1.

INTRODUCERE
Trecerea de la o economie hipercentralizata la una de piata a generat o serie de
functionalitati cu urmari negative care necesita accelerarea transformarilor ce se impun a fi realizate att la nivelul structurilor de baza ale economiei, ct si la nivelul individului.
Printr-o documentare temeinica, normalizatorii romni cu sprijinul unor prestigioase cadre universitare, au conceput un sistem contabil racordat la exigentele economiei de piata , care a fost generalizat
si aplicat ncepnd cu anul 1994. El se bazeaza pe cerintele actuale ale internationalizarii si armonizarii
contabilitatii, si tine seama de practicile unot ta ri reprezentative n privinta doctrinei si tehnicii contabile.
Economia de piata asaza unitatea patrimoniala n centrul structurilor activitatilor economice,
astfel unitatea patrimoniala are la baza oferta, dar si cererea consumatorilor n conditii de eficienta ,
deoarece nu pot ramne elemente ale sistemului economic de piata daca nu realizeaza profituri.
Pentru aprecierea rezultatelor activitatii patrimoniale, se apeleaza un sistem de nregistrare si
contabilizare a datelor, finalizate n documente contabile de sinteza bilantul contabil, adaptat la exigentele analizei financiare. Analiza economico financiara este un instrument de baza, indisponibil conducerii unitatii patrimoniale, permitnd realizarea unui diagnostic financiar ce poate servi la
o mai buna cunoastere a unitatii, a rezervelor si chiar a limitelor existente n activitatea acesteia.
Bilantul contabil sau documentele contabile de sinteza, asa cum prevede legea contabilitatii,
reprezinta documentul oficial de gestiune al unitatilor patrimoniale si al persoanelor fizice care
au calitatea de comerciant, asigurnd formarea unei imagini fidele, clare si complete n ceea ce
priveste patrimoniul, situatia financiara si rezultatele obtinute. Totodata, prin continutul si functiile pe care le ndeplineste, bilantul constituie un instrument deosebit de important n procesul de
fundamentare a deciziilor privind dirijarea activitatii curente, precum si a celei de perspectiva.
De altfel, nsasi realizarea obiectului contabilitatii financiare depinde n mod hotartor
de bilantul contabil.
n definitia data obiectului acestei sectiuni a contabilitatii, se acorda
importanta deosebita documentelor contabile de sinteza, denumite n literatura de specialitate si situatii financiare sau conturi anuale, documente prin intermediul carora se asigura informatii utile unei game largi de utilizatori, atunci cnd acestia iau decizii economice.
n scopul realizarii dezideratelor de mai sus, bilantul contabil a fost proiectat ca un document de sinteza complex, constituit din urmatoarele componente:
bilantul contabil propriu-zis;
contul de profit si pierdere;
anexa la bilant;
raportul de gestiune.
1

Bilantul contabil se nscrie n mod organic n noul sistem contabil al agentilor economici din Romnia, care se aplica ncepnd cu 1 ianuarie 1994, si datorita caracterului sau
complex, necesita eforturi apreciabile din partea specialistilor din domeniul financiar contabil n vederea cunoasterii n detaliu si utilizarii lui n deplina cunostinta de cauza.
Un rol de seama revine bilantului contabil n cadrul mijloacelor pe care sistemul informational economic le utilizeaza pentru nregistrarea, transmiterea si prelucrarea informatiei.
El cuprinde un sistem de indicatori, dintre care unii se sprijina direct pe datele contabilitatii curente, iar altii sunt rezultatul prelucrarii acestor date dupa o anumita metodologie.
Bilantul este o sinteza a informatiilor ce caracterizeaza la un moment dat elementele constitutive ale patrimoniului fiecarei unitati n parte. Bilantul contabil prezinta o importanta din
ce n ce mai mare ca instrument de conducere operativa si previzionala, satisfacnd din ce n
ce mai mult argumentarea procesului decizional la diferitele nivele de structuri organizatorice.
1.1.ANALIZA SITUATIEI
PATRIMONIULUI NTREPRINDERII
Principalele probleme ale analizei situatiei patrimoniului unei ntreprinderi sunt urmatoarele:
analiza mijloacelor economice din activul bilantului;
analiza surselor de constituire a mijloacelor economice (pasivul bilantului);
analiza corelatiei dintre sursele financiare din pasivul bilantului si mijloacele economice
din activul bilantului.
Sursele de baza ale analizei situatiei patrimoniului sunt:
bilantul, contul
profit si pierdere, anexele la bilant si raportul de gestiune al administratorilor.

1.2.SISTEMUL DE FACTORI CARE ACTIONEAZ

A
ASUPRA STRUCTURII PATRIMONIALE A NTREPRINDERII

etate

Asupra
structurii
de factori,
cum

financiare
a
sunt:
tehnici,

unei
ntreprinderi
actioneaza
o
economici,
strategici,
conjuncturali.

de

vari-

[a.]
Factorii legati de natura activitatii (intensificarea capitalizarii, durata de viata a imobilizarilor, viteza de depreciere a acestora), se reflecta n structura activelor, n primul rnd n
ponderea imobilizarilor corporale din bilant. Durata procesului de productie este dependenta de
natura activitatii, actioneaza asupra marimii, respectiv a ponderii stocurilor n totalul activelor.

Natura relatiilor cu partenerii externi, practicile acestora n materie de livrari, conditiile de plata
pe care le aplica influenteaza, de obicei, asupra ponderii stocurilor si duratei creditului furnizori.
De asemenea, n functie de relatiile cu partenerii, ntreprinderea poate beneficia de
termene favorabile, sau dimpotriva, poate fi obligata sa accepte conditiile impuse de acestia.
Marimea ntreprinderii exercita o influenta
complexa asupra structurii financiare.
Astfel,
rata de ndatorare creste net odata cu dimensiunea ntreprinderii,
n sectoarele industriale,
constructii de locuinte,
agricultura.
[a.] Factorii conjuncturali actioneaza preponderent asupra structurii activelor circulante. Astfel,
o reducere temporara a activitatii generata de factori conjuncturali sau sezonieri, se va reflecta
ntr-o crestere a stocurilor.

1.3.PATRIMONIUL CA OBIECT AL MODELARII

BILANTIERE

n perioada de trecere la economia de

proprietate care determina schimbari radicale
treprinderi sau de agenti economici existente
Indiferent de forma de proprietate pe care
tabilitatea trebuie sa urmareasca doua grupe sau

piata exista mai multe forme de

n categoriile sau felurile de nn cadrul economiei nationale.
se bazeaza un agent economic, concategorii de probleme, si anume:

1.
descrierea, evaluarea si justificarea patrimoniului;
calculul si explicarea rezultatelor activitatii.
n

ceea ce priveste notiunea de patrimoniu,

se retine ca este de
natura
juridica,
semnificnd
ansamblul
drepturilor
si
obligatiilor
cu
caracter economic care privesc sau revin unei persoane juridice determinate.
Din punct de vedere economic,
se poate considera ca bunurile dobndite, apreciate si exprimate n bani si obligatiile asumate constituie un patrimoniu de afectare, ale carui variatii sunt legate direct de activitatea ntreprinderii.
Valoarea patrimoniului net al unui agent economic rezulta din compararea bunurilor sale economice cu datoriile sale, iar centralizarea si sintetizarea datelor se realizeaza cu ajutorul bilantului.
n literatura de specialitate, n legatura cu definirea si analiza patrimoniului ca obiect al modelarii bilantiere s-au conturat trei conceptii, si anume: juridica, economica si economico juridica.
Din punct de vedere juridic,
patrimoniul este apreciat ca reprezentnd
toate drepturile si obligatiile cu continut economic ale unui subiect de drept.
Conceptia economica considera patrimoniul ca totalitatea bunurilor exprimabile n
bani, inclusiv rezultatele folosirii lor, care apartin unei persoane fizice sau juridice.
3

La rndul sau, conceptia economico juridica asociaza esenta definitiilor anterioare si

considera patrimoniul ca reprezentnd un exemplu de drepturi si obligatii apreciabile n bani.
n cadrul acestui tot economico juridic, obiectele de drepturi si obligatii formeaza realitatea economica a patrimoniului, iar drepturile si obligatiile, cauza stapnirii acestei relatii.
n literatura de specialitate, n legatura cu cele trei conceptii amintite anterior se formuleaza aprecierea ca nu exprima n totalitate adevarul, aratndu-se ca n teoria economica
se demonstreaza ca patrimoniul este o categorie economica, si n consecinta , definirea sa
nu se poate face dect avnd n vedere aceasta delimitare specifica.
Fiind o categorie
economica, el constituie o unitate organica ntre bunurile financiare si relatiile de drepturi si obligatii ntre oameni cu privire la proprietatea si administrarea acestor bunuri.
n
contextul
celor
prezentate
anterior,
patrimoniul
este
considerat
ca
reprezentnd
obiectul
gestiunii
sale
pe
baza
de
bilant.
2.BILANTUL

CONTABIL

DOCUMENT CONTABIL DE SINTEZA

n fiecare domeniu de activitate, obiectul de studiu al contabilitatii l constituie evidenta, calculul, analiza si controlul valoric al patrimoniului, n mod static si dinamic, cu evidentierea raporturilor
de proprietate si financiare n care se afla acesta, precum si a rezultatelor obtinute prin utilizarea sa.
Fiind necesara cunoasterea starii n care se afla unitatea patrimoniala att din punct de
vedere al cheltuielilor efectuate, ct si a rezultatelor obtinute, sarcina ce revine contabilitatii
este de a prezenta situatia economico financiara, astfel nct managerii sa poata lua decizii optime referitor la evolutia n viitor a acesteia. n acest sens, contabilitatea ntocmeste
o serie de documente de sinteza care fac legatura ntre analiza de ansamblu a situatiei economico financiare si analiza situatiei elementelor patrimoniale, documente de sinteza precum:
bugetul de venituri si cheltuieli;
balante de verificare;
bilantul propriu zis;
contul de profit si pierderi;
raportul de gestiune.
Toate aceste documente se ntocmesc n conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr.82 din 1991 si a machetelor si formularelor pentru bilanturile contabile
reglementate prin normele metodologice ale Ministerului Finantelor 2519/1991.
4

2.1.DEFINITIA,

IMPORTANTA,

FUNCTIILE

SI
FELURILE BILANTULUI

CONTABIL
Bilantul contabil evidentiaza n expresie valorica, la un moment dat, echilibrul dintre mijloacele economice si sursele lor de finantare, precum si rezultatele obtinute ca urmare a investirii, consumarii si reproductiei capitalului. Bilantul contabil, pe lnga obligativitatea ntocmirii lui
la sfrsitul fiecarui an de activitate, se mai poate ntocmi n cazul cnd au loc modificari importante n structura averii acesteia: vnzari, cumparari, fuziune, ncetarea activitatii, faliment, etc.
Ca document oficial prevazut de Legea contabilitatii si folosit pentru finalizarea ncheierii
exercitiului financiar la sfrsitul fiecarui an calendaristic, bilantul contabil reflecta n comparatie
cu exercitiul precedent si dupa norme metodologice generale, toate elementele de activ si pasiv
ale unitatii patrimoniale (mijloace economice si resurse) ntr-un mod sintetizat si sistematizat.
Bilantul contabil este un instrument de prezentare generalizata a situatiei economico financiare
a unitatii patrimoniale. El reprezinta sub forma unui tablou, pe de o parte mijloacele economice, iar pe de
alta parte resursele de care dispune unitatea patrimoniala la un moment dat. prezentarea se face sub forma
unei egalitati care reflecta echilibrul valoric ntre utilizari si resurse, sau altfel spus, ntre activ si pasiv.
Importanta bilantului contabil este reflectata de proprietatile sale, astfel:
constituie un instrument de control al gestiunii, care permite cunoasterea si analiza
patrimoniului si activitatii unitatii patrimoniale, att de catre consiliile de administratie, adunarea generala a actionarilor, ct si de catre organismele fiscale;
informatiile din bilant stau la baza procesului de fundamentare a deciziilor organelor
de conducere, att pentru activitatea curenta, ct si pentru cea de perspectiva;
asigura informatiile privind modul de evolutie a realizarilor prin compararea indicatorilor exercitiului curent cu cel din exercitiul precedent;
contribuie la mbunatatirea continutului si organizarii contabilitatii, care trebuie sa
asigure datele necesare, exacte si la timp, n vederea elaborarii la termenele prevazute a unui bilant de nivel calitativ ridicat.
Bilantul contabil ndeplineste mai multe functii,
a caror
necesara pentru a-l utiliza n raport cu rolul sau informational,

cunoastere este
si anume:

functia de asigurare a echilibrului economico financiar, realizata prin

cunoasterea si stapnirea relatiilor bilantiere dintre venituri si cheltuieli, dintre
activ si pasiv, echilibru ce trebuie asigurat deopotriva la nivelul ansamblului
patrimoniului si pe partile componente ale acestuia;
5

 functia de contractare a patrimoniului, realizata la nchiderea exercitiului financiar, urmareste recuperarea cheltuielilor din veniturile realizate si stabileste
raspunderile si cointeresarile lor materiale pentru realizarea conservarii si cresterii patrimoniului agentului economic;
functia de reflectare si generalizare a bilantului consta ntr-un sistem de indicatori economico financiari care, exprimnd trasaturile comune ale elementelor patrimoniale avansate si consumate n exercitiul economic, se refera
la alocarea, finantarea, productia si reproductia fondurilor;
functia de control si analiza se refera la angajarea si utilizarea fondurilor, stabilirea abaterilor, si la indicatorii economico financiari prevazuti, stabilirea
masurilor si luarea deciziilor necesare pentru mbunatatirea activitatii;
functia previzionala consta n posibilitatea luarii deciziilor pentru a orienta
viitoarea activitate n vederea sporirii calitatii si eficientei acesteia.
Bilantul contabil si poate ndeplini rolul care-i revine n
ducere,
numai n masura n care ndeplineste unele conditii,

procesul de condintre care:

sa reflecte situatia reala a elementelor de patrimoniu. Aceasta presupune

nregistrari corecte si la timp pe baza documentelor justificative si confruntari periodice ale situatiilor faptice, de pe teren, cu cele scriptice din
conturi, folosind inventarierea si balanta de verificare ca procedee ale
metodei contabilitatii;
sa respecte metodologia de determinare a indicatorilor si a corelatiilor dintre acestia;
sa fie complet, cu toate formularele completate avnd la baza modele de
bilant si norme de ntocmire a bilantului elaborate de Ministerului Finantelor;
sa fie simplu si clar, sa cuprinda indicatori semnificativi care sa fie ordonati dupa importanta lor;
sa se ntocmeasca si sa se prezinte la termenele stabilite, contribuind astfel
la asigurarea centralizarii datelor la termenele precizate si la asigurarea
conducerii, controlului si activitatii desfasurate.
n practica se ntlnesc mai multe feluri de bilanturi, astfel ele se pot clasifica dupa mai multe criterii:
[a.]

Dupa statutul juridic al unitatii patrimoniale pentru care se ntocmeste:

1.

bilant initial, ntocmit la nfiintarea unitatii patrimoniale, unde asociatii

pun la dispozitie mijloacele materiale si banesti necesare n vederea realizarii scopului pentru care a fost creata. Aceste valori sunt enumerate si
precizate n inventarul de constituire a unitatii patrimoniale si prin intermediul conturilor, n bilantul initial dupa principiul dublei reprezentari;
bilant curent, ntocmit de-a lungul activitatii unitatii patrimoniale, la
termenele prevazute de legislatia n vigoare. Se ntocmeste pe baza situatiei
din conturi, a soldurilor costurilor preluate ca posturi din bilant;
bilant final, ntocmit n momentul n care unitatea patrimoniala si
nceteaza activitatea din diferite motive. Se bazeaza n mod obligatoriu
pe inventar si pe datele extrase din conturi si cuprinde, pe lnga mijloacele
economice, si rezultatele financiare finale ale unitatii patrimoniale.

2. Dupa perioada legala cnd unitatile sunt obligate sa ntocmeasca bilantul:

bilant anual;
bilant intermediar.
Desi ambele se ntocmesc pe baza datelor din conturi, bilantul anual presupune
si verificarea obligatorie a realitatii prin inventariere.
Cele doua tipuri de bilant
se deosebesc att din punctul de vedere al metodologiei de ntocmire, ct si din
punct de vedere al perioadei la care se refera datele si informatiile continute.
[a.]

Dupa sfera de cuprindere a nivelului organizatoric:

1.

bilanturi primare alcatuite pe baza datelor din conturi de catre unitatile

patrimoniale;
bilanturi centralizatoare ntocmite la nivelul organelor centrale, prin prelucrarea succesiva si centralizarea informatiilor din bilanturile primare pe
ramuri si pe economia nationala. Aceasta centralizare se face pentru a
obtine indicatori de sinteza care sa permita luarea unor decizii la toate
nivelele economiei nationale.

2. Dupa reglementarile locale, distingem:

bilant comercial ntocmit dupa normele de gestiune, tinnd cont de averea
consumata, de cea nlocuita si estimarea ei la inventar pentru a nu obtine
rezultate fictive, care duc la pierderea unitatii patrimoniale;
bilant fiscal ntocmit dupa dispozitii fiscale, care serveste ca baza pentru
impozitarea veniturilor.
7

2.2.CONCEPTII
DE INTERPRETARE A
CONTINUTULUI

BILANTULUI

Bilantul, sub forma de tablou sau lista, pune n evidenta cele doua componente ale
sale: mijloace economice (utilizari) si resurse economice (resurse), ntre care trebuie sa existe un echilibru perfect. Cele doua entitati structurale reprezinta situatia patrimoniului agentului economic la un moment dat. Avnd patrimoniul ca obiect de reprezentare, n studiul
continutului bilantului pe primul plan este structura elementelor patrimoniale, care teoretic sa concretizat n decursul timpului n diferite conceptii de interpretare a acestui continut.
Teoria contabilitatii a consacrat trei conceptii ce au fost acceptate de comunitatea stiintifica, respectiv:
conceptia juridica;
conceptia economica;
conceptia financiara.
Conceptia
juridica

sursa
informationala
pentru
decizie
Cea
mai
larga
acceptie
contemporana
o
cunoaste
conceptia
ridica,
ce defineste bilantul ca o situatie a patrimoniului,
si explica:

ju-

continutul activului ca fiind constituit din totalitatea drepturilor de proprietate si a

drepturilor de creanta ;
continutul pasivului ca fiind dat de capitalurile proprii si de totalitatea datoriilor,
respectiv a obligatiilor.
Potrivit acestei conceptii, bilantul are n esenta configuratia reprezentata n tabelul 2.1.
Tabelul 2.1.
BILANT
ACTIV

PASIV

1. DREPTURI DE PROPRIETATE

1. CAPITALURI PROPRII

2. DREPTURI DE CREANT A

2. DATORII LA TERTI
8

Conceptia juridica de interpretare a continutului bilantului a permis constructia, pe baza bilantului, a unui important indicator al gestiunii patrimoniale, si anume situatia neta. Acest
indicator masoara si analizeaza capitalurile proprii investite de proprietari n ntreprindere.
Situatia
neta
(Sn)
poate
fi
determinata
prin
doua
modalitati
de
calcul,
corespunzator
celor
doua
parti
ale
bilantului:
[a.]
sub forma patrimoniului intern (Pi), ca diferenta ntre total pasiv (P) si totalul
datoriilor fata de terti (D), si exprima capitalurile proprii:
Pi

[a.]
sub forma activului net (An), ca diferenta ntre total activ (A) si totalul
datoriilor fata de terti (D), si exprima valoarea totala a bunurilor si valorilor care sunt n
proprietatea deplina a ntreprinderii, nefiind grevate de datorii:
An

Conceptia economica, de factura mai recenta, abordeaza cele doua elemente structurale ale bilantului,
astfel:
1.
activul bilantului ca ansamblu de utilizari;
pasivul bilantului ca ansamblu de resurse ce stau la baza finanta rii utilizarilor.
ceptii

Astfel,
se

reprezentarea
bilantului
ca
concretizeaza
n
reprezentarea

urmare
a
din
tabelul

BILANT
ACTIV

PASIV

UTILIZARI:

RESURSE:

[1.]

MIJLOACE IMOBILIZATE

[1.]

MIJLOACE CIRCULANTE

[1.]

FINANTARE

MIJLOACE IMOBILIZATE
[1.]

FINANTARE

MIJLOACE CIRCULANTE
9

acestei
con2.2.
Tabelul 2.2.

n conceptia economica, activul bilantului cuprinde toate bunurile utilizate n scopuri economice de catre ntreprinderi, si nu numai bunurile asupra carora ea are drepturi
de proprietate, dupa cum accepta conceptia juridica pe baza principiului patrimonialitatii.
Ca
utilizari,
bunurile
devin
mijloace
care
sunt
grupate
dupa
destinatie
n
mijloace
imobilizate
si
mijloace
circulante.
n pasiv, resursele indica sursele de finantare ale utilizarilor, delimitndu-se pentru fiecare
categorie sau fel de utilizari (mijloace), sursa de finantare. Astfel, pot fi identificate sursele de
finantare ale mijloacelor imobilizate ca resurse stabile (capital social, profit, fond de dezvoltare
din amortizare, mprumuturi pe termen lung) si sursele de finantare ale mijloacelor circulante ca
resurse ale activitatii curente (fondul de rulment, credite pe termen scurt, obligatii fata de terti).
Conceptia economica orienteaza informatiile continute n bilant pentru a explica prin utilizari si resurse, starea si variatia pe ansamblu a patrimoniului ntreprinderii. Astfel se extinde orizontul de la situatia neta a patrimoniului, caracteristic conceptiei juridice, la situatia generala.
2.3.PRINCIPII PRIVIND NTOCMIREA BILANTULUI

ntocmirea sau completarea propriu-zisa a bilantului contabil se poate nfaptui numai dupa finalizarea tuturor lucrarilor preliminare sau premergatoare, si implicit a balantei de verificare definitive.
n vederea ntocmirii bilantului si pentru asigurarea ndeplinirii atributului privind
prezentarea fidela a patrimoniului este necesar sa se respecte mai multe norme si principii
contabile de baza, asimilate pentru activitatea practica din tara noastra si care sunt enumerate si definite n mod succint n Regulamentul privind aplicarea Legii contabilitatii:
[1.] [a.] Principiul prudentei consta n aceea ca pentru deprecierile, riscurile si pierderile
probabile care pot surveni n activitatea exercitiului curent sau anterior nu este admisa, pe de
o parte, supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, iar pe de alta parte subevaluarea
elementelor de pasiv si a cheltuielilor. Prin aceasta se urmareste evitarea transferarii n perioada viitoare a incertitudinilor din cursul exercitiului curent sau anterior, sa nu influenteze
patrimoniul si rezultatele exercitiilor viitoare cu ceea ce nu se refera la acestea.
Acest principiu este legat de evaluarea patrimoniului, si n acest sens se asigura o anumita ponderare a optimismului exagerat al unor oameni de afaceri n favoarea creditorilor, iar pentru investitori se
asigura o anumita protectie prin evitarea supraestimarii profitului si a elementelor de activ, si subestimarii cheltuielilor si elementelor de pasiv. Prin aplicarea incorecta a pricipiului n cauza se poate
ascunde sau denatura realitatea, crendu-se rezerve nejustificate prin exagerarea riscurilor viitoare.
[1.] [a.] Principiul permanentei metodelor consta n asigurarea continuitatii aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, nregistrarea n contabilitate si prezentarea elementelor
patrimoniale si a rezultatelor n scopul crearii premiselor pentru compararea n timp a informatiilor contabile. Metodele care se utilizeaza trebuie sa aiba caracter de permanenta n
10

sensul folosirii lor n cadrul mai multor exercitii consecutive, ceea ce permite compararea
datelor sau informatiilor din bilanturile care se ntocmesc, iar analiza indicatorilor economico
financiari conduce la obtinerea unor informatii pertinente pentru cei interesati.
Principiul continuitatii activitatii presupune ca unitatea patrimoniala si continua n mod normal functionarea ntr-un viitor previzibil, fara a intra n lichidare sau a reduce activitatea.

Acest principiu actioneaza de regula, la nchiderea exercitiului, atunci cnd

se ntocmesc elementele de sinteza, cu prilejul inventarierii si evaluarii bunurilor.
n cazul n care este asigurata continuitatea, se are n vedere utilizarea bunurilor pentru efectuarea evaluarii lor cu prilejul inventarierii, precum si folosirea normala a practicii contabile, dintre care
se amintesc: delimitarea activitatii unitatii patrimoniale n exercitii si, de asemenea, a unei cheltuieli
pe mai multe exercitii viitoare, utilizarea costurilor istorice n evaluarea patrimoniala si gestionara.
n situatia n care se constata intrarea n stare de lichidare sau reducere sensibila a activitatii, pentru evaluarea bunurilor se au n vedere alte valori dect cele de utilitate, denumite si
valori lichidative, folosindu-se o optica de evaluare adecvata sistarii activitatii. Valoarea imobilizarilor corporale nu se mai poate recupera n timp, iar unele cheltuieli, cum sunt cele de constituire si cele de cercetare dezvoltare, nu se mai pot repartiza asupra mai multor exercitii.
[1.] [a.] Principiul independentei exercitiului presupune atribuirea fiecarui exercitiu numai
a veniturilor si cheltuielilor care privesc rezultatul ce se obtine. Veniturile se nregistreaza n
momentul livrarii produselor, marfurilor sau prestarii serviciilor, iar cheltuielile se contabilizeaza pe masura primirii bunurilor sau prestarii serviciilor de catre terti, sau altfel spus, pe
masura producerii operatiilor economico financiare care le ocazioneaza.
Delimitarea n timp a veniturilor si cheltuielilor se realizeaza cu ajutorul conturilor de regularizare, cum sunt: cheltuieli constatate n avans, cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii, etc.
[1.] [a.]
Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu consta n
concordanta deplina a acestuia cu bilantul de nchidere a exercitiului anterior. Prin aceasta se
creaza att posibilitatea verificarii cu usurinta a integritatii patrimoniului, ct si a informarii
corecte a utilizatorilor externi de informatii si aceasta pentru faptul ca efectele schimbarii de
metode si corectarile de erori sunt prezentate n anexa de la bilantul exercitiului precedent.
Principiul necompensarii impune nregistrarea distincta n bilant a elementelor
de activ si a celor de pasiv si n contul de profit si pierdere a veniturilor si cheltuielilor, nefiind admisa compensarea ntre ele.
Norma sau regula concordantei posturilor
nscrise n bilant cu datele nregistrate n contabilitate si puse de acord cu situatia reala stabilita pe baza inventarului, ceea ce impune ca fiecare suma care se nscrie n bilant sa aiba o
baza certa, verificabila, sa fie preluata sau obtinuta numai din datele oferite de contabilitate.
11

2.4.CONTINUTUL

SI
STRUCTURA BILANTULUI

CONTABIL
Inspirat din planurile contabile generale ale ta rilor vest europene, n special cel francez,
sistemul de contabilitate aplicabil n tara noastra se bazeaza pe normele contabile internationale care au fost adaptate cerintelor romnesti.
Astfel, desi exercitiul financiar se
ncheie la sfrsitul anului calendaristic, n Romnia se ntocmesc si lucrari de sinteza contabila trimestriale.
n functie de perioadele la care se refera, unitatile patrimoniale ntocmesc balanta de verificare, iar trimestrial si anual, situatii de sinteza contabila astfel:
(b)
(a)
(c)
1.
Trimestrial: rezultate financiare, situatia patrimoniala, ncasari si plati n valuta,
impozite si taxe datorate si varsate;
Anual: bilant contabil, care se compune din: bilant propriu-zis, cont de profit si
pierderi, anexe la bilant, raport de gestiune.
Notiunea de bilant contabil, n acceptiunea organismului de normalizare contabila din Romnia
este mai larga, incluznd bilantul propriu-zis, contul de rezultate, anexe la bilant, raport de gestiune.
1.
ACTIVUL
BILANTULUI

n interiorul partii stngi a bilantului se nscrie ceea ce ntreprinderea poseda, deci activul
sau, planul contabil descriind compartimente care cuprind diferitele elemente de patrimoniu.
Activele imobilizate reprezinta elemente de patrimoniu destinate sa serveasca activitatii ntreprinderii, avnd o perioada de utilizare si lichiditate mai mare de un an. n activul bilantului, posturile de active imobilizate si active circulante sunt nscrise la valoarea neta contabila, obtinuta din valoarea lor de intrare n patrimoniu denumita valoarea contabila, din
care au fost deduse sumele reprezentnd amortismentele si provizioanele aferente acestora.
Activul
imobilizat
cuprinde
trei
compartimente:
[a.]

imobilizari necorporale;imobilizari corporale;imobilizari financiare

[a.]
Imobilizarile necorporale cuprind valori economice de investitie care nu mbraca fizic
forma de bunuri materiale concrete, fac parte din patrimoniul ntreprinderii si servesc activitatii
sale pentru o durata neta mai mare de un an.
n

cadrul

imobilizarilor

necorporale

se

cuprind:

1.
3.
2.
cheltuieli de constituire reprezinta cheltuieli ocazionate de nfiintarea sau modificarea activitatii unitatii patrimoniale (taxe si alte cheltuieli de nscriere si nmatriculare, cheltuieli privind emiterea si vnzarea de actiuni si obligatiuni, cheltuieli de
12

prospectare a pietei si de publicitate, si alte cheltuieli legate de nfiintarea sau modificarea activitatii unitatii patrimoniale). Aceste cheltuieli trebuie amortizate ntr-o
perioada de maximum 5 ani.
cheltuieli de cercetare dezvoltare cuprind cheltuieli ocazionate de efectuarea
unor lucrari sau obiective de cercetare, care sa prezinte garantia realizarii eficientei
scontate de pe urma acestora, pentru necesitatile proprii ale unitatii patrimoniale. Ca
si cele de constituire, cheltuielile de cercetare dezvoltare sunt amortizabile ntr-o
perioada de cel mult cinci ani.
alte imobilizari necorporale se refera la concesiuni, brevete, licente, marci, alte
drepturi si valori similare, fond comercial si programe informatice. Aceste elemente
se constituie ca urmare a aportului n natura realizat de asociati, achizitionari de la
terti sau sunt create de unitatea patrimoniala.
Concesiunea se refera la contractul prin care o parte numita concedent
cedeaza, contra plata, unei alte parti numita concesionar, pe o perioada determinata, dreptul de exploatare a unor bunuri sau de exercitare a unei activitati.
n literatura franceza, prin concesiuni, brevete, marci, procedee, drepturi si valori similare se nteleg de obicei cheltuielile facute pentru obtinerea avantajului care constituie protectia
acordata n anumite conditii inventatorului, autorului sau beneficiarului unui drept de exploatare.
Brevetele, licentele, marcile de fabrica si de comert, alte drepturi de proprietate industriala si intelectuala sunt amortizabile pe perioada lor de utilizare de catre unitatea patrimoniala ce le detine.
Fondul comercial reprezinta partea din fondul de comert care nu figureaza n cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care poate concura la mentinerea sau dezvoltarea unitatii, cum
sunt: clientela, vadul, reputatia si alte elemente necorporale care se nregistreaza n contabilitate
ntr-un cont distinct de imobilizari necorporale. Fondul comercial se determina ca diferenta ntre valoarea de aport (de utilitate) sau costul de achizitie dupa caz, a fondului de comert si valoarea elementelor de activ nregistrate n conturile corespunzatoare. Fondul comercial, de regula,
nu este supus amortizarii. Daca se constata o depreciere ireversibila, aceasta poate fi amortizata
imobilizarile necorporale n curs evidentiaza valoarea neta a imobilizarilor
necorporale n curs de executie (valorile necorporale primite de la furnizori dar
nereceptionate, productia de imobilizari necorporale realizata pentru nevoi proprii,
aporturi n natura, corectate cu provizioanele constituite pe seama acestor valori).
[a.] Imobilizarile corporale (fizice) se refera la bunurile tangibile pe care o unitate patrimoniala
le utilizeaza o perioada mai mare de un an, precum:

13

1.
terenurile reflectate la valoarea neta contabila, se refera la terenurile propriu-zise
si la amenajarea lor. Terenurile se pot deprecia cu caracter ireversibil si deci, de
regula, nu sunt amortizate. Sunt amortizate amenajarile facute terenurilor;
cladiri si constructii speciale cuprinde valoarea neta contabila a acestor imobilizari;
masini si utilaje se refera la masini de forta si utilaje energetice, masini, utilaje si
instalatii de lucru, mijloace de transport;
alte imobilizari corporale cuprind aparate si instalatii de masurare, control
si reglare, animale de munca, plantatii, unele accesorii de productie si inventar
gospodaresc;
imobilizari corporale n curs reprezinta investitiile neterminate efectuate n regie
proprie sau n antrepriza, care se evalueaza la costul de productie, respectiv la costul
de achizitie, reprezentnd pretul de deviz al investitiei.
[a.]

Imobilizarile financiare cuprind:

1.
titlurile de participare reprezinta drepturile sub forma de actiuni sau alte titluri
de valoare, n capitalul altor unitati patrimoniale, care asigura unitatii detinatoare
exercitarea unui control sau influenta si realizarea unui profit. Aceste imobilizari
financiare sunt evidentiate la valoarea neta contabila (numai participatiile efectiv
varsate).
titlurile imobilizate ale activitatii de portofoliu si alte titluri imobilizate sunt
acele titluri pe care unitatea patrimoniala le dobndeste n vederea realizarii unor
venituri financiare, fara a putea interveni n gestiunea unitatii patrimoniale emita toare, precum si alte titluri de plasament detinute pe o perioada ndelungata.
creante imobilizate sunt concretizate sub forma de creante legate de participatii,
mprumuturi acordate pe termen lung si alte creante imobilizate. Creantele legate
de participatii reprezinta acele creante ale unitatii patrimoniale create cu ocazia
acordarii de mprumuturi unitatilor patrimoniale la care detin titluri de participare.
mprumuturile acordate pe termen lung reprezinta sumele acordate unor terti n
baza contractelor de mprumut si pentru care se primesc dobnzi. n categoria alte
creante imobilizate se cuprind garantiile si cautiunile depuse de unitatea patrimoniala la terti si constau ntr-o suma de bani sau de titluri varsate de o unitate patrimoniala pentru garantarea bunei executii a unei obligatii.
14

Activele circulante cuprind toate valorile economice sub forma stocurilor si productiei n
curs de executie, creantelor, valorilor mobiliare si disponibilitatilor banesti. Ele au caracteristica de a iesi ntr-o maniera ciclica, durata ciclului de exploatare fiind mai mica de un an.
Schematic,
ciclul
de
exploatare
este
urmatorul:
ntreprinderea cumpara materiale care figureaza n activ ca stocuri de materii
prime; apoi aceste materiale intra n procesul de productie, obtinndu-se un
stoc de produse n curs;
dupa prima etapa de transformare se obtine un stoc de produse finite; aceste
produse sunt vndute clientilor, clienti care au n general tendinta de a plati mai
trziu; ntreprinderea dispune deci de creante asupra clentilor. n cazul scadentei, aceste creante pot fi concretizate prin efecte de comert, ntreprinderea
detinnd atunci efecte de primit. La data scadentei facturii sau efectului de
comert, clientii platesc iar ntreprinderea si va mari disponibilul din contul de
la banca.
Activul

circulant

se

compune

[a.] [a.]

din

patru

compartimente

si

anume:

Stocuri;Creante;Valori mobiliare de plasament;Disponibilitati.

[a.] Stocurile si productia n curs de executie reprezinta valori economice care prin natura si
destinatia lor, sunt folosite ca materii prime, materiale consumabile, productie n curs de executie,
produse finite si semifabricate, marfuri si ambalaje aflate n depozite spre vnzare. Astfel, materiile
prime, materialele consumabile, productia n curs de executie urmeaza linia derularii activitatii
patrimoniale, avnd calitatea de productie nedeterminata, deoarece nu au parcurs toate fazele de
prelucrare sau sunt produse finite, semifabricate, care nu au fost nca receptionate din punct de
vedere tehnic si calitativ. Marfurile si ambalajele cuprind acele bunuri folosite sau achizitionate
pentru a fi vndute n aceeasi stare sau dupa ce au suportat o usoara transformare.
n sfera stocurilor se cuprind si obiectele de inventar si baracamentele. Obiectele de inventar sunt bunuri cu o valoare mai mica dect limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace
fixe, indiferent de durata lor de serviciu sau cu durata mai mica de un an, precum si bunurile asimilate acestora (echipament de protectie, mbracaminte speciala, echipamente de lucru, instrumente,
dispozitive, modele si alte obiecte asimilate). Baracamentele si amenajarile provizorii sunt bunuri
achizitionate sau construite de unitatile patrimoniale pentru executarea lucrarilor si prestarilor de constructii (baraci, podete, magazii), din care, prin demontare sau demolare, se recupereaza materialele.
[a.]
Creantele sau valorile n curs de decontare reprezinta valorile economice avansate
temporar altor persoane fizice sau juridice pentru care urmeaza sa se primeasca un echivalent valoric. Acest echivalent poate fi reprezentat de o suma de bani, de o lucrare sau un serviciu. Toate
15

persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea avansata, urmnd sa dea echivalentul
corespunzator, se numesc debitori. Toti debitorii sunt delimitati prin structura de clienti si de valori
asimilate. Clientii reprezinta creantele fata de terti determinate de vnzarea pe credit a bunurilor
materiale, lucrarilor si serviciilor care fac obiectul activitatii unitatii patrimoniale.
Toate creantele sau drepturile, altele dect cele asupra clientilor, sunt separate prin
structurile, avansurile acordate furnizorilor n cadrul relatiilor comerciale, decontarile cu asociatii pentru aportul n natura si n bani ai acestora, datorate la constituirea capitalului social, creantele generate de relatiile de decontare pentru fondurile avansate direct sau indirect pe termen scurt de catre asociati, unitatilor patrimoniale asociative sau n relatie
de participare, debitori diversi pentru creantele determinate de cesiunea titlurilor de plasament, cesiunea activelor imobilizate, garantiile depuse, reaclamatii, pagube materiale, etc.
[a.]
Titluri de plasament si disponibilitatile banesti denumite valori de trezorerie cuprind
toate valorile economice care ndeplinesc functia de bani. Se pot delimita prin titluri de plasament, disponibilitatile banesti si alte valori de trezorerie. Titlurile de plasament cuprind titluri de
valoare achizitionate n vederea realizarii unui cstig pe termen scurt, precum si actiuni proprii si
instrumente de trezorerie. Disponibilitatile n lei sau devize se delimiteaza sub forma numerarului din caseria unitatii patrimoniale, depozitelor la banca n conturi curente sau de disponibil, si
prin valori financiare care sunt convertite imediat n disponibilitati banesti. Disponibilitatile sau
depozitele create n conturile de la banca pot functiona la vedere sau la termen. Prin contul curent
la vedere se nregistreaza toate operatiunile banesti ntre unitatea patrimoniala si banca. n situatia
n care ncasarile sunt mai mari dect platile, soldul contului reprezinta disponibilitatile banesti, iar
n situatia inversa, soldul contului exprima creditele acordate de banca.
Depozitele la termen sunt o forma de imobilizare a mijloacelor banesti pna la un an,
fara a fi transferabile sau utilizate nainte de termenul final. La acestea, dobnda este mai
mare dect n cazul disponibilitatilor banesti la vedere, unde poate fi foarte mica. Din categoria disponibilitatilor banesti fac parte si carnetele de cec, acreditivele si avansurile de trezorerie.
Carnetele de cec exprima disponibilitati banesti sub forma documentelor valoare folosite pentru efectuare platii unei categorii de prestari servicii sau achizitionari de bunuri. Acreditivele
cuprind disponibilitati banesti n lei sau valuta, depuse la banci n conturi distincte, si aflate la
dispozitia persoanelor fizice sau juridice, n vederea efectuarii unor plati n favoarea acestora.
Avansurile de trezorerie reprezinta disponibilitati banesti repartizate pentru a fi girate de catre
administratorii sau angajatii subordonati din cadrul unitatilor componente ale unitatii patrimoniale.
Structura patrimoniala denumita alte valori financiare sau de trezorerie se individualizeaza sub
forma timbrelor fiscale si postale, tichetelor si biletelor de tratament si odihna, biletelor de calatorie.
Conturile de regularizare si asimilate reprezinta cheltuielile constatate n avans, n cursul exercitiului financiar, si repartizate pe mai multe exercitii viitoare, cum ar fi cheltuieli cu reparatiile capitale
neprevizibile, reparatii curente si revizii tehnice, abonamente si chirii, alte cheltuieli efectuate anticipat.
16

2.

PASIVUL

BILANTULUI

Resursele de finantare ale bunurilor economice clasificate dupa modul de constituire si exigibilitate reprezinta pasivul bilantului.
Pentru procurarea bunurilor economice, o unitate patrimoniala foloseste finantarea proprie si finantarea straina.
Finantarea proprie se realizeaza direct de catre titularul de patrimoniu prin contributia sa materiala sub forma de capital individual sau capital social, si prin autofinantare.
Finantarea straina se realizeaza sub diferite forme juridice, precum credite bancare, cumparari de obligatiuni, credite comerciale si alte datorii n curs de decontare.
Corespunzator celor doua modalitati de finantare,
pasivul patrimoniului se
mparte n capitaluri proprii si datorii, la care se adauga pasivele sub forma
provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, si conturi de regularizare si asimilate.
Capitalurile proprii sunt determinate prin diferenta ntre activul bilantului si datorii, deci adesea asimilate categoriei de situatie neta. Ele se delimiteaza prin capitalul individual social, primele de
capital, diferentele din reevaluare, rezervele unitatii patrimoniale, rezultatul reportat, rezultatul exercitiului, subventiile pentru investitii, provizioanele reglementate si fondurile proprii cu scop determinat.
Capitalul social se constituie la nfiintarea ntreprinderii, fiind o conditie a existentei si
functionarii acesteia. Capitalul social se diferentiaza n capital subscris nevarsat si capital subscris varsat.
Capitalul subscris nevarsat este capitalul pe care proprietarii unitatii patrimoniale s-au angajat sa l puna la dispozitia unitatii cu ocazia nfiinta ri acesteia.
Capitalul subscris varsat reprezinta partea din capitalul subscris care a
fost fizic depusa de catre proprietari,
la dispozitia unitatii patrimoniale.
Pe parcursul functionarii unitatii, capitalul social se poate majora prin emisiunea de actiuni noi, sau se poate reduce atunci cnd este considerat prea mare n raport cu activitatea
unitatii patrimoniale, sau cnd acesta reduce investitiile ntre un sector sau ramura de activitate.
Diferentele din reevaluare reprezinta soldul diferentelor ntre valoarea actuala (mai mare), si
valoarea nregistrata n contabilitatea elementelor de activ (mai mica) supuse reevaluarii n conditiile
legii. Diferentele din reevaluare sunt mentionate atta timp ct bunurile la care se refera nu au fost
amortizate sau realizate prin vnzare. Diferentele rezultate din reevaluarea elementelor de activ se transfera la rezerve, la capitalul social sau la alte destinatii stabilite potrivit reglementarilor n vigoare.
Rezervele sunt beneficii ale anilor precedenti capitalizate n mod durabil de ntreprindere, pna la decizia contrara a organelor competente.
Rezervele se constituie si se datoreaza n raport cu cotele retinute din rezultatul exercitiului financiar.
Structural, rezervele se mpart n rezerve legale, rezerve statutare si alte rezerve.
Rezervele legale se constituie anual din profitul unitatii patrimoniale, n cotele si limitele
prevazute de lege, si din alte surse prevazute de lege. n rezerve se include excedentul obtinut
17

prin emisiunea actiunilor la un curs mai mare dect valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este ntrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau nu este destinat amortizarilor.
Rezervele
statutare
se
constituie
anual
din
profitul
net
al
unitatilor
patrimoniale,
conform
prevederilor
din
statutul
acestora.
Alte rezerve neprevazute de lege sau de statut, pot fi constituite facultativ
pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor sau pentru alte scopuri, potrivit
hotarrii Adunarii Generale a Actionarilor sau Asociatilor.
Rezultatul reportat are o
semnificatie deosebita, dupa cum el este pozitiv (creditor) sau negativ (debitor).
Rezultatul reportat creditor este beneficiul nerepartizat,
iar rezultatul reportat debitor este pierderea constatata la nchiderea exercitiilor anterioare si
care nu a fost acoperita (din rezerve sau prin reducerea capitalului).
Rezultatul exercitiului este consecinta activitatii ntreprinderii si n mod egal a pozitiei
sale (variatia elementelor de patrimoniu). El traduce mbogatirea sau saracirea care rezulta din
aceste elemente combinate. Rezultatul exercitiului este teoretic egal cu variatia situatiei nete ntre sfrsitul si nceputul exercitiului. El se mai determina ca diferenta ntre venituri si cheltuiela, putnd fi favorabil, caz n care reprezinta profit (rezultat creditor al exercitiului).
Fondurile sunt constituite din surse bine delimitate si ntr-un scop bine precizat. Astfel, se constituie fonduri de dezvoltare, destinate n principal, pentru finantarea imobilizarilor corporale achizitionate de o ntreprindere, sau fondul de participare a salariatilor la profit la societatile comerciale
cu capital integral sau majoritar de stat, pe seama profitului net n limitele aprobate, potrivit legii.
n
cadrul
alte
fonduri
se
cuprind:
fondul
constituit
din
profitul net pentru cresterea resurselor proprii de finantare,
si alte fonduri.
Subventiile pentru investitii reprezinta sumele alocate de la bugetul de stat sau din alte resurse
nerambursabile primite din afara de care beneficiaza unitatea patrimoniala, n vederea procurarii sau
producerii de echipamente ori alte bunuri de natura imobilizarilor pentru finantarea unor activitati pe
termen lung sau altor cheltuieli de natura investitiilor. n aceasta categorie de subventii se cuprinde si
valoarea bunurilor de natura imobilizarilor primite cu titlu gratuit sau constatate n plus cu ocazia inventarierii, subventia se nregistreaza la venituri exceptionale, pe masura amortizarii bunurilor respective.
Provizioanele
reglementate
fac
parte
din
categoria
mai
ampla
a
provizioanelor care sunt valori calculate, constituite pe seama cheltuielilor potrivit
dispozitiilor legale,
si care servesc pentru autofinantarea ntreprinderilor.
Datoriile, sau mijloacele de finantare externe, sunt formate din capitalurile furnizate de
terti, pentru care unitatea trebuie sa acorde o prestatie sau un echivalent valoric. Pot mbraca
forma creditelor contractate de la banci sau alte institutii financiare, mprumuturilor din emisiunea de obligatiuni, a datoriilor create n cadrul relatiilor de decontare ale unitatii patrimoniale cu alte persoane fizice si juridice (denumite creditori), sub forma de mprumuturi si datorii asimilate, furnizori si conturi asimilate, avansuri primite de la clienti si alte datorii.
18

Datoriile sunt prezente si functioneaza din momentul nasterii obligatiilor

fata de terti si pna n momentul rambursarii sau platii lor.
Creditele si datoriile cu termen de scadenta mai mare de un an sunt purtatoare de dobnda.
n
cadrul
datoriilor
unitatii
patrimoniale,
mai
importante
sunt
datoriile
financiare,
datoriile
comerciale,
datoriile
fiscale,
salariale,
sociale,
datoriile privind relatiile de decontare cu asociatii si creditorii diversi.
Datoriile financiare mbraca forma creditelor primite de la o banca sau alte institutii de credit, si forma mprumuturilor din emisiunea de obligatiuni.
Creditele sunt
destinate fie finanta rii investitiilor, fie cheltuielilor curente privind activitatea de exploatare, ele sunt purtatoare de dobnda si garantate cu activele unitatii patrimoniale.
Datoriile comerciale se creaza n cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionari
cu bunuri materiale, lucrari si servicii primite, furnizorii reprezinta datoriile unitatii patrimoniale pentru
bunuri materiale, lucrari si servicii primite de la terti. Efectele de platit reprezinta titlurile de valoare
care atesta obligatia de plata a unitatii patrimoniale n cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii.
Datoriile fiscale, sociale si salariale cuprind obligatiile din impozite si taxe fata
de bugetul statului, salariile si alte drepturi asimilate datorate angajatilor, obligatiile
privind contributia la asigurarile sociale si la fondul de somaj, precum si datoriile intermediare create n cadrul relatiilor de decontare cu angajatii, prin retinerea din salariul
cuvenit acestora, a contributiei pentru pensia suplimentara si a fondului de somaj.
Datoriile fata de asociati reprezinta obligatiile fata de actionari pentru capitalul rambursat,
dividende de plata si datorii n cadrul grupului privind fondurile puse direct sau indirect pe termen scurt la dispozitia unitatii patrimoniale, de
catre ntreprinderile asociate sau de catre cele cu care are relatii de participare.
Creditorii
diversi
cuprind
datoriile
privind
achizitionarea
titlurilor
de
plasament,
sumele
ncasate
si
necuvenite,
etc.
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli. Aplicarea principiului prudentei n evaluare solicita printre altele, constituirea de provizioane atunci cnd anumite cheltuieli sau pierderi pot fi
prevazute si estimate, fara a fi cunoscute nici marimea lor exacta, nici data de efectuare sau de
obtinere. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie de regula, la finele exercitiului,
pentru acele elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata este incerta, ori pentru cheltuieli care devin exigibile n perioadele urmatoare, precum: amenzi si penalitati, despagubiri, litigii,
daune si alte datorii incerte, cheltuieli legate de activitatea de service n perioada de garantie,
cheltuieli cu reparatiile capitale esalonate potrivit programului pe mai multe perioade, etc.
Bilantul cuprinde si valori sau pozitii rectificative care corecteaza prin
adunare sau scadere, valoarea celorlalte structuri patrimoniale din bilant.
Acesta
este cazul amortizarilor si provizioanelor pentru deprecierea valorii activelor.
Amortizarile exprima reducerile de valoare ale activelor imobilizate, rezultat al folosirii sau ne19

folosirii acestora. Amortizarile se constituie pe seama cheltuielilor care se maresc n mod corespunzator.
Provizioanele pentru deprecierile de valoare cuprind structuri patrimoniale de pasiv, echivalente reducerii reversibile a valorii activelor determinate de fenomene imprevizibile precum: deprecierea valorii terenurilor, reducerea cursului la bursa al titlurilor de participare. Provizioanele pentru deprecieri se creaza pe seama cheltuielilor, influentnd astfel rezultatele unitatii patrimoniale.
Conturile de regularizare si asimilate sunt veniturile nregistrate n avans (ncasari sau creante
aferente unor bunuri nelivrate, a unor lucrari sau prestatii neefectuate si care nu afecteaza veniturile exercitiului) si la diferentele de conversie pasiv (profituri din conversiile de schimb la sfrsitul exercitiului).
3.CONTUL
DE
PROFIT
SI

PIERDERI
Se
ntocmeste
pe
baza
datelor
nregistrate
n
conturile
de
cheltuieli
si
venituri,
evidentiind
rezultatul
final
si
factorii
de
influenta
care
stau la baza luarii unor decizii corespunzatoare n perioada urmatoare.
Din compararea consumului de factori n procesul de exploatare, cu efectul obtinut
de unitatea patrimoniala, si masurate de contabilitate prin marimea cheltuielilor, respectiv
a veniturilor, se obtine rezultatul desfasurat, care poate fi pozitiv sau negativ.
Rezultatul pozitiv sau profitul indica un efect mai mare dect efortul, adica venituri mai mari
dect cheltuieli.
Rezultatul negativ sau pierderea indica faptul ca factorii de productie au
fost consumati nerational, adica, cheltuielile efectuate nu au fost acoperite din venituri.
Contul de profit si pierderi cuprinde n general, urmatoarele elemente:
iii.
iv.
ii.
1.
i.
cifra de afaceri;
veniturile si cheltuielile grupate dupa natura lor;
rezultatul exercitiului financiar.
Cheltuielile
si
veniturile
pot
baza:
cel al naturii si cel al
Dupa
natura
lor,

fi
grupate
dupa
urmatoarele
criterii
destinatiei cheltuielilor si veniturilor.
cheltuielile
pot
fi:

de exploatare;
financiare;
exceptionale.
Cheltuielile

de

exploatare

cuprind
20

urmatoarele

feluri

de

cheltuieli:

de

 cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile;

cheltuieli privind marfurile;
cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti;
cheltuieli cu personalul;
cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate;
alte cheltuieli de exploatare.
Cheltuielile

financiare

se

refera

la:

pierderile din creante legate de participatii,

cheltuielile nete din cesiunea valorilor mobiliare de plasament (diferenta
dintre pretul de vnzare mai mic si pretul de cumparare mai mare),
cheltuielile din diferente nefavorabile de curs valutar,
cheltuieli privind dobnzile acordate,
alte cheltuieli financiare.
Cheltuielile

exceptionale

cuprind:

despagubirile;
amenzile si penalitatile platite;
donatiile si subventiile acordate;
pierderile din debitori diversi;
cheltuieli privind activele cedate.
Categoria
veniturilor
se
diferentiaza
pe
feluri
de
activitati
constituinduse n:
venituri de exploatare, venituri financiare si venituri exceptionale.
Veniturile din exploatare sunt veniturile provenite din vnzarile de produse, marfuri, din productia stocata, productia de imobilizari, subventii de exploatare, alte venituri din activele de exploatare.
Veniturile financiare se formeaza din venituri din participatii, sub forma dividendelor si dobnzilor
cuvenite, din creante imobilizate, diferente pozitive de curs valutar, cstiguri nete din cesiunea valorilor mobiliare de plasament, dobnzile de ncasat pentru activele circulante, alte venituri financiare.
Veniturile exceptionale cuprind despagubirile si penalitatile ncasate, venituri din
cedarea activelor, subventii pentru investitii virate la venituri, alte venituri exceptionale.

21

Dupa destinatie, cheltuielile se mpart n cheltuieli cu materiile prime si materialele directe, cheltuieli cu salariile directe, cheltuieli cu asigurarile sociale si cheltuieli de desfacere.
Veniturile,
n
functie
de
destinatia
lor,
pot
fi:
venituri
din
vnzari,
venituri financiare exceptionale si alte venituri din exploatare.
Pentru a obtine rezultatul din exploatare, se efectueaza diferenta dintre veniturile si cheltuielile
din exploatare. Similar se procedeaza pentru a obtine rezultatul financiar si rezultatul exceptional.
Rezultatul din exploatare, mpreuna cu rezultatul financiar, alcatuiesc rezultatul curent al unitatii patrimoniale.
Rezultatul final al exercitiului financiar cuprinde rezultatul curent, rezultatul exceptional si impozitul pe profit.
n cadrul contului de profit si pierderi,
toate elementele sunt prezentate
comparativ la sfrsitul exercitiului curent si la sfrsitul exercitiului precedent.
4.
ANEXA
LA
BILANT
Este
un
document
de
sinteza
care
completeaza
si
comenteaza
informatiile
date
de
catre
bilant
si
contul
de
rezultate.
ntreprinderile care fac apel la sistemul dezvoltat, trebuie sa adauge la conturile lor anuale anexa prevazuta la sistemul de baza.
Ea ajuta la determinarea capacitatii de autofinantare a exercitiului si a tabloului de finantare a exercitiului.
mbogatirea n informatii a anexei confera o importanta primordiala pentru terti, deoarece
ea le permite sa nteleaga facil informatiile oferite de catre bilant si contul de rezultate.
Se poate spune ca anexa la bilant ndeplineste un dublu rol:
unul explicativ, pentru a permite o mai buna ntelegere a bilantului si contului de profit
si pierdere;
unul de instrument complementar bilantului si contului de profit si pirdere.
Componentele anexei la bilant se stabilesc anual de catre Ministerul Finantelor, si au n
vedere caracterizarea mai detaliata a unor aspecte precum: finantarea investitiilor, evolutia procesului de privatizare, situatia mijloacelor circulante imobilizate, creditele bancare si garantia lor, veniturile, cheltuielile si rezultatele. Anexa la bilant cuprinde o serie de formulare, dupa cum urmeaza:
[1.]
Situatia activelor imobilizate, care trebuie sa furnizeze informatii cu privire
la nivelul si evolutia valorilor activelor imobilizate, precum si a amortizarilor pentru deprecierile ireversibile si a provizioanelor pentru deprecierile acestora. Se bazeaza pe
variatia valorilor brute ale activelor imobilizate si pe variatia amortizarilor pentru deprecierea ireversibila a activelor imobilizate.
Situatia stocurilor si productiei n curs prezinta
o detaliere a existentelor de stocuri n valori brute la nceputul si sfrsitul exercitiului.
Situatia creantelor si datoriilor este destinata analizei echilibrului financiar al unitatilor
22

patrimoniale, si se bazeaza pe termenul de lichidare a activului si termenul de exigibilitate al pasivului.Situatia unor provizioane, exceptnd cele cuprinse n situatia activelor
imobilizate: provizioane reglementate, pentru riscuri si cheltuieli, provizioane pentru depreciere.Determinarea rezultatului fiscal este destinata compararii rezultatului financiar
curent cu rezultatul exercitiului financiar precedent, determinarii rezultatului fiscal, respectiv profit impozabil sau deficit fiscal.Repartizarea rezultatului exercitiului permite
analiza structurala a destinatiilor rezultatului exercitiului financiar curent n raport cu exercitiul financiar precedent.Alte informatii privind regulile si metodele contabile si date
complementare, cuprinde doua categorii de informatii:
(b)
(d)
(g)
(a)
(c)
(e)
(f) informatii obligatorii cu privire la modul de evaluare a diferitelor posturi
din contul de bilant patrimonial si de profit si pierdere, precizari asupra
necomparabilitatii informatiilor din anumite conturi.
alte informatii cu privire la modificarea capitalului, numarului mediu
de salariati folositi n timpul exercitiului, alte informatii semnificative
asupra cifrei de afaceri, evenimente posterioare nchiderii exercitiului,
dar constatate si contabilizate n exercitiul financiar n curs.
Raportul de gestiune cuprinde, n general, urmatoarele informatii: prezentarea unitatii
patrimoniale si a evolutiei ei previzibile, elementele importante intervenite n activitatea
unitatii patrimoniale dupa nchiderea exercitiului, activitatea de cercetare dezvoltare, activitatea si rezultatele de ansamblu ale sucursalelor si altor subunitati proprii, alte referiri
cu privire la activitatea desfasurata, necesare a fi nscrise n acest raport de gestiune.
Bilantul n sistem simplificat este alcatuit din: bilantul propriu zis, contul de profit si pierderi,
anexa la bilant si raportul de gestiune. Acest tip de bilant utilizeaza un numar mai redus de indicatori,
el fiind ntocmit de unitatile patrimoniale mici si mijlocii care utilizeaza conturi sintetice de gradul I.
2.5. MODELE DE REFLECTARE A SITUA
TIEI PATRIMONIULUI DIN BILANT
Pentru modelarea situatiei patrimoniului se folosesc structurile de activ si de pasiv, care
se explica si se definesc n acelasi timp, prin prisma juridicului, economicului si financiarului.
Din
punct
de
vedere
juridic,
bilantul
cuprinde:
activul alcatuit din bunuri reale si creante (drepturi asupra persoanelor);
pasivul, alcatuit din capital propriu si daorii.
Din punct de vedere economic, se face distinctie ntre activitatea de investitii si activitatea de exploatare, astfel ca activul cuprinde active de investitie si de exploatare (stocuri,
creante, lichiditati), iar pasivul cuprinde si datorii (datorii financiare si de exploatare).
Din punct de vedere financiar, activele se grupeaza n raport cu lichiditatea lor (termenul de transformare n bani), iar pasivele n raport de exigibilitatea lor (termenul de plata).
23

Deci, activul grupeaza utilizari permanente sau durabile de resurse sub forma bunurilor de investitie, utilizari temporare sau curente sub forma stocurilor, creantelor, valorilor mobiliare si disponibilitatilor. Pasivul delimiteaza prin structura sa cele trei modalitati de formare a resurselor: resurse
permanente sau pe termen lung furnizate de proprietar, resurse temporare curente asigurate de terti
(furnizori, banci), si resurse sub forma profiturilor realizate la sfrsitul fiecarui exercitiu financiar.
ntr-o viziune de ansamblu, componenta activului evidentiaza destinatia si lichiditatea bunurilor
economice, iar pasivul, clasificarea resurselor de finantare n functie de modul de constituire (surse
proprii sau straine), si exigibilitatea lor. Bilantul contabil asigura o reprezentare a patrimoniului pornind de la partile sale componente catre caracteristicile de ansamblu. El grupeaza, sistematizeaza si da expresie sintetica trasaturilor comune si generale ale structurilor patrimoniului.
Tabel 2.3.
Structuri privind situatia patrimoniului
ACTIV
1. Active imobilizate
1.1.Imobilizari necorporale
1.2.Imobilizari corporale
1.3.Imobilizari financiare
2. Active circulante
2.1.Stocuri si productia n curs de executie
2.2.Creante
2.3.Disponibilitati
3. Conturi de regularizare - Activ

PASIV
1. Capitaluri proprii
1.1.Capital social
1.2.Rezerve
1.3.Rezultat(profit cu +, pierdere cu -)
1.4.Alte capitaluri proprii
2. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
3. Datorii
3.1.mprumuturi si datorii
3.2.Alte datorii financiare
4. Conturi de regularizare Pasiv

2.6.NTOCMIREA BILANTULUI

CONTABIL
Indiferent de momentul n care are loc prelucrarea informatiilor contabile n
erea ntocmirii bilantului contabil (trimestrial si anual), trebuie sa se respecte anumite
uli de ntocmire a bilantului si sa se parcurga o serie de lucrari premergatoare.

2.6.1.ETAPELE PREMERGATOARE
NTOCMIRII
BILANTULUI

CONTABIL
La
ntocmirea
bilantului,
pentru
usurarea
prelucrarii
informatiilor
tabile care se vor regasi n bilant sunt necesare o serie de lucrari
24

vedreg-

conpre-

mergatoare,

care

se

desfasoara

ntr-o

succesiune

logica,

dupa

cum

urmeaza:

nregistrarea n conturi a tuturor operatiunilor economico financiare ale unitatii patrimoniale din perioada pentru care se ntocmeste bilantul pe baza documentelor justificative, pentru stabilirea rulajelor debitoare si creditoare ale conturilor, precum si al
soldurilor finale ale acestora;
ntocmirea balantei conturilor pentru verificarea exactitatii sumelor nregistrate n conturi;
inventarierea generala a patrimoniului unitatii, nregistrarea plusurilor si minusurilor,
descoperirea eventualelor greseli de nregistrare sau calcul si corectarea acestora;
nregistrarea n contabilitate a operatiunilor de regularizare referitor la diferentele de
inventar, amortizari, provizioane, delimitarea n timp a cheltuielilor si a veniturilor;
determinarea rezultatelor financiare fiscale. Acestea se vor stabili n cadrul contului
de profit si pierderi, respectiv ca sold creditor pentru profit sau ca sold debitor pentru
pierdere. Rezultatul fiscal se va determina pe baza urmatoarei relatii de calcul:

Rezultatul fiscal
(profit impozabil sau
pierdere)

Rezultatul exercitiului
nainte de impozitare

Cheltuieli
nedeductibile
fiscal

Deduceri
fiscale

n categoria cheltuielilor nedeductibile fiscal se cuprind: depasiri ale cheltuielilor de protocol, depasiri ale cheltuielilor de transport, provizioane nedeductibile, amenzile si penalitatile.
Deducerile fiscale se refera la:
rezerva legala, sumele corespunzatoare reducerii cu 50% a impozitului pe profit, pierderile din anii precedenti.
Impozitele pe profit rezulta din aplicarea cotei de impozit asupra rezultatului fiscal.
Completarea formularelor de bilant se desfasoara pe baza datelor cuprinse n ultima balanta de verificare, si potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finantelor.
2.6.2.REGULI DE NTOCMIRE A BILANTULUI

Bilantul contabil se ntocmeste n mod obligatoriu trimestrial si anual, precum si n situatia fuziunii sau ncetarii activitatii unitatii patrimoniale,
potrivit
legii.
La ntocmirea bilantului contabil, se au n vedere urmatoarele reguli:
posturile nscrise n bilant sa corespunda cu datele nregistrate n contabilitate, n
25

concordanta cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului;

nu se admit compensari ntre conturile nscrise n bilant si respectiv ntre veniturile
si cheltuielile din contul de profit si pierderi;
bilanturile contabile se supun verificarii si certificarii, atestndu-se astfel autenticitatea, corectitudinea si respectarea normelor metodologice pe baza carora s-au ntocmit.
Posturile bilantiere se prezinta la valoarea neta contabila, obtinuta prin micsorarea valorii
de intrare cu amortizarile si provizioanele, si totodata n comparatie cu valorile nete contabile ale
exercitiului trecut, ntr-o ordine ce corespunde celei prezentate n planul de conturi general.
Lucrarile de completare a bilantului cuprind operatii de selectare, grupare, adunare
sau scadere, dupa caz, a soldurilor finale din balanta de verificare definitiva si transcriere a datelor din bilantul precedent, n functie de cerintele posturilor bilantiere.
Daca bilantul propriu zis se completeaza utiliznd soldurile finale debitoare sau
creditoare din balanta de verificare, contul de profit si pierderi se completeaza cu rulajele debitoare si creditoare ale contului 121 Profit si pierderi existente n balanta de
verificare, si care corespund totalului conturilor de cheltuieli, respectiv de venituri.
Completarea
anexei
la
bilant
se
realizeaza
pe
baza
soldurilor
initiale
sau finale din balanta de verificare,
a rulajelor debitoare sau creditoare cumulate de la nceputul exercitiului,
n functie de cerintele formularului.
2.7.COMPLETAREA BILANTULUI

CONTABIL
La

completarea

bilantului

se

utilizeaza

urmatoarele

categorii

de

date:

date efective ce privesc situatia si rezultatele de la nceputul exercitiului n financiar,

care se preiau din bilantul exercitiului precedent;
date efective care se refera la situatia si rezultatele de la sfrsitul perioadei raportate
si care pot fi folosite fie sub forma soldurilor conturilor sintetice de activ si pasiv, fie
prelucrate, cuprinznd mai multe conturi sintetice;
date ale contabilitatii analitice care se folosesc pentru unele posturi din bilant;
date din evidenta operativa, care se folosesc mai ales pentru completarea anexei la
bilant si a raportului de gestiune, alaturi de datele din evidenta contabila si analitica.

26

Bilantul se ntocmeste pe un formular tipizat, avnd un continut unitar pe economia nationala, datorita normelor metodologice elaborate de Ministerul Finantelor, pe ramuri de activitate.
Formularele
de
bilant
cuprind
date
exprimate
prin
soldurile
conturilor sintetice din ultima balanta de verificare.
La transpunerea datelor
din balanta de verificare n bilant,
se au n vedere urmatoarele cerinte:
unele posturi bilantiere corespund conturilor sintetice din contabilitate, astfel ca
nscrierea datelor se face direct;
pentru contul de mijloace circulante materiale, la care evidenta curenta a mijloacelor circulante economice se tine la alt pret dect cel efectiv, soldul din balanta de verificare trebuie rectificat cu soldul conturilor de regularizare, pentru exprimarea pretului efectiv al mijloacelor circulante economice respective. Pentru
exprimarea costului efectiv al productiei, al produselor finite din depozit, al produselor, lucrarilor si serviciilor facturate, este necesara rectificarea pretului standard
de nregistrare a mijloacelor circulante materiale, cu diferente de pret nregistrate
n conturile specifice;
conturile de Decontari sunt tratate special, deoarece ele se completeaza numai n
functie de soldul debitor sau creditor pe care l prezinta la data ncheierii bilantului.
2.8.VERIFICAREA, CERTIFICAREA SI
PREZENTAREA BILANTULUI

CONTABIL
Bilantul
contabil
se
verifica
si
se
certifica
n
conditiile
Legii
nr.
31/1990
si
a
Hotarrii
Guvernului
nr.980/1995
privind
verificarea,
certificarea bilantului contabil si prestarea serviciilor n domeniul contabilitatii.
Potrivit legii Contabilitatii art.29, bilanturile contabile sunt supuse verificarii si certificarii de
catre cenzori, contabili autorizati sau experti contabili. Verificarea este operatia desfasurata cu scopul
evitarii neregulilor si abuzurilor, pentru reflectarea n contabilitate a realitatii nregistrarilor operatiunilor economice. Prin verificarea bilantului se controleaza respectarea conditiilor de forma si de fond.
Verificarea din punct de vedere al formei se refera la completarea corespunzatoare a bilantului cu toate elementele cerute n acest document, respectarea termenelor de prezentare,
existenta semnaturilor persoanelor responsabile, existenta acelorasi informatii pe toate exemplarele formularului, completarea tuturor indicatorilor pe care bilantul l contine.
Verificarea de fond a bilantului implica o raspundere deosebita si vizeaza legalitatea,
necesitatea,
realitatea,
oportunitatea si economicitatea operatiilor consemnate,
cum ar fi respectarea dispozitiilor legale ale repartizarii profitului, calcularea corecta si virarea la timp a obligatiilor fiscale ale unitatii patrimoniale.
27

Bilantul contabil anual, cu toate componentele sale, se semneaza de administratorul unitatii

patrimoniale si de catre conducatorul compartimentului financiar contabil, iar n lipsa acestora, de catre nlocuitorii lor de drept. Administratorul si conducatorul compartimentului financiar contabil poarta raspunderea asupra realitatii si exactitatii datelor, cu privire la situatia patrimoniului, si realizarii indicatorilor economico financiari raportati prin bilantul contabil.
Prin verificarea si certificarea bilantului contabil, se confirma masura n care acesta ofera o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului exercitiului. Astfel, pe baza verificarilor din cursul anului si a unor elemente necesare pentru formularea unor concluzii corecte referitoare la certificarea bilanturilor, expertii contabili ntocmesc un raport de analiza
care va cuprinde: mentiuni legate de legalitatea ntocmirii bilantului, a concordantei datelor din bilant
cu cele din registrele de contabilitate, a respectarii regulilor de evaluare a patrimoniului de la sfrsitul exercitiului. n acest scop se fac referiri cu privire la: reflectarea n contabilitate a capitalului
social si a modificarii acestuia; modul de organizare a gestiunilor, a evidentelor sintetice si analitice
ale elementelor de patrimoniu; respectarea prevederilor legale privind tinerea corecta si la zi a evidentelor; prelucrarea corecta a datelor din balanta de verificare si apoi transpunerea din aceasta n
bilantul contabil; respectarea prevederilor referitoare la evaluarea patrimoniului; legalitatea si exactitatea determinarii veniturilor, precum si masuri si propuneri ce vor trebui avute n vedere pe viitor.
Pe baza constatarilor facute si consemnate n raportul de analiza, bilantul contabil
poate fi certificat cu rezerve, fara rezerve, sau se refuza certificarea acestora, mentionnduse n raportul de analiza motivele certificarii cu rezerve sau a refuzului de certificare.
Aprobarea bilantului contabil este de competenta Consiliului de Administratie, Adunarii
Generale a Actionarilor sau a mputernicitilor mandatati sa reprezinte interesele statului. nainte
de a fi aprobat, se face o analiza detaliata a componentelor bilantului, precum si a raportului de cenzori, urmarindu-se n special rezultatele economico financiare obtinute, si
repartizarea profitului pe destinatiile legale, corelat cu interesele unitatii patrimoniale.
Prezentarea sau depunerea bilantului contabil, certificat si aprobat, nsotit de raportul de analiza
al cenzorilor sau expertilor contabili, se face la Directia Generala a Finantelor Publice si a Controlului Financiar de Stat, la care este arondata unitatea patrimoniala respectiva. Aici sunt centralizate bilanturile contabile ale unitatilor patrimoniale din raza de activitate, se obtine un bilant care se depune
la Ministerul Finantelor, pentru centralizarea si determinarea indicatorilor la nivel macroeconomic.
Bilantul
si
contul
de
profit
si
pierderi
se
publica
n
Monitorul
Oficial,
urmnd
a
fi
pastrate
n
arhiva
unitatii
patrimoniale.
Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza, prin care se prezinta valoric, la
sfrsitul exercitiului financiar, echilibrul dintre mijloacele economice si sursele de finantare,
si rezultatele obtinute n urma consumarii capitalului.
Prin bilant se reflecta situatia reala a elementelor de patrimoniu, grupate dupa destinatia si lichidarea bunurilor economice
n activul bilantului, si dupa modul de constituire si exigibilitate, n pasivul bilantului.
28

Bilantul contabil se ntocmeste respectnd cteva reguli si lucrari premergatoare, precum nregistrarea n conturi a tuturor operatiilor economico financiare ale unitatii patrimoniale: ntocmirea balantei de verificare, inventarierea patrimoniului, nregistrarea operatiilor de regularizare a diferentelor de
inventar, amortizarii, provizioane, determinarea rezultatelor financiare finale, completarea formularelor.
Completarea, verificarea, certificarea si prezentarea formularelor de bilant contabil se
realizeaza n conformitate cu reglementarile legale n vigoare existente n tara noastra.

DE BILANT A S.C.PIRI SRL

3.ANALIZA DIAGNOSTIC PE BAZA

3.1.PREZENTAREA SI
STRUCTURA ORGANIZATORICA
TII COMERCIALE
A SOCIETA
3.1.1.OBIECTUL
DE
ACTIVITATE
Societatea comerciala PIRI SRL Timisoara este persoana juridica romna, cu capital privat si si desfasoara activitatea n conformitate cu prevederile Legii 31/1990.
S.C. PIRI SRL are sediul n localitatea Timisoara la adresa: str. P.Banateanul, nr.1
si i are ca asociati pe Husau Gheorghe si Husau Piroska.
S-a nfiintat n anul 1991.
Activitatea
de
productie
a
societatii
cuprinde:
o moara de gru si o moara de porumb;
3 fabrici de pine;
o sectie de paste fainoase;
o sectie de patiserie.
Obiectul de activitate cu care este nscrisa societatea n Registrul Comertului, consta n:
macinarea cerealelor;
producerea si comercializarea produselor de panificatie, patiserie, cofetarie;
prestari de servicii;
operatiuni de import export de materii prime si produse alimentare si comercializarea lor pe piata interna si externa cu plata n lei si/sau valuta;
29

 achizitionarea de pe piata interna de materii si produse alimentare si comercializarea

lor la intern si extern cu plata n lei si/sau valuta;
transporturi rutiere de marfuri intern si international;
mai

Fiecare
ntreprindere
si
sectie
de
multe sectii.
Moara are 4 sectii

productie
cuprinde
la
de prelucrare a materiei

rndul
prime:

ei

una de primire, cntarire, verificare a materiei prime;

una de pregatire a cerealelor pentru realizarea procesului de macinare;
una de macinare propriu-zisa;
una de ambalare si expediere spre comercializare a produsului finit.
Fabricile de pine si cele de patiserie si paste fainoase cuprind urmatoarele sectii:
prepararea si pregatirea materiilor prime si auxiliare;
realizarea materiei prime (framntarea);
modelarea;
dospirea (daca este cazul);
coacerea;
racirea;
felierea, ornamentarea, finisarea produselor finite;
ambalarea;
transportul.
3.2.STRUCTURI BILANTIERE

PRIVIND PATRIMONIUL
Bilantul contabil evidentiaza cifric si n etalon monetar echilibrul ntre bunurile economice si
sursele lor de finantare, si rezultatele obtinute ca urmare a investirii si utilizarii capitalului. Structurile calitative prin care bilantul realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului sunt cele de activ si cele de pasiv.
3.2.1.ANALIZA
ACTIVULUI
30

Activul
bilantului
grupeaza
toate
bunurile
economice
ale
unitatii
patrimoniale.
Se gasesc aici bunurile reale,
bunuri financiare si monetare (creante), bunuri corporale (materiale, marfuri, ambalaje) si bunuri necorporale.
Potrivit noului plan de conturi, elementele de activ sunt grupate n ordinea crescatoare a lichiditatii. Gradul de lichiditate al unui bun indica rapiditatea cu care el se poate transforma n bani.
Astfel, activul bilantului contabil la S.C.PIRI SRL poate fi sistematizat, dupa cum urmeaza:

IMOBILIZARI
STOCURI
CREANTE

TI
DISPONIBILITA
CONTURI DE REGULARIZARE
SI
ASIMILATE
Imobilizarile sau activul imobilizat reprezinta un element important al patrimoniului societatii comerciale, care contribuie n mod direct, prin amortizare, la formarea si asigurarea capacitatii de autofinantare.
Activele imobilizate ale S.C.PIRI SRL cuprind:
imobilizari corporale, adica toate investitiile cu caracter economic. Se includ aici
toate mijloacele fixe, si anume: cladiri si constructii speciale, masini, utilaje si instalatii de lucru, mijloace de transport, mobilier si aparatura birotica. Toate imobilizarile corporale au ca trasatura comuna pierderea de valoare sub forma amortizarii,
ca urmare a uzurii lor fizice si morale;
imobilizari financiare sub forma creantelor imobilizate si a creantelor legate de participatii.
S.C.PIRI SRL nu are nregistrate n evidenta contabila imobilizari necorporale. Societatea nregistreaza un volum de imobilizari corporale nete de 11.387.036 mii lei, ca urmare a intrarii de mijloace fixe n special la grupa masini, utilaje si mijloace de transport.
Metoda
de
amortizare
a
imobilizarilor
corporale
este
liniara
iar
cotele
de
amortizare
sunt
cele
prevazute
n
H.G.
nr.266/1994.
Societatea
nu
a
constituit
provizioane
pentru
deprecierea
imobilizarilor
deoarece comisiile de inventariere nu au constatat mijloace fixe degradate.
Activul circulant grupeaza totalitatea valorilor economice care nu sunt destinate sa ramna
mereu n cadrul unitatii patrimoniale, ele aflndu-se ntr-o permanenta schimbare a formei materiale n cadrul circuitului economic al patrimoniului. Activul circulant cuprinde: stocuri de materii prime, materiale consumabile si obiecte de inventar, marfuri si ambalaje, clienti sau creante
31

fata de terti, disponibilitati banesti sub forma disponibilului la banca n lei, numerarului n caseria unitatii patrimoniale, carnetelor de CEC-uri si alte valori. Valoarea stocurilor, care a crescut cu
12.025.903 mii lei, fiind n anul 2001 de 13.609.259 mii lei, se datoreaza stocurilor aflate la terti
n suma de 10.615.551 mii lei, care nu au existat n anul trecut, ct si datorate cresterii cifrei de
afaceri si a indicilor de pret. Nu au fost constituite provizioane pentru deprecierea stocurilor.
Conturile de regularizare si asimilate sunt reflectate n cadrul societatii de
catre cheltuielile nregistrate n avans si de diferentele de conversie activ.
3.2.2.ANALIZA
PASIVULUI
Pasivul bilantului grupeaza resursele diferite de care dispune unitatea patrimoniala pentru a-si finanta activitatea.
Se regasesc aici capitalurile proprii, datoriile si alte elemente care sunt grupate n ordinea exigibilitatii crescatoare.
Se distinge bilantul nainte de repartizare, care evidentiaza distinct rezultatul exercitiului si bilantul dupa repartizare, n care rezultatul exercitiului este repartizat pentru diverse utilizari. Regula generala este ca analiza financiara trebuie realizata plecnd de la un bilant dupa repartizare.
Pasivul bilantului contabil la S.C.PIRI SRL poate fi sistematizat astfel:
CAPITALURI PROPRII:
REZULTATUL EXERCITIULUI

DATORII
CONTURI DE REGULARIZARE
SI
ASIMILATE
[a.] [1.]
Capitalurile proprii cuprind toate fondurile permanente de care dispune unitatea
patrimoniala si cu ajutorul carora se finanteaza cea mai mare parte a activelor imobilizate. Ele
constituie sub aspect juridic un prim indiciu al garantiei pentru tertele persoane.
n componenta capitalurilor proprii ale S.C.PIRI SRL intra urmatoarele elemente:
(a)
capitalul social, reprezinta totalitatea aporturilor n bani si natura efectuate
de catre asociati n momentul constituirii unitatii patrimoniale si pe parcursul functionarii ei cu ocazia cresterii de capital. Apare aici ca o pozitie
distincta capitalul subscris varsat. Capitalul social al societatii este constituit din 7.951.969 actiuni;
rezervele adica profitul capitalizat de unitatea patrimoniala ca urmare a
reglementarilor legale n vigoare. Sunt cuprinse aici: rezervele legale,
constituite anual din profitul brut al unitatii patrimoniale ntr-o anumita
proportie, rezervele statutare, constituite anual din profitul unitatii patrimoniale n cotele si limitele prevazute de lege si de statutul si clauzele
32

contractuale ale unitatii patrimoniale, alte rezerve neprevazute le lege pentru acoperirea finanta rii noilor investitii, cresterea capitalului social, acordarea de dividende sau alte scopuri potrivit deciziilor Adunarii Generale a
Actionarilor;
rezultatul exercitiului stabilit ca diferenta dintre veniturile totale si cheltuielile unitatii patrimoniale;
fondurile unitatii patrimoniale, si anume: fondul de dezvoltare, constituit
din amortizarea activelor imobilizate, din profitul net al unitatii patrimoniale, din vnzarea activelor fixe, fondul de participare la profit, constituit
din profitul net n conformitate cu reglementarile legale n vigoare si destinat finanta rii premiilor acordate angajatilor, alte fonduri.
Datoriile sau capitalul strain furnizate de terti pentru care unitatea patrimoniala trebuie
sa acorde un echivalent valoric, sunt formate din:

mprumuturi si datorii asimilate, adica, credite bancare pe termen scurt, mediu si

lung, precum si dobnzi aferente creditelor bancare;
furnizori si conturi asimilate, care au n componenta elementele: furnizori, furnizori
de imobilizari, avansuri acordate furnizorilor;
alte datorii, n care sunt incluse obligatiile fata de personal, asigurarile sociale si
protectia sociala, bugetul statului si alte organisme publice, dividende de plata.
[1.]
Conturi de regularizare si asimilate cuprind pentru unitatea patrimoniala studiata
diferentele de conversie.

se

Pentru
a
obtine
bilantul
dupa
repartizeze
profitul
obtinut,
conform

repartizarea
modelului

Repartizarea rezultatului exercitiului

Explicatii:
Repartizari din profit pentru:
Rezerve legale
33

rezultatului,
din
tabelul

trebuie
sa
3.1.
Tabelul 3.1.

Raport din exercitiul anterior

Fond de participare a salariatilor la profit
Constituire de rezerve
Varsamintele la buget
Alte repartizari din profit prevazute de lege
Profitul nerepartizat

3.3.CONCEPTUL DE BILANT FINANCIAR

Analiza lichiditate exigibilitate, numita n practica ta rilor occidentale analiza patrimoniala, se sprijina, pe de o parte, pe conceptia patrimoniala a ntreprinderii, iar pe de alta parte, pe criteriile de clasificare a posturilor bilantiere.
n optica acestui tip de analiza, ntreprinderea apare ca o entitate juridico economica ce poseda
un patrimoniu, inventariat n activul (bunuri, creante) si pasivul (datoriile) bilantului. Expresia cea
mai simpla a valorii patrimoniale a unei ntreprinderi la data ncheierii exercitiului o reprezinta activul net contabil, respectiv capitalurile proprii, calculate ca diferenta ntre activul net contabil total
(exclusiv elementele de activ fictiv) si datoriile totale externe (numai fata de terti si nu de actionari).
Activul net contabil este indicatorul care ofera informatii privind situatia patrimoniului net (situatia neta), evidentiind activul neangajat n datorii.
n
principiu,
situatia
neta
se
determina
pe
baza
relatiei:
Situatia
neta
=
Activ
economic

Datorii
totale
contractate
Situatia
neta
la
sfrsitul
exercitiului
contabil
poate
fi
pozitiva
sau
negativa,
poate
nregistra
valori
crescatoare
sau
descrescatoare.
Situatia neta pozitiva reflecta existenta unui patrimoniu net la sfrsitul exercitiului, deci
un activ neangajat n datorii, care reprezinta de fapt averea de care dispun proprietarii.
Cresterea situatiei nete este consecinta reinvestirii unei parti din profitul
net si a altor elemente de acumulari (subventii pentru investitii, raporturi din exercitiile precedente), si se concretizeaza ntr-o crestere a averii proprietarilor.
Situatia neta negativa semnifica o depasire a activului total de catre datoriile totale angajate de
ntreprindere n exercitiul contabil ncheiat. Aceasta situatie prefalimentara este consecinta ncheierii
34

gestiunii financiare cu pierderi, att n exercitiul curent, ct si n exercitiile anterioare. Cresterea pierderilor de la un exercitiu la celalalt genereaza o diminuare a situatiei nete de la un an la altul. Aceste pierderi
vor reduce din substanta capitalurilor proprii, iar existenta lor va fi echivalenta cu saracirea proprietarilor.
Temporar, se pot nregistra pierderi, daca este vorba de o restructurare a activului n vederea
obtinerii unor profituri viitoare superioare. Daca aceste pierderi rezulta nsa, dintr-o gestiune necorespunzatoare a ntreprinderii, aceasta poate sa ajunga n stare de faliment. n aceasta stare, n care
exista datorii mai mari dect activele pe baza carora datoriile s-au angajat, majoritatea creditorilor
ntreprinderii vor suporta un risc de nerecuperare totala a mprumuturilor acordate ntreprinderii.
Sub aspect financiar, fiecare element de activ reprezinta o alocare de fonduri banesti n vederea constituirii unei structuri de productie adecvate intentiilor productive ale ntreprinderilor, n
timp ce elementele de pasiv reflecta sursele de provenienta a capitalurilor proprii si mprumutate.
Gruparea
posturilor
din
bilantul
contabil
n
vederea
analizei
financiare
are
la
baza
criteriiile
de
lichiditate

exigibilitate.
Elementele de activ sunt structurate n functie de cresterea gradului de lichiditate (posibilitatea de a fi transformate n bani), ncepnd din partea de sus a activului bilantier.
Astfel,
n activ se vor nscrie elementele cele mai putin lichide,
respectiv imobilizarile (necorporale,
corporale,
financiare),
numite si nevoi
sau
ntrebuinta ri
permanente
datorita
rotatiei
lente
a
capitalurilor
investite.
Se nscriu apoi activele circulante, avnd un grad de lichiditate mult mai mare
dect imobilizarile, motiv pentru care sunt numite nevoi sau ntrebuinta ri temporare.
Elementele de pasiv sunt structurate dupa gradul crescator de exigibilitate (nsusirea lor
de a deveni scadente la un anumit termen). Astfel, se vor nscrie mai nti capitalurile proprii provenite de la asociati, apoi cele din reinvestiri ale acumularilor anterioare (rezerve, profit
nerepartizat), ct si din surse publice (subventii, provizioane reglementate si alte fonduri). Practic, aceste resurse nu au o anumita scadenta , deci nu sunt exigibile, dect n situatii extreme de faliment, si de aceea se numesc si resurse permanente sau capitaluri permanente.
Datoriile pe termen lung nscrise n categoria resurselor permanente sunt mprumuturile pe termen lung si mediu, cu scadenta mai ndepartata (mai mare de un an).
Datoriile
pe
termen
scurt
regrupeaza
ansamblul
datoriilor
cu
scadenta
mai
mica
de
un
an,
numite
si
resurse
temporare.
Bilantul contabil si anexele sale raspund unor multiple cerinte de ordin juridic, contabil si fiscal.
Pentru a obtine bilantul financiar plecnd de la bilantul contabil, se procedeaza la o serie de regrupari ale datelor, si anume:
se vor comasa anumite date
ale bilantului contabil, se vor diviza unele date pentru a obtine marimi semnificative pe
plan financiar, se vor opera corectari att n activul, ct si n pasivul bilantului.
1.Corectiile operate n activul bilantului vizeaza obtinerea unor marimi folositoare analizei financiare precum: activul imobilizat corectat (imobilizari nete) si active circulante corectate.
35

Pentru a obtine cele doua marimi, att imobilizarile financiare si creantele,

ct si cheltuielile nregistrate n avans (daca este cazul), se mpart n doua categorii: cele cu durata mai mica de un an si cele cu durata mai mare de un an.
n
urma
regruparii,
imobilizarile
nete
vor
cuprinde
elementele:
1.
imobilizari necorporale;
imobilizari corporale;
imobilizari financiare mai mari de un an;
creante mai mari de un an;
cheltuieli constatate n avans, care privesc o perioada mai mare de un an;
prime de rambursare a obligatiilor.
Corectiile

aduse

activului

contabil

sunt

prezentate

Corespondenta ntre activul contabil si activul financiar

Imobilizari necorporale
Imobilizari corporale
Imobilizari financiare mai mici de un an Imobilizari nete
Stocuri
Creante, din care:
mai mari de un an
Titluri de plasament
Disponibilitati banesti

36

tabelul

3.2.
Tabelul 3.2.

Conturi de regularizare si asimilate Active circulante

Mai mari de un an
Prime de rambursare a obligatiilor
2.Corectiile operate n pasivul bilantului au ca scop constituirea a trei marimi semnificative n
pasiv:
capitalurile proprii;
datoriile pe termen mediu si lung;
datoriile pe termen scurt.
Capitalurile proprii regrupeaza la un loc capitalul social, rezervele, primele legate
de capital, rezultatul reportat, fondurile, subventiile, mai putin rezultatul exercitiului.
Datoriile pe termen scurt grupeaza la un loc provizioanele pentru riscuri si cheltuieli mai mici
de un an, datoriile pe termen scurt si regularizarile efectuate pe perioade mai mici de un an.
Datoriile pe termen lung cuprind datoriile mai mari de un an, partea din provizioane pentru
riscuri si cheltuieli pe termen lung, partea din regularizarile efectuate pe perioade mai mari de un an.
Suma capitalurilor proprii si a datoriilor pe termen mediu si lung formeaza capitalurile permanente.
Continutul si structura pasivului corectat este prezentat n tabelul 3.3.
Tabelul 3.3.
Structura pasivului corectat
Capitaluri proprii

Capitaluri proprii

Provizioane pentru riscuri si

cheltuieli, din care mai mici de
un an
Datorii, din care pe termen scurt

Datorii pe termen mediu si lung

37

Conturi de regularizare si
asimilate

Datorii pe termen scurt

Corespondenta ntre pasivul contabil si pasivul financiar

Bilantul financiar,

constituit dupa aceste reguli,

se prezinta n tabelul 3.4.

Tabelul 3.4.

Bilantul financiar
ACTIVELE
BILANTULUI

FINANCIAR

I.IMOBILIZARI
1.1.Active imobilizate
1.2.Stocuri imobilizate peste un an
1.3.Creante peste un an
1.4.Conturi de regularizare peste un an

II.ACTIVE CIRCULANTE
2.1.Active circulante din bilantul
contabil, cu exceptia creantelor,
conturilor de regularizare si a
stocurilor peste un an
2.2.Imobilizari sub un an
2.3.Prime privind rambursarea
obligatiunilor

PASIVELE
BILANTULUI

FINANCIAR

I.CAPITALURI PERMANENTE
1.1.Capital propriu
1.2.Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
peste un an
1.3.Datorii pe termen lung si mediu
1.4.Conturi de regularizare peste un an

II.DATORII PE TERMEN SCURT

2.1.Datorii din bilantul contabil, cu
exceptia datoriilor pe termen lung si
mediu
2.2.Provizioane pentru cheltuieli sub un an
2.3.Conturi de regularizare sub un an

Din structura bilantului financiar se desprind doua reguli principale ale finanta rii, respectiv
nevoile permanente de alocare a fondurilor banesti vor fi acoperite din capitaluri permanente, n timp
ce nevoile temporare vor fi n mod normal finantate din resurse tempoare. Nerespectarea regulilor
de finantare va determina o situatie financiara critica concretizata ntr-un dezechilibru financiar.
Cele doua parti ale bilantului, cuprinznd elementele de activ n strnsa
legatura cu cele de pasiv, reflecta echilibrul financiar pe termen lung, partea
38

de

sus, iar partea de jos cuprinde echilibrul financiar pe termen scurt.

Cnd resursele permanente ale ntreprinderii sunt mai mari dect necesitatile permanente de
alocare a fondurilor banesti, aceasta dispune de o marja de securitate sub forma fondului de rulment
(FR). Notiunea de fond de rulment poate avea multiple formulari, nsa doua dintre ele reprezinta un interes deosebit si sunt concepte fundamentale ale analizei financiare. Este vorba de fondul de rulment
net (FRN) sau financiar (FRF) pe de o parte, si fond de rulment propriu (FRP), pe de alta parte.
Un fond de rulment financiar pozitiv semnifica o situatie favorabila, respectiv un nivel al capitalurilor permanente suficient de ridicat pentru a permite finantarea integrala a imobilizarilor, ct si
asigurarea unei marje de lichiditate excedentara, pentru a face fata riscurilor diverse pe termen scurt.
Bilantul financiar la S.C. PIRI SRL se prezinta n tabelul 3.5.
Tabelul 3.5.
Bilantul financiar al S.C. PIRI SRL
Nevoi permanente 11.387.036

Resurse permanente 11.677.299

Nevoi ciclice 15.486.046

Resurse ciclice 4.590.076

Nevoi de trezorerie 1.364.959

Resurse de trezorerie 11.970.666

TOTAL ACTIV 23.238.041

TOTAL PASIV 23.238.041

FRF
=
CAPITALURI
PERMANENTE

NEVOI
PERMANENTE
FRF
=
11.677.299
+
11.970.666

11.387.036
FRF
=
12.260.929
De aici rezulta ca ntreprinderea dispune de un fond de rulment pozitiv,
ceea ce nseamna ca imobilizarile sunt finantate n totalitate de capitalurile proprii, degajndu-se un fond de rulment pozitiv care finanteaza activele circulante.
Un alt indicator de analiza a echilibrului financiar pe baza bilantului financiar l reprezinta nevoia de fond de rulment financiar (NFRF).
NFRF semnifica un surplus de nevoi temporare n raport cu resursele tempoare posibile de amortizat.
NFRF = NEVOI TEMPORARE (ciclice) RESURSE TEMPORARE (ciclice)
NFRF
=
15.486.046

4.590.076
NFRF
=
10.895.970
mii
lei

39

Trezoreria neta este partea din fondul de rulment care depaseste nevoia de
fond de rulment, constituie activele circulante lichide si se determina ca diferenta ntre fondul de rulment financiar (FRF) si nevoia de fond de rulment (NFR).
TN
=
FRF

NFR
TN
=
12.260.929

10.895.970
=
+1.364.959
mii
lei
ntreprinderea beneficiaza de o trezorerie neta pozitiva care i asigura autonomia financiara pe
termen scurt. Trezoreria neta pozitiva este rezultatul ntregului echilibru financiar al ntreprinderii.
Cele doua parti ale bilantului, cuprind elementele de activ n strnsa corespondenta cu dividendele
ce se vor plati actionarilor n valoare de 1.433.703 mii lei, care se vor reflecta la pozitia Alte datorii.
S.C. PIRI SRL a realizat profit numai n anul 2000 de 3.849.695.649 lei
care a fost repartizat conform legislatiei n vigoare, pentru constituirea de rezerve
legale, a fondului de participare la profit si a dividendelor ce se cuvin actionarilor.
Bilantul financiar este un instrument utilizat cu preponderenta n analiza previzionala, nefiind obligatoriu de ntocmit si de raportat, dar este un instrument al managementului ntreprinderii.
4.CALCULUI INDICATORILOR CU AJUTORUL
DATELOR DIN BILANT
O metoda des folosita n ta rile cu o economie de piata pentru calculul si aprecierea
unei unitati patrimoniale este cea a indicatorilor obtinuti cu ajutorul datelor din bilant.
Metoda se aplica pentru examinarea bilantului si aprecierea activului si pasivului, dar si pentru studierea contului Profit si pierdere n corelatie cu bilantul,
pentru aprecierea structurii de exploatare si a rentabilitatii unitatii patrimoniale.
Metoda indicatorilor constituie un instrument de decizie financiara, n conditiile n care se
dispune de mai multe bilanturi si conturi de profit si pierdere, care pot oferi posibilitatea de
a contura tendinta evolutiei indicatorilor, precum si a existentei unei baze de referinta semnificativa, cu pierderea domeniului de activitate si a dimensiunii organismelor ce vor fi comparate.
Pe baza datelor din bilant,
pot fi calculati urmatorii indicatori:
[A.] Indicatori de structura ai bilantului; Indicatori ai echilibrului financiar;
Indicatori de gestiune;Indicatori de rentabilitate.
lui

Analiza
indicatorilor
economico

financiari
pe
baza
bilantucontabil al S.C. PIRI SRL va fi facuta n cele ce urmeaza.
Bilantul
S.C.
PIRI
SRL
este
prezentat
n
tabelul
4.1.
Tabelul 4.1.
Bilantul S.C. PIRI SRL

40

ACTIV

nr
rd

Anul 2000

Anul 2001

A
C
T
I
V
E
I
M
O
B
I
L
I
Z
A
T
E

IMOBILIZARI
NECORPORALE
Cheltuieli de constituire si cercetare
dezvoltare
Alte imobilizari
Imobilizari n curs
TOTAL (01 la 03)

IMOBILIZARI
CORPORALE
Terenuri
Cladiri
Constructii speciale
Masini, utilaje si mijloace de transport
Alte imobilizari corporale
Imobilizari corporale n curs
TOTAL (05 la 10)

IMOBILIZARI
FINANCIARE
TOTAL

01

02
03
04

05
06
07
08
09
10
11

12

41

1.753.519
3.052.482
919.405
4.141.181
143.013
885.732
10.895.332

1.582.712

1.755.414
3.273.043
750.281
5.300.710
95.488
212.100
11.387.036

1.876.387

I.ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL (rd. 04+11+12)

A
C
T
I
V
E

C
I
R
C
U
L
A
N
T
E

STOCURI
Stocuri de materii prime, materiale
consumabile, obiecte de inventar
Stocuri aflate la terti
Productie n curs de executie
Semifabricate, produse finite,
reziduale
Animale
Marfuri
Ambalaje
Total (rd.14 la 20)

13

14
15
16
17
18
19
20
21

42

12.478.044

763.709
9.878.000
1.560
454.617
10.623
306.267
18.140
11.462.916

13.263.423

1.417.270
10.615.551
2.825
647.627
51.762
813.337
60.887
13.609.259

ALTE ACTIVE CIRCULANTE

Furnizori debitori
Clienti si conturi asimilate
Alte creante
Decontari cu asociatii privind
capitalul
Titluri de plasament
Conturi la banci n lei
Conturi la banci n devize, n tara
Casa n lei
Alte valori
TOTAL (rd. 22 la 30)

22
23
24
25
26
27
28
29
30
31

157.380
192.006
982.529
10.054
20.120
40.350
150.375
29.411
1.582.225

349.114
1.092.202
286.708
1.124.952
1.983
225.600
12.424
3.093.013

II.ACTIVE CIRCULANTE
TOTAL (rd. 21+31)

32

13.045.141

16.702.272

CONTURI DE REGULARIZARE
SI
ASIMILATE
Cheltuieli nregistrate n avans
Decontari din operatii n curs de
clarificare
Diferente de conversie activ

33
34

2.110.529
93.503

148.333
400

2.204.032

148.733

27.727.217

30.114.428

III.CONTURI DE
REGULARIZARE SI

ASIMILATE TOTAL (rd. 33 la

35)
IV.PRIME PRIVIND
RAMBURSAREA
OBLIGATIUNILOR
TOTAL ACTIV (rd. 13+32+36+37)

35

36

37

38

43

PASIV

nrrd

44

Anul 2000

Anul 2001

C
A
P
I
T
A
L
U
R
I
P
R
O
P
R
I
I

Capital social, din care:

Capital subscris varsat
Prime legate de capital
Diferente din reevaluare
(sold creditor)
Rezerve
Rezultatul reportat
(profit nerepartizat)

01
02
03
04

Rezultatul exercitiului
Profit
Pierdere
Repartizarea profitului
Fonduri
Subventii pentru investitii
Provizioane reglementate

7.951.969
7.951.969
41.822
177.033
-

7.951.969
7.951.969
420.747
-

07
08
09
10
11
12
13

1.718.317
1.718.317
3.325.585
-

3.849.696
3.849.696
3.304.583
-

I.CAPITALURI PROPRII
TOTAL

14

11.496.409

11.677.299

II.PROVIZIOANE PENTRU
RISCURI SI
CHELTUIELI

15

05
06

45

D
A
T
O
R
I
I

2.132.045
908.384
965
1.727.142

11.970.666
1.757.725
33.977
2.795.710

20

4.768.536

16.558.075

CONTURI DE REGULARIZARE
SI
ASIMILATE
Venituri nregistrate n avans
Decontari din operatii n curs de
clarificare
Diferente de conversie pasiv

21
22

2.664

IV.CONTURI DE
REGULARIZARE SI

ASIMILATE TOTAL (rd. 22 la

24)

24

2.664

25

16.264.945

28.238.041

mprumuturi si datorii asimilate

Furnizori si conturi asimilate
Clienti creditori
Alte datorii

16
17
18
19

III.DATORII TOTAL (rd. 16 la

19)

TOTAL PASIV (RD. 14+15+20+25)

23

[A.] Indicatorii de structura ai bilantului privesc ambele parti ale acestuia, activul si pasivul.
[A.] [1.] Indicatorii de structura ai activului compara diferite posturi de activ, adunate
n grupe mari si totalul activului bilantier. Cu ajutorul acestor indicatori se masoara gradul de
lichiditate si se apreciaza compozitia capitalului.
Din

cadrul

indicatorilor

de

[A.] [1.] [a.]

structura

ai

activului

fac

parte:

Ponderea imobilizarilor n totalul activului (gi ):

46

Active
gi
Activ

imobilizate

pentru

-numarul
Cifra
Nri
Active

de

rotatii
de
=

100

anul

2000

pentru
anul
2001
ale
imobilizarilor
(Nri ):
afaceri

imobilizate

pentru

anul

2000

pentru
anul
2001
Numarul de rotatii ale imobilizarilor creste cu 1,84 ceea ce reflecta o mbunatatire
a utilizarii acestora. Pentru analiza imobilizarilor se utilizeaza datele din tabelul 4.2.
Tabelul 4.2.
Situatia activelor la S.C. PIRI SRL

Nr
crt

Indicatori

Valori
2000

Valori 2001

47

Abatere
(+/-)

Indici
(%)

Structura
2000

Structura
2001

(+/-)

1.

IMOBILIZARI
NECORPORALE
1.1.Cheltuieli de
constituire si de
cercetare dezvoltare
1.2.Alte imobilizari
necorporale

IMOBILIZARI
CORPORALE
2.1.Terenuri
2.2.Cladiri
2.3.Constructiispeciale

2.
2.4.Masini, utilaje,
mijloace de transport,
alte active imobilizate
2.5.Imobilizari
corporale n curs
3.

IMOBILIZARI
FINANCIARE

4.

ACTIVE
IMOBILIZATE
TOTAL (1+2+3)

5.

Numarul de rotatii ale

imobilizarilor (Nri )

11.387.036
1.755.414
3.273.043
750.281
5.300.710
95.488
212.100

+491.704
+1.895
+220.061
-169.124
+1158.819
-47.525
-673.632

104,51
101,1
107,22
81,60
127,99
66,77
23,95

87,31
14,05
24,46
7,36
33,18
1,14
7,09

85,85
13,23
24,67
5,66
39,96
0,72
1,59

-1,4
-0,8
+0,2
-1,
+6,7
-0,4
-5,

1.582.712

1.876.387

+293.675

118,55

12,68

14,15

+1,4

12.478.044

13.623.423

+785.379

106,29

100,0

100,0

1,81

3,65

+1,84

201,66

10.895.332
1.753.519
3.052.482
919.405
4.141.181
143.013
885.732

Pe baza datelor din tabel se poate face o analiza a dinamicii si structurii activelor imobilizate.
Astfel, se constata o dinamica accentuata a imobilizarilor corporale
(104,51%), si n cadrul acestora cladirile (107,22%), masinile, utilajele si mijloacele de transport (127,99%). Aceasta tendinta reflecta o evolutie pozitiva n dezvoltarea ntreprinderii.
Se constata o scadere a ponderii imobilizarilor corporale n structura activelor
imobilizate, de la 87,31% la 85,85%, ceea ce este o situatie negativa.
Un aspect pozitiv este scaderea ponderii imobilizarilor n curs, de la 7,09% la 1,59%.
48

[A.] [1.] [a.] Ponderea altor active circulante (creante, disponibilitati)

n totalul activului (ga ):

Stocuri
ga
Activ

si
=

productie
n
curs

de

pentru

Alte
ga
Activ

active

executie
100

anul

2000

pentru
anul
circulante
x

2001

pentru

anul

100

2000

pentru
anul
2001
Ponderea
stocurilor
si
a
productiei
n
curs
de
executie
creste
n
anul 2001 fata de anul 2000 cu 3,85% de la 41,34% la 45,19%.
Evolutia
indicatorilor
de
structura
ai
activului
n
anul
2001
comparativ
cu
anul
2000
este
prezentata
n
tabelul
4.3.
Tabelul 4.3.
Indicatorii de structura ai activului
Anul 2001

Anul 2000

Imobilizari
44,04

Imobilizari
45,00

49

Stocuri si productia n curs

45,19

Stocuri si productia n curs

41,34

Alte active circulante

1,15

Alte active circulante

0,56

(a)
1.
4.
3.
2.
i.
numarul de rotatii a activelor circulante:
Cifra
Nrc
Active

de

afaceri

circulante

pentru

Numarul
de
2,90,
deci viteza
n tabelul 4.4.

Nr
crt

1.
2.
3.

Indicatori

Stocuri
Creante
Disponibilitati
banesti

anul

2000

pentru
anul
2001
rotatii
a
activelor
circulante
scade
de
la
17,40
la
de rotatie a activelor circulante a fost ncetinita.
este prezentata situatia activelor circulante la S.C. PIRI SRL.
Tabelul 4.4.
Situatia activelor circulante

Valori
2000

11.462.916
1.331.915
250.310

Valori 2001

Abatere
(+/-)

Indici
(%)

13.609.259
1.728.024
1.364.989

+2.146.343
+396.109
+1.114.679

118,72
129,73
545,31

50

Structura
2000

Structura
2001

(+/-)

87,87
10,21
1,91

81,48
10,34
8,17

-6,3
+0,1
+6,2

4.

5.

Total active circulante

13.045.141

16.702.272

+3.657.131

128,03

100,00

100,00

17,40

2,90

-14,5

16,66

Numarul de rotatii a
activelor circulante

Din analiza datelor

n tabel se
observa ca
activele circulante prezinta
o
dinamica
accentuata,
indicele
de
crestere
fiind
128,03%.
n cadrul acestora,
o dinamica mai accentuata au nregistrat creantele
si disponibilitatile banesti, care au crescut cu 0,13% respectiv cu 6,26%.
Un
aspect
favorabil
l
reprezinta
scaderea
ponderii
stocurilor
de
la
87,87%
n
anul
2000
la
81,48%
n
anul
2001.
[A.] [1.] [a.] Evolutia structurii mijloacelor economice si a raporturilor
de echilibru dintre diferite categorii de active:

i.
raportul dintre activele circulante si activele imobilizate:
Active
Re1
Active

circulante

imobilizate

pentru

anul

2000

pentru
anul
2001
Raportul dintre activele circulante si activele imobilizate este supraunitar si creste de la 1,045
la 1,259. acest raport reflecta o pondere mare a activelor circulante n totalul activelor ntreprinderii.
raportul dintre mijloacele fixe si activele circulante, numit n literatura de specialitate compozitia
tehnica a ntreprinderii:

51

Mijloace
Re2
Active

fixe

circulante

pentru

se

anul

2000

pentru
anul
2001
Raportul dintre mijloacele fixe si activele circulante este redus, constatnduo scadere n anul 2001 fata de anul 2000, de la 0,835 la 0,681.
numarul rotatiilor activului, care reflecta randamentul patrimoniului ntreprinderii:

Cifra
Nra
Active

de

afaceri

total

pentru

anul

2000

pentru
anul
2001
Numarul rotatiilor activului creste de la 0,81 la 1,61.
Acesta este un aspect pozitiv n activitatea ntreprinderii, reflectnd o buna organizare a acesteia.
Tabelul 4.5.
Situatia mijloacelor economice din activul S.C.PIRI SRL

Nr
crt

Indicatori

Valori
2000

Valori 2001

52

Abatere
(+/-)

Indici
(%)

Structura
2000

Structura
2001

(+/-)

1.

Active imobilizate
total (Ai ) din
care:
Mijloace fixe

12.478.044
10.895.332

13.263.423
11.387.036

+785.379
+491.704

+106,29
+104,51

+45,0
+39,81

+44,04
+37,81

-0,9
-1,4

2.

Active circulante,
inclusiv conturi de
regularizare (Ac)

15.249.173

16.851.005

+1.601.832

+110,50

+54,99

+55,95

+0,9

3.

Total active (At)

27.727.217

30.114.428

+2.387.211

+108,60

100,0

100,0

4.

Cifra de afaceri
(Ca)

22.698.737

48.534.977

+25.836.240

+213,82

5.

Raportul
dintre
activele
circulante si activele
imobilizate (Re1 )

1,04

1,25

+0,21

6.

Compozitia
tehnica a
ntreprinderii
(Re2 )

0,83

0,68

-0,15

7.

Nr. rotatiilor
activului (Nra )

0,818

1,611

+0,793

Activele totale cresc cu 2.387.211 mii lei, ceea ce reprezinta 8,6%. n timp ce activele imobilizate
cresc cu 6,29%, activele circulante cresc cu 10,5%, ceea ce reprezinta un aspect pozitiv. Tot un aspect
pozitiv l constituie si cresterea cu 4,51% a mijloacelor fixe, ca parte integranta a activelor imobilizate.
n ceea ce priveste evolutia structurii activului se constata o scadere a ponderii activelor imobilizate de la 45% n anul 2000 la 44,04% n 2001, ceea ce reprezinta un aspect pozitiv.
Un aspect negativ nsa l constituie scaderea ponderii mijloacelor fixe n cadrul activului, de la 39,29% n 2000 la 37,81% n anul 2001.
[A.] [1.]
Indicatorii de structura ai pasivului compara grupe mari ale
pasivului cu totalul pasivului din bilant. Dintre acesti indicatori ai pasivului fac
parte:
53

[A.] [1.] [a.]

Capitaluri
gC
Pasiv

Ponderea capitalurilor proprii n totalul pasivului (gC ):

proprii

100

pentru

anul

2000

pentru
anul
2001
Ponderea capitalurilor proprii n totalul pasivului are o evolutie descrescatoare. n anul 2000
ponderea era de 70,68%, pentru ca n anul 2001 sa scada la 41,35%, diferenta fiind de aproximativ 30%.
[A.] [1.] [a.]
pasivului (gdl ):

Datorii
gdl
Pasiv

pe
=

Ponderea datoriilor pe termen mediu si lung n totalul

termen
mediu

si
x

pentru

pentru
[A.] [1.] [a.]
(gds ):

Datorii
gds
Pasiv

pe
=

lung
100

anul

2000

anul

2001

Ponderea datoriilor pe termen scurt n totalul pasivului

termen

54

scurt
x

100

pentru

lui

pentru
n
urma
calculelor,
evolutia
indicatorilor
de
n anul 2001 fata de anul 2000 se prezinta

anul

anul
structura
n tabelul

2000

2001
ai
pasivu4.6.
Tabelul 4.6

Indicatorii de structura ai pasivului

Anul 2001

Anul 2000

Capitaluri proprii
41,35

Capitaluri proprii
70,68

Datorii pe termen lung

42,39

Datorii pe termen lung

13,15

Datorii pe termen scurt

15,89

Datorii pe termen scurt

16,20

Observam
ca
att
n
structura
activului,
ct
si
n
cea
a
pasivului nu exista modificari spectaculoase de la un an la celalalt.
Astfel, n cadrul activului are loc o scadere a imobilizarilor n anul curent fata
de cel precedent, concomitent cu cresterea stocurilor si a celorlalte active circulante.
n pasiv, are loc scaderea ponderii capitalurilor proprii si a datoriilor pe termen scurt,
concomitent cu cresterea datoriilor pe termen mediu si lung, n anul 2001 comparativ cu anul
2000.
Dinamica si structura datoriilor S.C. PIRI SRL este prezentata n tabelul 4.7.
Tabelul 4.7.
Dinamica si structura datoriilor

55

Structura
2000

Structura
2001

(+/-)

561,46
193,5
163,75

44,71
19,04
36,23

72,29
10,61
17,08

+27,5
-8,4
-19,1

+11.789.539

347,23

100,00

100,00

desprind

urmatoarele

Valori
2000

Valori 2001

Abatere
(+/-)

Indici
(%)

1.
2.
3.

mprumuturi si
datorii asimilate
Furnizori si conturi
asimilate
Alte datorii

2.132.045
908.384
1.728.107

11.970.666
1.757.725
2.829.687

+9.838.621
+849.341
+1.101.580

4.

TOTAL DATORII

4.768.536

16.558.075

prezentate

Nr
crt

Indicatori

Din

analiza

datelor

tabel

se

concluzii:

(a)
i.
datoriile au crescut cu 11.789.539 mii lei;
toate grupele din structura datoriilor au o tendinta de crestere, cel mai mult crescnd
mprumuturile si datoriile asimilate de aproape 6 ori;
furnizorii, desi si reduc greutatea specifica cu 8,43%, se mentin la cota de 10,61%;
cresterea semnificativa a ponderii mprumuturilor de la 44,71% n anul 2000 la
72,29% n anul 2000, datorita dinamicii foarte mari a acestora.
Indicatorii de structura ai pasivului ofera o serie de informatii specifice. Astfel, daca din totalul
resurselor, capitalurile proprii reprezinta peste doua treimi, asa cum este cazul S.C. PIRI SRL, unitatea
patrimoniala se caracterizeaza printr-o situatie financiara buna, reprezentnd o mare garantie pentru organismele bancare care acorda credite. n cazul unei marimi a capitalurilor proprii sub 30%, unitatea patrimoniala nu poate recurge la mprumuturi, deoarece nu reprezinta ncredere pentru organismele bancare.
gradul de utilizare a capitalului social varsat
Total
GC
Capital

active

varsat

=
social

pentru
56

anul

2000

pentru
anul
2001
Gradul de utilizare a capitalului social creste cu 0,3%, ceea ce reflecta o dezvoltare a activitatii societatii.
Situatia
S.C.
PIRI
SRL
n
ceea
ce
priveste
dinamica
si
structura
pasivului
este
prezentata
n
tabelul
4.8.
Tabelul 4.8.
Dinamica si structura pasivului

Valori
2000

Nr
crt

Indicatori

1.
2.
3.
4.

Capitaluri proprii
Provizioane pentru
riscuri si cheltuieli
Datorii
Conturi de
regularizare si
asimilate

11.496.409
4.768.536
-

5.

TOTAL PASIV

16.264.945

Valori 2001

11.677.299
16.558.075
2.664

28.238.041

Structura
2000

Structura
2001

101,57
347,23
-

70,68
29,31
-

41,35
58,63
0,009

173,61

100,00

100,00

Abatere
(+/-)

Indici
(%)

+180.890
+11.789.539
+2.664

11.973.096

Din datele prezentate n tabel se observa ca dinamica pasivului ntreprinderii este de 173,615, o dinamica mai accentuata nregistrnd datoriile cu
347,23%.
Ponderea capitalurilor proprii scade de la 70,68% la 41,35%.
O alta informatie ce este oferita de indicatorii de structura ai pasivului se refera la gradul de ndatorare.
Astfel, daca unitatea patrimoniala are un grad de ndatorare mare, i va fi foarte
greu sa depaseasca o criza economica sau sa suporte o ncadrare riguroasa n achitarea creditelor angajate, deoarece ncasarile sunt ntmplatoare, n timp ce platile sunt certe.
Principalii indicatori ce se pot calcula n vederea caracterizarii gradului de ndatorare sunt:
gradul de ndatorare total (Gt ), calculat cu relatia:

57

(+/-)

-29,3

+29,3
+0,00

Datorii
Gt
Pasiv

totale
=

100

pentru

anul

2000

pentru
anul
2001
Acest indicator reprezinta ponderea capitalurilor straine angajate de unitatea patrimoniala studiata, care a crescut de la 29,31% n anul 2000, la 58,63% n anul 2001.
autonomia financiara pe termen lung (Af), calculata cu relatia:

Capitaluri
proprii
Af
=

x
100
Capitaluri
permanente
Capitalurile permanente cuprind capitalurile proprii, la care se adauga datoriile pe termen mediu si
lung.

pentru

anul

2000

pentru anul 2001

Se constata ca n anul 2000, capitalurile proprii depasesc gradul de ndatorare, ceea ce presupune ca unitatea patrimoniala are o situatie financiara buna, ea
poate mprumuta bani, creditorii avnd garantia restituirii creditelor bancare acordate.
Daca acest indicator este inferior valorii de 50%, cum este cazul n anul 2001 la societatea studiata, dupa normele bancare ale ta rilor cu economie de piata , se apreciaza capacitatea unitatii patrimoniale de a mprumuta ca fiind saturata, si prin urmare, unitatile bancare nu mai acorda noi credite.
indicatorul
de
finantare
a
imobilizarilor
(Fm):
Capitaluri

permanente
58

Fm
Activ

net

imobilizat

pentru

anul

2000

pentru
anul
2001
Acest indicator, calculat prin raportarea unui post de pasiv la un post de activ, reprezinta nivelul de acoperire a activelor fixe de catre resursele permanente.
Valoarea acestui indicator arata ca ritmul cresterii capitalurilor permanente este superior ritmului cresterii activului imobilizat net.
Aceasta nseamna o situatie financiara buna.
O valoare mai mica a indicatorului arata ca unitatea patrimoniala si finanteaza o parte a imobilizarilor sale din datoriile pe termen scurt.
Pentru a avea o idee mai completa arata ca unitatea patrimoniala si
finanteaza o parte a imobilizarilor sale din datoriile pe termen scurt.
Studiul acestui indicator poate fi completat si cu rata de acoperire a mijloacelor fixe prin
capitaluri proprii (Ramf), calculata ca raport ntre capitalurile proprii si activul imobilizat net.
Capitaluri
proprii
Ramf
=

Activ
imobilizat
net

pentru

anul

2000

pentru
anul
2001
Valoarea acestui indicator este supraunitara,
se apreciaza o situatie buna,
adica activul imobilizat net este finantat n totalitate din capitalurile proprii.
Raportul dintre rata de acoperire a mijloacelor fixe si indicatorul de finantare a imobilizarilor reprezinta autonomia financiara pe termen lung:

Capital

propriu
59


Ramf
Activ
imobilizat

Fm
Capital
permanent

Activ
imobilizat

net

Capital
propriu

=
Af
Capital
permanent

net
Tabelul 4.9.

Dinamica si structura capitalurilor proprii la S.C. PIRI SRL

Nr
crt

Indicatori

1.

Capital social

2.

Rezerve

Valori
2000

Valori 2001

Abatere
(+/-)

Indici
(%)

Structura
2000

Structura
2001

(+/-)

7.951.969

7.951.969

100

69,16

68,09

-1,0

218.855

420.747

+201.892

192,24

1,90

3,6

+1

-0,6

3.

Fonduri proprii

3.325.585

3.304.583

-21.002

99,36

28,92

28,29

4.

TOTAL
CAPITALURI
PROPRII

11.496.409

11.677.299

+180.890

101,57

100,00

100,00

de

Din
datele
tabelului
la
218.855
mii
lei
la

se
constata
420.747
mii

o
lei,

crestere
a
rezervelor
adica
192,24%.

[A.] Indicatorii echilibrului financiar permit efectuarea de rationamente n ceea ce privesc

lichiditatea si solvabilitatea unitatii patrimoniale.
Se

includ

aici

doua

grupe

de

indicatori:

[A.] [1.]
Indicatori ai fondului de rulment sau indicatori de finantare a activelor
circulante, care cuprind:

[A.] [1.] [a.] [a.]

Indicatorul care evidentiaza acoperirea activului
imobilizat de catre capitalurile permanente si care este dat de raportul:
60

Capitaluri
Iai
Activ

permanente

imobilizat

pentru

anul

2000

pentru
anul
2001
Valorile obtinute denota un fond de rulment pozitiv, adica unitatea patrimoniala dispune de o
marja
de
securitate.
[A.] [1.] [a.] [a.] Indicatorul care evidentiaza n ce proportie activele
circulante sunt acoperite de fondul de rulment:
Fondul
de
rulment
Iac
=

Active
circulante
unde:
Fondul de rulment = Capitaluri permanente Imobilizari nete
FR = 11.496.409 + 2.132.045 10.601.657 = 3.026.797 pentru anul 2000
FR = 11.677.299 + 11.970.666 11.387.036 = 12.260.929 pentru anul 2001

pentru

anul

2000

pentru
anul
2001
Valorile obtinute pentru cei doi ani studiati redau n fapt fondul de rulment care are o valoare mica. n mod normal, marimea acestui indicator este cuprinsa ntre 1 si 0, cum este si n cazul
societatii comerciale studiate. Cresterea n timp a nivelului acestui indicator indica cresterea fondului de rulment, si prin urmare, excedentul capitalului permanent asupra activelor creste. Valoarea
egala cu zero a indicatorului indica inexistenta fondului de rulment, n timp ce valoarea egala cu 1
semnifica faptul ca nu exista datorii pe termen scurt, activele circulante fiind finantate de catre capitalul permanent. Valoarea indicatorului este negativa atunci cnd se produc blocaje financiare.
[A.] [1.] [a.] [a.]

Indicatorul care compara fondul de rulment cu

61

stocurile de materii prime, productia n curs de executie, marfuri, ambalaje, produse finite:
Fondul
Is
Stocuri

de
rulment

prime,
productie
n
curs,
produse
finite

=
materii

pentru

anul

2000

pentru
anul
2001
Acest indicator masoara proportia n care stocurile sunt finantate de capitalurile permanente.
[A.] [1.]
Indicatori ai trezoreriei care dau posibilitatea de a aprecia solvabilitatea pe
termen scurt a unitatii patrimoniale, capacitatea de a face fata scadentei datorate pe termen
scurt. Din cadrul acestor indicatori fac parte:

[A.] [1.] [a.] [a.]

Valori
Ti
Datorii
unde:

Valorile
disponibile

disponibile
=
pe

Titluri de
plasament

Indicatorul de trezorerie imediata (Ti):

(Disponibilitati)

termen
scurt

Valori de
ncasat

Conturi
curente la
banci

Disponibil
existent n
casa

Valori disponibile = 20.120 + 29.411 + 60.470 + 150.375 = 260.376 mii lei pentru anul 2000
Valori disponibile = 0 + 12.424 + 1.126.935 + 225.600 = 1.364.959 mii lei pentru anul 2001

pentru
62

anul

2000

pentru
anul
2001
Literatura de specialitate arata ca este destul de dificil de a stabili un nivel optim al indicatorului de trezorerie datorita faptului ca nivelul trezoreriei unei unitati patrimoniale nu poate fi apreciat dect n functie de platile si ncasarile viitoare, care sunt dificil de masurat. nsa se apreciaza ca
daca Ti = 1, unitatea patrimoniala dispune de abundenta , ceea ce nu reprezinta un aspect pozitiv.

Creante
Tr
Datorii

[A.] [1.] [a.] [a.]

Indicatorul de trezorerie relativa (Tr):

si

disponibilitati

termen
scurt

=
pe

pentru

anul

2000

pentru
anul
2001
Pentru a evidentia o situatie financiara buna, marimea acestui indicator trebuie sa fie mai mica dect 1, ceea ce este valabil n cazul S.C. PIRI SRL.
Cei doi indicatori de trezorerie imediata si de trezorerie relativa, constituie elementele ce se folosesc pentru a efectua comparatii n timp si spatiu, nsa
nu permit rationamente asupra situatiei reale a trezoreriei unitatii patrimoniale.
[A.] [1.] [a.] [a.]
Active
Lg
Datorii

Indicatorul general al lichiditatii (Lg):

circulante

termen
scurt

=
pe

pentru

anul

2000

pentru

anul

2001

63

Acest
indicator
ofera
informatii
despre
bunurile
la
care
unitatea
rimoniala
poate
apela
pentru
a-si
achita
datoriile
pe
termen
scurt.
Daca valoarea sa este mai mare dect 1, nseamna ca fondul de
ment este pozitiv si,
deci unitatea patrimoniala este solvabila.
La
ori
subunitare,
solvabilitatea
unitatii
patrimoniale
este
insuficienta.

patrulval-

[A.] Indicatorii de gestiune masoara viteza de transformare a activelor n lichiditati, si viteza

de rennoire a datoriilor. Elementul comun al acestor indicatori este cifra de afaceri, iar cu ajutorul
lor se calculeaza viteza de rotatie a bunurilor reale si a celor financiare (creante sau datorii).
Se

disting
[A.] [1.]
tori:

urmatoarele

grupe

indicatori:

Indicatorii vitezei de rotatie a capitalului cuprind urmatorii indica-

[A.] [1.] [a.] [a.]

Cifra
Vr2
Active

de

Indicatorul de intensitate a capitalului:

de

afaceri
=
imobilizate

pentru

anul

2000

pentru
anul
2001
Acest indicator ridica probleme n ceea ce priveste valoarea imobilizarilor ce se folosesc la calcule: bruta sau neta. Datorita faptului ca masa imobilizarilor nete este afectata de modul de calcul al
amortizarii, n timp ce imobilizarile brute reprezinta elemente ce afecteaza valoarea reala a numitorului, indicatorul poate fi studiat din punct de vedere economic si din punct de vedere financiar. Din
punct de vedere economic este necesara folosirea imobilizarilor brute, dar din punct de vedere financiar este indicata utilizarea sumei imobilizarilor nete, deoarece se va evalua rentabilitatea fondurilor
ntr-un anumit moment, iar aceste fonduri sunt n mod repetat recuperate prin calculul amortizarii.
[A.] [1.] [a.] [a.]

Indicatorul de rotatie a activelor circulante materiale:

64

Cifra
Vr3
Active

de

afaceri

materiale

=
circulante

[A.] [1.] [a.] [a.]

(VrC ):

Cifra
VrC
Capitaluri

pentru

anul

2000

pentru

anul

2001

Indicatorul vitezei de rotatie a capitalului propriu

de

afaceri

proprii

pentru

anul

2000

pentru
anul
2001
Marimea acestui indicator releva de cte ori unitatea patrimoniala a folosit resursele proprii ntr-o anumita perioada de timp.
Se observa ca n cazul S.C. PIRI SRL, marimea
vitezei de rotatie a capitalului propriu creste de 2,182 ori n anul 2001 fata de anul 2000.
[A.] [1.] [a.] [a.] Indicatorul de rotatie a
capitalului permanent (VrCP ):

Cifra
VrCP
Capitaluri

de

afaceri

permanente

65

pentru

anul

2000

pentru
anul
2001
Indicatorul vitezei de rotatie a capitalului permanent ofera date despre rapiditatea cu care unitatea patrimoniala si-a folosit resursele permanente pe care lea avut la dispozitie.
Si
n cazul vitezei de rotatie a capitalului permanent al S.C.
PIRI SRL se nregistreaza o crestere de 0,387 n anul 2001 fata de anul 2000.
Utiliznd informatiile din bilantul financiar si din contul de Profit si pierdere, n tabelul 4.10 este
prezentata marimea indicatorilor vitezei de rotatie a capitalului n anul 2001 comparativ cu anul 2000.
Tabelul 4.10
Indicatorii vitezei de rotatie a capitalului
Explicatii

Anul 2000

Anul 2001

Cifra de afaceri

22.698.737

48.534.977

Total active

27.727.217

30.114.428

Imobilizari nete

10.601.657

11.387.036

Active circulante materiale

11.462.912

13.609.259

Capital propriu

11.496.409

11.677.299

Capital permanent

13.628.454

23.647.965

Vr1

0,818

1,611

Vr2

1,819

3,659

VrC

1,974

4,156

VrCP

1,665

2,052

66

Se poate observa ca toti indicatorii vitezei de rotatie au sporit n anul

2001 comparativ cu anul 2000, ceea ce se apreciaza a fi un fenomen pozitiv.
[A.] [1.]
Indicatorii vitezei de rotatie a stocurilor au n vedere ca stocurile constituie
o investitie care trebuie sa genereze un anumit randament. Acest randament apare n urma
vnzarilor de produse si de marfuri.

tatia

n
cazul
stocurilor
de

unitatilor
patrimoniale
cu
marfa
se
poate
aprecia
cu
[A.] [1.] [a.] [a.]

Cifra
Vr
Stocul
Sn1
Sm
2
unde:
Sn
=

profil
comercial,
urmatorii
indicatori:

Indicatorul de rotatie a stocurilor de marfa (Vr):

de

afaceri

=
mediu
de
marfuri
+
Sn
=

Sn1 =
stocul

ro-

Ca

Sm

stocul de marfuri conform bilantului n anul 2000

de
marfuri
conform
bilantului
n
anul
2001

mii

pentru

anul

lei

2000

pentru
anul
2001
Acest indicator reda de cte ori unitatea patrimoniala intra n posesia sumelor
investite n stocurile de marfuri n cursul unei perioade de gestiune.
Cu ct acest
numar este mai mare, cu att activitatea unitatii patrimoniale este mai eficienta.
[A.] [1.] [a.] [a.]
Pretul
N

Numarul de rotatii (N):

marfurilor

vndute

=
67

Stocul

mediu

pentru

anul

2000

pentru
anul
2001
Acest indicator, calculat la nivelul unui an, reprezinta numarul de rotatii
pe care marfurile le-au facut ntr-un an.
n cazul prezentat se constata ca n
anul 2000 marfurile s-au rotit de 13,95 ori, iar n anul 2001, de 14,63 ori.
[A.] [1.] [a.] [a.]

Stocul
Dr
Pretul

mediu
=

x
marfurilor

Durata de rotatie a stocurilor (Dr):

Timpul
(zile)

vndute

pentru

anul

2000

pentru
anul
2001
Durata unei rotatii a stocurilor se exprima n zile,
si cu ct ea
este mai mica, cu att activitatea unitatii patrimoniale este mai eficienta.
Indicatorii numarul de rotatii si durata de rotatie a stocurilor se utilizeaza pentru aprecierea ct mai corecta a rotatiei stocurilor, deoarece cifra de afaceri folosita la
calculul indicatorului de rotatie a stocurilor cuprinde, n afara pretului marfurilor achizitionate, si alte elemente precum: cheltuieli generale, cheltuieli financiare, impozite.
[A.] [1.]

Indicatorii rotatiei creantelor si obligatiilor fata de furnizori.

Viteza de rotatie a creantelor, adica rapiditatea cu care se transforma creantele fata de clienti
n disponibilitati, se poate masura cu ajutorul indicatorului durata de ncasare a clientilor. Acest
indicator cuantifica timpul scurs ntre momentul expedierii produselor si momentul ncasarii contravalorii acestora, el mai numindu-se si durata medie a creditului acordat de o unitate patrimoniala clientilor sai. Indicatorul se exprima n zile si se calculeaza dupa urmatorul raport:
68

Creante
total
x
T
Dc
=

Cifra
de
afaceri
unde:
T reprezinta numarul de zile aferente perioadei cercetate (360 zile)
Creante totale cuprind suma formata din contul de clienti, efecte de
primit si efecte scontate neajunse la scadenta (cont n afara bilantului).

pentru

anul

2000

pentru
anul
2001
Se observa ca n anul 2000, unitatea patrimoniala si-a ncasat creantele dupa aproximativ 25 de zile de la expedierea produselor. n anul 2001, viteza de rotatie a creantelor a crescut, ceea ce a dus la scaderea intervalului de ncasare a creantelor, n medie la 14 zile.
Pentru a obtine rezultate edificatoare, se impune studierea evolutiei acestei durate de rotatie a creantelor pe mai multe exercitii, tinnd seama si de factorii care o pot influenta:
(a)
A.
1.
natura produselor; durata este mai mica pentru produsele alimentare, care sunt perisabile, si este mult mai mare pentru echipamente industriale;
natura unitatii patrimoniale; daca aceasta doreste sa se extinda pe piata , va acorda
un interval mai mare de plata clientilor, comparativ cu concurenta;
natura clientelei; furnizorii acorda un interval mai mare pna la plata marilor unitati
patrimoniale care se aprovizioneaza regulat de la ei, unitatilor patrimoniale care
prezinta garantii materiale si financiare, clientilor din afara granitelor ta rii, daca astfel unitatea patrimoniala poate sa-si mareasca exportul;
conjunctura economica influenteaza durata acestui interval, n sensul ca aceasta este
mai mare daca si conjunctura economica este favorabila, si mai mica daca sunt
conditii nefavorabile.
Durata medie a creditului acordat clientilor este un instrument de politica economica si financiara la latitudinea unitatii patrimoniale. Aceasta va consimti la majorarea duratei numai n masura n care noile conditii aduc o majorare a vnzarilor, care determina profituri suplimentare.
n ceea ce priveste controlul de gestiune, se mai pot calcula urmatorii indicatori:
69

 ponderea clientilor incerti n totalul clientilor (gcd ):

Cd
C

=
=

total

unde:
clienti
clienti.

incerti;

ponderea efectelor neplacute n totalul efectelor de primit (gen ):

Unitatea patrimoniala n dubla ei calitate,

de client pentru furnizorii sai
de marfuri, ambalaje, materii prime si de furnizor pentru consumatorii ei, poate
adopta politici diverse pentru a-si asuma mijloacele de plata,
cum sunt:
sa creasca viteza de rotatie a stocurilor;
sa obtina un interval de timp ct mai mare de la furnizorii sai, din momentul n care
a primit marfurile si pna n momentul achitarii lor;
sa micsoreze durata medie a creditelor acordate clientilor.
torul

Astfel,
viteza
de
rotatie
a
furnizorilor
duratei
termenului
de
lichidare
a
datoriilor
Indicatorii care caracterizeaza viteza de rotatie

se
apreciaza
cu
fata
de
acestia.
a furnizorilor sunt:

aju-

durata medie a creditului acceptat de furnizor (Dmc), care se exprima cu ajutorul relatiei:

,
F
T
At

Furnizori
perioada
de

si
timp
Active
70

unde:
conturi
(luni

asimilate
sau
ani)
totale

de

luni

pentru

anul

2000

de

luni

pentru

anul

2001

de

zile

pentru

anul

2000

sau:

de
zile
pentru
anul
2001
Se poate observa, n cazul S.C. PIRI SRL, ca durata medie a creditului acceptat de furnizori a crescut de la 12 zile n anul 2000, la 21 de zile n anul 2001.
numarul de rotatii (Nr), exprimat cu ajutorul relatiei:

pentru

anul

2000

pentru
anul
2001
Indicatorul numarul de rotatii exprima faptul ca aprovizionarile acopera n medie de aproximativ 31 de ori creditele acordate de furnizori n anul 2000, si de aproximativ 17 ori n anul 2001.
[A.]

Indicatorii de rentabilitate

Rezultatul activitatii unei unitati patrimoniale, denumit si rezultatul exploatarii, valoarea adaugata, excedentul brut de exploatare, beneficiul brut, beneficiul net raportat la eforturile angajate pentru obtinerea lui si masurat cu ajutorul capitalului propriu, capitalul permanent, activul imobilizat,
se definesc n rentabilitatea unitatii patrimoniale. Relatia generala de calcul a rentabilitatii este:
71

tori

Rezultat
R
=

x
Efort
Cu
ajutorul
datelor
din
bilant
se
pot
calcula
o
care
caracterizeaza
rentabilitatea
unitatii
patrimoniale,

100
serie
de
indicasi
anume:

[1.] Indicatorii rentabilitatii economice se exprima prin excedentul monetar degajat de

activul total. Daca surplusul l reprezinta profitul brut sau net, se pot calcula urmatorii
indicatori: [a.]
1.

(a) Rata bruta a rentabilitatii economice (Rb):

,
Pb
At

unde:
profitul
activul

brut
total

pentru

pentru
[1.] [a.]

2000

anul

2001

Rata neta a rentabilitatii economice(Rn):

,
Pn
An

anul

unde:
profitul
activul

72

net
net

pentru

anul

2000

pentru

anul

2001

Se observa ca att rata bruta a rentabilitatii economice, ct si rata neta

a rentabilitatii economice cresc n anul 2001 comparativ cu 2000, cu aproximativ 10% n primul caz, respectiv cu aproximativ 18% n cazul rentabilitatii nete.
[1.] Indicatori ai rentabilitatii financiare masoara rezultatul capitalului unitatii patrimoniale.
Cuprind urmatorii indicatori:

[1.] [a.]

Rentabilitatea capitalului permanent (Rcp):

,
Pb
Cp

unde:
profitul
capitalul

brut
permanent

pentru

anul

2000

pentru
anul
2001
Rentabilitatea capitalului permanent creste n anul 2001 cu 5% fata de anul precedent.
[1.] [a.]

Rentabilitatea capitalului propriu (Rc):

,
Pb
Cpr

unde:
profitul
capitalul

73

brut
propriu

pentru

anul

2000

pentru

anul

2001

Rentabilitatea capitalului propriu creste cu 26,51% n anul 2001 fata de anul 2000.
[1.] [a.]
Raportul dintre profitul net si numarul de actiuni, adica profitul pe o
actiune, calculat dupa relatia:

Pa
Pn
Na

,
profitul

numarul

pe
profitul
de

unde:
o

actiune;
net;

actiuni.

lei
5.CONCLUZII
n urma analizei situatiei financiare a S.C. PIRI SRL, putem desprinde urmatoarele concluzii:
(a)
1.
Din punct de vedere al ratelor de structura a activului putem spune ca societatea are o
tendinta de mbunatatire a acestora. Se observa o valorificare superioara att a activelor
imobilizate, ct si a celor circulante.
Rata autonomiei financiare la termen indica asigurarea autonomiei financiare a societatii, iar rata de ndatorare la termen arata ca posibilitatile de ndatorare sunt mai mari.
Ratele de finantare indica existenta unui fond de rulment de valori pozitive, precum si
cresterea gradului de participare a fondului de rulment n finantarea nevoii de fond de
rulment.
Din punct de vedere al echilibrului financiar se observa tendinta de crestere a fondului
de rulment, nevoii de fond de rulment si a trezoreriei nete.
Majorarea nevoii de fond de rulment se considera normala datorita cresterii volumului
cifrei de afaceri.
Analiza gestiunii resurselor indica o crestere a vitezelor de rotatie a capitalurilor,
stocurilor, clientilor si furnizorilor, cu efecte benefice asupra societatii.
74

Putem
concluziona
spunnd ca societatea are

analiza
situatiei
financiare
a
S.C.
o tendinta de crestere a rezultatelor de

75

PIRI
SRL,
ansamblu.