Holografia

Holografia este o metod de nregistrare a unei imagini tridimensionale pe un suport n general

bidimensional. Astfel, holografia este o form avansat a tehnicii fotografice; nregistrrile obinute se
numesc holograme. Aceeai metod se poate aplica i la nregistrarea, redarea i prelucrarea datelor de
alt natur dect cele vizuale.
Holograma este o imagine, nregistrat la imaginea prin interferen a dou fascicule de lumin de
la o surs (laser): un fascicul reflectat de obiect i un fascicul care provine direct de la sursa de lumin
(fasciculul de referin). Permite obinerea imaginii detaliate tridimensionale a obiectului.

Principiul holografiei
O hologram se deosebeste de o fotografie obisnuit prin aceea c ea nregistreaz nu numai
amplitudinea undei luminoase, ci si faza ei. Aceasta nseamn c holograma reprezint imaginea obiectului
n spatiul cu trei dimensiuni. La nregistrarea unei holograme (figura 1) fascicolul de lumin coerent
provenit de la un laser trece printr-un colimator unde este extins, apoi este mprit n dou cu ajutorul unui
divizor de fascicol. O parte cade pe placa fotografic, dup ce este reflectat de ctre o oglind, iar cealalt
parte cade pe obiect si este reflectat de ctre acesta pe placa fotografic. Prima parte a fascicolului,
amintit mai sus, poart numele de fascicol de referint iar cea de a doua parte se numeste fascicol de la
obiect. Fascicolul reflectat de obiect are o structur care este caracteristic obiectului si difer de la un
obiectla altul.

[Figura 1]

Sistem de nregistrare a unei holograme

Undele luminoase sosite de la obiect se suprapun cu undele luminoase din fascicolul de referint
pe placa fotografic, unde se formeaz o structur complex de interferent care const dintr-o multitudine
de franje a cror form si intensitate depind de amplitudinile si fazele celor dou fascicole. Apoi, filmul se
developeaz dup tehnica conventional si astfel reprezint ceea ce se numeste o hologram. Privit cu
ochiul liber nu se observ pe ea nimic asemntor cu obiectul.
Pentru citire, holograma se reilumineaz, ns numai cu fascicolul de referint (figura 2). Dac
unghiul de iluminare a hologramei este acelasi cu unghiul de iluminare cu fascicolul de referint din timpul
cnd a fostnregistrat, lumina difractat de hologram produce dou imagini ale obiectului, una virtual si
altareal. Imaginea virtual se obine privind holograma; observatorul vede obiectul nedistosionat,
nspaiul cu trei dimensiuni. Aceast imagine se numeste virtual deoarece pentru formarea ei
estenecesar o lentil, n cazul de fat lentila ochiului observatorului. Imaginea real se formeaz de ctre
undele luminoase care se propag n diverse direcii; eapoate fi proiectat direct pe un ecran si nu este
necesar o lentil pentru formarea ei (imaginea realpentru a putea fi vzut trebuie proiectat pe un
ecran). O parte din lumina proiectat pe hologram setransmite direct, n directia fascicolului de citire, fr
s fie difractat.

[Figura 2]

Aplicaii ale holografiei

Holografia are multe alte aplicaii dect redarea imaginilor tridimensionale. n ultimii ani, holografia
a trecut din laborator n industrie gsindu-i tot mai multe aplicaii n comunicaii i inginerie. Variind
orientarea hologramei in spatiu se poate inregistra de fiecare data pe una si aceeasi holograma o
informatie noua, deoarece la restituirea unei holograme se utilizeaza o unda luminoasa avand acelasi front
fata de cel al undei de la inregistrare. In acest mod, metodele holografice pot fi utilizate pentru codajul si
decodajul informatiei, pentru recunoasterea imaginilor etc. Una dintre posibilitatile unice ale holografiei o
constituie inghetarea timpului. Daca un ansamblu de obiecte in miscare este inregistrat la momentul t0 pe o
holograma, restituirea ulterioara aacestei holograme va da o unda luminoasa reconstruita, care va fi
echivalenta cu unda reflectata pe ansamblul de obiecte la momentul t0 si aceasta unda poate fi observata
intr-un interval de timp oricat de mare il dorim.
Alta aplicatie importanta pare a fimicroscopia holografica. Din optica geometrica holografica
rezulta ca marimea ma imaginii este data de m=lr/ln adica de raportul lungimilor de unda folosite la
reconstituire (r) si la nregistrare (n). S-ar putea obtine cu raze X si raze vizibile o marire de un milion de ori.
S-a realizat pe acest principiu microscopul electronic holografic cu o marire de 500 000 000 x. Tot
holografia ofera posibilitatea, unica, de a diviza o imagine optica si de a o asambla, informatia fiind
continuta in fiecare punct al suprafetei hologramei. Holografia ofera posibilitatea, tot unica, de a vedea un
obiect inainte ca el sa fie fabricat, daca se utilizeaza calculatoare pentru a sintetiza o holograma artificiala
care corespunde unui obiect imaginat. In cazul in care grosimea paturii sensibile la lumina este mult mai
mare decat distanta care separa doua franje de interferenta consecutive, in locul hologramelor plate,
bidimenisonale, se pot obtine holograme tridimensionale (sau in relief), aceasta idee apartinand lui
J.Densiuk.
n Securitate, hologramele i-au gsit primele utilizri : pe bancnote, pe biletele de intrare la
diverse evenimente, pe ambalajele unor produse, pe cardurile de credit, pe codurile de bare, etc.
Holograme mici au fost introduse iniial pe cardurile de credit pentru a prevenifalsificarea acestora, sunt
folosite azi tot mai des pe bancnote, pe biletele emise pentru intrarea la diferite manifestri culturale sau
sportive, pe ambalajele originale ale programelor pentru calculator, precum i pe alte produse n acelai
scop.
Un alt exemplu important al aplicaiilor hologramelor in securitate sunt codurile de bare de pe
mrfurile vndute n marile magazine. Cititorul de coduri citete informaia de pe o reea holografic.
Aceast industrie mare a codurilor de bare a fcut din holografie un succes industrial.
n Automobilistic i Aviaie sunt utilizate monitoarele HUD (head-up displays) care permit piloilor
s vad pe un ecran instrumentele de pe bordul avionului/ de subcapot, acestea fiind proiectate prin

tehnologia holografic. n Criminalistic, una dintre uimitoarele aplicaii const n posibilitatea de fixare n
relief a locului faptei, ct i la descoperirea urmelor infraciunii.