Bil 5

1 Ileus meconial la N-N

-reprezint o obstrucie la nivelul segmentului distal al intestinului sub ire, datorit ngro rii
meconiului la nou-nscut
- n marea majoritate a cazurilor este prima manifestare clinic la un pacient cu fibroz chistic
1/6 din totalul obstructiilor jejuno-ileale e asociat cu fibroza chistica de pancreas.
2 forme clinice:-Ileos meconial simplu(obstructia intestinala intereseaza portiunea distala a
intestinului subtire,intestinul gros contine mucus viscos si meconiu.
-Ileos meconial complicat
Clinic nou-nscut care prezint absena eliminrii meconiului n primele zile dup na tere, asociaz
vrsturi bilioase i distensie abdominal progresiv
-palparea,mai des in partea dreapta a abdomenului a unei formatiuni de mase pastoase.
antecedentele heredo-colaterale sunt sugestive pentru fibroza chistic la o treime din cazuri
Diagnostic
- radiografia abdominal pe gol arat obstruc ie distal i anse dilatate cu nivele hidroaerice
- efectuarea unei clisme cu substan de contrast (gastrografin) : microcolon
- biopsia rectal poate fi util n realizarea diagnosticului diferen ial cu megacolonul congenital
-ionoforeza este util pentru msurarea concentra iei de clor din transpira ie, pentru stabilirea
diagnosticului de fibroz chistic
- testele genetice pot detecta mutaii la 95% din pacienii cu fibroz chistic
Tratament
Conservativ(in ileos necomplicat):Sol.pancreatin 1 %.sol acetilcisteina 4%,ser fiziologic in
concentratie crescuta,apa oxigenata 3%
Chirurgical ( in complicat)
- tratamentul implic evacuarea meconiului, care la majoritatea pacien ilor se face fr interven ie
chirurgical, prin clisme cu gastrografin i N-acetilcistein, care sunt utilizate pentru a scade
vscozitatea meconiului
-laparotomie, enterotomie i lavaj intestinal pentru cazurile care necesit interven ie chirurgical
2Tumorile cavitatii abdominale
Tumorile abdominale Tumorile abdomino-pelvine (TAP) la copil sunt cel mai adesea descoperite cu
ocazia creterii n volum a abdomenului, cu alterarea strii generale sau tulburri digestive sau
urinare. Teratomul Este o tumoare a celulor germinale care se diferentiaza spre structuri
somatice.Include componente derivate din toate cele 3 straturi embrionice:ectoderm,mezoderm si

endoderm.Aceste tesuturi sunt straine localizarii in care sunt regasite.Poate avea localizari gonadale si
extragonadale.De obicei un teratom poate contine tesuturi regasite in mod normal in organe precum
creierul,tiroida,plamanul si ficatul.Teratomul matur poate contine citeva tipuri de tesuturi diferite
precum piele,par,os,muschi. Uneori teratomul are in capsula unul sau mai multe chisturi cu lichid.
Teratoamele pot fi clasificate ca fiind mature si immature. Tabloul clinic depinde de localizare
Tumorile testiculare prezinta ca o masa tumorala putin dureroasa cu sau fara semne inflamatorii.
Examenul clinic si transiluminarea le pot diferentia de epididimite, hidrocel si hernie. Tumorile
ovariene au ca manifestari principale durerea abdominala acuta sau cronica si marirea de volum a
abdomenului. Tumorile sacrococcigiene pot fi diagnosticate cu usurinta la nou-nascut si la copilul
mic. Multe tumori au o componenta externa fesiera sau sacrata, iar unele sunt intrapelvine. Masa
tumorala poate determina prin compresie constipatie si anurie cu glob vezical. De mare importanta
pentru diagnostic este tuseul rectal.
Diagnostic Diagnosticul se stabileste pe baza istoricului, examenului clinic, examenelor de laborator
(hemograma completa, teste functionale hepatice, uree, creatinina, ionograma serica, dozarea de alfafetoproteina si -hCG, LDH*), examenelor imagistice care evalueaza tumora primara si metastazele:
radiografie toracica (fata si profil), ecografie abdominala si pelvina, CT-scan torace si/sau abdomen si
pelvis, scintigrafie osoasa ,si pe baza biopsiei tumorale. Determinarea nivelului seric al alfafetoproteinei si al -hCG
Tratament Excizia chirurgicala a tumorii. Chimioterapia combinata cele mai comune chimioterapice
utilizate sunt: carboplatin (sau cisplatin), etoposid si bleomicina.
3Traumatismele vezicii urinare si uretrei
Traumatismele vezicii urinare
Etiologie. Cauzele pot fi ageni vulnerani nepenetrani ce acioneaz asupra micului bazin (cderi,
accidente rutiere,accidente de munc sau sportive) sau ageni penetrani (arme albe, arme de foc,
cderi pe corpuri ascuite) care acioneazdirect. Pot fi i leziuni iatrogene dup manevre endoscopice
sau intervenii chirurgicale, precum i rupturi vezicale spontane pefond cicatriceal sau inflamator.
Anatomie patologic. Leziunile peretelui vezical pot fi incomplete cnd nu afecteaz toate straturile
vezicii sau complete (rupturi) cnd afecteaz toate straturile acesteia. Aceste rupturi pot fi
intraperitoneale sau extraperitoneale.
-Rupturile intraperitoneale se produc n general cu vezica n stare de plenitudine cnd presiunea
transmis de catre agentul vulnerant acioneaz asupra coninutului lichidian necomprimabil.
-Rupturile extraperitoneale se produc frecvent n cazul fracturilor de bazin cnd peretele vezical este
smuls de catre ligamentele pubovezicale sau este lezat de catre fragmentele osoase. Perforaiile
vezicale iatrogene se produc n cazul unor manevre endoscopice, cnd agentul vulnerant acioneaz
din interiorul vezicii. Simptomele clinice sunt reprezentate de durere,tulburri de miciune i
hematurie.. Durerea se localizeaz n hipogastru. Semnele urinare sunt reprezentate de tenesme,
retenie de urin sau eliminarea doar a ctorva stropi de urin sanguinolent sau uneori polakiurie
sanguinolent. Lipsa globului vezical sugereaz c urina s-a revrsat n cavitatea peritoneal. n
rupturile intraperitoneale apar semne de iritaie peritoneal. Leziunile asociate stau la baza strii de
oc pe care bolnavul o poate prezenta.

Diagnostic Radiografia abdominal pe gol poate evidenia fractura de bazin, pneumoperitoneul sau
imagini hidroaerice. n funciede starea general a bolnavului i de valoarea tensiunii arteriale se poate
efectua urografie urmat de cistografie sau uretrocistografie.
Tratamentul rupturii vezicale constituie o urgen.Rareori, n leziuni mici i revarsat minim, este
suficien ttratamentul conservativ care const n drenaj urinar pe sond,antibiotice si analgetice. n
majoritatea cazurilor este nevoie de explorare chirurgical, toalet, sutura leziunilor i drenajul
vezicii urinare i al peritoneului sau al spaiului Retzius nfuncie de localizarea rupturii.
Traumatismele uretrei
Sunt mult mai frecvente la brbai comparativ cufemeile, fiind consecutive fracturilor de bazin sau
cderilor clare pe un corp dur. Uretra se mparte n 2 segmente: uretra posterioar format din
uretra prostatic i membranoas i uretra anterioar format din uretra bulbar i uretra pendular.
Manifestrile clinice sunt reprezentate de: dureri locoregionale sau n abdomenul inferior.
retenie complet de urin (glob vezical)
hematomul perivezical, pelvisubperitoneal, palpabil i percutabil suprapubian, uor de decelat la
tueul rectal ca o mas pseudotumoral moale, depresibil. uretroragie, semn cvasiconstant mai ales
n rupturile uretrale la jonciunea dintre segmentul membranos i cel bulbar. simptomatologie de oc
traumatic i hemoragic. marca cutanat a traumatismului: escoriaii,hematoame etc.
Explorri de laborator.
Determinrile hematologice indic hematocrit sczut, consecutiv hemoragiei posttraumatice. Ceilali
parametri sunt de regul normali.
Investigaii imagistice:
Radiografia de bazin n diverse incidene evideniaz fracturile oaselor bazinului. Uretrografia
retrograd utiliznd 20-30 ml de substande contrast dizolvat n ser fiziologic va evidenia locul
extravazri
Ecografia evideniaz globul vezical palpabil i percutabil de altfel n hipogastru.
Tratament
1) Msuri de urgen: tratamentul ocului i al hemoragiei.
2) Tratament chirurgical: Derivaia urinar se realizeaz prin cistostomie suprapubian pentru
evacuarea vezicii urinare, bolnavul fiind n retenie complet de urin.