenti
conditii de siguranta calitatha ~i eantitatiY:1. marfurile destinate
:\otlUnea de dcpozit poate fi definita din punct de wderc economic ~i
pUllet de
\ eden: tchnic.
Din punct de \edere economic. depozitul reprezinta unitatea
in cadrul
procesdor de apr()\izionare tehl1ico- materiala care cuprinde 10talitatca stocurilor de
materiale saL! produse finite pastrate in cadrul intreprinderii 111
aprcl\uionarii
ncintrerupte a sectiilor ~i atelierelor ~i pentru asigurarea ritmicitatii li\ rarilor catre
beneficiari.
Din punet de \Cdcre tehnic dcpozitele sunt formate din totalit31ea construcllilor
sau supralctclor spccial amenajate. imprcLlna cu utilajele. instalatiilc ~i dispozlti\de
nceesarc clcctuarii di\erselor operarii. in \cderea pastrarii materialelor sau produse\('j"
linile,
In I"unctie de forma
proprietate. depozitele pot fi: ale producatorului. ak
comcnului de gros. ale comenului ell amanuntul sau ale unoI' mandatan.
Rolul Important 1.11 depozitelor de distributie rczulta din urmatoarele considerente:
Intreprimlerile dotate Cll cJcpozite au 0 mai mare capacitate de disponibiliwtc a
produsclor la locul ~l timpul solicitatc de eiIlre client:

 [kl'(l/ilL'ie de distributie. amplasate eorespunzato1'. diminueaza timpul de

li\nm..::
lransptll'lUrilc in eantitnti de masa sunt mai ieftine decat transporturik miCL
cxpedierca in c~ll1tita\i mari se face pe distante mari produeator- depozit de distrihutic:
expl.:'dierea de cantita\i mid pOcHe sa se limiteze pe distante miei.

FigJ,

j)ejJo::ir

Prin..::' eel' 1'I.lI1C\ii ale ul1ui depozit comercial sunt:

D..::p,l/lUl\:a ~i pastrarea marfurilor. care asigura continuitatca aprO\lzion(trll
c\\ll:>L1m~ll\ln
imbiduali ~i indistriali. in eonditiile existentei unor diferente temporak'
:::lre 11 nduClie ~i C\llbum. datorate fenomenului de sezonalitate ~i de dispersic

J: t,,'li:;].
C,)l1:'lllidarca li\ r[lrilo1'. respeeti\ eonditionarea ~i portionarea ( dozarea ) m[lrfurill1L
h'derea cunsliwirii unci orene adaptate diferitelor categorii de clienti. PrudusL'ie
primite (k' la mai llluite surse sunt reunite in vederca livrarii catre client pnl1
111lCrmediul 1I11ui singur transport. Funqia de consolidare este necesara in situaliile Iii
care cantitatile neeesare clientului din tiecare sursa sunt prea miei pentru a justilic]
transport uri indhiduale. Sursele pot fi unitatile de fabricatie ale aceluia:?i produeator sat!
lirmc producatoare diferite.Avantajelc consolidarii sun!: obtinerea unor tarifc de
transport mai mici. prin linarea unor cantitafi mari de prod use catre client: reducerea
eosturilor totale de distribu\ie pentru liecare producatoL eomparati\' eu situatia 111 care
ar Ii distribuit mClrl'ueile in mod indi\idual: descongestionarea platformei de descarcare
J clientului.
Formarea sortimentului eomercial prin corclarc cu necesitatilc ferme ale comertului
de detai I. AeestCI fUlletie este int<.llnita sub doua yariante. in functie de sursa de
pro\enienta a produselor:
- unitalilc de productie ale aeeleia~i finne. Depozitul prime:?tc marfurilc de la mai
multe fabrici ale producatorului ~i lineaza c1ientilor 0 combinarie de produse. Marfurile
sunt sortate. pentru a indeplini solicitarile fiecarui client sau piere tinta. in p1wima
structurii sortimentale:
- Jirme di ferite. Depozitul creeaza combinatii de produse 111 mod antieipat faT[) de
c,lll1cnzile c1ientilor. Sortimentul include mai multe linii de produse de la diYer:?i furnizori.
Transportarea ~i ambalarea marfuriloL tara de care llU este posibila participarea la
iJ1lrcgullant de distribu\ic. deplasan:a bunurilor in interiorul depozitului:

2.13 Am plasarca dcpozitclor

Raza ek acti\itate 3 depozituiui coincide. de regul[l. Cll r3za
actidtatc a il1trcprindcrii
c01111.:rcialc.
Criteriul de baza in a111plasarea
a unni depozit 11 rcprczinta organizarea
ralionala a \chicularii produselor. care sa conduca la circuite cat mai scurte ale distributicl
martiJri lor.
Asupra modalitatilor de vehiculare a marfurilor aqioneaza un complex de factori legali
nemijlocit de participantii la procesul de distributie a marfurilor. respectiv: producatorul.
distribuitorii. transportatorii. consumatorul. Acqti factori sunt:
Rcpartiz3rea tcritoriala a productici bunurilor. in generaL a bunurilor de consum. in
particular. inlluenteaza. intr-o marc masura. t1uxurile de marfuri. intensitatea ~i direqia
acestora. distantele parcllrse ~i normele de realizare a mi~earii marfurilor:
Repanizarca teritoriala a eonsumulul. Spre deosebire de produetie care inregistreadl
un anumit grad de cnncentrare ter1torial8.. consumul se realizeaza in absolut toate localltatik
\arii. Insa. 10calitatile
intre ele prin marime. profilul economico-sociaL ca atare cererea
de bunuri de conSU111 mani lesta deosebiri sel11nificative in profil teritorial:
La alegerea amplasal11cntului unui depozit de distributie trebuie urmarite in prcalabil.
patnl alternati\ c care se pun in I'<na produeatorului:
1. dac[l in dcpo/itul de distriblllic produsele \or ti supuse unor tratamente:
J
dac[l produscic sezoniere sunt depozitate pe 0 perioada mai il1dclungata de timp:
3, daca prndusLl~ sunt fabricate In 11131 111uite locuri de prodllctie:
-1. da(';1 rcdu('crca costurilor de li\Tare. C0I1C01111te11t ell asigurarea corespunzatoare a
:;(;n icc-lui dc linan:. cs1c obiecti\ul principal dorit.
Pcntru l'nmcic trci alternati\e este mai ayantajoasa organizarea unui depuzit de
~i!~Ir1 bUlie IJrient,ll pc prnduqie. in timp ce pentru ultima altenati \'a se recomanda un depcvit
,ic ~lislributlc oriental 5)'rc piat[t.
.\mplasarca in funcOc de piatil .

.\ccasta \arianta pn:slIpllnc local izarea depozillli ui in apropierea dientilor cheie .. \rw
SCr\lt[l de depoz]t depinde de 0 serie
faetori printre care \'iteza I(Hariln!".
marimea comeni'ii medii ~l costul unitar alliHarii locale. Amplasarea unui depozit in funcllc
de plata se justifica atunei cand constiuie modalitatea de a oteri clientilor un sprijin lOgistIC
rapid. eu cel mai mic cost total. Un depozit al11plasat in proximitatea clientilor indeplil1e~tc
I\metia de creare a unei structuri sortimentale. pc baza marfurilor provenite din surse multiple.
Amplasarca in

func~ie

de productie

Depozilul este plasat In apropierea unitatilor de fabricatie ale unei tirme producatoure.
Funqiiie pnncipale pc care Ie indeplinqte sunt combinarca produselor ~I consolidarea
h\Tariior. Apelarea al un astfel de depozit este neccsara In cazul in care tiecarc unitatc de
I~lbricatic este spccializata in realizarea unui anumit produs. iar chentii solicita un sortiment
complet. Printrc a\antajeic specifice mcntionam: facilitarea oblinerii de catre cleint a llllLlI
sortiment constituit din produse fabricate de diierite unitati: reducerea costurilor de transport
prin consolidarea li\Tarilor catr\? clienti: posibilitatea clientilor de a comanda 0 eantitatc mica
din licearc produs: simpliticare. pentru client. a operatiunilor de urmarire a
lor
ctccluate de i"urnizo)'. datoriW primirii mai multor produsc Cll 0 singura facturil.

Amplasarca intcrmcdianl
[)cpo;:itck sunt pozitionate intrc clienti ~i llnita~ilc de prodllClie. flll1etiilc indeplinitc
sum cnnsolidarea :;;i crearea sonimentului. I"a un cost logistic scazut. se liHeaza Jiecanll
client structura sortimcntalii dorita,
11ll1Ca conjugata a accstor factori de ini111enta condi!ioncaza alcgerea unui canal de
distrihutie sau altul. :;;1. in cadrlll aecstuia. gasirca ampiasamcntului optim al \iitorulul
dcp,)lit. tin and seama de necesitatea minimizarii eosturilor de depozitare. concomite11l ell
Jsigurarca unmltoarelor ccrimc principale:
stabilirea cdor mai seurtc ~i mai rapide cai de \'ehiculare a marfurilor:
rcspectarea principiului teriloria1. prin stabilirea ,iudicioasa a zonei de aprm'izionare:
loculi/area depozitului In zona special amenajata in perime11lrul fiedirui ora~,
Sehitelc de sistemati/are teritorialii pre\ad 0 zona distincta destinata amplasamentelor
de depo;:ile. de obicei in \ecinatatea platformelor industriale de la periferia 10caliUitilor.
pentru a e\'lsta p0sibilitatea raeordarii lor la arterelc rutiere ~i de calc terata. Lond undc se
cOl1strLlic~te depozitlll trebuie sa fie llScal. ferit de umezeala. indepartat de unitali care degaj[l
praL fum. eu posibilitatca racordiirii ll~oarc a construqici la instalatiile de gospodarie
~i securitate a marfurilor. In marilc ora~e nu cste
comul1al5. ~i asigurarea eonditiilor de
rccomandabila amplasarca depo/itclor pe strazile centrale cu circulatie intensa. ci la marginca
ora$ulul. pe strazi mai pUfin circulate.

2.1-' .\ml'najarl'a intl'rioara a dl'pozitului

In

cadrlll 1Il1ui Jcpozit comercial Intalnim un flux comercial compus din urm[ltoarelc
procese: preluare- reeeptie. depozitare- stocare. linare. In general. pentru oriee suprafata
c01ncrcialtl care intrune$te atributele unui depozit. f1u\.ul tchnologic se compLIne din: intrarc
pastrare ~ dcptvitarc- stocare - \anzare - liHare. In proiectarea tehnologiei amenajaril unUI
depozit trcbuic sfl se aiba in \'edere ca diteritele operatii ~i procese de baza. necesarc
indeplinirii scoplilui pcntrll care a 1'ost creat. sa se deruleze Intr-o inlanruire logica in spatHi ~1
timp, Organi/area depo/itului trebuie astfCl tacllta incal cele doua circuite. respectl\ circuitui
de stocaj. eonstituit din receplic $i stoeaj. $i circuitul de seniee. constitUlt din li\Tarea
marrurilor. sa nu 5e suprapuna.
La amenajarea intcrioara a unui depozit trebuie CUl10scute urmatoarcle elemente:
Sistemul constructi\ al depozitelor: sllprafata $i InaItime. numarul niyclurilor pe care sc
dcsta~oara sllpra1~lta dcpozitului. dotarea cu rampe de incarcare - desearcare:
Conditiile de depozitare determinate de speci ficul produselor: cerinte speciale de
temperatura :;;i umiditate. nccesitatea cccsului pentru controlulll periodic ~i elcctllarea de
operatii de intretincre a produselor in timpul depo/itarii. asigurarea respcc!ilrii ordinii primul
prod us intral~ primul produs iqit:
l'vlodul dc amhalarc: natura. forma geomctric"[ ~i rczistenla mecanie[! la stinlirc a
ambalajelor de transport.
Preluarea marfurilor din spaliile de dcpozitare are 0 mare importanta datorita costurilor
de manipularc pc care Ie presupune. In principiu. e\.ista trei lllodalitati de prcluare u
mElrfuriJor pentru eonstituirea comenzilor:
-seleC\ia indi\iduala. Produsclc sunt prclucrate
f<lnd. Llnut calC unul. Dintr-un anumit
Joe din spatiul de dcpozitare. es1e preluat un singur prod us. care cstc adus pc platforma de
c\.pcdierc sprc clienti. Utcrior. este prcluat un alt prodllS.
nlla dc prclucrare. Personalul responsabil de manipularea marfurilor pare urge in
depll/it 0 anllmit~i ruta. care ii pcrmite sa prcia mai 1l1111te produsc, Inall1te dc a sc indrcpta
:::'6

spre plat/orma de cxpedicn..:. Numarul produselor preluate depinde

cclLlcteristicile aeestora
';'1 de eapaeitatea eehipamcntului de manipulare folosit.
- aria repartizatfl pc lucrator. Fieeare membru 211 l'ersllnalului depozitului este
respol1sahil de 0 anum ita zona. Pentru aS2lmhlarea e0111el1zi101'. ~lplica tie selcqia ll1dividualCI
fie ruta de prcluerarc. in aria atrihuita.

depo,;it se aplka urmatoarele cnteri i:

- Complcmcntaritatca. Produsele care sunt iolosite impreuna in consum ~i sum
,->olIcl1ate de clienli in eadrul aceleia~i comenzi \or tl amplasate in apropiere.
- Compatibilitatca. Aranjarea marfurilor in depozit trebuie sa ia in considerare
earaeteristicile lor merceologice. Produsele compatibile sunt cele care pot ti amplasate in
clproplere. filra a genera riseuri.
- Pnpularitatca. l'tilizarea aeestui criteriu are la baza diferenrele existente intl'c
produse in priyinta yitczei
circulatie. [n cazul in care un produs ell eirculatie rapida esle
preluat din sloe in eantiUiti mai mici decat cele in care este furnizat. se recomanda amplasarca
lui In apropicrca punctelor de cxpediere catre clicnti.ln eonsecinta. ell oeazia ticc[trCl
opcratiuni de preluarc. distanta
care 0 \or parcurge ast1'el marfurile va fi cca mai scurta.
- :VUirimca. Potri\it accstui criteriu. marfurile de dimensiuni mici se amplasea/a
in apropierea /Ol1clor de expeditie. Se asigura in aeest mod 0 densitate mare de produse il1
proximitatea punclelor de li\Tare. Criteriul marimii garanteaza cel mai mic cost de manipularc
doar in cazlll in care produsele de dimensillni mici sunt cele care au 0 circulatie rapida. 0
exploatare nttlOnalfl a unLli depozit se realizeaza prin respeetarea urmatoarelol' principii
gencralc:
-Dc]1o/itarca mClrfurilor corespunziltor proprietiitilor de utilizare:
-. \Iucarea 1Il1C)!' Spatli Il.obte speciali/ate. pe11lru mfufurile ell proprictii\i parllculan:
delbebite ( camerc li'igorJ licc. de uscare)
-Fxpl()atarc~l. inlr-o conccptic tehnologica unital'a. a intregii suprafete de depozitarc:
i/mea la maximum a capaeitatilor de depozitare:
-Corelarea mobilicrullii de pastrare ell functiile principale pc care Ie indepline~te
depozitul n:specli,:
-Asigurarea libcn:i circlliatii a marfurilor:
-Proiectarea ~i construejia depozitului in consens cu ccrintele de mecanizare a muncii.
Penlru araniarca marfurilor

'.1-+ Amenaiarea unui

depozit

In funqic de amplasarca principalclor zone reecplie. depozitare. expcditic cxiSlet

trc:i \ ariantc de t1ux <.11 marfuriJor intr-un dcpozit:
'7

-~irclll::qia

marfurilor in linie dreapta eane! zCl11ele (ie receprie ~i expeditie sunt

pe doua laturi opuse ale depozituiUl: - proces tehnologie lilllar:
-~ireuLltia 111ar11.1rilor in arc de eerc de 90'. cand zonele
receptic ~i expeditie
sunt dmplasate perpendicular pe
laturi alaturate ale depozitului:- proees tehnologie
in L.
-eirculatia marfurilor in arc de cere de 180. cand zonele de reeeptie sunt amplasate
pc aceea~i latura a depozitullli. proces tehnologic in U.
paralele. !lllld

a~ezate

Tinand seama de rol

~i

destinatie. suprafata total a a oricarui depozit este formatel

din:
-sllpra!~lta

pentru pastarrea cfecti\ii a marfurilor. care are greutatea speci fica eea
mai mare in suprafata totala a depo,,jtuiui ~i un wI principal in functionarca acestllia:
-supral~Jta ~lLIxiliara. mel1ita a deser,i operaliunile adiacentei funqiei principak a
depoziluJui. constituitfl din mai multe incaperi ~i spatii. in care au loc diferitc opcratiuni
dezambalare. reeep[ionarea marfllrilor. preambalarea produselor. pastrarea pro\izorie a
mart"uriior respinse la receptie. laboratoare
analiza:
-suprat~lla administrati\a ~i ell caraeter social:
-spa~iul de cieulatic- culoare. coridoare. spatiui ocupat de searL lift:
cladirii - stalpi. coloane dc sus~inere.
-spaliu\ oeupal dL' elementcle constructhe
ziduri inlerinare Jespartitl)are.

28

Capitolul3. Calitatea produselor

3.1 :\ecesitatea, rolul

~i

evolutia controlului calitalii

. \~igurarca unci calit[t1i ridicale impullc existenta unui sistem de control care ~~l
furni/c/c la timp informatii in
CLI desfa~urarea procesului de fabricatie ~i carc
~[l intenilla npcrau\ ~i cficient pentru inlaturarea cauzelor perturbatoare din sistemul de
produqic.
(ol7fro/ul culifci{ii prodllselor reprezinta in escnt[t \erificarea prin examinare.
m{lsurarc. inccrcarc. analiza a conformitarii unLli produs CLI specificariile impuse.
lhcel ill trecUl rolul controlului sc rezuma la \crificarea principalelor operarii pc
tluxul dc l~lbricatic :;;i la cOlltroiul produsului finit. in prezent controiul de calilare arc un
rol acti\. lntcn inc la limp :;;i eficient pentru desfa:;;urarea normala a proccsului de
productic. cl Clll1stituind un tactor dinamic in realizarea calitalii.
..\qlll11ca dc control are in
toate etapele de realizare a unui proccs. In
ticcarc dintrc crape uti Iinlndu-se metodc
Controlul de calitate nu trcbu1c sa inter\'ina numai in taza finala. de produs finit.
ci trebuie sa fie prezent in toate etapele premergatoare desta:;;unlrii procesului de
fabricatie propriu-/.is. adieu in etapde de
construeti\a :;;i tehnologica :;;i dc
pregatirc a I~lhricatiei. care sunt determinante pentru ealitate. ~i sa se extinda ulterior ~l
la henc!iciar. prill seniee-ul asigurat.

3.2 Caracterizarea tipurilor de control

Carac1erizarea tipurilor de control aplicate produselor se tace dupa mal 1l1ultc
criterli

~lstIC1:

DUpCl procedcelc de control aplieatc:

r
cuntru lui \izuai:
r
cllntrlllul dimensional:
r
comrolul mecanic:
!)upa relatia ell procesul de produqie:
r
COl1lwlui de reeeplie a materiilor prime. materialelor. c0111ponentclor
suhansam hIe lor:
r
conlrolul proeesului de fabrieatie:
r
controlul produselor finite (eontrolul final).
Dupa caracterul mijloaeelor de control:
, controlul automatizat:
r con1rolul 111eeaniza1:
r controlul manual.
Dupii pcriodicitatea eontrolului:
r
controlul eontinuu:
, controlul periodic:
r
Inspeqia:
DUP:l1I
caracteristicii controlatc:
r
cn111rolul prin l11,-lsurare:
r
c(ll1lrolul prin atrihute (atrihuti\).
DUpCl metoda lk contro I:
r
con1ro lui integral:
r
cnlltr,)lul prin qantionare.

29

~i

3.3 Metode de control al calitafii utilizate in procesul de fabricare

l)coarccc un ctlntrol acti\. dinamic. are rolul de a
calitatea prin masuri
prc\ cnti\ c dc optimizare a proceselor tehnologice. prezinta importanfa anali/a
metodelor de control in procesul de L1bricare. principalele metode de control utilizate
!iind prezentate in continuare.
A. A IItoeolltrolul sau controlul efectuat de executant este cea mai\'eche metoda elL
control. care. daca este executata corect. este foarte ctieienta.
Pentru aplicarea autocontrolului este necesar ca. pc
operaria tehnologie8 pc
can.: () reali7ea7~L cxecutantul sa cunoasca ~i opcratia
control speciJica (sa utili/Cie
corccl mijioacelc de control. sa cunoasca interpretarea rezultatelor) ~i. in acela~i timp. sa
tic obiect!y. penlru a nu lasa in nux cutii sau produse neconforme.
Metoda se poate apJica proceselor insllficient stabilizate sall in produqia de unicate
:;;i serie 111ic[1 (prC\ederea autocontrolului la fiecare operatie tehnologica marqtc clclul
de fabricarie).
B. COlltrolll1 III lallf constituie 0 forma eyoluata a autocontrolului ~i se aplica III
proccslll de fabricalie la care pentru accla~i produs lucreaza sllccesi\ mai multi
cxecutanti. liind roartc indicat in fabricatia pe nux (in banda).
J\1ctoda estc caracterizata de faptul ca fie care muncitor. in afara operatiei pe care 0
executa. are de realizat ~i doua operalii
control: controlul operatiei precedente ~i
controlul propriei operalii, In acest mod. 0 operatie esre controlata de doua on (dc eel
care 0 executa :?i de cel care urmeaza).
Datorita timpului marc consumat Cll controlul. aplicarea metodei este justifieata
pcntru reperelc ~i ansamblele eu rol functional deosebit de important ca :;;i in calli!
lolosirii unor operatii lchnologice deosebit de complcxc. ell cost ridical.
C. COlltrolll1 iutegral. denumit ~i control '"bucata cu bucal~f' sau control 100 ar.:
o aplicabilitatc restninsa datorita deza\antajelor ("cei patru n"). el tiind: neec(1l1om!c
sau. altICl spus. este costisitor. dcoarece implica un numar mare de controlori :;1
mijlnace necesare pcntru control. ca ~i un timp mare consumat pentru control:
,. neaplicabil in cazul controlului distructi\";
,. ndinbil. intrucat prin repetabilitate denne monoton ~l puterea de
percepcrc a controlorilor estc diminuata de oboseala. rutina ~i ehiar
plictiseala:
,. nesumulati\. sau neantrenant pentru muncitorul care executa operap<1
tehnologica.
acesta i~i diminueaza preocuparea ~tiind cU
acth'itatca sa urmeaza a fi controlata integral.
Controlul integral poate ti numit un control de sonare. Analizele bazate pc
rezultatele practice au demonstrat ca acest control este departe de a ti "infailibil". in
general cca J
din
(pieselc Cll defecte) ralmimind nedescoperite in urmLl
controlului integral ~i ca
dupa un al patrulea control integral aplicat aceluia~i lot
(deci un control
) descoperirea tuturor pieselor defecte este practic certa.
D. COlltrolll1 prill sOIlt/aj empiric cste 0 metoda total neindicata. de~i se mm
practica. deoarece nu
reguli nici in stabilirea marimii e~antionlllui ~i nici in
slabilirea num[mtlui maxim de defecte din c$antion care sa conduca la respingcrea sau
acccptarea lotuluL In acestc conditii pot aparea decizii contradictorii. Cll nscuri mari at{n
pentru produdltor
~i pentru beneticiar.
E. C0l1trolll1 statistic {II calitii{ii (abre\iat. S.Q.C. - Statistical Quality Control Ih.
eng!.) este (1 metoda de control prin e$antionare. in cadrul careia e$antionul extras (n) sc
controlcaza in totalitme. rezultatclc obtinute oferind conclu7.ii asupra intreguilli pwce"
de rabricatie sau lot de produsc finite (:t\).
Principiul
pe care se bazeaza controlul statistic al ealitatii este induetia
(incompleta) sau infel'cl1ta $i consUl. in efcctuarea unei generalizari pe baza studierii unor
situatii particularc.
30
I).

Controlul statistic al calitatii

, in produqia de
indiferent de natura produsului tlnit {piese.
suhansamblc. ansamhle l:
, in pwduqia de unicate a pieselor foarte mari ~i complexe ell rol deosebIt
de important ~i pentru al caror control s-ar consuma foarte mult limp
I lOale dimensiunilc sunt grupate in funqie de toleranta lor. tiecare
categoric de astfel de dimensiuni estc asimilata lotului Nl:
, I,entru \ crillcarea unor pammetri tehnici in tluxul procesului In \cdcrea
m":l1tinl..'rii proeesului tehnologic 111 limitele l1or111ale,
Cl)l1tl\llui :,tatistic
,. ;d l(lturiic de: 111ici dimensiuni sau la produscle executate in serie foarte
~~=-'-''--'-','-'-'-'--''-''-'

C:=~~"-"',:",::,-:::,,<,:,;;':"'::'=

mId:

,. ;'clltru \eritiearca caraetcristicilor critice care pot genera dcfecte ce pun

111
1..'(' \ uu ll~ll1h.. nilllL
J '.('ill"
lear11 mctodclor de control statistic sunt multiple:
,.
. 1/:1rea unui numar redus de personal:
,. ~iurLlld scurta de timp pcntru luarea unei decizii:
,. ,ubilirca operatha a masuri
reglaj ~i corecrie pentru uti laje:
,. J:,igurarea realidlrii ~i mentincrii stahilitarii ~i capabiliUirii proceselor
h:-hlWL, 'ic:c:.
,. cll1trcnarca producatorului in actiuni e11ciente de eliminare a cauzelor
ck II:
",<-::,nC~1 110{1stra esk certijicata ill cOI~formit{lte Cli sistemlll de management
(1/ etl/iTaTii LO/''splIll';.ator .'ltalltiartiullii SR EN ISO 9001:2008 ( ISO 9001 :2(JOO )
:' ~:.:U (Ie 14 noiembrie ~008. ISO a publicat ISO 9001:2008. ultima editie a
Inll..'rnational lltilizat de organizatiile din 175 de tari drept cadrll pcntru
ui
de
management
al
calitatii,
:-ok' (eel de-a pmra editie a standardului. publicat pentru prima data in 1987. S1
":~lre J
em! rcpcrul mondial pentru fllrnizarca
cu pri\'ire la abilitatca de "
satisl~l":C ccrintc1c referitoare la calitate si de a spori satisfactia clientilor in rclatiilc
dintre chenti 5i J'urnizori. Standardul SR EN ISO 9001 :2008 nu contine cerinte noi rata
de cclitia din :'.000. pe care 0 inlocuieste. Acesta
elarifieari all' cerintelor e,\istente
in ISO 9001 :20()O. hazate pe eei opt ani de cxpe:rienta in implementarea standardului la
nin;1 international si introduce moditicari menite sa imhunatateasca compatibilitatea ell
ISO
14001.
standardul
pentru
sistemc
de
management
de
mcdi u,
Toatc standardcle ISO. peste 17400 in prezent. sunt periodic re\'izuite. 0 serie de
J~\ctori concura pentru icsirea din actualitate a ul1ui standard. printre care se nUll1ara:
progrcsul tchnologic. metode si materiale noi. cerinte noi referitoare la calitatc SI
sigurant3 suu aspecte legate de interpretare san aplicare, Pentru a lua in considcrare
astlC\ de J~lCtori 5i pcntru a asigura mentinerea la un nhel actual a standardelor. ISO are
o regula carl' solicita re\'izuirea periodica a acestora si Iuarea unci decizii de con1irmarc.
r('tr:lgere
sau
re\\zUlre
a
documentelor.
I)upa tipurilor de control mentionate anterior. produselor noastre Ii se \or aph..:Cl
.::.:<,

";"11t;\)

~)
:~~.:'-::':;ll'l

ul \ l/ual cat si cOl1trolul dimensional.

Jtia ell procesul de productie se \ a aplica:controlul de receplie j
,c~lntrollll procesului de fahricatic.controlul produsclor linitc (controlul

[}.::':l ~'clrJcterLlI mijloacelor de control yom

[L:,j I'L'l'i\ldicitatea comrolului yom realiza

efectua controlul manual.

controlul periodic al cartonului,
control 1'olosita a\egem control integral.

31

Cutiik din canon ondulat sum folosite la scara larga in domeniul ambalajelor de
transpnn. Industria cartoanelor ondulate acorda 0 mare importanta cereetarii si
de/\oltarii. incercand sa optimizeze rap011ul rezistenta- grcUlale.
Cutiile din carton ondulat sunt furnizalc in di\erse forme. de la l11ar1mi sl modele
standard la yariante rcalizate la cerere. Cartonul ondulat cste unul dintre putinck
materialc de amhalare care poate fi taiat si pUat in diferitc forme si marimi. Fiind una
dintre celc mal dinamiec sohnii de ambalare disponibile. cartonul ondulat okra
c1ien111or nLll11eroase ;nantaje.
('miik pliante sunt formate dintr-o bucata ell 0 artieulatie Upita. capsat[l sal!
lipita ell banda. care arc ambclc capete sub forma de clape. Aceste eutii sLlnt transportatc
pilate.
gata
de
folosire
~i
ncceslta
doar
formarea
claiilor.
l'ir111cle dc la care achizitionam cartonul de tip C03 cu ondula E la dimensiunilc
desfasuratci sLIm llnnatoarcle: Ecopack. Pentarom si Interpack Oradea.
Avantajclc folosirii cutiilor din carton ondulat:

Rczultatc c:-.:cclcnte. daca sc alege modcluU tiplll potri\it de ambalai:

ClrClLlate foarte mica:
Proprictati de ahsorhtic a socurilor:
indllstriei:
.\mhaJaj \crsatil. rolosit in multc ramuri
Se economiscste spatill. fiind pliat la linare:
Compkt reciclabil si dispcnsabil:
Costuri sca/ute de cumparare. comparati\ Cll alte produse de ambalarc i'olositc
ill transport:
,\sigura ouna protectic a produsclor prin capacitatca ridieala de preluare a
solicitarilor mccanicc de catre straturik de carton ondlllat:
('Ol1rem prolcctie lu \arialiiJc de temperatura datorita acruilli anat intre straturilc
de hank carc. in plus. pot ti imhibate eu adaosuri dc materiale hihrofc)bc
(rasina. ceara) ce Ic con1'era rezistenta la umczeala:
trei ori mai
Ambalajcle din carton ondulat au grcutatc redusa - sunt de
usoare decat cele din le111n. la acela5i \olum de amhalare:
Prelul dc produetie cste mult mic dec at altor categorii dc amhalaie. din cauza
productidtatii sLlperioarc ohtinute la fabriearea acestui tip de amhalar
Amhalaiclc din carton ondulat se pot transpOI1a pilate si se pot rct'olosI:
l:aeiliteaza \an1.area mari'urilor prin faptul ca pe cutii pot fi tiparitc clemcnte de
l'CC lama:

.\mhalail.:le din carton se pOI recupera integral 5i se refolnsesc. de llind

bhilkgradahilc
Irasaturilc unicc ale cutiilor din carton ondulat se oblin in runcrie
calitatca hartici. tipul de canal.
chcie:

anumite aspecte

Capitolul 4. Masuri de asigurare a sanatatii si securitatii muncii si

masuri de prevenire a stingerii incendiilor

Lcgea pri\ind sanatatca si sccuritatea in mund

Disp()I'itii gencrale
Praenta lege arc ca scop lIlstituirca de lll[lSuri pri\'ind promo\area imhum\UitIrli
~cellnUitii ~j sanatatii in ll1unca a lucratorilor.
la pre\'emrca nscurilor
-Prc;:cnta lege stahilqte principii
prolCsionalc. protc<.:lia sanatfnii ~i securitatea lucratorilor. ciill1inarea faclOrilor de nsc :;;i
accidcntarc. in form area. consultarea. particlparea echilibrata potriyit legii. instruirea
lucr{llorilor $i a reprczcntantilor lor. precul11 $i
pcntru Implell1entarca
acestor principii.
- Conn:ntiilc internationale $1 contractcle bilaterale incheiate de persoane Juridicc
roll1[ine ell partcncri straini. in \ ederea
i de luerari ell personal 1'0111<111 pc
teritoriul altor t[lfi. Yor cuprinde dauze pri\ind seeuritatea $1 sanatatea in mundl.

D()meniu lIl' aplicare

( 1) Pre/emu lege se apl
il1 toate seclOarele de actiyitate. at at publice. e<lt 51
pn\a!e,
(::: I
Prc\ cderile prc:rel1tei
se aplica angajatorilor. lucratorilor :jJ
rcprc:rcntanlj lor I ucr[nurilor.
In sL'nsul prczentei
tcr111enii $1 expresiilc de mal10S au urmatorul
ink lcs:
a) lucrzuor
personna angajata de catre un angal'Hor. potriyi t legi i. inc! usn
studentii. clc\ii in perioada ekctllarii 5tagiului Je practica. precum $1 ueenicii ~i aln
particlpanti la proeesul de munca. CLl exceptia persoanelor care presteaza dctiYIl;1ti
eaSll1Cc:
hI <lngajator - pcrsoana
sau juridiea ce se atla in rapol1uri de ll1unca on de
scniciu eu lucratorul respccti\ ~i carc are responsabilitatea intreprinderii $Lsau unitatiJ:
c) alti participanti la procesul de l11unca - persoane ailate in intrcprindere $i'sULI
unitatc. CLI pCrl11iSllll1Ca angajatorului. In perioada de \'erifieare prealabila a aptitudinilor
protcsionale in
angajarii. persoane care presteaza actiyitati in i()losu\
comunil[ltii sau ucti\itati in regim de \'olumariat. precum $i $omeri pc durata participarii
la 0 form,) de
profesionala ~l persoanc care nu au contract indi\ iduul de I11lll1C[1
inchcJal In J
-;cns[1 ~i pentru care 5C poate face do\ada pre\ederiior contractualc : >1 a
prc.-;tatiilnr ckctumc pnn once alll111j loc de proba:
d) rcpre;:cnlant II lucratorilor Cll r[\spunderi specifice in domcniul securitflpi si
~,lnat[l!1 i iucrEtlOri Inr - pcrsoana aleasu. sclcetata sau descmnatu de lucratorI. in
cnnformitale cu prc\cderile legale. sa Ii reprezinte pe ace~tia in ceca ce pri\ qte
prohlcl1ldc rc
1a protectia secllrit.:itii $i sanatarii lucnitorilor l1111nca:
dl1samblu] dc dispozitii sau mas uri luau; ori pre\azute in Watc
lllUnC:1. in scopul c\itarii sau diminuani riscurilor protesionaic:
1'1 \.'\ -.'111 tll\.'1ll - J..::cidcllIlll carl' a antrenat decesui sau \atamari
organiSl1111i ui.
Ul d\.' mlll1dl on in indeplinirea indatoririlor de seniciu.
'!\lUI
~au accidentul de traseu orj de circulatie. in eonditiik
ill ';,11"("
:, ,,,'
.~,:~. '-:-\',(' !'crS,'~ll1e ~l11gajalc. lI1cidentui periculos. preClll11 ~i
,,1;:'<'-Tl1~'il
h
':;,."'"
:<ILl legata de profesiul1c;

g J accident de mUllea \atamarea \iolenta a organisl11ului. preeul11 :;;i intoxlcalia

aCllta protcslonala. care au Inc In timpul proeesului de munea sau in indeplinirea
lndahlrinlor de senicILl :;;i care proyoaca incapacitate tcmporara de mllnca de eel putin .~
/ik calcndaristicc. ill\aliditate ori deees:
h) hoalCI prnksionala - ateeliunea care se produce ca urman? a exercitaril unci
Illescrii sall proksii. cauLala de agenti noci\! riLlei. chimici ori biologic] caraC1CrIS\]Cl
loculul de 1l1UllC;1. prceum :;;i de sllprasolicitarea dilCritclor organe sau sisteme ale
nrganismulLll. in procesul de munca:

Obiigatiilc angajatorilor

Obligalii generale ale angaiatorilor

( I) :\ngajatorul are obligatia de a asigura sccuritatca :;;1 samltatea lucrCnorilor in
toate aspeclek legatc de munca.
(2) In calul 111 care un angajator apeleaza la servicii externe. acesta nu (SIC
exonerat de responsabilitari1e sale in acest domeniu.
(3) Obligatii1e lucratorilor in domeniul securitatii ~i sanala1ii in munca nu aduc
atlllgerc principiului responsabilitatii angajatorului.
(1) In cadrul rcsponsabilitali1or sale. angajatorul are obligatia sa ia masurilc
nccesarc pcntru
al asiguran:a sccliritCqii ~i protectia Sa11atat1i lucralOriior;
h) prC\cnirca riscurilor profesionale:
C) llll(mmln~a ~i lllstnurea lucratorilor:
d) asigurarea cadrullii organizatoric ~i a mijloacelor necesare secliritCqiI ~i s:1na@ii
in I11Ul1C:1,
(2) Angal'ltnrul are obligalia sa urmareasca adaptarea 111:1surilor prevazute la alill.
(1 J. lin,lnd se~llna de lllOdi1icarea cOlldiriilor. ~i pemru imbunatatirea situatiilor eXIstentc,
(3) /\ngajatorul are obligatia sa i111plementezc masurile prevazute ]a alin. (1) '?i (2,
pc baza urmaloarelor principii generale de prew11lre:
a) e\itarca riscuri lor:
b) eyaluarea riscurilor care nu pot fi e\itatc:
c I combaterea riscurilor la sursa:
d) adaptarea 111uncii la om. in special in ceca ce pri'qte proiectarea postunlor
l11unca. alegerea echipamentelor de munea. a metodelor de munea :;;1 de productie. 1\1
\ederea reducerii monotoniei muncii. a muncii eu ritm predeterminat ~i a diminu[lrii
efcctelor acestora asupra sanatatii:
j n vcdcrca asigurarii conditiilor de sccuritatc .$i sanatate In mund ~i pcntru
prcycnirea accidcntelor de mund ~i a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarelc
obligalii:
a I sa adoptc. din l~17a de cercetare. proiectare :;;1 exeeutie a construcli ilor. d
cchipamentelor de munca. precul11 ~i de elaborarc a tehnoJogiilor de fabricatie. solupi
L'()jlj'orme pre\ cderilor legale In \igoare priyind seeuritatea $1 sanatatea in munca. pnn a .:a1'nl
aplieare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidcntare :;;i de 1mbolnhire protCsi(lllU1CI
d lLlcratorilnr:
ol sa intocmcasca un plan de prevcnire $1 protee1ie compus din masuri tehnice. sanitarc.
\11't::ul1lzatorice ~i de alta natura. bazat pe e\Uluarea riscurilor. pe care sa 11 aplice
,.:orespLllvator cnnditiilor de munea specifice unitarii:
c) SZI ohlina autorizalia de functionare din punctul de \cdere al securitatii ~i sanatapi in
:nUl1ca. inaintc de inccperea nricarei acti\iHHi. conform pre\ederilor legale:
d) sa stabileasca pentru lucratori. prin ti~a postulUl. atribll\iile ~i raspllnderile ee k rc\in
111 d0111cniu I sec uritCni 1-;;i sanatati i in munea. corespunzator tlll1cti i lor cxercitatc:

c) sa daban:lc instruqlUni propni. in spintul prezentel legi. pentru completarea $i sau

apl1carc8 reglcmenUirilor de sccuritate :;;1 sanatate in mune<'L rinand seama de partieulanUitik
dcti\ 1l<1tilor $1 ale locurilor de munca anate in responsabilitatea lor:
n sa asigure $i sil controleze CUnO:l$lCrCa $i aplicare:l de dHre tori lucratorii a ll1,lsunlor
Pl\.'\Zl/ute in planu] de pre\enire $i de proteqie sl:lbilit. precum $i a prevcdcrilor legale in
JUll1cniul seeurit~Ilil $i s[matatii in I11Ul1e,1. pnn lueratorii descmnati. prIn propria competentCl
:-,au pnn sen lcii c"Xlerne:
g) s:l ia mflsuri pentru asigurarca de matcriale necesare inform8.rii :;;i ll1stnllrll
securitatea $i SZll1atalea III
luen1torilor. cLlm ur Ii ati:;;e. pliante. lilmc :;;1 diafilme Cll privire
mundL
h) S[l asigure illformarea fieearei persoane. anterior angajarii in munea. asupra nscunlor
la care accasta este expusii la locul de munca. precum $i asupra masurilor
pre\enire $1 de
protectie neccsare:
i) sa ia mas uri pentru autorizarea exercitarii meseriilor $i a profesiilor pre\'azUle de
IegislatJa specitie5:
j) sa angaleze numai pcrsoane care. in urma examenului medical :;;i. dupa caz. a testani
psihologice a aptitudinilor. corespund sarcmii de munca pe care urmeazii sa 0 execute :;;i sa
aSlgure conlroiui medical penodic :;;i. dupa caz. controlul psihoJOglC periodic. ultenor
angajaril
Instruirca lucratorilor
(1) ,\ngajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa pnmeascJ ,;
inslruire sulicicntCI ~i adec\atCi in domel1lul securitatii :;;i sanatatii in muncil. in speCIal suh
(01'111[1 de il1rormatii~l inslrUCliuni de [UCrll. specificc locullli de munca :;;i postulul sau:
a i la angularc:

h) la schimha1'ca locului de munC[l sau la transfer:

c) la illtroduccrca unui nou echipamcnt de mundi sau a unOI' moditican ale

cchmamc11lului cxistcnt:
d) la introducerea oric:lrel nOl tehnologii sal! proceduri de [ucru:
e) la e:-ccularea unor lucrari spcci:lle,
(2) instnmea pre\ azuta la al in, (1) trcbuie sa tic:

a) aciapt(llii C\ olu\iei riscurilor sau aparitiei unoI' nOI riscuri:

b) pcriodica :;;1 ori dc c,he ori este 11ecesar.

(3) ,\ngajatorul se \'a asigura ca lucratorii din intreprinderi $iisau unitati din exterior.
carl' dcsra~oara acti\iliili in intreprinderea ';ii/sau unitatea proprie. au primit instruc\lulll
adccnlte referitoarc la nscurile legate de securitate ~i sanatate in munca. pe durata
desfa:;;unlrii aCli\lti'i\iloL
(4) Reprezcntanrii lucratorilor Cll raspunderi specifice in domeniul securitatii $1 silnatap i
in munca au drcptul !a instruire corespunzatoarc
(1) Inslruirea pre\azuta la art.
alin, 0). (2) $i (4) nu poate ti realizata pc chcltUlala
lucriiwnlor :;;I/scm a reprezentantilor acestora.
("')) Instruirea PIT\<1Zuta la art. 20 alin, (1) :;;i (2) trebuie sa se realizeze in timpul
programului d,,' lucru.

Obli~atiile

lucratorilor

- I'
lucriitor trehuie sa 'dcsla~nare 3ct1\itatea. in con1'or111itate eu pregalirca :;;1
1l1-:1ruire(l S(l. prccum ';il Cll instructiu11l1e primite din pattea angalatorului. astfel l11c(lt S[l l1U
,-"l'lln[l la pcricol de accidentare S,iL1 imho]mhire profcsionala aHlt propria persoana. cat :;;1 alte
I'crS(l,ll1e care pOI Ii akClule
LlctiUl1l S~lU (l]lllsiunde sale in Ul11puJ pnh.:csului de munc:l,

()) In mod dcosehit. in scopul realizarii ohieeti\elor preyazllte la an. 22. lucratorii au
urmatoarele ohliga\ii:
a)
sa lltili/e/e corect ma~inilc. aparatura. uneltele. substantelc pericllloasc.
prodllqie:
eehipamentelc dc transport ~i alte mijloace
h) sa utili/c/c corect cchipamentul indiyidual de proteetie acordat ~i. dupa lItilizare. sa 11
inapoic/c s~lU sa 11 puna la ]ocul dcstinat pentrll pastrare:
e) <I nu proc('doe ]a scoatcrca din funqiune. la moditicarea. schimharea saL! inHiturar('(l
drbitr~1r;1 a disj1l1l111' rlor dc seeuritale proprii. in special ale ma~inilor. aparaturii. uncih:jur.
111st<.11:1[iilor [climee ~I cladirilor. ~i s;] utilIzc/c corect acestc dispoziti,e:
d) S<.l I'0l11Ul11Ce imcdiat
<1tnrlllui ~i/sall lucrcnorilor desemnati orice situatie de
munea de"pre can: au moti,e intemeiate sa 0 eonsidere un pericol pentru secllritatea ~i
sanEltatea lllcr[ttorilor. pree1ll1l ~i oriel' deiicicnta a sistemelor de protectie:
c) SCI aducEl la cL!no~tinta conducatoruilli loeului dc munca ~i/sau angajatorului
aecidcntelc sui'ente dc propria persoaml:
f) sCt eooperCle eu angajatorul ~i sau cu lueratorii dcsemnati. atat timp
este ncccsar.
pentru a t~1CC posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de
l11UnC[1 ~i illspectorii sanitari. pcntru protcqia sanatatii ~i securitatii lucratorilor:
g) sa eoopere/c. atch timp c,lt este ncccsar. eu angajatorul ~j!sall ell lueratorii desemnati.
pentru ~1 permite angajatorului sa se asi
ea mediul de munca ~l conditiile de lucru qlln
sigure ~i far;'l riseuri pentru sccuritatc $i sanalatc. in domeniul sau de acti,itate:
Accidcntc de munca

cstI.:'. ck asel1lenea. accident de munca:

~l) acci(!cl1\ul
[ L:e per~()anc anale in ,izita 111 intreprindere ~l'Sau unitatc ell
l'erl11isiul1ea angaiatlll'ului:
h ~lccidentlll :ill!'erit de p,:rsnanelc care indcplincse sarcini de stat sau de intercs puhlIc.
il1elusi\ in eadrul unOl" acti\itati culturale. sporti,c. in tara sal! in afara grani\elor Uirii. in
liml'ul ~i din cau/a indeplinirii accstor sarcini:
C) accidentul sun el1it in cadrul acthitatilor culturalsporti, e organizate. in timpuJ ~i din
cauza indeplinirii accstor actl,iti'\ti:
d) accidentul suferit de orice pcrsoana. ea urmare a unci actiuni intreprinse din proprie
mitiatha pemru sal\area
,ieri omenqti:
e) aecidentul sulCrit de orice persoana. ca urmare a unci aqiuni intreprinse din proprie
initiati\Zl pel1tru IJrL'Yenirca ori inlaturarea unui pericol care ameninta mutul puhlic ~i priYal:
I') accidcntul CUlvat de actiyitati care nu au IcgEltura eu procesul muncii. daca se produce
la sL'diul persoanei juridice sau 121 adresa persoanci tizice. in ealitate de angajator. ori in
loc
de l1111l1Ca organi/at de acqtia. in timpul programului de munca. ~i nl! sc datorea/a culpei
c'\clusne a accid\..'nlalului:
i2-) accidcntul de trascu. daca dcplasarea s-a facut in timpul ~i pe traseul normal de la
dOl11iciliuJ luerEltorului la loeul de munea organizat de angajator ~i i11\crs:
h) accidentul suferit In timpul deplasarii de la sediul persoanei juridiee sau de la adresa
I'er::;oanei Ii/ice In luut! de munca sau de la un loe de munea la altul. pentru indeplinirea unci
sarcini de l1111ne[l:
- ( I I In sensu] l'r\..'\edcri

Protcctia populatiei si a bunurilor materialc

Instiintarea,

~l\ertizarca

si alarmarea

( 1 ) Instiintarca sc realizeaza de Inspectoratul General pentru Situatll de l rgel1Lt ~dli

,.:n it.:ii1c de urg..:nta proresiOlliste. dupa caL pe baza informatiilor primite de b 1'1lpuLl",
36

<le, ell.' la qrueturile care ll1onitorizeaza sursele de rise.

I::: I

.\ \ crtinlrca populatiei se realizeaza de catre autoritatile administratiei publicI..'

sau locale. dupa caL prin mijloacele de aYCrtizare specificc. in baza instiintarll
"'~'i;:': ~k ]a structurik abilitate.
- 13) Prealarmarea se realizeaza de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgcnta si
.:, ,..:n 1,,'iilc de urgcnta prolcsiol1lste. dupa cal'. pc baza informatiilor primite de la Statui
":': ,'] (Jencra!. SI de structurilc spccializate din cadrul catcgoriilor de forte armate. pe baza
, ,:" .:]l
cnoperare intocmite in acest sens,
i...j. 1\lannan.:a pnpulatiei se realizeaza de autoritatilc administratiei publicc centrale
Jupu cal'.. prin mijloaeele speciticc. pc baza instiintarii primite dc la structunle

~"::~~Llk

' . :

> ,-.'

\Iiiloacek de (1\crtizarc si alarmarc specifice se instaleaza in locurilc

lite
seryiciile de urgenta profesioniste
I h I "\ urmcle tchnice pri\ind instalarea sistcmulul integrat de a\ ertizarc si alarmarc a
1,,1!,uLnicl S1 il1~tructillnilc priyind ~el11nalcle Sl mesajele de m'ertizare si alarmare se
-:lah()recva de ln~peetoratul General pentru Situatii de Lrgenta. se aproba prin ordin al
mini:--trului adl11inistratiei si internelor si sc puhlica in Monitorul Ofieial al Romaniei. f)artea L
(71 \ksajck dc awrti/are si alarmare se transmit obligatoriu. eu pnoritate si gratuit
prin lOale sL..;teme!c de lelecomunicatii. posturilc SI retelele de radio si de tele\iziul1c. inclusi\
prin satclil Sl
1I. care opcreaza pe tcritoriul Romaniei. la solieitarea expresa a sell:pr
strueturilor de prntectie ei\ila.
In eazul lInui atae imincnt. in situatia in earl' nu s-a deelarat starea de rel/boi.
mc c
mesaJc de prealarma si de alanna se transmit ell aprobarea mll1istrullll admil1lstrallcl -..\
internelor.
baza instiintarilor Statului \
General 5i structurilor speeializate din
categoriilor de forte armatc. conform planurilor
cooperare intocmite in acest sens.
(1) Folosirca mijloaeelor de alarmare in cazul producerii un or dezastre s(' ('xecLlta
l111l11<li ell uproharca primarului localitatii. a conducatorului institutiei publice sau a agentului
cconumic 111lplicm. dup;} C<'17. ori a imputcmicitilvr aCCSl0ra.
("l) Sistemul de instiintarc. a\ erti/arc si alarmare la localitati. institutii puhlicc Sl
agenti economici sc \crit'iea peri(\dic prill exccutarea de antrenamente si excrcitii.
(3) folosirca mijloacdor tehnice de alarmare 5i akrtarc ell incalcarea pre\ederilo]'
15)

c:c: I,l:--l'c(t\)rmul Gcneral pentru Situatii de Lrgenta sl

Icgak si a normclor tchni

cc.