Sunteți pe pagina 1din 3

GEORGES CLEMENCEAU

Georges Clemenceau (1841-1929) a fost desemnat preedinte al Consiliului


de minitri al Franei, n 1917. n ciuda vrstei (avea 76 de ani), btrnul
Tigru", ataat principiului suveranitii poporului, I-a dus pn la ultima Iui
consecin: patriotismul intransigent. A impus o adevrat dictatur a
salvrii publice pentru depirea crizei din 1917 i i-a condus ara spre
victorie. Cu aceeai tenacitate i-a promovat interesele la Conferina de pace.
Tratatele semnate la aceast Conferin au stabilit si noile frontiere.
WOODROW WILSON
Woodrow Wilson (1856-1924), preedintele SUA, convins de justeea
principiilor pe care le susinea i de superioritatea sa moral, a reuit s
impun n cadrul Conferinei de la Paris planul su de reglementare definitiv
a conflictelor, prin constituirea Societii (Ligii) Naiunilor. Aceasta urma
mpiedice declanarea unui nou rzboi si contribuie la mbuntirea
organizrii lumii (protecia minoritilor, condiia muncitorilor). Congresul
american, neratificnd tratatul de la Versailles, a refuzat implicit participarea
SUA la activitatea societii.
CELE 14 PUNCTE
Ororile rzboiului i-au impresionat profund pe contemporani nc din 1915, n
SUA s-a format Liga pcii care milita pentru nfptuirea unei lumi panice, n
care toi oamenii s se simt n siguran (pacifism). Aceste idei au influenat
concepia i aciunea politic a preedintelui W Wilson despre organizarea
lumii postbelice.
-Cele 14 puncte- formulate de el, n ianuarie 1918, ca replic la decretul
asupra pcii adoptat din iniiativa lui Lenin, propuneau renunarea la
diplomaia secret, limitarea armamentelor, dreptul popoarelor din AustroUngaria la autodeterminare, evacuarea teritoriilor ocupate, restaurarea
statului polonez, libertatea navigaiei, suprimarea barierelor vamale, i mai
ales, crearea unei societi generale a naiunilor care s rezolve prin
tratative nenelegerea dintre state.
ION L.C. BRTIANU
Ion l.c. Brtianu (1864-1927), preedinte al Consiliului de minitri, a avut
rolul decisiv n angajarea Romniei rzboi alturi de Antanta i nfptuirea
Marii Uniri. La Conferina de pace, nemulumit de politica marilor puteri,

avnd sentimentul profund c apr o cauz dreapt si demnitatea unui


popor, a inaugurat politica de rezisten, prsind lucrrile i n ar.
BUCURETI
Capital Romniei a rmas un ora al contrastelor ntre periferie, al crei
aspect amintea satele de cmpie, si centru, zona unei rapide modernizri,
ceea ce i-a atras denumirea de micul Paris". Din anii 30, nfiarea oraului
s-a schimbat. Noua concepie urbanistic, ntemeiat pe ideea organizrii
spaiului i a funcionalitii cldirii, s-a regsit n construcia unor sedii de
firme (Palatal Telefoanelor, realizat de americani), a unor locuine individuate
sau colective cu apartamente numeroase (imobilul Aro) ori In nfptuirea
unor proiecte de amenajare a spaiilor verzi si a parcurilor (trandul Kisseleff,
stadionul ANEF). Viaa cultural, comercial,i modern a oraului continua
sa fie concentrat ntr-un perimetru restrns -Calea Victoriei prelungit cu
oseaua Kisseleff. De-a lungul ei se ntindeau hoteluri, magazine de lux,
restaurante, cafenele precum Capsa, Riegler, Oteteleanu. i tot pe aceast
strad, un spaniol a deschis, n 1921, primul bar. Oraul n care circulau
elegante automobile -Hispano-Suiza" sau -Packard', se juca golf si tenis, i
pstra atmosfera oriental prin prezent florresele la colurile strzilor, a
ranilor n costume populare, prin agitaia strigtele vnztorilor ambulani.
NEW YORK
Orasul a simbolizat -prosperitatea american societatea de consum". n
centrul celui mai elegant cartier, Manhattan, s-a desfurat o veritabil curs
ntre -zgrie-nori: Banca Manhattan (71 etaje), Chrysler Building (77), Empire
State Building (86). Aceste cldiri de oel," si sticl reflectau, deopotriva,
dinamismul omului de afaceri i fora unui popor nclinat spre tehnic si
funcional. Locuitorii nstrii i-au construit reedine in zonele verzi aerisite
din suburbiile de atunci, locul lor n centrul aglomerat fiind luat de sraci,
emigranii si negri.
LONDRA
Agitaia anilor zgomotoi a fost nsorit la Londra de viteza excesiv a
automobilelor. Numeroasele accidente provocate de oferii fr carnet au
impus apariia semnelor de circulaie. Din anii 30, Iondonezii au revenit la un
mod de via echilibrat, rafinat si plin de umor, amintind epoca victorian.
Oraul s-a descentralizat treptat. Locuitorii nstrii, care permiteau
cheltuielile unei navete", au optat pentru locuinte nconjurate de grdini, n
suburbii. Cartierele aglomerate din interiorul oraului au continuat s fie

locuite de partea mai srac a populaiei. Comunitatea lumii de afaceri.


bancherii, agenii de bursa, juritii erau reunii n cartierele comerciale de
birouri (City), iar cinematografele, teatrele, restaurantele erau grupate n
cartierul Soho.
Paris
Evoluia urbanistic a Parisului s-a realizat pe orizonntal. Sporul de
populaie s-a orientat spre centura roie", cum erau numite oraele
muncitoreti de la periferie (Boulogne, Saint-Denis). ntre 1930-1942, s-au
construit in zona vechilor fortificaii 39 000 de locuine, n care au fost
instalai 120 000 de oameni. Orasul i-a pstrat caracterul cosmopolit,
continund s atrag elitele. Cafenelele si cabaretele din Montpamasse au
fost locul de ntlnire pentru scriitori, pictori, actori, boemi din Europa i
America. Parisul a devenit capitala modei lansate de Coco Chanel, a
spectacolelor de divertisment, cum erau cele ale cntreei si dansatoarei de
culoare Josphine Baker, a baletului rus.