Sesiunea anuala de comunicari stiintifice a

studentilor si masteranzilor din cadrul Universitatii

Dimitrie Cantemir Targu Mures Mai 2012

Coord: Conf. Univ. dr : Camelia Stanciu

Studenti : Ana-Maria Obreja
Otilia Iacob
Tema : Fobia sociala Teama de a vorbi in public
Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei
anul I

Multe situatii sociale pot declansa in noi sentimente de jena sau

disconfort. Se pare chiar ca majoritatea persoanelor resimt frecvent o
teama fata de circumstante sociale precise .

Cum se manifesta?
Frica de a vorbi in public se poate manifesta atat la nivel vegetativ psihosomatic (manifestari fiziologice) cat si la nivel emotional-mental.
La nivel vegetativ psihosomatic pot aparea manifestari fiziologice
cum ar fi:
transpiratie abundenta (transpira fata, palmele, fruntea);
stari de scurtare a respiratiei (senzatia de sufocare, nod in gat);
detresa abdominala (stari sau / si senzatii de greata, de voma
iminenta, uneori chiar concretizata);

 dezvoltarea tulburarii de colon iritabil (alternanta scaun diareic

cu constipatie si balonare);
pierderea in greutate ori acumularea de kilograme
suplimentare;
pierderea poftei de mancare;
amplificarea disconfortului gastrointestinal.

Aceste manifestari pot aparea cu cateva zile, uneori cu cateva

saptamani inainte de a sustine discursul public, de aceea de
multe ori este greu de facut corelatia intre frica de a vorbi in
public si simptomele vegetative pe care aceasta le poate
declansa.

Tensiune, irascibilitate, insomnie...

Sub aspect psihologic, starile de stres si anxietate de a vorbi in fata
unui public se pot manifesta sub aspectul unei tensiuni si irascibilitati
crescute, insomnie, scaderea atentiei si capacitatii de concentrare (ca
manifestari premergatoare momentului respectiv).
In situatia respectiva, pe parcursul discursului efectiv, manifestarile
pot cunoaste doua variante: una in care simtim ca pocnim de emotie,
pana cu cateva minute inainte de a incepe sa vorbim dupa care ne
linistim si sustinem discursul fara nici un fel de perturbare sau, a
doua, in care blocajul emotional poate sa determine imposibilitatea de
a ne continua discursul.

Voce tremura, tonalitatea vocii scade, ideile ni se

invalmasesc pana cand nu mai stim nimic din ceea ce aveam
de spus, iar in cele din urma presiunea interioara este atat de
mare incat ne oprim fara a putea finaliza ceea ce am inceput.
Aceste doua aspecte insa, sunt extremele situatiilor posibile.
Dar intre acestea ramane constant consumul psihic pus in joc
mai ales pentru persoanele fie excesiv de timide, fie excesiv
de perfectioniste care, din dorinta de a iesi perfect, se
autoblocheaza inconstient

Ce provoaca aceasta anxietate?

Timiditatea, lipsa informarii si pregatirii anterioare
prezentarii, pe care o avem de sustinut, nevoia de a
demonstra celorlalti cat de buni suntem, tendinta spre
perfectiune, teama de esec, teama de a fi intrerupti si intrebati
un posibil lucru pe care nu il stim si implicit greutatea de a
recunoaste si de a ne asuma ca sunt si lucruri pe care nu le
stim sunt tot atatea cauze care pot conduce la manifestarea
fricii de a vorbi in public

Cum putem depasi frica de a tine un discurs?

Este important sa intelegem care este semnificatia interioara pe
care o acordam prezentarii respective, ce inseamna pentru noi si
ce investim afectiv in discursul pe care il avem de sustinut. Pe de
alta parte, este necesar sa vedem daca simtim nevoia sa facem
acest lucru (daca este alegerea noastra si de ce) sau daca este o
reactie pe care o avem la o impunere care vine dintr-un "trebuie"
exterior noua (obligatia de a prezenta lucrari publice, de exemplu)
Trucurile de moment (incetinirea respiratiei, inspir-expir profund
si rar, numaratul mental pana la 10 crescator si apoi descrescator,
a ajunge cu doar cu 10 minute inainte de prezentare sau cu o ora
inainte pentru familiarizarea cu spatiul si mediul) dau rezultate
uneori, doar in situatia respectiva. Cu proxima ocazie, senzatiile
de rau si disconfortul psihologic vor reveni.

Frica este un efect, asadar o emotie primara si apare inca de

cand ne nastem. La oameni, frica se dezvolta si sub influenta
mediului cultural, asadar reactia nu se va reduce doar la a fugi
din preajma dumanului sau a-l infrunta. Multe frici sunt
invatate social, iar frica de a vorbi in public sau glosofobia este
una dintre ele.
Totusi, sfaturile de genul "relaxeaza-te, vorbeste cu
convingere, foloseste cat mai mult body language, nu citi de pe
foi si nu iti scapa din ochi auditoriul" nu ajuta intotdeauna.
Pentru unele persoane vorbitul in public este o adevarata
incercare si poate deveni o problema.

Cauze:
In studiul Self-focused attention and public speaking
anxiety, DALY J. A.; VANGELISTI A. L. ; LAWRENCE S. G.
autorii vorbesc despre corelatia dintre anxietatea produsa
de vorbitul in public si atentia acordata propriei persoane.
Daca suntem mai degraba concentrati asupra noastra, vom
face erori si ne vom poticni in discurs. Este foarte important
sa ne centram asupra continutului spuselor noastre si
asupra auditoriului, convingerea noastra cu privire la ceea
ce spunem fiind o cale de a-i convinge pe cei ce asculta.
Totusi, ne centram pe propria persoana fie pentru ca ne
simtim nesiguri cu privire la ceea ce sustinem, fie la noi
insine. Asadar, increderea in sine nu poate lipsi dintr-un
discurs reusit.

Unul dintre programele de intr-ajutorare a celor care

se confrunta cu aceasta temere, Vanquish Fear &
Anxiety Home Study CD Program, se vorbeste si
despre cele mai intalnite cauze psihologice care duc la
frica de a vorbi in public:

O anumita trauma. Nu este nevoie sa ne fi

confruntat cu o prezentare ratata ca sa ne temem de
cele ce o succed. Este suficient sa fii trait un eveniment
puternic traumatic pentru a experimenta mult mai
repede frica. Daca, de exemplu, in copilarie ne-a
muscat un caine, ni s-a alimentat senzatia de neputinta
si lipsa de aparare care a generat frica. In situatii care
indeplinesc aceste premise, frica se reactiveaza si duce
la un blocaj. De aici efectele neplacute ale vorbitului in
public.

Autoprofetia implinita: Daca dintotdeauna ti-a fost

teama sa vorbesti in public, chiar si cand nu te-ai confruntat cu
astfel de situatii, aceasta frica a fost alimentat in inconstientul
tau, iar micile erori de discurs, intampinate poate chiar in grupul
de prieteni creeaza un precedent. Astfel creierul va spune "daca
voi rata? Voi rata." Si fiind autoprofetie vei face, tot la nivel
inconstient, totul ca sa se indeplineasca.
Hughes, 1999 (apud Stephanie L. Paalhar in studiul Gender
differences in public speaking anxiety) a arata ca frica de a
vorbi in public este pe locul intai in "topul fricilor moderne". El
vorbeste de urmatoarele cauze:

 o situatie neobisnuita, pentru ca nu vorbim mereu unui public

amplu);
lipsa de incredere: avem senzatia ca ne descurcam cel mai
lamentabil dintre toti, toata lumea se pricepe la asta, doar noi nu;
sentimentul de izolare: aflat la tribuna, singur, cu o multime de ochi
atintiti asupra sa, vorbitorul se simte vulnerabil;
constiinta de sine: am un accent potrivit, ma descurc la gramatica,
arat bine, vocea mea este placuta sau nu?;
frica de a se face de ras: daca nu voi reusi, iar evenimentul asta
ma va transforma intr-un subiect de amuzament general, absolut de
neuitat?

Manifestare:
Ca orice eveniment anxiogen, vorbitul in public va
trezi o multime de reactii celor vizati. De la a pierde sirul
ideilor, pana la adevarate atacuri de panica. Desigur,
este absolut firesc sa avem emotii cand vorbim in
public, dar daca ele sunt preponderent negative
efectele vor putea face diferenta intre o simpla temere
si un adevarat atac de panica. "Oamenii care sufera de
frica de a vorbi in public experimenteaza o
simptomatologie serioasa: palme transpirate, ritm
cardiac crescut, pierderi de memorie si chiar tulburari
de respiratie." (Laskowski, 2000, apud Stephanie L.
Paalhar in studiul Gender differences in public speaking
anxiety).

Palmele transpirate, sudoarea de pe frunte, palpitaiile sau

tergerea din minte a tuturor ideilor sunt doar cteva din
inconvenientele ce pot s apar la o prezentare public. Dac
e s dm crezare sondajelor, teama de a vorbi n public este
cea mai mare temere a oamenilor, mai mare chiar dect
teama de moarte, rzboaie, erpi sau pianjeni.
Capacitatea de a face prezentri n public i de a ne susine
eficient ideile are ns un impact important asupra reuitei
noastre n carier i n societate. De aceea e important s
reuim s ne depim angoasele i s scoatem n eviden ce
e mai bun n noi atunci cnd facem o prezentare n public, fie
c ne prezentm pe noi nine, fie c s prezentm un produs,
un serviciu, sau inem o prelegere n cadrul unei conferine.

Cum s reuim s facem o prezentare de

succes?
Dup muli ani n care am susinut multe prezentri n
public pot spune cu trie c principalul impediment atunci
cnd facem o prezentare este chiar lipsa de ncredere n noi
nine. Avem mereu tendina s ne accentum defectele, s
gndim catastrofic i s ne imaginm cele mai ngrozitoare
lucruri care ni s-ar putea ntmpla pe parcursul acelei
prezentri: o s facem o impresie proast o s uitm
lucrurile eseniale, o s ne blbim, o s ni se pun ntrebri
la care nu vom ti s rspundem o s ni se nece vocea i
poate chiar vom strni ilaritate... Convingerea mea e c orice
prezentare trebuie s fie precedat de un dialog cu noi nine
pentru a ne redobndi ncrederea n noi, pentru a ne scoate
n eviden calitile, pentru a ne concentra pe ceea ce avem
bun (i vom gsi, har Domnului, de fiecare dat destule
lucruri), respectiv pentru a construi prezentarea bazndu-ne
pe calitile noastre.

Daca preconizezi ca o sa ai emoii in faa unei

salii, poi face urmatorii pai:
Invaa ct mai bine materialul pe care il vei livra;
Cunoate-i audiena;
Inelege reaciile corpului tau in faa percepiei pericolului i
minimizeaza in mod contient importana lor;
Gaseste un prieten inainte de a sustine prezentarea, fa
cunostinta cu una doua persoane din audienta, aflate in
randurile din fata. In timpul prezentarii, priveste-le in ochi pentru
a te relaxa si a te conecta cu publicul tau;
Repeta gaseste cativa prieteni sau membri ai familiei, in fata
carora sa sustii prezentarea. Culege feed-back de la ei si
ajusteaza in functie de acesta;

 Retine un detaliu important: ai fost ales sa tii prezentarea

pentru ca organizatorii au considerat ca esti persoana potrivita

pentru a livra discursul respectiv. Cineva crede ca esti
competent si are incredere ca vei face fata;
Fa putina miscare cateva genuflexiuni vor atrage o stare de
spirit mai alerta. Corpul este direct conectat cu mintea, astfel ca
vei scapa de paralizia cauzata de prezentari executand cateva
exercitii fizice. Iti va fi mai usor sa incepi sa comunici live;
Vizualizeaza inainte de a incepe, imagineaza-ti ce vei face si
ce reactii pozitive vei atrage. Vezi o persoana increzatoare in
sine, cu o voce convingatoare, puternica. Fa acest exercitiu timp
de 30 de secunde si te va incarca de energie pozitiva.

Proceduri

Ruperea legaturii intre stimulul

conditionat(ex.Stimulul fobic) si reactia
neconditionata(ex. Anxietatea)se face in faza
inhibitiei reciproce.

Stimulului conditionat I i se ataseaza un nou

raspuns(ex.relaxarea)incomplatibil cu reactia
anterioara(ex.anxietatea)

Procedura propune urmatoarele etape:

1.Se identifica stimulul anxiogen(ex.frica de a vorbi in

public)
2.Stimulul anxiogen este gradat:se fac aproximativ 1-20
gradatii
3.Subiectul este invatat o tehnica de relaxare
4.Subiectul I se prezinta pe fondul starii de detasare,in
mod gradat,stimulul anxiogen in vivo sau in imaginar.

Se incepe cu prima gradatie

Subiectul sta expus timp de 10 secunde la acest

stimul.Daca reactia anxioasa nu apare se trece la
acest stimul.Daca reactia anxioasa nu apare se
trece la gradatia 2.Daca apare reactia se trece la
urmatorul algoritm.

Efectuarea algoritmului
a)Se repeta prezentarea gradatiei 1 pe fondul de
relaxare.Daca nu apare reactia anxioasa se trece la
gradatia 2,daca apare atunci se trece la b.
b)Se prezinta timp de 20 secunde gradatia 1.Daca
nu apare se trece la gradatia 2.Daca apare reactia
anxioasa se trece la c.
c)Gradatia 1 se descompune in alte componente
mai putin anxiogene.
d)Se prezinta gradatia 1 si algoritmul se reia.

Daca desensibilizarea se realizeaza in

imaginar,treptat spre sfarsitul terapiei ea se
transpune in vivo.

Studiu de caz:
Teama de a vorbi in public

Studenta M.I in varsta de 21 ani ,se prezinta la cabinet

pentru o evaluare acuzand urmatoarele simptome:senzatii
de lesin,transpiratii abundente,tremuraturi,senzatie de nod
in gat.Aceasta simptomatologie apare si se intensifica
pana la blocaj in momentul in care trebuie sa prezinte la
facultate anumite teme.
Prima data cand I s-a intamplat colegii au inceput sa rada
de ea,si de atunci a inceput sa evite aceste situatii.

Procedura:

Se stabileste relatia terapeutica bazata pe

incredere,colaborare,respect si confidentialitate(1,2
sedinte).Se explica tehnicile si specificul terapiei.
La o a 3-a sedinta se identifica stimulul anxiogen(in acest
caz vorbitul in public) si impreuna cu pacienta se gradeaza.

Gradatii:

1-usa de la sala de curs

2-sala de curs goala
3-sala de curs impreuna cu colegii
4-stand singur in fata clasei
5-prezentarea temei in fata clasei

Sedinta 4:se invata o tehnica de relaxare(ex.prin imaginatie

dirijata poate sa-si imagineze un loc linistit unde se simte ea
confortabil.
Acum ajungi in acel loc linistit unde te simti confortabil,vantul
abia adie,se aud pasarele,iti simti corpul din ce in ce mai
usor,simti cum se instaleaza linistea in corpul tau

Sedinta 5,incep sa se prezinte gradatiile pe fond de

relaxare.

Va multumim pentru atentia acordata !