I

GHEORGHE APOSTOL

'

I:

i
40

-,"

OM'

et%

St

'

Mae

Del
ghiti

www.dacoromanica.ro

GHEORGHE APOSTOL
*

Eu ..i Gheorghiu-Dej

www.dacoromanica.ro

Editia 2010
Editatd de:

Asociati Militantilor pentru Pace,

Egalitate si Progres Social Scnteia" prescurtat Asociatia "Scnteia"
infiintath prin sentinta nr.208/14.11.2008
inregistrath in RSAF .3udecatoria sectorului 3 cu nr.93 din 27.11.2008
CIF 24859648 cont IBAN R062CECEB30043R0N2153031
Sediu social str. Liviu Rebreanu nr.16, bl.A4, sc.5, ap.60, sect.3
Bucuresti

e-mail: office@scanteiaasociatieso ; www scanteiasociatiexo

te1.0745980663 fax 021 643 60 11

www.dacoromanica.ro

61-/E0R6HE APOSTOLI

EU

I GHEORGHIU-DEJ

fir,e & 7-414

-01M50.
BucureVi 2011

www.dacoromanica.ro

,.Eu n-am mai inteilnit un om la care deveptaciunea

sa" se Nibine welt de bine cu prudenta i cu flerul politic, ca
la Dej.

COnd ii compar cu altii, mai constat cei Dej a fost

omul cu cele mai multe calita# politice ci cea mai mare
abilitaa`e din cati am cunoscut eu In viala mea atilt de
lung'.
Acad. Alexandru Bcirlddeanu

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Fiecare etapd din viata unei tali, este marcat de

personalitati ce ramn
deformat, a istoriei.

in memoria scris corect,

Perioada 1944-1964 poate

fi

sau

denumit, pe drept

cuvnt, "Anii Gheorghe Gheorghiu-Dej".

Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost un luptator pentru

binele celor multi

necajiti, beneficiar constant al

pwriilor care, datorit inteligentei i capacitatii sale de

intelept conducdtor, a fost promovat in fruntea echipei ce
preluase conducerea Romniei dupd cel de-al II-lea Razboi
Mondial.

Suficient de prevalator

abil pentru a contracara

grupul de politicieni ce se afla in slujba Moscovei i a cdrui

scop era impunerea liniei politice" a acesteia, sprijiniti de
unii politicieni mai culti", care prin cameleonismul lor, nu
erau mai putin periculi* pentru soarta tarii.
Absolut toate actiunile lui Gh. Gheorghiu-Dej au fost
indreptate pentru salvarea natiunii de rezultatele
catastrofale, spre care o indreptau manevrele celor vanduti
intereselor strdine.

Literatura memorialistic5 contemporan abundd de

crimele lui Dej", cu toate c s-ar cuveni o departajare clard
intre actiunile celor ce faceau crime in nurnele lui
Gh.Gheorghiu.-Dej i actiunile lui, actiuni ce aveau ca scop
indepartarea din fruntea Partidului i ponegrirea lui fat de
5

www.dacoromanica.ro

strainatate. Pentru exemplificare, astzi presa abunda de

cazuri diversioniste indreptate impotriva unor conducatori.
Istoria, ca pretutindeni se repet, tradatori sunt i azi i vor
fi intotdeauna.

S-a reuit ca in decursul unei perioade de discutii i

dialoguri interesante cu Gheorghe Apostol, cel care a fost
cel mai fidel i mai cinstit tovara de drum al lui Gh.
Gheorghiu-Dej, sa fie convins s publice momente de viatd,

traite alaturi de acest mare patriot, asupra destinului lor

cornun, prea putin cunoscut de generatiile tinere,
contemporane.
Apostol
Gheorghe
amintirile,
Depanandu-i
i
marcheazd, modest, lupta titanica a prietenului
mentorului sau.
Indepartarea grupului criminal din conducerea
Partidului, scoaterea din Ord a trupel or de ocupatie, evitarea

odiosului plan Valev, ce urmarea inrobirea tarii, reluarea

legaturilor

politice

economice cu

tafi

dezvoltate,

capital iste, Declaratia ferma a Partidului de independenta

politica a tarii din 1964. Nu a fost putin, nici uor. Privind
actiunile prezente ale noilor conducatori i lamentarile lor
ca. nu 'Dot face mai mult, realizezi cat de mult a facut acest
electrician de meserie, marcat de,,imense privatiuni i multi
ani de pwrie, pentru tam sa. Intrebarea pentru istorie i
pentru orice om cinstit este: ce ar fi devenit Romania, dacd
tradatorii ar fi respectat ultima dorint a lui Gheorghiu-Dej,
ca la conducere sas urmeze Gheorghe Apostol, un om politic

echilibrat, cu simtul realitatii foarte dezvoltat dar i cu

foarte mult bun simt? Dar istoria nu se scrie cu "dacd".
Acum, septembrie 2010, cand Asociatia "Scanteia" a

hotarat sa-i asume publicarea acestor amintiri, Gheorghe

Apostol a devenit el insui o amintire, trecand la cele

venice in ziva de 21 august 2010, cu cloud zile inainte de
6

www.dacoromanica.ro

sdrbtoarea de la 23 August, sdrbdtoare nationl a Romniei

pand la 22 decembrie 1989, instituitd de conducerea statului
democrat popular din care facea i el parte, dar i marele
sau prieten Gheorghe Gheorghiu Dej.
Ca, Inca, o dovadd a marii prietenii care ii lega ultima

dorint a lui Gheorghe Apostol a fost ca ceremonia de

dinaintea inmormantdrii sale sd aibd loc la capela
Cimitirului Be llu militar aflat in imediata apropiere a
mormntului bunului sdu prieten.
Gheorghe Apostol a fost inhumat la Cimitirul
Cernica.
Vqnicd s le fie amintirea!

Petre Ignatencu - Prwdintele Asociatiei "Sceinteia"

www.dacoromanica.ro

I. INCEPUTURILE UNEI LUPTE

L-am cunoscut pe Gheorghe Gheorghiu-Dej in 1929.
Eram In anul II al Scolii profesionale a Atelierelor C.F.R.
din Galati. Lucram ca ucenic la tumdtoria de bronz i fonta.
Intr-o zi s-a produs un scurtcircuit 5 am ramas fka lumina.
Seful de partida, Ion Ifrim, m-a trimis la atelierul de
electricitate sa vina sa repare instalatia de iluminat. In acest
atelier se afla un coleg de an, Dumitru Craciun, pe care 1am int -ebat la cine sa ma adresez pentru a-1 ruga sa mearga

la turnatorie. Mi s-a spus c nurnai un singur lucrator

electrician poate sa faca acest lucru i mi 1-a aratat,
indrepi and privirea spre el. Acest electrician a dat maim cu
toti turnatorii care 1-au primit cu multa caldurd i respect.
- Bine ai venit, tovarae Gheorghiu! Sa ne dai lumina!
Gheorghiu le-a raspuns:

- Unde este lumina mai multa este i dreptate mai

multa i exploatarea muncii noastre mai redusa. Uniti in
lupta, rnuncitorii vor obtine mai mu lta libertate i o bucata
de paine mai mare i mai buna.
Gheorghiu a reparat instalatia electrica, i-a pus scara
pe umdr i a parasit atelierul nostru de turnatorie spunand
tuturor:
- La revedere!

Aceasta a fost imprejurarea in care 1-am cunoscut

pentru prima data pe electricianul Gheorghe Gheorghiu,
caruia nu i se spunea pe atunci, Dej.

Eu lucram ca ucenic pe lnga un lucrator mai in

varsta, un meseria de inalta clasa. Era de origine neamt, pe

nume Carol Kesler, cdruia i-am rovestit despre discutia

avuta cu electricianul.

www.dacoromanica.ro

Mi-a spus: Gheorghiu este un electrician de inalt

calificare si un militant pentru intdrirea si dezvoltarea

unitatii de lupta a muncitorilor organizati in sindicat".

Electricianul avea posibilitatea sa mearga in toate atelierele
si sectiile de productie pentru repararea instalatiilor
electrice. Cu acest prilej. discuta despre necesitatea
organizrii in sindicat si despre lupta unit pentru conditii
de munca mai bune si o viata mai bund si mai demn.
La adundrile generale ale sindicatului, care aveau loc
o data pe fund, electricianul era foarte activ. Nu era doar
orator, nu se ocupa de teorii, ci de practica vietii si muncii.
Orice interventie a lui se termina cu aplauze. Acest lucru l-

am constatat cu ocaziile create de neamtul meu, Carol

care ma lua cu el la adundrile generale ale

sindicatului. Ucenicii, elevi ai scolii profesionale, nu aveau
Kesler,

voie sa se inscrie in sindicat si sa participe la adunarile

sindicatului care isi avea sediul in afara atelierelor, pe
strada Grii, vizavi de ateliere. Eu, ins, aveam un avantaj.

Puteam sa ies in oras cu aprobarea secretarului scolii

profesionale, Radu Georgescu. Viata de internat era foarte

severd. Eu, find primul in promotia mea, dupd regulile

vietii de internat, am devenit seful clasei, iar in anul IV,
seful tuturor claselor. Aveam, deci, avantajul de a iesi, cu
permisiune in oras si astfel participam la adundrile mai
importante ale sindicatului, impreund cu sfetnicul meu,
Kesler.

Atunci cand 1-am intalnit pentru prima data, in

irnprejurarea aratata mai sus, eu aveam 16 ani, el fiind mai
in vat-st ca mine cu circa 11-12 ani. Deci avea 27-28 ani.

Gheorghe Gheorghiu a fost casatorit cu fiat unei

familii care avea o sifonarie. Se afla pe strada Balaban, in
dealul orasului Galati. In urma acestei cdstorii, s-au nascut
cele cloud thee

Lica si Tanti(Constanta).

www.dacoromanica.ro

Gheorghe Gheorghiu, devenit membru al Partidului

Comunist, si avnd activitate ilegala clandestina, venea
deseor acasa dupa miezul noptii. Aceast situatie a creat o
stare hcordata in viata de familie. Nemultumirea sotiei a
ajuns la urechile Sigurantei, care a captat-o ca informatoare.

Cnd Gheorghiu a fost translerat din Galati la Dej,

din ordinul directorului general al Atelierelor C.F.R., sotia

sa nu a vrut sa-1 urmeze. Atunci s-a produs ruptura in

casatorie i, mai apoi, divortul.

Gh. Gheorghiu nu s-a mai recasatorit. El si-a iubit

foarte mult sotia. Era o femeie frumoasa. Ea era constienta
de farrnecul frumusetii ei. Acest lucru a usurat dorinta

Sigurantei de a se apropia de ea

de a o determina sa

devind informatoare.

Parintii sotiei munceau din greu la unitatea lor de

imbuteliat sifoane. Aceasta era unica lor posibilitate de
ex i ster) t.

Socrii lui Gheorghiu tineau mult la el. il adorau i Ii

acceptau activitatea sa comunista. Eforturile personale ale
lui Gh(:;orghiu i ale socrilor lui de a o convinge pe fiica lor
de dreptatea luptei lui au fost zadarnice.
in timpul trait in inchisori, in special in inchisorile din

Aiud si Doftana si in ultimii ani, 1943-1944, in lagarul din

Tg. Jiu, nu a incetat sa mentina legatura cu socrii sai, care sau ocu pat de cresterea si educatia fetitelor lui.

Dupd 23 august 1944, Gheorghiu-Dej si-a adus

fiicele, care erau de acum fete mari, dar si socrii, la
Bucuresti, refacdridu-si astfel familia.

Sotia sa putea s vind de ate ori vroia sa-si vada

fetele i parintii, care traiau sub acelasi acoperi cu Dej.

Nu cunosc nimic despre printii lui Dej. Din cele

povestte de acesta, la Barlad era o puternica organizatie
comunista. Unii dintre fruntasii acestei organizatii erau
10

www.dacoromanica.ro

prieteni ai tatalui sau. Acestia s-au apropiat de el,

cultivandu-i spiritul ideilor socialiste.

Parintii sai, find oameni saraci, 1-au determinat sa

mearga undeva la oras sa se fac meserias si sa-si castige
singur painea cea de toate zilele. Astfel Dej a ajuns la
Comnesti devenind electrician. Acolo a intrat in miscarea
sindicald si a participat la greva generala din 1920.
Dupa aceasta greva a fost concediat.
Parasind Comanestiul a ajuns la Campina, unde a fost

angajat ca electrician la una din rafinriile din aceasta

local itate.

De Cate ori mergea cu diferite treburi in Moldova,

mergea regulat si la Bar lad. Avea nostalgia locului unde s-a
hascut si unde a copildrit. Asa a fost cu putintd, dupd multi
ani, ca prima intreprindere din tara care trebuia s produca
rulmenti a fost construit la Bar lad.

$i tinand cont de nivelul cultural al Barladului, a

sprijinit construirea unui teatru dramatic acolo.
Avea prieteni si la Bar lad, si la Comanesti, si la
Campina, nu mai vorbesc de prietenii sai din orasul Galati.
Din cand in cand acesti prieteni il vizitau.

Prin anul 1931, absolvisem scoala profesionald de 4

si devenisem calfa in meseria de turnator. Nu mai

aveam nevoie de permisiunea nimanui sa particip la
ani

activitatea sindicatului. Faceam parte din comisia culturala

de tineret a sindicatului si devenisem seful tineretului
sindical. In 1931, Romania intrase si ea in criza economica
care s-a intins pand in 1933-34.
Tot in acel an, electricianul Gheorghiu, din dispozitia
directorului general al tuturor Atelierelor C.F.R. din tara, a
fost transferat din Galati la atelierele C.F.R.-Dej. In orasul
Dej, tehnicianul galatean a capatat repede increderea
muncitorilor si, mai ales a conducerii sindicatului. Aici, a
www.dacoromanica.ro

11

reuit

convingd

muncitorii

conducerea social-

democrat a sindicatului s intre in grev pe baza unui

program de revendicdri salariale dintre care cea mai
important find imbundttirea a conditiilor de muncd.
Drept urmare, Gh. Gheorghiu a fost concediat nemaiavnd
dreptul sd fie angajat la niciunul din atelierele C.F.R. din
tard.

In aceastd situatie, conducerea de pe atunci a P.C.R.,

a hotdlt s-1 determine pe Gh. Gheorghiu, zis i Dej, ca

urmarc a grevei ce a avut loc la Atelierele C.F.R. Dej, sd
intre in activitatea clandestind a miFdrii sindicale ceferiste.

Numele de Dej i-a fost adaugat de Siguranta generala a

statului, spre a-1 deosebi de alti militanti ai sindicatelor ce
purtau numele de Gheorghiu.
5,;tiu cd s-a hotrdt infiintarea unei Comisii centrale
sindica le C.F.R., al cdrui secretar general a fost desemnat,
din partea Conducerii Centrale P.C.R.
Gh. GheorghiuDej. Din aceasta. Comisie faceau parte i social-democrati,
printre care Bogatoiu, de la Atelierele C.F.R. Grivita,
Cristocea, de la Atelierele C.F.R. Brasov, Hie Pintilie de la
Atelierul C.F.R 1ai, Picalschi de la Atelierele C.F.R.
PaFani, Petre Is'acescu, Constantin Mdrza de la Atelierele
C.F.R. Galati i altii. S-a realizat un front unic muncitoresc
cu social-democratii in aceastd Comisie Centrald, aca cum
se hotarase la Congresul P.C.R. care a avut loc in acel an,
193 1 .

Membrii acestei Comisii Centrale s-au deplasat in

toate

centrele

ceferiste,

actionnd

pentru

realizarea

"frontului unic muncitoresc" in activitatea sindicatelor i

trecerea la lupt unit pentru revendicdri economice i
sociale ale muncitorilor. Etapa memoriilor inaintate la
conducerile administrative ale Atelierelor C.F.R. i la
12

www.dacoromanica.ro

Directia Genera la din Bucureti, trebuia sa fie abandonata,

fiindca nu a dat rezultate.
Se preconiza trecerea la o faza superioard de luptd.

Numai greva muncitorilor C.F.R. din toate atelierele din

tail mai putea s impuna rezolvarea revendicarilor.
Prime le greve de avertisment au avut loc la GrivitaBucuresti, apoi la Cluj, Iasi, Galati i alte Ateliere din tara,
culminnd cu greva generala a muncitorilor din Atelierele
C.F.R. din toat tara. Cea mai sangeroas indbuire a grevei
a avut toe la Atelierele Grivita-Bucureti, cu multi morti i
raniti. Pozitia guvernului national-tardnist a fost puternic

zdruncinata. Acesta a fost nevoit sa sisteze curbele de

sacrificiu" i sa renunte la aplicarea planului de la
Geneva".
Coordonatorul i conducatorul pregatirii i organizarii

grevelor din februarie 1933 la toate Atelierele C.F.R. din

lard a fost Gheorghe Gheorghiu-Dej, in calitate de secretar
general al Comisiei Centrale ceferiste, formata din
cornuniti i social-democrati. Comisia avea ca sarcina
prioritara, organizarea i conducerea marilor actiuni

greviste ale muncitorilor din Atelierele C.F.R. din intreaga

tara. In aceste imprejurari s-au remarcat pentru prima data
deosebitele calitati organizatorice ale lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej.

Trebuie remarcat faptul ca de la declanprea crizei

econmice din 1929 pand in 1933, au mai avut loc greve
muncitoreti: in Valea Jiului, la Lupeni unde au fost
impucati mai multi muncitori; greve la Intreprinderi

metalurgice din Bucuresti

din tard, in intreprinderile

textile din Buhui, greve ale petrolistilor.

Cele mai puternice i mai bine organizate au fost insa

cele ale muncitorilor din C.F.R., care au culminat in

www.dacoromanica.ro

13

februarie 1933. Ele au avut i un fond national mai precis

conturat impotriva planului de la Geneva".
,.,Planul de la Geneva" era planul bancilor elvetiene
care acordasera imprumuturi Romaniei la cererea
Guvernului P.N.T. imprumuturile trebuiau rambursate o

data cu plata dobanzilor impovaratoare. De unde a5a

numitele curbe de sacrificiu" pentru populatie 5i controlul
expertilor straini asupra politicii fiscale a Guvernului. Ceva
asernanator cu ceea ce se intampla astazi cu expertii F.M.I.
Greve le muncitorilor ceferi5ti i masacrul de la
Atelierele feroviare Grivita-Bucure5ti au zguduit nu numai
Romania, ci i intreaga omenire progresista 5i democrata.,
opinia publica din Europa.

Guvernul P.N.T. a fost nevoit sa sisteze curbele de

sacrificiu" 5i s renunte la planul de la Geneva". Expertii
5i controlorii veniti de peste granita au trebuit s plece de
unde au venit, iar in noiembrie 1933, guvernul P.N.T. a
trebuit s demisioneze.

in zilele noastre, la multi ani de la evarea planului

de la Geneva", se repeta, de5i in alte conditii politice decat
acelea de atunci, planurile Fondului Monetar International
5i

ale Bancii Mondiale, care nu acorda imprumuturi

Romaniei pe degeaba, ci in conditii politice 5i economice

din ce in ce mai greu de suportat, mai inrobitoare.

Mi-a Camas intiparit in minte cum a fost cu putinta

ca adt narea generaia a sindicatului din Atelierele C.F.R.
Galati sa hotarasca intrarea in greva in seara zilei de 15
februarie 1933 in conditiile in care conducerea sindicatului
era dorninata de social-democrati care nu erau de acord cu
declamarea grevei.

Despre pozitia social-democratilor a fost in5tiintat

Gheorghiu-Dej cu cateva zile inaintea convocarii adunarii
generale a sindicatului. Gheorghiu-Dej a sosit la Galati fard
14

www.dacoromanica.ro

s tie Siguranta din acest oras. Discutiile adundrii generale

atinseserd temperaturi foarte ridicate. Muncitorii, in mare

majoritate, erau de acord cu intrarea in grev (inclusiv

muncitorii membri ai Partidului Social-Democrat), dar
conducerea social-democratd, majoritard in conducerea
sindicatului, se declara impotriva.. Se putea produce o
rupturd intre conducerea sindicatului i aceast adunare.
S-a cerut i s-a acceptat o pauzd de 15 minute, pentru

calmarea spiritelor

incercarea de a se ajunge la o

intelegere. Conducdtorii social-democrati nu vroiau s

cedeze. La redeschiderea sedintei se anunt cd in said se

afl Gheorghe Gheorghiu-Dej i c dorqte sa i se dea
cuvntul. Aceast veste a produs o explozie de aplauze i
strigte de simpatie pentru Gheorghiu. Social-democratii
conducerea sindicatului au rmas stupefiati, de
asemenea i agentii de Siguranta care erau destul de
numerosi si care erau postati pe scara ce ducea de la parter
din

la etajul unu.

Sala sindicatului era arhiplina de muncitori. I se d

cuvntul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acesta prezint

situatia in care muncesc i trdiesc muncitorii ceferisti din

toate Atelierele C.F.R. din tard.

A vorbit despre guvernarea antimuncitoreascd

antipopulard a Partidului National Taranesc, despre

infeudarea economiei nationale de ca.tre capitalul

monopolist international, despre planul de la Geneva".

Singura arma" la care trebuie sa recurgem pentru sistarea
curbelor de sacrificiu", pentru conditii mai bune de muncd
i de viatd, pentru obtinerea celor 12 permise gratuite de
edltorie pe calea ferat, pentru plata orelor suplimentare,
etc., etc., este greva.
S-a adresat conducerii sindicatului cu intrebarea:

15

www.dacoromanica.ro

- CAte rnemorii a inaintat conducerea sindicatului,

administratiei Atelierelor C.F.R. Galati si cate au fost

trimise Directiei Generale a Atelierelor C.F.R. Bucuresti?

Rdspunsul a fost:
- Nici unul!
- Dacd administratia Atelierelor din Galati si Directia

Genera Pa Bucuresti au fost surde la strigatele mizeriei si

durerii rnuncitorilor C.F.R. si a familiilor acestora, ce
putem face pentru a le destupa urechile ca sa audA si s
inteleagd aceast stare de lucruri si s rezolve revendicArile
noastre juste?
Din said, strigte majoritare.
- Grevd!

S-a pus la vot aceastA propunere. S-a votat in

unanirnitate intrarea in greva. a Atelierelor C.F.R. Galati.
Dupd acest vot pozitiv, muncitorii au nAvAlit la tribund,
imbratisdnd pe conducAtorii
social-democrati
din
conducerea sindicatului i pe Gheorghiu-Dej.
Prezenta lui Gheorghiu-Dej la aceastd adunare

generala a Sindicatului C.F.R. Galati a fost hotdratoare.

Frontul Unic Muncitoresc gAltean s-a realizat, asigurnduse astfol unitatea de voint si de actiune in organizarea i
conducerea grevei ce a avut loc pe 16 februarie 1933.
In acordurile imnului "Internationala", cantat de
muncitori, Gheorghiu-Dej a iesit din salA, a cobordt scArile
spre iesire, in stradd.
Agentii de Siguranta s-au retras pe trotuarul de vizavi
de sediul sindicatului, find foarte agitati. Gh.-Dej trebuia s
fie

arestat. El sosise clandestin la adunarea generala a

Sindicatului C.F.R. Galati. Siguranta generala a statului 1-a

descoperit la Galati i trebuia s-1 aresteze, find periculos
pentru Guvernul National Taranesc.

16

www.dacoromanica.ro

Gheorghiu-Dej avnd in spate peste

muncitori s-a adresat agentilor de Sigurant:

1000

de

- Domnilor agenti, tiu ca aveti dispozitie s ma

arestati. Nu vrem sa se produca o baie de sange pe aceastd

stradd pe care merg muncitorii la munca in Atelierele

C.F.R. i se intorc spre casele lor dupa o zi istovitoare. Cred
cd nici dv. nu doriti acest lucru.

Agentii s-au retras. Dej a fost inconjurat de muncitori.

Era noapte, dupd miezul noptii. Cum a disprut Gh.-Dej din

Galati, nu se tie. Fapt este cd el a ajuns nevtmat la

Bucurqti, i a declanat greva muncitorilor C.F.R. de la
Grivita, care a fost inabuOd in sange de catre Guvernul
National Taranesc in frunte cu primul-ministru VaidaVoievod.

Armand Calinescu, adjunctul ministrului de Interne, a

condus operatiunile politienqti i militare impotriva

muncitorilor de la Grivita,
arestati

in

noaptea de

din dispozitia sa au fost

14-15

februarie

1933,

toti

instigatorii" din tail, find ridicati de la casele lor, in jur de

1600 muncitori. In aceeai noapte, a fost arestat i
Gheorghiu-Dej. Guvernul si-a facut iluzia ca decapitarea
micarii greviste, va conduce automat la stoparea luptei
clasei muncitoare pentru libertate i un trai mai bun. Din
contra, grevele au continuat cu mai mare indkjire, cernd
eliberarea celor arestati.
Multe adundri i mitinguri cetateneti, care au avut

loc atunci, au adoptat motiuni adresate guvernului, motiuni

care exprimau solidaritatea cu lupta ceferitilor i cereau
punerea lor in libertate.

Dupd ate

tiu,

1i

cred cd nu greesc, grevele

muncitorqti care au avut loc in tam noastr dupa sfarsitul

primului rdzboi mondial, nu au fost organizate dupd
indicatii de la Moscova.

www.dacoromanica.ro

17

Greve le au fost pregtite de conducdtori care s-au

ridicat din rndurile muncitorimii romne. Elernentele

autohtone, bdstinasii", au organizat si condus actiunile

greviste ale muncitorilor si nu altii din afara tdrii.

Gheorghiu-Dej cunostea faptul cd P.C.R. era socotit

ca o sectie a Kominternului. Dar el facea permanent o

diferent intre conducerile P.C.R. care, in principal, nu
trdiau in lard, ci in strindtate la Moscova, Praga sau
Viena, si conducerile organizatiilor din tard ale partidului
care actionau pe baza conditiilor concrete din fabrici, uzine
i intreprinderi, bdstinasii".

18

www.dacoromanica.ro

II. INTRE ZIDURILE INCHISORILOR

0 alta imprejurare in care 1-am intalnit pe GheorghiuDej a fost dupd 4 ani de la adunarea generala a Sindicatului
muncitorilor C.F.R. Galati, care a hotarat intrarea in greva
din februarie 1933.

Era in februarie 1937. Ma aflam la inchisoarea din

Galati impreund cu alti peste 30 de tovar4i militanti ai
organizatiei locale, a Blocului Democratic, formatiune
politica antifascist i antilegionard. Prqedintele conducerii
centrale a Blocului Democratic era profesorul Petre
Constantinescu-I4, iar vicepreedinte Scarlat Calimachi,
denumit printul rou".
Pentru acest succes al nostru, s-au obligat s ne apere
un numar de circa 10 avocati din Galati, Bucureti, Cluj,
Oradea. Coordonatorul organizarii apararii a fost raposatul
Athanasie Joja. La acest proces au participat aproape 200
de martori pentru vt-area noastr. Procesul a durat cloud
saptarnani. Completul de judecat a fost militar. Unul din
martorii apardrii noastre a fost i Gheorghiu-Dej, care

executa o pedeapsa de 12 ani, condamnat in procesul

ceferitilor greviti din 1933 i se afla in teribila inchisoare
de la Aiud.

Gheorghiu-Dej a sosit la inchisoarea Galati cu trei

zile inaintea procesului impotriva organizatiei Blocului
Galati. Cu mult greutate, am putut patrunde
in curtea bisericii inchisorii in timpul plimbarii zilnice de
30 de minute. Era imbracat in haine vargate gri i maro i
cu lanturi grele la picioare. Eram trei: Durnitru Chicu,
vechi militant al micdrii muncitoreti revolutionare din
ora, care il cunoscuse pe Gheorghiu, Vicol Grigore,
muncitor portuar, prqedintele Blocului Democrat din
Democratic

19

www.dacoromanica.ro

localitate si subsemnatul, presedintele tineretului acestei

formatii politice democratice si anti fasciste. Gheorghiu-Dej

a dat mana cu noi, ne-a straits in brate pe fiecare si ne-a

intrebat cum suntem pregatiti din punct de vedere politic
pentru proces. Dumitru Chicus i-a prezentat pe scurt modul
cum se pregateste fiecare dintre cei arestati, pentru a da o
coloratura democratica-antifascista desfasurdrii procesului.
Dej a apreciat informarea lui D-tru Chicus, completat de
Vicol Grigore i subsemnatul. A fost foarte impresionat de
numdrul de tineri implicati in acest proces. El ne-a vorbit de
pericolul fascizdrii tarii, despre pericolul hitlerismului
german si a fascismului italian, a declansarii unui rdzboi
mondial pe care il pregatesc Hitler si Mussolini.

"Pentru a impiedica inaintarea trii pe drumul

fascizarii zicea el trebuie sa actionam folosind toate
mijloacele de a inAptui un front popular antifacist, din
care sa facei parte toate fortele democratice i progresiste
ale poporului roman". Ne-a mai spus: Alegerile de anul
trecut, in judetele Mehedinti i Hunedoara au dat replica
reactihnii. In ele a invins actiunea unita a democratiei si

progresului. Ele constituie un exemplu graitor. Pe plan

politic extern este necesar sa" aciionam
in conditiile
avansarii pregatirilor reizboinice ale hitlerismului german
pentru incheierea de catre Guvernul roman si Guvernul
sovietic a unui pact de neagresiune. Numai asa von] putea
asigura garantarea integriteitii granitelor tarii ii
securitatea nationald a poporului roman".
In baza acestor orientri politice s-a desfasurat
procesul nostru, incheindu-se cu sentinta condamnarii

noastre cu pedepse intre sase luni

cinci ani. Au fost si

cateva achitari.

In noaptea premergdtoare zilei inceperii procesului,

Gheorghiu-Dej a fost trimis inapoi la inchisoarea Aiud.
20

www.dacoromanica.ro

Siguranta statului avea teama ca aparitia lui la procesul

nostru, in calitate de martor al aprrii, va produce o

manifestare muncitoreasca i populard de solidaritate cu
noi, cei arestati i judecati, in majoritate muncitori
cunoscuti in Galati, i mai ales de previzibila manifestare a
simpatiei populatiei orawlui tap de Gheorghiu-Dej.
In ziva procesului, dupd ce am fost legati fiecare cu
lanturi grele la picioare i catuse la maini i eram incolonati
pentru plecare la comenduirea militard, unde trebuia sa se
deschidd procesul (distanta de circa 2 km), am aflat, de la
gardienii de paza, ca. Gheorghiu-Dej fusese retrimis la
Aiud. Am trait momente de adncd mahnire.
0 alta imprejurare in care 1-am reintlnit pe
Gheorghiu-Dej a fost inchisoarea Vacarqti.
Era la inceputul lunii mai 1937, aproape la trei luni
dupd condamnarea militantilor organizatiei Blocului
Democratic din partea de jos a Dunarii, orawl row", cum
a fost numit orawl Galati, ca urmare a masacrului
impotriva muncitorilor care au demonstrat pe strada
principala a orawlui
Strada Domneasca
impotriva
intrrii Romniei in primul razboi mondial.

Era o zi de primvard, cu mult soare, iar noi, din

pacate, nu ne puteam bucura de razele lui caldute, linitite,
imbietoare la viata. Am fost incuno5tiintati de primul
gardian, Iacobuta, c trebuie s ne pregtim, sa ne facem
bagajele, Ca vom pardsi inchisoarea Galati. Intrebandu-1

unde vorn merge, nu ne-a dat nici un rdspuns. Plecarea

trebuia s se produca a doua zi. Am cerut permisiunea de a
ne anunta familiile, care s-au i mobilizat i a doua zi disde-dimineata, au fost prezente la poarta principala a
inchisorii, pe Strada Traian.
Dimineata, cu lanturi grele la picioare i catuse puse

la ate doi condamnati, am iqit pe poarta inchisorii. Am

21

www.dacoromanica.ro

fost intdmpinati de membrii familiilor noastre, de militanti

ai sindicatelor de la C.F.R., din port si de la santierul naval,
cdteva sute de suflete. Mame cu copii in brate, plngdnd, s-

au ndpustit asupra sotilor inctusati. Cu toate eforturile

depuse de gardienii de pazd, care amenintau cu armele, nu
s-a putut opri imbrtisarea noastr cu prinii, sotiile, fratii,
surorile si cunoscutii. Cam o jumtale de ofa a durat aceast
intalnire cu familiile in fata irichisorii. Apoi ne-am
incolonat i, cu paza intrita, ne-am deplasat spre gara din
valea orasului, distant de aproape 3 km.

Pe strzile ce le-am parcurs pdna la gard, am fost

flancati de familiile noastre, de cunoscuti dar si de
necunoscuti care ne incurajau. Am simtit atunci
solidaritatea lor cu lupta noastr:
- Fiti curajosi! Galatiul nu v va uita!
Pe peronul Orli, o multirne de oameni ne-au

intdmpinat: muncitorii de la atelierele C.F.R., aflate vizavi

de gark unde am lucrat ca muncitor turntor, fiind

vicepresedintele sindicatului inainte de arestare. Cu toate c

erau poIiiti destul de numerosi, al'aturi de paza gardienilor
de la inchisoare care ne conduseserd pdna aici, nu i-au putut

impiedica sa ne imbrbteze, s ne inmneze pachete cu

mncare, tigdri i bani. Duba atasat la coada trenului ne
primeste cu greu. Nu era usor s urci scdrile cu lanturile de
la picioare si cu catusele care ne legau cate doi. Am intrat
ca intr-un cavou. Prin ferestrele de o jumtate de metru
ptrat Incadrate cu grilaje de fier, auzeam bocetele femeilor
i copiilor dar si ecourile Internationalei. Trenul s-a pus in
miscare. Primul popas 1-am facut la Ismail. Apoi Cetatea
Alba, Tighina, Ra. lti, Iai, Vaslui, War lad si in sfarsit dupd
un drurnn de o spfamnd sosim la Bucuresti. De la Gara de
Nord am fost condusi de gardieni si politisti la inchisoarea
Vdcdre sti.

22

www.dacoromanica.ro

Aici, mare surpriza! Suntem intampinati de catre

inchisorii, flancat de grupa ceferitilor,
condamnati la ani grei de puFrie, in frunte cu Gheorghe
directorul

Gheorghiu-Dej. Ne imbrtiOm i suntem condui spre nite

camere comune, fr paturi. Ne wzam fiecare rucsacurile

unde apucam. Dej ne aduce la cunotinta ca in ziva

urmtoare vom pleca de la inchisoarea Vacareti, cu
destinatia Doftana. Guvernul Ttrescu
ne-a spus el
hotarase ca toti detinutii antifasciti i comuniti sa fie

transferati de la toate inchisorile din tara la inchisoarea

Doftana. S-a considerat c, dacd se adund la o singurd
inchisoare toti detinufli politici, s-ar crea conditii mai
eficiente pentru distrugerea lor fizica

morala; s-ar

produce o izolare mai mare tap de familii i fat de opinia

publica. Nu degeaba, Directia generala a inchisorilor din
cadrul Ministerului de Interne a ales un om pe care 1-a
trimis in Germania lui Hitler s studieze

sa se

experimenteze asupra regimurilor i tratamentului la care

erau supui comunitii i antifascitii existenti in aceste

inchisori. Sosit in lard cu Lin bagaj voluminos de experienta
a fost numit director al inchisorii Doftana, acel Svinescu,

sau Balaurul", cum 1-au denumit detinutii politici i de

drept comun, care au suportat faradelegile acestui monstru.

Dupa aceast informare, Dej a subliniat cd el spuse

toate acestea nu pentru a ne infricop, ci pentru a intelege o
realitate de care ne vom lovi de la primul contact cu viata
din

aceast oribild inchisoare, care

era supranumita

abatorul detinutilor politici". Pentru a supravietui

a
subliniat Dej trebuie sa fim uniti in lupta ce va continua
pentru obtinerea unui regim politic de detentie in Doftana.
Maine vom pleca de aici spre un front de lupta antifascista
pe viat i pe moarte, pentru cucerirea demnitatii umane, a
dreptului la viata. Pana maine v las s v odihniti, sunteti
23

www.dacoromanica.ro

obositi de drumul lumg, pe care 1-ati parcurs cu lanturi grele

la picioare. Ne-a zis noapte bund" si impreund cu tovardsii
lui ceferisti, s-au retras intr-o altd parte a inchisorii
Vdcdre sti.

Intr-adevr, eram istoviti. Picioarele de deasupra

gleznel or erau ranite. Drumul pe jos de la Gara de Nord
pand la Vdcdresti a fost cel rr ai dureros. Cu toate

mansoanele de carpe asezate sub mansetele lanturilor,

acestea nu ne-au ferit de sangerare.

A doua zi, la orele opt, eram incolonati cu totii in

curtea din fata inchisorii: grupul celor veniti de la

inchisoarea din Aiud, in frunte cu Dej, si grupul nostru,

venit din inchisoarea Galati.
Bine incadrati cu gardieni de pazd, am iesit pe poarta

inchisorii. Am cobordt pe scari delusorul, pnd la strada

Dudesti.

In

fata

inchisorii,

ne-au

intampinat

multi

muncitori. Drumul spre Gara de Nord a fost drumul

solidarittii cu noi `3. populatiei bucurestene, care se afla pe
strazile pe care le parcurgeam noi. La Gara de Nord trebuia

s intram prin spate.; spre trenul care ne astepta pentru

Doftana. Multi jandarmi, multi politisti, dar si mult
populatie care isi manifesta simpatia lap de noi.

0 delegatie muncitoreascd de la Atelierele Grivita",

avnd cu ea pachete de alimente si tigri, s-a apropiat de

noi sa ne dea eke un pachet. Comandantul grupului de

gardieni care ne aduse pnd aici a strigat la ei, zicandu-le cd
nu au voie. Delegatia a insistat. Dar comandantul nu ceda.

Atunci a intervenit Dej, rugandu-1 sd accepte s ludm

pachetele aduse de muncitori. Comandantul nu a cedat nici
atunci. Dej a replicat ca.' dacd nu vrea sa primim pachetele,
atunci tovardsii se vor aseza pe caldardm turceste si nu se
vor ridica pand nu vor intelege gestul omenesc, crestinesc al

muncitorilor din Bucuresti, pentru a ne indulci cateva

24

www.dacoromanica.ro

momente viata chinuitd, mizerabild pe care o trdim in

inchisorile stdpdnirii capitaliste. Adresdndu-se muncitorilor,

Dej i-a informat unde vom merge i ce ne ateaptd la

groaznica inchisoare Doftana. A multumit in numele nostru
pentru simpatia i solidaritatea lor, indemndndu-i sd nu uite
cd la inchisoarea Doftana mor nevinovati din cauza
torturilor la care sunt supui, luptdtorii antifasciti i
comuniti.

Comandantii plutoanelor Armatei i Politiei au cerut

populatiei sa se retragd. Populatia nu a cedat. Noi ne-am
aezat turcete pe caldardm. S-a creat o stare de tensiune
neprevdzutd. Comandantii plutoanelor de soldati i de
polititi impreund cu cel al gardienilor s-au consultat i au
hotdrdt acceptarea primirii de cdtre noi a pachetelor din
partea muncitorilor bucureteni. Conflictul a incetat. Ne-am
ridicat in picioare. S-a ordonat inaintarea spre trenul care ne
atepta. Suntem salutati la desprtire cu pumnii ridicati de

cdtre muncitori. S-a strigat Cerem amnistie politicr! Se

cdntd cdntecul ndscut in timpul grevelor de la Atelierele

C.F.R. din 1933: Luptd, luptd, C.F.R..." 0 desprtire

emotionantd! 0 mare incurajare pentru noi, in lupta ce ne
atepta la Doftana.
Ne-am urcat cu greutate in duba ataptd la tren.

In dubd, primul care a intrat a fost Dej. apoi Chivu

i Emil Bodridra. Ei ne-au prirnit pe fiecare
imbratiAndu-ne, ne-am ocupat ate un loc incepdnd din
Stoica

fundul dubei. Trenul care intdrziase cam trei sferturi de ord.

s-a pus in sfarit in micare. Nu s-a oprit pdnd la Cdmpina.
Trecdnd prin gara Ploieti, am observat Ca peronul
gdrii era plin de oameni care ateptau, crezdnd c trenul se
va opri. Siguranta statului a dispus sd nu se opreascd trenul

in gara Ploie0, de teamd sa nu se repete evenimentul din

Gara de Nord de la Bucureti.
25

www.dacoromanica.ro

La Cmpina, duba incdrcata cu oameni condamnati

pentru ideile lor politice a fost atasatd la alt tren, cu
destinatia Telega localitate asezat la poalele dealului pe
culmea cdruia se afla Doftana.

Acolo am cobork. Pentru a ne lua in primire, a fost

adus un numk impresionant de gardieni ai inchisorii, cu
arme inzestrate cu baionete indreptate spre noi. Am inaintat

cu greu, pe urcusul dealului, pana in fata inchisorii. Se

portile prin care intra'm in primul spatiu
dreptunghiular. In dreapta, o us prin care se patrunde spre
birourile administrative. In stnga, abed tisk unde se face
deschid

control ul bagajelor.

Primul gardian, in uniform, asistat de un civil, ne

striga div o list, pe fiecare, pentru a intra la controlul
bagajelor. Se face un control amnuntit, mai intai corporal,
apoi al bagajelor. Cmsile si izmenele pipdite pe la toate
cuskurile, pdinea tdiata in mai multe bucki, sa nu cumva s
continii manifeste comuniste. Salarnul, brnza telemea, de
asemenea taiate bucki, bucki. Sdpunurile au avut aceeasi
soartd. Aceasta operatiune a durat pand seara. La sfarsit flu
s-a cotnunicat c totul rmne la poart i c vor ft predate
pe sectiile inchisorii unde vom fi repartizaft. Am protestat.
Degeaba. Ordinul se executd, nu se discutd.

Din sectiile Doftanei se aud vuiete repetate: Nu

injura! Nu bate"!

26

www.dacoromanica.ro

III. LA DOFTANA
Din dreapta noastra, apare in pragul u$ii, o huidurnd
de orn cu un Caine lup, mare cat un vitel, care il insotea. Era

directorul inchisorii. Aceasta faptura omeneasca inalta de

aproape 2 metri, sptos, cu ni$te falci ca de porc bine hranit,
cu un nas cu nari proeminente, cu buze groase, cu danturd
de dinozaur, cu ochi verzi, ni se adreseazd:
- Ma, care e$ti Gheorghiu-Dej?
- Eu sunt, domnule! raspunde Dej.

- Tu e$ti?!... credeam ca e$ti mare, voinic, dupa cele

ce s-au scris in presa $i se vorbe$te ...
- Eu rdspunse Dej nu In-am nascut in pat cu puf,

nu am fost alaptat $i crescut de doica. De mic am muncit,

am luptat pentru o bucat de paine mai buna $i, din aceast

culla, stapanirea rn-a pedepsit $i ma aflu acum aici, de

aceea nu rn-am dezvoltat a$a cum al-4i dumneata ...
Directorul - Eu sunt dumneavoastra", nu dumneata.

Dej - Dumneata e$ti un caldu $i eu sunt un muncitor

in lanturi ...
Directorul - 5tii cd e$ti afurisit?... 0 sa-ti dai searna ce
fel de caldu sunt. Aici o sa-ti putrezeasca oasele...
Dej Am inregistrat aceast prezicere. Ma voi stradui
s nu se implineascd.
Directorul (zbiernd) - Te voi strivi!...
Si insotit de caine, s-a intors infuriat de unde a venit.
S-au deschis portile interioare ale inchisorii $i am fost
condu$i de gardieni, in frunte cu gardianul-$ef $i
cornandantul irnbracat in civil.
Acesta din urma era poreclit de catre detinutii politici

maimuta zbarcit". Intr-adevar, infati$area lui sernana cu o

asernenea flinta.
27

www.dacoromanica.ro

Am fost repartizati in sectiile cu celule intunecoase.

Din intamplare, am nimerit intr-o celula, langa celula lui
Dej. Pentru mine a fost o mare bucurie, o mare satisfactie.

Celula era mobilata cu un pat de fier, cu cloud

scanduri, ca saltea, i o rogojind zdrentuita peste ele. In

coltul din dreapta ieirii, tineta, un fel de oal de tabl

pentru necesitti fiziologice.

Atunci cnd am intrat in celula intunecoas care-mi

fusese repartizat in Doftana, eram tare obosit. M-am intins
pe rogojina. Ma gandeam la cele petrecute de la inchisoarea
Vdcarqti pand la inchisoarea Doftana. M-am gandit mult si
la informarea lui Dej, pe parcursul acestui drum, despre

trdarea lui Fori in Doftana, parasind lupta, parasind

tovard;;ii lui in aceast lupta.

Informarea ne-a surprins, cu atat mai mult cu cat

Fori era secretar general al Partidului Comunist din
Romania, din care faceam parte i noi.

Fori fusese judecat i condamnat pentru activitatea

comunista la 3-4 ani inchisoare i intemnitat la Doftana. A
suferit, alaturi de ceilalti detinuti politici, regimul de
distrugere fizica. i morald. La un moment dat, nemaiputnd

suferi acest regim, a prsit lupta pentru un regim mai uor

de suportat, semnand o declaratie cd renunta la convingerile
sale politice.
Comandamentul inchisorii, in frunte cu directorul
Svinescu
Balaurul", 1-au felicitat pentru actul sau
eroic", curajos" i 1-au scos din celuld, repartizandu-1 in
camerele detinutilor de drept comun.
Trdarea lui Fori a fost exploatata. de Balaur". El a
indsprit i mai mult teroarea asupra celorlalti tovardi
earn* in lupa. Voia sa-i oblige sa semneze i ei declaratii
de renuntare la convingerile lor politice, dndu-le exemplu
pe Fori

28

www.dacoromanica.ro

infometarea si btile au dus la victime. Unul,

Manole a fost omordt si, la dispozitia Balaurului" a fost

spdnzurat de teava caloriferului, care trecea pe sub tavan,
din celuld in celuld... Balaurul" vroia in acest mod s-i
ascund crima.

In anul 1935, Foris trebuia sa se elibereze prin

inchisoarea Vdcdresti. Dej se afla la inchisoarea din Aiud.
Fiind bolnav de plmdni, avnd si hemoroizi, conducerea

inchisorii Aiud a dispus trimiterea

lui la spitalul din

Vdcdresti pentru tratarea bolilor de care suferea.

Aici s-a produs un eveniment pe care numai Dej il

putea concepe si realiza. El a sosit la Vdcdresti inaintea lui
Foris. Cum a putut el sd determine venirea la Bucuresti a

reprezentantilor organizatiilor de partid din principalele

inchisori din tard, care, au sosit la Bucuresti, tot inaintea lui
Foris. Dej stabilise din inchisoarea Aiud legaturi cu grupele
de detinuti politici comunisti, existente in celelalte
inchisori, prin intermediul detinutilor de drept comun

condamnati pe viata. Acesti vietasi" puteau calatori pe

diferite motive personale, fortnd directorii inchisorilor sa
le accepte deplasarea. Alte legaturi s-au facut prin rudele
apropiate ale detinutilor politici si prin oamenii lor de
incredere. Motivul pentru care acesti reprezentanti ai
comunistilor din principalele inchisori au ajuns la Vdcdresti

a fost, tot, tratarea diferitelor boli de care sufereau. Aici ei

s-au putut constitui intr-o conferint care a analizat regimul
bestial aplicat detinutilor politici din Doftana, mai ales dupd
capitularea lui Foris. S-a constatat inasprirea regimurilor si
in celelalte inchisori.

La aceast conferinta a participat si Fori care sosise

la Vdcdresti, pentru a fi eliberat. In urma discutiilor s-a

apreciat cd Foris capitulase in fata dusmanului de clas,

ceea ce a dus la indsprirea metodelor de tratament a

www.dacoromanica.ro

29

celorlalti militanti antifasciti i comuniti, nu numai la

Doftana, ci i in celelalte inchisori. Fori insui a acceptat
aprecierile i calificativele enuntate la aceast conferinta".
Ele au fost inscrise intr-o rezolutie adoptata in unanimitate,
rezolutie trimis din Vacareti, nu plin Fori, ci printr-o alt
legatura sigurd, conducerii P.C.R. insistandu-se s se
hotarasca
masurile
organizatorice
corespunzatoare
impotriva lui Fori, care cu alarm lui semnase la Doftana
declaratia de renuntare la convingerile sale politice.

La aceeai conferint" s-au mai stabilit diferite

forme i metode de lupta pentru impunerea unor conditii
mai omeneti de viata a detinutilor comuniti i antifasciti;
mobilizarea familiilor i simpatizantilor pentru solidaritatea

cu lupta din inchisori, atragerea i a detinutilor de drept

comun in aceasta lupta. Rezolutia" conferiritei din
Vdcareti nu a avut urmarea la care se ateptau cei care au
adoptat-o. Din contra, prin dispozitia Kominternului, Fori
a fost numit din nou i inscaunat secretar general al

Partidului Comunist din Romania. Nu se tie daca acea

conducere a P.C.R.

a informat Kominternul

despre
despre
indsprirea regimului detinutilor politici din inchisori,

depozitia tradatoare a lui Fori in Doftana

datoria lui. Dupd cum s-a vazut, muamalizarea acestor

pozitii s-a produs.

La inchisoarea Doftana, Dej i-a manifestat in dese

randuri ingrijorarea fata de situatia in care se afla P.C.R.,

avand ca secretar general un om care renuntase

la

convingerile sale politice i-i trdase tovardii care luptau

pentru un trai mai bun.

Dej s-a informat despre activitatea orgariizatiei de

partid, despre conducerea acesteia, despre metodele de
lupta fblosite, despre relatiile lui cu gardienii de. paza i cu
efii de sectie in subordinea cdrora se aflau aceti gardieni,
30

www.dacoromanica.ro

despre relatiile cu detinutii de drept comun i, mai ales,

despre relatiile cu vietaii". In conducerea organizatiei de
partid din Dofiana erau multi basarabeni, in frunte cu un
inginer agronom, pe nume Burlacenco, originar din Ismail.
Lunile mai i iunie au constituit perioada de
inforrnare i acomodare. Hrana era mizerabild. Dimineata
cate o cand cu ceai i un sfert de paine. La prnz o ciorbd de

zarzavat, mai ales de vara i un calup de 250 de grame de

mamaliga. Seara la fel.
Dupd masa de seard, urma controlul de cdtre gardieni

a u0or celulelor. La acest control asista Balaurul". Toti

detinutii trebuiau sa se afle cu fata la vizete, sa fie vazuti de
director. Acesta, facea efort sa se apiece pnd la vizet, sa

priveascd in ochi pe detinut i sa spund Bund seara",

detinutul trebuia sa raspund: S triti"; dar cum acest
rdspuns era tot Bund seara", Balaurul", la alegere, ddea
ordin sa se deschidd celula i sa inceapd bdtaia detinutului
cu cozile ciocanelor lungi de un metru.

Se insista, sa se spund S triti"! Cum de obicei

detinutii refuzau, erau btuti pand erau ldsati in nesimtire.

Ceilalti detinuti din sectia respectivd, strigau: Nu

bate"!

In spirit de solidaritate, toate sectiile strigau: Nu

bate"!

Dupd sosirea grupului in frunte cu Dej, btile de

seard au crescut ca numr i agresivitate, spre a se da de
inteles Ca Balaurul" nu se temea de faima ceferitilor.
Aveam voie s ieim la aer curat doar o jurndtate de
ord pe zi, in fiecare dimineata, dupd micul dejun", cu care
Ocazie dewrtam de continut cutiile de conserve i mai ales
strchinile in care ne faceam necesitatile in timpul noptii.

Plimbarea o faceam in curtile sectiilor, in*ati unii

dup.' altii, la distant de un metru, ca s nu putem vorbi
31

www.dacoromanica.ro

intre noi. La cinci detinuti era un gardian. Se plimba i el,

find atent s nu se vorbeasa Cine incerca sa vorbeascd, a
doua zi nu mai avea drept de plirnbare (dupd ce primea
cdteva lovituri cu patul putii) prilej de protest al detinutilor
prezenti. Nu bate-e-e-e"!Acesta era regimul zilnic.
Dupd cloud luni, s-a acceptat de cdtre detinuti
hotdrarea conducerii organizatiei de partid intregite cu Dej,

Chivu Stoica i Alexandru Moghioro, de a se trece la

forme de lupt superioare celor folosite pand atunci.

Am renuntat la rdspunsul de sfidare a directorului

inchisorii. La adresarea facutd de el cu bund seara", am
inceput sa faspundem organizat cu S triti", pentru a
determina conducerea inchisorii sa renunte i ea la baTaile i
atrocittile comise.

Pentru a atrage atentia opiniei publice asupra luptei

noastre, s-a hotrdt ca pe lnga strigatele in colectiv pe
sectii: Nu injura"!, Nu bate"!, atunci cnd suntem injurati
btuti, sa se adauge si: Vrem aer i lumind"!, .,Vrem
muncd i paine"!, Sanitarul sa vina"!, Ne omoard"!

(atunci cnd cineva era bolnav i nu i se daleau ingrijirile

medicale cuvenite). S-a hotardt ca aceste strigate colective
sd se producd noaptea, dupd orele 10, cnd locuitorii din
Telega dorm i in linitea noptii, aveau o rezonant mrit.

S-a mai hotrk ieirea la raport in fata Balaurului" a

de sectii, pentru a cere: dreptul la
corespondents i la vorbitor; dreptul de a primi colete cu

delegaliilor

alimente; renuntarea la prezenta pazei in timpul plimbrilor

zilnice.
S-.a trecut la punerea lor in aplicare.

Noaptea au inceput iar strigatele colective care au

durat maid luna iulie 1937. Aceste strigate de noapte au
alarmat cetatenii din Telega i chiar pe cei din Cmpina,
caci vuietele lor se auzeau pdrid acolo. S-au prezentat la
32

www.dacoromanica.ro

conducerea inchisorii delegatii ale cetatenilor, pentru a

protesta si a cere ameliorarea regimului de viata aplicat

detinutilor politici. Balaurul" i-a amenintat c ii da pe
mana Politiei ca simpatizanti comunisti. De asemenea, a
respins cererile delegatilor care s-au prezentat la raport.
Noile atitudini si metode de lupt ale detinutilor politici, in

care Dej, cu experienta sa din celelalte inchisori si cu

puterea lui de analiza si de decizie, au avut un rol hotatitor.

Presa democratica a scris mult despre lupta detinutilor

politici din Doftana. Au avut loc dese mitinguri, adunari
sindicale de protest ale muncitorilor

intelectualilor din

principalele orase ale tarii.

Guvernul Ttrescu a fost nevoit sa dispund ca

Siguranta generala sa ia msuri pentru imbunatatirea
regimului de viat a detinutilor politici din Doftana. S-a
obtinut dreptul la corespondent, la vorbitor cu rudele
apropiate, dar numai o data pe lund. Inregistram primele
succese ale luptei noastre.

Pentru a fi la curent cu tirile zilnice ale politicii

interne si internationale, Dej a reusit, prin primul gardian al
inchisorii, sa primeasca aproape zilnic ziarul Dimineata"
pentru care se platea 100 de lei exemplarul. S-a stabilit ca
un numar de tovarasi cu scrisul citet sa reproduca stirile mai
importante pe o foit de tigara, care, infasurate in alte foite,

ajungeau la responsabilii culturali pe sectii. Acestia le

memorizau i le transmiteau verbal tuturor detinutilor.
Organizarea aceasta era extrem de complexa: organizatiile
de partid din fiecare sectie dispuneau de trei responsabili
unul politic, altul economic si unul cultural, iar pe
ansamblu, fiecare colectiv de conducere avea legatura
d i recta cu Dej.

Alarmat de circulatia stirilor politice in inchisoare,

Balaurul" a dispus s fie perchezitionate celulele celor ce
33

www.dacoromanica.ro

comunicd tirile. Desigur c nu gsea nimic. Aveam i

activitate culturald intre orele 11-12 (dimineata) i 21-22
(seara). In aceste ore se vorbea despre scriitori, pictori,
sculptori, oameni de flinta i culturd din Ord, din Franta i
Rusia, se tineau simpozioane pe terne politice, economice,
de geografie i istorie, se cdritau cdritece revolutionare i

populare. Sdptdmdnal, mai ales duminica, se prezentau

comentarii despre viata politicd internd i intemationald.

o activitate intensd a inceput sa se desfdoare in

domeniul ocrotirii sdnttii. Dacd erau medicamente venite
prin colete de la rude, se ofereau bolnavilor, dupd nevoi si
gravitate.

Toate aceste activitti au intdrit spiritul de unitate i

solidaritate intre detinuti, iar moralul tuturor a crescut foarte
mult.

Ne aflam pe la inceputul lunii august 1937. in lard,

politica de fascizare era in plin progres. Reactia oamenilor
politici cretea in intensitate. Intr-o duminicd a fost
organizatd o demonstratie in fata inchisorii de cdtre
micaroa antifascistd i comunistd din Bucureti, Ploieti,
Moreni, Cdmpina. Dej i cei din jurul lui aveau tiri despre
iminenta acestei actiuni. S-a stabilit trecerea la o formd mai
avansatd de luptd, care avea sd se combine cu demonstratia
muncitoreascd din fata Doftanei.
In jurul orei 10 dimineata, in fata inchisorii se aflau
deja peste 1000 de manifestanti.

Din partea conducerii noastre politice, avdndu-I in

frunte pe Dej, a venit cuvdritul de ordine la organizatorii
politici pe sectii: toti detinutii sil inceapd a striga in
colectiv:
- Vrem aer i lumind! Vrem rnuncd i paine!

Dupd fiecare strigare, cu scdndurile de la pat sd se

loveased in trile celulelor.
34

www.dacoromanica.ro

Doftana intreaga devenise un infern.

Mai tarziu, cand am obtinut regim politic in Doftana,

gardienii de paza ne-au spus ca nu vor uita in viata lor

aceasta zi de iad, pe care au trit-o in Doftana. Multi dintre

ei, find in corpul de garda, si-au infasurat capetele in

pturi, s nu mai auda zgomotul asurzitor venit din
interiorul Doftanei. Cei care se aflau in incinta inchisorii, sau inchis de buna voie in celulele de rezerva, nemaiputnd
suporta btile cu scandurile, in usile celulelor i strigatele
colective.

Aceast zi de lupta pe viata si moarte, in celulele

Doftanei, nu am uitat-o si nu o voi uita vreodata! A fost o zi
de inaltatoare unitate, solidaritate i fraternitate a detinutilor
politici, cu demonstratia muncitoreasca, din fata
monstruoasei Doftane".
Presa democratica de atunci, mai ales Dimineata" i

Adevarul", au comentat zile la rand cele petrecute in

Doftana si la portile ei.

Acest eveniment s-a soldat i cu unele imbunattiri

ale vietii noastre de inchisoare. Plirnbarile zilnice s-au

dublat ca timp

o ord de dimineata i o ora dupa-amiaza,

fard a fi insotiti de gardieni. Am primit de la bucataria

inchisorii mncare cu came de cloud ori pe saptamand. Am
putut face baie o data pe saptamand. lar cei cu ani multi de
condamnare si bolnavi au fost scosi din celulele
intunecoase i mutati in sectiile cu lumina' naturald. Printre
acestia era si Gheorghiu-Dej care suferea de plamani.
Multe din aceste succese ale luptei noastre n-au durat

ins mai mult de o lund. Balaurul" a dispus interzicerea

corespondentei si a vorbitorului, pand la noi ordine. S-a
interzis de asemenea activitatea sportiv in timpul
-plimbrilor. Au inceput din nou protestele. Am cerut sa fie

35

www.dacoromanica.ro

primite delegatiile noastre pe sectii, la Balaur", pentru a-i

cere sa revind asupra dispozitiilor date recent.

Balaurul" nu a vrut sa primeascd delegatiile noastre!

Astfel atmosfera in Doftana a inceput din nou s fiarbd!

Dej a reusit numai el she cum sa i se aprobe sa

piece la inchisoarea Vdcdresti spre a-si trata boala de
plmni. Inainte de plecarea sa, arn stabilit ca a doua zi
dupd plecare sa declardm greva foamei. S-a hotrat ca
aceastj grev a foamei sa dureze cloud zile. Balaurul"
trebuia sa inteleaga ins c
drepturilor noastre rapite de el.

va dura pnd la redarea

Asta s-a intamplat pe la inceputul lunii septembrie

1937. La servirea ceaiului de dimineatd si a chirpicilor de

mamaliga ce-1 insoteau, au inceput strigtele in cor pe

sectii:

- Nu primim mncare! Am declarat greva foamei!

Cerem iesirea la raport! Vrem aer i lumind! Vrem muncd
si paine!

Intrarea noastr in greva foamei a fost neasteptatd.

Balaurul" luat prin surprindere (asta era tactica lui Dej!),
si-a chemat repede adjunctul (mairnuta zbarcit" cum ii
ziceam noi) si pe gardianul sef (cel ce-i aducea lui Dej

ziarul Dimineata") si impreund cu sefii de paza si din

sectii, a trecut la actiunea de spargere a grevei, prin discutii
si promisiuni speciale facute fiecdrui grevist. Incercarea a
esuat. Solidaritatea noastr a invins. Masa de prnz a fost
refuzatd. La fel si cea de seara i cele de-a doua zi. Abia a
treia zi din nou spre surprinderea ,.Balaurului" si a intregii

conduceri a inchisorii, am reluat cu toti in mod solidar,

primirea hranei care ni se acorda. Doud zile de greva
foamei a constituit un avertisment pentru Balaur" resimtit
in opinia publicd, insistnd pentru acordarea unui regim
politic. mai omenos, in Doftana.
36

www.dacoromanica.ro

Despre cele ce s-au petrecut cu Gheorghiu-Dej la

inchisoarea Vdcareti am aflat destul de repede.
Ajuns acolo, el a actionat imediat pentru a se cunoate

de care liderii sindicali de la Grivita cd se afla internat in

spitalul inchisorii Vdcareti i ca detinutii politici din
Doftana vor intra in greva foamei,_ pentru obtinerea unui
regim politic in aceast inchisoare. In dupd-amiaza zilei in
care noi la Doftana declanasem greva foamei, care
coincidea cu prima zi a lui Dej la Vdcarqti, muncitorii de
la

Atelierele C.F.R.

Grivita,

de

la

Vulcan i

alte

intreprinderi, s-au adunat in fata inchisorii Vdcareti. La

insistentele lor, directorul inchisorii a admis sa-1 scoata din

Vdcareti pe Dej, sa se convingd cei de afard c Dej este

viu. Intr-adevr, Dej a iqit pe poarta inchisorii flancat de
ase gardieni: 2 in dreapta, 2 in stanga i doi in spate. In
uralele celor prezenti, s-a strigat:
- Vrem amnistie politica i regim politic in Doftana!

Dej a multumit pentru solidaritatea muncitorilor cu

lupta 'detinutilor politici din Doftana, apoi a prezentat
situatia luptei lor, refuzul Balaurului" de a le mai acorda
drepturile obtinute in urma actiunilor muncitoreti din fata
inchisorii, hotdrarea luat de a intra in greva foamei. In
numele celor ce sufera la Doftana a spus Dej in incheiere,
vcr cer .ca muncitorimea Capita lei fi din alte centre ale Nth
sei continue lupta pentru regim politic, la Doftana pi pentru
amnistie politica; generala".

Presa democratica a avut din nou paine cald. A fost

apreciat gestul omenesc al directorului inchisorii Vacareti
de a-I scoate pentru cateva minute pe Dej din inchisoare
pentru a putea fi vazut i a se discuta cu el.

Dupd intalnirea muncitorilor bucurqteni cu Dej,

acesta a fost condus in camera sa din inchisoare. Avea
lanturi numai la picioare. Vecinii lui de camera erau cativa
www.dacoromanica.ro

37

vietasi, care s-au angajat sa-1 apere, cat timp se va trata in

spitalul inchisorii. Tocmai cand i s-a adus masa de seara,

peste Dej au intrat doi legionari din grupa celor ce, in

aceeasi inchisoare, 11 ciopartiserd pe Stelescu, cdpetenie de
frunte a Grzii de Fier, intrat in dizgratia lui Zelea

Codreanu. Acestia au incercat sa-i infiga lui Dej in gat

furcu14e1e pe care le aveau pregtite in acest scop. Dej s-a
aparat cum a putut, a strigat, s-a produs zgomot. Acesta a
fost auzit de vietasii" de alaturi care venind la fata locului
i

constatand pericolul in care se afla Dej, i-au sat-it in

aparare, batandu-i zdravan i aruncandu-i afard din camera.

Vietasii" au cerut sa vina imediat doctorul inchisorii

si s constate incercarea de asasinat a lui Dej. Directorul
inchisorii a luat masuri, iar Gheorghiu-Dej n-a mai vrut cu
nici un chip sa ramana acolo. El a cerut s fie trimis inapoi

la DoIlana, preferand s moara acolo luptand, deck s

devina victima reactiunii legionare.

Gheorghiu-Dej a ajuns din nou la Doftana, insotit de

aceiasi vietasi", salvatorii vietii sale. Aici 1-a intampinat
Balaurul" si cainele lup.
,.,Balaurul" Ce-ati dori s mai fac eu?...
Dej In primul rand, s se asigure corespondenta fard

nici o opreliste, iar vorbitorul sa aibd loc in aceleasi conditii

ca si corespondenta.
In al doilea rand, sa se asigure primirea de colete cu
alimente, medicamente i imbracaminte, fard dijmuirea lor.
In al treilea rand, s fim liberi trei ore dimineata si trei
ore dupd masa, s putem sta la aer curat.
In al patrulea rand, s ni se asigure dreptul la muncd.
Se pot infiinta ateliere de lemndrie, cizmdrie, pielrie etc.
In al cincilea rand s functioneze dispensarul. S fie
accesibild consultarea tuturor detinutilor de catre medici de
specialitate adusi de la spitalul din Campina.
38

www.dacoromanica.ro

In al aselea rand, sd se confectioneze addri din

tabld galvanizatd in care sd se facd necesittile in timpul
flOPtii

In al aptelea rand, sd primiti lunar in audientd,

delegatia detinutilor politici pentru a discuta cu
dumneavoastrd problemele vietii noastre in Doftana.
Balaurul"
Am ascultat cu atentie cerintele
prezentate. Ma voi gandi ce pot face...

Aa s-a terminat convorbirea intre Gheorghiu-Dej i

Balaur".
S-au prezentat doar argumente convingdtoare despre
dreptul detinutilor politici la viatd, demnitate, muncd i
libertatea de a respira aer curat in cursul zilei.

Dej a fost condus in celula sa din Sectia C"

luminoasd, etaj trei i ultimul.

Aceastd convorbire a incununat lupta noastrd de pand

atunci. Vestea revenirii lui Dej a fost transmisd in toate

sectiile inchisorii i s-a manifestat bucuria tuturor. Dupd o
zi, ni s-a comunicat continutul discutiilor avute cu
Balaurul", subliniindu-se cele apte revendicari prezentate.
Tensiunea in inchisoare a inceput sd se amelioreze. Sa anuntat cd se va asigura corespondenta de cloud ori pe

lund, vorbitor lunar i primirea de colete de la rude, de

asemenea lunar. Plimbdrile in curte s-au stabilit la cloud ore
dimineata i cloud ore dupd-masd.

De asemenea, am fost anuntati c dispensarul va

functiona i cu prezenta unor doctori de specialitate din
Cmpina, pentru consultul celor mai gravi bolnavi dintre
noi.

Dupd cum se vede, datoritd luptei noastre unite i a

tacticii lui Gheorghiu-Dej in aceastd lupta, Balaurul" a fost

nevoit sd mai cedeze. Ne-au ajutat mult

actiunile

39

www.dacoromanica.ro

sindicale i muncitoreti din afara inchisorii, precum

campaniile de sustinere din partea presei democratice.

In aceastd stare de acalmie, de armistitiu relativ, tot

prin intermediul primului gardian, am obtinut un aparat de
radio fail carcasa, renuntandu-se astfel la tigaretele de tiri.
Acest aparat a fost instalat in celula lui Emil Bodnara5.

Starea de lucruri amintit mai sus a durat pand la

inceputul anului 1938.
Situatia politica din tara se agrava. Fascizarea internd
inainta ingrijorator.

Relatiile Romaniei cu vecinii de la rsarit nu erau pe

msura activitatii desfawrate de N. Titulescu, ministrul

nostru de Externe.
Tratatul de neagresiune, definitivat de el impreuna cu

Maxim Litvinov(rninistru al afacerilor externe al URSS),

tratat In care se prevedea integritatea granitelor trii, era
tergiversat. de reactiunea romaneascd, in frunte cu Carol al
II-lea.

In aceast situatie, noi in Doftana, am continuat lupta

pentru obtinerea unui regim politic mai bun. S-a creat o

anumild situatie favorabila in acest sens. Apropierea fat de
U.R.S.S. dusa de catre ministrul nostru de Externe, a permis

interventia la Liga Natiunilor, a lui Litvinov in favoarea

ameliordrii conditiilor de viat in inchisori ale detinutilor
politici romani.

In ianuarie 1938, la conducerea tarii s-a instalat un

nou guvern in frunte cu poetul Octavian Goga. Acesta a
dispus s se renunte la tratamentul inuman din inchisori, i
in special din Do liana.

Era un act de mare curaj. S-a hotarat trimiterea unui

memoriu catre Goga in care, pe langa multumirile de

rigoare, se arata situatia din inchisoare

se stipula

indepartarea din functia de director a lui Svinescu, zis

40

www.dacoromanica.ro

Balaurul si inlocuirea lui cu o persoand care s fie mai

intdi OM. Memoriul semnat de cdtre Dej impreund cu un
numr apreciabil de tovardsi, in numele tuturor detinutilor
politici din Doftana, a fost inmnat direct lui Goga, prin
intermediul lui Mihai Ralea. Acest fapt 1-a explicat Ralea
dupd 1944.

Balaurul" a fost inlocuit cu directorul inchisorii

Galata din Iasi, intdmpltor", o cunostinta mai veche a lui
Dej.

Am aflat si eu intamplator Ca dupd razboi Balaurul"

se ascunsese bine, devenise presedinte A.R.L.U.S" pe

undeva prin Ardeal. A fost depistat si arestat. Ce s-a
intdmplat cu el, nu stiu, n-aveam timp nici eu, nici Dej, s
ne ocupam cu asemenea probleme

Prima problema care s-a discutat cu noul director, de

cdtre Dej, a fost organizarea de ateliere in care sd lucreze
detinutii politici, sub conducerea unor oameni alesi de ei. A
fost desemnat Emil Bodnras ca reprezentant al nostru pe
lnga director, s se ocupe de cornercializarea produselor
acestor ateliere.
In lunile februarie si martie 1938 s-au infiintat

primele ateliere la Doftana: atelierul de tamplarie, in care

se produceau cutii de sah, cu figuri sculptate, cutii de table,
rame pentru fotografii, de asemenea sculptate; atelierul de
cizmeirie pentru reparatii si incltaminte de comand;

atelierul de pietrarie, in care se produceau calimari de

birou, pudriere, vaze etc.; atelierul de tinichigerie, pentru
orice fel de corhenzi.

Prima comand la acest din urmd atelier a fost

confectionarea din tabl a galetilor pentru necesittile de
noapte, aruncndu-se treptat oalele, strchinile si cutiile de
conserve mizerabile, care erau folosite pdna la cucerirea
regimului politic in Doftana.
41

www.dacoromanica.ro

Ceilalti detinuti care nu erau cuprini s lucreze in

ateliere mergeau la gradinile de zarzavat ale inchisorii. Pe

lnga ratiile zilnice acordate de catre administratie, am

introdus i alimente procurate din vnzarea obiectelor
confec ionate in ateliere.

Activitatea cultural-politica se fAcea duminica. La

atelierul de tamplarie s-au confectionat 3 chitare, 3
mandoline i 3 viori care au i fost intrebuintate de un grup
de instrumentiti in frunte cu siudentul din Cernauf,
Salamander, care a murit sub drmaturile Doftanei,

datorita cutremurului naprasnic din noiernbrie 1940. S-a

organizat i o bibliotecd, inzestrata cu carti de literaturd,
istorie, economie politica' etc.

Dupa cum se vede, am inceput sa traim ca oamenii.

Lupta noastr nu fusese zadarnica.

Eu lucram la atelierul de pietrarie. imi plcea s

modelez din piatra de alabastru calimri pentru birou cu
cloud locuri pentru cerneald. Intre cele cloud locuri pentru
cerneald, montam o figurind din aceeai piatra.

De mic, find fiu de trani, am iubit mult inii. $i ei

rn-au iubit pe mine. Ce animal credincios e cainele!

Intr-o seard, la terminarea lucrului, intra in atelier un

tovar4 pe nume Peci, i imi inainteaza ziarul Scnteia",

i legal.

Nu am observat cd in atelier rmsese un tovard pe

nurne Sevcenco. Acesta lucra la strung, vaze i pudriere.

Fusese condamnat pentru spionaj in favoarea U.R.S.S.

Acum facea curdtenie in jurul strungului. Credeam cd este
om de incredere.
Am primit Scanteia" bine impaturita i am bgat-o la
piele. M-am inf4urat bine peste pantaloni, cu brdu de land
tesuta de mama. Am cobordt, avnd i o sticla de 1 litru de

gaz pentru lampa din celuld. Celula mea era la sectia

42

www.dacoromanica.ro

intunecoas G"

fatd.

Toti care locuiam in sectiile

intunecoase intram spre ele printr-un singur loc. Erau scari

in forma de unghi drept. In spatele scarii care mergea in

sus, era un hol in care se facea perchezitia sumara,
superficiald, de care gardieni. Imi vine i mie randul, dupa

ce sunt pipait cu mainile de la umeri pand la glezne,

gardianul imi spune sa dezbrac zeghea. Mi-am dat seama cd
e ceva suspect. Erau de NA. i doi civili necunoscuti, care
asistau la perchezitie.
Dupa ce ma eliberez de haind, gardianul imi spune sa
desfac braul. Am inteles cd se cautd Scanteia". Cat mi-am
desfacut braul, caci era destul de lung, am subtiat
abdomenul i simtearn ca Scanteia" curgea dinspre burta

spre piciorul drept, care era gol sub pantaloni, neavand

izmene. Cand am terminat dqiratul braului, Scanteia"
ajunsese la glezna piciorului drept. Intr-o zecime de
secund rn-am aplecat, am luat ziarul i spargand in acelai

timp sticla cu gaz, am intins-o pe treptele scarii in sus.

Acolo era un tovar4 din Oradea pe nume Deme (dupa. 23

august a lucrat ca director general la Directia presei i

tipariturilor) caruia ii inmanez Scanteia" i ii spun: Fugi
i distruge-o"! El, de emotie, fastacit, a scapat din mand
corpul delict, pe care il doreau mai ales cei doi civili
necunoscuti de noi pand atunci.

Intre timp vine un gardian

imi yard pe vizet

zeghea i braul. I-am multumit gardianului i 1-am intrebat

ce se va intampla. Mi-a rdspuns:
- Deocarndata e linite.
N-am dormit toat noaptea. A doua zi ni se servete
ceaiul la celula, de catre detinutii de drept comun. Am aflat

cd nu a iqit nimeni la lucru. Toti detinutii politici sunt in

celule i sunt foarte ingrijorati. Ce va urma ...

www.dacoromanica.ro

43

mele de
precautie i a lui Peci, ziarul ilegal se afl acum in mna

Am tras concluzia cd din cauza

lipsei

Sigurantei, ai cdrei agenti erau cei doi civili necunoscuti din

timpul perchezitiei. Era cdutat motivul pentru a ni se ridica

din nou regimul politic cucerit cu attea sacrificii. Eram

topit. Tremuram tot. Hotardsem sa ma spanzur, socotind c
moartea mea va insemna revenirea la regimul politic abia
cdtigat. Am facut un lat la un capd1 al braului. Restul 1-am
incolkit de teava de calorifer care traversa pe sub tavanul

celulei. Tot incercnd dacd lantul va rdspunde scopului

urmrit, aud ca se deschide vizeta i un vieta" pe care il
cunoteam, mi-a spus: - Atentie"! i mi-a intins o tigard
mare, asemrfatoare celor in care se aflau tirile.

Desfac tigara. incep s citesc foitele. Era o scrisoare

de la Cheorghiu-Dej. Mi-a rdmas intiprit in minte totul:
,.Dragei Ghita,

Daca nu ai jucat teatru vreodata, va trebui sa foci

acum. Teatru jucat cu profesionalism ci ddruire. De
succesal rolului pe care II vei juca depinde salvarea
regimnlui politic caVigat. De azi incepe ancheta ta.
Ancheta va fi exercitata de 7 ofileri superiori veniti de la
Brwv. La anchetei va participa i directorul inchisorii.
Aceast ancheta vrea s afle de la tine de unde ai primit
Sceinteia",fie ce cale a patruns in mainile tale. Astazi ci
meiine nu recuno#i nimic. A Ireia zi recunayti ca
Scanteia" s-a gasit la tine i c ai primit-o de la cineva al
ceirui nume nu vrei sd-1 divulgi. Se vor face presiuni asupra

vor debita multe amenintari. Tu rezi,sti. Nu poll sei

demcqii pe bunul tau prieten, care iti preda atiri politice ci
aduce Scanteia" ... A patra zi recunoVi persoana.
Aceasta persoana va fi locotenental Neistase, din grupul
colonelului Petruc, care a incercat un complot impotriva
regehn Carol al Iblea. VorbeVi despre relatiile de mare
ta,

44

www.dacoromanica.ro

incredere avute in locotenentul Neistase, care a lucrat si el

un anumit limp la atelierul de pietrarie. Imi descria situatia
familiei sale; di Sofia sa a divortat de el si ca suferei foarte
tare, fiindca a iubit-o la nebunie.
Ofiterii superiori nu te vor crede, te vor confrunta cu
Neistase. Acesta desigur nu va recunoaste. Va fi obraznic cu
tine. Tu faci apel la constiinfa lui de adevarat prieten ca de
la el primeai Sceinteia" si stiri politice interne si externe
pe care le transmiteai detinutilor politici. Ofiterii superiori

il vor crede pe locotenent, nu pe tine. Tu insisti asupra

prieteniei cu Nastase si te miri de ce se cramponeaza si nu
recunoaste ca ai primit Scanteia" de la el.

Temperatura atmosferei se va ridica si mai mult.

Ameninteirile vor fi si mai vehemente. Este posibil ca
locotenentul, in disperarea lui, sei te si loveasca Tu ai sa
dai insd ultima loviturei, de gratie. Te adresezi celor de
fatei, si ii rogi ca Nastase sa se descalte de bocanci (are
bocanci de alpinist, cu talpi groase si tocuri de asemenea,
confec(ionate la atelierul nostru de cizmeirie!). Insisti sa se
desfacei tocul de la bocancul drept, unde vor geisi un aparat
de emisie-receptie. Se va face aceastei operafiune si se va
constata di tu ai avut dreptate. Am incredere in vointa ta.
Am incredere ca vom invinge"...

Aa se incheia scrisoarea lui Dej. 0 primisem dupa

servirea ceaiului de dimineata. Am citit-o pe nerasuflate de
mai multe ori. La inceput nu-mi venea s cred. Apoi am
inceput sa-mi revin. Eu, care vroiam sa ma spanzur mi-am

recapatat increderea in fortele proprii. Incet, incet am

devenit un om normal. Mi-am memorat bine ce aveam de
facut. Trebuia s joc teatru intr-un joc politic foarte
complex i de mare raspundere.

Pe ,la orele 11, in acee4 zi, se prezinta primul

gardian. I mi deschide celula i imi ordond sa il urmez. Ma

www.dacoromanica.ro

45

execut. Trec prin fata vizetelor. \rad asupra mea indreptate

priviri de urd i desconsiderare. Cand am trecut prin fata
celulei lui Alexandru Draghici, aud:
- Trdtorule!

Era o puternicd loviturd pentru mine. Mi-am zis in

gand: ,,asta e lupta"! Trebuie sd-ti faci datoria, suportnd

orice sacrificii. Eram tank, ma apropiam de implinirea

varstei de 25 de ani...
Primul gardian rn-a dus in biroul directorului
inchisorii unde, intr-adevr se aflau cei apte ofiteri
superiori, in frunte cu tin general. Privirile lor erau

indrepi ate asupra mea. Generalul i directorul se aflau in

picioare in fata biroului. Cu o privi re rece, cu o infatipre
hidoasi i o voce de bas, generalul ma intreabd:
- Cum te cheamd?
- Gheorghe Apostol, rdspund.
- Cdtd condamnare ai?
- Trei ani 1 i ase luni.
- Eti comunist?
- Da!

- La perchezitia de ieri seard s-a gsit asupra ta, ziarul

Scnteia", fituica a Partidului Comunist.

- Nu s-a gsit asupra mea nici o fituica.. A fost o

provocare.
- Cum provocare?

- Da domnilor, provocare. Fituica despre care vorbiti

nu s-a gsit la mine in timpul perchezitiei...

Abia a treia zi, dupa cum fusese consemnul cu Dej,

am recunoscut Ca, intr-adevr, am primit fituica respectivd,
de la un bun prieten, al cdrui nume nu-1 pot dezvdlui.
Au inceput presiunile pentru a spune numele celui de

la care am primit fituica". Eu cd nu, ca am probleme de

46

www.dacoromanica.ro

contiinta, c ar fi o trdare. Ii intreb ce-ar face ei in locul

meu etc., etc.

Directorul inchisorii a luat-o mai pe ocolite: ca el a

actionat

a obtinut conditii mai bune de viald pentru

detinuti, iar noi, in schimb, nu ne respectam angajamentul

de a nu face fapte ilegale,

.a.

Eu am spus Ca ma mai

gandesc, Ca irni vine greu... Aa cd am ajuns pana in a patra

zi de anchet. Cnd ma intorceam sau plecam din celuld,

ma imbarbatau pumnii strni, scoi prin vizeta ai colegilor
mei de inchisoare. Exceptie a facut i de data aceasta
Draghici, care ma privea ameninttor, parca ar fi facut parte
dintre anchetatori.
Cand a patra zi am spus ca rn-am gandit toata noaptea

ca sunt gata s fac marturisiri asupra persoanei care mi-a

dat fituica", toti anchetatorii erau cu ochii pe mine: in

sfarit vor afla legatura Partidului Comunist cu detinutii din

Dupa multe codeli i simulate procese de

contiintd, am pronuntat numele locotenentului Nastase.
Doftana!

Mare uluiald in rndul anchetatorilor.

- Domnule general, v-am spus adevarul adevrat. Am

gandit o noapte intreaga daca trebuie sau nu sa divulg

numele unui bun prieten. Cu riscul ca vom deveni dumani
pe viata, am luat aceast hotardre.
Toti anchetatorii erau in picioare, inclusiv directorul.

Am fost scos intr-o altil camera. S-a produs o pauza. Cand

am fost readus la anchet, acolo se afla i locotenentul

Ndstase.

Banditule, comunistule! Tu eti prietenul meu de

incredere? urla acesta indreptndu-se cu pumnii strani
catre mine.

- Dragul meu prieten, ii raspund eu calm, nu uita Ca

eu am facut box i cred c aici nu e locul pentru un meci de
box...
www.dacoromanica.ro

47

In sfar$it, dupa ce a fost calmat de anchetatori, a

urmat iru1 dezvaluirilor" de la pietrarie, unde noi fusesern

colegi de lucru i unde el imi vorbise despre divortul lui de

sotie i altele. i ca. imi Meuse rost i de fituica".

Uluirea cea mare a tuturor a intervenit cand le-arn

spus c dacd nu ma cred sa constate ei singuri prezenta unui
mic aparat de emisie i receptie in tocul bocancului drept al
ofiterului.
Cand s-a facut constatarea de fata cu mine, ofiterul a
leinat. iar generalul a dispus incheierea anchetei.

Eu am fost condus la sectia H" a Doftanei, sectie

vestita prin celulele ei ingrozitor de intunecoase. Am fost
tinut acolo cloud saptamani complet izolat, numai cu un
sfert th paine i un litru de apd pe zi. Aceegi pedeapsd a

primit-o i bunul prieten" Nastase, pe care ai notri ti

descoperisera cd era eful agentilor secreti introdui de
Siguranta printre noi. Dupa ce i s-a jucat aceasta cacealma,
a trebuit s fie inlocuit, evident.
Dupd aceasta intamplare, in care, dupa cum se vede,
cu spiritul sau inventiv, experimentat, Gheorghiu-Dej rn-a

ajutat mult intr-o situatie disperata, viata in Doftana a

reintrat in normal": atelierele lucrau din plin, aveam voie
s ne desfavrarn munca i la grdinile de zarzavaturi.
Venise primavara. Noi cu totii trecusern printr-o grea
incercare, iar Dej se dovedise un om cu inalte calitti
umane.

Dej mi-a comunicat cd in legatura cu ce mi s-a

intarnplat mie privind caderea" Scanteii" se va face o
anchea de partid amanuntita i mi se vor comunica
rezultatele.

Ancheta a fdcut-o Bodndra tirnp de o saptarnand. A

fost identificat tradatorul in persoana lui Sevcenco,
condarnnat pentru activitati de spionaj in favoarea U.R.S.S.
48

www.dacoromanica.ro

Eu am fost suspendat din organizatia de partid timp de 6

luni, pentru lipsd de vigilentr. Cazul era special" si

trebuie asigurat cea mai deplind conspirativitate. Dupd trei

luni mi s-a adus la cunostinta Ca sanctiunea mea este

suspendatd, putndu-mi relua activitatea in organizatia de
partid.

Se apropia ziva de 1 mai 1938. Directorul inchisorii a

aprobat programul prezentat de noi pentru srbtorirea Zilei
Internationale a Muncii.
Programul cuprindea cntece si poezii. Cntecele erau
acompaniate de instrumentisti. Eu pregtisem si am recitat

Scrisoarea a III-a de M. Eminescu. La manifestare a luat

parte si directorul inchisorii cu familia, un mare numr de
gardieni de paid si detinuti de drept comun. Spectacolul s-a

bucurat de mare succes. Directorul i-a multumit lui Dej

pentru invitatie. Buca.tarii ne-au pregatit o mare surpriz:
mititei la gat& pentru artisti" si paine cald.
Erau semne evidente cd in viata inchisorii se

produseserd schimbdri democratice". Atelierele noastre

lucrau din plin. Debuseul de desfacere a produselor noastre
era asigurat in centre muncitoresti si democratice.
Biblioteca inchisorii s-a imbogatit cu carti din toate
domeniile. Se citea foarte mult in timpul liber, vedeam in

curtea sectiilor oameni citind. S-a organizat o echipd de

teatru, un mare cor brbdtesc i o echipd de instrumentisti.
In fiecare lund aveau loc spectacole pe o scend improvizat
in curtea uneia dintre sectiile luminoase ale inchisorii.
Se tineau cursuri de economie politicd. Se prezentau
referate despre problemele politice, economice i sociale ale
societtii romnesti, precum i despre viata politic
internationald.
Se invatau limbi strine, in special limba francezd.

www.dacoromanica.ro

49

Do liana devenise un fel de universitate", care nu

ddea diplome, dar oferea cunolinte multiple in toate
domeniile.

Inainte de eliberare cu o lund, fiecare detinut facea o

pregatire speciald pe probleme politice interne i de
comportare in societate i in intreprinderile sau institutiile
in care urmau sa lucreze.
Gheorghe Gheorghiu-Dej ii facea timp i avea
rabdare s clued o conversatie libera i prieteneasca cu

fiecare detinut ce pardsea Do liana. Se interesa de viata

personald i familiald a fiecdruia, de situatia materiald i de
localitatea unde se va stabili, de activitatea pe care voia s-o

desfasoare. Se implica, dacd avea acolo ceva cunotinte si

relatii, dadea sfaturi prietenqti. Ajunsese la mare cinste i
onoare ultima conversatie ce avea loc cu Gheorghiu-Dej.
Toti detinutii politici recunoteau in persoana lui contributia
deosebit adus obtinerii prin lupt unita a regimului politic
in Doftana si apoi consolidarea acestui regim.
La mijlocul lunii iunie 1940, luna eliberarii mele din
Doftana in care am trait, am luptat, am suferit i m-am
format ca om politic, am avut mai rnulte discutii cu Dej pe
probleme politice, de partid i sindicale, i in final de
familie, despre fiicele sale Tanti i Lica i despre socrii sai.

A insistat sa nu uit nici un moment cd secretarul

general de pe atunci al P.C.R. (Eltefan Foris) este un
tradator, agreat de Komintern. Pe cat posibil sa evit legatura

oficiala cu partidul. Sa actionez pentru a ma incadra in

munca la Atelierele

C.F.R.

din

Galati sau

la

alta

intreprindere mare din acel ora, sa fac munca politica in

deplinii conspirativitate, pentru a nu risca sa fiu tradat. Sa-i
scriu prin socrii lui despre ce cred eu ca 11 poate interesa in
mod deosebit.

50

www.dacoromanica.ro

Ne-am imbratiat i ne-am urat unul altuia sandtate si

succes!

El, pe frontul Doftanei, i eu in larga inchisoare a

Romaniei burghezo-moiergti.
In primele zile dupd eliberarea din inchisoarea
Doftana am facut o vizit socrilor lui. La inceput erau foarte
rezervati
scumpi la vorba. Ma bnuiau c sunt un agent
informator al Sigurantei. Povestindu-le multe amnunte
despre viata i lupta lui Dej in Doftana, despre faptul ca i
eu sunt galatean, cd am lucrat in Atelierele C.F.R. unde
lucrase i ginerele lor, au capatat incredere in mine. M-au
imbratiat i au inceput sa planga. Dupd cateva momente s-

au linitit. I-am rugat dacd pot sa vdd fetele pe care le

iubete foarte mult. Dej rn-a rugat ca in afard de urdrile sale
de sainatate i de bine pentru dumneavoastra sa vad i fetele
lui i sa le spun din partea lui cd nu s-a dezis de ele, s le

sdrut din partea lui i sa le prezint dorinta ca ele s fie

cuminti, s asculte de sfaturile bunicilor i sa se tind serios
de invataturd.
Bunicii fetelor au fost foarte impresionati. Bunica a
iqit din camera in care am fost primit i s-a intors cu fetele.
Bunicul, un om foarte manierat, rn-a recomandat ca

bun prieten al tatlui lor care am trait alaturi de el in

Doftana, ea rn-am eliberat i ca la despartire rn-a rugat in
primul rand s le sdrut i s le strang in brate ca i and ar fi
fost tatal lor prezent.

Fetitele au inceput sa planga. Le-am imbrtipt pe

arnandoud, le-am sdrutat pe obraji i lacrimile lor se
impreunau cu ale mele. Momente emotionante. Ma
gandeam in acelai timp c am indeplinit rugamintile sale.
Cuvintele lui la desprtirea din Doftana au fost:
- Sa nu uiti de fetele mele!

www.dacoromanica.ro

51

Iatd ca nu am uitat. Am stabilit cu socrii lui Dej ca. ne

vom irtalni lunar.
Acest lucru insa nu s-a produs. Dupd trei saptarnani

de libertate" am fost arestati circa 100 de muncitori si

intelectuali din ora i trimisi in lagarul de la Miercurea
Ciuc.

Mate actiunile mele ulterioare in lupta politica i-au

dat dreptate lui Dej. Din inchisoarea Doftana am ajuns in
inchisoarea Galati si apoi am fost luat in primire de
Siguranta. Seful acesteia, pe nurne Timoianu, rn-a primit
foarte amabil. Ne cunosteam foarte bine. Era cunoscut drept
caldul comunistilor i antifascistiler galateni. Acum rn-a
avertizat tot amabil sa nu reiau activitdtile subversive si
s ma prezint la el saptarranal.
Am reintrat in viata de familie si a societatii galatene.

Am incercat sa reintru in munca la Atelierele C.F.R., unde

lucrasern din 1927 pand in 1936, cnd am fost arestat,

judecat i condamnat la trei ani

ase luni inchisoare. Am

fost refuzat. Am vrut sa lucrez in port. Nu a fost posibil.

Am reusit sa ma angajez la santierele navale.
Dupd cum ma intelesesern cu Dej la pardsirea de catre

mine a Doftanei, eu trebuia sa reintru cu orice pret in viata

politica. Cu siguranta c daca nu-I intalneam pe Gheorghiu-

Dej viata mea ar fi fost cu totul alta. El rn-a influentat

profuncl in toate momentele hotaratoare ale vietii mele. El
rn-a invatat prin exemplul personal s fiu consecvent $i
staruitor in tot ce fac, sa inving cu orice pret toate greutatile
care imi ieseau in cale. $i ele au iesit cu duiumul toata viata
ca si acum dupa. asazis-a "revolutie".
Mai intai trebuie s precizez

cd am reintrat in

activitatea politica pe fondul raptului de Cate U.R.S.S. a

Basarabiei, Bucovinei de Nord si tinutului Hertei. Aceasta a
constitait pentru noi o mare zguduire morala i totodata o
52

www.dacoromanica.ro

indsprire a regimului de teroare. Legdtura cu instructorul

pentru regionala Dundrea de Jos" cu sediul la Galati a fost
foarte greu de stabilit, iar solicitarea mea atre Comitetul

Central de a intra in activitatea ilegala nu mi-a fost

aprobata.
In aceste conditii eram expus unor foarte mari

pericole, mi-au confirmat-o chiar evenimentele la care am

fost obligat sa particip. Astfel, chiar in gara Galati s-a

produs un masacru. Un tren cu cetAteni care doreau sa
mearga la Reni a fost atacat de politie si jandarmi. Au fost
impuscati mai multi comunisti. Se introduseserd razii
militare pe toate strzile Galatiului.

In aceastd situatie am cerut din nou s intru in

ilegalitate. Mi s-a rdspuns din nou si categoric: Nu"! Mi
s-a spus cd am fost insrcinat sa mobilizez muncitorimea

galteand s intampine cu flori glorioasa armat rosie"

care, elibernd Basarabia", nu se va opri la Reni, ci va
intra si in orasul Galati, de unde se va declansa lupta pentru
eliberarea intregii Romnii". Am socotit asta ca o

provocare. Mi s-a rdspuns c nu este nici o provocare, ci

chiar punctul de vedere al conducerii partidului.
- Va dati seama in ce situatie ma aflam!?

Urmarea: in ziva de 2 iulie 1940 am fost arestat

impreun5 cu 100 de muncitori si intelectuali glteni,
bnuiti drept comunisti". Cu totii am fost trimisi in lagarul
de la Miercurea Ciuc. Acolo am aflat cd s-au dat indicatii"
din partea conducerii partidului s plece in U.R.S.S. toti cei
ce doresc sd ajungd in patria proletariatului international".
Dispozitia venea chiar de la Foris si confirma opinia lui Dej

despre el. Ea se va corobora si cu dispozitia" ca aceast

plecare s fie favorizat mai ales pentru membrii de partid
care aveau rude peste Prut. Aceasta a dus la decapitarea

www.dacoromanica.ro

53

intregii conduceri a regionalei Dundrea de Jos a P.C.R.,

care alasat totul balt si a fugit in U.R.S.S.

Lupta pe care am dus-o noi, bastinasii" din P.C.R.

dupd razboi pentru eliberarea de sub tutela Moscovei, isi
are radacinile in evenimentele din 1940. Tocmai noi am
fost aceia care, datorita dispozitiilor false, tradatoare ale lui
Foris, am cazut prada Sigurantei si am suferit rigorile
indspririi regimului de teroare anticomunist care s-a
instaurat in lard atunci. Lagdrele, in care fuseser dusi pand
atunci legionarii, au fost eliberate si umplute cu noi. Chiar
si oamenii de rand care ne simpatizasera rand atunci, acum
ne priveau cu suspiciune si ura. Or, aceast imagine trebuia
schimbata. Dar ea nu putea fi schimbata fara schimbari
clare si profunde chiar in interiorul P.C.R. Am inceput sa ne

convingern tot mai mult cd trebuie sa incepem chiar cu

conducerea partidului, curatindu-ne treptat de aripa ei
antinationald

si

tradatoare.

Un

rol

dintre

cele

mai

hotaratoare in aceasta privinta si cu o influenta deosebit

asupra mea 1-a avut Dej. El imi atrasese Inca de mult timp
atentia asupra comportarii ciudate, paradoxale, a lui Foris,
asupra dispozitiilor lui criminale.

Ceea ce mi s-a intamplat chiar mie la Galati si dupd

aceea, in lagrele prin care am trecut, au venit sa confirme
aceste atentiondri. Si ele rn-au marcat nu numai pe mine, ci
as putea spune, o intreaga generatie de comunisti romani,
aceea pe care o putem, pe drept cuvant, nurni generatia lui
Gheorghiu-Dej.
Ea s-a format in timpul luptelor sociale din anii
1933 si

1 930-

5i-a fixat directia nationala chiar in interiorul

1940, cnd tara a fost

adus la rnarginea prpastiei datorit, printre altele, 5i
atitudinii trdatoare, antinationale, din conducerea de pe

Partidului Comunist Roman in anul

atunci a P.C.R., in frunte cu Foris.

54

www.dacoromanica.ro

De

altfel,

chiar

in

rndurile

secretariatului

Comitetului Central al P.C.R. a avut loc atunci o serioasd

fisura., care a fost semnul premonitor al btliilor viitoare.
Grigore Rceanu, care era unul din secretari, a calificat
ultimatumul U.R.S.S.-ului drept o manifestare de forld , o
actiune clar imperialista impotriva Romniei. Grigore
Rceanu a fost exclus din secretariatul C.C. al P.C.R., ceea

ce a fost pentru noi toti, cei ce sufeream in inchisori i

lagare, un semnal ca lupta pentru ceea ce putem spune
nationalizarea P.C.R.-ului" trebuie s fie radicald, dar
totodata dus cu mult grij. Nu putea fi altul mai potrivit
pentru a conduce aceast lupt ca Gheorghiu-Dej.
Cutremurul din 1940

La interventiile repetate ale lui Dej, comandantul

inchisorii Doftana a determinat Siguranta Generald a

Statului sa trirnit la fata locului o echipa de specialisti in

seismografie, pentru ca sa constate dacd aceasta inchisoare
mai poate adaposti detinuti politici, s-au trebuie mutati la
alt inchisoare, dupd cutremurul din 1938.
Aceiasi specialisti dupd cloud sptamni de
cercetare" au concluzionat ca. Dollana mai poate functiona
in conditiile existente, Inca 100 de ani. Protestul detinutilor
politici fat de aceast rezolutie nu a fost luat in
consideratie.
Nu a trecut ins nici 2 ani i Doftana s-a prdbusit, in
urma cutremurului din noiembrie 1940.
Dupd plecarea specialistilor, la auzul rezolutiei
acestora, tin minte c Dej a luat msura sa se discute cu toti
detinutii politici cum trebuie sd-si apere vietile in cazul unui

nou cutremur, care ar putea avea urmdri grave, cu pierderi

de vieti omenesti. S-a stabilit ca la primele simptome de
55

www.dacoromanica.ro

cutremur, toti sa se addposteascd in cadrul u0or care erau

construite din lemn de stejar masiv.
La cutremurul din 1940, cei care au respectat aceastd
reguld, s-au salvat. Cine s-a ascuns sub paturi au fost striviti
(de exemplu Ilie Pintilie), de planwele cdzute peste el.

Dej, dei respectase regula, a fost la un pas de

dezastru.
Pe partea superioard a celulei sale de la etajul 3, unde

se afla, a intrat, chiar pe deasupra urnerilor si, o ind de

cale feratd desprinsd din planeul de deasupra. Tocul masiv

al uii unde se afla Dej, a fost impins de ina de cale feratd

circa doi metri mai departe de zidul exterior al sectiei C".
Detinutii rdmai in viatd i valizii lucrau de zor la

dezgroparea de sub drdmdturi a celor ce strigau dupd

ajutor.

Curtea sectiei C" era plind de moloz i de praf foarte

dens. Se lucra cu ajutorul unor felinare taranqti gasite la

corpul de garda al inchisorii. Se striga numele lui Dej, ca s
fie salvat. Se auzea vocea lui, care venea pared de undeva
din vdzduh. La strigdtele repetate ale lui Dej s-a descoperit
unde se afla.

Era in zorii zilei! Praful prdbuirii acestei sectii se

rdrise. Se distingea undeva, deasupra, ceva suspendat. Pared

era o ndlucd! Unora nu le venea s creadd Ca Dej se afla

deasupra lor la aproximativ 8-10 metri Inaltime. intre

tocurile uii. Dej a hotrdt sa se organizeze un cerc de

oameni cu minile intinse, iar sub zidul de mdini sd se aeze

cdtiva cu spatele, aplecati, formnd un fel de pat

ca
arnortizor. Cdnd aceastd cerinta a fost realizatd, Dej, cu
multd grijd, s-a prelins pe Fangd tocul inalt al uii, s-a agdtat
cu ambele mdini de tocul de jos al 1.111 pe care se aflau mai
inainte picioarele lui i a strigat c dupd numrdtoarea pdnd
56

www.dacoromanica.ro

la trei isi va da drumul pe pozitie oblic. Naluca a zburat in

vazduh.

Roata mainilor asezate pe spatele altor tovarasi a

primit-o elastic. Dej nu a suferit nici o zgarietura! S-au
minunat cu totii! Intr-adevr, a fost o minune salvarea lui

Dej de la moarte sigurd. Sina de cale ferat era sa-1

striveascd.

Apoi

l-a

ocrotit.

intervenit

la

urma

solidaritatea doftanist. Toti s-au bucurat, s-au imbrtisat!

Dej era viu!

El, in fruntea tuturor, a lucrat apoi zile i nopti in sir

pentru scoaterea de sub dardmaturi a ranitilor si a celor
morti. Rnitii au fost transportati la spitalul din Campina.
Pentru cei morti s-au sdpat gropi individuale aproape de
raul Telega, la cimitirul Trei Pruni", unde au fost
inmortnantati.
Alaturi de familiile indoliate sosite la Doftana pentru
a-si lua adio de la cei disparuti, se aflau Dej i celelalte sute
de detinuti politici scapati de sub drdmaturile Doftanei.
Internationala" cantata din piepturile tuturor a
cuprins toata valea Doftanei. Se anunta astfel sfarsitul
odioasei inchisori pentru detinutii politici comunisti si
ant ifasc i

www.dacoromanica.ro

57

V. iN LAGARUL DE LA TARGLHILI
Cu Gheorghiu-Dej rn-am rearualnit in august 1943, in
lagarul de la Tg. Jiu. Executase pedeapsa de aproape 12 ani,

numai pentru cd a participat la pregtirea si declansarea

grevelor muncitorilor ceferisti din anal 1933.
Eu, impreund cu alte cateva sate de internati politici,

am trait mai intai in lagarul de la Miercurea Ciuc, dupa,

cedarea Basarabiei si Bucovinei de Nord U.R.S.S.-ului.
Apoi, dupd ocuparea Ardealului de Nord de catre armatele
horthyste, ca urmare a Dictatului de la Viena, in septembrie

1940 am fost transferati in lagarul de la Caracal si, in

sfarsit, dupa rebeliunea legionara din ianuarie 1941 si dupa
ocuparea militard a tarii de dare trupele germane am fost
mutati in lagarul de la Tg.Jiu.
Reintalnirea cu Dej a avut loc in imprejurdri
deoseb ite.

Lucrasem cu un grup de 60-70 de internati la o

fabrica de in si canepd din localitatea Vadeni, vecina cu Tg.
Jiu. Aici s-a produs un conflict de munca intre
comanlamentul lagarului si grupul nostru de internati. Am
fost anuntati prin directorul fabricii cd dl. colonel lerfasel
ordonase c ziva respectiv trebuie sa lucram 10 si nu 8 ore
pe zi. Conditiile erau grele. Eu, care eram imputernicit de
grupul de internati sa-i reprezint in relatiile cu directorul
fabricii i comandamentul lagdrului, i-am declarat refuzul
nostru de a lucra 10 ore.
- Domnule, imi rdspunde directorul contrariat, refuzul

dumneavoastr inseamnd trimiterea mea pe linia intai a

frontului...

58

www.dacoromanica.ro

- Domnule director, ii spun eu, acest lucru nu se mai

poate intdmpla, nu vedeti cum frontul se apropie de

granitele tdrii noastre?
- Vorbiti cu dl. len4el, vi-1 dau la telefon...
- Foarte bine, ii raspund.
Primqte legatura telefonica i imi intinde receptorul,

dupd ce mai intdi, i-a comunicat colonelului refuzul nostru

de a lucra 10 ore pe zi. I-a spus i numele meu, care era

bine cunoscut de acest colonel din alte conflicte de muncd
la calea ferat Bumbqti-Livezeni, la Fabrica de munitii
Valea Sadului sau la pddurea moierului Cutui din
localitatea Strmba-Vulcan. L-am intrebat dacd era adevrat
cd a dat ordin directorului fabricii sa lucram 10 ore.
- Da! imi raspunde.

- Nu era cazul sa stati de vorbd i cu noi dacd putem

executa acest ordin?
- Cu comunitii nu stau de vorba. Ordinul se executd,
nu se discutd...
- Acest ordin nu se poate executa, d-le colonel...

- Ba se va executa! Vin imediat la cantonament!

(bordeiele din pmnt in care locuiam)

Noi ne-am retras din fabricd, intrerupnd lucrul i

Weptnd sosirea colonelului Ien4el. Cnd a venit, a dat
ordin s ne aFzam pe cloud rnduri. Soldatilor de pazd le-a
ordonat s ia pozitie de tragere, cu armele indreptate spre

noi. Si-a scos ceasul din buzunar

i,

uitndu-se la el, a

ordonat:

- In trei minute cine vrea sa lucreze 10 ore sd facd un

pas inainte...
Eu am facut acest pas, spunnd:

- Domnule colonel, nu putem lucra nici un minut

peste 8 ore...
- Tu pleci imediat in lagdr!

www.dacoromanica.ro

59

1)0

dispozitie ca un soldat sa ma insoteascd. Ceilalti

protesteazd in cor.
- Nu lucram 10 ore! Nu lucram 10 ore!

Rezultatul actiunii: eu sunt pedepsit de comandantul

Lioveanu i execut cloud saptmni de carcerd, ceilalti sunt
adui in lagar i pui la o munca mult mai grea: s framnte
cu picioarele parnantul i apa din care confectionau
cardmizile pentru constructii...
Dupd ce am executat cele cloud saptmani de carcerd,
eram aproape terminat fizic. M-a scos din carcerd
locotenentul Bogdan, comandantul sectiei a 7-a comunist.

Nu mai puteam merge. Sprijinit de dansul, am fost condus

in biroul domnului Lioveanu. Acesta rn-a invitat s ma aez
pe un fotoliu in fata biroului sau.
- Ce te-a apucat s faci revolutie in !agar, domnule?

- Domnule colonel, pentru munca de 10 ore in

conditiile de lucru ale fabricii i hrdnindu-ne cu ciorbd de
castraveti murati i cu mamaliga rece, ne-a fost imposibil sa
acceptam...

- Bine, hai s lsam discutia pe aceast temd. Eu te

intreb: ce o s faceti cu mine, dacd o s luati puterea?...
- Nici intr-un caz nu o s facern ce faceti dvs. cu noi...

M-o fi crezut, nu m-o fi crezut, fapt este ca el a

hotdrat s raman in corpul de garda Inca o saptamand
- In acest timp vei fi hranit mai bine, s te intremezi
inainte de a merge in sectia comunitilor.

A ordonat locotenentului Bogdan s ma conduca la

corpul de garda.

In timp cat am stat in corpul de garda, am aflat cd

Gheorghiu-Dej, impreund cu Chivu Stoica, se afl in sectia
a 7-a cDmunista. Aceast veste m-a bucurat foarte mult.
Dupd o saptarnand de intremare, locotenentul Bogdan
rn-a condus la sectia a 7-a comunist. Era pe la orele 19, se
60

www.dacoromanica.ro

insera. Platoul din fata bardcilor care se intindeau pe o

suprafatd de circa 2 hectare, era plin de oameni. Se
plimbau, discutau...

Dej s-a desprins din rnijlocul acestora si a venit spre

mine.
-

In sfarsit, ne-am reintdlnit! Ce pdcat cd aceastd

reintdlnire nu se petrece in deplind libertate!...

Ne-am imbrtisat. M-a luat de umdr si am inaintat

spre oamenii de pe platou, asfintise.
De numele lui Lioveanu, comandantul lagdrului de la

Tg. Jiu si a locotenentului Bogdan, se leagd amintirea unei

atitudini profund omenesti a lui Gheorghiu-Dej. 0
povestesc aici, cd e locul ei si nu trebuie uitatd.

Acest locotenent Bogdan, rdspundea, in sectia a 7-a,

de rezolvarea problemelor administrative si medicale ale
celor internati si aflati in suferintd. Prin el procuram
medicamentele necesare din oras. Prin el aflam stirile
politice interne si externe mai importante, precum si
evenimentele de pe frontul de rdsdrit.
Era un dusrnan neimpacat al hitlerismului si
fascismului. Dar nu agrea nici regimul sovietic. II

condamna pe Antonescu. Nu trebuia, dupd ce am eliberat

romdnii din Basarabia si Bucovina de Nord, sa continudm
aldturi de armatele lui Hitler, razboiul.

Dupd desfiintarea lagdrului de la Tg. Jiu, in urma

actului istoric de la 23 August 1944, toti detinutii politici
am fost eliberati. Nu mai stiam nimic de Lioveanu sau de
locotenentul Bogdan and, intr-o zi, prin 1953 ma
pomenesc chemat de Gheorghiu-Dej. lndeplineam pe atunci
functia de prim vice-ministru, in guvernul condus de el. Imi
prezintd un cettean, o cunostintd, mi-a spus el, din
inchisoarea Aiud, si apoi imi intinde o notita mototolitd s-o
citesc. Pe notita respectivd scria:
61

www.dacoromanica.ro

D-le prim-ministru, eu Lioveanu, fost...

Eu, Bogdan. Fost... ne gram in inchisoarea Bra 5ov,
intr-o situatie jalnica. Salvati-ne.
- La5i totul
mi-a zis Dej 5i pleci la Bra5ov cat mai
repede!

A scris pe o foaie de hartie cu antetul Consiliului de

Mini5tri

cdteva cuvinte care directorul inchisorii din

Bra.5o, prin care ii cerea sa ma pund in contact imediat cu

detinulii Lioveanu 5i Bogdan. A pus pe ea semnatura Dej"
mi-a inmanat-o:
- Pleci imediat!
La Bra5ov i-am inmanat directorului inchisorii hrtia

cu antet semnat Der. I-am cerut sa execute cererea. Am

fost condus la celula in care se aflau cei doi. I-am gasit
Intini pe paturile lor. S-au ridicat cu greutate. Lioveanu ma recunoscut. Bogdan aproape orbise. La auzul numelui
meu, a strigat cu disperare:
- Domnule Apostol, salvati-ne!

Am cerut directorului s ne lase singuri. Am aflat

astfel de la ei ca, dupa dec1an5area contlictului cu Tito, au
fost arestati i adu5i in inchisoarea Bra5ov.

- Aici, oameni necunoscuti, ne-au terorizat circa doi

ani, s dam declaratii precum c Dej, Chivu Stoica si

Apostol au fost agentii no5tri informatori. Cu toate
presiunile exercitate asupra noasted, nu au putut obtine
declaratii scrise i semnate de noi. Nici declaratiile scrise de

anchetator nu am vrut sa le semnam. Le-am rspuns: Mai

bine moarte, decat tradare"!
- A5a a decurs ancheta noastra! In tot timpul acesta
am fost supu5i unui regim alimentar special, de am ramas
fara danturd. Suntem totu5i in viata i cu mintea limpede,
fiindca nu se poate s nu se afle sus de tot la dv., 'uncle

suntem noi 5i cum am ajuns. Daca nu aparea dtinutul

62

www.dacoromanica.ro

politic care l-a cunoscut pe Dej la Aiud, gaseam noi alta

solutie...

Am comunicat telefonic lui Dej cele constatate si am

stabilit impreuna sa.-i aduc in Bucuresti, pentru a fi ingrijiti

in Spitalul Elias", s devind din nou oameni. Au stat in

spital 3 luni, timp in care si-au refacut dantura, iar pentru

Bogdan am procurat o pereche de ochelari comanda

speciala." in Elvetia, findca era aproape orb. Au fost hraniti
cu grija. Vedeam in fiecare saptamand cum se inzdrvenesc
si castiga in greutate. Sotiile lor au fost langa ei tot timpul.

La sfarsit i-au facut o vizita lui Dej acasa, find pusi in

libertate si dandu-li-se mijloacele necesare pentru integrarea
in familii. Intre timp cercetarile au scos la iveald ca

arestarea lui Lioveanu si a lui Bogdan si anchetarea lor

fuseserd puse la cale de catre Ana Pauker, Vasile Luca si

Teohari Georgescu in vederea obtinerii de probe false

impotriva lui Dej si a altora, in cadrul unor procese asa-zis

anti-titoiste", care se desfasurau atunci in toate Wile de

democratie populara".

Nu intampltor Ana Pauker afirma cu mirare ca in

conducerea noastra este prea mult liniste"... lar Chisinevschi

la o adunare cu muncitorii de la Grivita Rosie", la Teatrul

Giulesti", prelucrand cazul caldului Tito", s-a intrebat
retoric la sfarsitul prelegerii" sale:
- Oare in conducerea noastr nu se did un Tito...?
Muncitorii i-au cerut insistent sa spuna eine din
conducere ar fi Tito? Chisinevschi a trebuit sa paraseasca sala

pe usa din dos, fara sa mai povesteasca la nimeni cele

intamplate.

Iat cat de complicate s-au dovedit lucrurile chiar intun domeniu in care te-ai fi asteptat mai putin la asa ceva.

Revenind la Tg.-Jiu, lui Dej i-au trebuit vreo cloud

luni pentru a se edifica pe indelete asupra strii de spirit din
www.dacoromanica.ro

63

randurile comunistilor i celorlalti internati politici din

lagar. La sosirea lui, in organizatia de partid din lagar erau
trei fractiuni care-si disputau suprematia in conducerea
organizatiei intregi de partid. Dej a avut convorbiri cu toti
membrii de partid, militand pentru realizarea unitatii de
condueere si de actiune. S-a analizat situatia existent i s-a

elaborat un document critic

asupra

unor

principii

si autocritic,

organizatorice,

insistandu-se
politice
si

propagandistice unitare. Pe aceasta baza s-a constituit o

platforrna politica care a fost discutata apoi cu toti membrii
de partid. Rezultatele alegerilor au fost zdrobitoare pentru
ei. Cornitetul a fost ales de marea majoritate a membrilor de
partid. Prin acceptarea platformei i alegerea unei conduceri
de partid gruparile fractioniste s-au autolichidat.
Unitatea politica a comunistilor din lagr a invins. S-a

trecut la o viata normald a organizatiei de partid si a

colectivului de internati. Relatiile cu comandantul lagarului
s-au irnbunttit i ele. De asemenea a fost neutralizat i
colonelul Iensel, care ne teroriza...

Rememorand, stiu ca acel Iendsel, despre care am

vorbit, era foarte lacom de bani. Si, dupd cate mi-am dat
seama, Gheorghiu-Dej i-a folosit aceast lcomie de bani in

favoarea activittii noastre politice. Astfel cand Iendsel a

venit cu propunerea ca noi sa lucrm tamplria casei unui
avocat bogat, pe nume Aposteanu, vizavi de Tribunalul din
Tg.-Jiu, la sugestia lui Dej, un grup de-al nostru, in frunte
cu Chivu Stoica, a si iesit imediat la lucru. Cum ni s-a dus
faima de lucrtori buni i harnici, Iendsel a fost solicitat s

lucrdm si casa doctorului Saracacnnu, ceea ce noi am

primit, fart comentarii. Stiam c se desfasoard si activitti
colaterale, pe care le acoperearn cu deosebita grija.
Astfel, pe la inceputul lui 1944, Gheorghiu-Dej a avut

mai multe intalniri cu Emil Bodnras, care fusese eliberat

64

www.dacoromanica.ro

de la inchisoarea din Caransebes pe la inceputul lui 1943, si

intrase in 1egatura cu multe alte personalitati ale timpului,

atat in numele grupului de la Tg.-Jiu, cat si pe linia

legaturilor sale din armatd.

Dej ne informa ca. la Intalnirile sale cu Bodnaras a

discutat si a pus la punct cu acesta un plan insurectional
care sa clued la rasturnarea regimului lui Antonescu, iesirea
Romaniei din razboi, intoarcerea armelor impotriva
Germaniei hitleriste si realizarea unui guvern de larga
concentrare democratica. Obiectivele politice prioritare ale
acestui plan insurectional erau:
Inlocuirea conducerii centrale trdatoare a P.C.R., in

frunte cu Foris, cu o comisie provizorie formata din

Constantin Parvulescu, Emil Bodnaras si losif Ranghet, fapt
care s-a si produs in ziva de 4 aprilie 1944, ziva cumplitului
bombardament al aviatiei americane asupra Bucurestiului.

Am fost informati apoi ca Foris era Omit intr-o casa

conspirativ a partidului.

Al doilea punct cuprindea infiintarea Frontului Unic

Muncitoresc, prin unificarea politica dintre P.C.R. si P.S.D.,
eveniment istoric ce s-a produs la mai 1944. Dej ne-a
1

informat si asupra realizarii acestuia.

Al treilea mare obiectiv al planului era infaptuirea

Blocului National Democrat intre partidele: P.C.R., P.S.D.,
P.N.T. si P.N.L., obiectiv major care s-a infaptuit in luna

iunie 1944. $i asupra acestuia am fost informati de cdtre

Dej.

Trebuie avut in vedere ca lagarul nu e tot una cu

inchisoarea, nici supravegherea nu era aceeasi. Apoi faima

noastr se dusese in oras si in imprejurimi si cand erarn

scosi la lucru, toata lumea ne privea cu simpatie. Toti
simteau a ceva pluteste in aer, cd se pregateste ceva si noi
eram in centrul atentiei tuturor. Imi amintesc cd erau chiar
65

www.dacoromanica.ro

paznici ai lagarului care ne ocroteau, ne aduceau uneori

hrand de pe la ei de prin satele unde locuiau i uneori prin
acoperire, ne luau cate o duminica sau de vreo sarbatoare
religioasa la ei acas. Dintre cei mai simpatizati i ocrotiti
in acest sens era chiar Dej. Noua ne era chiar teamd pentru
el, dar el stia sa se strecoare mai ales pe tema ca era bolnav.
Stiu c. sttea mult in spital la Tg. Jiu, find luat de anumiti
doctori de mare faim in oras, precum doctorul Hasnas, pe
rdspunderea lor. lenasel, care era foarte mult indatorat
doctorilor i avocatilor, cat si alti sefi din conducerea
lagarului, inchideau ochii, se faceau ca nu stiu sau faceau
scandaluri de suprafata, incat la Tg.-Jiu se poate spune c a

fost in acea perioadd a razboiului un adevrat focar al

nostru, unde veneau si de unde plecau informatiile in toate
partile.
Atragerea de partea insurectiei a principalilor
comandanti militari ai Armatei Romne era o treabd

delicata care s-a realizat pe diverse cai. Toti asteptau

semnale in acest sens. Si ele au venit cand s-a realizat
Blocul National Democrat, format din cele mai cunoscute
partide politice ale timpului, cu scopul iesirii Romaniei din

razboi. Din partea noastra, a P.C.R., in special a celor

internati la Tg. Jiu, legatura cu cadrele militare de baza o
tinea Bodnras. El era cunoscut in randul cadrelor
superioare ale armatei. Stia Ca planul propus de el privind

baza politica a actiunii insurectior ale fusese acceptat de

catre colonelul Damaceanu, comandantul trupelor romane
din Capitala, persoand in care avea mult incredere Regele
Mihai.

Atragerea Regelui Mihai a fest unul din obiectivele

importante ale planului insurectional produs de Dej. Dupd
cum se stie, prin convorbiri repetate, Lucretiu Patrscanu si
Emil Bodnaras au reusit sd-1 convingd pe Rege s intre in
66

www.dacoromanica.ro

actiune aldturi de fortele nationale puse in miscare de acest

plan insurectional.
Evenimentele dupd cum se stie au urmat in linii

mari acest scenariu, asupra cdruia am reflectat mult in

lagarul de la Tg.-Jiu. Spiritul organizatoric si perspicace al
lui Gheorghiu-Dej ne-a pus pe toti in alertd. Trebuie s ne
pregAtim intens s putem prelua puterea, spunea el. Asta
trebuie s se intample imediat dupd incheierea rzboiului, si
poate chiar mai devreme, in timpul continudrii lui in Vest!
Astfel ne-am impdrtit in grupe de lucru pentru
dezbateri si elabordri de planuri de actiune, la propunerea
lui Dej.

0 grupd a fost pusa sa se pregteascd pentru munca

de reorganizare si orientare a organizatiilor de partid, in
noile conditii de dup inlAturarea lui Foris din conducerea
P.C.R. Cum planul de inlturare a lui Foris fusese pus la
punet pan la ultimele amdnunte, noi nu mai aveam nici o
indoiald asupra indeplinirii lui, ceea ce s-a si petrecut Inca
in ilegalitate, in primdvara lui 1944.
0 altA grupd ,sde lucru se ocupa de problemele

economice ale tarii. In aceast grupd a lucrat chiar Dej si

multe din ideile expuse de el la Conferinta Nationald a
P.C.R. din 1945, au fost elaborate aici si cunoscute de noi
Inca din acea perioadd.

0 altd grupd s-a preocupat de realizarea unui proiect

pentru o reform agrard.

In sfarsit, o a patra grupd s-a ocupat de problemele

miscdrii sindicale. Responsabil al acestei grupe am fost
desemnat chiar eu. Impreund cu cativa social-democrati,
printre care 1-as cita pe Misa Levin, am intocmit cloud
materiale cerute de Dej. Se poate spune cd intreaga noastrd
miscare sindicald de dupd rzboi a urmat liniile stabilite in
lagarul de la Tg.-Jiu.

www.dacoromanica.ro

67

V. PERIPETIILE EVADARII
- Au fost trei pregdtiri pentru evadare, dintre care a
treia a reusit sd se pund in practicd.
Prima incercare de evadare s-a produs in Caransebes.

Dej lu:ra cu un grup de definuti politici pe un santier de

constructii. Au fost studiate amdnuntit toate pasibilitlile
optime pentru evadare, cu directia spre lugoslavia. Emil
Bodndras care trebuia sa pardseascd aceastd inchisoare,
intrucdt ii ispdsise condamnarea de 6 ani, a primit sarcina

de la Dej, sa se ocupe personal de pregatirea acestei

evaddri.

Planul a fost discutat cu directorul inchisorii si

procurorul-sef de Caransebes. Acesfia 1-au acceptat si 1-au
sprijini t.

De undeva insd, aceastd tentativd de evadare a fost

deconspiratd.

A intrat pe fir Foris. Un om al sdu de incredere s-a

prezentat la procurorul-sef care acceptase planul evaddrii
grupului Dej si i-a adus la cunostintd hotrdrea Partidului
Comunist de a-si lua intreaga rdspundere pentru reusita
evaddrii. Procurorul care cunostea atitudinea dusmnoasd a
lui Foris fat de detinutii politici de la Caransebes, nu i-a
dat crezare!

Imediat a avut loc o intdlnire cu Gheorghiu-Dej (la

orele 24) in biroul directorului inchisorii si i-a fost relatat
convoibirea cu trimisul lui Foris.

La auzul celor comunicate de procurorul-sef, Dej a

decis 5 renunte total la actiunea de evadare, iar Bodndras
nu a mai actionat pentru indeplinirea sarcinii primite. Asta
se petrecea in primdvara anului 1943.
Dej si Chivu Stoica, termindnd anii grei de inchisoare,

au fost eliberati de la Caransebes si trimisi la Siguranta

68

www.dacoromanica.ro

generala din Bucure5ti. Guvernul Antonescu nu a aprobat

eliberarea lor totala 5i i-a trimis in lagarul de internati
politici de la Tg. Jiu.
Aici a avut loc cea de-a doua evadare a lui Dej. Dupa
cum am aratat mai inainte, in lagarul de la Tg. Jiu, Dej, prin

intermediul lui Bodnara5, a comunicat planul de pregatire

din partea noastra a unei rasturnari a regimului lui

Antonescu 5i scoaterea Romdniei din razboi. Odata cu

aceasta actiune, s-a pus punct 5i planului evadarii din lagar,
in vederea participarii noastre la evenimente. Acest plan era
coordonat din afara de Bodnara5. In interiorul lagarului, cel
ce conducea direct pregatirea acestei evadari era insu5i Dej.
Au avut loc cloud Intlniri conspirative cu Bodnara5, la care
s-a pus punct 5i planului evadarii. El a avut initial masca
unor lucrari de zidarie i tdmplarie la Manastirea Tismana.
Lui 1ena5e1, colonelul afacerist, i-a surds 5i aceasta
actiune. Dup. ce am terminat lucrarile la dr. Saracaceanu,
in luna martie 1944, a plecat la Manastirea Tismana un grup
anume ales, in frunte cu Dej.

Dupa 2 saptamdni intense de lucru, Antonescu, a

dispus ca tezaurul Bancii Nationale sa fie adapostit in
muntele pe care era construita manastirea. Antonescu,
afldnd ca la lucrarile de reparatie ale manastirii se afla
Gheorghiu-Dej, a dat dispozitie ca intregul de grup de
comuni5ti in frunte cu Dej sa fie trimis urgent in lagar la
Tg. Jiu, sistndu-se astfel lucrarea i planul nostru.

Daca mai intdrzia actiunea cu tezaurul, macar o

saptamdna, Antonescu ar fi aflat ca Dej i tovara5ii sai
apropiati erau departe spre granita cu lugoslavia. Totul
fusese pregatit pentru evadare, se luase deja legatura cu

organizatia regionala Oltenia a P.C.R., care trebuia sa

sprijine actiunea. Se stabilisera oamenii cu care trebuia sa
luam legatura. Mare amaraciune am trait noi atunci.
69

www.dacoromanica.ro

impreund cu tovarasii de incredere, a studiat cateva

variante de evadare, de asta data chiar din incinta lagarului.

Grupa a 7-a comunista era plasata in partea sudica a

lagarului, cea mai indepartata de cornandament. Tot lagarul

in partea exterioara era inconjurat de sarm ghimpata,

intins in lung pe niste stalpi de beton inalti de doi metri, iar

distanta dintre ei avea 2 metri si jumatate. Intre stalpi, la

distanp de 50 cm se intindeau 5 rnduri de sarma ghimpata.

Intre stalpi, alta sarm ghimpata in diagonala dubla in

forma' de X, in partea exterioard a acestui gard de sarma, era

un drum de tara pe care circulau camioanele cu soldati

pentru paza.

Paza se efectua de care soldati cu arma la umr, pe

traseul dintre cele cloud gherete. Dincolo de drum si

gheretele de paz era un lan de porumb bine dezvoltat, ca o

padure. Dupd acest lan de porumb se afla cimitirul orasului.
Locul de evadare s-a stabilit in locul unde santinelele
se int& neau si se desparteau.

S-a procurat o foarfecd de tdiat sarma, de la atelierul

mecanic al lagarului. Unul dintre cei doi, care impreund cu
Dej a stabilit varianta cea mai optima de realizre a evaddrii,
a trebuit ca timp de trei saptmni sa lucreze la tdierea cu
foarfeca a sarmei ghimpate. Aceasta operatiune trebuia s
nu atentioneze cu nimic santinelele. Forfecarea sarmelor s-a
produs numai noaptea. Cand a fost anuntat ca lucrarea s-a

executat si evadarea poate avea loc fard nici un fel de

pericol, Dej a mers la fata locului si I-a rugat pe relizatorul

acestei operatiuni s incerce s treacd pand dincolo de

gardul de sarma. Repetitia s-a produs in timpul noptii, cand
toata suflarea lagarului dormea.
Dej, s-a convins de reusita evaddrii!

Intr-adevr, dupa o zi, s-a produs marele eveniment.

Dej impreund cu un tovaras de incredere au parcurs drumul
70

www.dacoromanica.ro

cunoscut cu o seard inainte. inaintarea se facea numai cand

santinelele se desprteau. 0 munca de cateva ore bune in
stare de incomoditate si tensiune.
Ultimul hop a fost mai greu. Traversarea drumului si
intrarea in lanul de porumb. Yards, cu ajutorul coatelor si a

genunchilor, au patruns in lanul de porumb. Au privit

inapoi. Nu le venea sa creadd. Liniste de mormant. Au
inaintat incet prin lanul de porumb pand la zidul cimitirului.
Au escaladat zidul, care nu era prea inalt. Se aflau printre

mormintele unde isi dormeau somnul de vecie sute de

oameni.

Nici un fosnet, nici un bdzait. Numai sufletele celor

doi erau extrem de agitate. Inimile lor bateau la maximum.
Inaintau cu multa prudenta spre a nu deranja pe nimeni. Au
ajuns la zidul mrginas, paralel cu strada ce lega lagarul cu
orasu1 Tg. Jiu.

Pe strada liniste. Au escaladat si acest obstacol si iata-

i pe cei doi, fosti internati politici, in stradd, liberi fard

santinele cu pustile la umar. Au mers pe aceasta strada pdria

au intrat in parcul orasului. Se profila la orizont "Coloana

Infinitului" a lui C. Brncusi. La temelia "Coloanei" era
locul de intalnire cu trimisii noii conduceri provizorii a
Partidului Comunist. Cnd au ajuns acolo ii astepta deja un
cetatean. Dej anunta parola de recunoastere. Persoana ii
rdspunde cu o parola numai de Dej cunoscuta. Persoana era
omul de incredere a lui Mihail
regionalei de partid Oltenia.

Rosianu, secretarul

Drumul din lagar si pad la Coloana lui Brancusi a

durat aproape trei ore.

Persoana calauza a comunicat c astepta de o ora

trimisul conducerii centrale a partidului. Dej, cam supdrat,
spune: oare si aceasta incercare de a evada sa esueze? Nu
se poate"!
71

www.dacoromanica.ro

Dej s-a intins cu gandurile dupd curn mi-a povestit

mai tarziu sa mai treacd timpul, doar, doar o sa apard

trimisul".
Vand la urrnd a intrebat cdlauza: Dacd trebuie s
prsim!) unde ne-am putea
prdsim locul (ai trebuie
ascunde"? alduza d din umeri.

Va land cd se intarzie, Dej intreabd: Uncle locuieati

in Tg. Jiu"? alduza rdspunde: [ri apropiere de sediul

Politiet oraului". Foarte bine, i-a zis Dej vom fi in
sigurarit, addpostindu-ne in locuinta dumitale. Roianu

cunoaste adresa d-tale"? Rdspunsul este Da". Atunci

mergein la domiciliul d-tale".
Ajung la domiciliul cdruzei. Calduza se retrage

urndu-le odihnd bun. Au adormit amndoi ca nite

buten i.

Cnd le era somnul mai dulce. caTauza 1-a introdus pe

Maurer( trimisul centrului) in camera oaspetilor. Se aprinde
lampa de gaz, incd nu se facuse ziud bine.
Dej, surprins de aceast vizith, pune mana pe un III

(confectionat anume in atelierul mecanic din lagAr)

se

tidied amenintator in picioare.

Maurer si-a dat seama de situatie i a strigat: Dej, eu

sunt, Maurer". Dej rdspunde: Tu eti, Maurer"?
Recunoscandu-I, se imbrtiFazd.

Cei doi evadati, impreund cu trimisul P.C.R., i

calduza, prsesc eke doi locuinta i inainteazd spre o
masina hodorogita parcat undeva aproape de parcul
orawlui.
Nu-mi amintesc, din ce mi-a zis Dej, exact pand unde
au cdliitorit cu maina, la Tg. Cdrbuneti sau Tg. Novaci.

Presupun Ca Tg. Novaci, fiindcd la Tg. arbuneti era

grupul

72

de

internati

politici

care

lucrau

www.dacoromanica.ro

la

cldirea

Tribunalului. Acest grup unde eram si eu, a evadat la cloud

zile de la evadarea lui Dej din lagdrul de la Tg. Jiu.
De la Novaci pdnd la Rdmnicu-Vdlcea traseul a fost
anevoios. Au mers pe jos din padure in padure, din deal in

deal, din cdIduzd in cdIduzd, spre a nu fi descoperiti.

Cdlduzele, in principal invdtdtori, oameni de incredere ai lui
Mihail Rosianu, si-au indeplinit bine misiunile incredintate.

Capdtul drumului parcurs aproape o zi si o noapte, a

fost locuinta pdrintelui lustinian din Rm. Vdlcea. Aici a fost
pdrasit Dej si colegul sdu de cdtre Maurer care s-a intors la
B ucuresti.

De ce n-o

fi

continuat drumul impreund Nfld.' la

Bucuresti? Oare numai vigilenta, conspirativitatea, a

determinat conducerea provizorie a Partidului Comunist saI

find pe Dej in "arest fortat" la domiciliul pdrintelui

lustinian din Rm. Vdlcea?

Dej a evadat din lagdrul Tg. Jiu in noaptea de 13-14

august 1944. In noaptea de 15-16 august, acelasi an, se afla
la Rm. Vdlcea. De-abia in ziva de 26 august 1944, Dej a
ajuns la Bucuresti. Se efectuase arestarea lui Antonescu, se
formase un nou guvern in frunte cu generalul Sndtescu. Se
hotrdse scoaterea Romdniei din rdzboiul antisovietic si
intoarcerea armelor impotriva armatelor hitleriste.
Ulterior am aflat ce se intdmplase: conducerea
provizorie a P.C.R., find informatd asupra tuturor detaliilor

organizatorice privitoare la evadarea lui Dej, stabilite de

Mihail Rosianu, a hotrdt ca Maurer sd se subordoneze
acestuia din urmd in vederea reusitei aducerii lui Dej la
Bucuresti. S-a pus la dispozitia lui Maurer o sumd
importanta de bani, pentru a se cumpdra o masind
(autoturism) bund pentru transportul lui Dej in capitald.

Maurer a plecat la Craiova, a luat contact cu Mihail

Rosianu si s-a stabilit locul de unde Dej si colegul sdu

73

www.dacoromanica.ro

evadat din lagr vor fi contactati

i preluati in deplind
conspii-ativitate. Din pacate, Maurer a cheltuit banii pentru
achizitionarea unui autoturism in stare bund de functionare,
dar a "Mchiriat de la un ofer, simpatizant al partidului, o
main6" veche. In drum spre Tg. Jiu a avut cateva pene de
cauciue i tehnice, pierznd ore in ir cu aceste defectiuni.
Pentru acest lucru Dej nu i-a purtat pica lui Maurer.
Aa era el, foarte intelegtor cu cei ce grewau fat de el. Nu
era o fire rdzbundtoare, ca de pild, Ceaqescu mai tarziu.
Eu am evadat cu cloud zile mai tarziu, cu intregul grup

cu care fusesem mutat s construirn Tribunalul din Tg.

arbunqti.
Noi am prsit constructia lui in seara zilei de 17
august 1944. Ca lider al grupului, am stabilit din timp cu
toti ceilalti un plan privind modul cum vom evada. Am
atras sergentul i grupul de soldati care ne pdzeau intr-un
chef, pretextnd ca e ziva mea. Dup.1 ce au bait bine cei ce

ne pdzeau, noi ne-am facut cd ne culcdm, ei chiar au

adormit. Atunci noi am prsit dormitorul, pe la miezul
noptii, in trei grupe, pentru a ne intlni cu ceduza noastrd,
trimisa de Roianu. Am traversat raul Gilort i am urmat
drumul spre rsdrit. Mergeam numai dupd ce se lsa
inserarea, orientndu-ne prin paduri dupd muFhiul
copacil or dupd Steaua Po lard. Dupd cinci zile i cinci nopti
am fost suspectati de nite trani, apoi identificati i arestati

de jandarrnii care ne luaserd urma intr-o comund in

apropiere de Drag4ani. Am fost trimii cu cdtqe la maini
i predati Sigurantei din Dragaani, in sediul cdreia, in ziva
de 24 august am afiat de schimbdrile petrecute la Bucureti
i, eliberati, am plecat cu trenul spre Capita la unde am
ajuns abia in dimineata zilei de 26 august, datorit luptelor
care se duceau cu nemtii.

74

www.dacoromanica.ro

IN FOCUL LUPTELOR POLITICE

DE DUPA RAZBOI

Pe baza celor convenite in lagarul de la Tg. Jiu,

imediat dupa eliberare, eu am intocmit proiectul de
rezolutie despre miscarea sindicala unita, care a fost aprobat
de catre conducerile Partidelor - Comunist si SocialDemocrat. Pe acest temei, Inca de la septembrie 1944,
1

deci numai la o saptamana de la insurectia armata si

populara. din 23 august, a luat fiinta Comisia Centrala de

organizare a Sindicatelor Unice din Romania. Aceast

comisie s-a format pe baza de paritate, avand ca presedinte
pe Victor Bratfaleanu, social-democrat. Lucrand cu socialdetnocratii, am reusit sa infiintam sindicate unice in
intreprinderi si institutii, comisii sindicale locale si judetene
si

uniuni sindicale pe ramuri de activitate economica.

Functionarii publici au infiintat sindicate unice pe ministere

ti institutii centrale i uniunea lor sindicald pe tar&

Astfel, s-a reusit ca in ziva de 26 ianuarie 1945, s

putem deschide lucrdrile Primului Congres al Sindicatelor
Libere din Romania. Erau inscrisi in aceste sindicate
unice, la acea data, peste 650.000 de membri. Congresul a
dat fiint Confederatiei Generale a Muncii, care a devenit
principala foga' sociald din Romania. Reactiunea a simtit Ca
este vorba de o problema-cheie a luptelor sociale de viitor
si a incercat tot felul de manevre pentru a inlocui
din
sindicatele
institutiilor si
conducerile alese
intreprinderilor.
Dupd izbanda stabilirii unitatii miscarii sindicale din

Romania, prin crearea Confederatiei Generale a Muncii,

rezultat al Primului Congres liber al Sindicatelor de la
finele lui ianuarie 1945, s-au intensificat actiunile nationaltaranistilor i legionarilor impotriva noii structuri sindicale.
75

www.dacoromanica.ro

In unele intreprinderi din Bucuresti, mai ales la

Malaxa" si la intreprinderea de Tramvaie, unde activau
importante cuiburi legionare, s-au initiat si s-au manifestat

nemultumiri fata de conducerile sindicatelor noi alese,

dorindu-se alte alegeri mai democratice".

La Malaxa" se preconiza sechestrarea membrilor

comitetului sindical ales in adunarea generala, fard nici o
impotrivire.

Prin Comisia Locald a sindicatelor din Capita l, am

fost informati ca la Malaxa" se N,a produce sechestrarea
comitetului sindicatului si c este necesard stoparea acestei
actiuni.

M-am prezentat la Ana Pauker, care asigura din

partea conducerii Partidului Comunist, indrumarea politica
a Confederatiei Generale a Muncii.
Am informat-o despre ce se intentioneaza sa se faca
la intreprinderea Malaxa", de catre sectia rnuncitoreascd"
a P.N.T., condus de Ilie Lazar, fruntas al acestui partid.

Ana Pauker a socotit c se impune s-1 cheme pe

Ptrascu, care indeplinea functia de prim-secretar al
organizatiei de partid pe Capita la. 1-a telefonat sa villa' de
indat la biroul sau.

- Apostol rn-a instiintat ca taranistii pun la cale o

actiune impotriva comitetului sindicatului abia ales la
Malaxa", ii spuse Ana Pauker.
Ptrascu, infuriat, spune ca: "Apostol minte".
Confederatia Genera la a Muncii nu cunoaste situatia din
intreprinderile Bucurestiului. El a rugat-o pe Ana s nu dea
crezare celor debitate de Apostol. La Malaxa" este liniste.
Ana se uita la mine miratd. Pe eine sa creadd? Pe mine sau

pe el? Am spus! vom vedea cine minte"! Si am parasit

biroul.

76

www.dacoromanica.ro

A doua

zi,

la prima ora, conducerea Comisiei

Sindicale imi comunica:

La Malaxa", membrii comitetului sindical sunt

sechestrati in cldirea administrativ a intreprinderii.
Am dispus imediat o sedinta fulger" a Comitetului
Executiv al C.G.M. in fata careia am prezentat situatia de la

Malaxa". Comitetul Executiv a hotarat ca o delegatie a

C.G.M. sa mearga imediat la Malaxa", s vada care este
situatia si s actioneze cu tact la limpezirea lucrurilor. Am
fost insotit de Brtfaleanu Victor si Chivu Stoica,
vicepresedinti, i Angheliu, secretar. Ne-am urcat intr-o
masind rablagita si am ajuns, cu chiu cu vai. la Malaxa".
La prima poarta, portarul ne-a comunicat c nu poate
sa ne lase in intreprindere. Poarta find folosita numai de
paza militard.

Portarul ne indica sa" mergem la poarta nr. 2. Ne-am

deplasat la aceast poarta. Paznicul ne-a intrebat ce dorim.

I-am spus cd suntem o delegatie a C.G.M. i dorim s

discutam cu reprezentantii sindicatului. Portarul, foarte
incurcat, ne-a rugat sa mai asteptam. A dat telefon si ne-a
comunicat c vor veni niste" reprezentanti. Intr-adevr,
vedem cd se apropie cinci persoane, bine imbracate, i ne
intreaba dacd noi suntem delegatia C.G.M. Le-am rAspuns:
Da, noi suntem delegatia C.G.M.!

- Noi nu recunoastem C.G.M.-ul

spunem s pardsiti intreprinderea!
Am protestat insistent: vrem

si

ca atare, va
discutam

cu

muncitorii despre starea de fapt, produs in fabrica. Ei au

rdspuns c, dacd nu prsim incinta intreprinderii, vor folosi
forta pentru a ne da afard pe poarta. N-am avut incotro si
am prsit poarta nr. 2.
Ne-am intrebat ce-i de facut. Chivu Stoica a propus s
mearga la Grivita Rosie" sa aduca cateva sute de muncitori

www.dacoromanica.ro

77

pentru a forta pe reprezentantii" sindicatului sa accepte o

intalnire cu colectivul de muncd de la Malaxa".
Propunerea lui Chivu a fost acceptatl. A luat masina in care

am sosit aici si a plecat pentru a-si indeplini misiunea. Neam retras la poarta nr. 1.
Trebuia s-1 asteptdm pe Chivu cu muncitorii
ceferisti.

Ne pomenim cu un grup de activisti ai organizatiei de

partid ai Capita lei in frunte cu Ptrascu. Ne intreabd: ce

cduam, ce s-a intdmplat?

Intre timp opreste in fata portii un camion plin cu

militari, pentru a face schimbul de pazd. Poarta se
deschidea electric. Eu spun tovardsilor prezenti sA urmrim

camionul militar. Camionul a pornit si nu s-a mai oprit. Am

imobiltzat portarul si am pus stdpnire pe poarta nr. 1, i-am

ordonat sa ne dea legatura telefonicd cu reprezentantii"

sindicatului. La telefon a rdspuns o voce care a intrebat cine
suntem si ce vrem. Ne intreabd cati suntern. Am rdspuns c
suntem sapte persoane.

- Bine, ne vom intalni la jumdtatea distantei dintre

poarta nr. 1 si cldirea administrativd. Dupd ce am scos pe
portar in afara portii si am stabilit ca unul din cei veniti cu
Ptrascu s ia in primire telefonul, ne-am indreptat, sapte
persoane spre jumdtatea distantei convenite la telefon. Patru

erau de la C.G.M. si trei de la partid, printre care si

Ptrascu, bineinteles. Se apropie cei sapte adversari". Se
opresc la doi pasi de grupul nostru. Le adresdm rugdmintea
de a ne Intlni cu muncitorii. Ei ne faspund:
-

Foarte bine, muncitorii sunt adunati in sala de

montaj i ne asteapfd sd vorbim cu ei. Din cele cloud grupe

s-a format una, si inaintam spre sala de montaj. and ne

apropiem de cldirea administrativa, Ptrascu si Angheloiu

au inceput sa loveascd adversarii". Acestia au luat-o la

78

www.dacoromanica.ro

PatraKu,

fuga.

cunoscand

in

ce

parte

cladirii

administrative se aflau membrii comitetului sindicatului

sechestrati a intrat in cladire i i-a eliberat. Eu am Camas
singur, necunoscnd toate intrarile i ieirile din cladire.

N-am putut sa-mi dau seama de unde au ieit

sechestratii. \Tad insa un puhoi de oameni pared turmentati,

cu rangi de fier in maini, indreptandu-se infuriati spre

poarta nr. I. Mi-am tras ppca pe ochi, am intrat in mijlocul
lor i am inaintat impreuna cu ei.

In afara po4ii, ai nowi care s-au inmultit, trageau

focuri de revolver amenintndu-i pe cei din curte sa nu
inainteze. Eu mi-am facut loc printre turmentati i am ajuns
in primul rand la poartd. Vad un grup restrns de oameni
care loveau cu rangile de fier un activist de-al nostru. Era
deja mort i tot il mai loveau.
Din grupul nostru care se afla la circa o sutd cincizeci
de metri, se desprinde Saracu Dumitru, secretar C.G.M. i
se indreapt spre poartd, crezdnd c poate salva pe cel ce
era de-acum un morman de came i oase. M-am rupt din
multirnea infuriata i rn-am indreptat spre Saracu. L-am luat
la subsuoara parca ar fi un miel" i in fuga, rn-am indreptat
spre ai nWri. Am auzit in urma mea:
- Acesta e Apostol! Acesta e Apostol!

Aruncau cu pietre, dar nu rn-au nimerit. sa fi greit

tinta? Cand am ajuns la 10 metri de grupul nostru, ii vad pe
Patracu, primul din flancul stang, care, cu revolverul in
mana, Ii indreapta teava spre mine i trage. Strig cu toata
puterea:

- PatraFule, m-ai impuFat! Am fost urcat intr-o

maina i am fost dus de o tovardA, Mititelu, la Spitalul

Elias". Acest spital era administrat de sovietici pentru

soldatii Armatei Roii raniti pe frontul antihitlerist.

79

www.dacoromanica.ro

Tovaraa Mititelu, cunoscdnd limba rush', a explicat

i am fost condus direct in sala, de operatii. Au

incerca chirurgii sa ma adoarma cu eter. In acest timp ma
situatia

gandeam i ma intrebam: cum e posibil ca, dupa atdtia ani

de puFarie i lagar, sa mori ca un prost!
Chirurgii nu puteau sa ma adoarma. irni spuneau sa
numr pana la 100, pand am adormit. A inceput operatia

care a durat 6 ore. Glontul revolverului a nirnerit in

abdomen, prin intestine i s-a oprit in coapsa piciorului
stdng. Glontul II pastrez i acum. Dupa operatie, timp de
peste cloud saptamdni, am fost in coma, am fost intre viata
si moarte. Personalul sanitar, dupd cum mi s-a spus, cdnd
am devenit contient, a facut tot ce a fost cu putinta sd ma
salveze. Si rri-au salvat. Le sunt recanoscator i acum, dei
au trecut 50 de ani de atunci.
Abia dupa o lun de zile de la operatie, au putut sd ma
viziteze tovar4ii din conducerea partidului si a

Confecleratiei Generale a Muncii. Prirnii care rn-au vizitat

au fost: Gheorghiu-Dej i Sencovici Alexandru, secretar
general al C.G.M. Doctorii nu mi-au dat voie s vorbesc si
n-am putut sa-i spun nimic lui Dej despre peripetiile de la

Malaxa". Mai tdrziu, am cerut doctorului

Spitalului

Elias" sa am o convorbire personala cu Dej. Acesta a

trimis-o pe Ana Pauker i pe Teohari Georgescu care avea
functia de prim-adjunct la Ministerul de Interne, in
subordinea generalului Radescu, ministru..
Ana Pauker i Teohari Georgescu 1-au scuzat pe Dej
ca nu a putut veni, avdnd foarte multe probleme de rezolvat
pe linie de guvern. Acceptand scuzele lui Dej, le-am
povest.t lor tot ce voiam sa-i marturisesc lui Dej. $i le-am
desfaurat tot ghemul tragediei de la Malaxa". Mi-au spus

ca o sa-1 informeze pe Dej, despre cele intdmplate, iar

tovara;;u1 Ranghet
eful sectiei de cadre a C.C.-ului va
80

www.dacoromanica.ro

incepe sa ancheteze cu de-arnanuntul cele intamplate la

Malaxa". Ranghet ins s-a imbolnavit si fulgerator a murit
de cancer.

In tara, dupd impuscarea mea, au avut loc mitinguri,

demonstratii. Eu am primit la spital sute de telegrame din
toata tam, prin care se condamna incercarea de asasinare a
persoanei mele, se declarau Ca sunt alaturi de mine si imi
urau insanatosire grabnica.

Ana Pauker a luat" masuri pentru a musamaliza

tentativa de crim a lui Patrascu. Acesta a fost inlocuit cu
Miron Constantinescu, ca prim-secretar al Capita lei. Pe
Patrascu 1-au trimis in Valea Jiului, la Petrosani, in locul lui
Alexandru Moghioros, i pe acesta 1-au transferat la Targu
Mures.

Abia in 1952, dupa indepartarea Anei Pauker, a lui

Luca si Teohari Georgescu, s-a format o comisie de partid
din: Alexandru Draghici, Ecaterina Chivu si Al. Vinte, care
au anchetat cazul si 1-au trimis in judecata pe Patrascu.

Patrascu a fost condamnat la 3 ani inchisoare pentru

tentativ de omor asupra persoanei mele.
S-a pus si se pune intrebarea: de ce Patrascu a vrut sa
ma omoare? Rdspund: pentru faptul Ca trebuia ca , actiunea

taranisto-legionard de sechestrare a membrilor comitetului

sindicatului de la Malaxa" sa se musamalizeze, asa era

intelegerea dintre Ana Pauker si el.
Disparitia mea insemna salvarea
musamalizarea cazului meu.

lui,

iar apoi

Chiar in aceeasi zi, Dej a fost acolo si timp de o

noapte a anchetat cazul", descoperind si identificand peste
intrusi straini in uzina, tocmai aceia care
arestaserd" comitetul sindical unitar ales si care
provocasera scandalul cdruia ii cazusem si eu victima.

200 de

www.dacoromanica.ro

81

Chemat de generalul Rddescu, eful guvernului, s

dea socoteald pentru ceea ce a fost in Uzinele Malaxa",
Gheorghiu-Dej i-a ripostat:

Uzinele Malaxa" produc armament pentru front, iar

eu, rdspunzdnd de transporturi in guvernul dumneavoastrd,
trebuia sa tiu ce transport. Aa se justified prezenta mea
acolo. Rddescu, in calitatea de prim-ministru, a convocat o
ed i ntL

extraordinard

cabirietului.

Folosindu-se

evenimentele" de la Malaxa", a cerut eliminarea din

guvern, a reprezentantilor comuniti i sociaiiti. Riposta lui
Gheorghiu-Dej ministru al Transporturilor in acel guvern
a fost categoried: Poporul este stul de guverne conduse
de militari, domnule Rddescu! A venit timpul, ca generalii
s piece la cazarmd"!
In orae, centre muncitoreti
i
comune, prin
mitinguri i manifestdri de stradd la care au participat sute
de mii de oameni, s-a manifestat nemultumirea lor. fata de
guvernarea generalului Rddescu.
In ziva de 24 februarie s-a organizat un mare miting
in Pia la Natiunii din Bucureti, la care au participat peste
100.000 de cetteni ai Capita lei, Au vorbit: Gheorghiu-Dej

din partea comunitilor, Lotar Raddceanu

din partea

sociaNtilor, conducdtori ai Confederatiei Generale a

Munci , de fapt organizatorii rnitingului. S-a cerut
alungarea generalului Rddescu, din fruntea guvernului i

aducern la guvernare a

Petru Groza, prqedintele

Frontului Plugarilor, cea mai larga organizatie politicd
lui

tardneased de masd, din acel timp.

Dupd cum se vede, unitatea sindicald a micdrii

muncitoreti a dus la victoria fortelor democratice i
evitarea unui rdzboi civil, provocat de fortele reactionare.
Un astfel de rdzboi civil in spatele frontului sovietic ar fi
fost catastrofal pentru popor. El ar fi fost un bun prilej
82

www.dacoromanica.ro

pentru trupele sovietice sa preia administratia trii. Eram

Inca in plin rdzboi si justificarea politica a unei ocupatii
militare era de asteptat pentru cei ce nu ddeau dovadd de
suficienta prudenta si intelepciune politica.

www.dacoromanica.ro

83

VII. TRANSILVANIA !
PRIMA INTALNIRE CU STALIN
Problema centrald a preocuparilor lui Gheorghiu-Dej

in acel moment era readucerea Ardealului de Nord in

cuprinsul tarii, mai intai prin forta armelor i, apoi, prin
mijloacele diplomatice posibile. S-a lansat lozinca: Totul
pentru front, totul pentru victorie"! ca principiu de lupta al
P.C.R., astfel ca nimeni mai tarziu, s nu ne poata reproa
cd nu am facut totul pentru a ne recuceri teritoriul rapit i
obtinerea victoriei asupra Ungariei horthyste i Germaniei
hitleriste.

A doua problema corecta a revendicarii Ardealului

trebuia s se faca in aceast vast perspectiva, cu atat mai
mult cu cat oamenii politici ungari, cu mare credibilitate in
Occident, cat i comunitii maghiari, in frunte cu Matyas
Rakosi, exercitau tot felul de presiuni asupra Moscovei,
Parisului, Londrei, Washingtonu-lui, ca Ardealul de Nord
sa ramand incorporat Ungariei. Mai mult, fortele revamiste
sustineau, sus i tare, ca Transilvania, in intregime, s
revina acesteia.

In aceste conditii, Gheorghiu-Dej a propus, inca din

luna noiembrie 1944, o dezbatere in cadrul conducerii de

atunci a P.C.R. asupra pozitiei noastre, a comunitilor

romani, fat de situatia Ardealului de Nord i, in general, a
Transilvaniei.
In dezbatere s-au conturat cloud pozitii:l. a
batinailor", care cereau o pozitie activ de propaganda,
pentru ca Ardealul de Nord sa revinti Romniei i: 2. a celor
sositi de la Moscova, care sustineau ca problema aceasta se
rezolvil numai de catre tovar4u1 Stalin". In aceasta situatie

dificila a trebuit s se accepte formarea unei delegatii a

84

www.dacoromanica.ro

conducerii P.C.R. care s discute problemele Transilvaniei

cu tovar4u1 Stalin". Din aceast delegatie au facut parte:
Gheorghiu-Dej, Ana Pauker i eu, Apostol. Stalin a acceptat
sosirea delegatiei P.C.R. la Moscova. Ne-a primit foarte

amical in biroul sau de lucru. S-a aratat incantat

sa.-1

cunoasca pe Gheorghiu-Dej, despre care a fost informat c

este un comunist roman cu experienta politica i inflacdrat
patriot". Ii este deosebit de placut s discute cu el

problemele de viitor ale Romaniei. Nu s-a referit in nici un

fel la persoana Anei Pauker. Pe mine, batandu-m pe umr,
m-a numit viitcir conducdtor al micdrii sindicale din
Romania"...
Gheorghiu-Dej a multumit pentru acceptarea primirii
delegatiei romane, in conditiile grele in care se afia
U.R.S.S., datorita rdzboiului crancen impotriva armatelor

hitleriste i horthyste. A rugat pe Stalin sa-i permit sa."

prezinte pe scurt scopul vizitei noastre. Era pregatit de
acas sa facd o expunere concentrata in fapte istorice de
necontestat

care

atestd

dreptul

Romaniei

asupra

Transilvaniei, cam 20-25 de minute. Dupd vreo zece

minute, Stalin 1-a oprit, scuzndu-se i zicand urmdtoarele:

- Dej, eu nu pretind ca stapanesc istoria Romaniei i

mai ales a Transilvaniei, mai bine cleat tine. Am inteles ce

doriti. Cunogteti cd, nu de mult, a fost la mine Rakosi,

sustinand cd nu numai Ardealul de Nord, ci i intreaga
Transilvanie se cuvine, de drept, sd fie redat Ungariei. Iam rdspuns, ca daca mai insista asupra acestei chestiuni, ii
voi alunga fard menajamente...
Stalin a fAcut o scurta pauza i a reluat:
- Dej, Transilvania va fi pe veci

a Romniei.

Comunistii unguri ,si poporul ungar n-au fost in stare sa

face', ceea ce au facut comunistii roma/1i i poporul roman.

Voi ati intors armele impotriva Germaniei, voi aveti un 23

www.dacoromanica.ro

85

august! Ne-at I ajutat s reducem cu .ase luni reizboiul i sei

salveim peste cloud milioane de soldati ai Armatei

Apoi pufaind din cunoscuta-i pip i privindu-ne pe

toti dirt delegatie pe sub sprncenele-i groase, a spus obosit:
- Mergeti acasd i spuneti-li? comunivilor romdni,
fortelor democratice reale ale Roinciniei, Ca noi nu ne vom

schimha pozitia fat ei de Transilvania, c toate obstacolele

ce vor apdrea din parea Occidentului 0 a acolitilor lui

Rakosi vor fi invinse ci dreptatea Romdniei va triumfa:..

Intoarsd in tard, delegatia noastr a avut o discutie cu

ambasadorul U.R.S.S. la Bucureti i s-a hotrdt transferul
administratiei militare din Ardealul de Nord autorittilor
civile locale romneti.
Aceasta s-a fkut cu mult timp inainte de Conferinta
de Pace de la Paris, unde intr-adevr, delegatia romn din
care a fkut parte, nu intdmpltor, i Gheorghiu-Dej, a avut
de luptat cu obstacolele la care s-a relerit Stalin.

- Dej nu tia foarte bine limba rusk insd intr-o

discuti3 pe probleme politice se descurca destul de bine.
Limba rus a invtat-o la Doftana, rnai ales dupd cucerirea
regimului politic, la inceputul artului 1938, in timpul
guvernului Goga.
In Doftana erau multi detinuti politici din Basarabia i

un anumit numr de rui, condamnati pentru spionaj in

favoarea U.R.S.S.

Prin vorbire i discutii cu ace0a, a asimilat limba

rus.

86

www.dacoromanica.ro

VIII. REVITALIZAREA P.C.R. 1 POLITICA DE

ALIANTE
Multe

eforturi

depus

Gheorghiu-Dej

pentru

reorganizarea Partidului Cornunist Roman pe baze noi, in

conditiile create dupd eliberare.

El a avut, in acest sens, un rol primordial. Astfel, in

toate judetele au fost trimisi oameni cunoscuti prin

activitatea lor de partid in timpul ilegalitatii, cei mai multi

dintre ei, condamnati la ani grei de inchisoare sau internati
in lagarele fostului regim.

Instruirea acestor imputerniciti, stiu cd a fost facutd

chiar de Gheorghiu-Dej. Ei trebuiau sa se ocupe in primul
rand de inregistrarea
simpatizantilor lui.

membrilor

de

partid

si

In timpul activittii ilegale a partidului cei care erau

atrasi in randurile sale nu semnau nici un fel de adeziune si
nu primeau carnet de partid.

De asemenea, aveau sarcina sa-i cunoascd si s

discute cu toti cei ce, din diferite motive, au avut de suferit
pe timpul dictaturii antonesciene si a rdzboiului.
In primul rand acestia trebuiau atrasi care partid. S-a
depus o muncd urias, de zi si noapte, pentru reorganizarea
partidului in teritoriu, in asa fel ca toate judetele sd dispuna

de organizatii, cu celule si simpatizanti in cat mai multe

localitti ale tarii.
Ca o sarcind prioritard a fost apoi construirea, in toate

judetele si localittile, a organelor de "front unic" intre

comunisti si social-democrati.

Era o idee tot a lui Gheorghiu-Dej, experimentat de

el cu succes si in luptele ceferiste din 1933 si in anii grei de
temnit si de lagare.
www.dacoromanica.ro

87

in multe judete i orae nu existau organizatii ale

Partidului

Social-Democrat

organizatiile

proaspt

infiintate, multe dintre ele, nu aveau cu cine s formeze

Frontul Unic Muncitoresc. in asemenea situatii, conducerile

centrale ale P.C.R. i P.S.D. s-au inteles s constituie

Frontul Unic local cu membrii P.C.R., care s primeascd
titluri i carnet de membri ai Partidului Social-Democrat.
Astfel, comunitii cu carnete de social-democrati au
constituit in foarte multe judete i localitati, baza Frontului
unic. Acelai fapt s-a petrecut i in cadrul organizatiilor
taranecti ale Frontului Plugarilor.
Aceastd actiune de revitalizare a vietii partidului i de
constituire a organelor Frontului Unic s-a intensificat mult

dupd Congresul sindicatelor de la sfaritul lui ianuarie

1945, care a dat natere Confederatiei Generale a Muncii.
Reorganizarea vietii partidului in toat tam,
infiintarea organizatiilor de Front Unic-Muncitoresc i a

organizatiilor de Front al Plugarilor a condus implicit la

unitatea politied a clasei muncitoare i a aliantei acesteia cu
taranimea muncitoare. Aldturi de unitatea sindicald, acestea
au constituit temelia tuturor schimbdrilor revolutionare care
au avut loc in plan economic, social 5,;i politic.
Reorganizarea partidului in fabrici, uzine i institutii,
s-a efectuat paralel cu organizarea
i
functionarea
sindicatelor unice pe baza Frontului Unic Muncitoresc. Cei

mai activi membri ai sindicatelor au devenit membri ai

Partidului Comunist. S-ar putea spune c sindicatele unice
din fabrici, uzine i institutii au dat natere organizatiilor de
partid.

S-a spus de care unii membrii ai conducerii PCR,

precum Ana Pauker, c numdrul comunitilor se limita in
1945, Intre 500 i 1000, pentru a minimaliza rolul P.C.R. in

88

www.dacoromanica.ro

desfasurarea evenimentelor politice din tara noastra inainte

si dupd 23 august 1944.

La prima Conferinta Nationala libera a P.C.R. din

octombrie 1945, s-a ales primul Comitet Central si
secretarul sdu general, in persoana lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej.
Alt candidat era Ana Pauker. Venita in tara in

octombrie 1944, impreuna cu Vasile Luca, urmata apoi si

de alti comunisti, printre care si Leonte Rautu, Ana Pauker
se bucura de un anumit prestigiu printre ilegalisti, datorita
comportarii

sale demne in procesul comunistilor din

Bucuresti, in 1936. Condamnat la ani de temnitd, fusese

eliberata de Guvernul roman la cererea Guvernului sovietic,

in iunie 1940 si trimis la Moscova. Acolo lucrase la

Komintern si la sectia romand de la Radio Moscova.
Revenit in taxa, i se repartizase sarcina de a se ocupa cu
problemele organizatorice ale partidului. Se lansase chiar
ideea ca Ana Pauker era trimisa de Stalin pentru a conduce
Partidul Comunist Roman. Pe acest fond, inainte de

Conferinta Nationald, s-au dus discutii, intre un numr

restrans de comunisti bastinasi" si cei ce intre noi se
numeau moscoviti", pentru desemnarea celui ce trebuia s

fie propus in functia de secretar general al partidului.

Moscovitii" au cerut ca aceasta functie s-o indeplineasca
Ana Pauker. Ceea ce noi am respins, propunandu-1 pe
Gheorghiu-Dej. Para la urma chiar Ana Pauker si Vasile
Luca au acceptat ca Gheorghiu-Dej sa fie propus pentru
functia de secretar general al partidului.

Si n-a votat nimeni impotriva. Votul a fost deschis.

Propunerea ca Dej sa fie secretar general al partidului a fost

primita cu entuziasm de intreaga Conferinta Nationald.

Expunerea prezentat de el, cat si planul pe care ni 1-a
propus pentru refacerea economica a Romaniei i-au dat un
www.dacoromanica.ro

89

prestigiu deosebit, incat toti 1-au

adevratul conducator al partidului.

recunoscut

drept

Raportul lui Dej la Conferinta Nationala a partidului

din 1945 era clar, un plan national de politica romaneasca.'
El n-a lucrat singur la acel raport, ci dupa tactica lui de a se

inconjura de specialisti, mai ales cd era si ministru in

Guvern... Sigur, si-a ales oameni si i-a pus la treabd, dar
dupd idei economice pe care deja el le asimilase din mediul

romanesc de dinainte de rdzboi si care se regasesc in

Raportul sau la Conferinta Nationari din 1945. Referitor la
ideea lui Lenin cu privire la prioritatea asigurarii energiei
electrice prin constructia de hidrocentrale, era o haind mai
noua pentru idei mai vechi, de pilda ale inginerului Dimitrie
Leonida care, cu sprijinul lui Dej a si pus in practica
faurirea primei hidrocentrale romanesti de mare putere, cea
de la Bicaz.

Politica de aliante era de-acurn veche i verificata in

concertia lui Gheorghiu-Dej. Pe baza unei astfel de politici,
Dej realizase unitatea cu social-democratii in organizarea
grevelor ceferiste din februarie 1933, apoi conceptia
Frontului Muncitoresc si a Blocului National Democratic
care a dus la sustinerea politica a actului de la 23 august

1944. Imediat dupd eliberare, din initiativa lui, a pornit

realizarea unitatii miscarii noastre sindicale. Pe aceasta linie
el dispunea de mijloace de convingere deosebite, precum si

de un anumit farmec personal in relatiile cu oamenii

angajal i in aceste aliante.

In prima jumatate a anului 1946 s-au produs scindari

in randurile P.N.L., P.N.T i P.S.D. din partidul liberal s-a

desprins aripa mai realist in frunte cu Ttrescu, din

Partidul National Taranesc s-a desprins grupa deloc
neglijabila condus de Anton Alexandrescu. Ambele
grupar dizidente au aderat ha Blocul Partidelor
90

www.dacoromanica.ro

Democratice, a cdrui platforma politica de guvernare

aprobat de P.C.R.

P.S.D. au respins-o conducerile

partidelor istorice, retragandu-se din Blocul National

Democrat, la care aderaserd inainte de 23 august 1944.

Partidul Social-Democrat in frunte cu Titel Petrescu a
militat pentru desfiintarea Frontului Unic Muncitoresc, la
congresul care a avut loc in prima parte a anului 1946.
Majoritatea zdrobitoare a delegatiilor au aprobat ins
mentinerea Frontului Unic Muncitoresc.
Aripa de dreapta, conservatoare, reprezentata de Titel

Petrescu a pardsit partidul

a format un nou partid,

Partidul Social-Democrat Independent.

Tot in aceast perioada a avut loc organizarea i

functionarea

Partidului

Popular

National

condus

de

profesorul universitar Mihail Dragomirescu. Acest partid

cuprindea functionarii in general i pe cei publici cu
deosebire. Si acest partid si-a dat adeziunea la platforma
politica de guvernare a Blocului Partidelor Democratice.
Meteugarii aveau i ei organizatiile lor locale i
centrale care au decis i ele aderarea la platforma politica a
Blocului Partidelor Democratice.
laid cum a demarat politica de aliante a P.C.R, faptic,

de jos, clasele i toate pturile sociale i profesionale au

aderat la platforma
Democratice.

politica

Blocului

Partidelor

Prioritare la improprietarire au fost familiile celor

cazuti pe Frontul de Rasdrit i de Apus, i ale celor care au
luptat pe frontul antihitlerist. Au fost i impotriviri la
reforma agrard.
Aceste impotriviri s-au impletit cu pozitia potrivnica

a unor primari din comune, care au apelat la fortele

jandarmerqti pentru a opri miFdrile taraneti insetate de
parnnt.

www.dacoromanica.ro

91

Reforma agrard din 1944-1945 nu a fost usoark Au

fost locuri unde a curs sdnge.

Organizatiile Partidului Comunist, Social-Democrat

ale Frontului Plugarilor au actionat unite pentru
inlocuirea primarilor reactionari.
si

Instaurarea Guvernului condus de dr. Petru Groza este

al doilba mare eveniment realizat in acest sens. El decurge
direct din Reforma agrark este un rezultat direct al
opozitiei fata de aceast reformd i cine nu leaga intre ele

aceste cloud evenimente, nu intelege nimic din specificul

luptelor politice ale timpului acela. De altfel, Guvernul dr.
Petru Groza a incununat Reforma agrard, a legiferat-o si a

impus-o in plan politic, ceea ce a constituit temelia in

alegerile din noiembrie 1946.

A doua parte a anului 1946 a fost dedicat luptei

pentru putere, care a culminat cu alegerile generale din
noiembrie 1946.

Toate fortele democratice progresiste ale tarii au

militat pentru victoria in aceste alegeri, Blocul Partidelor
Democratice invingdnd zdrobitor partidele istorice.

Aceste trei particle au mers in alegeri izolate, fiecare

pe cont propriu si, lard indoiald, nu puteau s aibd sorti de
izbanda. Ele au reclamat, ca si in alegerile din 1992, cd s-au
produs unele falsificari de voturi in defavoarea lor. Astfel
de acte cred cd s-au putut produce, ele avnd un caracter

izolat insk Chiar dacd nu ar fi avut loc astfel de falsuri,

atmosfbra timpului, entuziasmul popular pentru schimbare,

nu puleau s nu dea castig de cauzd Blocului Partidelor

Democratice.

Afirmatia c Guvernul dr. Petru Groza, manipulat de

comunisti si avnd in spate Armata sovieticd, a falsificat
alegerile din 1946 pe care le castigaserd de fapt trnistii
este nxonform cu adevrul. Exista Comisia Aliat de
92

www.dacoromanica.ro

Control, care nu a semnalat nimic in acest sens; la

intocmirea proceselor-verbale de numratoare a voturilor au
participat in mod democratic reprezentantii tuturor

partidelor inscrise pe listele electorate. Guvernul dr. Petru

Groza nu era un guvern monocolor, ci era compus i din
reprezentantii altor partide, printre care i liberalii lui
Tatrescu, ceea ce facea imposibild fraudarea alegerilor.

www.dacoromanica.ro

93

IX. DOUA MARI PERSONALITATI:

GHEORGHIU-DEJ

J PETRU GROZA

Rolul determinant in numirea lui Petru Groza ca

prim-ministru 1-a avut Gheorghiu-Dej. Petru Groza, dupa
grevele ceferitilor din 1933, solidarizandu-se cu lupta lor,
a infiintat in 1934 Frontul Plugarilor. Din partea Partidului
Comunist au luat legatura cu el Alexandru Moghioro si
Alexandru Sencovici, determinandu-1

pe Groza sa

se

apropie de P.C.R. Aceasta legatura a durat pand la 23

august 1944. Dej, cunoscand c Frontul Plugarilor, condus

de Petru Groza, a aderat la Blocul National Democrat

format din P.C.R., P.S.D., P.N.I., P.N.T. i P.N.L., cat si
pozitia de stanga a lui Groza, tap de evenimentele ce au
urmat dupa 23 august, a socotit c este cea mai nimerita
persoarla pentru formarea unui nou guvern cu adevrat
democratic, dup." caderea lui Radescu, care era iminenta. El
a trimis pc Bodrfara la Deva sa discute cu Groza aceasta
problema. Groza a refuzat, sustinnd c el are cloud mosii si
cloud banci i nu crede cd este nimerit ca un miz4ier i un

capitalist s fie prim-ministru al unui guvern radical de

stnga. A trebuit sa mearga Dej la Deva sa reia discutia cu
Groza. Dupa o zi de schimburi de idei i de pareri, Groza a
acceptat sa fie numit de catre Rege prim-ministru al noului
guvern, instaurat la 6 martie 1945.
Colaborarea dintre Dej i Groza a fost foarte amicald
si rodnica. Groza se bucura de mare prestigiu in randurile
intelectualitafii, in general, i a celei ardelene, in special. De
asemenea, este de subliniat c intelectualitatea maghiard si
populatia minoritard maghiard avea mare incredere in el.
Groza, cunoscand foarte bine limba maghiara, se intelegea
foarte bine cu liderii politici ai maghiarimii. La mitingurile
94

www.dacoromanica.ro

publice in localittile cu majoritate maghiard, Groza vorbea

in limba romnd i in limba maghiara. Acest fapt nu o data
a demonstrat Ca populatia maghiard 11 considera pe Groza
prietenul lor eel mai de pret.
In acelqi timp era i conducatorul Frontului
Plugarilor.
Legiferarea reformei agrare, la putin timp dupd

preluarea conducerii guvernului, a determinat taranimea

improprietarit sA manifeste ataament fat de Groza.

Dupd cum vedeti, P. Groza era o personalitate de

prim ordin pe linia activitatii guvernamentale. Erau cazuri
cand Groza facea unele stangacii, greeli, dar in discutiile
cu Dej le recunotea i colaborarea lor se desfaura normal.
Imi arnintesc ca dupd cuvntarea cu caracter

nationalist facuta de Lucretiu Patracanu la o adunare

publica din Cluj, in imprejurdrile cand razboiul impotriva
armatelor hitleriste continua i cnd soarta Transilvaniei nu
era dark Groza a vrut sa-si dea demisia din functia de
prim-ministru. El socotea cal Patracanu, un om politic
comunist

cunoscut,

va

incuraja

nationalismul

ovin

revanard maghiar s insiste pe langa marile puteri ca

Ardealul de Nord s le apartind in continuare. Se putea ca
Stalin sa-i schimbe pozitia cu privire la Transilvania.
Dej 1-a linitit i 1-a convins pe Groza c Patracanu a

actionat de unul singur

nu a avut girul conducerii

Partidului Comunist. Dej a pus in discutia Biroului Politic

al P.C.R. acest caz" Patracanu i hotardrea sa a aprut pe
prima pagina a ziarului Scnteia". Dej a primit sarcina ca
saptarnanal sd se intalneasca cu Groza i el sa II informeze
despre problemele cele mai importante i hotardte de catre
Biroul sau secretariatul Comitetului Central.
N-a putea s cred Ca Dej a preferat sa stea in umbra
lui

Groza. Personalitatea lui Dej era bine apreciat

95

www.dacoromanica.ro

cunoscutd de catre Groza. Dej in mod contient a pus in

valoare personalitatea lui Groza in interesul P.C.R. i al
poporului roman.

Problema abdicarii Regelui Mihai s-a discutat in

cadrul unui grup restrns al conducerii Partidului Comunist.

Gheorghiu-Dej a explicat cd a venit momentul ca

Romania s devind Republica. 0 anumita repulsie a
poporului roman fata de monarhie s-a manifestat Inca de la

inscaunarea pe tron a primului rege de origine germand

Carol I, strain de viata i istoria poporului roman.
Situatia politica interna era favorabila producerii
acestui eveniment. Pe plan extern vor fi anumite
manifestri, fard prea mare important.

Cei prezenti au acceptat explicatiile lui GheorghiuDej i au aprobat trecerea la realizarea acestui act.
Ce a urmat, tiu de la Dej, Bodridra i Groza.
Dupd discutia avuta i hotardrea luata, Dej si
Bodnara au mers acasa la Groza pentru a-1 pune in

cunonta de cauza, privind abdicarea Regelui Mihai.

Groza a fost surprins de aceasta veste. A inceput s tremure

de emotie. Si-a revenit repede

a intrebat cum se va

proceda concret.

Dej i-a spus Ca el, Groza, s ceard o audient prin

telefon la rege, comunicndu-i cd are sa-i aduca la
cunotint multe probleme urgente i foarte importante. Are
loc co worbirea telefonica. Regele se declard de acord cu
audienta ceruta.

S-a stabilit s mearga i Dej cu Groza. Audienta

trebuia s alb loc in apropierea Arcului de Triumf, la
Palatul Elisabeta.

Dej a dat dispozitie ca toate legaturile telefonice ale

Palatului Elisabeta sa fie intrerupte.

96

www.dacoromanica.ro

Groza i Dej, s-au prezentat in audienta la Rege.

Regele a fost surprins de prezenta lui Dej, dei acesta nu era

o persoand necunoscutd pentru el. Groza simtind aceast

nedumerire, ii spune lui Mihai ea Dej este ministrul
Economiei Nationale in guvernul sau i ca este cel mai
apropiat colaborator. Groza, adresandu-se cu Majestate", a
inceput sd facd o introducere cu privire la necesitatea
schimbarii de sistem in Romania i nu se referea direct la
abdicare. Groza vroia sa-1 pregteasca sufletete" pe Rege.
Dej, care avea asupra lui actul de abdicare, i-a spus
Regelui:

- Domnule, a sosit momentul ca Romania sa devina

Republica"! I-a prezentat actul pentru semnare. Regele a
privit actul, a citit in fuga continutul sau, a avut momente
de descumpnire i s-a wzat in fotoliu. S-a ridicat brusc, a
pus mana pe telefon. Dej intervine spunandu-i cd legaturile

telefonice sunt intrerupte. Regele s-a wzat din nou in

fotoliu. complet contrariat de situatia in care se gsea. Cere
permisiunea interlocutorilor s-o invite i pe mama sa,

acqtia acceptandu-i cererea. Intr mama sa in biroul lui

Mihai. Acesta ii prezinta actul de abdicare, inmanat lui
Mihai de catre Dej, il citqte odatd, de cloud ori, 4i da
seama despre ce este vorba i intreabd:

- Dacd Mihai nu va semna aceasta sentint ce se va

intampla?
A urmat un moment de tacere. Intervine Dej:
- Doamn, ati auzit de noaptea Sfantului Bartolomeu?
Dupd semnarea acestui act istoric, intervine Groza:

- Doamra i domnule Mihai, Romania i poporul

roman vor sa se despart de dv. in linite

pace.

Dumneavoastra aveti voie sd luati cu dv. tot ce doriti.

Domnul Mihai trebuie sa se angajeze ca nu va face nici un
fel de declaratii impotriva tarii i a poporului roman.
www.dacoromanica.ro

97

Audienta s-a terminat, actiunea de abdicare s-a sfarsit.

Romania a devenit Republica. Monarhia a fost
abolit.
La posturile de radio romnesti s-a anuntat abdicarea
Regelui.

Nu peste mult timp, populatia Bucurestiului era in

fata palatului. 0 adevarata sarbatoare a trait poporul roman
in noaptea ce a urmat abdicarii Regelui.

5,;tiu cd Stalin a apreciat atragerea de catre Dej a

omului politic burghez, dar cu vederi democratice avansate,

la presedintia guvernului roman. Stiu ca prima delegatie

guvernamentala condus de Groza in timpul secetei din
1946-1947 1-a convins pe Stalin s acorde un imprumut de
cereale

(grau), pentru a tempera pe cat va

fi posibil

foametea de care suferea populatia, din Moldova mai ales.

Groza a mentionat ca imprumutul sa fie grail panificabil, nu
semitV, de maturd, asa cum ne-au ajutat altii.

- Groza, noi nu suntem occidentali, noi v suntem

prieteni adevarati. Din putinul nostru, fiindca si la noi in
pustia de rasarit a Ucrainei a fost o seceta cumplita ca si la
voi, vom ajuta poporul roman cu grad pentru paine.
Pe tema ajutorului occidental", intr-o atmosferd
destinsa, Groza a servit un grupaj de anecdote care a produs
o deosebita satisfactie lui Stalin.

Apropierea si prietenia dintre oamenii politici, mai

ales din tari diferite, se vede cd se creeazd nu numai prin
discutii politico-diplomatice, in vederea apropierii
punctelor de vedere, ci i prin folosirea bagajului de culturd

generala, utilizand dupa caz si anecdote legate de subiectul

discuti ilor.

Groza poseda o culturd generald vasta si prin aCest

fapt a lbst atrasa simpatia lui Stalin.

98

www.dacoromanica.ro

Mai tiu ca. in alt delegatie guvernamentald condus

de Groza, mai facea parte i Ghelmegeanu, care conducea,
din partea guvernului, departamentul care se ocupa cu plata

datoriilor in contul armistitiului cu U.R.S.S. Acest om

politic, uns cu toate alifiile politice posibile, a avut catig de
cauza in problema acestor datorii apsatoare asupra
economiei romanqti.
Cunoscand de la Groza cd lui Stalin ii plac
anecdotele, s-a formulat un adevrat scenariu despre felul in
care sd prezinte guvernului sovietic starea economiei

nationale a Romaniei

povara care apasa asupra ei,

rezultand din plata datoriilor pentru U.R.S.S.

Delegatia guvernamentala a fost instruit de care Dej

s prezinte marile greutai i dificultai prin care trecea

economia tarii provocaid i de plata datoriilor stabilite in
armistitiu, in aa fel incat sa nu ifoneze" pe tovardii
sovietici.

Groza a intretinut delegatii desemnati de guvernul

sovietic, cu un grupaj de anecdote legate de situatia, de fapt,

existent in Romania

starea de spirit a populatiei tarii

care traiete in nevoi i necazuri.

Stalin il intrerupse pe Groza i intrebd: Totui, care

este starea in care se afl economia Romaniei"?
- Tovarde Stalin, economia romaneasca se aseamand

cu un vapor care navigheaza in Marea Neagra. S ne

inchipuim cd vaporul este incarcat cu diferite produse
agricole, alimentare i industriale. Vaporul are ca destinatie
Romania. Pe la mijlocul drumului parcurs, mecanicul
anunt comandantul vasului ca rezervele de combustibil s-

au terminat

ca nu va fi posibil sa ajunga la ram.

Comandantul, danduli seama ca situatia e grava, dispune:

- Aruncati in mare jumatate din incarcatura!
99

www.dacoromanica.ro

Se executd ordinul. Dupd un anumit timp, mecanicii

din cab masinilor anuntd comandantul c rezervele de

combustibil sunt la limita minima. Acesta dispune: Sd se
spargd tot ce este lemn pe vapor, folosindu-1 drept
combustibil. Incepe sd se profileze spre apus tdrmul, dar
distanta este Inca mare! Mecanicii anuntd Ca i lemnul
folosit pentru combustibil e pe sfarsile.
- Ce mai ordonati?
Comandantul ofteazd din greu i exclamd indurerat:
-

$i mai avem putin de mers pand s ajungem la

liman.

Stalin dupd ce a ascultat cu atentie si intelegere

povestea (anecdota) lui Groza, se ridica in picioare si
dispume:
,.,Sd

se reducd la jumdtate plata datoriei pe care

Romania mai trebuie sa o achite U.R.S.S.-ului".

$i acest episod demonstreazd simpatia lui Stalin fatd

de Groza. Simpatia lui Stalin nu a jucat nici un rol in

favoarea lui Dcj, privitor la deznoddmantul conflictului cu
grupul komintemist, care s-a produs in anul 1952.
Groza era un om foarte robust. Era un mare amator de
tenis.

In

fiecare dimineatd mergea pe jos in Parcul

Floreasca unde juca tenis cu cei mai buni tenismeni de pe

atunci ai Bucurestiului. Se intorcea tot pe jos acasd, desi
avea la dispozitie masind. Cetatenii Capita lei stiau despre
drumul dus i intors din Parcul Floreasca. Oameni cu
diferite necazuri ii acostau in timpul acestui dus si intors
expunfindu-i diferite necazuri si prezentandu-i scrisori cu
rugdmintea de a li se rezolva problemele.
Groza, cu zambetul sdu atrgdtor, mereu bine dispus,
avea rabdare s asculte necazurile si sa primeascd scrisorile
de la cei ce 11 intampinau, angajandu-se ca va cerceta si va
actiona pentru rezolvarea lor.
100

www.dacoromanica.ro

Dej proceda la fel ca si Groza. Seara, mai ales, dupd

incetarea serviciului, mergea pe jos la domiciliu. 11 opreau
oameni necdjiti, ii vorbeau si el, cu aceeasi rdbdare, ii
asculta, primea scrisori in timpul plirnbdrii pand acasd si se
angaja, si el ca si Groza, cd va face tot ce este posibil pentru
rezolvarea plangerilor expuse in scrisori.
Groza avea un cancer la intestinul gros. Suferea

enorm, dar nu spunea doctorului sdu curant, dr. Bercu.

Continua sd lucreze acum in functia de presedinte al
Consiliului de Stat. CAnd a ajuns sd fie epuizat de dureri
abdominale, dr. Bercu 1-a convins pe Groza sa se interneze

la Spitalul Elias" pentru un control medical amdnuntit.

Dupd controlul efectuat de cdtre specialisti proeminenti din
Capita ld, inclusiv profesorul doctor Hatieganu din Cluj la
care tinea foarte mult Groza, find buni prieteni, s-a hotdrAt
in unanimitate sa i se facd operatie. A fost anuntata familia.
A fost anuntat si Dej de aceastd hotdrare. Hatieganu a rugat

familia sd nu asiste la operatie. Din partea conducerii

partidului am fost desemnat de cdtre Dej s fiu prezent in
timpul operatiei, spunand cd el nu poate asista. 11 iubea
foarte mult pe Groza. Cu lacrimi in ochi, mi-a spus:

- Draga Ghitd, tu ai suportat mai inulte operatii la

Elias" i sunt sigur cd ai sd rezisti. Accepti sa faci acest
lucru?
Am rdspuns afirmativ.

Prima mAnd a chirurgilor a fost mana prof. dr.

Hatieganu. Dupd deschiderea abdomenului, Hatieganu si-a
facut cruce, zicand:
- Cum o fi putut trdi omul acesta? Intestine le sale erau
ca un mare burete plin de sAnge. A fost inchis abdomenul si
dupd zece zile a fost adus la domiciliu.
Mi-a spus fiica lui Groza. intr-o searA, nu mult dupd

venirea acasd de la Elias" cd acesta se afid intr-o stare

101

www.dacoromanica.ro

grava. Am anuntat pe Dej cd Groza este pe moarte. Dej,

impretna cu mine, am mers la familia Groza, care era tare
deznad ajduit.

Groza se afla in dormitorul sau de la etajul I. Am fost

condu0 de sotia lui Groza. La patul sau de suferint se afla
Mia, fi ica sa. Groza ne-a privit fara sa clipeasca, a incercat
sa ridice mana dreapta spre cap cu gandul de a ne saluta i
ali lua ultimul rmas bun i cu un oftat &lane, vedem cum
pleoap:.le ochilor i se inchid. Mia, fiica lui, striga cu putere:
: Tata a murit!
Intr-adevr, Groza murise in fata noastr.

A sosit familia lui Groza, foarte numeroas. Dej a

imbarbatat-o indelung pe sotia lui Groza, pe Mia

fiica lui

i pe ceilalti membri ai familiei. Eu, la randul meu, am

procedat la fel.

Dej, prezentand condoleante din partea conducerii

partidului, statului i poporului roman, a spus:
- S-a stins din viala un mare orn politic al Romaniei,
un ferm i inflaceirat patriot, un bun prieten, un foarte bun

arnic al meu. Groza va rrnane in istoria poporului roman

ca un Jnare om de stat. El V-a neglijat sanatatea, dorind sii
fie de folos farii V poporului al carui fiu credincios a fost.
Toate infaptuirile politice, economice, sociale i culturalViintifice poarta amprenta personaliteifii sale. Dumnezeu
sii-1 odihneascii in pace!
In plin hohot de plans al familici, ne-am despartit.

Au urmat apoi funeraliile inmormantarii lui Groza. Sa decretat doliu national. La funeral ii au participat delegatii
de cetateni din toat tam, foarte multi din judetul
Hunedoara i din Ardealul mult iubit de Groza, precum i o
multirne indurerat de cetteni ai Capitalei.

102

www.dacoromanica.ro

X. BATALIA CU KOMINTERNISTII
Dupd rdzboi s-a produs o adevrata invazie a
kominternitilor veniti din Uniunea Sovietica i cocotati sus
de tot, in conducerea partidului i statului. In fruntea tuturor
acestora s-a aflat Ana Pauker, o femeie foarte ambitioas,

dornica s imite la noi faima lui Dolores Ibaruri. Din

pacate, pozitia ei i a grupului kominternist, care s-a format

in jurul ei, venea in contradictie cu interesele i nevoile

poporului roman i s-a izbit de pozitia ferma, legata de
realitati, a lui Gheorghiu-Dej i a celor care, alaturi de el,
strabatusera

impreund calvarul

inchisorilor

burghezo-

moierqti.
Confruntarile au inceput de timpuriu, chiar imediat
dupd Eliberare. Unul dintre cele mai importante repere il
constituia pentru noi atunci aprecierea i atitudinea flip de
actul

istoric din ziva de 23 August 1944. Era pentru

conducerea partidului o problema urgent caci, la numai 5

luni de guvernare democratica, se implinea un an de la acest
act istoric. 0 saptarnana intreaga s-a discutat cu conducerea
provizorie largita a partidului dacd trebuie sa hotardm ca

aceasta zi sa fie declarata ca zi a Eliberarii Nationale a

Romniei sau nu.

Ana Pauker i Vasile Luca, sustinuti de Teohari

Georgescu, afirmau ca. 23 August 1944 a fost o enorm
grewal a politica.

Dacd nu ar fi fost acest 23 August, s-ar fi produs

instaurarea directa a dictaturii proletare i n-ar mai fi fost
necesar colaborarea cu partidele istorice. Aceste particle
istorice i camarila regard care au servit i servesc interesele

capitalitilor i moierilor pe plan intern i pe ale anglo103

www.dacoromanica.ro

americanilor pe plan extern, ar fi lost matUrate din viata

politica, avnd sprijinul direct al trupelor sovietice.

Nu se spunea cu voce tare, dar se putea deduce uor

regretul cd 23 August a impiedicat ca la conducerea

Partidului Comunist Roman i implicit a trii, s se
inscauneze emigratia romand din U.R.S.S., cu riscul enorm
ca Romania s devind o Republica Sovietica, o Colonie a
Statului vecin de la Rsarit.
0 problema divergenta care s-a discutat cu acest prilej

a fost aprecierea Ca eliberarea lui Fori din functia de

Secretar General al partidului, a fost ilegal i ca aceasta
masura nu a fost agreata de Komintern.

Probabil c ar fi fost agreata o troica"

Ana Pauker,

Vasile Luca i Fori.

Dacd aceast posibilitate ar fi devenit realitate, Ana,

Luca i Fori ar fi fost principalii gropari ai poporului

roman.

Dupd terminarea rdzboiului, rnarile puteri (U.R.S.S..,

U.S.A. i Anglia) ar fi ters de pe harta Europei, Romania.
Moldova s-ar fi al ipit Moldovei Sovietice,
Transilvania ar fi fost data Ungariei, Banatul Iugoslaviei,
Dobrogea - Bulgariei.

Romania ar fi rmas cu Muntenia i cu Oltenia.

Desigur c s-ar fi gasit o solutie i pentru aceste cloud
provincii. Probabil c ar fi avut i ele soarta Moldovei,
devenind teritorii ale U.R.S.S.-ului.

Pozitia Anei Pauker, a lui Vasile Luca i Teohari

Georgescu era un atac frontal la adresa lui Gheorghiu-Dej i

impotriva activitilor partidului din afara i a celor din

inchisori i lagare, care actionasera unit pentru indepartarea
lui Fori, ca o conditie esentiala pentru a pune partidul pe
picior de lupta deschis impotriva regimului fascistantonescian, pentru scoaterea Romniei din razboi,
104

www.dacoromanica.ro

intoarcerea armelor impotriva mainii de rdzboi hitleriste i

aducerea la putere a unui guvern de larga concentrare

democraticd.

Discutiile intre moscoviti" i b4tinai" ajunseserd

la temperaturi foarte inalte in conducerea provizorie de
atunci a partidului. Se intrevedea o sciziune cu urmdri
dintre cele mai grave, pe care Gheorghiu-Dej a ocolit-o cu
deosebit prudenta i cu un mare catig de caufd. Pentru a-i

dezumfla pe moscoviti" de ifosele c ei fuseserd trimii

direct de Stalin pentru a conduce P.C.R.-ul i destinele"
Romaniei, el le-a amintit recenta primire foarte clduroas
a tovardplui Stalin", cat i aprecierile deosebit de elogioase
ale acestuia la adresa comuniOlor romani, care suferiserd
in inchisori i lagare i reuiserd sa se organizeze i sa
infaptuiasca in unitate cu fortele democratice i progresiste

din Romania, extraordinara intoarcere a tdrii in randul

fortelor aliate impotriva hitlerismului.
Cu privire la 23 August, Gheorghiu-Dej a invitat-o pe

tovarda Ana" s spund singurd ceea ce a zis tovardwl

Stalin" cd a fost i ea de fat cand tovardwl Stalin" a
precizat ca intoarcerea armelor de cdtre Romania impotriva
Germaniei naziste a insemnat reducerea rdzboiului cu peste

6 luni de zile

salvarea de la moarte sigurd a peste 2

milioane de lupttori ai Armatei RoO, mentionand totodatd

ca Transilvania va fi pentru vecie a Romaniei.
Foarte prudent i diplomat s-a ardtat Gheorghiu-Dej

in ceea ce privqte aspectul practic al srbtoririi de 23

August. El s-a declarat de acord cu tovardul Luca" i
tovar4a Ana" ca ziva respectiv s fie marcat printr-o
paradd militard (fard s precizeze ins romand i sovieticd"
ap cum propuseserd ei in discutii), i a cerut sd se aprobe

ca parada militard sd fie

urmata.

i de o demonstratie

populard, in care s dea glas ataamentului fata de Guvernul

105

www.dacoromanica.ro

lui Petru Groza, de largd concentrare democratick hid de

P.C.R,..,, de Uniunea Sovieticd.

In fata unei asemenea situatii, moscovitii" au cedat

mai bine zis si-au amnat rfuielile pentru mai tdrziu i
punctul de vedere al lui Gheorghiu-Dej a fost acceptat in

unanirnitate. In felul acesta, ziva de 23 August a fost

declarat ca zi nationald a Romniei, find srbtoritd, ca
atare, de-a lungul anilor, in lumina unor delimitri initiale,
pe cat de ascunse, pe atdt de dure.
Politica de aliante s-a dovedit foarte adecvat situatiei

de la noi, ea ne-a ajutat sa evitdm un razboi civil foarte

periculos, instigat de partidele national-tdrdnesc i liberal,

dorit, chiar alimentat de fortele externe din Rdsrit i din

Apus.

Dupd infiintarea Partidului Muncitoresc Roman in

urma unificdrii celor cloud particle, Partidul Comunist i
Partidul Social Democrat, la congresul de unificare din anul

1949, s-a impus o curatire a noului partid de elemente

legionare, carieriti i aventuriO.

Se tic cd Ana Paukcr, contrar prcvedcrilor statutare,

a deschis portile partidului, inscriindu-se in partid oricine

dorea. Acest lucru i-a stimulat pe legionari sa devind

membri de partid.
Se -tia de asemenea ca. i Titel Petrescu prqedintele

Partidului Social Democrat, pand la ruperea sa de acest

partid
i
infiintarea Partidului Social Democrat
Independent, a deschis i el portile partidului, and libertti
de adeziune la acest partid a legionarilor i a altor elemente

dubioase, sustinnd cd este mai bine ca legionarii sa.

apartind Partidului Social Democrat dee& sa ingrow
rndurile partidului trnesc.
Problema curtirii noului partid de elementele
legionare, carieriste i aventuriste s-a discutat in Biroul
106

www.dacoromanica.ro

Politic al Partidului Muncitoresc Roman. Membrii acestui

organ conducator, fosti comunisti si social democrati, au

acceptat aceast curtire a partidului. Aceasta actiune a

durat aproape un an, find exclusi peste o sutd de mii de
neaveniti strecurati in rndurile partidului.

In domeniul agriculturii, Ana Pauker s-a considerat

mare specialista si mare conducatoare a experientei
sovietice in domeniul transformrii socialiste a
agriculturii".

Dupd cum se stie, in martie 1949 a avut loc plenara

C.C. al P.C.R. care a dezbatut si aprobat hotardrea

privitoare la transformarea socialist a agriculturii. Aceast

hot-di-are a fost elaborat cu participarea specialistilor nostri
in domeniul agriculturii i a consilierilor sovietici, sub
indrumarea si conducerea Anei Pauker.
In cadrul plenarei s-au ciocnit cloud modalitti de a se
trece la transformarea socialista a agriculturii. Ana Pauker
urmata de Luca, Teohari, Chisinevschi, Borild, Bodnaras,
Ceausescu si altii au sustinut s mergem numai pe o cale:
prin gospodarii colective (adica colhozuri), dupa modelul si
experienta sovietica. Aceasta pozitie nu a fost sustinutd de
catre Dej. Demonstrnd ca aceasta poate insemna pierderea
completa a dreptului de proprietate a pamntului posedat de
taranii ce aderau la colhoz (gospodarii colective).
Dej, pentru a-si sustine punctul de vedere, demonstra
cu fapte istorice traditia taranilor cu pamant putin sau fard
pamant, in luarea in tovrdsii a muncilor agricole,
ramanand stapani pe bucata lor de pamnt si pe productia
respectiva. Taranii fail pamnt lucrnd in tovarasie,

primeau la invoiald o cantitate de produse agricole in

functie de munca efectuat pe terenurile celor care
dispuneau de proprietate asupra lor. Pozitia ferma a lui Dej,

107

www.dacoromanica.ro

find sustinut de majoritatea rnembrilor Comitetului

Central, a fost adoptata.

Printre cei care 1-au sustinut pe Dej am fost i eu.

Cunweam din viata de copil pAna la 14 ani (cAnd am plecat
la ora pentru a deveni meseria) greutatile tranilor.

Printii mei au avut putin prnnt. Neavnd animale de

tractiune, in schimb aveau plug. Tata se intovr4ea cu fratii
i cu verii sAi, unii avnd boi, altii cai, i altii numai plug.
Arau i semnau in comun. Si tot in comun, in tovdr4ie, se
lucra la prdit, la secerat i recoltat. Fiecare familie din
tovrdie era stpand deplind asupra recoltei obtinute de pe
suprafata luat in tovr4ie.
Directive le privind indeplinirea(pe linie de partid) in
teren a hotArarii au fost aplicate de Ana Pauker. Pe linie de
guvern rdspundea Alexandru Moghioro. Se loveau cap in
cap dispozitiile Anei Pauker cu cele ale lui Moghioro, care
a fost un sustindtor a tovrdiilor, ca forma' mai simplA de
muncd in comun a pdmntului. Orientarea contradictorie

devenca insuportabild, ceea ce 1-a determinat pe Dej sa

convoace o edint extraordinarA a Biroului Politic.
Discutile din acest organ conducAtor au dus la cristalizarea
a cloud grupe. Una in frunte cu Ana Pauker i alta in frunte
cu Dej. Ana Pauker, clandu-i seama CA' Dej nu cedeazd, a

propus ca o delegatie de partid i de stat sa meargd la

Moscova i s discute cu Stalin problema. Dej a ripostat.

De ce s mergem la Moscova? Ce sA discutdm cu Stalin?

Rezolutia din 1949 este clard asupra metodelor ce trebuie s
le folosim pentru transformarea socialist a agriculturii. SA
se renunte la infiintarea de colhozuri i sa se concentreze
atentia i pe linie de partid i pe linic de stat spre infi intarea
de intevrdiri. Denumirea de tovrdie" a fost inlocuit de
o noud denumire mai pe intelesul tuturor - intovdr4ire".
108

www.dacoromanica.ro

Totusi Biroul Politic a insistat asupra necesittii unui

schimb de pareri si idei cu tovardsul Stalin" si s-a hotdrat
ca Dej si Ana Pauker s mearga la Moscova. Si au mers.

Din discutia cu Stalin, tovardsa Ana" a iesit foarte

sifonatd.

Stalin a dat dreptate lui Dej privind orientarea in

procesul de transformare socialist in agricultura
romneascd. Avertizand-o pe Ana Pauker, i-a spus:
- Tu cunosti experienta sovieticd si nu cunosti traditia

istoricd a taranilor romani. Noi am trecut la deschiaburirea

masiv a satelor, impinsi de imprejurdri. In primul rand,
cordonul sanitar imperialist in jurul Uniunii Sovietice si a
sabotajului chiaburilor pe plan intern. De ce te grabesti,
Ana, cu colhozurile tale? Dej, nu faceti greselile pe care leatn facut noi. Nu NI rupeti de taranime!
La intoarcerea de la Moscova, s-a ascultat cu mult

atentie punctul de vedere al lui Stalin care a sustinut, ca

just, pozitia lui Dej.
S-a hotardt sa se treacd masiv

la

infiintarea

intovrdsirilor. Ana a acceptat hotdrdrea, dar in practicd a

lucrat pe varianta ei. Cu sprijinul lui Teohari Georgescu
ministru de Interne s-a fortat colectivizarea, s-a fortat si
incasarea cotelor obligatorii de produse agro-alimentare.
Am fost nevoiti sa" experimentdm, cu rezultate

nefavorabile pentru tarani, o alta experient sovieticd a

grupului Anei Pauker colectrile obligatorii.
In 1952, la eliminarea din conducerea de partid si de

stat a grupului Anei Pauker, au fost eliberati din inchisori

circa 10.000 de tarani (majoritatea zdrobitoare nejudecati),
pentru invinuirea cd s-au opus colectivizdrii si preddrii in
termen a cotelor obligatorii.

109

www.dacoromanica.ro

in anul 1952 situatia economiea i financiara a tarii a

impus o noud reforma monetara dupd cea care a avut loc in
1947.

S-a lucrat la pregatirea conditiilor optime pentru

succesul acestei reforme monetare. Dej a condus in mod
direct aceasta actiune. Procentajul de schimb al monedei
nationale trebuia sa fie strict secret /Ana la declanarea
efectuLrii reformei monetare.

Cu acceptul Anei Pauker i a lui Teohari Georgescu,

Vasile Luca, care era ministru de Finante, fara tirea lui
Dej, 1-a determinat pe Vijoli, guvernatorul Bancii
Nationale, s comunice filialelor bncii din teritoriu
procentul de schimb al monedei nationale.

Deconspirarea procesului de schimb a fost benefica

(mand cereasca) pentru cei ce posedau mari sume de bani.
Acetia au avut timp pentru schimbarea de lei in valuta
forte :i transferarea lor peste granitele tarii. Actiunea

conjugata a celor trei a produs mari pagube situatiei

financiare i economice a tarii.
Intr-o edint a Biroului Politic i apoi la Plenara C.C:

a P.M.R. s-a discutat pe baza unui raport prezentat de catre

Dej privitor la sabotarea aplicarii reformei monetare. S-a
apreciat actiunea celor trei contrard intereselor nationale ale
poporului roman.
Plenara a hotarat eliberarea din functiile de conducere
ale partidului i guvernului a lui Vasile Luca, Anei Pauker
i

Teohari Georgescu. Vasile Luca a fost exclus din

randurile partidului, find judecat i condamnat la multi ani

de inchisoare.

Intalnirea cu oamenii din pres a avut loc in anul

1951, primul an al primului cincinal de dezvoltare a
econorniei nationale, 1950-1955. Oamenii de presa prezenti
la aceast intalnire au fost surprir* de pozitia lui Dej. ['and
110

www.dacoromanica.ro

la urrnd s-au convins de justetea pozitiei sale. Cum

propaganda de partid i de stat era indrumat de
Chiinevschi, se mai devia uneori de la punctul de vedere al
lui Dej.
Dej a criticat excesul prosldvirii sale in presd. "De ce

vreti sa ma izolati de partid 1 de conducerea so?

Cultivarea excesiva a persoanei mele nu este in interesul
partidului ,si nu este in interesul poporului roman. Fa rog
sa incetafi cu proslavirea persoanei mele in propaganda
politica de partid ,q de stat!" le-a spus el

111

www.dacoromanica.ro

XI. ELIBERAREA DE SOVROMURI

Despre sovromuri, sunt necesare o seamd de
explicatii. Noi, imediat dupd rdzboi. ne-am ciocnit de cloud
pozitii contradictorii chiar in interiorul P.C.R. Pe de o parte

pozitia noastra, a batina0or" care, trecuti prin coala

inchisorilor burghezo-moiereti, luptam s dam o noua
infatiare tarii, bazata pe traditii i pe eforturi proprii i,
kominternitii" sau moscovitii", cum le spuneam noi,
care supralicitau aa-zisul ajutor sovietic", subordonandu-

ne in toate, vecinului de Rsarit. Aceast manifestare

contradictorie viza mai ales economia trii, distrus de
rdzboi i apoi dezafectata de catre trupele sovietice, care se

instalaserd ca trupe de ocupatie pe teritoriul tarii. In aceste

conditii era greu s lupti pentru revitalizarea economiei

nationale, pentru punerea ei pe baze noi, socialiste,
conforme cu necesitatile i posibi1it4i1e noastre interne. Si

cu toate acestea, eforturi uriaw s-au facut pentru sustinerea

frontului, in vederea obtinerii unui loc al nostru, propriu,
intre beligeranti i recunoaterea cireptului nostru asupra
Transilvaniei. S-au consolidat intreprinderile industriale

existente, s-au deschis o seama de antiere (BumbqtiLivezeni, Salva-Vieu etc.). Inca de la Conferinta Nationala
din 1945, Gheorghiu-Dej a lansat un vast plan de refacere

economica a Romaniei, plan bazat pe resurse interne, in

care prioritard era asigurarea resurselor energetice. In urma
consol tddrii regimului popular sub Guvernul lui Petru
Groza, a abolirii monarhiei i unificarea celor cloud partide
ale clasei muncitoare: Partidul Social Democrat i Partidul
Comunist prin crearea P.M.R. (1948), se realizasera
conditiile trecerii la o economie nationala planificata, pe
baza de perspective socialiste. Pentru realizarea acesteia, a
112

www.dacoromanica.ro

aparut ca o necesitate interna, nationalizarea principalelor

mijloace de productie, deci a industriei, care s-a i realizat
la 11 iunie 1948, zi simbolica, legata de implinirea a 100 de

ani de la Revolutia pasoptista. Gheorghiu-Dej a avut o

contributie de seama la elaborarea Legii nationalizarii,
adoptata de catre Parlament.

Sub indrumarea sa direct au fost trecute toate

unitatile industriale din tall in mainile directe ale
colectivelor de salariati ale acestora.
Sindicatele au jucat un mare rol in preluarea
conducerii i administratiilor unitatilor industriale. Ele,
sindicatele, au propus noi directori

alte persoane in

conducerea intreprinderilor, care au fost aprobate de

ministerul de resort.

In multe intreprinderi au ramas pe functii directori

existenti inainte
nationalizarii.

de

adoptarea

aplicarea

Legii

In urma planificarii de un an, in anul 1949 s-a trecut

la elaborarea primului plan cincinal pe anii 1950-1955. Sub
pretextul insuirii mretei" experiente sovietice pe aceasta
linie, a prezentei trupelor sovietice in tara, precum i a
grupului kominternist din conducerea partidului i mai ales
a aparatului sau de propaganda, am fost nevoiti s acceptam
prezenta de consilieri sovietici", precum i infiintdrii de
Sovromuri".
Consilierii sovietici infiltrati tot mai mult in ministere
i in aparatul de stat central actionau cu deosebit zel pentru
accelerarea colectivizarii prin colhozuri, sprijiniti de sus de
catre Ana Pauker, cat o i pentru sovromizarea tuturor
ramurilor
industriale.
Conducerile
romneti
ale
ministerelor i ale intreprinderilor sovromizate erau
sufocate de consilieri sovietici care-si impuneau punctele
lor de vedere in toate actele decizionale ale acestora.
113

www.dacoromanica.ro

Prime le sovromuri au luat fiintd imediat ce trupele

sovietice au intrat in tard. Conform angajamentelor dintre
Anglia, S.U.A. i U.R.S.S., toate bunurile germane de pe
teritoriul Romniei au fost confiscate, in favoarea U.R.S.S.
Cum re atunci nu existau unitdti distincte numai cu capital
german, ci doar participri ale unor investitori germani sau
a cettenilor germani stabiliti in Romnia nu ale statului
german in unele uzine din tard, totui i acestea au fost
confiscate, devenind prti sovietice.

Evident, proportiile i volumele au fost apreciate de

sovietici i astfel, ne-am trezit cu Sovrom-Metal Reita,
Sovrorn-petrol, Sovrom-nav i multe altele.

De exemplu, la Fabrica de Tevi a lui Malaxa",

sovieticii au apreciat partea lor, la valoarea laminorului de
16 toli pe care 1-au demontat i 1-au d us undeva in Ucraina.

Aceste prti trecute in proprietatea U.R.S.S. trebuiau

administrate i aa ne-am pricopsit, la inceput cu primii
consi1i3ri sovietici, pe toat verticala conducerii industriei
romneti.

Apoi, experienta inaintatd" a proliferat peste tot,

Inc& nu se putea face aproape nimic Fara sa fim controlati.
Mai vreau sa spun cd, in fapt, nu tiu dacd era ceva de

confiscat ca bunuri ale statului german, iar dacd se va fi

investit cndva ceva in Romnia, capitalul respectiv s-a
reprod as de-a lungul anilor, prin nunca romnilor i era
bun roninesc.
Dar ce s mai vorbim despre leorie in acest domeniu,
cnd practic s-a facut altfel!

Ca sd nu fiu nedrept, pot s art ca, au fost

colabordri mai aproape de normal, la cdteva sovromuri. A

aminti Sovrom-tractor unde s-a asimilat in fabricatie
tractorul pe enile i s-a putut cdpta o anumit experient

in acest domeniu. Insd cnd lucrurile au depdit fazele

114

www.dacoromanica.ro

inceputului i uzina a putut s mearga pe propriile ei

mijloace, s-a renuntat la fabricarea acestui tractor,

asimilandu-se un tip de creatie autohtond. Aceasta creatie

ii are i ea o mica istorie. La propunerea lui Dej, trebuia s

producem un tractor greu pe enile care s semene cu

Caterpilarul" american.
In acest scop s-a reuit sa procuram din State le Unite

un exemplar complect, dezarticulat. Specialitii Uzinei

"Tractorul" dupd ce au concluzionat i asupra compozitiei
metalului
cu anumite imbunatatiri tehnice, au produs
primul Caterpilar" romnese, o mndrie a Uzinelor
Tractorul i a industriei romneti.
- Trebuie s spargem gheata, imi spunea Dej adesea,
trebuie s devenim stapani la noi acasa. Trebuie sa stopam

transformarea trii noastre in colonie sovieticd! Cu aceste

euvinte a intampinat i pe cei din Biroul Politic in preajma
zilei de 7 noiembrie 1952, find convocati la el acas.
- Ce se intamplase?
- Primise o not prin ambasadorul sovietic i
reprezentantul guvernului sovictic pentru activitatca

sovromurilor, prin care se anunta guvernul roman al cdrui

prim-ministru era Dej, ca este necesard infiintarea unui
SOVROM i pentru exploatarea gazului metan.
Dej, pe care nu I-am vazut niciodat aa de furios, ne
spune:

- Trebuie s punem piciorul in prag. Gaze le naturale

sunt o avutie a poporului roman. Numai aceste gaze ne-au
mai rmas nesovromizate. Pana. aici! Nu se mai poate! Va
propun sa acceptati s chem la guvern pe ambasadorul i
reprezentantul sovietic pentru sovromuri, cdrora s le
comunic c'd guvernul roman nu accepta propunerea
guvernului sovietic.
115

www.dacoromanica.ro

Toti am aprobat pozitia i propunerea lui Dej, care in

aceea5i zi a i executat hotararea luata de Biroul Politic.
Ambasadorul i colegul sau au Camas foarte

nedumeriti de rdspunsul guvernului roman, dar nu au

ripostat. Au spus cu amaraciune c vor informa de indatd
guvernul sovietic.

In ziva de 7 noiembrie 1952, ne-am prezentat toti

membrii Biroului Politic la Ambasada Sovietica, find
invitati la receptia dedicata acestei zile.

La sfaritul receptiei, dupd o practica cunoscutd, am

fost invitati de ambasador intr-un salon alaturat, cu care
prilej s-au discutat mai multe probleme politice, interne i
internationale. Am fost mereu dupd diferite toasturi, sub
diferite pretexte
rugati sa consumrn pana la fund
pahdrelele de voted. Acesta era un obicei sovietic.

Dupd o ord de discutii pe diferite teme, Dej care era

aezat la mas intre ambasador i reprezentantul guvernului
sovieti pentru sovromuri, prin surprindere, se adreseaza

acestuia din urma care era deja ametit, cu urmtoarea

intrebare:

- Tovar4e, am o nedumerire, i te rog sa-mi dai o

explicatie. Ce inseamnd export de capital?...
Reprezentantul sovromurilor raspunde la intrebare cu
alt intrebare:
Tovar4e Dej, ce rost are aceast intrebare?
Raspunde Dej, flatandu-lpe inierlocutor:
- Dumneata eti un mare economist al Uniunii

Sovietice, ai o mare experienta i nu se poate sa nu gasqti

rdspunsul la intrebarea mea.

- Pai, export de capital efectueazd trile imperialiste

in colonii.
Dej, multumit de rdspuns, riposteazd calm:

116

www.dacoromanica.ro

inseamnd ca. Uniunea Sovietica procedeaza la fel,

prin intermediul sovromurilor.

Intervine ambasadorul:
-

Tovarase Dej, nu exagerezi oare cand

faci o

asemenea afirmatie?
- Tovardse ambasador, raspunde Dej, dumneata, daca

ai fi in locul nostru, al romanilor, cum ai judeca cele ce se

intampl la sovromuri? Romnii fac investitii, muncesc,
produc, iar beneficiile lor, in buna parte, iau drurnul
Moscovei. Romanii cu ce raman, tovardse ambasador?... Cu
degetul in gura? Cu oftatul si inchiderea ochilor? Nu se
mai poate, tovarase ambasador! Eu stiu ca Dv. yeti informa

guvernul sovietic, despre pozitia noastra cu privire la

sovromuri. Va rugdm sa informati direct pe tov. Stalin
despre punctul nostru de vedere. Apare ca o stringenta
necesitate de a avea o discutie comund la nivel
guvernamental, despre aceast problema.
Dej ridicndu-se in picioare, multumeste pentru

invitatia noastr la receptie si pentru discutiile avute. Ne

ridicam toti. Strangand pe rand mainile celor doi
reprezentanti ai guvernului sovietic, ne retragem si poposim
la domiciliul lui Dej. Am servit Cate o cafelutd. Se simtea o
atmosferd incarcatd. Fiecare dintre noi se gandea la ce va
urma...
Miron Constantinescu, considerndu-se sfetnicul lui

Dej in probleme economice

era seful planificarii in

guvern ne intreabd privindu-ne pe toti:
- Nu credeti cd pozitia categorica a tovardsului Dej va
constitui un mare risc pentru tara?

Atmosfera a inceput sa se lumineze, abia cand a

intervenit Dej. Adresandu-se lui Miron si noud celorlalti a
spus: "Eu am convingerea ca nu vom suporta nici un risc.
Dreptatea este de partea Romaniei ,si a partidului roman.
117

www.dacoromanica.ro

Nu va dati seama c principalele bogatii ale Nth sunt in

mainile

Moscovei?

Carbunele,

petrolul,

minereul

de

uraniu. au intrat in circuitul economiei sovietice. Mai vor

sa ne ia i gazul metan, ultima bogatie naturala a ;aril? 1Voi
facem investitii pe seama bugetului nostru, depunem muncei
in conditii grele, deosebite, pierderile le suportam noi fi
beneficiile le incaseaza guvernul sovietic. A continua

pozitia noastra orbeasca inseamna sa nu servim interesele

majore ale poporului roman".
In aceasta ordine de idei, va propun sA acceptati s ne
pregtim serios pentru a obtine o pozitie pe bazd de fapte si
argumente convingatoare cu tovardsul Stalin.

Noi tot va trebui s prezentam, cum am hotrdt in

Biroul Politic, conducerii partidului si guvernului sovietic
cele cloud probleme: modificarea unor prevederi importante
ale planului cincinal 1950-1955, precum si dacd ar trebui s
o excludem sau nu pe Ana Pauker din partid. Problema
sovromurilor o vom discuta numai dacd partea sovieticd va
avea initiativa inceperii discutiei pe aceast temd. Dacd va
avea loc o asemenea temd, inseamnd cd Stalin a primit
informarea asupra pozitiei

noastre

de

la Ambasada

Sovieticd, Vom fi pregtiti pentru a dezbate si problema

sovromurilor.

Dacd nu va avea loc o asemenea iniiativ, va

insemna Ca tovardsii sovietici nu sunt pregtiti pentru o
asemenea dezbatere. Vom astepta reactia lor. Noi am
aruncat mnusa. Ei vor trebui s reactioneze. Dacd sunteti
de acoi:d cu propunerea ca o delegatie de partid si de guvern

sa mearga la Moscova, a propune ca delegatia sa fie

formai din tovardsii Chisinevschi, Miron, Apostol si Dej.
Toti membrii Biroului Politic, inclusiv Miron
Constantinescu, prin cuvntul lor, au sustinut cele spuse de

118

www.dacoromanica.ro

Dej, precum i propunerea de a se deplasa la Moscova o

delegatie de partid i de guvern in formatia amintit.

Se Meuse ziud. Era 8 noiembrie, ziva de natere a lui

Gheorghiu-Dej. Felicitrile i imbrdtiarile au insemnat
incredere reciprocd i solidaritate deplind in apdrarea cu

mult curaj a intereselor trii in fata fratelui mai mare" de la

Rsdrit.

Am ciocnit ate o culla. de ampanie, urnd lui Dej

sndtate i multi, multi ani. La desprtire, Dej a multumit
pentru urdri spunnd urmtoarele:

- Nu uitati c inainte de a fi comuniti, suntem

romni!

Noi am inceput s ne pregdtim pentru cele trei

i ateptam
raspunsul de la Moscova privitor la vizita unei delegatii

probleme, inclusiv problema sovromurilor,

romne de partid i de guvern.
Rdspunsul a sosit foarte repede.

Stalin ne-a primit la ora 12 noaptea. El, de reguld,

lucra numai noaptea. La primire, ca i la discutii, au mai
.

participat Molotov, Beria i Mikoian. Erau bine dispui.

Ne-am aezat la biroul din Kremlin foarte lung al lui

Stalin acoperit cu postav verde. Partea sovieticd in partea

dreapt i delegatia romnd in partea stngd. Dej II avea in
fata pe Stalin. Chiinevschi era in fata lui Molotov, Miron
in fata lui Beria i subsemnatul in fata lui Mikoian. Dupd
salutul lui, Stalin ne intreabd:
- Ce probleme vreti sa discutdm?
Dej multumete pentru salut

tovr4eascd cu care am fost intampinati

primirea cald,
i

a inceput s

prezinte necesitatea unor modificdri ale planului cincinal.

- Dupd aproape doi ani de activitate in economie,

spune Dej, am ajuns la convingerea cd am repartizat din
bugetul de stat o surnd foarte mare din acumuldri, pentru
119

www.dacoromanica.ro

industrializare, i prea putin pentru agricultura, pentru

bunuri de larg consum si pentru cresterea nivelului de trai al
poporului. A prezentat date si cifre.

Stalin a apreciat pozitiv analiza mersului economiei

romanesti precum i justificarea modificarilor planului
cincinal.

Intervine Miron, care sustine ca planul a fost judicios

intocmit i ca la elaborarea lui o contributie esentiala au
avut-o consilierii sovietici.
Stalin, foarte nemultumit, 1-a apostrofat pe Miron,
zicand:

- Noi nu am trimis consilieri ca sa va dicteze voua

cum trebuie sa drmuiti venitul national al Romaniei.
Consil(erii sovietici au primit sarcini clare s Va ajute, nu s
hotarasca in locul vostru.
Apoi Stalin ne-a intrebat dacd putem trece sa
discutam o alfa problema. Dej a rdspuns afirmativ.
- inainte de a trece la o alt problemd, a zis Stalin, irni
permit a va intreba: Cum se desfasoard pIai1e Romaniei in
cadrul despagubirilor de rdzboi?

in locul nostru a rdspuns Molotov, care a spus

romanii au executat in termenul prevazut toate obligatiile
asumate.

Stalin pare satisfacut. Intervine Dej, care ii exprim

nedumerirea asupra faptului c Romania suporta toate
cheltuielile pentru transportul marfurilor livrate in baza
pe teritoriul Uniunii Sovietice,
despagubirilor de rdzboi
incepand de la granitele noastre i paha la Vladivostok.
Stalin, surprins, intreabd pe Molotov dacd este
adevarata afirmatia lui Dej. Rdspunsul lui Molotov a fost:
- Da, tovardse Stalin.

il mai intreabd pe Molotov, cat mai au romanii de

plata.
120

www.dacoromanica.ro

Raspunsul II da Mikoian, prezentand o cifra pe care

nu o mai retin.
Stalin, foarte ferm i suparat, dispune:

- Din aceast cifra, Romania va plti, ineepand de

astzi, numai 50% din restul de plata fard a mai suporta
cheltuieli pentru transportul mrfurilor pe intreg teritoriul
sovietic.
Cei trei
convingere:

din

delegatia

sovietica,

rdspund

fard

- ika vom face, tovarae Stalin.

Dej, ea i noi, pldcut impresionat de hotararea

anuntata, multumete conducerii de partid i de guvern

sovietice i incredinteazd pe tovarawl Stalin ea partidul i

guvernul Romaniei, ca i poporul roman vor primi cu

uwrare i bucurie reducerea cu 50% a obligatiilor de plata
ce le mai aveam fata de Uniunea Sovietica, privitoare la
despagubirile de razboi i anularea pltilor de transport.

Card ins s-a ajuns la punctul privind excluderea

Anei Pauker din partid, Stalin s-a incruntat, a scos
cunoscuta-i lulea i pungd de tutun. A introdus cu grij
tutunul in gaoacea lulelei i a aprins apoi tutunul din lulea

cu un bat de chibrit cu o flacard proeminent. A tras cu

naduf cateva fumuri i apoi i s-a adresat lui Dej:

- De ate ori ti-am spus, Dej, ca daca. Ana Pauker

pune piedici activitatii voastre, s-o alungati din conducerea
de partid i de stat. De fiecare data ce mi-ati rdspuns, draga
tovar4e? Sa mai vedem, tovarae Stalin sd mai incercam.
Si acum vreti sa va spun eu ce s faceti cu ea? Nu e treaba
noastra. Conducerea voastra e suverand sa hotarascd. Noi

nu ne amestecam in treburile voastre interne de partid.

Spalati-va pe cap cu Ana Pauker. Dacd nu mai aveti nici o
problema de discutat, putem sa declardm inchise discutiile
noastre.
121

www.dacoromanica.ro

Ne-am ridicat in picioare. Stalin

ceilalti ne-au

strns -ndria la fiecare i ne-au urat drum bun spre Romnia.

In tdcere am prsit Kremlinul spre Hotelul Ararat, unde

eram gazduiti.

Exist o continuare. Eu o voi povesti, cititorii n-au

deck s tragd singuri concluziile. Deci, cele de mai sus s-au

petrecut in lama dintre 1952-1953, la Kremlin, pe la 12

noaptea. Stalin avea acest obicei de a lucra noaptea i a face

primiri, precum cea la care am participat i eu atunci, La

orele 5 dimineata, am fost treziti la hotelul in care ne aflam,
de cdtre prirnul adjunct al ministrului de Externe sovietic,
anuntndu-ne cd tovardwl Stalin ne invit sa servim micul

dejun, la dnsul acasd. Ne-am pregdtit, ne-am strns in

camera lui Dej i am comentat vestea.
Ce va mai fi?
Chiinevschi i-a exprimat prerea:
- Poate se va ridica problema sovromurilor.

- In problema aceasta, a zis Dej, am decis acasd care

trebuie s fie pozitia noastr. Miroane, cred cd nu o s mai
faci opinie separatd?

Miron se explica afirmnd ed a vrut s puncteze

participarea efectiv la elaborarea primului plan cincinal a
tovar4ilor consilieri sovietici".
- Ti-a placut cum a ripostat Stalin? 1-a luat la rost Dej.
Trebuia oare sa mai ripostdm i noi?
Proiectul planului cincinal a fcst pe larg dezbtut intr-

o plenard special a Comitetului Central care, cu anumite

imbuniitdtiri,

1-a

adoptat. Deci noi 1-am adoptat, nu

consilierii sovietici. Dupd o analizd serioas a desfaurdrii

realizrii lui, am ajuns la concluzia Ca trebuie s infaptuim
unele ajustri. Am discutat modificdrile absolut necesare, in
interesal economiei nationale. Aceste modificdri le-am
aprobat tot noi, nu consilierii sovietici. Tu i altii ati
122

www.dacoromanica.ro

sustinut ca trebuie s cerem pdrerea tovardsilor sovietici".

A fost oportund oare venirea noastr la Moscova, pentru a
discuta aceste modificdri si problema Anei Pauker? Vom
continua s mai vorbim la Bucuresti. Acum s mergem
unde am fost invitati, a conchis Dej.
In fata hotelului ne asteptau cloud automobile, zdpada
mult si un ger cumplit. Am sosit la locuinta lui Stalin care

se Oa in afara Moscovei. Intrdm induntru. Ne dezbrdcdm

de paltoane la garderoba, lsdm cdciulile. Intrdm intr-un
salon-sufragerie, luminat puternic. 0 masd destul de lungd,
pregtit pentru musafiri. Suntem intampinati de Stalin si
ceilalti trei care au participat la discutile avute la Kremlin.
Ne strngem mainile si Stalin ne invitd la mas, In timpul
micului dejun s-au discutat despre multe.

Stalin, stiind cd Dej a activat la Galati, find membru

al Partidului Comunist, a sustinut ca numele de Galati este
de origine gruzind. In decursul timpurilor trecute, gruzinii
au emigrat in masd si s-au stabilit in Galitia, pe teritoriul
Poloniei. Astfel a fost cu putinta in drumul lor spre nord, sd
se fi oprit in partea de jos a Dundrii, sa fi rmas mai mult
timp in aceast localitate si sa-i dea numele de Galati.
Nici unul dintre noi
supozitie.

nu am confirmat aceast

S-a toastat pentru multe, si la fiecare toast s-a but

voted. Stalin golea pnd la fund fiecare palfarel. Ne uitam la
el si vedem cum i se invinetea nasul sdu proeminent.
La sfarsit, Stalin se adreseazd lui Dej, privindu-ne fix
pe fiecare in parte:

- Dej, eu la Kremlin am prezentat punctul nostru de

vedere oficial cu privire la Ana Pauker. Acum vreau s auzi
Gheorghe Afanasovici, prerea mea personald despre tine.
Eu am fost convins multd vreme ca prin vinele tale curge
sange de proletar. Constat ins c de la o vreme, prin vinele
www.dacoromanica.ro

123

tale curge sange de mic-burghez. Comportarea ta fat de

Ana Pauker este edificatoare. Eu dna eram in locul tau, de
mult ii trageam una la mir...
Un moment de liniste. Tot Miron intervine spunnd:

- Tovar4e Stalin, Gheorghe Afanasovici este foarte

sentimental. Lui Stalin i-a placut interventia lui Miron i,
satisfacut spune:
- Iat confirmarea, tovarde Dej.

Dej se ridica in picioare i cu demnitate, multumqte

tovard.;;ului Stalin i celorlalti pentru invitatia de a servi
micul dejun impreund.

$tiu ca timpul Dv. este foarte pretios. Va rog sa fiti

de acord s ne retragem. Vom pleca in aceast dimineata la
Bucureti. Ne-am ridicat in picioare. Dupd exemplul nostru,
s-au ridicat Stalin i ceilalti colegi ai sai. Ne indreptam spre
ieire. Imbracam paltoanele, ne punem caciulile pe cap.
Spre ieirea din locuinta lui Stalin, acesta il prinde de brat
pe Dej i ii spune ca pentru el:

- Gheorghe Afanasovici, nu trebuie sa fii suparat.

intre rioi trebuie sa ne exprimam i pared personale. Dej
tace, ii strange mana lui Stalin i ii spune in limba rus:
- La revedere, tovara.e Stalin.

Proceddm i noi la fel. Ne ludm la revedere i de la

ceilalti conducatori sovietici. Urcam in aceleai Gaz"-uri,
printre troienele de zapada de prin partea de est a Moscovei,
Ajungem in sfarit, la hotel. In holul hotelului, ne aezam
pe nite fotolii in jurul unei mese rolunde. Tacere. Pared am

fi fost la o inmormantare. Am comandat cate un chefir

(lapte batut), am golit sticlele iute, cu un fel de jend. Tot
linite. Nu pomenea nimeni nici un cuvnt. Sparge tacerea
Dej, i foarte ferm, se adreseazd lui Miron:
- Miroane, cum ajungem la Bucureti, convocam
Biroul Politic. Expunem cele petrecute la micul dejun oferit

124

www.dacoromanica.ro

de Stalin in cinstea noastra i vom hotari lichidarea Anei

Pauker. Vom propune membrilor Biroului Politic ca

persoana care o va impuca sa fii tu, Miroane! Auzi? S-a
sculat de pe fotoliu. Ne-a spus ca trebuia s ne pregatim de
plecare in tard i s-a retras. 11 urmrn i noi, fiecare foarte
ingandurati. Plecam la aeroport, ne urcam in avion i ne

luam zborul spre Bucurqti. Totul s-a petrecut din nou in

deplina tacere. Avionul, find special dotat pentru
conducere, dispunea de spatiu amenajat pentru discutii,
dotat cu un birou i scaune. Dej se indreapta spre acest
spatiu. Noi il urmam. Dej ne intreaba dacd nu dorim sa
servim cate un ceai. Am raspuns: da. Ni se servqte ceaiul.
Sorbind din ceaiul fierbinte, Dej ne privqte cu ochii lui
negri, mari, pe fiecare in parte, parca vroia sa ne
hipnotizeze. Mai mult il privqte pe Miron. Acesta are un
acces de isterie. lncepe sa plat-1ga, sd-i ceard iertare. Nu
pricepe ce 1-a determinat de a intervenit dupd afirmatia lui
Stalin privitoare la ce ar fi facut Stalin cu Ana, dacd ar fi
fost in locul lui Dej. Miron a plans i s-a vaicarit pand
aproape de Bucurqti. Dej ne propune sa fim de acord s nu
discutam nimic privitor la incidentul cu Miron. Ramane un
secret al nostru.

Miron a fost impacat" pentru solutia data atunci

cazului sail Dej &Muse o lectie intelectualului.

Dupd cum se tie Ana Pauker nici macar n-a fost

exclus din partid cu atat mai putin s i se traga un glonte
la mir", dupa cum spusese Stalin. Dej nu era omul facut
pentru astfel de razbunari.

Dej a convocat Biroul Politic

prezentat o

informare asupra discutiilor avute cu Stalin i colaboratorii

sai.

Stalin ne-a dat o lectie usturtoare, meritatd, a spus el.

Neinterventia partidului i statului sovietic in treburile
www.dacoromanica.ro

125

interne ale partidului nostru i ale economiei nationale,

sustint.ta categoric de Stalin,

ne d o

data in plus

convingerea c suntem destul de maturi pentru a conduce

partidul i tara, fard nici o interventie din afard.

CAZUL FORIS
Fizionomia lui Fori ca om politic", sustinut de
Komintern, ca secretar general al Partidului Comunist
Roman

Dej il socotea ca pe un duman inrait al partidului i

poporului roman. Din cele expuse acestei relatari cu privire
la persoana lui Eltefan Fori, cred c era indreptatit
convingerea lui Dej. Aceast convingere si-a format-o i cei

trei tovardi ce s-au constituit in comisia provizorie a

partidului" dupd inlturarea lui de la conducerea P.C.R.
Aceti trei tovardi, Constantin Parvulescu, Emil
Bodndra i losif Ranghet, au fost imputerniciti de activul

de partid din lagrul Tg. Jiu s actioneze ca Fori s fie

sechesi rat in una din casele conspirative ale partidului.
Era un pericol pentru parlid i pentru comisia

provizorie de conducere a partidului sa.. fie lsat liber, in

voia lui. Cei din comisie cunoteau relatia lui Fori cu
Sigurarita Genera la a Statului. Era proaspald in memoria lor

intamplarea din anul 1943, cand Fori a dat pe mana

Sigurantei secretariatul Comitetului Central. Cum s-au
petrecut lucrurile? Fori a co nvocat o edinta a
secretariatului intr-o cas conspirativa., cunoscuta numai de

el. Aid au sosit individual i la anumite distante de tirnp

Chiinevschi, Teohari Georgescu i Birta, toti trei secretari
126

www.dacoromanica.ro

ai C.C. inaintea sosirii lor s-au prezentat in aceast cas

cativa tovardi care se ocupau cu "tehnica" unor astfel de
edinte ale conducerii.
Fori, conform intelegerii, trebuia sa soseascd ultimul.

In locul lui Fori, a sosit un grup de agenti de la

Siguranta. Acetia au arestat pe toti cei prezenti confiscnd
i tehnica".

A urmat un proces in urma cdruia cei trei au fost

condamnati la ani grei de inchisoare, iar tovardii de la
tehnic" au primit pedepse mai reduse.

Cum poate fi calif cat o astfel de ispravd" pusa la

cale in mod contient i adus la cunotinta Sigurantei
Statului care, la rndul sau, a procedat aa cum am ardtat
mai sus? Nu trddare?

Despre modul cum a "disprut" Fori am aflat dupd

moartea lui Dej.
Nicolae Ceauescu a format o comisie de partid care a

avut sarcina de a cerceta imprejurdrile in care a disparut

Fori, precum i cercetarea cazului Ptfacanu. Raportul
comisiei lui Ceauescu a fost prezentat in cadrul unei
plenare a C.C. Raportul concluziona reabilitarea lui Fori i
a lui Ptedcanu.

Ce tiam eu despre Fori, despre situatia lui dupd 23

august 1944?
Fori locuia intr-o casd de oaspeti a partidului. Fosta
sa sotie, Loti, mergea aproape zilnic la el.
Dej, in discutii individuale cu tovardii sai apropiati,

sustinea cd va trebui ca Fori s fie judecat de un tribunal

de partid format din comuniti ilegaliti. Trebuia s se

termine cu tergiversarea rezolvdrii situatiei lui. Dupd cate
tiu, acest tribunal nu s-a constituit i deci judecarea lui

Fori nu a mai avut loc. Ce s-a intamplat cu Fori nu

cunosc.

www.dacoromanica.ro

127

Presupun insa ca Dej a fost pus in fata faptului

implinit in ceea ce-I privea pe Fori, ap cum a fost pus in
fata faptului implinit i privind impucarea lui Ptr4canu,
in celula din inchisoarea Jilava.

CAZUL PATRASCANU
Despre cazul Ptr4canu faptele sunt mult mai
complexe i obligatia noastr est3 de a le expune in
desfaurarea lor, pentru a putea fi mai bine intelese. Astfel,

despre cazul Pdtrdcanu se poate vorbi 'Inca imediat dupd

Conferinta Nationald a P.C.R. din 1945. Ptr4canu avea
meritele lui

in actul de la 23 august 1944 i era un

intelecaial de baz al partidului nostru. Tocmai de aceea,

chiar Dej a fost acela care 1-a propus s fie ales in

Comitetul Central al partidului...

In Biroul Politic tot el 1-a propus cnd a i fost ales.

Eu am sustinut propunerea lui Dej, dar am formulat si

anumite critici la adresa lui Ptr4canu...
Stiindu-1 un om foarte ingdmfat, orgolios, intolerant
in opiriii, necomunicativ cu tovar4ii din partid. Si, evident,
i-am spus toate acestea de la tribuna conferintei...
Pe Pdtr4canu 1-am cunoscut in cloud imprejurdri, Inca
din ilegalitate, in lagarul de la Miercurea Ciuc i in lagdrul
de la Tg. Jiu.
Din pkate, in ambele situatii, eram pe pozitii diferite
in ce privete tactica noastr de lupta.
Tin minte cd in lagarul de la Miercurea Ciuc aveam
un comandant feroce, de profesie militar cu grad de colonel,

care hotrdse s ne supund unui regim dur de instructie

128

www.dacoromanica.ro

militard pentru cd, zicea el, noi comunitii ne ocupam tot

timpul cu propaganda comunist in rndul internatilor".
Atunci era prin august 1940 s-a hotarat formarea

unei delegatii, care s discute cu acest comandant asupra

regimului nostru de internati politici fail condamnare,
cerndu-i clarificarea situatiei noastre printr-o comisie

trimis de guvern. Aceast delegatie a noastr din care

faceau parte Alexandru Iliescu, Trandafirescu i altii, avea
in frunte pe Lucretiu Patrdcanu, proaspat internat i el in
lagdrul de la Miercurea Ciuc.

In discutiile cu comandantul lagarului, Patr4canu, in

loc sa foloseasca un ton moderat i calm in prezentarea
conditiilor grele in care ne ducem viata in lagar, sugernd
ca din aceasta cauza nu putem sa facem instructie militard,
a folosit, dimpotriva, un ton provocator, declarnd pe scurt
ca nu vom executa ordinul de instructie militara. Socotind
aceast pozitie intolerabila, comandantul a poftit delegatia
s pardseasca biroul sau i a luat msuri de a izola intr-o
aripa a cldirii, vreo 40 de internati considerati drept
comuniti periculoW.

A interzis corespondenta cu familiile, primirea de

colete i vorbitorul. Ne-a facut mult ru.

In aceasta situatie trebuia gsit o ieire printr-un

compromis. Mai cunoscuti in rndul internatilor erau
Simion Bughici, din Iai; Emil Pop, din Cluj i subsemnatul
din Galati toti trecuti prin coala" Dofianei. Discutnd
impreund situatia, am ajuns la concluzia ca, printr-o actiune
unit, am putea determina pe comandant s accepte ideea de

a face in locul instructiei militare, exercitii de educatie

fizica i sport, evident sub supravegherea unor instructori
din rndurile noastre. Toat noaptea cei trei doftaniti" au

mers din dormitor in dormitor pentru a discuta aceast

solutie a conflictului cu comandantul lagarului. Internatii au
www.dacoromanica.ro

129

votat, in unanimitate, propunerea i ne-au delegat pe noi trei

sa ducem discutille la comandantul lagdrului in acest sens.

A doua zi ne-am anuntat la raport" si am cerut s firn

primiti de comandant. Acesta a acceptat noua delegatie,
care It-a rugat foarte respectuos" sa accepte ideea ca
internatii politici s faca in locul instructiei militare,

exercitii de educatie fizica si sport. Comandantul s-a purtat

foarte respectuos"
propurterea noastr.
si el

cu noi, dar nu a acceptat

Vom vedea cine e mai tare? a concluzionat el. Voi,

sau eu!?

Toti internatii ne asteptau pe platoul din fata cldirii

in care eram tinuti (fosta cldire a unei scoli profesionale de

fete). Am explicat ceea ce s-a discutat

si

care a fost

concluzia comandantului. S-a reactionat in cor:

- Vrem educatie fizic

sport! Nu vrem instructie

militard! Vrem eliberarea noastr!

Dupa cdtva timp, trei plutoane de ostasi au venit si au

instalat trei mitraliere la eke 8-10 m. distanta intre ele.

Lnga ele, cdte doi servanti, iar restul plutoanelor mai in
spate, cu arma la picior. Peste cateva minute a sosit
colonelul, comandant al lagarului. S-a asezat Inga
mitraliera de la mijloc si a inceput sa ne terorizeze:
Soldati, drepti! La umar arma!
Toti soldatii au luat pozitie de tragere. Colonelul si7a
scos ceasul. Eu, dndu-mi seama ce ar putea s urmeze, am
facut doi pasi in lap.

- Domnule comandant, am strigat. Dati-mi voie s

raportez: Internatii vor educatie fizica si sport!

Comandantul ordond sa ma retrag la locul meu. Ma

execut. Acum, e rndul lui:

130

www.dacoromanica.ro

- Aveti trei minute de gandire, striga el cu voce cam

ragusit. Cine vrea s facd instructie militar, doi pasi

inainte!

Nimeni nu-i executd ordinul! Repet din nou, la

fiecare minut. Far nici o miscare! Trei sute de suflete
asteptau cu incordare si demnitate deznodmantul! Cand s-

au implinit cele trei minute, comandantul s-a recunoscut

invins.

- Bine! a conchis el, cu o voce mai bland. Veti face

educatie fizica si sport... Dar sa faceti!
Cei trei doftanisti" am facut apel sa se rupd

randurile, dar fard sa ne manifestm, in mod zgomotos,

bucuria.

La mas, ne-am prezentat toti in tinutd solenma.

tacuta! Chiar nu ne venea sa radem, dupd momentul de
incordare i apasare, prin care trecusem!

Numai soldatii care ne serveau mancarea, zambeau,

spunand:

- Bine i-ati facut! Si cu noi se poarta ca un zbir!

Avem aceeasi soartd!

La doar cateva zile de la acest eveniment, Patrscanu

ambii cunoscuti in procese inscenate
comunistilor, in care le luau apararea au fost eliberati! De
i

Sraer

ce numai ei? ne-am intrebat cu totii. Apoi, de ce ne-au

prasit? fdr sa-si ia macar ramas bun de la noi. Noi ce
eram?!

Mu lt timp s-a comentat intre internatii din lagdrul de

la Miercurea Ciuc aceast lipsd de grij i politete a lui

Patrscanu fata de soarta noastra, cat si parasirea lagarului,
care a fost socotit de catre internati, destul de suspectd!
A doua intalnire cu Patrascanu a avut loc in lagarul de

la Tg. Jiu, la inceputul anului 1943, tot intr-un moment de

incordare a relatiilor noastre cu conducerea lagarului. Noi,
131

www.dacoromanica.ro

cei veniti din lagarul de la Miercurea Ciuc, 1-am primit cu

raceala" pe Ptrscanu, ceilalti insa, lard stirea noastr, 1-au
cooptat in conducerea organizatiei de partid din lagar.
Tocmai primisem ordin sa ungem, pentru nevoile frontului
din R'sdrit, niste cartusiere vechi si centiroane folosite in
primul rzboi mondial. Noi aveam dispozitie de la
conducerea partidului sa sabotdm orice actiune de sustinere
a frontului impotriva U.R.S.S.-ului. Am adoptat impreund
cu Ptrscanu aceast atitudine.
Am comunicat locotenentului Bogdan, comandantul
sectiei a 7-a comunisti, hotkarea noastr fata de ordinul lui
Zldtescu, comandantul lagarului.
Locotenentul Bogdan a plecat foarte dezamagit sd
comunice lui Zltescu, refuzul nostru de a executa ordinul.

Dupd o ord, ne pomenim ca intr pe poarta sectiei

noastre, un pluton de soldati cu arrna pe umdr, condus de
maiorul Lip.
Dandu-mi seama de pericol, am dat dispozitie ca toti
internatii sa intre in bardci si s ias cnd va fi momentul
oportun!

Maiorul Lita inainteazd in fruntea plutonului pand la

jumdtatea platoului din fata barkilor. Acesta a dat

dispozitie s scot toti internatii din bardci si sa mergem la

lucru. I-am rdspuns ca ordinul nu se va executa! Maiorul
ordon a. ca soldatii sa puna armele la umr, pentru tragere.
Armele erau indreptate spre mine!

Scoate ceasul din buzunar (ca si comandantul de la

Miercurea Ciuc) si spune cu voce tare: dacd in trei minute
nu dai dispozitie sd ias internatii din bardci, ostenii vor
trage!

Am rdspuns: - v luati o mare si grea rdspundere,

domnu le Major!

132

www.dacoromanica.ro

Se numrd minutele, unul dupd altul. Am rmas

demn, desi numai eu stiu prin ce momente grele am trecut!
Dupd cele trei minute, maiorul face stnga-mprejur si in
fruntea plutonului paraseste sectia a 7-a comunist!
Internatii au iesit din bardci, la fel si membrii
comitetului de partid. M-au imbrtisat apreciind
comportarea mea curajoas si demn.

In urma refuzului, locotenentul Bogdan vine de la

Comandament cu o lista de 30 fruntasi comunisti, printre
care se aflau Ovidiu Sandru, Ptrdscanu, eu i altii i ne
comunicd s ne facem bagajele, sa ne ludm saltelele si vom
merge la izolare", intr-o sectie vizavi de a noastr. Eu mam exprimat pentru neacceptarea acestei izolari",
Ptrdscanu i Ovidiu Sandru i altii s-au pronuntat pentru
acceptarea izolarii.

Aceast inconsecvent a lui Ptrscanu a fost dublatd

de o atitudine destul de dubioas fat de Ovidiu Sandru.
La cateva zile dupd aceast capitulare a lui Pardscanu

am primit dispozitie ca 40 de internati de la sectia 7-a

comunistd si de la noi, cei izolati, sd mergem la exploatarea
unei pduri, in comuna Strmba Vulcan.
Printre acestia, figurau Ovidiu Sandru i subsemnatul.
Ptrascanu nu era pe lista.
Am aflat c Pdtrdscanu. rmas in lagr, a inceput sd-si
aroge postura lui Ovidiu Sandru de conducdtor al

organizatiei de partid, subminndu-i autoritatea. Asa a

inceput lupta intre diferite grupuri i grupulete fractioniste,
ceea ce a slbit, enorm, posibilitatea noastr de a actiona
unitar si a ne apara impotriva regimului de opresiune
existent in lagr.
Ptrscanu, find incunostintat cd Gheorghiu-Dej va
veni in lagr, a facut cum a facut si a prsit lagarul. Era a
doua eliberare suspectd. A plecat lsand in urma sa haos in
133

www.dacoromanica.ro

organizatia de partid. Cu multd greutate Gheorghiu-Dej a

reuit sa restabileascd. situatia i s asigure unitatea i
solidaritatea in rdndul tuturor internairilor politici.

Aa Ca, aveam motive foarte serioase sd-mi exprim

anumite opinii in legaturd cu Ptrdcanu, sustindnd in

acelgi timp i propunerea lui Gheorghiu-Dej ca Pdtr4canu
sa ocupe functii de inaltd rdspundere in conducerea
partidului. Am fficut-o sincer i cu toatd rdspunderea.

Supdrat de criticd, Pdtr4canu a cerut s demisioneze.

Dar Dej i s-a adresat:

- Vrei s mergi in jug cu noi, sau vrei s rmdi in

afard de brazdd?

Pdtr4canu a ascultat cu multd atentie cele spuse de

Dej

di

a urmd a declarat:

- Rdmn aldturi de voi! imi retrag cererea de demisie

din furtctia de ministru al Justitiei.

Aa s-a incheiat prima incercare de crizd politicd din

conducerea partidului, aleasd liber la Conferinta Nationald
din 1945.
Totui Dej II pretuia pe Pdtrdcanu. 0 dovadd in acest
sens este formarea delegatiei romdne la Conferinta de Pace
de la Paris din 1946, din care a facut parte i Pdtr4canu
aldturi de Gheorghiu-Dej. Acesta din urmd a avut un rol
important in numirea membrilor delegatiei.
Intre 1946 i 1948 s-au pet:recut lucruri grave in
comportamentul lui Pdtr4canu. Trdsturile sale de caracter

despre care am vorbit mai inainte (atitudinea spontand,

orgoliul, publicitatea ieftind) i-au fost exploatate de un
anumit anturaj din jurul sdu, indepartndu-1 de noi
apropiindu-1 mai mult de adversarii notri politici de atunci.

Declaratiile" fulminante ale lui Pdtrdcanu de la Cluj, au

facut rnult rdu politicii noastre de atunci, care avea nevoie
nu de afiaj i publicitate ieftind, ci de discretie i urmdrire
134

www.dacoromanica.ro

pas cu pas a cuceririlor de care aveam nevoie. Aceasta din

urma era tactica lui Dej $i evident cd, din acest punct de
vedere, ei s-au situat pe pozitii diametral opuse.

Au mai fost si niste urmri, unele irnediate, altele

ascunse $i de lunga durata in plan politic. Astfel, in urma
declaratiei" de la Cluj a lui Patr4canu, dr. Petru Groza era
cat pe-aci sali depund demisia din fruntea Guvernului. A
trebuit mult tact din partea lui Dej pentru a-I indeparta de la

un astfel de gest, fatal pentru unitatea stngii noastre

pol itice.

Cata vreme Stalin le spusese rdspicat lui Dej $i lui

Groza cd Transilvania va fi pe vecie a voastr", afi$ajul
nationalisrnului extremist a lui Patr4canu era de naturd s
compromit o asemenea promisiune.
Si pe parcursul grevei regale", Regele nemaivrand sa
recunoasca guvernul Groza, a actionat pentru formarea unui

nou guvern, in frunte cu Lucretiu Patrscanu. Pentru a

declan$a actiunea, au fost invitati la Palat: Maniu, Brtianu,
Titel Petrescu $i Patra$canu. Dej a cunoscut acest fapt $i a
actionat discret, in ap fel incat actiunea Regelui a e$uat. El
a renuntat in cele din urm la greva $i a reluat colaborarea

cu guvernul Groza, pand la despartirea civilizata" din

decembrie 1947.
S-a mai aflat prin Bodnara$ care conducea, ca secretar
general al guvernului Groza, $i Serviciul Roman de
Informatii, ca. Patra$canu intretinea legdturi cu serviciile de
informatii engleze $i se pregatea s fugd din lard.
lata pe scurt, cateva din circumstantele care au
determinat ca la congresul de unificare din 1948,

Patra$canu s nu mai fie propus $i ales in organele de

conducere ale partidului.
El a prasit in mod ostentativ congresul.

www.dacoromanica.ro

135

Imediat dupd acest congres, Pii.trdcanu a fost lsat sa

se scalde in propriile sale ape. Anturajul sdu cretea i se

manifesta tot mai mult impotriva conducerii P.C.R. i a
guvernului Groza.
In aceast situatie s-a hotdrat anchetarea lui. Nu a fost
arestat. I s-a pus la dispozitie o casa de oaspeti a partidului.
Aici s-a petrecut intreaga anchet asupra invinuirilor grave
ce i se imputau.
A fost o hotrdre colectivd a Biroului Politic in urma

unei discutii prelungite. Dej nu dklea dispozitii personale"

in asernenea cazuri...

S-a dispus ca Teohari Georgescu, in calitatea sa de

Ministru de Interne, sa inceapa o anchet" asupra lui

Ptrdcanu. Aceast ancheta" a durat pand in anul 1952,
cand s-a produs eliminarea Anei Pauker, a lui Vasile Luca
i Teohari Georgescu din conducerea P.M.R. i din functiile
ce le detineau in guvern.
,.,Cazul Pdtrdcanu" nu fusese elucidat. in functia de

Ministru de Interne a fost numit Alexandru Drghici i ca

prim-a3junct al sal, Gheorghe Pintilie numit i Pantiua,
fost spion sovietic, condamnat pentru aceasta la ani grei de
temnit pentru spionaj in favoarea U.R.S.S. in anii
rdzboiului.

Dupa cum s-a aflat mai tarziu, Draghici a insdrcinat

pe Pantiua s conducd personal aneheta lui Ptrdcanu, ca
i a tuturor opozitionitilor politici apropiati lui. Iat deci
cum s-au innodat lucrurile!...

Aceast anchetare a durat pand la inceputul anului

1954. Draghici a prezentat Biroului Politic dosarul cu
anchetarea lui Patfacanu. Concluzia anchetatorilor, deci i
a lui Draghici, era cd Fratrdcanu a desfaurat o activitate
potrivnicd partidului i rii, find in slujba serviciilor de

136

www.dacoromanica.ro

spionaj anglo-americane"
condamnarea lui severa....

se

cerea judecarea

Procesul lui Pdtrcanu a avut loc in primele luni ale

lui 1954 in urma cdruia a fost condamnat la moarte pentru
Malta trddare.

Dej, inainte de a se executa sentinta, a dorit ca lui

Patr4canu s i se comute sentinta de la pedeapsa cu
moartea la inchisoarea pe viata. Dorinta lui a imbratiat-o
un numr restrns de membri ai Biroului Politic. Mi-a
imprt4it-o i mie:
- Nu trebuie s facem jocul Moscovei pand la capt in
cazul Patracanu"!
Am socotit justa opinia lui Dej, pe care am acceptat-o.
Comutandu-i pedeapsa capitald in inchisoare pe viata,
vom avea posibilitatea sa mai gandim i s actionrn ca
atare in cazul PatrFanu!... Imi amintesc bine cd aceasta a
fost ultima frazd a lui Dej la incheierea discutiei noastre...
Evenimentul uciderii lui PtrFanu a avut loc inainte
ca Biroul Politic s se fi pronuntat in acest sens, cum ar fi
vrut Gheorghiu-Dej, care obipuia adesea in cazuri grave,
controversate, s clued discutii prealabile cu fiecare in parte.
Este clar pentru mine c.a. Dej, avnd aceeai discutie i cu
Miron Constantinescu, cu Chiinevschi i Bodnara, careva
dintre acetia, ii bnui mai ales pe Chiinevschi i Miron, 1au incunotiintat pe Pantiva asupra intentiilor lui. Din cele

ce cunosc de la un adjunct al lui Dej, generalul Negrea,

Pantiua, pe proprie raspundere a actionat, impucandu-1 pe

Ptrdcanu in celuld la inchisoarea Jilava, fard s mai

atepte s aibd loc ceremonialul prevdzut de lege in cazul
condamnrilor definitive la moarte prin impucare.
Ap s-a terminat cu Ptrdcanu. Dorinta lui Dej de a-i

comuta pedeapsa, i-a urgentat uciderea miFleascd. Autorii

morali au fost Iosif Chiinevschi, Miron Constantinescu,
www.dacoromanica.ro

137

poate 5i Emil Bodnaras. Primii doi au fost eliminati din

conducerea de partid 5i de stat in mai 1957. Erau ultimele
"cozi" ale Moscovei in conducerea partidului.

Documentele de arhiva de la Moscova confirm si

amestecul consilierilor sovietici. Is toricul F. Constantiniu
mi-a spus c documentele pe care le-a consultat in arhivele
de la Moscova se pliazd in acelasi sens. Ideea lui Dej de a
comuta pedeapsa lui Ptrascanu, impartasit mie si altora $i
desigur i lui Chisinevschi i Constantinescu, i-a determinat
pe acestia sa aplice ceea ce se hotaxase la Moscova, unde
conducator era Hrusciov nu Stalin, mai repede, inainte de a
se putea actiona pe plan intern intr-un alt spirit decat cel
stabilit acolo. Asa se face cd Patrseanu a fost impuscat in
celuld, nu dupd regulile obisnuite, jar noi am fost 'pusi in
fata faptului implinit, acoperit el insusi de hotararea unui
tribunal regizat de afard.
Desigur, asta nu inseamnd c noi ceilalti, intre care si

Dej, nu avem o raspundere morala, ca nu am putut evita

comiterea unei asemenea atrocitti.

In 1967, la reabilitarea lui Patrascanu (post mortem),

Ceausescu a lovit in memoria lui Dej, pentru a-5i consolida
propria-i situatie. Dupd ce la Congresul al IX-lea al
partidului din 1965, criticandu-1 indirect pentru cd in ultimii
ani curnulase cloud functii: pe aceea de Prim-secretar al CC
al partidului si pe cea de Presedinte al Consiliului de Stat,
dupa nici doi ani, Ceausescu a reusit sa strnga in propriile
mdini, intreaga putere -in partid si in stat- &and astfel frau
liber nestvilitei sale betii de putere. A facut-o lovind din
nou in Gheorghiu-Dej, punnd pe seama lui uciderea lui

Ptrascanu, ca principal rival al sal la conducerea PCR

ceeace nu este adevarat

Ceausescu a procedat astfel si pentru a-5i ascunde

propria-i raspundere in acest caz. Din 1952, imediat dupd
138

www.dacoromanica.ro

demiterea grupului Anei Pauker, Ceawscu a fost ales

secretar cu problemele organizatorice al CC al P.M.R. i, in
aceasta calitate raspundea direct i coordona activittile de
la Ministerul de Interne, Securitate, Ministerul Fortelor
Armate, Procuratura Genera la i Ministerul de Justitie.
Pentru a-si indeplini aceste sarcini, dispunea de o sectie
speciala in C.C. numita .,Sectie administrativr, condusa de
un general de Securitate, care-i sttea permanent la
dispozitie.
Este de neconceput cd timp de aproape doi ani cat a
durat ancheta lui Patracanu, Ceagescu s nu fi tiut nimic

despre ea. El

Draghici Ii faceau vizite reciproce in

familie i vizionau filme impreund.

Sa nu fi aflat macar din curiozitate cum decurge

ancheta lui Patracanu? Este exclus, de neimaginat. Altfel,
de ce a scos-o, la momentul oportun, ca de la cutie?

Dupd cum poate sa-i dea seama oricine, din

examinarea cat de simpl a datelor problemei, Ceauescu a
contribuit, in acord cu Draghici i Pantiu*a la incheierea
anchetei, ap cum a participat i la tragerea concluziilor, in
baza cdrora Ptracanu a fost condamnat i executat in mod
la.

Dupa un anumit timp, Pantiua a fost decorat de

CeauFscu cu o insemnata distinctie, cu prilejul implinirii
unei varste rotunde de catre acesta.
Cum a fost posibil acest fapt? Tata" cd a fost posibil!

Pantiua, cel care 1-a impuFat pe Patracanu

care a

colaborat cu N. Ceauescu pe tot parcursul anchetei, nu 1-a

divulgat pe Ceawscu. Acesta din urma, drept recunotinta,
1-a decorat pe Pantiua.

Dupd moartea lui Stalin a inceput o etapd noud in

viata partidului i statului sovietic i o noud etapd in
.

relatiile noastre cu partidul i statul sovietic.

139

www.dacoromanica.ro

Aceast etapd, in ce privqte Romania, a fost o etapa

lungd i dificila in cadrul careia s-a produs incetul cu
incetul eliberarea de sub tutela U.R.S.S. sub care am trait si
de care ne-am desprtit definitiv abia in anul 1964.
Maestrul politicii acestei desprinderi, din cletele
sovieti; a fost Gheorghiu-Dej. Patriotismul su, dragostea
fata de tard i de poporul roman 1-au cdlauzit, ne-au cdlauzit
i pe noi, in lupta neintrerupta, fara zgomot i zguduiri prea
puterni ce, sa cucerim independzmta i suveranitatea
nationala.

Mate incercarile lui Hrusciov de a mentine Romania

in situatia de satelit al U.R.S.S. au quat.

In timpul scurs de la moartea lui Stalin i pand la

Congresul al XXIII al P.C.U.S. in anul 1956, cand Hruciov
a demascat cultul personalitatii lui Stalin i urmarile acestui

cult in viata P.C.U.S. i a U.R.S.S., s-au produs cateva

actiuni ale noastre, care 1-au deranjat. mult, pe Hruciov.
Prima masurd economica importanta pe care am luat-

o a fost abolirea hotardrii privind cotele obligatorii asupra

produselor agro-alimentare, pe care producatorii agricoli
trebuiau sa le predea statului.
Hruciov a apreciat aceasta nasur ca o mare greeala
politica i economicd, sustinand c va avea drept consecinta
infomaarea clasei muncitoare.
- Nu veti asigura painea pentru locuitorii oraselor!
Dej 1-a intrebat pe Hruciov dacd in Uniunea
Sovietica se consurnd mmliga.

Hruciov, mirat, intreabd ce este marnaliga? Dej

raspuncle: mamaliga se produce din Mina de porumb i e
foarte gustoas i hrnitoare i inlocuiqte foarte bine
painea. Deci clasa muncitoare i ceratenii oraselor daca nu
vor avea paine, vor avea marrfliga pentru consumul zilnic.

140

www.dacoromanica.ro

In locul cotelor obligatorii, s-a adoptat o lege a

contractelor de achizitie a produselor agro-alimentare.

Contractele se incheie de catre stat cu producatorii

agricoli la preturi de achizitie stabilite pe invoiala si

diferenta de la regiune la regiune. Prin cotele obligatorii,

noi am indepartat taranimea

alianta ei cu clasa muncitoare

aproape nu mai exista. Prin contractele de achizitie ne

apropiem din nou tardnimea, restabilind astfel alianta
muncitoreasca-taraneasca. Hrusciov, amardt, nu a mai
insistat asupra acestei chestiuni.

A doua masura importantd, deosebit de importanta a

fost desfiintarea SOVROMURILOR. Nu a fost usor sa

scapam de ele. Au avut loc discutii fierbinti, repetate. Dar
nu ne-au speriat. Am sustinut cu argumente economice,
necesitatea desfiintarii lor. Pand la urma Hrusciov si
economistii sdi au trebuit sa cedeze.

Sovromul Cuartit" exploata minereul de uraniu din

Muntii Apuseni, care era in totalitate transportat in
U.R.S.S., la preturi defavorabile pentru economia nationala.
A fost primul sovrom care s-a desfiintat. Am preluat singuri
exploatarea si apoi producerea uraniului.

Ne-au obligat insa sa vindem acest metal valoros,

strategic, numai Uniunii Sovietice, la preturile practicate, in
lume, la acea data.

Romania si economia sa nationala au inregistrat o

mare victorie.

Exportul de capital sovietic in Romania, a avut in

general aceleasi consecinte, ca si exportul de capital
imperialist in colonii.

Dej a avut dreptate si noi I-am sustinut and a ridicat

problema exporturilor de capital sovietic in Romania prin
intermediul sovromurilor.

141

www.dacoromanica.ro

Dati-mi voie s adaug pentru istorie, c desfiintarea

acestor sovromuri a insemnat cumpilrarea partilor sovietice,

a caror valoare s-a ridicat in vrernea aceea, la circa 83

miliarde lei, adica bugetul tarii pe anul 1961 sau 1962.

Este locul sa v spun ca. noi bstinasii", in frunte cu

Gheorghiu-Dej
in conditfile existentei sovromurilor, a
consiliorilor sovietici, am gsit modalitati de a dezvolta, in
paralel, productia industriald evident in msura in care a

fost posibil, mai ales in unittile industriale, unde nu erau

varati sovieticii.
Si

pentru ca planurile erau cunoscute, deci nu era

posibil sd se prevada anumite unitati s-a gsit solutia ca

toate cheltuielile legate de acele investitii, sa se treacd la
costurile de productie.

Astfel au aparut produse cu preturi de-a dreptul

aberante, dar per totalul economiei se includeau cum spun
econornistii, fard a fi evidentiate, la capitolul investitii.

Asa au putut sa apard hale noi si chiar noi unitati

industriale. lntreprinderea Vulcan" din Bucuresti, avea
doar o singurd hala cu schelet metalic, iar celelalte aratau ca
niste rnagazii de lemn. Ce sa mai spunem de dotare! Piesele
se transportau, de la o hard' la alta, cu caruta cu boi.
S-a luat hot-drat-ea s se facd ceva i s-a facut.
Rand pe rand magaziile" au fost dramate i s-au
ridicat hale moderne. La fel s-a procedat i la alte
intreprinderi, printre care Uzina din Toplet, Strungul" din
Arad, Sectia de forj de la Laminorul"

Autobuzul" Bucuresti, Semanatoarea", Ventilatorul",

Uzina de Motoare Electrice, Uzina de Pompe, Electrocablu,
Electroaparataj i altele.

Dar printre cele mai importante realizari trebuie sa

amintesc primele opt hale de la Co1ibai, unde a luat fiinta
142

www.dacoromanica.ro

intreprinderea de Autoturisme Pite5ti, precum 5i cele facute

sub munte" la Campulung Muscel.
In legaturd cu aceasta din urm, este necesar sa. afle

cititorul o mica intamplare. In momentul cdnd se discuta

intr-un cerc relativ restrdns, unul dintre speciali5tii care s-au
ocupat de intocmirea proiectului de amplasare s-a declarat
impotriva acestei investitii.
Cum nu se puteau discuta chiar in acel cerc restrdns
motivele, Chivu Stoica, intr-o pauzd, 1-a luat de o parte 5i
i-a spus:
Tu nu intelegi, mai Chiritd, cd acolo sub munte, uzina
nu se vede?

a5a il chema
(in ciuda
pdrerilor sale era totu5i patriot), intelegand cum stau
Atunci Chiritd Florea

lucrurile, i-a spus lui Chivu Stoica sd facd ce-o vrea cu el!

Chivu Stoica 1-a lini5tit, rugandu-1 sd-5i vadd de

treabd!

Chiritd n-a cerut sd se inscrie in P.M.R., cum au

facut-o numero5i speciali5ti 5i oameni de 5tiintd, cdnd au
inteles politica pe care o infaptuia Gheorghiu-Dej, dar 5i-a
facut pe deplin datoria in functia de director de ministere.
latd, cd noi in conditiile acelea deosebit de grele cdnd,

dupd rdzboi, industria mai lucra doar cu o treime din

capacitate, cu trupele de ocupatie care trebuiau intretinute,
cu obligatia de a plati datoria ce decurgea din armistitiu,
fait nici o posibilitate de aprovizionare cu materii prime 5i
materiale din import, fard credite externe, dupd

nationalizarea din 1948, am reu5it sa dubldm productia

repet in acele
industriald 5i sd trecem la infdptuirea
conditii deosebite a unor mari obiective industriale, care
au stat la baza realizdrilor ulterioare.

143

www.dacoromanica.ro

PLANUL VALEV
Dep4isem cateva hopuri difieile i and credeam cd
intrrn intr-o perioada cand nimeni nu se va mai amesteca
in treburile noastre, iat Ca apare ideea ca tam noastra s nu
se industrializeze, sa devind o sursd de materii prime pentru
alte tari socialiste. Se pregatea planul Valev.

Daca pand atunci s-au mai putut cumpra maini si

utilaje, dintr-odat a inceput sa nu se mai vand aproape
nimic.n

In aceasta situatie, am fost nevoiti sa infiintam, cum

s-a putut i

cu ce a fost

posibil, unitti industriale

producatoare de mijloace de procluctie i de materiale,

necesare consumului industrial intern.

Aa s:a construit Fabrica de Maini i Agregate

Bucureti, Infratirea" Oradea, Electroputere (Craiova) i sau dezvoltat sectoarele mecanice la mai toate unitatile, cu
scopul de a-i realiza singure unele rnaini i instalatii.
Va imaginati, cu cata. grij i ernotie s-a realizat totul!

Imi aduc aminte and am vizitat prima din halele

F.M.U.A.B. cu Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica i Gaston
Marin, unde se organizase i o mica expozitie cu maini si
utilaje din productia interna. La plecare Gheorghiu-Dej ne-a
spus celor de fata:
- Mai baieti, s nu afle prietenii"!
Puteam in orice moment sa fun arestati i judecati, ca
in cazul altor conducatori din statele "frteti", pentru inalt
trdare, cum se obinuia in epoca lui Stalin. Noi

batiriaii" am avut tria i am reuit s scapam de

sovrornuri, s scoatem din tara trupele sovietice, s

reglementam problemele cu o serie de tali din Occident

inclusiv cu S.U.A., s facem fata numeroaselor greutati
economice i sociale, in conditiile ardtate.
144

www.dacoromanica.ro

Si toate acestea, unele stiute i ignorate, din care am

pomenit cateva, altele, nestiute si care nu cred ea vreodata
cineva le va mai da dimensiunea ce li se cuvine in istoria
tarii noastre i cinstirea meritata celor ce le-au initiat i
infaptuit.

Dimpotriva! Dupd 1989, nu este loc decat de

ponegriri i etichetari, de-a dreptul penibile!
Ce stiu ei, aceia care clevetesc pe la toate colturile?

Cat curaj

indrazneald ne-a trebuit noud sa ne

apucam s construim Combinatul de la Galati, cand avizele

unor institute de cercetari din U.R.S.S erau intentionat

negative?

Acestea sustineau cd Romania nu poate construi un

asemenea complex industrial de care noi aveam nevoie ca
de aer.

Este locul cel mai bun sa arat c Gheorghiu-Dej, in

masurile de dezvoltare echilibrat a diferitelor sectoare
importante ale economiei, s-a bazat pe colaborarea unui
numar important de economisti i speciaIiti, printre care sau remarcat: Alexandru Barladeanu, Aurel Vijoli, Modoran,
Bucur Schiopu, Gaston Marin, Roman Moldovan si altii.

Trebuie s mai evidentiez un alt moment deosebit

petrecut in ajunul sarbatoririi a 15 ani de la evenimentele de

la 23 august 1944. La aceste festivitati a fost invitat o

delegatie de partid i guvernamentala a U.R.S.S. Delegatia

sosita. la Bucuresti avea in frunte pe maresalul Konev.

Acesta era insarcinat s inmneze un drapel al Armatei
Sovietice Comandamentului trupelor Capita lei, marcand
eliberarea Bucurestiului de Armata Rosie. Acest eveniment
vroia s se produca la adunarea festiv din seara zilei de 22
august. Afland despre ce este vorba, Gheorghiu-Dej 1-a

invitat pe maresalul Konev la Biroul Politic pentru a-i

aduce la cunostinta nedumerirea noastra in legaturd cu
145

www.dacoromanica.ro

problerna drapelului Armatei Roii. Dej, foarte indignat, a

spus:
-

Tovarase Konev, nici dupa cincisprezece ani

partidul

i guvernul sovietic
nu cunosc faptul ca
Bucurestiul, incepand cu ziva de 23 august 1944, a deschis
lupta irnpotriva armatelor hitleriste din Capita la si din jurul

ei? Ca Armata Romand, sprijinit de fortele patriotice

muncitoresti si de populatie, in

zile a eliberat Capita la

Romniei? Trupele hitleriste au cap itulat. Trupele sovietice
3

au fost primite cu flori. Populatia a urcat pe tancurile

voastre i le-a condus pand in afara Bucurestiului.

Noi nu putem accepta, nu putem admite ca s fie

inmanat drapelul Armatei Rosii Cornandamentului Armatei
Romne din Bucuresti.
Maresalul, dezorientat, ne-a intrebat:
Ce trebuie s facd el? doar are o sarcind de implinit.
Dej ii indeamnd sa mearga la Ambasada Sovietica si
s comunice la Moscova punctul nostru de vedere.

De la Ambasada Sovietica

ni

s-a comunicat c

Moscova a admis pozitia noastra.

Tot in perioada aceasta dintre 1953-1956, s-au mai

inregistrat si alte controverse cu Hrusciov. Dupd ce a vizitat

fabricile de tractoare i camioane Brasov, sustinand Ca

industria sovietica poate s ne livreze cate tractoare i
camioane dorim, Dej i-a rdspuns:

Economia nationala are nevoie de tractoare i

camioane in cantitati sporite an de an si dv. nu ne puteti
-

asigura cantittile necesare. Si i-a aratat o scrisoare primita

din paAea guvernului sovietic, prin care se specifica faptul
cd nu poate s ne livreze din 500 de camioane, cat a cerut
guvernul roman, decat numai 100 de bucati.

- Treaba voastr, o s \id coste ca i cnd le-ati

produce din aur, a zis Hrusciov.
146

www.dacoromanica.ro

- Vom produce, i-a rdspuns Dej

tractoare

camioane, chiar daca ne va costa cat ziceli dv., dar vom fi

satisfacuti ca le produce industria noastra i cd sunt ale
noastre!

147

www.dacoromanica.ro

XII. RETRAGEREA DIN TARA

A TRUPELOR SOVIETICE
Prin Tratatul de Pace de la Paris din 1946, Romania
era obligata s suporte prezenta trupelor sovietice pand la
incheierea Tratatului de neutralitate a Austriei. GheorghiuDej, care participase la semnarea acestui tratat, cunostea
foarte bine aceast clauza si a exploatat-o cu mdiestrie.

Hrusciov probabil cd nu tia de aceast clauza. Pentru

propria sa faim in Occident, Hrusciov s-a avntat in
semnarea Tratatului de neutralitate cu Austria si 1-a realizat
in vara lui 1955. Multi dintre membrii Biroului Politic ne

aflam atunci pe litoralul Mdrii Negre, in concediu de

odihn.

Cnd

s-a

anuntat

semnarea

Tratatului

de

neutralitate cu Austria, Dej ne-a convocat la vila sa din

Eforie-Nord si, foarte radios,
eveninientul respectiv.

ne-a

informat

despre

- Fratilor, a strigat el, in sfarsit, a venit momentul

mult ajteptat: Eliberarea de trupele sovietice! Trebuie mult

tact, dar sa fim demni i sa rididm conducerii sovietice

problema retragerii acestor trupe. Intrerupem concediul de

odihn si plecam la Bucuresti. Am aflat cd de maine,

Hrusciov efectueazd o vizit oficiald in Bulgaria. Prin
ambasada noastr de la Sofia si prin ambasada sovieticd de
la noi, il vom ruga pe Hrusciov ca, la incheierea vizitei in

Bulgaria, in drumul de intoarcere la Moscova, sa facd o

escald la Bucuresti.

Sosit a doua zi in Capita l, Dej a comunicat, prin

ministrul nostru de Externe, ambasadorului sovietic, dorinta
noastrL, precum si ambasadorului roman la Sofia. A doua zi
Hrusciov ne-a anuntat pe aceleasi cfli cd accept cu plcere
148

www.dacoromanica.ro

invitatia partidului i guvernului roman de a face o vizit

neoficiala in Romania.

Dej ne-a chemat la biroul sau de la Consiliul de

Minitri i ne-a informat cd Hruciov a acceptat invitatia de
a veni la Bucureti. S-a stabilit o delegatie care sa participe
la discutiile cu Hruciov asupra necesittii retragerii

trupelor militare sovietice. Delegatia a fost formata din:

Apostol,
Constantinescu

Bodnara,

Dej,

C-tin

Prvulescu,

Miron

losif Chiinevschi. Dej a propus ca

Bodnara, care cunotea bine limba rus i se bucura de o

anumita incredere printre sovietici, sa prezinte problema.
Cu totii am fost de acord.

In cinstea vizitei lui Hrusciov, s-a organizat un mare

miting in Piata Victoriei. S-au tinut cuvantarile de rigoare.

Dupd miting ne-am deplasat impreund cu Hruciov la

locuinta lui Dej de pe malul lacului Herstru. Dej i-a
multumit lui HruFiov pentru amabilitatea de a accepta
invitatia noastra. Hruciov a multumit, la rndul lui, pentru

invitatie. Dej i-a amintit lui Hruciov ea de curand s-a

semnat de cele patru mari puteri Tratatul de neutralitate cu
Austria.

- Am socotit c este necesar s avem un schimb de

pareri cu Dumneavoastr, in legaturd cu situatia creat de
semnarea acestui tratat. Tovarawl Bodriara va vorbi despre
importanta ce o are pentru noi acest eveniment.
Desigur, a urmat un antreu, o masa destul de sumard
pentru cd Dej era foarte echilibrat in aceast privinta dupd

care Bodnara. bine pregatit de amfitrion, a exprimat cu

calm prevederile Tratatului de la Paris cu privire la
stationarea de trupe sovietice pe teritoriul Romniei.
Conducerea noastra de partid socotqte cd trebuie s
discutarn cu Dv. modalittile de retragere a trupelor
sovietice din Romania, conform tratatelor internationale.
149

www.dacoromanica.ro

1-1ruciov, a cdrui lap s-a Inroit i capul chel pared i

se marise, s-a ridicat in picioare foarte revoltat i ne-a spus
cu voce tare:
Parra' acum v-ati simtit bine sub aripile calde,
ocrotitoare ale Uniunii Sovietice, acuma vreti s ne dati cu
tifla in nas? Ati devenit antisovietici, comuniti nationaliti!
Am intervenit noi (Dej, eu i Prvulescu), explicnd

Ca suntem obligati sa ridicam in fata maretei" Uniuni

Sovietice, problema retragerii trupel or sale de pe teritoriul
Romaniei. Poporul roman ca i opinia publica internd i

internationala ateapta acest gest mret" de incredere

si

intelepciune...
Tot furios, dar mai potolit putin, Hrwiov tot repeta:
- Sunteti antisovietici! Sunteti nationaliti! Eu ma
retrag i plec la Moscova!
Dej

i noi, in afara de Bodnara care 1-a insotit pe

Hruciov la aeroport, am ramas pe loc. HruFiov nu-i luase

rmas bun de la noi, nu daduse mana cu nimeni la plecare,
cum s-ar fi cuvenit.
Chiinevschi, sustinut de Miron Constantinescu, si-a
manifestat ingrijorarea privind relatiile noastre de partid si
de stat cu Uniunea Sovietica. Supararea i plecarea brusca a
lui HruFiov va schimba in eau aceste relatii...

- Pentru ce i-am cerut, cred0 ca putea s ne pupe

Hruciov? a replicat Dej. Considera[i voi c trebuie sa mai

fim tratati ca nite rude sarace? Dacd ins sovieticii vor

judeca cu sange rece problema ridicat de noi, nu cred c nu
vor actiona conform dreptului international. Supararea
plecarea bruscd, dragi tovar4i, curn poate fi caracterizatd?

Nu ca a unui stapan fata de slugi? Vreti s rmnem in

continuare in aceast posturd?...

$i dupd cateva clipe de tacere, Dej a reluat pe un alt

ton, mai calm, mai cald:
150

www.dacoromanica.ro

- Totusi nu trebuie sa dramatizam situatia. Eu

It

cunosc destul de bine pe Hrusciov. Se aprinde repede, se

zburleste i apoi se domoleste. Dreptatea este de partea
noastr.

Vom

invinge

si

de

ast

data.

Problema

sovromurilor stiti cd nu a fost ward. Au inventat tot felul

de presiuni sa renuntam la pozitia noastra. Sa stiti c

demnitatea

in

fata

celor

mari,

impresioneazd,

nu

intotdeauna negativ. Pozitia noastr fata de sovromuri a

avut succes pentru c a fost ferma. Vom avea succes si in
aceast chestiune. Dar trebuie sa avem rabdare. Ea nu este
deloc usor de rezolvat de sovietici. Trebuie s tinem seama
c Hrusciov insusi, care e mai repezit, dar totodat si mai

deschis, mai larg in vederi are in coaste, in conducerea

Uniunii Sovietice, oameni foarte dun i autoritari, ca
Molotov si Jukov. Apoi sa nu uitarn cd suntem membri ai
Tratatului de la Varsovia. Asta complied intrucatva
problema...
Apoi pe un ton ferm, hotardt:

- Dreptatea este insa de partea noastra i trebuie s

invingem! Cu aceast incheiere, am plecat fiecare la

treburile noastre.

Semnarea Tratatului cu Austria, stipulat in cadrul

Tratatului de la Paris pentru retragerea trupelor sovietice
prevedere strecurata cu abilitate de
diplomatia romnd in acel tratat din 1946 la care participase
ai Gheorghiu-Dej, acum exploatata de el cu staruint, dar nu
zgomotos
a pus pe sovietici in mare incurcatura.
din Romania

diplomatica. Ei au cautat s transforme aceast situatie pe

seama prevederilor Tratatului de la Varsovia. Este si
motivul pentru care, in octombrie 1956, dupd evenimentele

din Ungaria, Guvernul sovietic a publicat o declaratie

la dezvoltarea b i intarirea prieteniei si

privitoare

151

www.dacoromanica.ro

colabordrii dintre Uniunea Sovieticd si celelalte tri

socialiste" in cadrul Tratatului de la Varsovia.
Se promitea respectarea principiilor suveranitatii,

avantajului reciproc si egalifatii in drepturi. Dupd cum se

cunoaste, aceste principii au rmas numai pe hrtie. In

declaratia mentionatd mai sus se afirma ca: Guvernul
sovietic este gata sa inceapd tratative cu Guvernul Ungariei
si cu c:elelalte state participante la Tratatul de la Varsovia,
in problema mentinerii trupelor pe teritoriul Ungariei".
Dupd cum vedeti, numai Ungaria era nominalizata in
problerna trupelor. Nu se pomenea nimic despre trupele din
Romnia. De fapt, scopul acestei declaratii era nu plecarea
trupelcr, ci mentinerea lor. Se urmirea stabilirea unor noi

justificdri, a unor noi baze de reglementare a mentinerii

acestor trupe pe teritoriul tarilor membre ale Tratatului de la
Varsovia.
In prelungirea acestei tendinte. se cuvine a fi subliniat
si un alt moment. In noiembrie-decembrie 1956, s-a
convenit sa meargd la Moscova o delegatie guvernamentara
condus de Chivu Stoica, presedintele guvernului nostru.

Dupd ce s-au luat unele hotrdri, mai ales pe probleme

econornice si comerciale bilaterale, Nichita Hrusciov a gsit

de cuviint sa se ocupe special de importanta Declaratiei

Guvernului Sovietic din octombrie 1956, mentionnd
pericolul i amenintarea pe care o reprezint mentinerea

blocurilor militare, remilitarizarea Germaniei Occidentale,

mentinerea trupelor americane si ale altor state in
apropierea tarilor socialiste. Drept urmare, se convine

asupra unei declaratii comune rorrtno-sovietice, unde se

stipula stationareea vremelnicd a trupelor sovietice pe
teritoriul Romniei, in conformitate cu Tratatul de la
Varsovia. Se mai sublinia c Guvernul Uniunii Sovietice i

Guvernul Romniei se vor consul ta intre ele, dar si cu

152

www.dacoromanica.ro

ceilalti membri ai Tratatului i in conformitate cu evolutia

internationala, asupra necesittii sau nu a stationarii

trupelor sovietice pe leritoriul Romaniei. Era, in ciuda

aparentelor, un c4tig diplomatic pentru noi.

A urmat i un altul. In anul 1957, se semna la

Bucureti acordul intre Guvernul Romniei i Guvernul
Sovietic referitor la statutul juridic al trupelor sovietice,
stationate temporar pe teritoriul Romniei. In felul acesta se
punea capat multor abuzuri care se produceau ca urmare a
stationarii acestor trupe pe teritoriul Romniei i se
recunotea necesitatea reglementarii situatiei.
- Ruii vor inghiti galuca imi spunea Dej incet,
dar sigur.
La indemnul lui, partea romand accepta cu diplomatie
reglementarile, le suprasolicita chiar, facnd mare tapaj
propagandistic pe tema prieteniei de nezdruncinat", dar in
realitate insistnd pe caracterul vremelnic al stationarii
trupelor sovietice pe teritoriul Romaniei. Pe a indirecte se
sugera i posibilitatea unui scandal diplomatic international,
privind nerespectarea tratatelor de cdtre sovietici.
Sovieticii i mai ales HruFiov se temeau de un

scandal diplomatic i de aceea cautau cu febrilitate noi

motive care sa le justifice prezenta militard in Romnia.
Gheorghiu-Dej a intuit perfect aceast teamd i a exploatat-

o, nu ins cu gldgie, ci cu diplomatie. Era in firea lui s

nu-5i etaleze

intentiile, pe care ins le urmarea cu o

disciplind de fier. Fara zgomot" era deviza lui pe care ne-o

transmitea adesea i noud, mai ales, and era vorba de
sarcini concrete i delicate.

Presupunnd cd Dej ar fi actionat in aceast privinta

pripit 5i cu tam-tamul pe care-I facea mai tarziu Ceawscu

pe tema independentei, riscam sa nu mai piece trupele

153

www.dacoromanica.ro

sovietice de la noi i poate c le aveam i astazi pe cap, cum

este Inca Armata a 14-a in Transnistria.

Sa mai presupunem ca Dej ar fi luat initiativa unei

rezistente armate i proteste civile, impotriva prezentei
acestor trupe. Ar fi fost o vrsare inutild de sange. Nici
macar n-am fi avut parte de scandalul international privind
situatia din Ungaria, scandal care i-a afectat destul de mult
pe sovietici in acea vreme i mai tarziu.
Dej a intuit ca situatia noastra, a Romaniei in raportul
dintre rnarile puteri ale lumii conternporane este alta deck a
Ungariei i chiar a oricarui stat vecin, lucru pe care nu-1
inteleg actualii promotori ai rapidei noastre integrari in
N.A.T.O. Occidentul dupa cum nu e greu de prevazut

ne tradeaza. i astazi, dup cum ne-a tradat i dupd cel de-al

II-lea :razboi mondial. Faptul atunci era mult mai mascat

cleat acum. De pada', acum se intelege mai uor c

zambaTtul Clinton nu ne-a primit in N.A.T.O., pentru Ca sa inteles mai intii cu Elfin la Helsinki in privinta sferelor de
influenta. In privinta imprtirii acestora intre Churchill si
Stalin dupa cel de-al doilea rdzboi mondial i tradarea de
cdtre Occident a Romaniei, au trebuit sa teach' aproape 50
de ani ca sa se afle adevrul. Gheorghiu-Dej are meritul de

a fi inteles acest adevar din cursul evenimentelor la care

participa. Refuzul de a se acorda larii noastre statutul de
cobeligeranta in cadrul Tratatului de la Paris, in ciuda
tuturor evidentelor, conditiile grele, absolut nefirqti in
raport cu realitatea i cu ratiunea. nu puteau fi impuse
unilateral de Cate Uniunea Sovietica i Stalin, rand o
intelegere prealabila cu celelalte puteri aliate, Anglia i
State le Unite. Or, faptul acesta ramasese secret, pe cand la
suprafata se ducea, pe atunci, razboiul rece" dintre ele.

Ar fi fost o greeala enorma ca Romania s fi fost

impinsa orbqte intr-un rdzboi cald", cum cereau tarani0i
154

www.dacoromanica.ro

incercdrile lor de rezistent armat in munti, facand jocul

serviciilor de spionaj de tot felul. Asta ar fi fost echivalent

cu o sinucidere. Or, Gheorghiu-Dej are meritul de a fi

refuzat acest drum. El a preferat drumul unor discutii
directe cu dwnanul".
In aceast privintd, Dej nu numai c a intuit situatia
geo-politica a trii noastre in acel moment, ci a mizat pe
anumite elemente in schimbare din conducerea Uniunii
Sovietice. Despre caracterul nervos i instabil al lui
Hruciov, el ne atragea adesea atentia. De aceea el a lansat

repede i apoi a lsat sa se coach' in capul lui, ideea de

retragere de buna voie a trupelor sovietice din Romania ca

unica solutie rezonabila a conflictului (doar diplomatic

deocamdata!) intre cele cloud tali. Asta mai avea nevoie i
de schimbarile necesare, intuite de Dej, in cadrul raportului
de putere de la Moscova.
In acel timp in U.R.S.S. se infruntau cloud tendinte,
diametral opuse: una reformatoare in frunte cu HruFiov i
alta conservatoare. Lupta intre aceste tendinte s-a incheiat
in iunie 1957, cand la o plenara a C.C. al P.C.U.S. a fost
invinsa aripa conservatoare condusa de Malenkov,
Kaganovici i Molotov. La sfaritul lui octombrie al
aceluiai an A. K. Jukov este eliminat din prezidiul

U.R.S.S., iar in martie 1958 4i depune mandantul N.A.

Bulganin. Pe acest fond al schimbdrii raportului de forte
intre conservatori i cei deschii schimbarilor, am actionat
noi. Astfel, in luna mai 1958 au loc la Moscova cloud
reuniuni la nivel inalt al tarilor socialiste. La ambele,
delegatia romana a fost condusa de Gheorghiu-Dej. Intre
prima i a doua, delegatia romana a avut discutii chiar cu
Nichita Hrwiov, care ne-a comunicat hotardrea Uniunii
Sovietice de a-i retrage trupele de pe teritoriul Romaniei.

155

www.dacoromanica.ro

A doua zi, 24 mai, a avut loc edinta. Comitetului

Consultativ al Tratatului de la Varwvia. La unul din
punctele inscrise pe ordinea de zi figura Raportul lui I.S.
Konev, comandantul suprem al fortelor armate unite, cu

privire la o noud reducere a fortelor armate ale tdrilor

participante la Tratat i la retragerea trupelor sovietice de pe
teritoriul Romniei. Nichita Hruciov in cuvntul sdu, dupd
ce a salutat hotrdrea Chinei de,a retrage voluntarii chinezi

din Coreea de Nord, a spus: In scopul slbirii incorddrii

internationale, Guvernul nostru, in urma consultdrii cu
Guvernul Romdniei, prezintd consftuirii, spre examinare,
problema retragerii trupelor sovietice care se afld pe
teritoriul acestei tali, in conformItate cu Tratatul de la
Varovia".

Consiliul Politic Consultativ a adoptat o declaratie de

presd in care se spunea in mod expres: Consiliul Politic

Consultativ al Tratatului de la Vawvia aprobd hotdrArea
Guvernului U.R.S.S. cu privire la retragerea in viitorul
apropiat a trupelor sovietice care se afld pc teritoriul
Romdniei, in conformitate cu Tratatul de la Varwvia".
Hotdrarea celor cloud guvermne a fost semnatd chiar
atunci de prim-minitrii acestora. In aceeai zi, minitrii
Fortelor Armate ale celor cloud tad (general-colonel Leontin
Sldjan i marealul Rodion Malinovschi) au semnat

acordul retragerii. Destinul a fdcut ca tocmai acela care a

condus intrarea trupelor sovietice pc teritoriul Rorndniei s
semneze i retragerea acestora. Era de fapt omul care
cunotea cel mai bine situatia i, poate a contribuit cel mai
mult la elucidarea ei in cadrul Guvernului Sovietic.

Actiunea s-a desf4urat MIA mare protocol i tam-tamuri.

Gheorghiu-Dej,

aflat

atunci

la

Moscova,

interzis

reprezentantilor partii romne orice fel de comentariu cu

privire la acest eveniment. Nici sovieticii nu erau interesati
156

www.dacoromanica.ro

sa inregistreze comentarii privitoare la aceasta infrangere

pusa intentionat sub semnul marinimiei lor, iar in cadrul
Tratatului de la Varovia, pe seama intelegerii cu ceilalti
parteneri.
Comentariile

discutiile acestora ne-ar fi fost

defavorabile noua, ar fi putut duce la intarzierea i chiar
i

anularea deciziei sovietice i de aceea Dej a facut totul

pentru a le evita. Jocul lui abil a reuit. Dei se spunea c
trupele sovietice stationau in Romania conform intelegerii
in cadrul Tratatului de la Varovia, ele plecau in realitate
conform celor stabilite prin Tratatul de la Paris.
La intoarcerea in tara, delegatia romand a prezentat un
raport in cadrul unei plenare a C.C. a P.M.R., subliniindu-se
cele realizate cu destula parcimonie. Trebuie sa subliniez Ca
nici propaganda romand oriented cu grij de Gheorghiu-

nu s-a manifestat galagios, cu semne de parada.

Opinia lui Dej era c politica de independenta nationala
trebuia sa se realizeze discret, prin fapte concrete, fara
Dej

publicitate inutila i paguboasa pentru tara.

Plecarea trupelor sovietice din Romania a reprezentat
insa un moment crucial in istoria tarii dupd cel de-al 11-lea

razboi mondial. Acest moment a fost i un examen de

intelepciune, de forta morala i patriotica a conducerii, de
atunci, Romaniei.

Prin acest act s-a inlaturat principalul obstacol din

calea eliberdrii depline i a obtinerii independentei tarii.
Numai pe baza lui se putea trece la infaptuirea liniei
politice nationale a partidului i statului roman.

Acest eveniment poate fi o sursa de invataminte

pentru zilele de azi, de maine i de poimdine. Romania a
avut un rol de pionierat in lupta pentru retragerea trupelor
straine de pe teritoriul altor tari, dupa cel de-al II-lea razboi
mondial. Numai in acest fel s-a putut urma apoi drumul
157

www.dacoromanica.ro

unei doctrine militare nationale, conforme cu interesele

poporului nostru.

Multe orori, greFli

abuzuri, care au costat mult

poporul roman, au putut fi inlturate dupa plecarea trupelor

si a consilierilor sovietici.

Evenimentele din 1958 au creat premisele care au

condus la Declaratia de Independenta din 1964.

CONTRAOFENS1VA IMPOTRIVA LUI

GHEORGH1U-DEJ
In acea perioada, mai ales dupa solicitarea de
retragere a trupelor sovietice, incepuserd s se clued a

anumite actiuni propagandistice care bateau departe. De

pilda, .,grupul lui Dej" din conducerea partidului i statului
roman incepuse s fie acuzat deschis in presa sovietica i a
altor tari socialiste ea nationalist i antisovietic.
Erau i nemultumiri mai vechi. Multi membrii ai
conducerii P.C.U.S. nu au vazut cu ochi buni indeprtarea
Anei Pauker, a lui Vasile Luca i Teohari Georgescu din
componenta conducerii i din Guvern. Erau i nemultumiri
legate de desfiintarea sovromurilor.
Insai prelungirea unui rdspuns pozitiv la propunerea
noastra de retragere a trupelor sovietice avea ceva
semnificativ. Se atepta pared o schimbare care sa opreasca
acest proces.
c'tiu
cd Dej a intuit cd in jurul lui i al b4tinailor"
Y
din conducerea partidului plutesc nori negri. De aceea el ne
indemna la maxima prudent. Nici lui nu i-a fost wr...
Se tie ca. in 1956 a avut loc congresul P.C.U.S. de
condarnnare a cultului personalitatii lui Stalin. La acest
158

www.dacoromanica.ro

congres a participat si o delegatie a P.M.R. condusd de

Gheorghiu-Dej.

Din

delegatie

au

facut

parte:

Iosif

Chiinevschi, Petre Borild i Miron Constantinescu. La

intoarcere, delegatia trebuia sa facd un raport pentru a fi
discutat in Biroul Politic.

Miron Constantinescu i Chiinevschi au cerut ca ei

sa facd acest raport. Dej nu li s-a opus, dar a recomandat sd
participe i Borild la redactarea lui, el cunoscdnd mai bine
situatia din Uniunea Sovieticd, fiindcd trdise mult timp
acolo.

Nu a trecut mult timp, i Borild a venit val-vdrtej la

Gheorghiu-Dej spundndu-i indignat cd in proiectul de

raport, cu toate impotrivirile sale, se subliniazd cd i in

partidul nostru i in societatea romdneascd s-au produs
urmdri grave al cultului personalitdtii, cd

la noi se and un

Stalin, este adevdrat, mai mic, dar existd un Stalin, in

persoana lui Dej...

Dej era foarte dezamdgit i trist in perioada aceea.

Totui el nu si-a pierdut cumpdtul i i-a spus lui Borild sd
participe in continuare la definitivarea raportului i la
discutarea lui in Biroul Politic.

- Dacd nu ajungeti la un punct de vedere comun, sa

vorbeti despre obiectiile tale!

S-a intocmit raportul, aa curn I-a gdndit Miron

Constantinescu i Chiinevschi. Dej a cerut sd fie citit de
fiecare dintre membrii Biroului Politic, inainte de edinta in
care a fost luat in discutie. La edinta Biroului Politic tiu
cd nu s-a mai citit documentul, ci s-a trecut la dezbaterea
lui.

Prima parte a raportului se referea la continutul celor

prezentate de Flruciov la congresul sovietic asupra cultului

personalitatii lui Stalin i a urmrilor sale grave in viata

P.C.U.S. i a popoarelor sovietice. In a doua parte se
159

www.dacoromanica.ro

sublinia ca in P.M.R. i societatea romaneasca s-au produs

urmari asemanatoare cu cele din U.R.S.S., datorit cultului
personalitatii lui Dej. In ultima parte a raportului se trageau
concluzii i se sugerau masuri pe-itru lichidarea cultului
personalitatii i a consecintelor acestui cult in viata internd
de partid i a poporului roman.
Aceste acuzatii erau neadevarate i nedrepte in fond,
erau rLu intentionate i serveau interese straine partidului,
tarii i poporului roman.
Cultul personalitatii, pe lnga formele de suprafatd,
inseamn, in esenta reducerea la tacere a celor care nu sunt

de parerea ta, pana la inchiderea gurii cu pistolul

mitraliera, cum a procedat Stalin. $1 la noi, Ceauescu mai

tarziu a procedat la anihilarea celor din jurul sau, nu ins in
formel de masa de pe vremea lui Stalin. Gheorghiu-Dej nu
a procedat ins niciodata astfel, iar cazurile Fori si
PatraKanu sunt cazuri speciale in care Dej nu a avut un rol
decisiv. Gheorghiu-Dej nu e direct vinovat de uciderea lor.
.

0 vind morala are

el, cum avem toti ceilalti din

conducerea de atunci a partidului, caci ne-am lasat pui in

fata faptului implinit. Dar sunt situatii in care GheorghiuDej s-a manifestat clar impotriva reprimrii celor ce s-au
manifestat direct impotriva lui. Cazul Anei Pauker, despre
care am mai vorbit i in care chiar Stalin s-a pronuntat
pentru lichidare fizica. Gheorghiu-Dej 1-a infruntat chiar pe

Stalin, opunndu-se acestui procedeu, iar Ana Pauker a

ramas in viata i membra pensionard a partidului. Nici cu
ceilalti adversari nu a procedat altfel, iar represalii de masa
in rndul partidului nu au avut loc in acea perioada, iar in
contra actiunilor clicii( Luca, Ana si Teohari) Dej a jucat,
dimpoiriva, un rol anihilator. El a fost cel ce, chiar in acele
imprej ardri grele, a actionat impotriva represiunilor. Am
amintil despre cei peste 10.000 de tiirani arestati pe vremea
160

www.dacoromanica.ro

cotelor( perioada gestionata de Ana Pauker) , pe care el, din

initiativa direct i personalk i-a eliberat din inchisori.
Si

in cazul "Canalului",

el

a actionat impotriva

represiunilor. Cei ce au facut crime i represiuni la "Canal"

au fost arestati i judecati din ordinul lui, iar acesta a fost
inchis tot din initiativa lui...
$i aici Gheorghiu-Dej a jucat un rol de tampon. $tiu

ca toate sesizarile ajunse in mana lui au fost rezolvate

favorabil, iar atunci cnd a scapat de influentele straine, iar
tara i-a catigat pe deplin independenta guvernamentala i

administrativa, el a fost primul care a cerut i a impus

hotararea eliberdrii din inchisori a tuturor detinutilor politici
nu vreau sa mai aud de detinuti politici in Tara

Romaneascd"! a strigat el in plenul Biroului Politic al

fostului Partid Comunist. Acest strigat ar trebui sa-1 ia in
seama i detinatorii de azi ai puterii politice din Romania.
Gheorghiu-Dej s-a bucurat, intr-adevr, de mult

prestigiu in partidul nostru i in afara lui, in tara i in

straindtate, pe plan international. Dar toate semnele de
omagiu i de recunoatere el le primea cu modestie.
Adesea, and socotea el cd acestea sunt exagerate, mai ales
in presd, el reactiona indignat, am ardtat mai sus, cum in
plind risipa de cult a personalitatii lui Stalin, el i-a chemat
pe ziaritii notri impreund cu cei ce-i indrumau
(Chi5inevschi i Leonte Rautu) i i-a sapunit zdravan pentru

laudele ce i se aduceau in pres in legatura cu activitatea i

propria sa persoand, laude pe care le considera"aiurite".

Vreti s ma rupeti de partid"? Vreti sa ma izolati de

proprii mei tovardi de luptd"? Asta ii intreba Dej pe
ziariti. In lumina faptelor despre care am vorbit, sunt
convins acum, chiar mai mult cleat atunci, cd Gheorghiu-

Dej a dus o lupta ferma, atenta i continua, impotriva

cultului propriei sale personalitati, cult pentru care, dacd
www.dacoromanica.ro

161

trebuie cautati vinovati, ei sunt de gasit tocmai in rndul

celor care, atunci in vara lui 1956, cautau sa-1 acuze pe Dej
, tocmai, de cultul personalittii.
M-a revoltat insa, in timpul pregtirii raportului

delegai iei noastre, uurinta, lipsa de raspundere cu care

Chiinevschi i Miron Constantinescu ii asemuie pe Dej cu
Stalin. Ei, care erau uierii lui Dej, dupd inlturarea
grupulii Anei Pauker? Ei sa facd asemenea afirmatii? Ma
intreb: cnd au fost ei cinstiti N de Dej i de conducerea
de partid?

In acelai ton, dar cu argumente diferite, a condamnat

i Moghioro atitudinea celor doi. imi amintesc cd in
cuvantul sau, Moghioro a aratat ca Miron 1-a vizitat acasa
cu intentia clara de a-1
incercare a facut-o i
Parvulescu.

atrage de partea sa. Aceeai

Chiinevschi

cu

Constantin

In cuvntul lor, cei doi au btut in retragere spunnd

Ca ei au procedat astfel din motive personale. Dej, cum era
5i firesc, s-a ardtat indignat de modul cum au procedat i de
continutul acuzatiilor care i se aduceau. El a cerut ca Biroul
Politic sa aprobe convocarea unei plenare a C.C. care sa

analizeze situatia creata in conducerea de partid

sa

decidd Biroul Politic a aprobat aceasta propunere.

Dar acea plenara nu a putut avea loc atunci din cauza:

evenimentelor din octombrie 1956, din Ungaria. Ea s-a

desfaurat abia in prima parte a anului urmator. Membrilor
C.C. li s-a pus la dispozitie atat raportul" Miron
Constantinescu Chiinevschi, cat i stenograma discutiilor
din Biroul Politic. Plenara a durat cred, cloud sau trei zile.
Nimeni din cei ce au luat cuvntul nu au fost de acord cu
punctul de vedere al lui Miron Constantinescu ai
Chiinevschi. Au fost unii vorbitori care au sustinut ca cei
doi nu ar Ii avut curajul s sustind, ce au sustinut, dacd nu ar
162

www.dacoromanica.ro

fi fost

incurajati de la Moscova sa deschida o lupta

fractionist impotriva lui Dej, pentru a fi inlaturat de la

conducerea partidului.
Dej tia de ele dar s-a fdcut c nu le ia in seama. Mai

mult, a facut tot posibilul ca ele s nu ajunga obiect de

discutie publica, in presd. Ar fi fost periculos pentru
actiunile noastre in directia tratativelor cu Guvernul sovietic
privind scoaterea trupelor ruseti din tard.

De altfel, tin s subliniez, ca toate infruntarile de

opinie, atat din Biroul Politic, cat i din plenara C.C. s-au
desfaurat cu uile inchise. Nu s-a dat deck un comunicat al
plenarei care a calificat ca antipartinica, fractionista, pozitia
celor doi i a hotarat eliberarea celor doi din functiile ce le
detineau.

A fost

cel de-al

doilea mare oc suportat de

conducerea partidului nostru dupd cel punctat de grupul

Anei Pauker, despre care am vorbit mai inainte.

Nu a fost uor s lupti in interiorul tarii pentru

apdrarea linitii sale politice, economice i sociale i sd
actionezi in acelai timp i impotriva obstacolelor din afard,

ale celor carora nu le convenea linia nationala pe care o

adaptase partidul nostru, condus de Gheorghiu-Dej.

lar curatirea de asemenea elemente a fost foarte

dificila. i a fost nevoie de mult tact din partea lui Dej, i
fard ranchiund. Este edificator in acest sens urmtorul

exemplu:La cateva luni dupd ce Miron nu mai era in

Biroul Politic ii amintete Barldeanu intr-o edint,
Dej a intrebat: ce mai face Miron. 1 s-a raspuns Ca este
cercetator tiintific. Si ce salariu are"? a vrut sa *tie Dej.
Mai, el are vreo 5 copii" a constatat atunci Dej, nu-i ajung

banii. Sa-i mai dam o completare de 5 mii lunar de la

partid"...

www.dacoromanica.ro

163

Ap era Dej. Nu era rdzbunator. Dimpotriva, odata

rezolvata problema, principial i practic, el devenea "painea

lui Di mnezeu", se comporta cu totul i cu totul uman,

concesiv, se preocupa de soarta celor ce puteau s fie loviti
in urma unor excese, ca i in cazul de mai sus.

CATRE LIBERALIZAREA VIETH INTERNE

In 1958 s-a incheiat procesul de retragere a trupelor
sovietice, iar stilul adoptat de catre Dej in acele imprejurdri
i actiunile sale politice de mare anvergura erau, in general,
acoperite. Nici nu-i placea sa se vorbeasca despre ele, iar
atunci cnd trebuiau sa se producd, tiu ca cerea discretie,
prudenta, tact i retinere. Mai ales a lupta noastra de atunci

trebuia sa se desfaware i pe alte planuri, unde aveam

nevoie sa nu trambitm, ci s ne sustinem cu calm i
fermitate punctul nostru de vedere, sa-1 deducem din
realitti, sa-1 argumentrn pe baza acestora i s ne
pozitiile

asigurEm

independente, in

conformitate

cu

interesele fundamentale ale poporului roman,

rezistenta la presiunile pe care le exercita in continuare
vecinul de la Rasarit, in plan economic i spiritual, pe de
alta parte, spargerea "cortinei roii, de fier" in dosul careia
adevrul

fusesern obligati sa trim, 'Ana atunci. Cu alte cuvinte

deschiderea spre Occident. In ambele directii aveam nevoie
de mult initiativd i tact.

Dupd ce am eliminat "grupul kominternist" din

conducerea partidului, dupd ce s-au retras trupele sovietice
i comilierii, a urmat i eliberarea de dogmele sovietice, ale
aa-zisului realism-socialist. Ele erau expresia unei presiuni
164

www.dacoromanica.ro

ideologice de care am putut scapa abia in jurul anilor '60.

De amintit discutiile lui Dej de la Uniunea Scriitorilor.
Atunci au avut loc schimbri importante si in
conducerea Uniunii respective. Mihai Beniuc a fost
schimbat cu Zaharia Stancu, iar Lucian Blaga a fost adus in
prim-planul culturii romane, dupd Tudor Arghezi si George

Calinescu. Din pacate, Blaga a incetat din viata la putin

timp dupa aceea.
Tot de la debutul anilor '60, dateaza si inceputul unei

deschideri marcante tap de literatura si arta occidentala, de

care s-a prevalat Ceausescu la Congresul al IX-lea.
Concomitent a avut loc si o deschidere catre Occident
destul de marcanta si fard tuteld sovietica, uneori chiar in
conditiile iritrii acesteia.

Politica de deschidere catre toate trile lumii si, cu

deosebire, catre tarile capitaliste occidentale, corespundea
intereselor generale ale poporului roman.
Se dezvoltd relatiile externe independente

ale

Romanici cu Iugoslavia, China populard, Vietnam, Coreea

de Nord si Cuba, cu toate tarile in curs de dezvoltare. Dar
schimbarea cea mai spectaculoas este larga deschidere in
relatiile cu Franta, S.U.A., Anglia si celelalte tali capitaliste
dezvoltate.

Exemplul Romaniei a fost urmat treptat, treptat si de

catre celelalte tari participante la C.A.E.R.

Blocada C.A.E.R. a fost sparta de catre Romania.

Spargatorul principal a fost Fartidul Muncitoresc Roman.
Sub conducerea lui Gheorghiu-Dej, mare patriot si om
politic.

Cele cloud piete mondiale care s-au format la putin

timp dupd ce de-al II-lea razboi mondial piata mondiala
antagoniste intre
capitalista si piata mondiala socialista
ele, inchisa una pentru cealalta, a dat posibilitatea U.R.S.S.165

www.dacoromanica.ro

ului s desfasoare o politica hegemonista asupra tarilor

participante la C.A.E.R. S-a remarcat lupta U.R.S.S.-ului in
ultimii ani ai vietii lui Stalin si mai ales dupa moartea sa,

cnd Hrusciov 1-a urmat in conducerea P.C.U.S., pentru

subordonarea economica, politica, culturala, stiintifica a
rani noastre. Partea romnd a fost nevoita s se lupte cu
teoriile integrationiste ale lui Hrusciov.
si
comerciale cu tarile
Relatii le economice
occidentale erau foarte reduse.
Politica de industrializare a tarii, transformarea

socialist a agriculturii si dezvoltarea altor sectoare ale

econorniei nationale nu se puteau realiza fard folosirea
stiintei si tehnicii avansate din Occident.
Conducerea partidului si statului, la indemnurile

staruitoare ale lui Dej, a hotardt deschiderea tarii spre

dezvoltarea relatiilor eonomice si comerciale cu toate raffle
lumii si cu deosebire cu principalele tari capitaliste
occidentale dezvoltate. Astfel au fost trimise delegatii
guvemamentale in Franta, Anglia, S.U.A., Germania

Federala si Italia. Aceste delegatii au avut in frunte pe Ion

Gheorghe Maurer si Alexandru Bdrladeanu.
Prezenta Romniei si activitatea desfasurata de

aceasta in cadrul 0.N.U., au inceput sa fie mai rodnice prin

pozitia noastra ferma de aparare a independentei si
suveranitatii nationale a tuturor tarilor membre prin

colaborarea si conlucrarea lor pentru dezvoltare reciproc

avantajoas pe plan economic, comercial, financiar etc.
Participarea lui Dej la Adunarea Genera la O.N.U. din
toamna lui 1962 alaturi de conducatorii celorlalte tari

socialiste, inclusiv U.R.S.S., prin persoana lui Hrusciov, a

fost de bun augur pentru activitatea Romniei in cadrul

O.N.U.-lui.

166

www.dacoromanica.ro

In anul 1961, Romnia datorit pozitiei sale proprii, a

votat pentru prima data altfel deck U.R.S.S. i celelalte tari
socialiste, privitor la crearea unei zone denuclearizate in
America de Sud. Noi militam pentru crearea unei asemenea
zone in Balcani i nu puteam fi impotriva ei, in alte parti ale
globului.
Autoritatea i prestigiul Romniei, a politicii sale
externe au determinat O.N.U. s aleaga ca preedinte al sau,

pentru o perioada de un an, pe Corneliu Manescu

ministrul de Externe al Romniei. Corneliu Mnescu
devenise o figura proeminent la O.N.U. El putea fi ales ca
secretar general al O.N.U. daca Ceauescu i consoarta sa,
Elena, din gelozie politica, nu 1-ar fi inlocuit pe Mnescu in
conducerea Ministerului de Externe.
Iar eliberarea detinutilor politici in 1964 a fost fcut

tot la initiativa lui Dej. Avusesem cu el multe discutii

particulare pe aceasta temd. Stia din proprie experienta cd in
inchisori se produc atrocitati i agresiuni greu de imaginat
la adresa fiintei umane. El insui, ca i mine, fusese supus,

pentru ideile sale politice la vexatiuni de tot felul. Avea

informatii foarte largi despre cele ce se intdmpla in
inchisori cu detinutii politici. Cnd a adus aceast problema
in fata Biroului Politic, Dej a declarat cu amaraciune: Nu
mai vreau sa aud de detinuti politici in Romnia"!

La propunerea lui, s-a hotardt, in 1964, eliberarea

tuturor detinutilor politici cdrora li s-a asigurat incadrarea
imediat in munca, potrivit cu pregtirea lor profesionala i

cu gradul de studii, li s-a dat dreptul la locuinta, din cele

construite de stat, precum i dreptul la o salarizare egala cu
a tuturor categoriilor de angajati.
Vrem nu vrem, trebuie s recunoatem, in actul istoric
al

eliberarii detinutilor politici din 1964, un model de

167

www.dacoromanica.ro

reconciliere nationald, din care am putea invdta multe i

astzi.

far dac mai trdia Dej mdcar 5 ani, pnd in 1970, nu

ar mai fi urmat epoca de aur" a domniei de tip "feudal" a
lui Nicolae Ceauescu.

inainte de agravarea bolii sale, intr-o discutie cu mine

i Chivu Stoica, Dej si-a exprimat hotkarea ca la Plenara ce

se preconiza s aibd loc la scurt timp, sd-1 elibereze pe

Nicolaa. Ceauescu din functia de secretar al Comitetului
Central i sd-1 transfere la guvern. Plenara nu a mai avut
loc. A avut loc Insd decesul sdu. Dup moartea lui Dej,
datoritd "traddrii" lui Maurer i Chivu Stoica, a ajuns primsecretar al Comitetului Central al partidului, Nicolae
Ceauescu i se tie ce a urmat.

Eu a vrea sa mai cornpletez faptul Ca prin anii '60

Dej a lansat ideea comerciantilor particulari (mandatari) pe
care i-a sugrumat Ceauescu mai tdrziu. Dej, cu mult timp
inainte, chiar pe vremea exceselor staliniste ale luptei de
clasd, a cautat s pastreze intreprinderile mici particulare,
atelierele meteugdrqti private. in acest sens a folosit i
sprijinul sindicatelor. Imi amintesc de firma Guban", care
fficea cei mai buni pantofi, era renumitd i prin poetele pe
care le producea, ajunsese sa aibd o mie de salariati. Si nu

era singura. Dej se interesa personal de bunul mers al

acestora. El vroia sa creeze un sistem concurential privat
fat de cel de stat, aa cum in agriculturd a lsat o parte
mare din pdmntul tarii, mai ales in zonele de deal i de
munte, in afara cooperativelor de productie.

Stiu c Bdrffideanu a prezentat un material i el a si

fost di scutat intr-o prima formd, ludndu-se chiar o hotkare

ca C.A.P.-urile sa fie mai independente tat de stat deck

erau, urmnd sd se realizeze i alte etape de liberalizare a
lor. in acea etard se prevedea ca C.A.P.-urile sa incheie
168

www.dacoromanica.ro

contracte de achizitii la bund invoiald cu statul, far ca

acestea s fie obligatorii. Aceasta hotrdre a fost abrogata
mai tarziu de Ceausescu.

13drldeanu afirma intr-un interviu Ca atunci cnd a

fost

pus

de

Dej

sa

pregteascd

materialul

pentru

liberalizarea C.A.P.-urilor, el, Bdrldeanu i-ar fi spus lui

Dej cd ar fi bine sa fac acel material impreund cu
Ceausescu, care raspundea pe linie de partid, de agricultura.
Dej s-ar fi infuriat i i-ar fi zis: Las5.-1 pe prostul ala la o
parte! Nu intelege nimic. El poate numai s te-ncurce"!

Asa este. Dej avea o prere foarte proastd despre

Ceausescu mai ales dupd ce acesta s-a ocupat de

agriculturd. Stiu cd, in zelul lui de a se remarca pe aceast

linie, Ceausescu a vrut s facd din Galati o a doua regiune
complet cooperativizata. El a fortat lucrurile si in judetul
Vrancea, care apartinea regiunii Galati, au avut loc o seamd

de revolte care au culminat cu cele de la Vadu-Rosca.

Trimis s potoleasc lucrurile acolo, Ceausescu le-a aprins
si mai tare, trgand cu pistolul in oameni. Ca sa fie salvat, a

trebuit s se intervind cu fortele armate. Auzind de o

asemenea situatie, Dej a fost foarte revoltat. Intr-o discutie
care a avut loc impreund cu mine, Prvulescu i Drdghici, sa ardtat dispus s-1 scoat imediat pe Ceausescu din

functie. Au intervenit Parvulescu

Drdghici care au

sustinut cd Ceausescu se afia in legitima aparare, ceea ce a

amnat hotardrea lui Dej. Drept "recunostinta" i pe ei i-a
eliminat din conducere, nu peste mult timp, Ceusescu.
Stiu c aceast hotrdre i-a rmas ca un ghimpe in
suflet pan la sfarsitul lui neasteptat.

www.dacoromanica.ro

169

DECLARATIA DE INDEPENDENTA

Inca de

conflictului sovieto-chinez,
conducerea colectiva a partidului, in frunte cu Dej, a avut o
la inceputul

pozitie diferita de aceea a partidelor din prile de rsdrit ale

Europei i Partidul comunist din U.R.S.S.

Dej a militat pentru un dialog responsabil intre

conducerile partidelor comuniste din U.R.S.S. si a Chinei
populare, pentru incetarea polemicii in interesul general al
socialismului, al unitatii si solidaritatii tuturor partidelor
comuniste i muncitoresti din toate tarile.
Delegatia de partid compus din: I. Gh. Maurer, Emil
Bodnra i Nicolae Ceausescu a purtat discutii in acest
sens la nivelul conducerii superioare a partidelor comuniste

din China si U.R.S.S. Prin scris si prin viu grai nu a incetat

s'a se nianifeste punctul nostru de vedere (al P.M.R.) pana la
stingerea din viat a lui Dej i chiar i dupd aceea, find una
din atitudinile noastre, cele mai originale i profunde, in
politica niondialia.

Activitatea Romniei in cadru C.A.E.R. avea la bazd

princir iul dreptului la dezvollare independenta a
econorniilor tarilor frtesti componente i ca atare era
motivL1 principal al divergentelor lui Dej cu conducatorii
acestor tdri, in special URSS. Independenta economiei era
pentru el bozo oricdrei idei pentru inclependenta statald.

Dupd terminarea celui de-al II-lea razboi mondial si

dupd o colaborare remarcabild intre puterile victorioase la
sfarsitul acestui razboi, a devenit dominant tendinta de
divizare a lumii si mai ales a Europei.
Pe plan politic existau cloud sisteme politice de bazd,
cel socialist si cel capitalist.

Din punct de vedere militar a aprut N.A.T.O. si

Tratatul de la Varsovia, iar din punct de vedere economic
170

www.dacoromanica.ro

au luat fiint organizatii economice inchise: in Occidentactuala UE i in Est, C.A.E.R.

Divizarea economicd a fost influentatd, stimulafa de
caracterul antagonist al orientrilor ideologice i politice,
interesele hegemonice ale celor cloud mari puteri, U.R.S.S.
i S.U.A.
Tad le occidentale au actionat viguros pentru a
impiedica dezvoltarea liberd a relatiilor comerciale
economice i financiare cu tdrile din Rsdritul Europei care
nu au acceptat planul Marshall. Aceast stare, de fapt, a fost

avantajoasd Uniunii Sovietice, sustinnd tendintele sale

hegemoniste care se considera "fratele cel mare" al trilor
socialiste.
C.A.E.R.-ul (Consiliul de Asistent Economicd
Reciprocd) a luat fiinta in anul 1949 la consfatuirea
reprezentantilor guvernelor Bulgariei, Cehoslovaciei,

Poloniei, Romniei, Ungariei i U.R.S.S-ului. Discutiile i

negocierile pentru definitivarea principiilor de organizare i
functionare a C.A.E.R.-ului, s-a desfaurat de la sfar5itul
anilor 1950 pand la inceputul anilor 1960.

Gheorghiu-Dej a condus nemijlocit i cu cea mai

mare rdspundere participarea tarii noastre la elaborarea
principiilor i normelor de functionare ale C.A.E.R.-ului.
Ele au fost atent analizate de mai multe ori in Biroul Politic
i in cdteva plenare ale Comitetului Central al partidului.
Dezbaterea acestora in organele conducdtoare ale partidului
nostru reprezenta tactica aleasd de cdtre Dej pentru a putea

contracara pe sovietici, care militau pentru solutionarea

problemelor de ctre lideri. Hruciov sustine cd numai
primii secretari ai partidelor din tarile membre ale
C.A.E.R.-ului puteau sa aibd puteri depline, s poat hotri.
Doud conceptii organizatorice, contrar opuse, privind

171

www.dacoromanica.ro

C.A.E.R.-ul, s-au ciocnit intre ele la Consfatuirea din anul

1962.

Conceptia lui Hrusciov, care consta in faptul cd primii

secretari hotarasc in calitatea lor de participanti la
conducerea C.A.E.R.-ului. Aceasta inseamna cd primsecretarii se constituiau intr-un organ supranational al
C.A.E.R.-ului.
Conceptia lui Dej consta in aceea ca primii-secretari

sunt reprezentanti ai Comitetelor Centrale ale partidelor 7

organisme nationale si indeplineau hotardrile acestora.
Consfatuirea din 1962 a aprobat principiile
fundamentale ale diviziuni internationale socialiste a

muncii. Acest document a fost acceptabil pentru partea

romna, in el se statuau punctele de vedere sustinute de
romani. Consfatuirea nu a luat in considerare propunerile
sovietize care voiau sa transforrne C.A.E.R.-ul intr-o
organizatie suprastatala, supranationala. Plenara C.C. a
P.M.R. din ianuarie 1963 si-a dat acordul asupra

documentului consfatuirii din anul 1962. in comunicatul

plenarei se accentuau principiile: respectrii independentei
suveranitkii nationale, egalitkii depline in drepturi,
intrajutordrii frkesti si avantajului reciproc.
si

Nu dupa multa vreme a avut loc o plenard a C.C. al

P.C.U.S. care adopta o hotarare speciald despre C.A.E.R.,
referindu-se in mod deosebit la crearea unui nou organ unic
de planificare.

Procedeul adoptkii de care un partener a unor idei

contrare hotardrii adoptate

in comun a produs mare

supara-e in cadrul conducerii partidului nostru, care a

afirmat clar ca hotararile unui partid nu pot fi valabile deck
pentru el. Pentru noi sunt valabile numai hotardrile noastre.
In decursul timpului, Hrusciov a mai lansat i alte idei

precum cazanul comun" in care trebuia s intre cat mai

172

www.dacoromanica.ro

multe gaze 5i petrol, energie electrica 5i cereale. Dej a

respins cu fermitate teoria cazanului comun" 5i
international izarea fortelor de productie.

Propunerile integrationiste ale sovieticilor aveau in

vedere un sistem de relatii 5i forme organizatorice care
scoteau activitatea economica 5i dreptul de decizie de sub
autoritatea nationald a statelor. Aceste propuneri
integrationiste nu se refereau numai la activitatile
economice, ele cuprindeau 5i activitatile culturale, de
invatamnt, 5tiinta, presa, radioul 5i televiziunea. Se

prevedea un C.A.E.R. editorial, o editurd unica pentru

manualele 5colare, o agentie unica de presd, intreprindere
unica interstatald pentru televiziune, o agentie comund de

producere a filmelor, un organism comun in domeniul

5tiintei, ale carei hotardri erau obligatorii pentru toate
academiile de 5tiinta din tarile membre ale C.A.E.R.-ului.
Astazi se pare cd UE transpun in practica ceeace sovieticii
nu au putut impune atunci, ce ironie!
Conducerea colectiva in frunte cu Dej a combatut 5i a

respins 5i aceste incercari, de a scoate intreaga activitate

editoriald, de culturd, 5tiinta etc. de sub autoritatea 51
conducerea nationala.

Este un mare merit a lui Alexandru Barldeanu,

reprezentantul

nostru

permanent

la

C.A.E.R.

5i

speciali5tilor care 1-au insotit, pentru darzenia avutd in

apararea pozitiei politice principale a partidului 5i statului
roman.

Teza lui Hru5ciov a internationalizrii fortelor de

productie cauta sa impund ideea cd resursele materiale nu
apartineau tarilor membre ale C.A.E.R.-ului, ci sistemului

mondial al socialismului. Un exemplu: liberul acces la

resursele energetice ale Hidrocentralei Portile de Fier. In
acest sens a adresat Hru5ciov scrisori similare lui Dej 5i
173

www.dacoromanica.ro

Tito prin care se cerea ca energia electrica a acestei

hidrocentrale sd fie livrata C.A.E.R.-ului la preturi ieftine
foarte convenabile pentru U.R.S.S. i altor tari limitrofe cu
Dundrea. Dej si Tito au respins delicat aceasta cerere,
mentionand Ca preturile pentru livrarea energiei electrice de
la Portile de Fier, tarilor riverane Dundrii se va efectua
numai la preturile mondiale stabilite pentru acest produs,

Dupa cum se stie, piatra de temMe pentru construirea

acestei Hidrocentrale a fost plasata la Portile de Fier de
catre Dej si Tito pe baza unei iritelegeri intre guvernul
roman si guvernul iugoslav. La construirea Hidrocentralei
Portile de Fier s-a folosit experienta construirii
hidrocentralelor de la Bicaz i Arges. Construirea ei a
reprezentat o extraordinard realizare tehnica, un model de
colabo rare internationald pe bazd de egalitate si avantaj
reciproc intre Romania si lugoslavia.
Ma alatur fara rezerve aprecierilor juste ale lui Paul
Niculescu Mizil la sfarsitul celor rioud articole publicate

sub titlul Mafia pentru C.A.E.R.", intr-adevar, lupta

conducerii partidului i statului nostru pentru principii
corecte in functionarea C.A.E.R.-ului nu a fost zadarnica.
Romariii au repurtat o mare si importanta victorie. C.A.E.R.

nu a putut deveni un instrument de subordonare, de

dominatie a trilor socialiste de dire U.R.S.S. si acesta este
meritu romanilor. Bata lia a fost dura. Argumentele au
invins forta. Ratiunea creatoare a prelevat asupra dogmelor.
Gheorghiu-Dej a fost mai puternic decat Hrusciov. Mafia
romanilor in cadrul C.A.E.R. nu poate fi stearsa din istoria

Romniei. Ea este un izvor de invataminte utile si pentru

perioada de tranzitie pe care o traie;ae astazi, in necazuri i
nevoi, poporul roman.
Experienta capatata in marea batalie pentru C.A.E.R.
-

a fost formulatd, atotcuprinzator, in principiile relatiilor

174

www.dacoromanica.ro

Romniei cu toate trile socialiste, cu toate trile lumii, in

Declaratia din aprilie 1964, pentru apdrarea independentei
$i suveranittii nationale a statului roman.

Atitudinea lui Dej fata de Tratatul de la Var$ovia a

fost identicd cu cea fat de C.A.E.R.
Dupd cum se cunoa$te, Tratatul de la Var$ovia a luat
fiintd
dupd
infiintarea Pactului
Atlanticului
de
Nord(N.A.T.0), ca instrument de apdrare a Uniunii

Sovietice $i a celorlalte state socialiste de pericolul unei

agresiuni a acesteia.
Si in acest tratat, ca $i in C.A.E.R., Uniunea Sovieticd

a actionat pentru subordonarea armatelor nationale ale

prilor membre, comandamentului suprem al Tratatului de
la Var$ovia. Acest deziderat nu a avut sorti de izbndd
datorit pozitiei categorice a lui Dej care sustinea ca
Armata Romand este subordonat nemijlocit statului roman.

Dej, ca reprezentant al Romniei in Consiliul politic

al acestui tratat, s-a opus participrii armatei noastre la

mancvrele militare ale trilor participante la tratat $i nu a
admis armatelor celorlalte tari, inclusiv Armatei Sovietice,
la manevrele Armatei Romne pe teritoriul national.

Dej a fost ferm impotriva propunerii sovietice ca

Mongolia s fie admisd in Tratatul de la Var$ovia. Acest
fapt, sustinea Dej, ar fi o ofens la adresa Republicii

Populare Chineze. China nu constituie o amenintare a

statelor socialiste $i a U.R.S.S.-ului $i ca atare Mongolia nu
are nici un rost in acest tratat.
Datoritd pozitiei noastre consecvente Mongolia nu a
fost admis in Tratatul de la Var$ovia.
Deci, datorit pozitiei lui Dej, care exprima punctul
de vedere al conducerii partidului $i guvernului roman,
Tratatul de la Var$ovia nu a putut s se transforme intr-un

175

www.dacoromanica.ro

organism militar unic, cdruia sa-i fie subordonate toate

armatele nationale ale tarilor membre ale acestui tratat.

In anul 1964, chiar in primele luni ale acestuia, ne

pomenim cu pozitia bulgard, care prin intermediul unui
economist al acestei tri, pe nume E.B. Valev, prezint o
hart de integrare economicd a statelor europene vecine cu
U.R.S.S. S-a publicat i harta acestei integrari: Romania,

Bulgaria i Ungaria trebuiau sa devind in principal tar'

iar Cehoslovacia, R.D. Germand i Po Ionia
reprezentau partea industrivald. Tari le agrare, se preconiza,
s asigure cu produse agro-alimentare, populatia din tarile
industriale, inclusiv furajele necesare animalelor. Tarile
agrare,

agrare ii puteau asigura produsele industriale necesare

econorniei lor i din Wile amintite mai sus.
De fapt ideile lui E.B. Valev erau impuse de guvernul

sovieti. Bulgaria sustinea integrarea doritd de Hruciov.

Bulgaria va recunoate candva a a rmas o republica

independentd in timpul lui Hruciov, datorit in principal

pozitiei ferme a Romaniei. Si celelalte tari membre ale

C.A.E.R.-ului (nu cu voce tare) erau de acord cu pozitia
princip iala, just a partidului i guvernului roman i au
profitat de aceasta.

Harta economica zonald a economistului bulgar a

impus convocarea urgent de cdtre Dej a unei edinte
speciale a Biroului Politic. Dej a propus i Biroul Politic a

aprobat constituirea unui colectiv in frunte cu el, cu

atribut ,a principald de a elabora un document de analizd a

scopurilor celor ce se aflau in spatele lui Valev. Acest

document era menit s consfinteasdi principiile de baz ale

relatiilor viitoare ale Partidului Muncitoresc Roman cu

partidele din tarile socialiste, precurn i relatiile dintre statul
roman i statele socialiste. Independenta i suveranitatea

176

www.dacoromanica.ro

nationala a Romniei trebuiau sa parcurga de la un capat la

altul, ca un fir rosu acest document.
Trebuie sa avem in vedere, ca. Gheorghiu-Dej a
condus partidul si tam intr-o perioadd grea si complexa, in
cadrul unor limite obiective, impuse de factori externi.
Meritul sau incontestabil a fost promovarea in mod
consecvent a liniei politice nationale.
La acest document s-a lucrat intens. El a fost dezbtut

in Biroul Politic si, primind anumite imbunatatiri, a fost

prezentat spre discutie si adoptare, plenarei extraordinare,
ce a avut loc in aprilie 1964. Plenara a adoptat in
unanimitate documentele care au fost discutate pe larg in
toate organizatiile de partid. Nici in plenard, si nici in
partid, nu s-au manifestat voci impotriva.
Documentul, dupd ce si-a primit adeziunea organelor
si

organizatiilor de partid, a fost prelucrat in adundrile

publice, cetatenesti si in cadrul organizatiilor de masa,

sindicate, de tineret, femei. Nu a rmas segment al societatii

romnesti care sa nu fi cunoscut si s nu fi acceptat cu

incredere si devotament continutul acestui document. A fost
ca si un referendum, nesemnat formal. El a fost acceptat ca

un stindard de lupta al poporului roman pentru apararea

independentei si suveranitatii Romniei, in relatiile sale cu
toate trile.
Dupd 11 luni Dej a incetat din viata, in martie 1965.
Declaratia
1964,
denumita
Declaratia
din
Independentei si Suveranitatii Nationale, poate fi socotit
un testament a lui Gheorghiu-Dej, lsat partidului si
poporului roman.

Declaratia din aprilie 1964 a produs o schimbare

esentiald in linia generala a politicii interne si externe a
partidului si trii, a fost o linie nationala, cu radacini adnci
in istoria miscarii socialiste din Romania.
177

www.dacoromanica.ro

Declaratia din 1964 se concentreazd asupra a cloud

probleme importante:
I . Relatiile cu partidele comuniste i muncitoreti;
2. Relatiile dintre trile socialiste.
In legatura cu prima problemil, documentul se opune
categoric unui centru de conducere i relatiilor de
subordonare. Se proclama dreptul suveran al fiecdrui partid
de a-si elabora de sine stttor linia politica' generard,
potrivit conditiilor nationale i de ali alege conducerea. El
condarnn orice amestec in problemele interne.
Se pronunt pentru o solidaritate bazatd pe
independent i egalitate. Romnii vedeau in partid, in
primul rand, un partid national.
In legatura cu a doua problern, documentul respinge

concertia unei economii mondiale socialiste, guvernata de

un plan unic, subliniazd diversitatea de conditii i etape de
dezvol tare a tarilor respective.
Econom i i le sunt ale unor state suverane i
independente; evidentiaza dreptul suveran al fiecdrui stat de
a-i stabili formele de organizare i dezvoltare, modalitatea
princir ala de colaborare a tarilor socialiste find
coordonarea planurilor de dezvoltare a economiilor
nationale, pe bald de interese i avantaj reciproc.

Aceast declaratie nu si-a propus in nici un fel sa

renunte la socialism sau s-1 renege. Ea a deschis cale liberd
de a se curata de conceptii i practici straine socialismului,
dndu-i astfel mai mult vigoare.

Declaratia ca i evenimentele ar'atate mai sus sunt

parti integrate ale liniei politice nationale, sunt opera
conducerii lui Gheorghiu-Dej i a echipei sale.

0 istorie obiectiv il va inscrie, fard indoiald, pe

Gheorghiu-Dej pe lista marilor conducdtori politici! Brbat
de stat. curajos i luminat.
178

www.dacoromanica.ro

XIII. MOARTEA SI SUCCESIUNEA

LUI GHEORGHIU-DEJ
Am aflat de la eful insotitorilor lui Dej cd in timpul
participdrii delegatiei romne la intainirea Tratatului de la

Varovia, Dej a fost cazat intr-o coald cu duwmele

aproape negre de petrol i fdra" cdldurd i cd in aceste
imprejurdri Dej a fost iradiat.

Dej, find bolnav, nu a dorit sa participe la intrunirea

celor mari" din Tratatul de la Varwvia. A propus sa

mearga. Maurer ca ef al delegatiei romne. Maurer s-a
eschivat, spunnd ca Dej poate mai bine dee& el s sustind
punctul de vedere al Romniei. Dej nu a avut incotro i a
trebuit sa fie prezent la VarKovia. Dej era deja bolnav. Dupd
vizita efectuat la Varwvia boala s-a agravat i in circa o
lund, s-a stins din viata.

Cu cdtva timp inainte

de sfaritul

vietii

sale,

Ceawscu i Maurer au dispus ca Dej sd nu fie vizitat acas

de nimeni, in afar de ei doi.
Dej era gray bolnav i era imobilizat la pat.
Toate ingrijirile medicale erau sub controlul celor doi.
Boa la avansa foarte rapid. Au decis cei doi s aducd pentru

consult specialiti in boli de cancer de la Paris. Acetia

consultndu-1 foarte amnuntit, le-au spus celor doi i fiicei
lui Dej:
- V-ati trezit prea tarziu cu acest consult. Pregkiti-va
pentru sfaritul vietii lui.

Prin anii '60-'61, cred, i-au aprut pe peretii vezicii

urinare doi negi. Pentru extirparea lor a facut o operatie
efectuat de profesorul doctor oncolog Oldnescu, cel mai
bun din Ord in acest domeniu. A stat la Spitalul Elias"
cateva saptmni.
179

www.dacoromanica.ro

Tot in aceti ani s-a intamplat un fapt foarte ciudat, de

neconceput. Din prima arja de uraniu produsa de catre noi,
dupd clesfiintarea Sovromului Cuartit", Chivu Stoica care
se ocupa i de acest sector, s-a prezentat la Dej cu o bucata
de uraniu de mrimea unei cutii mici de chibrit.
Chivu radios s-a adresat lui Dej:

- Am aici o bucatica de uraniu din prima arj

produs la noi. Dej, care lucra la biiou i era preocupat, i-a
zis:

- Pune-o i tu in bibliotec'd aldturi de machetele

primului tractor i primul autocamion produs la Braov.

Chivu Stoica a aezat-o acolo. Bucatica aceea de

uraniu era ambalat intr-o cutie de sticl transparenta.

Peste mai mult timp, poate un an, intr-una din zile Ii

face o vizit Rdoi, ginerele sau, vicepreedintele
guvernului, avand unele probleme de serviciu.

Dej se afia in biroul sau, cu n;te materiale. L-a rugat

pe Racloi sa se mai plimbe prin biroul sau /Ana termind el
de citil. Radoi se oprete in fata bibliotecii i observa cutia

mica de sticla. Nu a pus mana pe ea, dar a intrebat ce

contine. Dej i-a rdspuns: acolo este o bucatica din prima
arj de uraniu produs de noi. Produs de noi, a subliniat el
cu satisfactie.

Radoi i-a spus: - Tovar4e Dej, aceast bucatica de

uraniu nu trebuie s stea aici. Este foarte periculos pentru
sndtatea dumneavoastrd.

Dej i-a raspuns cd nu este nici un pericol. Radoi 1-a

chemat pe ministrul Minelor, Almajan, sa vind cu aparatul
de control al radiatiilor. Dej si-a dat acordul.
A sosit Almajan cu aparatura sa, au massurat nivelul
radiatiilor din biroul efului de cabinet. Aparatura a

semnalat o anumit doza de radiatii. In biroul lui Dej,

aparatura a inceput sa zbarnaie, doza de radiatii era extrem
180

www.dacoromanica.ro

de puternica. Almajan a spus: Tovardse Dej aceast

bucatica de uraniu nu trebuie s mai ramand aici. 0 iau eu
si o pun la minister intr-un loc anumit".
Dej a fost de acord.
Nu dupa mult timp, seful de cabinet al lui Dej, a murit

de cancer. Dupd moartea sefului de cabinet, a murit si Dej

tot de cancer. A murit de cancer si seful gospodariei de

partid, care aproape zilnic il vizita pe Dej. A urmat la rand

frizerul sau care il brbierea zilnic si apoi seful escortei

sale.

Cate victime a produs acea bucatica de uraniu!

Cata nechibzuinta din partea lui Chivu si, desigur, si

din partea lui Dej!

Poate cd asa i-a fost dat sd moara, de ceea ce era mai

mandru pe lume: producerea de catre noi a ceea ce putea
marca, mai deosebit, dezvoltarea tarii, si ulterior
posibilitatea construirii primei centrale atomo-electrice
romanesti.
Nu imi amintesc exact de anul in care a fost aprobat si
realizat monumentul funerar din Parcul Libertatii",
Mausoleul.

Stiu din spusele lui Dej ca prima variant prezentata

de arhitectul-sef al Capita lei a fost modificata de mai multe
ori de catre Dej.
Dej nu arata teamd ca se va pierde, dar presupun ca
banuia ca va sfarsi inainte de vreme. Era foarte grabit mai
ales, in ultimii ani pentru a pune in practica infAptuirile la

care visase. 1mi amintesc cu cat febrilitate veghea la

construirea Sa lii Palatului unde de fapt a fost si depus
pentru pelerinaj, trupul sau neinsufletit, cat si la marele
cartier de locuinte moderne din jurul acestei sail.

www.dacoromanica.ro

181

SUCCESIUNEA LA PUTERE
Dupd eliminarea grupului Ana Pauker din conducerea
partidului si statului, in anul 1952, Biroul Politic a hotardt

sa cor stituie un secretariat al C.C. al P.M.R. din cadre

tinere. Din componenta lui faceau parte: Cosma, Dalea,
Fazekas,

Ceausescu

si

Apostol.

Acest

secretariat a

functicnat pana la plenara C.C. din aprilie 1954, cnd au

fost alesi nominal, pe fiecare functie, de secretari ai
Comitetului Central.

Tot la aceasta plenard, la propunerea lui Dej, eu am

fost ales in functia de mare raspunclere, Prim-secretar C.C.
al P.M.R.
Aceasta functie am Indeplinit-o Oita' in ,soctombrie

1955, cnd a fost reales Dej prim-secretar. In aceast

realegere, Dej s-a sfatuit in prealabil cu mine. El mi-a
demonstrat ca este necesar sa revind in aceasta functie,
fiindca ne asteptam la actiuni neplcute cu Hrusciov in
relatiile noastre de partid si de stat si trebuie s aiba un
interlocutor pe masurd.

- Tu te reintorci la conducerea sindicatelor, mi-a zis

Conducerea sindicatelor incapuse sub influenta
sindicatelor sovietice. Liuba Chisinevschi i altii domneau
in conducerea centrald a sindicatelor.
Trebuia reinscaunata democratia muncitoreasck
birocratismul sa fie eliminat, curatat aparatul central si local

Dej.

de elementele oportuniste i carieriste. La imboldul lui

Chisinevschi, prin sotia sa, s-a reusit s se schimbe pnd si
numele Confederatiei Generale a Muncii" cu denumirea de
Consiliul Central al Sindicatelor din Romania", exact
denumirea conducerii centrale a sindicatelor sovietice. Deci

incheia convorbirea Dej

reluarea de ate mine a

functiei de prim-secretar al C.C. al P.M.R. i revenirea ta in

182

www.dacoromanica.ro

functia de pre$edinte al acestui Consiliu Central al

sindicatelor din tara noastr este o necesitate majora.

Partidul $i sindicatele trebuie sa tina seama de conditiile
istorice pe care le traim, de traditiile mi$cdrii muncitore$ti

din tam noastra. S termindm cu aplicarea mecanica a

experientei din altd parte fard discernamnt, sa tinem seama
mereu de conditiile objective $i subjective ce se manifesta
acum $i in viitor in societatea romneascd.

Convorbirea aceasta a avut loc la Dej acas, intre

patru ochi.
Am acceptat argumentele sale foarte convingatoare.

Dupa aceasta plenard s-a actionat in consecinta. Am

aratat mai inainte cate

evenimente s-au produs din

octombrie 1955 rand in 1964, cnd s-a adoptat de catre

Comitetul Central al P.M.R., marea noastr Declaratie de
independent $i suveranitate nationala.

In acest rastimp, Dej a propus Biroului Politic ca de

plecari in delegatii de
partid sau guvernamentale in afara granitelor Gheorghe
Apostol sa conducas $edintele acestui organ executiv al C.C.

fiecare data cand lipse$te el din tara

al P.M.R. Au fost multe asemenea,, deplasdri in raffle

socialiste dar $i in cele capitaliste. In India, Indonezia
precum $i la O.N.U. $i de fiecare data conducerea $edintelor

Biroului Politic mi-a fost incredintate mie cu acceptul

membrilor acestui birou. A$a ca, dupd moartea lui Dej,
pentru membrii Biroului Politic $i o buna parte a membrilor
Comitetului Central era clar cine il va succeda in functia de
prim-secretar al P.M.R.
Si nu este adevarat ce spune Maurer, precum cd Dej iar fi propus lui sa-i succeadd in functia de prim-secretar al
C.C. al P.M.R.

Dej avea aprecierile sale privind personalitatea lui

Maurer.
183

www.dacoromanica.ro

Eu cunosteam aceste aprecieri: cd este comod, desi

este pregatit politic si profesional, c are tendinte sensibile
spre prearnrire.

Dej avea in vedere inlocuirea lui Maurer din functia

de prirn-ministru al guvernului. Iat un exemplu: in anul
1961, s-a hotardt de catre Biroul Politic, la propunerea lui
Dej, ca Gheorghe Apostol sa treaca s lucreze in cadrul
guvernului in functia de prim-vice-ministru.

intr-o discutie in trei, dupd hotardrea adoptata de

Biroul Politic, Dej Ii spune lui Maurer:

- Draga Jane, Apostol va fi primul tau colaborator in

conducerea guvernului. Tu esti inaintat in varst i va trebui
sa te retragi din functia pe care o indeplinesti. Te rog, ajutdpe Ghita Apostol sa intre serios in problematica
1

guvernamentala.

Maurer nu a avut obiectii, din contra s-a angajat sa

predea din experienta sa pentru ca Gh. Apostol sa-si

indeplineasca obligatiile sale
vicepresedinte al guvernului.

in

functia

de

prim-

Alt exemplu. La funeraliile lui Nehru in 1964, s-a

hotaral sa mearga o delegatie condusa de Gh. Apostol.
Maurer a insistat sa mearga el in fruntea delegatiei romne.

Dej Ii spune: Draga Jane, trebuie ca Apostol sa se

manifeste si in afara tarii. S inceard a fi cunoscut de sefii
de stat si de guvern".
Si am plecat in India. Maurer a rdmas bosumflat.

Cu cdtva timp inainte de sfarsitul lui Dej, Maurer a

propus Biroului Politic ca sa nu mai mergem acasd la Dej.

Este obositor pentru el. Sa mearga numai Maurer si

Ceausescu pentru a-1 informa despre problemele de partid si
de stat. La rndul lor vor informa Biroul Politic de evolutia
bolii. Am acceptat.

184

www.dacoromanica.ro

Cu o saptamana inaintea de moartea lui Dej, Maurer

ne-a comunicat ca a invitat cativa specialiti din Paris

pentru consultarea lui Dej. Concluziile specialitilor dupa
consult au fost ca nu mai are nici o speranta. Lica, fiica lui
Dej mi-a spus ca specialitii francezi au repetat de fata find
Maurer

Ceawscu: -

V-ati

trezit prea tarziu sa ne

chemat i!

De ce oare Maurer i Ceauescu nu au actionat la

timp?_

In sfarit, cand era deja clar ca Dej se pierde, Maurer

i Bodnara au luat initiativa sa se realizeze inlocuirea lui
Dej.

Lucram la Consiliul de Minitri. Am fost chemat de

Maurer la biroul sau. M-am dus acolo. La Maurer in birou,
era Bodnara.

Maurer foarte indurerat" spune:

- Draga Ghita, Dej se va pierde! Inainte insa de acest

deznodamant, trebuie sa rezolvam problema conducerii

partidului. El dorete ca inlocuirea sa sd se produca in
timpul scurt cat mai este in viata. Dej s-a manifestat fata de

un numar de tovar4i ca persoana cea mai indicata dintre

noi este Gheorghe Apostol. Ce parere ai? ma intreaba. Am
raspuns c problema inlocuirii lui Dej in conducerea
partidului trebuie sa se hotarasca in Comitetul Central al
partidului.

Intervine Bodnarw
- Draga Ghita, noi avem incredere in tine i te rugam
sa accepti, sa se rezolve problema conducerii urgent. Aa
dorqte Dej. Trebuie sa actionam ca ultima lui dorinta sa se
infaptuiasca.
Maurer face o precizare:

- Inainte de a merge la Biroul Politic pentru a discuta

aceasta problema, trebuie sa trecem pe la secretariatul C.C.
185

www.dacoromanica.ro

S cunoastem parerea lui Chivu Stoica, Draghici Alexandru

si Nicolae Ceausescu.
Ma declar de acord cu aceasta intentie a lui Maurer si
intreb ce se va intampla cu Nicolae Ceausescu. Maurer
enervat spune cu voce tare:
- Ii

duc la guvern s se ocupe de problemele

agriculturii.

Plecam la sediul C.C. Intram in sala de sedinte a

Biroului Politic. Maurer se aseaza la un capat al mesei de
lucru. In partea sa dreapta Bodnra i Gh. Apostol. In
stanga lui, Chivu, Draghici si Ceausescu.
Maurer incepe a spune:

- Dragii mei, trebuie s rezolvdm cat mai repede

inlocuirea lui Dej in conducerea partidului. Aceasta este
ultima dorinta a lui Dej. M-am c:onsultat cu mai multi

membri mai vechi

ai Biroului

Politic si toti sustin

candidatura lui Gh. Apostol. De altfel i Dej sustine ca

Apostol sa-1 inlocuiascd, s fie ales in functia de primsecretar al C.C.

Maurer Ii declard acordul ]n concordan'[ cu cele

afirmate anterior. Eu, find in cauza, tac. Prin tacere
inseamna i acordul meu. Din partea stangd, intervine Al.
Draghici, care spune:

- Tovardsi, eu propun ca inlocuirea lui Dej s se

producd dupd ce Dej ne va prsi pentru totdeauna. Nu este
bine s ne grabim. Ce-o sa spund opinia publica
romaneasca Ca nici nu s-a asteptat ca Dej s moard si 1-am
inlocuit?
Maurer s-a declarat de acord cu interventia lui
Draghici i zice:
- Dupd moartea lui Dej ne vom intruni toti aid i vom
hotri asupra persoanei ce-1 va inlocui pe Dej.

186

www.dacoromanica.ro

In ceea ce ma prive5te, eu am actionat firesc 5i in

spiritul deplinei increderi fata de ceilalti, care cuno5teau cu
toti ceea ce le incredintase Dej. Eu eram atunci profund
indurerat de moartea lui 5i de raspunderea mea, a noastra, a
tuturor. Cum a5 fi putut in acele conditii sd strig 5i sa ma
bat cu pumnii in piept in cadrul Biroului Politic: Eu sunt
cel propus de Dej". Imi era ru5ine s fac acest lucru, cand
5tiam ca toti aveau acest legat de con5tiinta.
Se vede ins c altii nu 1-au respectat, in frunte chiar

cu Maurer. Dacd eu insumi a5 fi pretuit mai mult lupta

pentru putere, decal lupta pentru unitatea partidului, a5 fi
procedat altfel. Dar pentru mine ultima a fost esentiald.

Chiar 5i dupd ce 5i-au incalcat legatul de con5tiinta

fat de Dej, eu am continuat s cred 5i s lupt mai presus de
orice pentru unitatea partidului, acordndu-i lui Ceau5escu
un cec in alb in aceast privinta. El 5i-a ardtat insa repede
coltii, in primul rand fata de mine.
In ceea ce-1 prive5te pe Maurer, pot sa spun cd el s-a
folosit din plin 5i cu randament maxim de timpul scurs de la

acea 5edint ramas in coadd de pe5te, tocmai datorita

atitudinii sale, /And la moartea lui Dej. El a speculat
nemultumirile nedeclarate, dar percepute de Ceau5escu, la
fiecare dintre cei 5ase, in afard de mine, cel in cauza.

Interesant, Maurer dorea arzator s ramana primministru. Nu era sigur de aceast functie, plina de avantaje
morale 5i mai ales materiale, daca Apostol va deveni primsecretar. Sotia lui Maurer nu ar mai fi plecat sali petreacd

vacantele de yard la Paris, folosind fondurile de valuta,

5tiute numai de el.

Am aratat parerea lui Dej in discutiile in trei, dupd

numirea mea ca prim colaborator al lui Maurer in anul
1961.

www.dacoromanica.ro

187

Chivu Stoica era nemultumit cd nu a mai fost numit

prim-ministru, trebuind sd se multumeasca cu functia de
secretar al C.C. al P.M.R. El tintea ca dupd moartea lui Dej,
sa devind preedintele Consiliului de Stat, ceea ce i s-a i
oferit de Ceauescu, pentru o vreme.

Emil Bodnaras era rdnit in orgoliul su, datorit

criticilor severe facute de Dej la Mangalia, cu privire la
cumprarea in valuta' a unui yaht personal de la Londra i
pentru faptul c la evadarea sa din lagarul de la Tg. Jiu, 1-a
tinut aproape 10 zile la Rmnicu Valcea. Dej putea sa fie in
Bucureti cu mult inainte de 23 August 1944. Venirea lui in
Capita; s-a produs abia la 26 august. Eu am sustinut pe Dej
in aceast discutie. Acum Bodndra presupunea Ca vor urma
nite consecinte, pe care le-a exploatat cu brio, CeauFscu.
Alexandru Draghici socotea cd nu meritam
promo varea mea de cdtre Dej la furictia de prim-secretar al
C.C. al P.M.R. in anul 1964 i apoi faptul ca, la plecarea sa
din tard, trebuia s-i tin locul conducnd edintele Biroului
Politic. Cnd rn-am opus vehement propunerii sale i a lui
Ceauescu, dupd evenimentele din Ungaria 1956, ca

Securnatea s fie scoas de sub tutela Ministerului de

Interne, deci a guvernului, i A.. fie subordonatd. C.C. al
P.M.R. Ceausescu era secretar al C.C. i avea deja in
subordinea sa: internele, armata, justitia i procuratura
genera Id.

Draghici devenise confidentul lui Ceauescu. Vizite

reciprace in familie, vizionare de filme. De regula ei lipseau
de la rnesele comune ce se organizau aproape in fiecare
sdpfa.ni and de cdtre un membru al Biroului Politic.

Ceauescu i-a propus functia de prim-ministru in locul lui

Maurer dupa moartea lui Dej.

Iat deci, pe scurt, scenariul intocmit de Ceauescu

impreund cu cei enumerati mai sus.
188

www.dacoromanica.ro

Dupd moartea lui Dej, m-am deplasat dis-dedimineat la sediul C.C. Am mers direct la biroul lui
Ceausescu. In biroul sau se aflau Maurer si Chivu. Intreh:
Ce faceti? Raspunde Ceausescu: Am hotardt s convocam
Biroul Politic si Comitetul Central pentru a discuta alegerea
noului prim-secretar al C.C.

Chivu trebuie s meargd la aeroport chiar acum, sa

primeasca delegatia chinezd in frunte cu Ciu En Lai.

Ceausescu propune s mergem la sedinta Biroului

Politic si la Plenara Comitetului Central.

Plecdm spre sala unde aveau loc sedintele Biroului

Politic. Membrii Biroului Politic erau prezenti, inclusiv
supleantii. Maurer se aseald in capul biroului. Cu o mutr
foarte sobrd, s-a adresat Biroului Politic.

- Tovardsi, a plecat dintre noi pentru totdeauna Dej.

Ne revine o mare responsabilitate de a alege aka persoand
in

locul

sau

ca

prim-secretar

al

C.C.

al

P.M.R.

Consultndu-m cu mai multi tovardsi cu vechime mai

mare in partid, am ajuns la convingerea ca aceast persoand
sa fie tovardsul Nicolae Ceausescu.
Nu,s a prezentat si altd candidaturd cum ar fi fost

normal. In said tcere mormntald. Am fost luati prin

surprindere.
Maurer, Med sa mai pund la vot propunerea, prin cele

trei intrebdri consacrate: cine este pentru, cine este contra,

eine se abtine, a socotit ca facerea insearnn aprobarea

unanim a membrilor Biroului Politic pentru ca N.
Ceausescu sa fie ales prim-secretar al C.C. al P.M.R.
Maurer ne invit s mergem la sala unde era
convocat Plenara C.C.
Maurer a luat cuvantul: Tovardsi... si .urmeazd
"poezia" de la sedinta Biroului Politic si prezintd
propunerea ca N. Ceausescu s fie ales prim-secretar.

www.dacoromanica.ro

189

Aceeai tacere mormantala ca i i la Biroul Politic.

Aproape nimnui din cei prezenti nu le venea s ereadd ce
au auzit din gura lui Maurer. Tacerea i aici a fost

considerat de Maurer ca aprobare unanima a C.0 al

P.M.R.

Nici aici nu s-a folosit procedura: cine este pentru,

cine este impotriva, cine se abtine.

Iatd, cum s-a rezolvat problema succesiunii lui Dej.

lata cum N. Ceauescu a devenit prim-secretar al C.C. al
P.M.R. i dupd cum reiese din toate acestea, tragedia mortii

lui Dej a fost transformat intr-o afacere carierista, cu

urmari imprevizibile i incalculabile in viitorul tarii. Lupta
pentru putere nu a tinut seama de tragedia mortii lui Dej, ci
dimpotriva, s-a exploatat din plin i in mod diabolic situatia
creatd.

A fost calcata, zdrobit orice nuanta de democratic in

conducerea centrald a partidului.
Lupta pentru putere nu a tinut searna de principiile
democratice prevazute de statutul partidului. Lupta pentru
promovarea unor interese meschine personale, de
asemenea, a inclcat orice principiu democratic.
Lenin nu 1-a indicat pe Stalin ca succesor al sau, si
totui Stalin 1-a inlocuit pe Lenin. Folosind metode
diabolice, Stalin a invins. Lupta sa pentru putere a invins. $i

ce a urmat apoi? Sacrificarea tuturor preoponentilor sai,

chiar $i familiile acestora. Dictatura sa personala a dus la
lichidarea fizica a catorva milioane de oameni. La noi s-a
aplicat experienta luptei pentru putere in conducerea

P.C.U.S. Nici Dej nu a indicat pe Ceauescu ca succesor al

sau. $i totui CeauFscu, folosind intriga, antajul politic i
promisiunile, s-a impus, inlocuindu-1 pe Dej ap cum am
aratat.

190

www.dacoromanica.ro

Carierismul, oportunismul si bunul plac demonstrat

de el in conducerea partidului

si

a trii s-au dezvoltat

vertiginos in teritoriu.

In ultimul deceniu al domniei feudale a lui Nicolae

Ceausescu, partidul a devenit partidul lui", al carieristilor
lasilor. Principalii sal adversari au fost inlturati,
folosindu-se calomnia, minciuna, santajul si chiar moartea.
si

Presupun, pentru cd nu am dovezi concrete, ca nu a

fost intamplatoare moartea atator tovardsi din conducerea
centrala de partid, pe care i-am cunoscut si stiu sigur ca au

avut fata de Ceausescu opinii contradictorii, in unele

probleme importante de partid si de stat.
Va pot da cateva exemple:
Leontin Sldjan, fostul ministru al Armatei;
Gheorghe Vasilichi, secretar general al Marii Adundri
Nationale;
Chivu Stoica, fost presedinte al Consiliului de Stat;
Vasile Patilinet, fost secretar al Comitetului Central;
Virgil Trofin, fost secretar al Comitetului Central;

Tatu Jianu, seful arhivelor C.C. si, fara indoiala, au

mai fost si altii care au avut aceeasi soarta, pe care nu-i
cunosc.

Eu insumi am fost victirna a cloud accidente de

circulatie, provocate din ordinul lui Ceausescu, din care
nurnai intamplarea si Dumnezeu in-au salvat de la moarte
siguraye mine si sotia mea.

In luna martie 1975, Emil Bodnaras era internat la

Spitalul Elias, find gray bolnav. Era foarte bine pazit de
Securitate! Nimeni nu putea sa-1 viziteze, -lard aprobarea lui
Ceausescu.

Intr-o dimineata, eu am pandit pana am vazut cd

securistul a iesit din camera sa, si am intrat. Cnd rn-a
191

www.dacoromanica.ro

vazut, rn-a strns in brate i plngnd in hohote, mi-a spus:

Dragi'i Ghit, Ceauescu ne-a trdat"!

I-am rdspuns: Dragd Emile, pdcat Ca ai ajuns prea

tarziu la aceast concluzie"!

Folosind acest moment de profunda sinceritate, i-am

spus: ,,Eu plec la Galati sd-mi depun candidatura pentru a fi
ales deputat in Marea Adunare Nationala, fiindcd
CeauFscu nu a permis s candidez in nici un judet al tarii.

Bodnra, cu lacrimi in ochi, mi-a spus: Dragd Ghita!

RenurrA la aceast actiune. Ceauescu te va lichida"! I-am

ascultat sfatul i nu am mai plecat la Galati! Era ultirna

noastit intdlnire i convorbire, fiindcd dupd putin timp, a
plecat pentru totdeauna dintre noi!
In ceea ce privete inchisoarea din Ca lea Rahovei

eu am cunoscut-o foarte bine, din nefericire, find anchetat

8 luni In anul 1989, ca urmare a sernnrii scrisorii celor 6.

Evenimentele din Decembrie 1989 rn-au salvat de la

judecarea i condamnarea la moarte pentru Inalt trdare.
Atitudinea sa crncen" fata de adversarii politici II
determina s nu mai aibd ratiune, control

limita.

Din nefericire, aa cum am mai spus, cunosc acest

procedeu, dintr-o experient personal.

La toate cele enumerate mai sus, a mai adauga i

mania de a te muta din casd. Te trezeai c te mutd din
locuinta in care ai fost!

Eu am fost mutat de 4 ori. De cea de-a cincea mutare

rn-au salvat evenimentele din decembrie 1989. El i dupd
acestea nu am scdpat de mutdri, am fost mutat de cloud ori,
de data asta de "democratia" instaurat de Iliescu.
53;tiu c in organizatiile de bald ale partidului, multi
membri care au avut preri i pozitii opuse indicatiilor i

deciziilor lui Nicolae Ceauescu, au fost sanctionati sau

exclui din partid. 0 bund parte din cei exclui au fost
192

www.dacoromanica.ro

predati
Securittii
condamnare.

pentru

anchetare,

judecare

si

Dau un exemplu, din cele mai multe care s-au

petrecut. Gheorghe Zodian, fost adjunct al lui Alexandru
Draghici de la Ministerul de Interne, fost sef al Securitatii
judetului Iasi, a citi un memoriu in cadrul organizatiei de
partid, adresat care C.C. al P.C.R. pentru Congresul al
XIII-lea al Partidului.

in acest memoriu era combatut cu argumente i fapte

cultul personalitatii lui N. Ceausescu i demasca modul in
care Elena Ceausescu a obtinut diploma de inginer chimist,
cum a devenit doctor'', savant" si academician cu renume
mondial.
El mai propunea in acest memoriu s nu mai fie reales
N. Ceausescu in functia de secretar general al partidului.

In 24 de ore, a fost arestat, legat la ochi si transportat

la Bucuresti, la inchisoarea politica' din Ca lea Rahovei
pentru anchetarea faptelor comise
fapte antipartinice si
antinationale.

Ancheta a durat mai mult de trei luni. Principalul

anchetator a fost generalul Plesit. Acesta vroia sa obtina
declaratia lui Zodian c renuntd la criticile din memoriul
adresat cuplului Ceausescu si mai ales la propunerea ca N.

Ceausescu s nu mai fie reales ca secretar general

al

partidului.

Zodian nu a renuntat la punctele sale de vedere.

Pentru aceasta a fost judecat i condamnat de Tribunalul
Militar la 3 ani si 6 luni, dar cu suspendare.
Suspendare insemna lact la gura! Dacd nu, inapoi in
Ca lea Rahovei.

Victima si principalul anchetator trdiesc unul la Iasi si

altul la Bucuresti.

193

www.dacoromanica.ro

In timpul cat Dej a implinit functia suprem in

conducerea partidului s-au folosit metode democratice,
pentru indeprtarea elementelor potrivnice intereselor
i
i
statului. Situatia politica internd
internationald careia a trebuit sa-i facem fat a fost cu totul

partidului

alta, in comparatie cu cea din timpul regimului feudal,

totalitar al lui Ceauescu.

Dacd Ceauescu i consoarta sa nu ar fi fost

condarnnati la moarte dupa o judecat simulata, i ei ar fi
fost judecati de un tribunal revolutionar popular, multe din
urmdrile negative ale cultului personalitatii lui s-ar li
cunoscut in toat manifestarea lor.
Fara indoiala, nu se pot terge cu buretele i partile
pozitive ale personalitatii lui Nicolae Ceawscu; activitatea
sa pentru dezvoltarea economiei nationale i mai ales in
politica internationala. Dar nu despre asta e vorba acum.

ACUZATII $1 DELIMITAR1
Dupd evenimentele din 1989, in conditiile liberalizarii

totale a presei, s-au debitat tot felul de acuzatii la adresa

regimului comunist totalitar".
In actiunile muncitoreti de la Lupeni (Valea Jiului)
din 1977 i de la Steagul Rou (Brapv) 1987, comunitii au
participat activ la actiunile organizate impotriva politicii
dictatoriale ale lui Ceawscu.

Apoi, in evenimentele din decembrie 1989 de la

Timicam, Bucureti i din alte oraF ale tarii, comunistii
impretna cu ceilalti demonstranti, au actionat pentru
inlturarea din conducerea Partidului i Statului a lui

Ceawscu.
194

www.dacoromanica.ro

S-ar cuveni, ca in fiecare 22 decembrie de dupa 1939

sa fie elogiata muncitorimea romana din care au facut parte
si

fosti membri ai Partidului Comunist care au actionat

pentru rasturnarea regimului Ceusescu.

in aceste conditii, i asupra memoriei lui Gheorghiu-

Dej s-au abatut valuri de calomnii i insulte. Mai mult, i-a

fost profanat mormantul, ceea ce este foarte gray. Dar, orice

s-ar face, Gheorghiu-Dej nu va putea fi scos din istoria

poporului roman. El a reusit sa obtind victorii care se vor
inscrie cu litere de aur in analele trii.

Gheorghiu-Dej nu a avut nici pe departe trsaturile

negative ale lui Stalin. El nu a omorat activisti ai partidului,

nu a masacrat paturi sociale, cum a procedat

Stalin.

Gheorghiu-Dej nu avea darul betiei si nici sadic nu era. Nu

admitea cultul personalitatii sale, dar nu-i displacea cand
unii membri ai conducerii din care facea parte se refereau la
calitatile sale, la actiunile lui. Nu admitea insa parada in
jurul acestora si slugarnicia fata de conduca.tor. Cele ce se
scriau ditirambic despre persoana sa, mai ales in presa de
partid dirijata de losif Chisinevschi si Leonte Rautu, stiu c
II revoltau peste masurd.
S nu se uite cd cei peste 10.000 de tarani arestati in
timpul cotelor si a colectivizrii fortate nu-i apartin lui, ci
grupului Anei Pauker, care voiau s aplice modelul
sovietic. Dej este cel care s-a opus acestui model si imediat
dupd inlturarea grupului Anei Pauker, el a dispus
eliberarea tranilor arestati i incetarea colectivizarilor
fortate. Cat despre judecarea i condamnarea lui Ion
Antonescu a fost decis de cele trei mari puteri victorioase
in cel de-al II-lea rdzboi mondial, SUA, URSS si Anglia.

Faptul c aceasta s-a facut in tara si nu la Nurnberg, nu

schimbd cu nimic situatia. Gheorghiu-Dej nu a fost implicat

in problema asta, atata timp cat a fost justitia romand

195

www.dacoromanica.ro

condusa de Ptr4canu i Regele, chiar i Iuliu Maniu. Pala

de ace;;tia. Gheorghiu-Dej a fost mai mult moderator...
Prin 1945 luliu Maniu a prezentat Guvernului o lista a

criminalilor notri de razboi. Aceasta lista era mult mai

larga, ea prezenta printre altii i pe Gheorghe Tatarescu
drept criminal de razboi, datorita pozitiei acestuia fata de
Basarabia i Bucovina de Nord. La insistentele lui Dej,
Ttrescu a fost scos de pe lista respectivd.

Suparat c o asemenea initiativa a putut veni tocmai

de unde nu se atepta, Iuliu Maniu a propus ca lista

respectiv sa fie fcutd de Partidul Comunist, care a suferit
cel mai mult in timpul dictaturii lui Antonescu. GheorghiuDej i-a replicat c Partidul National Taranesc este mai in
masuth sa defineasca aceasta lista. 1 uliu Maniu a fost liber
in timpul dictaturii militare antonesciene, pe and el, Dej, a
fost in inchisoarea de la Caransebe. i in lagarul de la Tg.

Jiu, deci el nu poate fi atat de obiectiv, pe cat poate fi

domnul Maniu. Acesta a dat din cap afirmativ acceptnd
replica lui Dej. Despre condamnrile politice lucrurile sunt

i mai complexe. Dej are i el o raspundere morala i

politica, cum trebuie sa avem toti cei ce am participat la
acele evenimente, dar dirijorii i chiar executantii nu erau
dintre noi, ci de afara, Regimul de ocupatie la care am fost

supui pand in 1958, cind am re.4it sa trimitem trupele

sovietix acasa, explica multe dintre atrocitatile acelor
vremuri de care se vorbete atat de mult astzi. Nu
Gheorghiu-Dej este vinovat de verlirea in tard a acestor
trupe i a tot felul de consilieri. El are meritul de a-i fi scos.

Nu el este vinovat de ceddrile de la Yalta i aruncarea in

proportie de 90% a Romniei in sfera de influent sovietica.
El are meritul de a fi inteles acest lueru i de a fi luptat prin

toate tnijloacele pentru echilibrul intern, care s permit

dezvoltarea i eliberarea treptata de s'ab ocupatia straina.
196

www.dacoromanica.ro

Pentru cei de astzi ar

fi

multe de invtat din

experienta acelei epoci. Atunci cand esti ocupat de altii

mai ales sub forma unei ocupatii ascunse, cum este cea
economicd este foarte greu sa faci ceea ce ar trebui sa faci
in tara ta. E un adevr, aproape ca o axiornd si ar trebui sd

nu se joace nimeni, cum se joacd astzi, cu libertatea

economicd a Orli. Aceasta este deosebit de periculos pentru
noi toti.
lar despre prerea unora ca Dej era un antiintelectual
pot spune urmtoarele: dupd indepdrtarea din conducerea
partidului si statului a grupului Anei Pauker, s-a produs o
schimbare radicald privind pozitia partidului si guvernului
privitoare la intelectualitate, in general. Varfurile
intelectualittii romnesti au fost atrase, sprijinite si
incurajate pentru o activitate creatoare in toate domeniile
artistice, culturale si stiintifice. L-as da drept exemplu pe G.
Cdlinescu care a ajuns deputat in Marea Adunare Nationala.
Ludrile sale de cuvnt in Parlament, provocau ridicarea in
picioare a deputatilor, acoperindu-1 pe acesta cu aplauzele
lor.

Horia Hulubei s-a bucurat de sprijinul direct a lui Dej

in cercetrile sale in domeniul energiei atomice. I-a inlesnit
deplasarile sale in Franta pentru a cunoaste stadiul
cercetrilor din domeniul nuclear in aceast tard, in vederea
dezvoltdrii colabordrii pe aceast linie dintre Romnia si
Franta.
Amintesc si sprijinul acordat profesorului de chimie

Nenitescu, cdruia i-a creat conditii pentru un institut de

chimie pe care 1-a condus cu atasament pand la incetarea sa
din viata. De acelasi sprijin s-a bucurat si profesorul
Daicoviciu, pe trdrn istoric si arheologic. Citez si un mare
savant in domeniul hidrotehnicii Leonida, al cdrui proiect
era elaborat incd din timpul regimului burghezo-mosieresc,
www.dacoromanica.ro

197

dar care
gsit realizarea abia dupd razboi, prin
construirea primei hidrocentrale, cea de la Bicaz.
Fata de Arghezi a avut o admiratie deosebita, acesta i
familia sa bucurndu-se de sprij in efectiv din partea lui Dej.

In fiecare an Arghezi a putut merge cu intreaga

familie in Elvetia pentru tratament

odihnd, iar la

propunerea lui Dej multi intelectuali au fost primiti in

partid.,

In memoria noastra a ramas cuvntarea sa

la

Congresul Cooperativizarii din 1962, cnd s-a srbatorit

incheierea acestei actiuni in agricultura noastr.
Cei peste 11.000 de tarani prezenti in costume
nationale la acest congres, cu lacrimi in ochi, 1-au ovationat

pe Arghezi, ca i pe G. Calinescu, a cdrui cuvntare

admiratd de Gheorghiu-Dej, a determinat o schimbare
adnca a atitudinii fata de intelectuali a conducerii P.M.R.

La propunerea lui Dej, marii intelectuali ai tarii au fost

primiti in partid.
In domeniul artistic trebuie subliniata adoptarea unei
legi care prevedea acordarea titlului de artist al poporului".
Multe personalitati dintre vdrfurile artistice au primit acest
titlu.

Stiu c avea o admiratie deosebit pentru artitii de

teatru; in special Vraca, Lucia
Calboreanu, Mircea Anghelescu,

Sturza
Nichi

Bulandra,
Atanasiu,

Secdreanu, Dacian, Dina Cocea, Rachiteanu, Maria Tanase

1i multi, multi altii.
Periodic mergea la premierele teatrale de la Teatrul
National din Piata Amzei, al cdrui director era regretatul
Zaharia Stancu i la spectacole de opera. Vreau sa mai
adaug prezenta la multe spectacole ale ansamblului artistic
al sindicatelor "Rapsodia Rorrand" din str. Lipscani i care
devenise o coala pentru artitii amatori descoperiti in
198

www.dacoromanica.ro

intreprinderi si institutii. In acest ansamblu artistic s-au

format cntareti de opera de mare valoare si balerini de

asemenea. De exemplu: Her lea, Iordchescu, Gabor si altii,
iar ca balerin de prima mnd a fost Cotovelea.
Sergiu Comisiona a fost primul dirijor al corului

ansamblului sindicatelor, acum mare dirijor cunoscut in

multe lari ale lumii.

Hero Lupescu
regizor de mare talent al Operei.
Maican, Sandu Eliad au fost organizatorii si conducatorii
ansamblului artistic al sindicatelor. Oprea Paraschiv dirijor
al Orchestrei radio.

Stiu ca profesorul si academicianul Ilie Murgulescu

era foarte apreciat de catre Dej. Problemele invatmntului

de toate gradele erau rezolvate cu discernamint de care

Dej.

Scolile profesionale de ucenici

au constituit o
problema care 1-a preocupat foarte mult. Aceste scoli
trebuiau sa formeze cadre calificate pentru industrializarea
tarii

in

plina

desfasurare.

Astfel

pe

langa

fiecare

intreprindere, uzind sau fabrica au fost inflintate scoli

profesionale. Raspunderea directa pentru organizarea si
functionarea acestora a fost incredintat lui Virgil Misicu,
fost director al Atelierelor C.F.R. din Galati unde a lucrat
Gheorghiu-Dej, pand la transferarea sa din ordinul
directorului general al Atelierelor C.F.R. din cadrul
Ministerului Comunicatiilor, Mereuta.

Pentru asigurarea unor conditii bune acestor scoli

profesionale Dej a fost de acord ca ele s se afle sub

patronajul sindicatelor.

Trebuie sa mentionez cd sindicatele s-au achitat cu

brio de patronajul lor asupra scolilor profesionale.
Acest Virgil Misicu, fiind director al Atelierelor
C.F.R. Galati, a fost martor al apararii in procesul

www.dacoromanica.ro

199

ceferiOlor din anul 1934. Acesta a nemultumit foarte mult

completul de judecatd militar condus de generalul
Hotineanu de pozitia fermd a sa in apdrarea lui GheorghiuDej. De asemenea, mai tiu c Gheorghiu-Dej impreund cu
Murgulescu au dat mare importantd invdtdmantului superior
politehnic, in vederea credrii de cadre de inaltd calificare
pentru organizarea i conducerea productiei industriale
agricole pentru cercetare.

A fost o colaborare foarte rodnicd a lui GheorghiuDej CU cel ce a fost un mare om de tiinta in domeniul
chimiei i un bun, foarte bun rninislru al Invdtdmntului in
acele timpuri.
Gheorghiu-Dej nu a fost un ateu.
Biserica i slujbaii sal, au participat la alegerile din
1946.

La formarea guvernului dupd aceste alegeri, in fruntea

Ministerului Cultelor, a fost nurnit pdrintele Burducea.
Este adevdrat Ca, dupd reforma invdtdmntului, religia

a fost eliminatd din programa analiticd, nemaiconstituind

obiect de predare.
Bisericile insd au continuat s functioneze, fait

oprelite.
Biserica nu a fost despartita de stat.

Nu e mai putin adevdrat cd, in teritoriu, s-au produs

unele exagerdri, prin care credincioii erau impiedicati s
meargd la brsericd.

Aceste exagerdri au lasat impresia c ar fi urmarea

unor instructiuni venite din partea conducerii partidului i
statului.

Mai tdrziu, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rorndne a

fost pdrintele Justinian Marina, cel care 1-a gdzduit pe
Gheorghiu-Dej la Rdmnicu Vdlcea, dupd ce acesta evadase

200

www.dacoromanica.ro

din lagarul de la Targu-Jiu, pand la 26 august 1944, cand a

sosit la Bucureti.
Din cele relatate mai sus, se poate trage concluzia de
cat de ateu intolerant" a fost Gheorghiu-Dej.
In ciuda adversittilor de tot felul, opinia este totui
cd Gheorghiu-Dej era o personalitate politica complexa,
care a sdvarit fapte pozitive de important capitald in viata
poporului i a tarii, a impus un mod de a fi i a actiona

adecvat in conditii grele i dificile. Faptele mafi se

consemneazd in istorie sau se vor consemna ca atare.
In viata personala ii placea muzica populara, opera i
opereta. Era fermecat de interpretarea Ioanei Radu, Mariei
Tnase, a lui Buditeanu i Nicu Stnescu. Il aprecia pe Ion
Dacian de la Operetd, pe Secareanu, Buciu i pe multi altii
de la Opera de Stat. La receptiile oficiale nu lipseau Ioana
Radu, Maria Tnase, Grozutd, Cristoreanu etc.

Avea darul de a povesti frumos intre prieteni! Cu

prilejul intalnirilor la zilelc onomastice cu prieteni apropiati
i dupa receptiile oficiale.
Prieteni lui cei mai apropiati care au trecut prin
asprele inchisori burghezo-moiereti i lagare de internati
politici, dupd eliberarea produsa prin actul istoric de la 23
august 1944, au devenit colaboratorii sai cei mai apropiati,
cu functii in conducerile de partid i de stat. Se simtea bine
cand eram impreuna la mesele care se organizau la el acasa
sau la domiciliul fiecdruia dintre membrii Biroului Politic.

La aceste intalniri intime, familiale, se unea i mai

strans prietenia dintre noi. Cu aceste ocazii se cunoteau
atat bucuriile, cat i necazurile noastre, fie profesionale, fie
personale.
In timpul verii, sambat seara de obicei, ne invita sa

servim masa impreuna cu el la restaurantul Pescaru".

www.dacoromanica.ro

201

Ascultam muzicd frumoasd i nu refuzam invitatia femeilor

pentru a dansa Perinita".
Dej avea adesea o atitudine paternd fat de mine, ma
sfatuia, imi zicea familiar Ghita", ceea ce nu-mi

permiteam eu fata de el, fiindca era o mare diferenta de

vdrst i de experient umand. $tiu c pretuia foarte mult
faptul cd am fost alaturi de el in rnomente grele, precum
cele din Doftana, ca la plecarea mea de acolo mi-a
incredintat drama lui familiala: Mai Ghita, du-te i vezi
fetele inele i spune-le cd nu le-am uitat"! La fel i socrilor.

Atitudinea lui prieteneasca fat de mine a fost sincerd

$i

permanent, ca i a mea N de el. $tiu c Ii plcea la

petreceri, s jucam sdrba impreuna. Ma prefera fata de
ceilalti. Parcd-li aud zicandu-mi: Ghita, hai la o sdrbd"!
Dej nu a trait ca un rege, cum a scris Petru Dumitriu
in Franta. Probabil c aceasta carte a fost scrisa i publicat

dupa ce Dej nu mai era printre cei vii. Dupa razboi multi
viteji se arata! Aa cum spune romanul.

imi aduc aminte de un episcd: ginerele lui Dej, in

persoana lui Radoi, care indeplinea functia de viceministru,

a fost invitat de ornologul sau din guvernul suedez, s

efectueze o vizitd oficiald in Suedia. Dupa intlnirea i
discutiile purtate cu cel ce 1-a invitat, s-a formulat un
comunicat de pres in care se mentiona cd la aceasta
intdlnire a fost prezent i Lica Gheorghiu.

Comunicatul de pres i-a parvenit lui Dej i acesta a

ters referirea la fiica sa.

Este adevrat c Dej tinea foarte mult la fricele sale.

Lica Gheorghiu impreund cu Radoi, sotul ei, aU mers de
mai multe ori in strainatate, in Elvetia i in Franta.

Fata de Tanti, a doua flied a lui Dej, sentimentele nu

erau la nivelul ce le nutrea fat de Lica. Pe Dej 1-a supdrat

foarte mult faptul c Tanti s-a castorit cu unul din fratii

202

www.dacoromanica.ro

Grigoriu. Tanti nu a dorit ca taral sdu sa se amestece in

viata ei personald.

Iatd cum regele Dej" si- a tratat printesele".

1mi mai amintesc un episod care marcheazd
onestitatea i modestia sa.
In Biroul Politic s-a hofardt sd se construiascd o casd

rezidentiald pentru Gheorghiu-Dej, primind sarcind pentru

proiectarea i construirea acestei case, gospoddria de partid.
Cu proiectarea i lucrdrile de constructie s-a ocupat arh.
Lazdrescu.

Cand s-a terminat constructia, eful gospoddriei de

partid, impreund cu arh. Ldzdrescu, au invitat membrii
Biroului Politic la inaugurarea noii locuinte in care trebuia
sa locuiascd Dej cu familia sa.

Cdnd am intrat in parcul din fata constructiei i am

privit pe dinafard clddirea nu prea ne-a impresionat.
Pdtrunzand in holul de primire ne-am minunat, mobilierul,
covoarele i lustrele care au fost aprinse erau de o calitate
atrgdtoare.

Am vizitat dormitorul destinat pentru el. Exceptional!

Said de film, un mic amfiteatru. Aparatele de proiectie erau
de cel mai inalt nivel tehnic. Piscina i sala de gimnasticd
erau superbe. Apoi am vizitat camerele de serviciu pentru
personal, care erau bine mobilate i dotate cu sail de baie.

In sfdrit, sufrageria spatioasd, avdnd o masa. lungd i

scaune de jur imprejur sculptate, candelabrele i lustrele
toate confectionate in lard.
Masa era plind i cu diverse mancdruri i buturi i un

numr de chelneri ne ateptau ca s cinstim cum se cuvine

noua locuintd a lui Dej, urdndu-i-se viata placutd in noua
casd.

www.dacoromanica.ro

203

Dej a luat cuvantul i a apreciat calitatile i gustul

pentru frumos al arhitectului Lazarescu, multumindu-i
pentru strdania sa in construirea acestui palat.
L-a rugat s nu ia in nume de rau, sa nu se supere, dar
eu
subliniazd apsat Gheorghiu-Dej
nu o s locuiesc

aici. A ceasta constructie va deveni casd de oaspeti pentru

efii de stat i de guvern, care ne vor vizita tam capatand
numele de Vila Lac I.

Pentru mine se va construi o cas numai cu parter i

pentru familia lui Lica (fiica lui) o cast cu etaj in apropiere.
Lazdrescu a proiectat i a construit o cas cu parter,

dupa clorinta lui Dej, aproape de lacul Floreasca. Aceast

casa e2a compus din dormitor, sufragerie, bucatarie i 0
baie. Atat i nimic mai mult. Patul din dormitor era sculptat
frumps, in stil indonezian, primit cadou din partea lui
Sukarno, fost preedinte al statului Indonezia, cu ocazia
unei vizite oficiale de stat in aceast lark.

Acest pat a fost patul de suferint. Pe. acest pat s-au

sfarit zilele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej!

Aceasta este povestea despre ultima locuinta a lui

Dej.

Dumnezeu s-1 odihneasca in pace, caci viata lui Dej

din adolescent i pand la moarte a fost o viata de lupta i
sacrificii pentru libertate nationala i dreptate sociald
inchinat poporului roman pe care 1-a slujit cu credinta i
demnitate.

increderea lui Dej in Ceaqescu a fost zdruncinat

foarte serios. S-a nscut in mintea sa ideea indepartarii sale
din functia de secretar al C.C. al P.M.R. Dej era hotarat ca
la Plenara care trebuia sa aiba loc la sffiritul anului 1964inceputul anului 1965, s se produca aceasta masurd
impotriva lui Ceaqescu.
Se intrevedea apusul lui Ceauescu.
204

www.dacoromanica.ro

Agravandu-se boala sa, o astfel de plenard, nu a mai

avut loc.

Maurer i Chivu Stoica au mizat pe apusul stelei" lui

Gheorghiu-Dej. Prin trddarea acestora dupd moartea lui
Dej, promovnd in functia de prim-secretar al C.C.-ului, pe
Nicolae CeauFscu au actionat contrar dorintei lui Dej,
dorint cunoscutd de cei doi.

Acesta este adevrul despre relatiile cu Dej ale lui

Nicolae CeauFscu.

INCEPUTUL UNEI MARI EPOCI CONSTRUCTIVE

in primul plan cincinal, Inca de la inceputul infaptuirii
lui, la propunerea lui Dej, s-au %cut modificari esentiale in
prevederile acestuia.
Am vorbit despre volumul de investitii prea mare in
sectorul industrial, neglijandu-se agricultura, industria

bunurilor de larg consum i ridicarea nivelului de trai al

populatiei tdrii.

Incetinirea ritmului constructiv in industrie a fost

vointa P.M.R., datorit imprejurarilor amintite mai sus.
Cele cloud cincinale 1955-1960 i 1960-1965 care au
urmat pe primul 1950-1955, s-au desMurat in mod
echilibrat in toate departamentele economiei nationale.

Referitor la zgomotul facut acum despre nite datorii

fat de evrei, de retrocedarea unor averi nationalizate in
1948; ele au fost achitate cu vdrf i indesat Inca din epoca
lui Dej, ca pret al reludrii legaturilor noastre politice i
economice cu Occidentul, de unde el preconiza s aducd
mijloacele tehnice
industrializri.

de

vdrf

ale

propriei

www.dacoromanica.ro

noastre

205

lar in normalizarea relatiilor cu Occidentul nu a fost

nimic usor pentru Romania.
Dupa nationalizarea

principalelor

mijloace

de

productie din anul 1948, s-au creat mari dificultati pentru

relatiile noastre cu principalele tari capitaliste occidentale.
S-au purtat discutii la nivel guvernamental, cu guvernele
din Anglia, Franta, U.S.A., Italia, Israel, Germania. Olanda,
Belgia. Suedia si s-a ajuns la intelegeri realiste de plata a
unor despagubiri pentru intreprinderi si alte bunuri
apartinand acestor tari si care au fost nationalizate.

Aceste despagubiri s-au pltit prin export de produse

industriale si agricole esalonate pe mai multi ani, in functie
de volumul lor, pentru fiecare tail in parte.
Din partea partidului si guvernului, la discutiile cu
reprezentantii guvernelor tarilor amintite si reprezentantii
intreprinderilor si a altor bunuri nationalizate, a fost
Alexandru Barladeanu. Sub indrumarea directa a lui Dej,
Barldeanu s-a achitat cu cinste de aceast mare
raspundere.
Mijloacele tehnice de varf pentru industrializarea
tarii, in afara de cele obtinute din tarile membre
C.A.E.R., au fost achizitionate si din raffle occidentale.

ale

Unul dintre multele exemple: Cracarea catalitica a

benzinei de la Combinatul petrochimic de la Brazi a fost
adus din State le Unite prin intermediul unui mare patriot
roman si anume domnul Pa lade, care mai tarziu a primit
Premiul Nobel in domeniul medicinei.
Instalatia de cracare catalitica a benzinei, dotard cu

mijloace tehnice de varf, ne-a dat posibilitatea s asiguram

o mare cantitate de benzenuri de in alt calitate octanica si
alte produse petrochimice pentru export.

206

www.dacoromanica.ro

Politica de industrializare a tdrii a necesitat eforturi

materiale, financiare $i de muncd ale intregului nostru
popor.
Construirea noilor obiective industriale, agricole etc.
$i dezvoltarea celor nationalizate a mai necesitat $i
pregdtirea fortei de muncd calificate $i inalt calificate. Acest
fapt a impus construirea de locuinte, cdmine, dispensare,
spitale, cluburi $i case de culturd.
$ antierele mari de constructii hidrotehnice, precum
cele de la Bicaz, Arge$, Porti le de Fier, terrninarea liniei
ferate

Bumbe$ti-Livezeni,

$antierele

de

constructii

voluntare cu tinerii brigadieri la Agnita-Botorca, SalvaVi$eul de Sus etc., au fost in atentia deosebitd a lui Dej.

In timpul construirii hidrocentralei de la Bicaz am

facut acolo o vizit de lucru impreund cu Dej $i Petru
Groza. Pe $antier, inginerii constructori ne-au explicat
desfa$urarea lucrdrilor, a greutatilor intampinate. Ei au
insistat asupra faptului cd Dej are in atentia sa deosebitd
aceast investitie de insemndtate nationala. Dej a intervenit

spunnd cd meritul in aceastd important lucrare este al

partidului $i guvernului $i nu al ski personal.
Am vizitat barkile in care erau cazati tinerii

brigadieri, cantina $i clubul. Am vizitat, de asemenea,

casele noi construite de stat pentru cettenii mutati din
spatiul unde
hidrocentralei.

s-a

amenajat

lacul

de

acumulare

al

La sfar$irtul vizitei, Groza $i-a manifestat satisfactia

pentru insistenta lui Dej de a se construi hidrocenreala de la
Bicaz. L-a felicitat $i 1-a imbrtipt pe Dej.
Un amdnunt, pe $antier lucra $i fiul lui Groza, care

mai tarziu a devenit ministrul Energiei electrice. Dej a

propus ca fiul lui Groza sd ne insoteascd pe $antier.

www.dacoromanica.ro

207

Ciroza a rdspuns ea locul acestuia este pe antier, sd

munceascd, nu sd ne insoteased.

$tiu cd Dej, multumit de randamentele exceptionale

ale hid rocentralelor de la Bicaz i Argq, era preocupat de
folosirea energiei Dundrii la Portile de Fier.
Pe baza unei intelegeri intre guvernul roman i
iugoslav, s-au format grupe comune de specialiti in

constructii hidrotehnice, grupe de economiti i finantiti,

pentru elaborarea studiilor tehnico-economice i financiare
a acesti grandioase constructii, de nivel european.
S-au inregistrat i anumite difioultati care, cu calm, au
fost eliminate.
De exemplu, guvernul bulgar a insistat sd participe i

Bulgaria la constructia hidrocentralei. Partea romdnd

iugoslavd a rdspuns negativ, sustindndu-se cd aceastd mare

constructie se efectueazd intre guvernele celor cloud tail,
neavdn d nimic cu granita Bulgariei.

Uniunea Sovieticd, prin Hrusciov, dorea sa participe

si ea 1.a aceastd importantd luerare pe Dundre aducdndu-se

ca argument faptul cd U.R.S.S. fdcea parte din Comisia

Dundreand. Nu s-a acceptat nici aceastd participare. S-a
acceptat insd ca anumite utilaje sd fie importate contra cost

din Uniunea Sovieticd, iar pentru motoarele hidro sd ne

acorde licentd de fabricatie pentru a ft realizate in industria
romdneascd i iugoslavd. In ultirnd instantd, Hrusciov a
acceptat aceastd cerinta din partea romand. i iugoslavd.

Acesta este istoricul procesului de elaborare a tuturor

studiilor tehnico-economice i a proiectelor de bazd pentru
construirea Hidrocentralei Porti le de Fier. Pe aceastd bazd
Dej i Tito au marcat piatra de temelie awzatd la Portile de
Fier, construirea acestui obiectiv hidroenergetic care a
depdi1 insemndtatea de ordin national a celor cloud tali
vecine i prietene.
208

www.dacoromanica.ro

Istoria relatiilor de buna prietenie si buna vecinatate

dintre Romania si lugoslavia pecetluieste personalitatile lui
Dej si Tito, ctitorii constructiei Hidrocentralei de la Porti le
de Fier.

Nu am participat la marea intalnire oficiala pe linie de

partid sau guvernamentala cu Tito.
L-am intalnit pe Tito, ca sef al unei delegatii

sindicale, dupa incetarea conflictului dintre Romania si

lugoslavia, impus de U.R.S.S., pentru nesupunerea
Iugoslaviei tendintelor hegemoniste ale Partidului Comunist
al URSS si a statului sovietic.
Dezvoltarea
industriei
noastre
chi m ice
si
petrochimice trebuia sa foloseasca cu maximum de

randament materiile prime existente in subsolul tarii, cu

deosebire: gazul metan, petrolul, sarea.
Industria siderurgica si constructoare de masini era in
stare sa produca otelurile aliate de inalta calitate, precum si

instalatii, utilaje si masini, dupa licentele obtinute din pile

occidentale.

Produsele acestor unitati chimice si petrochimice de

calitate superioard creau surse sigure pentru export, mai
ales in raffle capitaliste. Valuta obtinuta era intrebuintata cu
prioritate pentru importul masinilor, utilajelor si instalatiilor
industriale, inzestrand astfel industria noastra de varf.
Si in acest sector al economiei, ca si in alte sectoare
ale industriei, amprenta gandirii si initiativei lui GheorghiuDej a fost esentiald.
Industria chimica si petrochimica a fost o mndrie a
economiei nationale si trebuie sa se mentina aceastd
mandrie si in zilele de astdzi.

Pentru Gheorghiu-Dej cresterea nivelului de trai a

fost o preocupare constantd.

www.dacoromanica.ro

209

Am vorbit in alt parte despre pozitia lui Dej de

modifi3are a unor prevederi ale primului plan cincinal.
Partea important din bugetul national era indreptata spre
industrializare, neglijandu-se sectorul agro-alimentar 5i al
industriei ware, neasigurandu-se in mod corespunzAtor
consumul populatiei, cre5terea nivelului de trai.
a
5efului
planificdrii,
rezistentei
Impotriva
Ministerului de Finante, a unor economi5ti, 5i mai ales din
partea consilierilor sovietici, care au contribuit la

intocmirea primului plan cincinal, pozitia lui Dej a fost

adoptata de Biroul Politic al Comitetului Central al P.M.R.
La discutarea proiectelor planurilor cincinale i

anuale. Dej intreba mereu pe economi5ti: Cate boabe de

fasole in bor5u1 cetdteanului s-au asigurat in plus fata de cel
existent"? Aluzie la prevederile acestor planuri privitoare la
cre5terea nivelului de trai al poporului roman.
Imi aduc aminte Ca spre sfar5itul realizArii celui de-al

doilea plan cincinal se impunea cu stringent anularea

subver tiei de la bugetul de stat la paine 5i sare. S-a discutat

cateva luni in 5edinte1e comune ale Biroului Politic

guvernului aceast problema.

Atunci s-a acceptat

5i

la

propurterea Confederatiei Generale a Muncii compensarea

salariilor pentru un anumit timp, suportandu-se mai u5or de
cdtre populatie scumpirea painii 5i a laptelui.

Trebuie sa mentionez Ca Dej a lucrat efectiv, alturi

de conducdtorii autorizati ai sindicatelor, la elaborarea
primului Cod al Muncii aprobat de Care Marea Adunare
Nationala.

In acest Cod al Muncii se consfinteau drepturi

obligatii reciproce din partea conducerii administrative a
intreprinderilor i institutiilor pe deoparte 5i ale salariatilor
precum 5i ale organizatiilor sindicale, pe de alt parte.

210

www.dacoromanica.ro

Contractele individuale si colective de muncd erau

obligatii sfinte. Sindicatele din intreprinderi si institutii

aveau dreptul de control asupra indeplinirii obligatiilor ce

reveneau salariatilor si conducerii administrative.

As incheia subliniind un lucru, cred eu, important, si

anume ca rata acumuldrii din bugetul national pentru

dezvoltarea economiei tarii a oscilat intre 25-26%, ceea ce
demonstreazd grija fata de nivelul de trai al populatiei.
Dupd moartea lui Gheorghiu-Dej, mai ales in timpul

epocii de aur" a lui Ceausescu, rata acumuldrii a variat

intre 35-40%, ceea ce a insemnat o reducere drastica a
nivelului de trai al populatiei, cu toate consecintele sociale
si mai ales asupra sdnatatii.

Constructiile de locuinte, pe lnga marile platforme

industriale au constituit o preocupare majord a lui Dej.

Dau numai un exemplu. In partea inalt a orasului

Galati s-au construit mii de apartamente pentru salariatii
Combinatului siderurgic. Tinand seama de dezvoltarea
constructiei acestui combinat, anual se ddea in folosinta
peste cinci sute de apartamente. Noii angajati nu asteptau sa

primeascd locuinte la bloc. Odat cu angajarea, luau in

primire si locuinta respectivd.

Aici cred Ca' este cazul ca oamenii s cunoascd

dificultatile si modul in care s-a ajuns la concluzia ca la
Galati s se construiascd acest combinat siderurgic si nu in
alt parte a tdrii.

inca de la intocmirea primului plan cincinal, 19501955, Gheorghiu-Dej intr-o discutie in Biroul Politic, a
subliniat necesitatea construirii unui asemenea combinat la
Galati, care s asigure otelurile necesare dezvolfrii
industriei constructiilor de masini.
Dej sustinea cd o lard Med metal este o tard fail viitor.

211

www.dacoromanica.ro

Romania poate deveni o lard a viitorului, prin

dezvoltarea siderurgiei, deci a productiei de metal.
Grupul Anei Pauker s-a opus, apreciind ca propunerea
lui Dej se bazeaza pe patriotismul local". Se facea aluzie la
faptul ea' Dej se socotea galatean.

Dej nu a mai insistat, desi argumentele sale erau

edificatoare. Portul Galati era locul unde se putea asigura
aprovizionarea cu minereu de
(U.R.S.S.) si din alte tari.

fier de

la

Crivoirog

Carbunele cocsificabil din import era mai economic

s se opreascd la Galati, decat s fie transportat in alt parte
a tarii.

Constructia de vase fluviale si maritime in santierele

navale din porturile dundrene i vapoarele maritime de
mare tonaj construite la Constanta care consumau tabl
groas deci mult metal, vor avea surse de aprovizionare
apropiate.

Intreprinderea de tractoare Brasov si de camioane din

acelasi oras la fel necesitau cantitati apreciabile de metal.
Dupd eliminarea din conducerea partidului si a
statului a grupului Anei Pauker, la intocmirea celui de-al

doilea plan cincinal 1955-1960, Dej a ridicat din nou

problerna construirii unui combinat siderurgic la Galati. In
acest E cop, Dej a convocat pe cei mai buni specialisti in
domeniul
constructiilor
industriale,
prezentandu-le
necesitatea stringent a econorniei nationale pentru
construirea unui asemenea combinat.

A cerut specialistilor, in frunte cu cunoscutul ing.

Aurel A. Beles sa inceapa sa efectueze studiile tehnice
necesare construirii la Galati a acestui centru siderurgic.

Aceste studii s-au efectuat in mai multe luni de zile.

Chivu Stoica, in calitate de prirn-ministru, trebuia sa
212

www.dacoromanica.ro

asigure toate conditiile cerute

intocmirea acestor studii.

de

specialisti

pentru

S-a depus o muncd titanicd, de teren si de birou,

ajungdndu-se in sfarsit la cloud variante pentru siguranta
construirii unui asemenea combinat: Brila si Galati.
Be les, cunoscut pentru experienta sa in mari
constructii pe teren format din loes (pdmnt galben nisipos),
a sustinut varianta Galati. Alti specialisti sustineau varianta

Brdila. Aici terenul este mai sndtos, neavnd in structura

sa loes ca la Galati.
Apa freaticd poate misca structurile de loes punnd in
pericol constructia combinatului.

A avut loc o discutie care a tinut cateva zile asupra

acestor cloud variante Brdila si Galati. Discutiile au fost

conduse de cdtre Dej. Au mai participat din partea

conducerii de partid Chivu Stoica si subsemnatul. Pand la
urm Dej, impotriva pozitiei lui Chivu Stoica (acesta
sustinea varianta Brila), a optat pentru varianta Be les.
Punctul de vedere al lui Dej 1-am imbra.tisat si eu.

Be les a dat asigurdri garantand trdinicia constructiei

combinatului prin folosirea pentru turnarea temeliei

acestuia a unor stalpi de beton in lungime de 29 de metri

care strbdteau toate straturile de loes. El a dat ca exemplu
constructia dupd proiectul ski a gdrii fluviale din Galati
ridicate chiar pe malul Dundrii.
I s-a dat posibilitatea lui Bele sa facd o demonstratie

de santier la care s-a lucrat mai mult de trei luni pentru

experimentarea stalpilor de beton.

S-au efectuat expertize tehnice la fata locului si

rezultatele au fost pozitive. Dej a indicat lui Bele s
definitiveze varianta sa, pentru a fi discutat in Biroul
Politic al partidului si Guvern.
S-a aprobat varianta Bele fard nici o impotrivire.

www.dacoromanica.ro

213

La punerea pietrei de temelie pentru construirea

combinatului care a fost proiectat pentru producerea in
cloud etape a 10-11 milioane tone de otel, au participat
Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica i eu.
Dura terminarea acestei actiuni care a punctat

naterea Combinatului Siderurgic, am coborat in centrul

oraului la sediul Comitetului Judetean de partid. Primsecretar era Scarlat Constantin, participant i el la punerea
pietrei de temelie.

Locuitorii Galatiului auzind de acest mare eveniment

i de faptul cd Gheorghiu-Dej se afld la Comitetul Judetean,

s-au rnobilizat i au ocupat strada principala a oraplui,

ovationandu-I pe Dej, care le-a adus la cunoOntd hotararea
partidului i guvernului Romaniei de a se construi, pe

dealul orasului, un mare combinat siderurgic, unde vor

putea lucra peste 10.000 de muncitori.
Un entuziasm rai margini a cuprins masa de
galaterti, prezenti in fata Comitetului Judetean de partid.

DupA moartea lui Gheorghiu-Dej, Romfinia nu

avea nici un leu si nici un dolar datorie externA.
Gospoddrirea cu maxima grija a resurselor nationale,
materiale, naturale i umane ale tarii, precum i bugetul
national, au creat conditiile optime pentru dezvoltarea de
sine sttatoare a vietii economice, sociale i culturaltiintif ce a Romaniei.
Deosebirea principala dintre Dej

i Ceausescu a fost
aceea ca in timpul lui Gheorghiu-Dej munca i conducerea
in parti d erau colective.

Guvernarea tArii era o muncA distinct fatA de

aceea de partid.

Nu se suprapunea puterea de partid cu puterea

statului.
214

www.dacoromanica.ro

In timpul lui Nicolae Ceausescu, acest principiu de

bazd al conducerii partidului i statului a fost abandonat.

Guvernul si M.A.N. au fost transformate in sectii ale

C.C. al P.C.R., subordonate nemijlocit P.C.R.-ului. In

timpul lui Gheorghiu-Dej, P.M.R. era cu adevdrat partidul

celor ce muncesc, de la orase si sate.

In timpul lui Nicolae Ceausescu, P.C.R. a devenit

proprietate personald", instrumentul principal al politicii
sale totalitariste.

0 alt deosebire major a fost grija constant a lui

Gheorghiu-Dej privitor la viata de toate zilele a celor multi,
la cresterea nivelului de trai material si spiritual al acestora.
In timpul
lui
Nicolae
Ceausescu, datorit
grandomaniei sale in ceea ce priveste industrializarea
fortata a trii, a dus la sardcirea poporului, la nemultumirea

sa generala, aproape de nesuportat, care a explodat in

decembrie 1989 la Timisoara si apoi in toat tara.
Iat deosebirile de bazd, contradictiile, dintre politica
lui Gheorghiu-Dej si aceea a lui Nicolae Ceausescu.

SPIRITUL SI TARANA SCUMPULUI GENERAL AL

NEAMULUI ROMANESC"

Cred c Gheorghiu-Dej ar putea sa fie un punct de

reper pentru formarea personalitatilor politice de viitor ale
Romniei.

Cititorii acestei carti citind despre viata lui Dej vor

si sa facd comparatie cu actualii
componenti ai clasei politice.
Sa" fii cinstit ci corect in relatiile cu oamenii ci cu tine
insuti!
Jii onest in viata personalii i in societate!

putea s analizeze

www.dacoromanica.ro

215

Sa tii sa renunti la interesele personale V familiale

in interesul celor multi, in interesul tarii i al poporului!
Sa fii un bun roman!
Sa Vii in orice imprejurri politice interne i
internationale sei aperi fiinta nationala a poporului,
independenta ci suveranitatea tarii!
Iat ce ne invat personalitatea lui Gheorghiu-Dej. Si
ne mai invatd ceva:
Sei nu-ti treimbitezi succesle! Sa le peistrezi in surdinei!
Sa faci loc s se afirme i altii!
in jurul lui Gheorghiu-Dej s-au format multi oameni
de valoare.
Cred c i in viitor multi vor putea invata din modelul
sdu urr an i politic.
Gheorghiu-Dej a tiut sa imbine cu pricepere umanul
cu socialul, politicul cu socialul, in interesul oamenilor i al
trii.

Vocatia lui Dej de mare conducdtor politic i-a fost

recunoscutd de multe personalitati ale timpului. La moartea

sa cel mai indreptatit purttor de condei al tarii, bdtranul

scriitor Tudor Arghezi, scrie aceste cuvinte care mi se par

extrem de potrivite: Teivaliti ca pentru o expiere, in

cenu4a, cd nu am izbutit sci-1 sceipam pe acest biruitor al
tuturor vreijmaVlor dinlauntru ci dinafarei, aclamat de toate
amintirile marelui Pantheon al trecuturilor omenegi. Stau
V prang, condeiule al meu, pe un mormant, revoltat Ca ziva
s-a stins i cc)" pameintul care a primit in el, unul dupei altul,

pe Domnitorii novri, a cutezat s primeasca

tareina

scumpului general al neamului romanesc, scufundat in cea

mai chmplita jale. N-a,v cuteza sa-mi inchipui ce are sei fie
timpul care incepe cu ziva de azi"...
Cred Ca in toate cele ce am scris despre preocuparile
majore ale lui Dej, cu privire la viata materiald i spirituald
216

www.dacoromanica.ro

a poporului roman pe plan intern si la lupta desfasurata

pentru cucerirea independentei si suveranitatii tarii,
demonstreaz cu prisosint aprecierea lui Arghezi
mentionata in pasajul de mai sus.

Ce-as mai putea adauga eu la jalea ce l-a cuprins pe

poet la despartirea de Gheorghiu-Dej si la asemuirea
acestuia cu Domnitorii nostri, la scumpul general al
neamului romanesc".
Aprecierile lui

Arghezi

despre

personalitatea

proeminenta a lui Gheorghiu-Dej le accept fr nici un

comentariu. Istoricii vor analiza lard prejudecati, impartial,
locul pe care trebuie sa-1 ocupe Dej in istoria contemporana
a Romaniei.
Este bine cunoscut faptul cd ramasitele pamntesti ale
lui Dej au fost depuse in Pantheonul(Mausoleul) din Parcul

Libertatii (acum Parcul Carol I) din Bucuresti. Linistea

vesnica a sufletului sau generos a fost intrerupt intr-un
mod greu de crezut in anul 1990, dupd 25 de ani de la
trecerea sa in nefiinta.

Nu a fost de ajuns asasinarea cuplului Ceausescu. A

trebuit sa fie asasinat mort fiind
si Gheorghiu-Dej.
Sicriul cu ramasitele trupului ski f ind scoase si lasate in
pe treptele Mausoleului. Ce salbaticie! Ce
profanare s-a produs sub ochii orbiti ai celor ce reprezentau
puterea dupa evenimentele din decembrie 1989!

izbeliste

Ce ar

putut scrie Arghezi, daca trdia si vedea

asemenea blasfemie! Are oare acest fapt ceva comun cu
renumita bland* a poporului roman"?
Dej a fost reinhumat de catre unicul sau vldstar in
fi

viata, flea sa, Tanti, in Cimitirul Bellu Militar.

Iat cd nici de aceasta data Dej nu a izbutit sa scape

de cei lipsiti de constiinta nationald si patriotica.
217

www.dacoromanica.ro

A doua inmormantare a lui Dej a fost fara doliu

fait lacrimi.
Fiica sa, Tanti, a lcrimat pentru intreg poporul
roman.
Odihneasca-se pentru vecie, modest si simplu, cum a

trait cel ce a fost scumpul general", far de galoane al

neam ilui romanesc", unul dintre marii conducatori ai
acestei tari, cum il definea Tudor Arghezi.

218

www.dacoromanica.ro

Cuprins
INTRODUCERE

I. INCEPUTURILE UNEI LUPTE

II. INTRE ZIDURILE INCHISORILOR

19

27
58
IV. IN LAGARUL DE LA TARGU-JIU
68
V. PERIPETIILE EVADARII
75
IN FOCUL LUPTELOR POLITICE
75
DE DUPA RAZBOI
84
VII. TRANSILVANIA 1
84
PRIMA INTALNIRE CU STALIN
VIII. REVITALIZAREA P.C.R. 51 POLITICA DE ALIANTE 87
94
IX. DOUA MARI PERSONALITATI-

III. LA DOFTANA

GHEORGHIU-DEJ 51 PETRU GROZA

X. BATALIA CU KOMINTERNI5T11
XI. EL1BERAREA DE SOVROMURI
CAZUL FOR15
CAZUL PATRA5CANU

PLANUL VALEV
XII. RETRAGEREA DIN TARA A TRUPELOR

94
103
112
126
128

144
148

SOVIETICE

CONTRAOFENSIVA IMPOTRIVA LUI

GHEORGHIU-DEJ

CATRE L1BERALIZAREA VIETH INTERNE

DECLARATIA DE INDEPENDENTA
XIII. MOARTEA 51 SUCCESIUNEA
LUI GHEORGHIU-DEJ
SUCCESIUNEA LA PUTERE
ACUZATII 51 DELIMITARI
INCEPUTUL UNEI MARI EPOCI CONSTRUCTIVE
SPIRITUL 51 TARANA SCUMPULUI GENERAL AL
NEAMULUI ROMANESC"

www.dacoromanica.ro

158
164

170
179
179
182
194

205

215
219

Telinoredactare computerizatd:
George S. Savu
Prefucrare coperta? Warius Corbu

TIPARIT:
124.4 & r9ftroji.

L.!

13 021 211 40 74

www.dacoromanica.ro

t.
it

11,

1952 Chivu Stoica, Gheorghiu Dej, Ghe. Apostol si Nicolae Ceausescu la Moscova

It

oil
_1

..

,g
1

,7

Otlib

,.

sat

.,

cc.

..

L,

er

Jr

Mir

! WI

.
r

1954 Gheorghiu Dej, ambasadorul Bulgariei ci Ghe. Apostol la Predeal

r,

..

rz

....1_,

r.17

sat;i's

P44.

L
...

, .. i.,,
.

...1.0,1"--=

''' .
_

"V ,....,

.
1

1957 Chivu Stoica, Gheorghiu Dej, Petru Groza ci Gh. Apostol

www.dacoromanica.ro

'

.411
it

VP 4CP

II
1

brr

1949 Decembrie la M.A.N. voteind proiectul legii

Planului de Stat al R.P.R. pentru anu11950

rr:(41.nr2,.

.e
:

-110

1949 Lui Gh. Apostol i se conferei Ordinul Aprarea Patriei

clasa I, de cadre Constantinescu - Iasi

www.dacoromanica.ro

11

7;

1963 Leonte Rutu, Gh. Apostol si N. Ceausescu la Moscova

7411r

,1

,..,
1960 Gheorghiu Dej la tribuna 0.N.U.

www.dacoromanica.ro

Gheorghiu Dej cu Ciu En Lai

tf

Lt.

vi I

,7
uu

Gheorghe Apostol cu Kim Ir Sen

www.dacoromanica.ro

'JO

7;;''

1,7

'I

-AUC2

2010 Delegatia PC.R. Comitetul de reorganizare - la comemorarea

lui Gheorghe Gheorghiu Dej
'14

51!i

4#4"
r^ of-%
.4

or

2005 - 40 de ani de la moartea lui Petre Ignatencu, cu col. Ch4

aghiotant al lui Gheorghiu Dej

www.dacoromanica.ro

GHEORGHE APOSTOL

Om politic

1E:2

roman, s-a nascut la

16 mai 1913, intr-un
sat din apropiere de
Galati. S-a remarcat

Ii
;1.

rm
!I

mai intai in activitatea

sindicala din timpul
actiunilor greviste ale
anilor 1930-33, unde

I-a

cunoscut pe

Gheorghe Gheorghiu Dej, alaturi de care a militat intreaga viata.

Judecat i condamnat pentru activitatea comunista in 1937,
ispaete la Doftana pana in 1940, dupa care, in timpul razboiului,
trece prin diverse lagare: Miercurea Ciuc, Caracal, Targu Jiu.

Participa la reorganizarea micrii sindicale de dupa

rzboi, ajungand preedinte al Confederatiei Generale a Muncii
(1945 52), apoi preedinte al Consiliului General al Sindicatelor
(1955 1961, 1967 1969).
Intre aprilie 1954 i octombrie 1955 a
indeplinit functia de prim-secretar al CC al PMR. A fost i primvicepreedinte al Consiliului de mini,5tri (1952-54,1961 67).
Intrat in conflict cu tendintele dictatoriale ale lui Nicolae
Ceauescu, a fost eliminat din Comitetul Central al PCR in 1969 i
trecut director la Rezervele de Stat (pana in 1975), apoi in diplomatie
(ambasadorin Argentina, Uruguay, Brazilia, pana in 1988).

In primavara lui 1989 este initiatorul Scrisorii celor ase",

difuzata la postul Europa Libera", prin care era supusa unei critici

severe politica cea4sta.

Invinuit de inalta tradare", este arestat la domiciliu i anchetat
timp de 8 luni. Evenimentele din decembrie 19891-au adus salvarea.

Editura

1,06

ISBN 978-606-8006-6.0-4

9 786068

www.dacoromanica.ro

11

06604