Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Geografia Romaniei
Curs Geografia Romaniei
A I-A
CURSUL 1
(fig.1.2), la distante aproape egale (2400 - 2900Km) fata de Capul Nord, Muntii
Ural, Capul Finisterre si la cca 900 Km de Marea Mediterana. (fig.1.3)
B. Consecintele geografice ale asezarii Romaniei pe glob si pe
continent sunt :
apartenenta la climatul temperat continental de tranzitie, de tip central european ;
1
CURSUL 2
10
11
CURSUL 3
sud
- Valea Prahovei
Au urme glaciare numai in grupa nordica, Muntii Rodnei remarcanduse printr-un relief glaciar tipic: creste ascutite, circuri, vai glaciare,
morene si lacuri glaciare (Lala).
Sunt traversati sau strabatuti in lung, partial sau total, de numeroase vai
si depresiuni ;
vaile sunt : Iza, Viseul, Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus,
Putna, Buzau, Raul Negru, Oltul, Muresul, Somesul Mare (curs
superior), fiecare cu numerosii sai afluenti.
depresiunile sunt (de la foarte mici la foarte mari) :
Maramuresului, Brasovului, Ciuc-Giurgeu, Oas, Dornelor,
Bilbor, Borsec, Casin, Intorsura Buzaului, etc.
pasurile sunt : Setref 817m, Prislop 1416m, Mestecanis 1096m,
Tihuta 1201m, Sicas 1000m, Bucin 1273m, Tusnad 1301m,
Oituz 866, Predeal 1040m, Bratocea, etc.
17
18
19
20
21
CURSUL 4
la sud
la vest
la est
c)
bordeaza la est
Depresiunea
Ciuc
Giurgeu
central: - Muntii Bistritei - Vf.Budacu,
1864m
la sud
- Subcarpatii Curburii
la vest
la est
- Subcarpatii Curburii
28
29
30
CURS 5
32
- in Muntii Rodnei
- lacul Paltinu
pe Buzau
- lacul Siriu
pe Firiza
pe Uz
- Cheile Bicazului
Rezervatii forestiere:
Rezervatii speologice:
Rezervatii geologice:
Rezervatii paleontologice:
Rezervatii piscicole:
- rezervatia de lostrita de pe
Bistrita Aurie
Obs.: denumirile lor ecologic-administrative actuale vor fi prezentate la cursul de
"Arii protejate", etc.
10) Resurse naturale in Carpatii Orientali :
Resurse de sol:
padurea 40% din fondul forestier romanesc
pasuni si fanete naturale
pajisti de munte obtinute prin defrisare
potentialul hidroenergetic al raurilor
Resurse de subsol (astazi diminuate, in trecut insa foarte bogate):
Minereuri neferoase
- (Gutai), Depresiunea
Maramures
minereuri complexe
- M-tii Maramures,
Obcinele Bucovinei
mangan
- langa V. Dornei
sulf
- Caliman
aur, argint
- Gutai
sare
- Ocna Sugatag
minereu de Fe
carbune brun
- Comanesti, Asau
petrol
- Moinesti, Ghelinta
(singurul loc din din
Carpatii Orientali)
roci de constructie
- Racos, Borsec, etc.
(bazalt, caolin, travertin, andezit, etc.)
ape minerale carbogazoase:
36
37
CURSUL 6
CARPATII MERDIONALI :
CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA (I)
1) Asezare, limite : Carpatii Meridionali se delimiteaza astfel (fig.6.1) :
la nord - Depresiunea Colinara a Transilvaniei
la sud - Podisul Mehedinti (in SV), Subcarpatii Curburii
intre Valea Prahovei si Valea Dambovitei, Subcaraptii Getici intre
Valea Dambovitei si Valea Motrului.
la vest si nord-vest - Culoarul tectonic Timis-Cerna-Bistra
la est - Valea Prahovei ; Valea Cerbului si Barsa Gorsetului ;
delimitarea, aici si in cazul precedent, se face prin : abrupturi, rupturi
tectonice.
2) Geneza si structura petrografica :
Carpatii Merdionali s-au format, ca intreg lantul carpatic, in cadrul
orogenezei alpine, ultima lor ridicare avand loc la inceputul
Cuaternarului.
Nu au componenta vulcanica de relief (cum au Carpatii Orientali si
Occidentali).
Sunt alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni granitice, iar din loc in
loc poarta o cuvertura de calcare vechi si conglomerate calcaroase.
Muntii Bucegi in extermitatea estica si Muntii Mehedinti si Cerna in cea
de vest sunt structurati cu precadere din calcare si conglomerate
calcaroase, generand un relief specific (mai ales pesteri si chei).
Sunt muntii cei mai afectati de glaciatiunile cuaternare, dupa cum o
dovedesc formele de relief caracteristice, la inaltimi mai mari de 2000m.
Nu exista ghetari actuali.
38
- depresiune butoniera pe
valea transversala a Oltului
Tara Hategului
Retezat,
- 1040m
- 756m
Domasnea
- 540m
- 400m
- 309m
- 450m
B. Grupa Fagarasului:
- este cea mai unitara grupa a Carpatilor romanesti ; sunt alcatuiti predominant
din sisturi cristaline.
- se desfasoara intre (fig.6.3): Depresiunea Fagarasului la nord,
Subcarpatii Sudici la sud, Valea Oltului la vest si Valea Dambovitei la est.
a) Fagaras culme nordica (fig.6.1)
Exista o culme nordica numita culmea Fagaras, orientata E-V pe cca.
60Km lungime, nestrapunsa de nici un rau. Aceasta culme are 6 piscuri
de peste 2500m, dintre care Moldoveanu atinge 2544m, iar Negoiu
2535m.
b) Culmi orientate N-S
Din culmea dispusa latitudinal a Fagarasului parca se desprind digital si
se orienteaza spre sud culmile:
Papusa
Iezer
- 2462m
Ghitu
- 1622m
Frunti
- 1534m
Cozia
- 1668m
c) Unitati depresionare:
Tara Lovistei
Transfagarasanul
43
44
45
46
CURSUL 7
CARPATII MERDIONALI :
CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA (II)
C. Grupa Parangului:
1. se desfasoara intre:
la nord
la sud
- Subcarpatii Getici
la vest
la est
- Valea Oltului
2. se compune din: (fig.7.1)
Masivul central PARANG (2519m), din care se desprind:
spre Olt
spre Cibin
la sud
la vest
- Culoarul Timis-Cerna
la est
central
la sud
la vest
la est
freatice
de adancime
Este de remarcat existenta izvoarelor termal-radioactive de la Herculane.
6. Aspectul general al grupei:
Pare un triunghi cu un varf la Dunare, un altul la Caransebes si al treilea
la Petrosani.
Desi nu este, aceasta grupa pare cea mai inalta din Carpatii Meridionali,
deoaerce este inconjurata din toate partile de zone joase.
Este fragmentat puternic de vai longitudinale, deci dispuse in lungul
paralelelor, ca si culmile pe care le delimiteaza.
Prezinta o mare diversitate de peisaj, flora, fauna, procese actuale, dar si
marturii ale framantarilor geologice trecute.
Culmile inalte au urme ale glaciatiunii cuaternare tipice.
Sa recapitulam; grupele Carpatilor Meridinali (de la est la vest) sunt:
- grupa Bucegilor prezentata in Cursul 6
- grupa Fagarasului prezentata in Cursul 6
- grupa Parangului prezentata in Cursul 7
- grupa RetezatGodeanu, cea mai vestica si cea mai complexa, prezentata in Cursul
7;
Ele au fost prezentate la punctul 4) Subdiviziuni al schemei didactice clasice de
tratare geografica generala, aunei unitati de relief.
In urmatoarele pagini vom trata:clima (pct.5), apele (pct.6), vegetatia si fauna (pct.7),
etc.Carpatilor Meridionali in general, conform aceleiasi scheme. Asadar!
5) Clima Carpatilor Meridionali:
este tipic montana : racoroasa si cu precipitatii abundente, iar la inaltimi
de peste 2000m este clima alpina.
Temperatura medie anuala : cuprinsa intre 0o si 6o, este mai
scazuta pe varfurile de peste 2200m (-2,5oC), dar si mai ridicata in
depresiuni (7..8oC).
in depresiuni au loc inversiuni de sedimentare.
51
- Sinaia, Parang
Rezervatii forestiere:
- Valea Balei
Rezervatii speologice:
Rezervatii geologice:
- Turnu Rosu
Rezervatii paleontologice:
- in Muntii Valcan
55
56
57
CURSUL 8
CARPATII OCCIDENTALI :
CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA (I)
la sud
la vest
la est
61
Sunt locuiti si circulati pana pe culmi, desi nu au pasuri sau trecatori decat
marginal.
Culoarul Bistritei apare pe o ruptura tectonica supusa ulterior eroziunii
apelor curgatoare. Este o zona foarte locuita si cu traditii populare. In cadrul
sau se afla Poarta de Fier a Transilvaniei, un pas de 700m altitudine
care leaga Valea Timisului cu Depresiunea Hategului. (La Voislava se
gaseste mica). (fig.1)
62
64
65
66
67
CURSUL 9
69
Rezervatii forestiere:
Rezervatii speologice:
Rezervatii geologice:
Rezervatii paleontologice:
- Dealul cu Melci
Resurse de subsol:
Minereuri de fier
Minereuri complexe
Mercur
- Izvorul Ampoiului
Molibden si wolfram
- Baita
Bazalt
- Branisca
Granit
- Savarsin, Zam
- Deva
Calcar
- Sandulesti
Satele sunt mici, de tip risipit pe munte, sau de tip rasfirat pe vai si
depresiuni (aici fiind de dimensiuni mijlocii)
PARTEA a II- a
CURS 10
Punerea problemei
Sub denumirea din titlul cursului sunt reunite toate formele de
relief colinar cu altitudini cuprinse intre 200 si 900-1000m, considerate ca
apartinand treptei a doua de relief a Romaniei, prima fiind muntii, iar cea de-a
treia campiile(fig.10.1).
Din suprafata de 238391Km2 a Romaniei, dealurile si
podisurile ocupa 100000 Km2, adica 42%, din care 24% dealurile, 18% podisurile.
Ambele forme de relief fac trecerea intre munte si campie
apartinand reliefului de talie mijlocie (200 1000m) al tarii.
Caracteristicile acestuia reprezinta rezultatul evolutiei pliocencuaternare a scoartei terestre anterior constituite in aceste locuri si iata cum:
Din punct de vedere structural in fiecare unitate deluroasa exista un
fundament vechi peste care, ulterior, s-a depus o suprastructura sedimentara
de varste si grosimi diferite
Fundamentul amintit apartine unor unitati geostructurale de platforma
stravechi, datand din Precambrian (adica din Arhaic si Proterozoic) in cazul
Podisului Moldovei, al Dobrogei Centrale si de Sud, precum si in cazul
Podisului Getic. Fundamentul Subcarpatilor, al Podisului Mehedinti dar si al
Dealurilor Vestice apartine insa orogenului carpatic, deci alpin, in timp ce
Dobrogea de Nord are in fundament orogen hercinic (predominand rocile
metamorfice si de eruptiv vechi paleozoic, mai ales granitele).
Atat despre fundamentul adanc, sa urmarim acum:
73
B. DEALURILE SUBCARPATICE.
PREZENTARE FIZICO-GEOGRAFICA
1) Asezare, limite : Subcarpatii reprezinta o unitate de orogen situata pe flancul
exterior al Muntilor Carpati, incepand din Valea Moldovei la nord si sfarsindu-se
in Valea Motrului la sud-vest (fig.10.1). Pe rama interna a Carpatilor Orientali,
deci in interiorul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, exista o singura secventa
subcarpatica interna, simetrica subcarpatilor Moldovei (fata de axa carpatica), dar
care se va prezenta in cadrul unitatii naturale careia ii apartine in mod natural.
74
75
76
Reprezinta cel mai complex sector subcarpatic, caracterizat prin doua aliniamente
de culmi si doua de depresiuni.
Limitele : Valea Trotusului la nord si valea Dambovitei la sud-vest, Muntii
Carpati la vest si Campia Romana la est.
Contactul cu muntele este ezitant, edificatoare fiind in acest sens patrunderea
pintenului muntos din roci flisoide, numit Pintenul Ivanetu (de inaltime 1021m), in
domeniul subcarpatic, creand aici o interferenta Carpati Subcarpati.
Toate culmile si depresiunile Subcarpatilor de Curbura sunt deformate pe directia
NE-SV, urmand marea curbura carpatica in celebrul Cot al Vrancei (care se refera
deci la deformarea globala a unitatii montane si submontane).
Aliniamentul culmilor Subcarpatilor Curburii :
Primul sir de culmi (V) interioare: Ousoru, Rachitas, Raiuti,
Gurbaneasa, Bisoca, Dilma, Blidisel, etc. cu inaltimi de cca. 800900m, urmat de Salcia si Ciolanu cu inaltimi in jur de 700m. 700m.
Al doilea sir de culmi (E) exterioare : Magura Odobesti (996m),
Dealul Deleanu, Dealul Blajeni, Dealul Istrita (numit si Dealul Mare,
749m), Dealul Bucovel, etc.
Aliniamentul depresiunilor Subcarpatilor Curburii :
De la vest la est se succed doua siruri de depresiuni si anume:
Depresiunile submontane (in vestul grupei, intre munte si primul
aliniament de culmi subcarpatice):
- Depresiunea Soveja, care apartine zonei de tranzitie la
Subcarpatii Moldovei, urmata la sud de Depresiunea Vrancei, apoi
de Depresiunile Neculele, Lopatari, Patarlage si Chiojd (aceasta
din urma fiind limitata la est de Pintenul Ivanetu).
Depresiunile intracolinare reprezinta al doilea aliniament depresionar,
numai intre culmile Subcarpatice. Ele se dispun de la nord la
sud astfel:
- Depresiunea Vidra, Depresiunea Mera, Depresiunea Dumitresti,
Depresiunea Policiori, Depresiunea Niscov si Depresiunea Podeni.
- Aceste depresiunji sunt adapostite spre est de
77
78
79
80
81
CURSUL 11
- 1018m inaltime
Dealul Carlige
- 871m
Magura Slatioarei
- 767m
Dealul Bran, desi are numai 333m, sare semet deoarece se afla in
marginea de nord a Podisului Getic.
Primul aliniament al Depresiunilor Subcarpatilor Getici se consituie din
depresiuni de separatie, adica depresiuni submontane fata de Carpatii
Meridionali, si sunt foarte populate inca din vechime. De la est la vest, ele
sunt :
Depresiunea Campulung Muscel
- pe vaile Argeselului si a
Targului
remarcabila (vezi numele) ; este intens locuita, Targu Jiu fiind orasul ei
cel mai important.
Concluzii :
Subcarpatii reprezinta cea mai diversa si cea mai fragmentata unitate de relief a
Romaniei, dar si cea mai intens valorificata de catre om, dupa cum o dovedeste istoria
tarii.
4) Clima Subcarpatilor (date generale) :
Desprinzandu-se din clima tarii (temperat continentala de
tranzitie), clima subcarpatica este clima treptei mijlocii de relief, a
dealurilor, dar cu o multitudine de nuantari locale ale acestuia.
Doua sunt nuantarile meteo-climatice cel mai des intalnite si anume:
blandetea termica in unele locuri si prezenta unor vanturi specifice, mai
des decat a celor generale in altele. Asadar, este vorba de efectul de
adapost si de efectul de canalizare a aerului pe anumite directii impuse
de vai sau culmi (vezi foehnul subcarpatic de la Clima Romaniei).
Mersul multianual temperaturii aerului se incadreaza intre 8oC in
Subcarpatii Moldovei si 10oC in Subcarpatii Getici.
Iarna temperatura medie lunara este intotdeauna mai mare in
Subcarpati decat in Campia Romana, datorita adapostirii lor de catre
Carpati si inaltimii lor care-I fereste de inversiunile termice din Campia
Romana.
Precipitatiile medii multianuale sunt cuprinse intre 600 si 800-900
mm/an (Subcarpatii de Curbura se situeaza insa sub aceste
valori medii).
Vanturile :
- Crivatul este un vant rece de NE-E, care afecteaza uneori, iarna,
Subcarpatii Moldovei.
- Vanturile de Vest creaza foehnul Subcarpatilor Moldovei si de
Curbura, iar cele de nord creaza foehnul Subcarpatilor Getici
In concluzie, daca vom considera clima Subcarpatilor drept o clima de tranzitie
intre cea a muntilor si cea a podisurilor, atunci vom distinge doua etaje climatice si
anume:
84
Resurse naturale
Resurse subterane:
Petrol - in toate unitatile, de la Ticleni pana la Moinesti.
Gaze asociate - in toate unitatile
Lignit - in bazinul Arges Buzau, sau in zona Alunu, Beresti la limita cu
Podisul Getic.
Sare - Ocnele Mari, Slanic, Targu Ocna.
Potasiu - Tazlau
Ape minerale
Resurse de suprafata:
Resurse forestiere, fond funciar
Climat de crutare deci potential climato-turistic
Obiective turistice naturale si culturale
11) Gradul de umanizare
Datorita conditiilor naturale foarte favorabile, dar si datorita resurselor importante,
Subcarpatii constituie un teritoriu de populare straveche, continua, teritoriu in care
astazi exista asezari omenesti de referinta, mari orase, in care densitatea este de 100
150loc/Km. Satele sunt de asemenea mari, cu functiuni mixte, activitatea economica
fiind vizibila ... chiar si in conditiile actuale.
87
88
CURSUL 12
DEALURILE DE VEST
CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA
1) Asezare, limite :
Dealurile de Vest poarta acest nume datorita pozitiei geografice in cadrul tarii,
precum si datorita genezei lor diferite de cea a Subcarpatilor (cu toate ca fac parte din
aceeasi treapta de relief: dealurile).
Sunt dispusi - ca o bordura deluroasa in vestul Carpatilor Occidentali, adica
la poalele Muntilor Banatului si Muntilor Apuseni :
limita nordica
- Valea Somesului
limita sudica
limita vestica
- Campia de Vest
limita estica
- Carpatii Occidentali
89
8) Vegetatia :
Desi zona este aproape integral luata in folosinta, ea, initial, apartine padurii
(de stejar, cu extindere mai mare spre est, spre munte), dar si silvostepei care patrunde
tentacular dinspre campie (vezi prezenta Stejarului pufos si a celui brumariu in
silvostepa).
Este cea a padurii de foioase acolo unde, insular, ea mai exista,
9) Fauna :
respectiv: mistret, viezure, lup, vulpe. Din domeniul silvostepei mentionam
iepurele si numeroase specii de pasari.
10) Zone ocrotite - rezervatia de flora si fauna de la Baile 1 Mai.
11) Resurse naturale
Resurse de subsol:
Petrol - in Dealurile Oradei (la Suplacu de Barcau).
Lignit - in bazinul Barcaului (la Voivozi, Varzari, Borumlaca)
Bazalt - in Dealurile Lipovei (la Lucaret).
Ape minerale - Buzias
Resurse de suprafata: sol fertil, padure, clima buna
92
93
CURSUL 13
Punerea problemei :
Cu exceptia Podisului Transilvaniei, care este situat in centrul tarii (si ocupa 78%
in cadrul Depresiunii Colinare a Transilvaniei careia ii apartine), toate celelalte unitati
de podis sunt extracarpatice (vezi figura cu relieful tarii).
Astfel, Podisul Mehedinti si Podisul Getic se afla in sudul lantului CarpatoSubcarpatic, iar Podisul Moldovei la est de acesta. Singur Podisul Dobrogei nu se
plaseaza ca treapta imediata de relief in jurul lantului amintit, ci se afla peste
Dunare, in sud-estul exterm al Romaniei.
De retinut :
In denumirile geografice locale apare adesea numele de podis pentru unele mici
suprafete plane, cum ar fi Podisul Lipovei, etc., desi aceasta apartin unitatilor de
deal, mai ales; atribuirea unor asemenea denumiri intervine numai prin extinderea de
sens a unei notiuni de baza (cea de podis) deoarece nu ne vom apleca acum asupra
tuturor acestor cazuri.
94
Cursurile urmatoare vor trata, din punct de vedere fizico-geografic, toate cele cinci
mari podisuri (cel de-al cincilea in cadrul Depresiunii Colinare a Transilvaniei).
A. PODISUL MEHEDINTI(fig.13.1)
1) Asezare, limite :
Aceasta unitate geografica este bine individualizata in sud-vestul Romaniei,
avand ca limite :
la nord - Muntii Mehedinti (printr-un abrupt de sute de metri)
la sud - Platforma Strehaia a Podisului Getic:
la vest - Valea Dunarii
la est - Valea Motrului su Subcarpatii Getici
2) Apartenenta geologica :
4) Clima:
Este temperat continentala de tranzitie, caracteristica treptei de relief a dealurilor
inalte, dar cu o nuantare neta mediteraneana, evidenta mai ales in regimul
precipitatiilor, cu doua maxime : de toamna si de primavara. Expresive sunt si valorile
termice, blande iarna dar destul de indraznete vara, astfel :
-Temperatura medie anuala este de 9 10oC, dar si mai mare de 10oC in sudul
Podisului Mehedinti, acesta inscriindu-se astfel in zonele cu cele mai mari
temperaturi medii anuale din Romania.
- Precipitatiile medii anuale sunt de 700-800 mm (descrescand valoric spre
Podisul Getic) cu doua maxime, in decembrie si mai, dupa cum s-a mentionat
anterior.
5) Apele:
a. Raurile :
Cu exceptia fluviului Dunarea (din limita vestica) si a raului Motru (din limita
estica), Podisul Mehedinti este strabatut de rauri mici : Topolnita, Bahna (in Dunare),
sau Cosustea (in Motru), etc., care izvorasc, de regula, din Muntii Mehedinti. Asadar
el nu furnizeaza alimentare unor rauri de suprafata.
b. Lacurile:
Naturale: de tip carstic cu caracter temporar: Zatonul
Antropice: marginal Portile de Fier I (care nu apartine P.M.)
c. Apele subterane:
In loc de concluzii:
Podisul Mehedinti este una dintre cele mai interesante unitati naturale din
Romania, deoarece interactiunea componentelor proprii de mediu este
tributara influentelor meteoclimatice mediteraneene, mai pregnante aici
decat oriunde.
97
98
CURSUL 14
denumirea mai recenta de Piemont Getic exprima direct anumite particularitati morfogenetice ale acestei unitati
geografice de podis.
99
a. Raurile :
Sunt numeroase raurile care traverseaza unitatea si anume : Dambovita in
extremitatea estica ; Arges cu afluentii sai : Argesel, Valsan, Raul Doamnei, Raul
Targului, Bratia (cu o piata de adunare a apelor la Pitesti) ; Oltul cu afluentii sai :
Topolog, Oltet si Cerna lui, Luncavat, etc. ; Jiul cu afluentii sai : Gilort, Amaradia
(pe stanga), Tismana si Motru.
Exista unele rauri mici care izvorasc din Podisul Getic si anume : Cotmeana,
Desnatui, Vedea, Teleorman, etc., care seaca vara.
b. Lacurile:
Naturale:
- nu exista
Antropice:
- sunt numeroase, in scopuri energetice sau de de
folosinta locala
c. Apele freatice: Grosimea mare a depozitelor, precum si permeabilitarea
lor buna face ca apele freatice sa fie slab reprezentate (din lipsa unui strat
continuu de argila) la vest de Olt, iar la est de acesta si pana la Arges practic
sa lipseasca.
6) Vegetatia:
Vegetatia este naturala, in mare parte tinand de padurea de foioase si de
silvostepa si poate fi astfel caracterizata: in nord a fost domeniul padurii de foioase
(amestec), in rest silvostepa cu palcuri de stajar pufos si brumariu.
Sunt frecvente elementele floristice termofile, ca si in cazul Podisului
Mehedinti (liliacul salbatic, mojdrean, etc.).
Pajistile silvostepei sunt alcatuite in special din graminee : colilia, negara,
etc.
7) Fauna:
Este cea care tine de domeniul padurii : mistretul, viezurele, vulpea ; din
silvostepa : iepurele. Sunt si numeroase pasari, etc.
8) Solurile:
101
102
CURSUL 15
C. PODISUL MOLDOVEI
Podisul Moldovei este cel mai intins podis al Romaniei.
1) Asezare, limite :
Podisul Moldovei se afla in estul tarii (fig,15.1), avand urmatoarele limite :
la nord - granita de stat
la sud - Campia Romana (prin subunitatile sale Campia Siretului Inferior
si Campia Covurlui)
la vest - Grupa nordica a Carpatilor Orientali pana la Valea Moldovei, iar
apoi de aici spre sud Subcarpatii Moldovei
la est - Valea Prutului (fig.15.1)
2) Geneza si petrografie :
Peste un fundament stravechi si complex s-au depus starturi sedimenare
neozoice :
103
104
De retinut :
Toate cele trei subunitati tratate a,b,c sunt entitati fizico-geografice nete ale
unei singure unitati mari de podis din Romania, anume Podisul Moldovei, desi
prezinta multe diferentieri de peisaj.
4) Clima:
106
108
109
110
CURSUL 16
D. PODISUL DOBROGEI
Podisul Dobrogei este cel mai vechi pamant romanesc, din punct de vedere
geologic.
1) Asezare, limite (fig.16.1) :
- este situat in sudul extrem al tarii, intre :
Dunare - la nord si vest
Bulgaria (prin granita trasata intre Ostrov si Vama Veche)-la sud
Marea Neagra - la est
2) Alcatuire geologica :
Este cel mai vechi pamant romanesc (care contine reminiscentele catenelor
muntoase baikaliene si hercinice) este si cel mai complex ca alcatuire petrografica.
In structura sa petrografica exista sisturi verzi, calcare vechi, intruziuni vulcanice,
dar si depuneri sedimentare noi, inclusiv loess cuaternar, toate acestea regasindu-se in
varietatea formelor de relief.
3) Caracterizarea generala a reliefului:
In general, prin altitudine si aspect colinar apartine clasei podisurilor,
inaltimea lui fiind de 100m in partea centrala si de maximum 467m in
nord.
Numai in nord-vest are aspectul unor munti pitici, la mijloc este insa
neted ca o campie, iar in sud neted ca un platou.
Datorita marii sale diversitati structurale nu poate fi caracterizat unitar
din punct de vedere geomorfologic, ci pe subdiviziuni :
- Masivul Dobrogei de nord - mai inalt, mai vechi, mai complex ca
alcatuire geologica.
111
Naturale:
Limanuri fluviatile: Oltina, Marleanu, Vederoasa, etc.,
formate prin bararea gurilor de varsare de catre aluviunile
Dunarii.
Limanuri fluvio-maritime, sau numai maritime: Agighiol,
Babadag, Tasaul, Agigea, Techirghiol (acesta din urma cu apa
sarata si namoluri curative), lacul Mangalia (cu ape sulfuroase);
aceste lacuri s-au format prin bararea gurilor de varsare a unor
parauri sau rauri de catre cordoane de nisip marin sau
fluviomarin.
6) Vegetatia:
Pentru Dobrogea de Nord este specifica vegetatia de silvostepa si, pe arii
restranse, cea a padurii de foioase, mai ales stejerete.
114
9) Zone ocrotite:
In Dobrogea de nord : Padurea Luncavita, Pestera Gura Dobrogei si muntele
Macin rezervatie geologica, iar in Dobrogea de sud : Basarabi (rezervatie floristica),
dunele marine de la Agigea (rezervatie de flora si fauna) si deschiderile : Seimenii
Mari, Valul lui Traian si Aliman (rezervatii paleontologice)
10) Grad de umanizare:
Desi Podisul Dobrogei este o zona de veche locuire, numai pe litoral sau in Tulcea
si imprejurimi densitatea populatiei este de 100 - 150loc./Km2 ,. In rest, ea este de
numai 25 - 50loc./Km2 , iar in Podisul Casimcei chiar sub 25loc./Km2 .
115
116
CURS 17
DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI.
PREZENTARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA
119
Temperaturile medii anuale se mentin intre 7 si 9oC, fiind mai scazute in est
si mai ridicate in vest. Iarna se acumuleaza pe fundul depresiunii mase de
aer rece, ceea ce determina inregistrarea unor temperaturi foarte scazute.
Precipitatiile medii anuale insumeaza 600-800 mm/an, fiind mai scazute
(chiar sub 600 mm/an) in Campia Transilvaniei si in partea de vest, spre
Muntii Apuseni, unde se manifesta fenomenul de foehn si sunt mai ridicate
in est dar mai ales in nord, adica in Podisul Someselor, unde ating chiar
1000mm/an.
Predomina vanturile de vest ; in Depresiunea Fagaras se manifesta Vantul Mare
(de tip foehn).
5) Apele:
a. Raurile : In Depresiunea colinara a Transilvaniei exista o bogata retea de
rauri, colectate de trei mari cursuri de apa : Somesul si Muresul care apartin grupei
de vest si Oltul care apartine grupei de sud.
Somesul - se formeaza chiar in Depresiunea Transilvaniei, prin umirea
Somesului Mic (cu izvoarele in Muntii Apuseni) cu Somesul Mare (care
izvoraste din Muntii Rodnei), fiecare primind o serie de mici afluenti.
Muresul - este principalul rau din Depresiunea Transilvaniei, pe care o
strabate din directia NE in directia SV. Primeste afluenti mai importanti pe
stanga: Tarnava (formata la Blaj, prin unirea Tarnavei Mari cu Tarnava
Mica), Secasul, Sebesul, iar pe dreapta are ca principal afluent Ariesul, care
vine din Muntii Apuseni. Alti afluenti ai Muresului sunt Gurghiul si Nirajul.
Oltul - strabate Depresiunea Transilvaniei la sud, adunand pe stanga toate
raurile scurte ce coboara pe versantul nordic al Muntilor Fagaras, iar pe
dreapta are ca afluenti mai importanti Homoroadele (Mare si Mic) si Cibin
cu afluentul sau Hartibaciu.
b. Lacurile: - sunt numeroase, atat cele naturale cat si cele antropice
Naturale: sunt de origine salina, formate pe masivele de sare cum sunt
cele de la: Ocna Sibiului (Lacl fara fund), Ocna Dej, Turda, Sovata
(Lacul Ursu), Praid.
120
121
122
123
PARTEA a III a
CURSUL 18
A. CAMPIA ROMANA
CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA
1) Asezare, limite (fig.18.1):
Campia Romana este cea mai intinsa unitate de campie din tara noastra, situata in
sudul tarii, avand ca limite :
Podisul Moldovei, Subcarpatii Curburii si Podisul Getic la Nord si
Lunca Dunarii la Sud si Est.
2) Alcatuire geologica, relief si subdiviziuni :
Alcatuire geologica : Intre aceste limite Campia Romana apare ca o
mare depresiune, puternic sedimentata, ea formandu-se prin acumulare de sedimente
(pietrisuri, nisipuri, marne, argile) in marele lac, care exista aici si care s-a retras
treptat spre est, disparnd la sfarsitul Cuaternarului ; peste aceste depozite sedimentare
s-a depus ulterior loessul.
In fundament se afla trei sectoare ale Platformei Moesice, reprezentate prin
calcare. Stratele sedimentare de deasupra calcarelor ating grosimi de pana la 3000
4000m.
Din punct de vedere tectonic, in contrast cu inaltarea produsa la un moment dat
in Carpati si Subcarpati, in unele parti ale Campiei Romane au avut loc scufundari
lente, subsidente, cea mai cunoscuta fiind cea de pe cursul Siretului inferior, care
continua si in timpurile noastre (cunoascuta si sub numele de zona de lasare de la
Namoloasa.
Specifica pentru aceasta unitate a tarii este cuvertura de loess care acopera
interfluviile, ajungand in partea de est la grosimi considerabile.
124
126
c. Apele subterane :
Sub depozitele de loess sau aluvionare ale
campurilor, apele freatice se afla la adancimi relativ mari (20-25m). In zonele
bantuite de secete, cum este Baraganul, datorita evaporatiei intense de vara, aceste
ape antreneaza in miscarea lor ascensionala sarurile din stratele sedimentare, dand
nastere la saraturi, in unele locuri cu valoare terapeutica.
Apele de adancime exista si au adeseori caracter ascensional sau artezian.
5) Vegetatia:
Vegetatia naturala, in cea mai mare parte inlocuita de culturi, apartine la trei
mari formatiuni : stepa, silvostepa si padurea de stejar.
- stepa, caracteristica partii estice (indeosebi in Baragan), cuprinde pajisti stepice cu
graminee (paiusul, colilia, negara, pirul, etc.)
- silvostepa, cu pajisti stepice si palcuri de padure cuprinzand stejarul pufos si stejarul
brumariu.
Ulterior, devenite importante zone agricole, atat stepa cat si silvostepa s-au
transformat, astfel ca azi nu mai cuprind decat resturi ale formatiunilor initiale
impestritate cu alte ierburi (stepa secundara).
- Padurea de stejar, alcatuita la partea inferioara din specii de stejar termofil (cerul si
garnita), din stejar pedunculat, iar in partea superioara din gorun. Se adauga si alte
specii de foioase : carpen, ulm, tei, etc.
Are o larga dezvoltare vegetatia de lunca, cu zavoaie de salcii, plopi, indeosebi
in luncile Dunarii, Siretului, Ialomitei.
6) Fauna:
Se refera la speciile caracterisitice stepei si silvostepei, atat de intens
transformata astazi; speciile sunt rozatoarele : iepurele, ce urca si in etajul forestier,
popandaul, harciogul, orbetele, etc., iar dintre pasari, dropia, prepelita, potarnichea
(tot mai rare) : dropia fiind ocrotita de lege.
7) Solurile:
Predomina cernoziomurile, caracteristice stepei, si cernoziomurile levigate
tipice pentru silvostepa, avand o mare raspandire in Campia Vlasiei ; ambele tipuri
129
fac parte din categoria molisolurilor, sunt bogate in humus, au deci o mare fertilitate.
Exista insa areale intinse cu soluri brun roscate de padure (formate sub celebrii Codrii
ai Vlasiei), care au o fertilitate mai redusa si care necesita ingrasaminte pentru a fi
cultivate, dar sunt de bun randament agricol.
De asemenea, se intalnesc soluri saraturate (halmorfe), (mai frecvente in
Baragan) si lacovisti (soluri hidromorfe) indeosebi in luncile Dunarii, Siretului si
Buzaului.
8) Zone ocrotite:
Datorita introducerii masive sub cultura a terenurilor, au rams putine zone
naturale ocrotite : padurile Comana si Snagov, Lacul Sarat de langa Braila (flora si
fauna); Dunele Hanul lui Conachi, Padurea Izvoru (fauna); Padurile Spataru si
Ciornuleasa (forestiere); Tiglina (geologice).
9) Grad de umanizare:
Campia Romana are o densitate medie mica sub 50 loc/Km2 . Baraganul si
Campia Burnazului au cele mai mici densitati medii.
Exceptie fac numai zonele de urbanizare Bucuresti, Ploiesti, Pitesti, Craiova,
Buzau, Focsani si orasele din Lunca Dunarii unde densitatea se situeaza intre 100 si
150 loc/Km2. De mentionat ca pe campurile interfluviale densitatea este si mai mica,
cca. 25 loc/Km2.
130
131
CURS 19
B. CAMPIA DE VEST
CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA
1) Asezare, limite (fig. 19.1) :
Campia de Vest a tarii, dupa cum o arata si numele, se afla in vestul exterm al
Romaniei, la poalele Carpatilor Occidentali si a Dealurilor de Vest ca trepte majore
de relief. Are ca limite :
la nord - marginea submontana a Carpatilor Orientali (Oas, Gutai);
la sud - varsarea Nerei in Dunare ;
in vest - granita de vest, trasata, a tarii ;
la est - se margineste cu Dealurile de Vest, sau cu Muntii Apuseni
direct, acolo unde patrunde la ei prin depresiunile golf. In mod direct
se margineste pe o mica portiune cu Carpatii Occidentali, in dreptul
Muntilor Zarandului.
2) Alcatuire geologica, relief si subdiviziuni :
Alcatuire geologica : Este alcatuita, la suprafata, din nisipuri,
pietrisuri, loess si aluviuni recente. Campia de Vest s-a format prin
sedimentarea Marii Panonice cu sedimente aduse de rauri in timpul
Neogenului si pana in timpurile recente. Ea a devenit uscat treptat si
succesiv respectiv in pleistocen campiile inalte, iar in holocen campiile
joase si luncile.
Caracterizarea generala a reliefului :
Altitudinea medie a Campiei de Vest este de aproximativ 100m,
cea maxima fiind de 174m in Campia Vingai, iar cea minima de
80m pe cursul inferior al Timisului.
Are o latime variabila : 20-60-80Km, in functie de patrunderea ei
in zona dealurilor.
132
- Campia Somesului,
135
136
137
CURSUL 20
DELTA DUNARII
CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA
1) Asezare, limite (fig. 20.1):
Delta Dunarii, cea mai joasa si cea mai noua regiune de campie, care se edifica
continuu si sub ochii nostri, este situata in partea de est a tarii, la varsarea Dunarii in
Marea Neagra intre:
Campia Buceagului, dincolo de bratul Chilia la nord si nord-vest
Podisul Dobrogei la Sud si Sud-Vest
Marea Neagra la Est.
- In Delta este inclus si complexul lagunar Razim Sinoe.
2) Geneza :
Delta Dunarii s-a format intr-un fost golf marin (ce includea si teritoriul
Deltei si al lagunei Razim Sinoe) datorita aluviunilor aduse de Dunare si depuse
in mare. La aceasta a contribuit foarte mult curentul circular al Marii Negre care a
creat in Pleistocen, sistemul de grinduri conjugate din Delta : Letea, Caraorman,
Saraturile.
3) Bratele Deltei :
Dunarea se desparte in cele trei brate principale, astfel (fig.20.1): prima
bifurcare se produce la vest de Tulcea, la Patlageanca, aici despartindu-se spre nord
bratul Chilia si spre mijlocul Deltei un alt brat care, la est de Tulcea, se bifurca in
celelalte doua brate ale Dunarii : Sulina si Sfantul Gheorghe.
Bratul Chilia situat in nordul Deltei are lungimea cea mai mare si
debitul cel mai ridicat (poarta 60% din volumul apelor fluviului). Pe
bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un singur curs (in dreptul
138
139
140
141
9) Solurile:
Predomina solurile aluviale, solurile hidromorfe (lacovisti), nisipoase (pe
grinduri) si numai pe o mica portiune, pe grindul Chilia, cernoziom. Invelisul de
soluri este sarac, are fertilitate redusa si este partial inundabil.
10) Zone ocrotite:
Delta Dunarii este in ansamblul ei protejata la scara mondiala, fiind declarata
rezervatie a biosferei (detalierea se face la disciplinele ecologice).
11) Gradul de umanizare:
Populatia si asezarile omenesti au, datorita conditiilor fizico-geografice,
numeroase particularitati. In primul rand datorita intinderilor mari de ape densitatea
populatiei are valori reduse, fiind de 25-50 loc./Km2 in jumatatea vestica si sub 25
loc./Km2 in est. Populatia este concentrata in asezarile rurale, situate in lungul
bratelor fluviului, cu aspect linear, cum ar fi satul Crisan sau, pe grinduri, satele
Letea, Caraorman, Sfantu Gheorghe, Chilia Veche (1200 loc.) . Alte localitati sunt
Patlageanca, Maliuc, Mila 23. In asezarile rurale au predominat activitati legate de
pescuit si agricultura.
Singurul oras din Delta este Sulina (~4000 loc.).
Orasul Tulcea nu este situat in Delta, dar coordoneaza activitatea economica si
turistica a Deltei.
142
143