5 Legislatie in Turism

Universitatea din Bucureti
Facultatea de Geografie
UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
LEGISLAIE N TURISM
Autor: Ana ROANGHE
Copyright DEPARTAMENT ID 2009
Acest material este destinat uzulului studenilor Universitii

din Bucureti, forma de nvmnt la distan.
Coninutul cursului este proprietatea intelectual a
autorului/autorilor; designul, machetarea i transpunerea n
format electronic aparin Departamentului de nvmnt la
Distan al Universitii din Bucureti.

Editura CREDIS
Bd. Mihail Koglniceanu, Nr. 36-46, Corp C, Etaj I, Sector 5
Tel: (021) 315 80 95; (021) 311 09 37, 031 405 79 40, 0723 27 33 47
Fax: (021) 315 80 96
Email: credis@credis.ro
Http://www.credis.ro
LEGISLATIE IN TURISM
2009-2010
TEMA 1
1.1. Noiuni legislative. Privire general
Pentru o bun nelegere a disciplinei de Legislaie n turism ar trebui mai nti lmurite o serie de
concepte legislative, cum ar fi:
Legislaie = totalitatea legilor unei ri sau ansamblul actelor normative dintr-o ar.
Legislativ = reprezint elaborarea i adoptarea legilor
Legislator = este persoana care legifereaz
Legislatur = reprezint timpul pentru care este ales organul legislativ sau organul suprem al
puterii statului.
Lege = act normativ care eman de la orice organ competent care potrivit Constituiei poate s
elaboreze acte normative n sens larg.
Legea fundamental a Romniei este CONSTITUIA.
Potrivit Constituiei Parlamentul Romniei emite trei categorii de acte normative: legi organice,
legi constituionale i legi ordinare.
Legile organice sunt stabilite de Constituie (art.73<3> Constituia Romniei) i:
-
reglementeaz sistemul electoral,
statutul funcionarilor publici,
aparatul administrativ,
i alte domenii stabilite de Constituie.

Iniiativa legisltiv aparine Guvernului, deputailor, seantorilor i unui umr de cel puin 100 mii
ceteni cu drept de vot.

Legile constituionale sunt cele de revizuire a Constituiei (art.73<2> Constituia Romniei)
Rmn in sfera legilor ordinare celelalte relaii sociale asupra crora legislativul poate hotr.
2009-2010
GUVERNUL emite (potrivit Constituiei)
ORDONANE
HOTRRI
se emit n temeiul i pentru
aplicarea legilor i ordonanelor
SIMPLE
DE URGEN
se emit n temeiul
se emit i n timpul
unei legi de abilitare
sesiunilor parlamentare,
pe perioada vacanelor
n cazul situaiilor
parlamentare
excepionale care necesit

o reglementare imediat
EXCEPIE:
Guvernul nu poate emite ordonane
pentru domeniul pentru care
Constituia prevede reglementri
la nivelul legilor organice
CONDUCTORII ORGANELOR
ADMINISTRAIEI PUBLICE CENTRALE
(minitrii, directori generali n ministere)
emit
ORDINE
INSTRUCIUNI
se emit n temeiul hotrrilor, ordonanelor sau legilor
2009-2010
Procedura de elaborare a actelor normative
Pentru actele emise de Guvern:

iniiatorii propun o prim form de reglementare ce va fi nsoit de o alt not de fundamentare
pentru ordonane i hotrri de Guvern, precum i de un referat de aprobare pentru ordine i
instruciuni.
proiectele de acte normative se trimit spre avizare instituiilor publice interesate din domeniul de
activitate ce-l are n vedere.
dup avizare, iniiatorul transmite proiectul de acte normativee la Secretariatul General al Guvernului,
acesta solicitnd avizul Consiliului Legislativ n sedina de guvern.
dup aprobare, se definitiveaz potrivit observaiilor Consiliului Legislativ, dac este cazul, dup cum
se transmite spre publicare n Monitorul Oficial.
toate actele normative intr n vigoare de la data publicrii n Moitorul Oficial, dac n cuprinsul
acesteia nu se prevede un alt termen.
1.2 Activitatea de turism. Concepte din domeniul turismului

Ordonana de Guvern nr.58/1998 stabileste definitiile urmatoarelor notiuni:
Turismul ramura a economiei nationale, cu functii complexe, ce reuneste un ansamblu de bunuri si
servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai
mica de un an si al caror motiv principal este altul decat exercitarea unei activitatii remunerate in
interiorul locului vizitat
Resurse turistice componente ale mediului natural / antropic, care prin calitatile si specificul lor sunt
recunoscute,, inscrise si valorificate in turism, in masura in care nu sunt supuse unui regim de protectie
integrale
Patrimoniu turistic este format din resurse turistice si structurile realizate in scopul valorificarii lor
prin activitati de turism
Structura de primire turistica orice constructie si amenajare destinata prin proiectare si executaia
cazarii turistilor, servirii mesei pentru turisti, agrementului, transport special destinat turistilor, ratament
balnear pentru turisti
Clasificarea structurilor de primire turistice:

a) dupa destinatie
1a. structuri cu functie de cazare (hoteluri,moteluri,etc.)
2a. structuri cu functie de alimentatie publica
2009-2010
3a. structuri cu functie de agrement (club, casino, instalatii si dotari specifice agrementului turistice)
4a. structuri cu functie de transport (transport feroviar, tranport rutier, transport fluvial, transport
maritim, transport pe cablu)
5a. structuri cu functie de tratament balnear
Zona turistica teritoriul caracterizat printr-o concentrare de resurse turistice care poate fi delimitata
distinct ca oferta, organizare si protectie turistica
Zona de recreere periurbana arealul situat in teritoriul preorasenesc care beneficiaza de un cadru
atractiv si dispune de dotari orespunzatoare pentru petrecerea timpului liber
Statiune turistica localitatea sau parttea a unei localitati cu functie turistica specifica si cu activitati ce
sustine exclusiv realizarea produsului turistic
Produsul turistic complex de bunuri materiale si servicii concentrate intr-o activitate specifica si
oferite in pachete turistice
pachet de servicii turistice combinatie prestabilita a cel putin 2 din elemente cazare alimentatie,
tratament balnear transport, agrement precum si alte
servicii, combinatie ce reprezinta o parte
semnificativa din pachet atunci cand sunt vandute sau oferite spre vanzare la un pret global si atunci cand
aceasta depaseste 24 ore.
Acte normative:
Ordonanta de Guvern nr 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism
in Romania (pri abrog. prin OU 19/2006, modif prin Lg 229/2003, Ordonanta 5/2003, Lg
755/2001)
Patrimoniul turistic
Patrimoniul turistic este constituit din bunuri proprietate public / privat i este valorificat i
protejat n condiiile legii.
Atestarea, evidenierea, precum i monitorizarea valorificrii i protejrii patrimoniului turistic se
realizeaz de ctre Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului.
2009-2010
Atestarea se realizeaz prin eliberarea certificatului de patrimoniu turistic care d dreptul

proprietarului sau administratorului legal la organizarea exploatrii turistice, i-l oblig la protejarea
patrimoniului.
Evidenierea se realizeaz prin nscrierea n Registrul general al patrimoniului turistic.
Patrimoniul se valorific i se dezvolt numai n cadrul Programului Anual de Dezvoltare a
Turismului.
Pentru stabilirea calitii de staiune turistic Ministerul Turismului elaboreaz norme i criterii
specifice de atestare.
Atestarea staiunilor turistice se face de MTCT mpreun cu autoritile administraiei publice
locale i se aprob prin hotrre de guvern.
Organizarea i funcionarea Ministerului Turismului

n prezent, Ministerul Turismului func ioneaz n baza Hotararii nr. 1719/2008 privind
organizare i funcionarea Ministerului Turismului.
Ministerul Turismului este organul de specialitate al administraiei publice centrale, cu
personalitate juridic, n subordinea Guvernului, care realizeaz politica Guvernului n domeniul
turismului i care se nfiineaz prin reorganizarea Ministerului pentru ntreprinderi Mici i
Mijlocii, Comer, Turism i Profesii Liberale, prin preluarea activitii n domeniul turismului de
la acesta, care se desfiineaz.
Ministerul Turismului ndeplineste urmtoarele funcii:
a) de autoritate de stat, prin care se asigur urmrirea aplicrii i controlul respectrii
reglementrilor n domeniile dezvoltrii sectorului turismului, precum i al funcionrii
instituiilor i organismelor care i desfoar activitatea sub autoritatea sau n coordonarea sa;
b) de strategie, prin care se asigur fundamentarea, elaborarea i aplicarea strategiei i politicilor
Guvernului n domeniul turismului;
c) de sintez n domeniul turismului;
d) de coordonare la nivel naional a activitii de relaii internaionale n domeniul turismului;
e) de reglementare, prin care se asigur elaborarea cadrului normativ i instituional necesar n
vederea realizrii obiectivelor i programelor din domeniul turismului;
f) de administrare, prin care se asigur administrarea fondurilor publice n domeniul turismului;
g) de reprezentare, prin care se asigur n numele statului romn, cu aprobarea Guvernului,
reprezentarea pe plan intern i internaional n domeniul turismului;
2009-2010
h) de promovare, implementare i urmrire a folosirii fondurilor acordate de Uniunea European

n domeniul turismului.
Ministerul Turismului exercit urmtoarele atribuii principale:

A. cu caracter general:
1. fundamenteaz i elaboreaz programul de reforme economico-sociale al Guvernului n
domeniul turismului;
2. elaboreaz i propune spre adoptare Guvernului proiecte de acte normative n domeniul
turismului i avizeaz proiectele de acte normative ale altor organe ale administraiei publice
centrale de specialitate, care au impact asupra domeniului turismului;
3. reprezint Guvernul Romniei n relaia cu Uniunea European i cu alte organizaii
internaionale, n relaiile bilaterale sau multilaterale cu alte ri, pentru elaborarea de politici i
programe privind domeniul turismului;
4. fundamenteaz i propune n proiectul de buget resursele financiare necesare funcionrii,
precum i realizrii politicilor i programelor n domeniu, potrivit legii;
5. ndeplinete atribuiile de organism intermediar n domeniul turismului pentru Programul
operaional regional, conform acordului de delegare ncheiat prin acordul prilor cu Autoritatea
de management pentru Programul operaional regional;
6. colaboreaz cu asociaiile profesionale i patronale din domeniul turismului i asigur dialogul
permanent cu acestea, cu mass-media i cu societatea civil, n scopul informrii reciproce i
perfecionrii cadrului legislativ existent;
7. primete i rezolv sau, dup caz, transmite spre soluionare celor n drept, potrivit
competenelor, sesizrile persoanelor fizice i juridice, n conformitate cu actele normative n
vigoare;
8. ndeplinete orice alte atribuii stabilite prin acte normative pentru domeniul su de activitate,
precum i pe cele conferite expres sau care decurg din acorduri internaionale la care Romnia
este parte;
9. colaboreaz cu celelalte ministere i autoriti ale administraiei publice centrale, autoriti ale
administraiei publice locale, cu alte instituii publice, precum i cu persoane juridice i fizice;
10. solicit informaii de la celelalte organe ale administraiei publice centrale, de la autoritile
administraiei publice locale, de la alte instituii i autoriti publice, precum i de la societile
2009-2010
comerciale la care statul este acionar sau asociat, acestea avnd obligaia de a furniza datele
solicitate;
11. asigur protecia informaiilor clasificate, prevenirea i combaterea terorismului,
implementarea prevederilor legislaiei Uniunii Europene i Organizaiei Tratatului Atlanticului
de Nord n domeniile sale de competen, prin activiti specifice, n condiiile legii;
B. cu caracter specific:
1. aplic strategiile de dezvoltare a turismului;
2. organizeaz i realizeaz activitatea de promovare turistic a Romniei att pe piaa intern,
ct i pe pieele internaionale, prin activiti specifice reprezentanelor de promovare turistic;
3. organizeaz congrese, colocvii, simpozioane i alte aciuni similare, n ar i n strintate, n
domeniul turismului;
4. realizeaz politica de promovare i dezvoltare a turismului, pe baza programului anual de
marketing i promovare a turismului i a programului de dezvoltare a produselor turistice, n
cadrul crora se pot organiza deplasri pentru reprezentanii mass-mediei i cofinanri de
emisiuni televizate specifice turismului;
5. autorizeaz operatorii economici i personalul de specialitate din turism, respectiv liceniaz
ageniile de turism, clasific structurile de primire turistice, omologheaz prtiile, traseele de schi
i traseele turistice montane, breveteaz i atest personalul de specialitate, autorizeaz plajele
turistice i activitile din industria de agrement, acrediteaz centrele naionale de informare i
promovare turistic;
6. efectueaz controlul activitilor i serviciilor din turism i din industria de agrement;
7. avizeaz documentaiile de urbanism privind zonele i staiunile turistice, precum i
documentaiile privind construciile n domeniul turismului, conform legii;
8. atest ca staiuni turistice de interes local sau naional localiti sau pri de localiti, la
solicitarea consiliilor locale;
9. coordoneaz programele de asisten tehnic acordat de Uniunea European, de Organizaia
Mondial a Turismului i de alte organisme internaionale;
10. reprezint interesele statului n diferite organe i organisme internaionale, n conformitate cu
acordurile i cu alte nelegeri stabilite n acest scop, i dezvolt relaii de colaborare cu organe i
cu organizaii similare din alte state, precum i cu organisme internaionale interesate de
activitatea de turism;
2009-2010
11. coordoneaz, mpreun cu Ministerul Educaiei, Cercetrii i Inovrii, procesul de instruire

din instituii de nvmnt din domeniul turismului;
12. coordoneaz, mpreun cu Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale, programe
naionale i judeene de reconversie profesional n meseriile specifice activitii turistice;
13. elaboreaz i pune n aplicare strategiile de privatizare n domeniul turismului i asigur
gestionarea procesului de privatizare a societilor comerciale de turism;
14. asigur, la nivelul proiectelor finanate n cadrul domeniului major de intervenie
"Promovarea potenialului turistic i crearea infrastructurii necesare n scopul creterii
atractivitii Romniei ca destinaie turistic", respectarea cerinelor privind informarea i
publicitatea;
15. asigur evaluarea i selecia proiectelor n vederea obinerii finanrii, n cadrul domeniului
major de intervenie "Promovarea potenialului turistic i crearea infrastructurii necesare n
scopul creterii atractivitii Romniei ca destinaie turistic", n conformitate cu criteriile
aplicabile Programului operaional regional;
16. asigur respectarea legislaiei naionale i comunitare n vigoare, pe ntreaga perioad de
implementare a proiectelor selectate spre finanare n cadrul domeniului major de intervenie
"Promovarea potenialului turistic i crearea infrastructurii necesare n scopul creterii
atractivitii Romniei ca destinaie turistic";
17. exercit drepturile i obligaiile statului, ca acionar al societilor comerciale de turism, pn
la finalizarea procesului de privatizare;
18. ndeplinete atribuii privind eliberarea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate
asupra terenurilor pentru societile comerciale din domeniul turismului;
19. coordoneaz gestionarea fondurilor guvernamentale alocate pentru investiiile realizate n
parteneriat cu autoritile publice locale.
Ministerul Turismului exercit i alte atribuii prevzute de actele normative n vigoare.
Conducerea Ministerului Turismului este exercitat de ctre ministrul turismului.
Ministrul turismului ndeplinete atribuii de ordonator principal de credite, potrivit legii.
n exercitarea atribuiilor, ministrul turismului este ajutat de 2 secretari de stat.
Ministrul turismului reprezint Ministerul Turismului n raporturile cu celelalte autoriti
publice, cu persoanele juridice i fizice din ar i din strintate, precum i n justiie.
n exercitarea atribuiilor ce i revin, ministrul turismului emite ordine i instruciuni, n
2009-2010
condiiile legii.
Ministrul turismului conduce aparatul propriu al Ministerului Turismului, stabilit prin
Lege (hotararea nr. 1719/2008), i numete i elibereaz din funcie personalul acestuia.
n cazul n care ministrul turismului nu i poate exercita atribuiile, prin ordin al
ministrului va fi nominalizat un nlocuitor, n condiiile legii.
Ministrul turismului numete i elibereaz din funcie conductorii unitilor din
subordinea Ministerului Turismului.
Atribuiile personalului din cadrul Ministerului Turismului se stabilesc prin regulamentul
de organizare i funcionare a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului turismului.
Pe lng ministrul turismului funcioneaz Colegiul ministerului. Componena i
regulamentul de organizare i funcionare ale Colegiului ministerului se aprob prin ordin al
ministrului.
Pe lng ministrul turismului funcioneaz Consiliul consultativ. Componena i
regulamentul de organizare i funcionare ale Consiliul consultativ se aprob prin ordin al
ministrului.
Ministerul Turismului are un secretar general i un secretar general adjunct, nali
funcionari publici, numii n condiiile legii, funcionari publici de conducere, funcionari publici
de execuie i personal contractual.
Numrul maxim de posturi pentru Ministerul Turismului este de 210, exclusiv demnitarii
i posturile aferente cabinetului ministrului.
Din numrul maxim de posturi 28 de posturi se utilizeaz pentru reprezentanele de
promovare turistic din strintate.
ANEXA 2 la Hotararea 1719/2008

UNITAILE
care funcioneaza n subordinea Ministerului Turismului,
cu finan are din venituri proprii
1. Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare n Turism - INCDT - 56 de posturi
2. Centrul Naional de nvmnt Turistic - CNIT - 30 de posturi
2009-2010
Acte normative n vigoare:

Hotararii nr. 1719/2008 privind organizare i funcionarea Ministerului Turismului
Organizarea activitii n turism.

Ministerul Turismului este organul de specialitate al administraiei publice
centrale, cu personalitate juridic, n subordinea Guvernului, care realizeaz politica Guvernului
n domeniul turismului i care se nfiineaz prin reorganizarea Ministerului pentru ntreprinderi
Mici i Mijlocii, Comer, Turism i Profesii Liberale, prin preluarea activitii n domeniul
turismului de la acesta, care se desfiineaz.
Activitile cu caracter turistic, iniiate la nivel teritorial, de ctre autoritile
administrative locale, trebuie s se nscrie n strategia de dezvoltare i s respecte reglementrile
pentru toate formele de turism din Romnia.
Agenii economici din turism sunt obligai s utilizeze pentru serviciul tristic pe care l au
n vedere, protecia turistului numai cu personal specializat potrivit normelor legale.
Profesiunile specifice activitii de turism sunt cele cuprinse n clasificarea ocupaiilor

din Romnia i Nomenclatorul de calificare a funciilor imeseriilor din activitile hoteliere i
turistice din Romnia.
Pregtirea profesional n turism va fi realizat doar n unitle specializate de
nvmntul autorizat de Ministerul Turismului i MEC.
Persoanele fizice care asigur conducerea operativ a unui agent de turism sau a unei
structuri turistice trebuie s dein brevete de turism prin care atest capacitatea profesional.
Capacitatea unui agent de turism de a efectua servicii de calitate i ncondiii de siguran
pentru turiti se ateast prinlicena de turism.
Condiiile de acordare a licentei i brevetului de turism se stabilesc prin hotarare de
guvern i se numesc Norme metodologice privind criteriile i metodologia pentru eliberarea
brevetului i licenei de turism.
10
2009-2010
n scopul proteciei turistice, oferirea,comercializarea serviciilor i a pachetelor de

servicii turistice precum i produse turistice ce pot fi realizate numai de agenii economici
autorizai de MIMMCTPL, posesori de licene de turism sau certificate de turism, dup caz.

Hotararii nr. 1719/2008 privind organizare i funcionarea Ministerului Turismului
Drepturile i obligaiile ageniilor de turism.

Drepturi
1. S presteze i comercializeze servicii turistice n condiiile legii.
2. S primeasc asisten de specialitate privind strategia i programele de dezvoltare a
turismului din partea ministerului i a instituiilor aflate n subordinea ministerului.
3. S fie inclui la cerere n programele de pregtire a ministerului.
4. S participe la activitile turistice de promovare naional i internaional, s fie inclui n
cataloage, ghiduri i alte mijloace de prezentare.
5. S beneficieze de faciliti acordate de stat i de alte organisme internaionale, n scopul
stimulrii activitii de turism.
6. S obin certificatul de clasificare pentru fiecare unitate proprie, n care se presteaz servicii
turistice,corespunztoare criteriilor ndeplinite.
Obligaii
1. S realizeze servicii turistice n limitele prevederilor licenelor de turism prin care au fost
stabilii ca prastatori sau comerciani de servici turistice.
2. S presteze servicii turisatice la nivelul categoriei i unitii respective, potrivi certificatekor
de clasificare.
3. S funcioneze numai cu structuri de primire omologate.
4. S funcioneze numai cu personal brevetat conform normelor stabilite de ministerului.
5. S afieze vizibil lista serviciilor i tarifelor.
6. S asigure protecia turitilor care utilizeaz structuri de primire turistice.
7. S informeze turitii corect i adevrat cu privire la serviciile turistice prestate.
11
2009-2010
8. S protejeze bunurile turistice mpotriva deteriorrii sau a furtului i s asigure despgubirea

n cazul producerii unor prejudicii.
9. S realizeze exploatarea patzrimoniului turistic asigurnd protecia i conservarea mediului.
10. Publicitate cu obiectivitate i respect fa de resursele turistice n scopul protejrii produsului
turistic.
Alte obligaii
1. Structurile de primire turistice sunt clasificate de minister i aprobate prin hotarare de guvern.
2. Structurile de primire clasificate pentru turism nu pot fi utilizate pentru alte destinaii.
3. Modificarea parial sau integral a destinaiei se poate face numai pentru confirmarea
operrii acesteia i numai de instituie ce a eliberat certificatul de clasificare.
Metodologia desfurrii i organizrii meseriilor de baz n turism.

Pregtirea profesional din domeniul activitilor de turism se realizeaz n unitile de
nvmntul de stat sau private autorizate de Ministerul Educaiei i Cercetrii cu avizul
Ministerului turismului (conform art. 26, Legea 755/2001).
Ordinul Ministrului Turismului 103/1995 prevede Metodologia organizrii i desfurrii
cursurilor d ecalificare profesional n meserii de baz din activitile hoteliere i de turism.
Acest ordin reprezint actul normativ ce atest drepturile agentului din turism de a
organiza cursuri de calificare profesional n activitile de turism.
Cursurile se organizeaz pe meserii i grupe de meserii.
Pentru organizarea acestor cursuri, agentul economic solicit ministerului Direcia
general de strategie i reform n turism, avizarea organizrii cursurilor ntre 3-12 luni, fiind
stabilit de planul de nvmnt pentru fiecare meserie n funcie de complexitate.
Programul de instruire const n pregtire teoretic i practic n baza planului de
nvmnt i programei analitice a ministerului.
Evaluarea nivelului de pregtire se face pe toat durata cursurilor prin verificri orale,
scrise i practice,notate cu note de la 1 la 10.
Pot participa la examenul de absolvire a cursurilor numai cursanilor care au mediile
ncheiate la toate obiectele de studiu i au obinut note de minimum 5 la toate disciplinele.
12
2009-2010
Cursanii care din motive diferite lipsesc ntr-un procent mai mare de 10% din tabelul
orelor, vor fi eliminate de la cursuri, pe baza referatului ntocmit de responsabilul de curs, prin
decizia directorului care a aprobat organizarea cursului.
Cursurile se finalizeaz printr-un examen de absolvire i o prob practic.
Comisia de evaluare cuprinde:
1. Preedinte directorul/directorul adjunct al unitii abilitate s organizeze cursul
2. Vicepreedinte reprezentant al ministerului
3. Membrii 1 reprezentat al asociaiilor profesionale d eprofil
-
1 profesor examinator pentru disciplina de specialitate
1 instructor de practic examinator pentru disciplina de specialitate
1 profesor examinator pentru limba strin, dup caz
4. secretar responsabilul de curs sau secretarul colii organizatoare.

Cursanii care obin cel puin nota 5 la lucrarea scris i la proba practic i nota 6 la
limba strin sunt declarai calificai n meserie pe baza procesului verbal al comisiei de
examinare i I se va elibera certificatul de calificare profesional-tip.
Anexa 1
La Metodologie
NOMENCLATORUL
Meseriilor din activitatea hotelier i de turism pentru care se pot organiza
cursuri de calificare profesional de ctre Institutul National de Formare i Management pentru
Turism
Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Denumirea meseriei (funcie)

Agent de turism/ ghid de turism
Agent de turism
Ghid de turism
Contabil / planificator in agentia de turism
Recepioner hotel
Bucatar / chelner
Bucatar
Cofetar-patiser
Chelner
Muncitor de intretinere echipament hotelier
Durata cursului
- luni 12
6
6
9
6
12
9
9
6
9
Anexa 2
La Metodologie
NOMENCLATORUL
13
2009-2010
Meseriilor din activitatea hotelier i de turism pentru care se pot organiza

cursuri de calificare profesional fr scoaterea din producie
de ctre agenii economici din turism
Nr.
Denumirea meseriei (funcie)
Durata cursului
Crt.
- luni 1
Agent de turism
9
2
Ghid de turism
9
3
Lucrator hotelier
9
4
Camerista
3
5
Bucatar
12
6
Cofetar-patiser
12
7
Chelner
9
8
Spalator textile
3
De asemenea, potrivit Hotararii nr. 1719/2008 privind organizare i funcionarea
Ministerului Turismului s-a stabilit lista profesiilor i ocupa iilor reglementate de lege. Acestea sunt
conforme cu Tabelul nr.1.
Tabel nr. 1
Minister /
Lista profesiilor i ocupa iilor din turism din Romnia

Profesia / ocupa ia reglmentat Act normativ
agen ie
Institut ia care
reglementeaz /
avizeaz formarea
profesional
H.G. nr.305/2001 privind

1.
Agent de turism
atestarea
i utilizarea
ghizilor de turism, cu
2.
Agent de turism ghid
3.
Ghid de turism local
4.
Ghid na ional de turism
modificrile
i completrile
ulterioare
(touroperator)
5.
Ghid de turism
specializat pentru anumite

segmente ale serviciilor turistice
Ministerul
Turismului
Ordinul Ministrului
Autoritatea de
Transporturilor,
Construc iilor
reglementare pentru
i
Sectorul Turism,
Turismului nr. 637 din 1

aprilie 2004 pentru aprobarea
Normelor metodologice
privind condi iile
criteriile pentru
selec ionarea,
atestarea
Hoteluri, Restaurante,
avizeaz dcumenta ia
aferent organizrii
programelor de formare
profesional
colarizarea,
i utilizarea
ghizilor de turism
14
6.
Manager n activitatea de
turism
7.
Director de hotel
8.
Director de agen ie de
turism touroperatoare
9.
Director de agen ie de
turism detailist
10.
Director de restaurant
11.
Cabanier
12.
Camerist hotel
13.
Guvernant de hotel
14.
Lucrtor hotelier
15.
Recep ioner de hotel
16.
ef de recep ie hotel
17.
Tehnician n hotelrie
18.
Tehnician n Turism
19.
Administrator pensiune
turistic
20.
Organizator banqueting
21.
Somelier
22.
Barman preparator
2009-2010
Hotrrea Guvernului nr.

238/2001 privind condi iile
de acordare a licen ei i
brevetului de turism
Ordinul Ministrului
Turismului nr. 170/2001
pentru aprobarea Normelor
metodologice privind
criteriile i metodologia
pentru eliberarea licen elor
i brevetelor de turism, cu
modificrile i completrile
ulterioare
H.G.nr. 1328/2001 privind
clasificarea structurilor de
primire turistice, cu
modificrile i completrile
ulterioare
O.M.nr.636/2008 pentru
aprobarea Normelor
metodologice privind
clasificarea structurilor de
primire turistice
Ordinul Ministrului
Turismului nr. 103/1995
privind aprobarea
metodologiei organizrii i
desf urrii cursurior de
calificare profesional n
15
23.
Buctar
specialist/vegetarian dietetician
24.
ef de sal restaurant
25.
Director Centru de
informare turistic
2009-2010
meseriile de baz din
activit ile hoteliere i de
turism
Ordinul nr. 1096/2008 pentru
aprobarea
normelor
metodologice
privind
acreditarea
centrelor
na ionale de informare i
promovare turistic
1.3. Clasificarea structurilor de primire turistice
Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate si organizare, se

clasifica n functie de caracteristicile constructive, de calitatea dotarilor si a serviciilor prestate1.
n scopul protectiei turistilor serviciile de cazare si alimentatie publica se asigura numai
n structuri de primire turistice clasificate.
Prin structuri de primire turistice clasificate, n sensul prezentei hotarri1, se ntelege
orice constructii si amenajari destinate, prin proiectare si executie, cazarii sau servirii mesei
pentru turisti, mpreuna cu serviciile specifice aferente.
Structurile de primire turistice includ:
a)structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica: hoteluri, hoteluri apartament, moteluri, hoteluri pentru tineret, hosteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de
vacanta, campinguri, apartamente sau camere de nchiriat n locuinte familiale ori n cladiri cu
alta destinatie, nave fluviale si maritime, pensiuni turistice si pensiuni agro-turistice si alte unitati
cu functiuni de cazare turistica;
b)structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica: unitati de alimentatie din
incinta structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de alimentatie publica situate n
municipii, pe trasee si n statiuni turistice;
Potrivit Hotararii nr. 1328 din 27 decembrie 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice (Republicat
n M.Of.nr. 649 din 12 septembrie 2008)
16
2009-2010
c) structuri de primire turistice cu funciuni de transport: transport feroviar, transport rutier,

transport fluvial, trasport maritim, transport pe cablu;
d) structuri de primire turistice cu funciuni de agrement: club, casinol instalaii dei dotri
specifice agrementului turistic;
e) structuri de primire turistice cu funciuni de tratament balnear.
METODOLOGIA DE CLASIFICARE A
STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICE
Clasificarea structurilor de primire turistice se face de catre Ministerul Turismului care

elibereaza certificatul de clasificare.
Agentul economic proprietar sau administrator de structuri de primire turistice va solicita
Ministerului Turismului clasificarea acestora cu minimum 60 de zile nainte de darea lor n
folosinta.
n termen de 60 de zile de la data nregistrarii cererii Ministerul Turismului va efectua
verificarile necesare si va elibera certificatul de clasificare. n cazul n care nu sunt ndeplinite
criteriile pentru categoria minima de clasificare, Ministerul Turismului va comunica agentului
economic motivul pentru care structura de primire turistica nu poate fi clasificata.
n situatia n care s-au modificat conditiile care au stat la baza acordarii clasificarii,
agentul economic este obligat sa solicite o noua clasificare a structurii de primire turistice n
cauza n termen de 30 de zile de la aparitia modificarilor.
Certificatele de clasificare eliberate vor fi preschimbate din 3 n 3 ani. Agentul economic
va solicita preschimbarea certificatului cu cel putin 60 de zile nainte de expirarea termenului de
3 ani de la emiterea acestuia.
n termen de 60 de zile de la data nregistrarii cererii agentului economic de preschimbare
a certificatelor de clasificare Ministerul Turismului va proceda la reverificarea structurii de
17
2009-2010
primire turistice n cauza si va elibera un nou certificat de clasificare, n masura n care sunt
ndeplinite criteriile minime de clasificare pentru categoria respectiva. n caz contrar structura de
primire turistica va fi clasificata la un nivel inferior. Daca nu sunt ndeplinite criteriile pentru
categoria minima de clasificare, se procedeaza la retragerea certificatului de clasificare.
Este interzisa functionarea structurilor de primire turistice fara certificate de clasificare,
cu certificate de clasificare expirate sau cu o alta structura a spatiilor dect cea stabilita prin
anexa la certificatul de clasificare.
Placheta cuprinznd mentiunea "clasificat de Ministerul Turismului", sigla acestuia,
nsemnele privind tipul structurii de primire turistice si nivelul de clasificare se expun, la loc
vizibil, n exteriorul cladirii, iar numarul de telefon al Ministerului Turismului si al Autoritatii
Nationale pentru Protectia Consumatorilor se afiseaza la receptie sau n spatiul de la intrarea n
saloanele de servire a mesei, pentru a fi cunoscute de turisti.
Certificatul de clasificare si anexa acestuia privind structura spatiilor se pastreaza, n
permanenta, n structura de primire turistica n cauza, pentru a fi prezentate organelor de control
abilitate.
n scopul protectiei turistilor si al alinierii la standardele europene privind calitatea
serviciilor agentii economici proprietari sau administratori de structuri de primire turistice au
obligatia sa asigure ca activitatea acestor structuri sa se desfasoare cu respectarea urmatoarelor
reguli de baza:
a)mentinerea grupurilor sanitare n perfecta stare de functionare si curatenie;
b)furnizarea apei calde la grupurile sanitare si n spatiile de productie din structurile de primire
turistice unde acest criteriu este obligatoriu, potrivit normelor in vigoare;
c)asigurarea unei temperaturi minime de 180C n timpul sezonului rece n spatiile de cazare si de
servire a mesei;
d)detinerea autorizatiilor: sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de prevenire si stingere a
incendiilor - PSI, n cazul unitatilor pentru care, potrivit legii, este obligatorie obtinerea acestora;
e)programul de functionare a discotecilor sau a altor unitati cu program muzical, organizate n
aer liber, sa nu depaseasca ora 1,00 noaptea;
f)functionarea structurilor de primire turistice numai n cladiri salubre, cu fatade zugravite si bine
ntretinute;
18
2009-2010
g)evitarea poluarii fonice, n sensul respectarii nivelului maxim de zgomot stabilit prin
reglementari specifice;
h)respectarea reglementarilor legale n vigoare ce privesc activitatea desfasurata prin structura de
primire turistica;
i)expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea si tipul unitatii si nsemnele privind categoria de
clasificare.
Certificatul de clasificare si autorizatia de functionare se retrag de catre personalul de
specialitate al Ministerului Turismului atunci cnd nu sunt respectate una sau mai multe din
regulile stabilite de lege.
Restituirea certificatului de clasificare retras se va face dupa ce personalul de specialitate
al Ministerului Turismului constata remedierea deficientelor semnalate.
Ministerul Turismului va publica, periodic, lista cuprinznd structurile de primire
turistice carora le-au fost retrase certificatele de clasificare si, respectiv, lista celor carora le-au
fost restituite certificatele de clasificare. Publicarea se va face cel putin ntr-un cotidian central si
cel putin n unul local din judetul n care sunt situate structurile de primire turistice n cauza.
Ministerul Turismului va proceda la declasificarea structurilor de primire turistice n
situatia n care constata nerespectarea criteriilor avute n vedere la clasificare.
Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savrsite n astfel de conditii
nct, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:
a)desfasurarea activitatii n structuri de primire turistice neclasificate, cu certificate de clasificare
expirate sau cu o alta structura a spatiilor dect cea stabilita prin certificatul de clasificare;
b)nerespectarea criteriilor care au stat la baza clasificarii;
c)neafisarea numarului de telefon al Ministerului Turismului si al Autoritatii Nationale pentru
Protectia Consumatorilor;
d)nscrierea unor informatii false privind tipul structurii de primire turistice si nivelul de
clasificare n materialele de promovare, pe firme sau pe nsemnele prevazute la art. 5;
e)continuarea desfasurarii activitatii n structura de primire turistica dupa retragerea certificatului
de clasificare sau refuzul prezentarii, la solicitarea organelor de control, a documentelor de
clasificare.
Contraventiile prevazute se sanctioneaza cu amenzi. Contraventiile se constata si
amenzile se aplica de catre persoanele anume mputernicite prin ordin al ministrului turismului.
19
2009-2010
A. Structuri cu funcie de cazare

n Romnia pot funciona urmtoarele categorii de structuri turistice cu funcie de cazare:
1. hoteluri de 5,4,3,2,1 stele
2. hoteluri apartament de 5,4,3,2 stele
3. moteluri de 3,2,1 stele
4. hoteluri pentru tineret de 3,2,1 stele
5. hosteluri de 3,2 stele
6. vile de 5,4,3,2,1 stele
7. bungalouri de 3,2,1
8. cabane turistice, cabane de vanatoare, cabane de pescuit de 3,2,1 stele
9. sate de vacanta de 3,2 stele
10. campinguri de 4,3,2,1 stele
11. popasuri turistice de 2,1 stele
12. pensiuni turistice urbane de 4,3,2,1 stele
13. pensiuni turistice rurale de 4,3,2,1 flori (margarete), pensiuni agroturistice de 4,3,2,1 flori
(margarete)
14. apartamente sau camere de nchirirat n locuinte familiale sau in cladiri cu alta destinatie
de 3,2,1 stele
15. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5,4,3,2,1 stele
Potrivit normelor metodologice in vigoare2, prin urmatorii termenii se intelege:
Hotelul este structura de primire turistica amenajata n cladiri sau n corpuri de cladiri,
care pune la dispozitie turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator,
asigura prestari de servicii specifice si dispune de receptie si de spatii de alimentatie n incinta.
Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate nct sa asigure
pastrarea si prepararea aliemntelor, precum si servirea mesei n incinta acestora, sunt considerate
hoteluri-apartament.
2
Ordin 510/2002 Norme metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice (modif i
complet de Ordonana 188/2003, Ordonana 911/2003)
20
2009-2010
Motelul este unitate hoteliera situata, de regula, n afara localitatilor, n imediata

apropiere a arterelor intens circulate, dotata si amenajata att pentru satisfacerea nevoilor de
cazare si de masa ale turistilor, precum si pentru parcarea n siguranta a mijloacelor de transport.
Hotelurile pentru tineret sunt structuri de primire turistice, cu dotari simple, adaptate
cerintelor caracteristice tineretului, care asigura servicii de cazare, masa, agrement, pe baza unor
regulamente de organizare interioara specifice. De regula, sunt amplasate n centre urbane
universitare, statiuni si n alte zone turistice frecventate de tineret.
Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minima de 5 camere sau
apartamente dispuse pe un nivel sau pe mai multe niveluri, n cladiri amenajate, de regula, n
cladiri cu alta destinatie initiala dect cea de cazare turistica.
Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa,
functionnd n cladiri independente cu arhitectura specifica, care asigura cazarea, alimentatia si
alte servicii specifice, necesare turistilor aflati n drumetie sau la odihna n zone montane,
rezervatii naturale, n apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.
Cabanele, n functie de amplasamentul lor, pot fi:
1.cabane situate n locuri usor accesibile (altitudine sub 1.000 m, cu acces auto pe drumuri
publice);
2.cabane situate n zone greu accesibile (zone montane de creasta, izolate, fara acces auto pe
drumuri publice).
Cabanele din zona de creasta si alte amplasamente izolate, care nu ndeplinesc criteriile
minime pentru categoria 1 stea, pot fi utilizate ca refugii turistice.
Refugiile turistice sunt structuri de primire turistice, situate n locuri izolate si greu
accesibile din zona montana, de regula la altitudini mari, avnd o capacitate redusa, un grad
minim de confort si un numar redus de personal de deservire. Acestea nu se clasifica.
Cabanele de vnatoare si de pescuit sunt structuri de primire turistice, de capacitate
redusa, amplasate n zone bogate n fond cinegetic si de pescuit, care asigura conditii pentru
cazare si servicii suplimentare specifice activitatii.
Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa, functionnd n
cladiri independente, cu arhitectura specifica, situate n statiuni balneoclimaterice sau n alte
zone si localitati de interes turistic, care asigura cazarea turistilor si prestarea unor servicii
specifice.
21
2009-2010
Bungalourile sunt structuri de primire turistice de capacitate redusa, realizate, de

regula,din lemn sau din alte materiale similare. n zonele cu umiditate ridicata (munte, mare)
acestea pot fi construite si din zidarie. Sunt amplasate n perimetrul campingurilor, satelor de
vacanta, ca unitati independente n cadrul unor statiuni sau zone turistice sau ca spatii
complementare pe lnga alte structuri de primire turistice. Asigura cazarea turistilor, precum si
celelalte servicii prestate de unitatea de baza.
Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de
pna la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri n mediul rural, si pna la 20 de camere n
mediul urban, functionnd n locuintele cetatenilor sau n cladiri independente, care asigura n
spatii special amenajate cazarea turistilor n conditiile de pregatire si servire a mesei.
Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din alimentatia
turistilor cu produse din productia proprie.
Amplasarea pensiunilor turistice urbane, a pensiunilor turistice rurale si a pensiunilor
agroturistice trebuie realizata n locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar
pune n pericol sanatatea sau viata turistilor.
Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse n
exclusivitate la dispozitie acestora. n interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale
locatarului (articole de mbracaminte si ncaltaminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea
stnjeni turistii).
Spatiile pentru prepararea si servirea mesei n cazul n care sunt destinate si pentru
consumatori din afara, numarul locurilor la mese fiind mai mare dect al celor de cazare, dar mai
mic de 20 de locuri la mese, se clasifica ca unitatile de alimentatie pentru turism, potrivit
normelor specifice elaborate de Autoritatea Nationala pentru Turism.
Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate sa asigure cazarea turistilor n
corturi sau rulote, astfel amenajate nct sa permita acestora sa parcheze mijloacele de transport,
sa si pregateasca masa si sa beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unitati.
1.Amplasarea campingului trebuie sa fie facuta n locuri de interes turistic ferite de zgomot
sau alte surse de poluare, precum si de elemente periculoase pentru sanatatea si securitatea
turistilor.
2.Elementul de baza al campingului este parcela de campare, aceasta reprezentnd o
suprafata de teren bine delimitata si marcata, unde se poate parca mijlocul de transport si
22
2009-2010
instala cortul sau rulota, asigurndu-se totodata suprafata libera necesara pentru miscarea si
odihna a 4 turisti.
Totalitatea parcelelor de campare reprezinta suprafata de campare amenajata.
Capacitatea campingului se exprima n numar de locuri de campare si se determina prin
nmultirea cu 4 a numarului parcelelor de campare, la care se adauga eventualele locuri de cazare
n casute tip camping si/sau n bungalouri amplasate n incinta unitatii.
Casutele sunt spatii de cazare de dimensiuni reduse, realizate din lemn sau alte materiale
similare, compuse, de regula, dintr-o camera si un mic antreu sau terasa si, uneori, dotate si cu
grup sanitar propriu.
Distanta ntre doua casute nu poate fi mai mica de 3 m, asigurndu-se totodata spatiul
pentru parcarea unei masini.
Bungalourile amplasate n interiorul campingurilor se clasifica o data cu acestea, potrivit
criteriilor specifice din prezentele norme.
Accesul la camping trebuie sa fie astfel conceput nct sa previna accidentele de
circulatie n momentul intrarii si iesirii vehiculelor.
La campingurile de 3 si 4 stele caile de acces trebuie sa permita circulatia n ambele sensuri.
Reteaua de alei trebuie sa permita legatura dintre spatiile de campare-cazare si toate celelalte
amenajari care asigura servicii (inclusiv cu terenurile pentru agrement).
3.Marimea campingurilor, amplasamentul, stilul constructiv si coloritul diverselor constructii
din cadrul acestuia nu trebuie sa aduca nici un fel de prejudicii peisajului sau mediului
nconjurator.
Toate campingurile trebuie sa aiba o mprejmuire care sa nu permita accesul n camping dect
prin intrarile stabilite pentru turisti. Campingurile vor avea paza ziua si noaptea.
4.Alimentarea cu apa potabila trebuie asigurata prin racordarea la reteaua publica, iar n lipsa
acesteia, prin realizarea de foraje proprii sau de alte lucrari de captare a unor izvoare din zona.
Nu este permisa alimentarea cu apa din fntna neacoperita din care apa se scoate cu galeata
sau cu alt mijloc similar.
Distanta dintre gurile de apa amplasate pe suprafata de campare nu trebuie sa fie mai mare de
100 m.
23
2009-2010
Alimentarea cu apa trebuie sa asigure pentru fiecare loc de campare-cazare (inclusiv pentru
personal) minimum:
- 60 l/zi, din care 20 l apa calda, n campingurile de 3 si 4 stele;
- 50 l/zi n campingurile de 2 stele si 1 stea.
5.Grupurile sanitare comune trebuie sa fie amplasate ct mai central posibil, dar nu mai
aproape de 20 m de cel mai apropiat spatiu de cazare (parcela, casuta sau bungalou) si nu mai
departe de 100 m de cel mai ndepartat spatiu de campare-cazare.
Pardoseala la grupurile sanitare si din spatiile amenajate pentru spalatul lenjeriei si, respectiv,
pentru pregatirea mesei trebuie sa fie cel putin mozaicata, cu panta de scurgere
corespunzatoare, pentru a fi usor de ntretinut.
Lavoarele vor fi izolate ntre ele cu paravan.
La campingurile de 4 stele compartimentul lavoarelor si al dusurilor trebuie sa fie separat de
cel al cabinelor WC, iar fiecare cabina de dus va trebui sa cuprinda, separat de dusul propriuzis, un compartiment pentru dezbracare-mbracare, echipat cu scaun, oglinda, policioara si
cuier.
6.La toate cladirile existente ferestrele vor trebui sa fie astfel construite nct sa poata fi
deschise pentru aerisire. De asemenea, acestea vor fi astfel realizate nct sa permita montarea
cu usurinta a unor plase mpotriva insectelor, la cererea turistilor.
7.Turistii cazati n casute si bungalouri beneficiaza de toate dotarile si instalatiile comune din
cadrul campingurilor.
8.Casutele amplasate pe terenuri care nu permit si amenajarea unor spatii de campare (pentru
montarea corturilor sau rulotelor) vor fi clasificate casute tip camping si vor dispune de dotari
si servicii identice cu cele ale campingurilor de aceeasi categorie.
9.Casutele tip camping amplasate pe lnga alte unitati de cazare sau de alimentatie pentru
turism, ca spatii complementare, vor dispune de grup sanitar comun, compartimentat pe sexe,
n constructie nchisa, cuprinznd:
- un lavoar la 30 de locuri;
- o cabina dus la 50 de locuri;
- o cabina WC la 30 de locuri.
24
2009-2010
Satul de vacanta este un ansamblu de cladiri, de regula vile sau bungalouri, amplasat
ntr-un perimetru bine delimitat, care asigura turistilor servicii de cazare, de alimentatie si o
gama larga de prestatii turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.).
Amplasamentul trebuie sa asigure un microclimat favorabil, ferit de surse de poluare
(zgomot, noxe etc.) si de alte elemente care ar putea pune n pericol securitatea si sanatatea
turistilor.
Marimea satului de vacanta, amplasamentul, stilul constructiv si coloritul diverselor
constructii din cadrul acestuia nu trebuie sa aduca nici un fel de prejudicii peisajului si mediului
nconjurator.
Toate satele de vacanta vor avea o mprejmuire, accesul fiind dirijat si controlat. La
unitatile de 3 stele vegetatia trebuie sa fie abundenta pentru a crea o ambianta agreabila.
Suprafata spatiilor verzi si a celor destinate pentru agrement si odihna reprezinta
minimum 25% din suprafata totala a satului de vacanta.
Popasul turistic reprezinta o structura de primire turistica de capacitate redusa, formata
din casute si/sau bungalouri amplasate ntr-un perimetru bine delimitat, care asigura servicii de
cazare si alimentatie, precum si posibilitati de parcare auto.
Apartamentele sau camerele de nchiriat n locuinte familiale sau n cladiri cu alta
destinatie sunt structuri de primire turistice constnd dintr-un numar limitat de spatii, care ofera
servicii de cazare si posibilitatea prepararii hranei n bucataria folosita exclusiv de turisti sau n
comun cu locatorul. Se pot organiza si spatii special amenajate pentru prepararea hranei destinate
exclusiv turistilor.
B. Structuri cu funcie de alimentatie publica

Potrivit normelor metodologice3 n Romnia pot funciona:
1. restaurant:
restaurant clasic
restaurant specializat - cu specific pescresc

- cu specific vntoresc
Ordinul 510/2002 Norme metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice (modif i
complet de Ordonana 188/2003, Ordonana 911/2003)
25
2009-2010
- rotiseria = restaurant de mic capacitate unde se servete carne sub

form de frigare, rotisor, chebab cu garnituri, etc.
- restaurant zahana = este unitate gastronomic n care se servete,
la comand, tot timpul zilei, produse (specialiti din carne de porc, vit, miel) i
subproduse (rinichi, ficat, inim, splin, etc.), mici, crnai, etc. pregtite la grtar i
alese de consumatori din vitrinele de expunere sau platourile prezentate de osptari la
mas
restaurant cu specific naional, local, cu program artistic, etc.
2. braserie (asigur in tot cursul zilei servirea consumatorilor, in special cu preparate reci, un
sortiment restrans de mancaruri, specialitatie de cofetarie-patiserie, bauturi), berrie, grdin
de var
3. bar
4. uniti de tip fast-food
fast-food restaurant fast-food
restaurant fast-food cu autoservire
bufet tip expres si bistrou (este o unitatecu desfacere rapida, servirea se face de ctre
vnztor, iar plata se face anticipat)
pizzerie
snack-bar (o unitate caracterizata prin existenta unei tejghele-bar i serviti cu sortimente

pregatite total sau partial in fata lor. Se servesc: crenvusti, pui fripti, carnaciori, precum si
bauturi nealcolice reci sau calde si bauturi alcoolice intr-un sortiment redus)
5. cofetrie
6. patiserie, placintrie, covrigrie.
C. Structuri cu funcie de transport
Clasificarea autocarelor se face de catre Regia Autonoma "Registrul Auto Romn" pentru
toate autocarele si autobuzele nmatriculate n Romnia, detinute de persoane juridice sau fizice
romne, care le utilizeaza pentru transportul de turisti n trafic intern si international si pentru
transportul public de persoane n trafic international, potrivit prezentelor norme metodologice.
26
2009-2010
Conform actelor normative in vigoare1, sunt definiti urmatorii termeni dupa cum
urmeaza:
autocare - autovehicule destinate transportului de persoane, avnd cel putin 10 locuri pe scaune,
inclusiv cel al conducatorului, cu exceptia transportului urban si suburban;
autocare clasificate pe stele - autocare utilizate pentru transporturi turistice n trafic intern si
international; autocarele clasificate pe stele pot fi utilizate si pentru transporturi publice de
persoane n trafic international;
autocare clasificate pe categorii - autocare destinate transportului public de persoane n trafic
international, dupa cum urmeaza:
- autocare de scurta distanta - autocare destinate efectuarii de transporturi publice de persoane pe
distante de maximum 1.000 km pe sens;
- autocare de medie distanta - autocare destinate efectuarii de transporturi publice de persoane pe
distante de pna la 1.500 km pe sens;
- autocare de lunga distanta - autocare destinate efectuarii de transporturi publice de persoane,
fara limite de distanta;
transport turistic - componenta de baza a pachetului de servicii turistice care, prin prestatii
specifice reglementate de Ministerul Transporturilor, asigura ocazional deplasarea n scop
turistic a unui grup de persoane, prin intermediul unei agentii de turism;
transport public de persoane - activitate de transport de persoane, planificata (transport de linie)
sau neplanificata (transporturi ocazionale), efectuata pe baza de tarife stabilite conform
reglementarilor n vigoare;
comisia de clasificare - comisie nsarcinata cu verificarea autocarelor si autobuzelor si cu
acordarea clasificarii corespunzatoare;
responsabilul comisiei - persoana desemnata sa coordoneze activitatea comisiei de clasificare si
sa semneze n numele acesteia documentele care se elibereaza, n conformitate cu prezentele
norme metodologice si cu viza specialistului nominalizat de Ministerul Transporturilor;
certificat de clasificare - certificat eliberat de comisia de clasificare, prin care se atesta gradul
de confort al unui autocar sau autobuz;
ORDIN nr. 85 din 26 iulie 1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate
pentru transporturi turistice n trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane n trafic
international
27
2009-2010
nsemne ale clasificarii acordate - panouri nscriptionate cu simbolurile categoriei de clasificare

sau cu numarul de stele, datele de identificare ale emitentului si ale autocarului si care se
monteaza pe exteriorul autocarului;
I.R.U. - Uniunea Internationala a Transporturilor Rutiere (International Road Transports
Union);
M.T. - Ministerul Transporturilor, autoritatea de stat n domeniul transporturilor rutiere;
R.A.R. - Regia Autonoma "Registrul Auto Romn"
C.C.R.A.R. - Comisia autoritatii competente, desemnata de Ministerul Transporturilor - R.A.R.
- de clasificare a autocarelor si a autobuzelor.
Reguli generale privind clasificarea autocarelor si a autobuzelor

Clasificarea autocarelor si a autobuzelor se efectueaza la sediul R.A.R. din Bucuresti si la
reprezentantele sale judetene.
Comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism este constituita din 3 specialisti
desemnati de R.A.R. 1) , dintre care unul este responsabilul comisiei si 1-2 specialisti desemnati
de catre Ministerul Transporturilor si Ministerul Turismului.
Comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism functioneaza la sediul R.A.R. din
Bucuresti, calea Grivitei nr. 391, sectorul 1. Comisia trebuie sa respecte prevederile Actului de
angajament privind admiterea n sistemul international de clasificare a autocarelor, semnat de
R.A.R. la I.R.U.
Comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism elibereaza certificatele si
nsemnele aferente clasificarii acordate n urma verificarii autocarelor. Autocarele se verifica pe
baza cerintelor cuprinse n Conditiile de clasificare pe stele a autocarelor de turism (pct. 5 din
prezentele norme metodologice).
Comisiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor
Comisiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor functioneaza n fiecare
judet, n cadrul reprezentantelor R.A.R. Comisia este formata din doi specialisti ai R.A.R., dintre
care unul este responsabilul comisiei, si un specialist desemnat de Ministerul Transporturilor din
cadrul Serviciului rutier din judetul respectiv.
28
2009-2010
Comisia de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor care se nfiinteaza n

municipiul Bucuresti este organizata si functioneaza independent de comisia de clasificare pe
stele.
Comisiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor elibereaza certificatele
si nsemnele aferente clasificarii acordate n urma verificarii autocarelor. Autocarele se verifica
pe baza cerintelor cuprinse n Conditiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor
(pct. 6 din prezentele norme metodologice).
Documentele necesare pentru clasificarea autocarelor

a) Solicitarea clasificarii pe stele a autocarelor de turism
n vederea prezentarii la comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism,
detinatorul va prezenta urmatoarele documente:
- cererea de clasificare a autocarului, ntocmita de proprietar sau de cel care exploateaza mijlocul
de transport (conform modelului din anexa nr. 1);
- copie de pe licenta de transport de persoane n trafic intern si/sau international;
- copie de pe cartea de identitate a vehiculului;
- copie de pe certificatul de nmatriculare a autocarului n Romnia;
- declaratia agentului economic care solicita admiterea n Sistemul international al I.R.U. privind
respectarea conditiilor de clasificare a autocarelor de turism.
b) Solicitarea clasificarii pe categorii a autocarelor si a autobuzelor

n vederea prezentarii la comisia de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor,
detinatorul va prezenta urmatoarele documente:
- cererea de clasificare completata de proprietar sau de cel care exploateaza mijlocul de transport
(conform modelului din anexa nr. 2);
- copie de pe licenta de transport de persoane n trafic intern si/sau international;
- copie de pe cartea de identitate a vehiculului;
- copie de pe certificatul de nmatriculare a autocarului n Romnia.
29
2009-2010
Convocarea comisiei de clasificare

Dupa primirea cererii de clasificare si dupa analizarea documentelor anexate,
responsabilul comisiei decide convocarea acesteia, comunicndu-se solicitantului data, locul si
tariful 1) aferent verificarii autocarelor. Data programata pentru verificarea autocarelor se
comunica, cu minimum doua zile n avans, specialistilor nominalizati de catre Ministerul
Transporturilor si, dupa caz, de catre Ministerul Turismului. Verificarea autocarelor se face, de
regula, la sediul comisiei. n situatia n care detinatorul solicita clasificarea la aceeasi data a cel
putin 5 autocare, verificarea se poate efectua la locul de garare a acestora, cu plata cheltuielilor
de deplasare.
La data programata pentru verificarea autocarelor, detinatorul acestora va face dovada
achitarii tarifului comunicat si va prezenta n original certificatele de nmatriculare si cartea de
identitate a vehiculului.
Conditiile de clasificare pe stele a autocarelor de turism

Pentru clasificarea pe stele a autocarelor de turism se aplica Sistemul international al
I.R.U. de clasificare a autocarelor de turism, adaptat la legislatia din Romnia. Verificarea
ndeplinirii criteriilor de apreciere se efectueaza de catre comisia de clasificare2).
Autocarele pot fi clasificate dupa una dintre procedurile urmatoare:
a)individual;
b)prin constructorul de autocare.
Clasificarea da posibilitatea:
a) eliberarii unui certificat de clasificare conform modelului din anexa nr. 3. Acest certificat
va fi tiparit n limba romna si n limba franceza. O copie de pe certificatul de clasificare
se va pastra la bordul autocarului;
b) aplicarii pe autocar a nsemnelor I.R.U., cuprinznd stelele indicnd clasa de confort
acordata, simbolurile echipamentelor, conform modelelor din anexa nr. 11, numerotatia
I.R.U., numarul de nmatriculare a autocarului, numarul de locuri si perioada de
valabilitate. nsemnele clasificarii acordate vor avea dimensiunile 320 mm X 330 mm si
vor fi conform modelelor din anexa nr. 9. nsemnele se vor amplasa pe exteriorul
autocarului, unul pe partea dreapta, lnga usa de intrare a pasagerilor, si unul pe peretele
din spate.
30
2009-2010
Procedura de clasificare individuala

Clasificarea individuala este solicitata comisiei de clasificare de catre detinator. Comisia
de clasificare procedeaza la verificarea autocarului prezentat n conditiile prevazute de prezentele
norme metodologice, se asigura ca acesta satisface conditiile prescrise de prezentele conditii de
clasificare si elibereaza, n cazul ndeplinirii cerintelor, un certificat conform modelului din
anexa nr. 3 si nsemnele corespunzatoare clasei sau claselor de confort certificate.
Autocarele vor fi prezentate, n scopul verificarii, la comisia de clasificare. Verificarile se
vor efectua n fiecare an. Vigneta de valabilitate aplicata pe nsemnele de clasificare va fi
valabila timp de un an. n cazuri justificate (prevazute la pct. 4.3.), verificarile se pot efectua si la
sediul detinatorului care solicita clasificarea autocarelor.
Orice verificare a comisiei de clasificare este nsotita de un raport de verificare conform
modelului din anexa nr. 8. Raportul de verificare se ntocmeste n doua exemplare, dintre care un
exemplar se preda detinatorului autocarului.
Daca rezultatul este negativ, detinatorul autocarului poate cere o repetare a verificarilor,
n termen de 30 de zile, n cadrul tarifului achitat, dupa solutionarea observatiilor comisiei de
clasificare la verificarea initiala. n cazul depasirii limitei de 30 de zile, se achita din nou tariful
de verificare.
Daca autocarul nu mai satisface conditiile prescrise pentru clasificarea sa, acesta va
trebui, nainte de a putea purta nsemnele de clasificare ale aceleiasi clase de confort, sa fie
readus n starea pe care a avut-o la clasificare, n asa fel nct sa satisfaca din nou aceste conditii
si sa fie prezentat comisiei de clasificare pentru a primi o noua clasificare.
Detinatorul autocarului trebuie sa permita, n orice moment si fara aviz prealabil,
efectuarea inspectiei de catre reprezentantii comisiei de clasificare, daca acesta se afla la sediu
sau la locul de garare.
Procedura de clasificare prin constructorul autocarelor

In conditiile determinate de comisia de clasificare, constructorii de autocare din Romnia
care fabrica n serie un acelasi tip, corespunznd conditiilor prescrise n prezentele conditii de
clasificare, pot sa elibereze ei nsisi certificatul de clasificare, la cererea clientilor. Autocarele
respective trebuie sa fie omologate de tip pentru circulatia pe drumurile publice din Romnia si
31
2009-2010
sa respecte prevederile amendamentelor n vigoare ale Regulamentului nr. 36 O.N.U.-E.C.E. sau,

dupa caz, ale Regulamentului nr. 52 O.N.U.-E.C.E.
Certificatele de clasificare vor fi puse la dispozitia constructorului de catre comisia de
clasificare, avnd completate datele corespunzatoare clasificarii obtinute de tipul respectiv de
autocar. Constructorul va completa datele de identificare a cumparatorului si a autocarului.
Constructorul autocarelor va nregistra certificatele de clasificare pe masura eliberarii lor
si va tine o evidenta privind numarul, data eliberarii, titularul certificatului. Constructorul va
admite orice verificari din partea comisiei de clasificare.
nsemnele corespunzatoare clasei sau claselor de confort certificate de constructor se vor
elibera detinatorului de catre comisia de clasificare, n baza semnarii Declaratiei de angajament a
agentului economic care solicita admiterea n Sistemul international I.R.U. de clasificare a
autocarelor de turism.
Constructorul nu va acorda nici un certificat de clasificare fara sa se fi constatat, de catre
comisia de clasificare, prin examinarea unuia sau a mai multor autocare de acelasi tip de
constructie, fabricate n serie, ca aceste tipuri satisfac conditiile prevazute n prezentele norme
metodologice. Comisia de clasificare va indica, daca este cazul, modificarile ce trebuie efectuate
asupra tipului de constructie prevazut, pentru a putea acorda constructorului dreptul precizat mai
sus.
Constructorul va trebui sa se angajeze n scris ca:
a) va respecta conditiile de clasificare pe stele a autocarelor de turism din Sistemul
international al I.R.U.;
b) va permite comisiei de clasificare sa examineze si alte autocare de acelasi tip de
constructie, n orice moment pe parcursul productiei n serie a tipului considerat;
c) va informa comisia de clasificare asupra oricaror modificari ale proiectului sau
specificatiei, indiferent de importanta lor, nainte de a le aplica.
Toate hotarrile comisiei de clasificare vor fi notificate n scris constructorului. Aceasta

hotarre va fi datata si numerotata.
32
2009-2010
Prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare

nainte de data expirarii valabilitatii certificatului de clasificare, detinatorul autocarului
trebuie sa solicite prelungirea valabilitatii acestuia. Prelungirea valabilitatii se acorda daca
autocarul satisface criteriile de clasificare n vigoare la data respectiva.
Prelungirea valabilitatii se mentioneaza de catre comisia de clasificare n certificatul de
clasificare. De asemenea, comisia de clasificare nlocuieste vigneta de valabilitate acordata
anterior, amplasata pe nsemnele exterioare.
n cazul n care la verificarea pentru prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare
se constata ca autocarul nu mai satisface criteriile de clasificare, se solicita rezolvarea
deficientelor constatate. n cazul n care la reverificare se constata n continuare nendeplinirea
criteriilor, certificatul se anuleaza si se retrag nsemnele acordate anterior. Comisia de clasificare
elibereaza un nou certificat si noi nsemne corespunzatoare clasei de confort si criteriilor pe care
le ndeplineste autocarul.
Retragerea clasificarii acordate
Comisia de clasificare poate retrage certificatul de clasificare, precum si nsemnele
corespunzatoare, n urmatoarele cazuri:
- modificarea autocarului de o maniera care afecteaza modul de ndeplinire a criteriilor de
clasificare avute n vedere la verificarea anterioara;
- nscrierea unor informatii false privind clasificarea obtinuta de autocar(e), n materialele de
promovare sau de reclama sau pe nsemnele exterioare;
- la solicitarea organelor mputernicite ale Ministerului Transporturilor si, respectiv, ale
Ministerului Turismului (pentru autocarele de turism), cnd se constata contraventii la
prevederile Hotarrii Guvernului nr. 951/1995.
n cazul n care un autocar clasificat n clasa de confort * (o stea) nu mai ndeplineste
criteriile respective, detinatorul este obligat sa nu l mai foloseasca n scopul transportului de
turisti.
n cazul n care autocarul si schimba detinatorul, certificatul de clasificare se retrage,
noul detinator fiind obligat sa solicite clasificarea autocarului, n conformitate cu prevederile
prezentelor norme metodologice.
n cazul retragerii clasificarii acordate anterior, detinatorul trebuie sa faca o noua
solicitare de acordare a clasificarii, cu respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice.
33
2009-2010
Contestatiile privind retragerea clasificarii se adreseaza Inspectoratului rutier din cadrul

Ministerului Transporturilor. Solutionarea contestatiei se va face de catre Directia generala
transporturi terestre din Ministerul Transporturilor si cu avizul Ministerului Turismului. Decizia
data n solutionarea contestatiei poate fi atacata la instantele de contencios administrativ.
Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a nsemnelor

Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a nsemnelor se va comunica
imediat comisiei de clasificare care le-a eliberat. Comisia de clasificare poate elibera duplicate
dupa achitarea de catre detinatorul autocarului a contravalorii certificatului si/sau a nsemnelor.
Comisia poate sa solicite si o reverificare a autocarului.
Conditiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor

Pentru clasificarea pe categorii a autocarelor si a autobuzelor se aplica criteriile de
apreciere cuprinse n prezentele norme metodologice. Verificarea ndeplinirii criteriilor de
apreciere se efectueaza de catre comisia de clasificare.
Clasificarea este solicitata comisiei de clasificare de catre detinator. Comisia de
clasificare procedeaza la verificarea autocarului/autobuzului n conditiile prevazute de prezentele
norme metodologice, se asigura ca acesta satisface conditiile prescrise de acestea si elibereaza, n
cazul ndeplinirii cerintelor, un certificat de clasificare conform modelului din anexa nr. 4 si
nsemnele corespunzatoare categoriei de confort certificate.
Detinatorul autocarului/autobuzului trebuie sa permita, n orice moment si fara aviz
prealabil, inspectia de catre reprezentantii comisiei de clasificare, daca acesta se afla la sediu sau
la locul de garare.
Autocarele/autobuzele vor fi prezentate, n scopul verificarii, la comisia de clasificare din
judetul n care si are sediul detinatorul. Verificarile se vor efectua n fiecare an. Ecusonul de
valabilitate aplicat pe nsemnele de clasificare va fi valabil un an de zile. n cazuri justificate,
verificarile
se
pot
efectua
si
la
sediul
detinatorului
care
solicita
clasificarea
autocarelor/autobuzelor.
Orice verificare a comisiei de clasificare este nsotita de un raport de verificare conform
modelului din anexa nr. 8. Raportul se ntocmeste n doua exemplare, dintre care un exemplar se
preda detinatorului autocarului/autobuzului.
34
2009-2010
Daca rezultatul este negativ, detinatorul autocarului/autobuzului poate cere o repetare a

verificarilor, n termen de 30 de zile, n cadrul tarifului achitat, dupa ce a solutionat observatiile
comisiei de clasificare n cursul verificarii initiale. n cazul depasirii limitei de 30 de zile, se
achita integral tariful de verificare.
Daca autocarul/autobuzul nu mai satisface conditiile prescrise pentru clasificarea sa,
acesta va trebui, nainte de a putea purta nsemnele de clasificare ale aceleiasi categorii, sa fie
readus n starea pe care a avut-o la clasificare, n asa fel nct sa satisfaca din nou aceste conditii
si sa fie prezentat pentru o noua clasificare.
Comisia de clasificare poate retrage certificatul de clasificare si nsemnele de clasificare
n conditiile enumerate n Hotarrea Guvernului nr. 951/1995 si n prezentele norme
metodologice.
Prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare

nainte de data expirarii valabilitatii certificatului de clasificare,
detinatorul
autocarului/autobuzului trebuie sa solicite o noua verificare pentru prelungirea valabilitatii

acestuia. Prelungirea valabilitatii se acorda, daca la reverificare autocarul/autobuzul satisface
conditiile si criteriile de clasificare n vigoare.
Prelungirea valabilitatii se mentioneaza de catre comisia de clasificare n certificatul de
clasificare. De asemenea, comisia de clasificare nlocuieste vigneta de valabilitate acordata
anterior, amplasata pe nsemnele exterioare.
n cazul n care la verificarea pentru prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare
se constata ca autocarul/autobuzul nu mai satisface criteriile de clasificare, se solicita rezolvarea
deficientelor constatate. n cazul n care la reverificare se constata n continuare nendeplinirea
criteriilor, certificatul se anuleaza si se retrag nsemnele acordate anterior. Comisia de clasificare
elibereaza un nou certificat si noi nsemne corespunzatoare categoriei si criteriilor pe care le
ndeplineste autocarul/autobuzul.
Retragerea clasificarii acordate

n afara de cazul mentionat la pct. 6.2.3., comisia de clasificare poate retrage certificatul
de clasificare, precum si nsemnele corespunzatoare, n urmatoarele cazuri:
35
2009-2010
- modificarea echiparii autocarului/autobuzului, constatata la reverificare sau de catre organele

mputernicite, de o maniera care afecteaza modul de ndeplinire a criteriilor de clasificare avute
n vedere la data respectiva;
- la solicitarea organelor mputernicite ale Ministerului Transporturilor, cnd se constata
contraventii la prevederile Hotarrii Guvernului nr. 951/1995.
n cazul n care un autocar/autobuz clasificat n categoria III nu mai ndeplineste criteriile
respective, detinatorul este obligat sa nu l mai utilizeze ca autovehicul destinat transportului
public de persoane n trafic international.
n cazul n care autocarul/autobuzul si schimba detinatorul, certificatul de clasificare se
retrage, noul detinator fiind obligat sa solicite clasificarea autocarului/autobuzului, n
conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.
n cazul retragerii clasificarii acordate, detinatorul trebuie sa efectueze o noua solicitare
de acordare a clasificarii, cu respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice.
Contestatiile privind retragerea clasificarii se adreseaza Inspectoratului rutier din cadrul
Ministerului Transporturilor. Solutionarea contestatiei se face de catre Directia generala
transporturi terestre din Ministerul Transporturilor. Decizia data n solutionarea contestatiei
poate fi atacata la instantele de contencios administrativ.
Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a nsemnelor

Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a nsemnelor se va comunica
imediat comisiei de clasificare care le-a eliberat. Comisia de clasificare poate elibera duplicate
dupa achitarea de catre detinator a contravalorii certificatului si/sau a nsemnelor. Comisia de
clasificare poate, n aceste cazuri, sa solicite si o reverificare a autocarului/autobuzului.
D. Structuri turistice cu funcie de agrement

Agrementul reprezint o alt component de baz a serviciilor turistice, deoarece asigur
odihna activ a turitilor (o caracteristic fundamnetal a vacanelor n zilele noastre, conturnd
cadrul necesar petrecerii plcute i instructive a timpului liber).
Agrementul ndeplinete o serie de funcii:
-
vizeaz destinderea i recomfortarea fizic a turistului,, precum i divertismentul i

dezvoltarea capacitilor sale;
36
-
2009-2010
la nivel psihic, activitile cultural-sdistractive i instructiv-educative au ca obiect

crearea unei atmosfere de destindere, amuzament i comunicare, contribuind la
mbogirea cunotiinelor turislui;
au un rol nsemnat n creterea eficienei economice a activitii turistice ntr-o zon,

staiune, complex turistic;
poate determina creterea competitivitii staiunilor turistice.
Agrementul se poate clasifica:

1. n funcie de destinaia sa:
-
agrement nautic (de litoral)
agrement montan de var i de iarn
2. n funcie de spaiul de desfurare:

-
agrement nchis (club, hotel, cinema, discotec, )
agrement n aer liber (grdini publice, parcuri de distracie, stadioane, )
3. n funcie de numrul de participani

-
agrement individual
agrement de grup
4. n funcie de scopul su
-
agrement de competiie
agrement ca scop n sine
5. n funcie de vrsta participanilor

-
agrement pentru copii
agrement pentru tineri
agrement pentru aduli
agrement pentru vrsta a 3-a
6. n funcie de pre
-
agrement gratuit
agrement cu pre mic
agrement cu pre mediu
agrement de lux
37
2009-2010
Pentru a obine avizul i autorizaia de funcionare, structurile de primire cu funciuni de

agrement trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
1. amplasamentul trebuie s fie n perimetrele delimitate ca spaiu pentru agrement, stabilite de
primari;
2. funcionarea echipamentelor de argrement s nu prezinte nici un fel de pericol sau risc de
accidentare a turitilor;
3. dotrile de agrement s fie ntr-o perfect stare de funcionare, ntreinute corespunztor
(vopsite, salubre) i s aib un aspect estetic care s rspund exigenelor unui turism
civilizat;
4. exploatarea echipamentelor de agrement s nu conduc la poluarea fonic saude alt natur a
mediului i s nu perturbeze n nici un fel desfurarea activitii n structurile de primire
turistice;
5. structurile de agrement nautic vor fi delimitate prin balize i vor fi asistate de echipe
SALVAMAR, dotate cu ntregul echipament de salvare necesar.
Structurile de primire turistice cu funciuni de agrement care nu ndeplinesc condiiile
prevzute de lege vor fi dezafectate de ctre administratorii acestora pn la deschiderea
sezonului estival. n caz contrar, dezafectarea se va efectua pe cheltuiala deintorilor de structuri
de primire turistice cu funciuni de agrement.
Constituie contravenii, dac nu sunt svrite conform legii, urmtoarele fapte:
a. desfurarea de activiti de agrement n staiuni turistice fr autorizaie de funcionare;
b. nerespectarea condiiilor n baza crora s-au eliberat avizul Ministerului Turismului i
autorizaia de funcionare.
Contraveniile se sancioneaz cu amenzi de ctre personalul cu atribuii de control din
cadrul Ministerului Turismului, precum i de persoanele mputernicite de primari.
Agrementul montan (sporturile montane)

Serviciile de transport pe cablu sunt considerate deopotriv mijloc de deplasare i de
agrement, i au un rol important n dezvoltarea turismului montan (n special al celui de iarn).
Numrul instalaiilor de acest fel este n extindere.
38
2009-2010
Conform actelor normative n vigoare*, prin:

-
prtie de schi pentru agrement se nelege acea parte a domeniului pentru schi amenajat,
care este destinat practicrii schiului pentru agrement n condiii de siguran pentru schiori;
traseul de schi pentru agrement acea parte a domeniului pentru schi amenajat,care face
legtura ntre prtiile de schi.
Omologarea prtiilor de schi se face de ctre Ministerul Turismului-Direcia general de
autorizare i control impreun cu consiliile judeene n cadrul unor comisii special amenajate,
pe baza constatrilor fcute la faa locului.
Administratorii prtiilor sau traseelor de schi pentru agrement vor solicita omologarea lor
cu cel puin 45 zile nainte de darea n exploatare a acestora. n acest scop se vor depune la
MTCT urmtoarea documentaie:
-
cerere de omologare;
certificat constator de la oficiul registrului comerului, din care s rezulte obiectul de

activitate alsocietii comerciale, datele de ideintificare din certificatul de nmatriculare;
copiea de pe documentul legal care confer dreptul administratorului s exploateze prtia sau
traseul de schi;
fia prtiei sau a traseului de schi pentru agrement, cu detalii privind amplasarea instalaiei
de stransport pe cablu, poriunile abrupte, plcurile de copaci, curbele i eventualele
intersecii cu drumurile carosabile, cu traseele instalaiilor detransport pe cablu i cu alte
prtii, locurile de amplasare a indicatoarelor de semnalizare i a balizelor;
schia profilului prtiei;
fotografia de ansamblu a prtiei de shci alpin, cu dimensiunile de 18cmx24cm, realizat de

preferin de pe versantul opus;
autorizaia de mediu, obinut n conformitate cu prevederile legii proteciei mediului

nr.137/1995.
Termenul de soluionare a cererii de omologare este de 30 de zile de la data nregistrrii
documentaiei la Ministerul Turismului. Dac sunt ndeplinite criteriile minime obligatorii de

omologare, MTCT va emite certificatul de omologare
Hot.Guv. nr. 511/2001 privind unele msuri de organizare a activitii de agrement n staiunile turistice
39
2009-2010
Agrement nautic
Conform normelor in vigoare, prin:
-
agrementul nautic reprezint activitile cu scop recreativ sau sportiv efectuate cu

echipamente specifice i/sau cu ambarcatiuni de agrement nautic n apele nationale
navigabile;
ambarcatiunea de agrement nautic reprezint orice ambarcatiune destinata s fie utilizat

n scopuri sportive i recreative;
zona de agrement nautic este aria delimitat vizibil, format dintr-o suprafa de teren
situat pe malul unei ape navigabile, destinat amplasrii echipamentelor i ambarcaiunilor
de agrement nautic i lansrii acestora la ap, i luciul de ap adiacent acesteia, delimitat prin
balize de restul apei navigabile, destinat practicrii agrementului nautic.
Activitatea de agrement nautic se poate desfura numai n zone de agrement nautic,
stabilite n baza planului de urbanism al zonei, n perimetre delimitate ca spaii pentru agrement
stabilite de primari cu acordul ministerului.
Pentru desfurarea activitii de agrement nautic cu scop lucrativ titularu zonei de
agrement nautic trebuie s dein certificat de autorizare turistic i autorizaie de funcionare.
Certificatul de autorizare turistic se elibereaz de MTCT, n baza documentaiei depuse

de solicitant.
Certificatul de autorizare turistic se sollicit cu cel puin 30 de zile nainte de darea n
folosin a zonei de agrement nautic, n baza urmtoarelor documente:
a. cererea de eliberare a certificatului de autorizare turistica;
b. copia certificatului de inmatriculare la registrul comertului;
c. planul privind perimetrul delimitat ca spaiu de agrement nautic conform planului urbanistic
al zonei;
Hot.Guv. 452/2003 pentru desfurarea activitii de agrement nautic ;

Normelor metodologice privind desfurarea activitii de agrement nautic
Ordinul 292/2003 pentru aprobarea
40
2009-2010
d. copia actului de deinere legal a dreptului de folosin asupra terenului si sprafeei de ap

din componena zonei de agrement nautic;
e. fia privind descrierea zonei de agrement nautic cu privire la dotrile i echipamentele de
care dispune, precum i activitile de agrement ce urmeaz s fie desfurate;
f. schia privind amplasarea cu delimitarea perimetrului unde sunt situate dotrile si
echipamentelecare deservesc zona de agrement nautic.
n termen de 30 de zile de la data nregistrrii cererii agentului economic, MTCT

procedeaz la verificarea zonei de agrement nautic si acorda certificatul dea autorizare turistica
numai daca sunt indeplinite conditiile privind amenajarea, echiparea si dotarea zonei de
agrement nautic.
Titularul zonei de agrement nautic are obligaia de a depune o coppie de pe certificatul de
autorizare turistica la primaria din raza teritoriala in care se afl zona de agrement pentru
obtinerea autorizatiei de functionare.
Certificatul de autorizare turistic se retrage de personalul de specialitate al MMTCT in
urmtoarele situaii:
a.
nerespectarea criteriilor de amenajrea, echipare, dotare si a regulilor privind desfurarea

activitii zonei de agrement nautic;
b. nedeinerea autorizaiei de funcionare emise de primrie;

c. nedeinerea autorizaiei sanitare, de mediu i protecia muncii.
Controlul activitii de agrement nautic se realizeaz de:
a.
MTCT cu privire la deinerea certificatlui de autorizare turistic, respectarea exactitii

amplasamentelor zonelor de agrement nautic i a criteriilor minime;
b.
Ministerul Sntii i Familiei cu privirela respectarea normelor igienico-sanitare;
c.
Ministerul Apelor i Proteciei Mediului cu privire la respectarea prevederilor legale

referitoare la: delimitarea si regimul zonelor de protecie a surselor de ap i a ariilor
naturale protejate, protecia calitii apei, a aerului i a solului, precum i nivelurile de
zgomot;
d.
Ministerul de Interne cu privire la respectarea reglementrilor privind regimul de frontier;
41
e.
2009-2010
Persoane mputernicite de primari cu privire la deinerea autorizaiei de funcionare i

respectarea amplasamentelor zonelor de agrement nautic.
Criteriile privind amenajarea, echiparea, dotarea zonelor de agrement nautic,

precum i regulile privind desfurarea activitii n acestea
Zonele de agremetn nautic trebuie amenajate, echipate i dotate de ctre titularii acestora
dup cum urmeaz:
a. zonele de agrement nautic se amenajeaz n perimetrele stabilite ca spaii de agrement,
conform planului urbanistic al zonei aprobat;
b. perimetrul zonei de agrement nautic s fie marcat vizibil, iar culoarele de lansare la ap i
limitele zonei de agrement nautic s fie delimitate prin balize;
c. zona de agrement nautic trebuie s dispun de post de salvare, post de prim ajutor i grup
sanitar n incit sau la o distan de maximum 200 m de la incint;
d. zona de agrement nautic trebuie s dispun de panou de semnalizare privind: denumirea
zonei de agrement nautic, titularul acesteia, activitile ce pot fi desfurate n incint,
precum i programul de funcionare, drepturile i obligaiile turitilor, redactat n limba
romn i n dou limbi de circulaie internaional;
e. agenii economici care desfoar activitate de agrement nautic au obligaia s afieze tarifele
practicate pentru fiecare tip de ambarcaiune;
f. agenii economici trebuie s expun la loc vizibil o coppie a certificatului de autorizare
turistic i a autorizaiei de funcionare emise de primrie;
g. titularul zonei de agrement nautic trebuie s dispun de sistem de semnalizare a condiiilor
meteo n vederea desfurrii, respectiv ncetriii activitii de agrement nautic, dup caz;
h. personalul care asigur serviciile de agrement nautic trebuie s poarte echipament de luccru
adecvat i ecuson cu denumirea societii,numele i funcia;
i. personalul care asigur serviciile de agrement nautic trebuie s aib conduit ireproabil n
relaiile cu turitii i cel puin un angajat pe schimb s cunoasc una dintre limbile de
circulaie internaional;
j. titularul zonei de agrement nautic este obligat s asigure recipiente n numr suficient pentru
colectarea reziduurilor;
42
2009-2010
k. s fie afiate la loc vizibil pentru turiti numerele de telefon ale conducerii agentului
economic care deine certificatul de autorizare turistic, precum i ale Ministerului
Transporturilor, Construciilor i Turismului i ale Autoritii Naionale pentru Protecia
Consumatorilor.
Titularii zonelor de agrement nautic trebuie sa respecte urmatoarele reguli privind

desfasurarea activitatii:
a. sa respecte aria si profilul activitatilor ce pot fi practicate in zona de agrement nautic, potrivit
aprobarii acordate prin ordin al ministrului transporturilor, contructiilor si turismului,
respectiv potrivit autorizatiei de functionare emise de primaria in a carei raz teritorial se
afl zona de agrement nautic;
b. sa respecte dreptul de folosinta publica a culoarelor de lansare la apa;
c. sa nu permita accesul inotatorillor in perimetrul de apa delimitat ca zona de agrement nautic;
d. sa nu permita turistilor sa depeasc limita marcat a perimetrelor de ap atribuite zonei de
agrement nautic;
e. prin ntreaga activitate s nu creeze nici un fel de disconfort turitilor aflai pe plaj, n ap
sau n structurile de primire turistice cu funciuni de cazare, alimentaie public, agrement;
f. s respecte orarul stabilit pentru desfasurarea activitii de agrement nautic.
E. Structuri turistice cu funcie de tratament balnear

Potrivit Ordonanei nr. 109/2000, prin statiune balneara se ntelege localitatea sau/si
arealul care dispune de resurse de substante minerale, stiintific dovedite si traditional
recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalatii specifice pentru cura si care are o organizare ce
permite acordarea asistentei medicale balneare n conditii corespunzatoare.
ORDONANTA nr. 109 din 31 august 2000 privind statiunile balneare, climatice si balneoclimatice si asistenta
medicala balneara si de recuperare
43
2009-2010
Prin statiune climatica se ntelege localitatea sau/si arealul situat n zone cu factori
climatici benefici si care are conditii pentru asigurarea mentinerii si ameliorarii sanatatii si/sau a
capacitatii de munca, precum si a odihnei si reconfortarii.
Prin statiune balneoclimatica se ntelege localitatea sau/si arealul care ndeplineste att
conditiile ndeplinite de statiunea climatica, ct i cele ndeplinite staiunile balneare.
Prin areal se ntelege o zona delimitata topo-geo-climatic din localitate sau din afara
acesteia care are factori naturali de cura.
Prin factori naturali se ntelege ansamblul elementelor fizice/chimice terapeutice,

sanogene naturale. Sunt considerati factori naturali: apele minerale terapeutice, lacurile si
namolurile terapeutice, gazele terapeutice, ansamblul elementelor fizico-chimice/climatice ale
litoralului marin si factorii sanogeni ai principalelor tipuri de bioclima a Romniei, inclusiv de la
nivelul grotelor si salinelor.
Prin asistenta medicala balneara se ntelege totalitatea serviciilor medico-sanitare

efectuate sub forma de cura n statiunile balneare, climatice sau balneoclimatice, prin utilizarea
unuia sau a mai multor factori naturali si a unor factori fizici, terapeutici produsi artificial,
conform unor proceduri definite metodologic, precum si prin dieta, medicatie, psihoterapie si
educatie sanitara.
Localitatile sau/si arealele stabilite ca fiind statiuni balneare, climatice sau

balneoclimatice sunt delimitate prin planuri de urbanism si de amenajare a teritoriului. Specificul
statiunii respective si profilul de cura sunt determinate de tipul predominant de factori naturali.
Statutul de statiune balneara, climatica sau balneoclimatica se acorda prin Hotarre a

Guvernului, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea, dupa caz, a populatiei implicate, pe
baza normelor tehnice unitare, elaborate, n conditiile legii, de Ministerul Sanatatii, Ministerul
Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului,
Ministerul Industriei si Comertului, cu avizul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale.
44
2009-2010
Autorizatia de functionare, din punct de vedere medico-balnear si al valorificarii

terapeutice a factorilor sanogeni naturali, a unitatilor medico-balneare si de recuperare din
localitatile cu statut de statiune balneara, climatica sau balneoclimatica este obligatorie si se
elibereaza la cerere, pe o durata de 5 ani, de catre Ministerul Sanatatii si Familiei, la propunerea
Institutului National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie."
Autorizatia de functionare se prelungeste, la cerere, la expirare sau ori de cte ori se
schimba calitatea factorilor naturali, constatata de organele de specialitate ale ministerelor si ale
celorlalte autoritati publice, abilitate de lege, prevazute la alin. (1).
Pentru acordarea statutului de statiune balneara, climatica sau balneoclimatica sunt

necesare:
-
studii complexe de analiza a factorilor naturali din arealul respectiv, efectuate de institutii de
specialitate;
stabilirea de catre Ministerul Sanatatii, prin institutia sa specializata - Institutul National de

Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie -, a perimetrelor de protectie sanitara si
prevederea acestora n planurile de urbanism si amenajare a teritoriului;
instalatii pentru valorificarea factorilor naturali;
unitati sanitare, inclusiv baze de tratament, cu personal medico-sanitar corespunzator si

acreditat n conditiile legii, adecvate acordarii asistentei medicale balneare si de recuperare;
cai de acces, infrastructuri urban-edilitare, telecomunicatii;
amenajari pentru odihna si relaxare.
Tipurile de afectiuni pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare, medicina

fizica si balneologie.
Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare sunt

urmatoarele:
Potrivit Hot. nr. 1154 din 23 iulie 2004 privind aprobarea Normelor tehnice unitare pentru realizarea
documentatiilor complexe de atestare a functionarii statiunilor balneare, climatice si balneoclimatice si de organizare
a ntregii activitati de utilizare a factorilor naturali
45
2009-2010
reumatismul inflamator cronic;
sechelele algice si disfunctionale ale bolilor osului - osteopenie, osteonecroze, osteopatii

genotipice si endocrine, malformatii si altele asemenea;
deficitele posturale de aliniament - cifoze, scolioze, dezaxari si altele asemenea;
sechelele posttraumatice ale aparatului locomotor - os, tendon, muschi, ligament, nerv cu
localizare unica sau multipla;
starile post chirurgical-ortopedice - artropatii, osteotomii, tenoplastii, ligamentoplastii,

osteosinteze, neurorafii si altele asemenea;
monoplegiile, hemiplegiile si paraplegiile;
maladia Parkinson;
scleroza multipla;
boli neurologice ereditare si degenerative;
sechelele encefalopatiilor infantile;
cardiopatia ischemica cronica, inclusiv sechelele de infarct;
bronhopneumopatia obstructiva cronica;
sindroame restrictive ventilatorii - toracoplastii, pahipleurite, fibroze pulmonare, cifoscolioze

si altele asemenea;
tulburarile sfincteriene;
astmul bronsic;
afectiunile neoplazice.
Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de terapie fizicala sunt urmatoarele:

-
sindroamele algice ale tesuturilor moi;
nevritele si nevralgiile;
boala varicoasa si insuficienta circulatorie venoasa;
afectiuni ORL - rino-sinopatii cronice, faringolaringite cronice;
ginecopatii cronice - metroanexite, algii pelvine de cauze variate si altele asemenea;
sindroame psihosomatice algice pe fond anxios-depresiv.
Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare si/sau terapie fizicala n
functie de stadiul de evolutie sunt urmatoarele:
-
reumatismul degenerativ;
46
2009-2010
alte forme de reumatism - infectios, secundar, metabolic, endocrin, neuropatic;
cervicoradiculite si lomboradiculite;
algoneurodistrofiile;
polinevritele si poliradiculonevritele;
sindromul de ischemie arteriala periferica;
astmul bronsic;
sindromul de deconditionare.
47
TEMA 2
2.1. INSTITUII PUBLICE N TURISM
n ara noastr, turismul se constituie ca o component distinct, cu un coninut bine

delimitat fa de celelelate ramuri, cu rol i obiective precise. Astfel, el beneficiaz de o
organizare proprie, de un sistem de verigi specializate, al cror scop l reprezint asigurarea
condiiilor pentru desfurarea eficient a activitii.
Un moment deosebit n organizarea turismului n Romnia l-a constituie nfiinarea n
1926 a Oficiului Naional de Turism aflat n subordinea Ministerului Sntii, a crui sarcin
principal era coordonarea activitii staiunilor balneo-climaterice. Abia n 1933 se va produce
primul pas ctre instituionalizarea turismului, n sensul c ONT devenea un organism cu
activitate de sine stttoare pe lng Preedinia Consiliului de Minitri. Obiectivele sale se
refeereau, n principal, la ncurajarea cltoriilor, la popularizarea turismului n strintate i
atragerea de vizitatori de peste hotare.
Cadrul legal pentru desfurarea micrii turistcie n ara noastr i primul organism de
stat specializat n acest sens (ONT) au fost create n 1936, prin promulgarea legii pentru
organizarea turismului n Romnia (Legea pentru organizarea turismului, M.Of. nr.50 din 29
februarie 1936).
Prin organismele existente, i mai ales, prin faptul c dispunea de o lege a turismului,
Romnia s-a situat, ntre cele dou rzboaie mondiale, n avangarda rilor turistice ale Europei.
Numrul tot mai mare i mai complex al problemelor ridicate de organizarea i
conducerea activitii turistice, ca rezultat al participrii ridicate de organizarea i conducerea
activitii turiastice, ca rezultat al participrii unor segmente tot mai diverse ale populaiei la
micarea turistic i lrgirii schimburilor internaionale n acest domeniu, au determinat
nfiinarea, n 1971, a Ministerului Turismului, ca organism central specializat al administraiei
de stat (Legea privind nfiinarea Ministerului Turismului, nr.27/1971 publicat n
B.Of.153/1971 i Legea cu privire la organizarea i funcionarea Ministerului Turismului, nr.
36/1971, publicat n B.Of.36/1971).
In aceasta sectiune sunt prezentate organizatiile si asociatiile din domeniului turismului:
ANAT (Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism)
ANTREC (Asociatia Nationala a Turismului Rural, Ecologic si Cultural)
FIHR (Federatia Industriei Hoteliere din Romania)
FPT (Federatia Patronala din Turism)
OPTBR (Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania)
RCB (Romanian Convention Bureau Asociatia Nationala a Organizatorilor

Profesionisti de Conferinte si Expozitii)
1. Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului

Prin Hotrrea de Guvern nr. 387/2007 Ministerul Transporturilor, Construciilor i
Turismului i-a schimbat titulatura n Ministerul pentru ntreprinderi Mici si Mijlocii, Comert,
Turism si Profesii Liberale. n prezent, aceast hotrre a fost abrogat, iar din decembrie 2008
func ioneaz Ministerul Turismului n baza Hotrrii 1719/2008. Ministerul Turismului este un
organul de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, n subordinea
Guvernului,
Ministerul Turismului ndeplineste urmtoarele funcii:
a) de autoritate de stat, prin care se asigur urmrirea aplicrii i controlul respectrii
reglementrilor n domeniile dezvoltrii sectorului turismului, precum i al funcionrii
instituiilor i organismelor care i desfoar activitatea sub autoritatea sau n coordonarea sa;
b) de strategie, prin care se asigur fundamentarea, elaborarea i aplicarea strategiei i politicilor
Guvernului n domeniul turismului;
c) de sintez n domeniul turismului;
d) de coordonare la nivel naional a activitii de relaii internaionale n domeniul turismului;
e) de reglementare, prin care se asigur elaborarea cadrului normativ i instituional necesar n
vederea realizrii obiectivelor i programelor din domeniul turismului;
f) de administrare, prin care se asigur administrarea fondurilor publice n domeniul turismului;
g) de reprezentare, prin care se asigur n numele statului romn, cu aprobarea Guvernului,
reprezentarea pe plan intern i internaional n domeniul turismului;
h) de promovare, implementare i urmrire a folosirii fondurilor acordate de Uniunea European
n domeniul turismului.
2. Autoritatea Naional pentru Turism
Prin Hot de Guv nr.1719/2008, atribuiile Ministerului Turismului se iau n cadrul

acestuia. Ca organism de specialitate al administraiei publice, Autoritatea Naional pentru
Turism, prin structura intern i competene, rspunde funciilor statului de coordonare i
regelemntare a activitii turistice. astfel, prin actul de organizare, Hot de Guv nr. 972/1998, i n
concordan cu sarcinile organismelor similare din alte ri, ANT nscrie n atribuiile sale
urmtoarele:
a) elaborarea, promovarea i monitorizarea strategiei i politicii naionale n domeniul
turismului;
b) iniierea i promovarea de acte normative i regelemtri specifice;
c) promovarea i reprezentarea intereselor statului, ale turismului romnesc pe plan
internaional;
d) acordarea de consulta de specialitate societilor comerciale ce desfoar activitate
turistic, precum i n domeniul privatizrii acestora;
e) organizarea, atestarea i monitorizarea programelor de valorificare i protejare a
patrimoniului turistic;
f) controlul i urmrirea aplicrii legilor i a celorlalte acte normative specifice turismului
etc.
Avnd n vedere oportunitile pe care le are Romnia n domeniul turismului,

Autoritatea Naional pentru Turism a elaborat o serie de programe de dezvoltare concentrate pe:
principalele destinaii de vacan: litoral i Delta Dunrii, montan, staiunile balneoclimaterice, areale periurbane, zonele rurale. n funcie de gradul de valorificare a
potenialului, experiena turistic, realitilre locale, s-au conturat direciile de aciune (de
exemplu, relansarea activitii turistice, consolidarea ei sau iniierea n perimetre nc
neantrenate n circuitul economic);
problemele majore ale turismului romnesc: dezvoltarea i modernizarea bazei tehnicomateriale, dezvoltarea sistemului informatic, formarea managerial, mbuntirea
calitii serviciilor.
3.
Federatia Industriei Hoteliere din Romania
AHR - Asociatia Hotelierilor din Romania a fost nfiinat n 24 martie 1990.

De la 22 martie 1996, si-a schimbat denumirea in Federatia Industriei Hoteliere din Romania
(FIHR), fiind o asociatie profesional-patronala nonprofit, cu scopul de a deveni "vocea"
reprezentativa a industriei ospitalitatii din Romania hoteluri si restaurante.
Dupa schimbarea denumirii din martie 1996, noul statut al FIHR (Federatia Industriei
Hoteliere din Romania) prevede ca "este o organizatie profesionala independenta, non-profit,
non-guvernamentala, apolitica, avand ca scop dezvoltarea concurentiala si promovarea
activitatii hoteliere si a restaurantelor din Romania".
Dintre membrii FIHR putem aminti trei categorii: unitati hoteliere, membri asociati si
membri afiliati.
A. Unitati hoteliere 100 hoteluri (50 companii). Toate hotelurile care fac parte din lanturile
hoteliere internationale ce opereaza in Romania sunt membre ale FIHR, iar toate hotelurile
membre reprezinta 25.000 camere, circa 65% din cifra de afaceri a sectorului hotelir, cu
aproximativ 15.000 angajati,, cu cele mai inalte calificari, standarde de operare si calitate a
serviciilor.
B. Membrii asociati:
-
Asociatia Nationala a Bucatarilor si Cofetarilor din Turism
Asociatia Nationala Maitre d`Hotel
Fundatia Europeana pentru Invatamantul Hotelier-Turistic
Clubul National al Someleriei
Asociatia Romana de Catering/ACATER.
C. Membrii afiliati (companii, furnizori ai industriei hoteliere si restaurantelor).

Federatia Industriei Hoteliere din Romania/FIHR este o organizatie profesional-patronala
nationala care reprezinta interesele de afaceri ale industriei ospitalitatii din Romania in
mediile
parlamentare/legislative,
guvernamentale,
mass-media,
organizatii
non-
guvernamentale, sindicate etc., precum si la nivel european si mondial, prin afilierile sale. 100
hoteluri reprezentative membre ale FIHR ofera peste 25.000 camere de la 1 la 5 stele, iar circa
15.000 angajati cu cele mai inalte calificari si servicii sunt la dispozitia clientilor romani si
straini.
FIHR nu este o organizatie de protectie a consumatorilor, nu are puteri de reglementare sau

control asupra practicilor curente de operare ale hotelurilor si restaurantelor care sunt sau nu
membre ale FIHR.
Scopurile principale ale FIHR sunt:
-
promovarea si protejarea intereselor de afaceri specifice, ale tuturor operatorilor din
hoteluri si restaurante, fara nici o discriminare, indiferent de modul de administrare, tipul de

proprietate sau de capitalul implicat (proprietate de stat, stat si privat, capital integral romanesc,
capital mixt-roman si strain, orice tip de joint-ventures, etc.).
-
urgentarea procesului de privatizare totala a activelor nerevendicabile din industria
hoteliera, furnizand in acest sens organismelor legislative si guvernamentale solutii si expertiza

membrilor nostri sau a partenerilor externi din asociatiile internationale la care sunt membri;
-
sa contribuie, prin experienta si prin profesionistii sai, la imbunatatirea si
compatibilizarea cu normele europe ale legislatiei din sectorul turism, hoteluri si restaurant, cat si
a celei din ramurile conexe, care pot influenta direct sau indirect dezvoltarea
durabila,
profitabilitatea si chiar existenta noastra;

-
sa contribuie la modernizarea si la realibilitarea hotelurilor si a restaurantelor, prin
capacitatea de experti si profesionisti, pentru imbunatatirea standardelor de dotare, echipare si

confort, in concordanta cu recomandarile OMT (Organizatia Mondiala a Turismului) si ale
Uniunii Europene;
-
sa actioneze drept catalizator in atragerea de investitii straine, know-how si expertiza,
bazati pe calitatea de membri la organizatiile internationale, pe un lobbu sustinut la fonduri

internationale de investitii, banci, lanturi hotelire recunoscute la nivel mondial, etc., institutii cu
care sunt in legatura permanenta. Sa promoveze agresiv Romania ca tara europeana si ca o
adevarata destinatie pentru turism, inclusiv prin protectia mediului si atitudine ecologica;
sa ridice calitatea serviciilor oferite prin pregatire profesionala, educatie, ospitalitate si
management performant.
4.
Asociatia Nationala a Turismului Rural, Ecologic si Cultural
In tara noastra se practica de multa vreme, in mod sporadic si neoficial, cazarea la

localnici a vizitatorilor ocazional ai unei asezari rurale. Incepand din 1967-1968, in mod
organizat s-au realizat primele actiuni turistice in mediul rural pentru grupuri de turisti alfati pe
litoralul romanes al Marii Nesgre.
Din 1972 Centrul de Cercetari pentru Promovarea Turismului International printr-un
ordin al Ministrului Turismului, a trecut la identificarea unor localitati rurale reprezentative
pentru satul romanesc cu scopul de a fi lansate si promovate in turism. In urma acestor studii s-a
stabilit ca pot fi introduse in turismul intern si international circa 118 localitati rurale, din Brasov
au fost desemnate Rucar, Fundata, Sirnea.
In 1974, s-a interzis cazarea turistilor straini in locuintele particularilor, facand
inaccesibile satele pentru turistii straini.
Dupa 1989 primele gospodarii inscrise in turismul rural au fost in zona Moeciu-BranRucar. Apoi s-au extins gospodariile inscrise din zonele Barsei, Dornelor, Maramures, Muntilor
Apuseni, Clujului si Marginilor Sibiului.
ANTREC a luat fiinta in 1994, avand in prezent o retea de 30 de filiale (din tot atatea
judete), cu un numar de 2.500 de membrii, peste 2.500 de pensiuni turistice si pensiuni
agroturistice omologate, insumand 7.500 d ecamere. Parcurgand intreg teritoril de la Marea
Neagra spre Bucovina si Maramures peste 2.500 de case au conditii proprii pentru practicarea
turismului rural.
ANTREC Asociatia Nationala de Turis Rural, Ecologic si Cultural este o organizatie
neguvernamentala, apolitica, non-profit, membra a Federatiei Europene de Turism Rural
(EUROGITES). A.N.T.R.E.C. este o asociaie care identific, dezvolt i promoveaz
ospitalitatea
turismul
rural
romnesc.
Asociaia este recunoscut pe plan naional i internaional ca un lider n dezvoltarea turismului

rural romnesc, n ncurajarea conservrii ecologice i pstrarii culturii tradiionale romneti.
Scopul ANTREC este:
-
de a identifica si promova potentialul turistic rural
de a organiza cursuri de pregatire profesionala pentru gazde, agentii de turism rural, prin
seminarii, cursuri de scurta si lunga durata, schimburi de experienta intre ANTREC si
organizatii similare din tara si strainatate;
de a transmite informatii legate de turismului rural intregii retele ANTREC si institutilor

implicate in mod direct sau inirect in promovarea si dezvoltarea turismului rural;
de a organiza campanii de publicitate pentru unitatile clasifiate si mologate, incluse in

retea, prin mijloace mass-media;
de a participa la evenimentele importante specifice, atat pe plan intern cat si pe plan

extern (targuri si burse de turism), cu o oferta diversa.
Activitile
turistice
ale
A.N.T.R.E.C.
se
concentreaz
principal
pe:
- identificarea i promovarea potenialului turistic rural;

-
organizarea de cursuri pentru pregtirea profesional a proprietarilor pensiunilor turistice

rurale, agenii de turism din domeniul turismului rural, seminarii etc; comunicarea de
informaii privind turismul rural ctre instituiile guvernamentale, administraiile publice
locale pentru a sprijini aceast form de turism;
organizarea unor campanii active de publicitate pentru pensiunile turistice membre

A.N.T.R.E.C., clasificate, incluse n reeaua mass-media;
atragerea de noi pensiuni rurale n reeaua A.N.T.R.E.C. i sprijinirea acestora pentru

clasificarea de Autoritatea Naional pentru Turism;
participarea la importante evenimente care se deruleaz pe plan intern i extern, la nivel

naional, regional, local i care includ trguri, expoziii, conferine.
5. Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor din Romania (A.G.V.P.S.)

Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania, denumita in
continuare A.G.V.P.S., este persoana juridica de utilitate publica si de drept privat, fara scop
lucrativ, cu patrimoniu propriu, distinct si indivizibil.
A.G.V.P.S. are denumire, sediu, patrimoniu, sigla si drapel proprii; durata functionarii acesteia
este nedeterminata
Conform legii in vigoare1, A.G.V.P.S. reprezinta in principal interesele organizatiilor de

vanatori si/sau de pescari sportivi afiliate la aceasta, constituite pe principiul liberei asocieri ca
organizatii nonprofit, cu personalitate juridica si patrimoniu privat, distinct si indivizibil.
Structura A.G.V.P.S.
A.G.V.P.S., persoana juridica recunoscuta prin lege, este forul de reprezentare a
organizatiilor membre, compuse din vanatori, din pescari sportivi ori din vanatori si pescari
sportivi, care sunt legal constituite si afiliate la aceasta potrivit legii si propriului statut.
Organele A.G.V.P.S. sunt:
a) Congresul;
b) Consiliul;
c) Biroul Consiliului;
d) comisia de cenzori.
Congresul este forul suprem de conducere al A.G.V.P.S., constituit din delegatii alesi
pentru o perioada de 5 ani de adunarile generale ale organizatiilor afiliate, potrivit normei de
reprezentare stabilite de Consiliu, care este de un delegat la minimum 200 de vanatori si de un
delegat la minimum 800 de pescari sportivi.
Organizatiile afiliate care nu indeplinesc conditiile normei de reprezentare pot fi
reprezentate in Congres de catre presedintii sau de directorii acestora, in calitate de invitati fara
drept de vot.
Organizatiile afiliate care nu indeplinesc conditiile normelor de reprezentare se pot grupa
si pot desemna prin consens un reprezentant al acestora, cu drept de vot, in Congres.
Patrimoniul A.G.V.P.S.
A.G.V.P.S. are patrimoniu propriu privat, format din urmatoarele categorii de bunuri:
a) bunuri imobile;
b) bunuri mobile constand in:
-
mijloace fixe, altele decat bunurile imobile;
obiecte de inventar;
mijloace circulante.
Patrimoniul este element de baza al personalitatii juridice a A.G.V.P.S., iar bunurile

acesteia sunt proprietate privata.
1
Statut din 18 august 2005 al Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania
Mijloacele
fixe
si
mijloacele
circulante
ale
A.G.V.P.S.
se
realizeaza
din:
a) cota de participare a organizatiilor afiliate la bugetul de venituri si cheltuieli al A.G.V.P.S.,

egala cu contravaloarea a 5 euro pentru fiecare membru vanator si a 0,5 euro pentru fiecare
membru pescar sportiv;
b) venituri obtinute din activitati economice desfasurate cu caracter accesoriu;
c) donatii, subventii, sponsorizari etc.;
d) orice alte surse, in conditiile legii.
6. Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania

Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism (ANAT) este o organizatie profesionalapatronala, cu scop nelucrativ, constituita in baza Legii nr.21/1924 (abrogat de Ordinul 26/2000),
care si-a dobandit personalitatea juridica in anul 1990, prin Hotararea judecatoreasca
nr.2096/1990, avand ca principal obiectiv reprezantarea si apararea intereselor profesionale ale
membrilor so garantarea exercitarii profesiunii in turism. Asociatia este constiuita pe baza
liberului consimtamant al membrilor si reuneste un numar de peste 500 de agentii de turism,
organizate in 14 consilii teritoriale ce acopera intreg teritoriul Romaniei.
Patronatul A.N.A.T. are ca scop reprezentarea, identificarea, promovarea, sustinerea si
apararea sistematica si unitara a intereselor economice, profesionale, tehnice si juridice ale
membrilor organizatiei in relatiile cu autoritatile publice, cu sindicatele si cu alte persoane
juridice si fizice, in plan national si international.
In vederea indeplinirii scopului propus, Patronatul A.N.A.T. are urmatorul obiect de
activitate:
a) reprezinta, promoveaza, apara si sustine interesele economice, tehnice, profesionale si
juridice ale membrilor sai, sustinand libertatea de actiune a acestora in scopul dezvoltarii
si eficientizarii activitatii acestora;
b) promoveaza concurenta loiala, in conditiile legii, in scopul asigurarii de sanse egale
fiecaruia dintre membri;
c) initiaza programe de dezvoltare a afacerilor, fiind consultate de Guvern la initierea,
elaborarea si promovarea programelor de dezvoltare, restructurare, privatizare, lichidare
si cooperare economica si participa in structurile de coordonare si gestionare a
programelor cu Uniunea Europeana;
d) desemneaza, in conditiile legii, reprezentanti la negocierea si incheierea contractelor

colective de munca, la alte tratative si acorduri in relatiile cu autoritatile publice si cu
sindicatele, precum si in structurile tripartite de conducere si de dialog social;
e) informeaza opinia publica si institutiile statului asupra problemelor, dezideratelor si
revendicarilor patronatului;
f) asigura pentru membrii sai informatii, facilitarea de relatii intre acestia, precum si cu alte
organizatii, promovarea progresului managerial, servicii de consultanta si asistenta de
specialitate, inclusiv in domeniul formarii fortei de munca;
g) acorda ajutor si credit mutual membrilor sai;
h) sustine initiative legislative si propune reglementari tehnico-administrative necesare
mentinerii si dezvoltarii activitatii patronale, consolidarii structurilor tripartite de
conducere si de dialog social, precum si drepturilor profesionale ale membrilor;
i) combate prejudiciile cauzate membrilor, prin aplicarea abuziva a unor prevederi legale
scoase din context sau a unor masuri administrative, precum si fenomenele de concurenta
neloiala;
j) incurajeaza invatamantul profesional si contribuie la cresterea nivelului de calificare
profesionala in turism, prin dezvoltarea de activitati de formare, evaluare si certificare de
personal;
k) vegheaza ca activitatea in domeniul turismului sa fie exercitata numai de persoane fizice
sau juridice care poseda licenta de turism eliberata de organele legale;
l) sustine, prin reprezentantii sai alesi de Adunarea Generala, interesele membrilor si ale
turismului in general fata de institutiile statului si fata de celelalte organisme cu atributii
in domeniu;
m) exercita atributiile stabilite de lege si de prezentul Statut, direct si prin Consiliile
Regionale ale Patronalului A.N.A.T;
n) activeaza in organismele si in comisiile autoritatilor de profil ale statului pentru
acordarea, refuzul, retragerea sau suspendarea autorizatiilor/licentelor agentiilor de
turism;
o) sprijina si faciliteaza legaturile intre membrii organizatiei, precum si intre acestia si
reprezentantii autoritatilor publice, pentru rezolvarea problemelor privind evidenta
contabila, impozitarea, problemele sociale, aplicarea legislatiei, promovarea turistica etc.;
p) organizeaza o Comisie de Etica Profesionala care sa medieze eventualele neintelegeri ce

pot aparea intre membri si alte probleme de interes general;
q) apara si promoveaza profesiile: agent de turism, ghid de turism, agent de ticketing etc. pe
langa organizatiile si institutiile de invatamant nationale, precum si pe langa organizatiile
internationale de profil;
r) organizeaza stagii si seminarii de perfectionare profesionala a membrilor sai in tara si in
strainatate;
s) asigura editarea si tiparirea publicatiilor de specialitate, a lucrarilor de sinteza, a studiilor
documentare etc. din domeniul sau de activitate;
t) infiinteaza si administreaza, in interesul membrilor sai, unitati de cultura, invatamant si
cercetare in domeniul activitatii patronale, unitati economico-sociale, comerciale, precum
si banca proprie pentru operatiuni financiare in lei si in valuta;
u) sprijina membrii in realizarea tuturor obiectivelor mentionate in prezentul statut, precum
si a celor prevazute de actele normative in vigoare, fara sa se implice in politica
comerciala a membrilor sai;
v) reprezinta membrii sai in asociatiile si forurile Uniunii Europene si in alte organisme
internationale si interne in domeniu.
7. Federatia Patronala din Turismul romanesc

Federatia Patronala din Turism reprezinta o asociatie foarte importanta in cadrul
Organizatiei Patronale si Profesionale.
Federatia Patronala din Turism, persoana juridica de drept privat, reprezentand o
structura asociativa a luat fiinta in baza sentintei civile nr. 181 din 20 aprilie 1992. a avut in
componenta sa organizatii teritoriale zonale, Dobrogea, Moldova, Oltenia, Transilvania si
Municipiul Bucuresti la care s-a afiliat in 1993 Organizatia Patronala din Turismul Balnear
OPTBR.
Asociatia este de tip non-guvernamental, apolitica, non-profit, bazata pe criterii
profesionale: ramura de activitate TURISM.
Membrii Federatiei Patronale din Turism sunt de doua categorii: membrii colectivi
(societati de turism - 135) si membri individuali (patroni sau directori de societati de turism 53).
8. Institutului National de Cercetare-Dezvoltare n Turism - I.N.C.D.T.

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare n Turism - I.N.C.D.T. Bucuresti, nfiintat
prin Hotarrea Guvernului nr. 866/1998, n prezent abrogat prin Hotrrea nr. 1122/2004.
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare n Turism - I.N.C.D.T. Bucuresti are ca obiect
principal de activitate efectuarea de cercetari fundamentale si aplicative, de interes public si
national, care privesc dezvoltarea si promovarea turismului romnesc.
Obiectul de activitate al institutului national cuprinde:
A.Activitati de cercetare-dezvoltare n turism:
a)n cadrul Planului national pentru cercetare-dezvoltare si inovare;
b)alte activitati de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica;
c)pentru realizarea planurilor sectoriale si a programelor-nucleu;
d)n cadrul programelor internationale de cercetare-dezvoltare si inovare.
B.Activitati conexe activitatii de cercetare-dezvoltare n turism:
a)participare la elaborarea strategiei n domeniul turismului;
b)studii de oportunitate si fezabilitate pentru dezvoltarea unor zone si pentru obiective de
investitii;
c)strategii de marketing si planuri de afaceri pentru produse turistice si obiective de investitii;
d)studii privind piata produselor si serviciilor turistice, precum si a domeniilor conexe
turismului;
e)evaluari de societati comerciale, active si terenuri;
f)elaborare de documentatii tehnice pentru participarea la licitatii pentru proiectare, modernizare
si executie n turism;
g)consultanta si asistenta tehnica de specialitate pentru restructurarea agentilor economici;
h)asistenta tehnica pentru proiectarea si executia obiectivelor de investitii din turism si din
domenii conexe acestuia;
i)formare si specializare profesionala n meserii din domeniul turismului;
j)pregatire profesionala n colaborare cu unitati de nvatamnt n domeniul propriu de activitate

la nivel postuniversitar prin cursuri postuniversitare, studii aprofundate si altele asemenea;
k)editare si tiparire de publicatii de specialitate: buletine de informare, studii, rapoarte, sinteze,
cursuri tematice, ghiduri, harti, pliante, reviste, monografii si alte publicatii n domeniu;
l)prestari de servicii turistice;
m)proiectare si realizare de baze de date, pagini web si altele asemenea;
n)activitati de transfer stiintific al rezultatelor cercetarii din turism catre alte unitati de cercetare
interesate sau catre agenti economici;
o)organizari si participari la expozitii si manifestari tehnico-stiintifice interne si internationale;
p)activitati de cooperare tehnico-stiintifica internationala.
9. Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania (OPTBR)

Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania (OPTBR) si-a inceput
activitatea in anul 1993. Nucleului de baza, i sa alaturat in decursul anilor tot mai multe
societati comerciale, astfel, in momentul de fata organizatia este compusa din 57 de membrii.
Toti membrii activeaza in domeniul turismulu de intretinere si de sanatate, fiind societati
comerciale recunoscute in trainatate.
Puterea organizatiei consta in faptul ca toti membrii sai au interese comune in dezvoltarea
si promovarea sectorului turistic balnear din Romania.
Scopurile organizatiei sunt:
realizarea unui larg schimb de informatii in vederea dezvoltarii relatiilor de colaborare si

cooperare intre membrii pentru promovarea produsului balneo-turistic al fiecarei societati
membre.
Dezvoltarea unor politici comerciale specifice ale membrilor pe terte piete;
Colaborarea intre membrii organizatiei si intre organizatie si organele de stat comptente

in vederea unei legislatii adecvate pentru protectia patrimoniului hidroclimatic si balneomedical national, pentru stimularea dezvoltarii turismului balnear;
Efectuarea unor studii de marketing in interesul membrilor organizatiei;
Optimizarea tehnicilor de reclama comerciala prin diverse mijloace publicitare si de

informare, precumsi prin publicatii proprii, cataloage de oferta si alte materiale
promotionale;
Combaterea fenomenelor de concurenta nelioala si a tendintelor de monopol;
Apararea intereselor membrilor organizatiei in fata diferitelor persoane juridice si fizice;
Organizarea de actiuni pentru pregatirea profesionala si manageriala a personalului care

isi desfasoara activitatea in cadrul societatilor comerciale membre a organizatiei;
Colaborare cu institutiile abilitate pentru practicarea activitatilor de turism balnear si

pastrarea caractersitcilor factorilor naturali de cura, conform reglementarilor in vigoare;
Intretinerea si dezvoltarea membrilor in cadrul negocierilor cu sindicatele la nivel de

ramura;
Acordarea de asistenta tehnica si comerciala in sprijinul statiunilor si localitatilor

balneare membre organizatiei;
Colaborarea cu alte organizatii similare din tara si strainatate, cu asociatii din turism,
medicale, ecologice, in vederea realizarii scopurilor noastre;
Stabileste si alte obiective cu acordul majoritatii membrilor si cu respectarea legislatiei in

vigoare;
Promovarea si implementarea unor forme noi de turism balnear de genul wellness, spacluster, intrarea intr-un circuit international si cresterea competitivitatii cu statiuni din
strainatate;
Antrenare a patronatelor si investitorilor potentiali pentru dezvoltarea infrastructurii

statiunilor balneare
Actiuni pentru reevaluarea rolului si importantei turismului balnear in dezvoltarea

turismului romanesc.
10. Asociatia Nationala a Taberelor si Turismului Montan

Agentia Nationala a Taberelor si Turismului Scolar se organizeaza si functioneaza ca
institutie publica cu personalitate juridica, n subordinea Autoritatii Nationale pentru Tineret,
potrivit Hotararii nr. 1721/20081.
Hotararea nr. 1721 din 2008 privind organizarea si functionarea Ministerului Tineretului
i Sportului
Agentia Nationala a Taberelor si Turismului Scolar va avea n coordonare agentiile

teritoriale ale taberelor si turismului scolar, care au personalitate juridica.
Agentia Nationala a Taberelor si Turismului Scolar va fi denumita n continuare Agentia, iar
agentiile teritoriale ale taberelor si turismului scolar vor fi denumite n continuare agentii
teritoriale.
Scopul Agentiei este de a organiza activitati de interes public, cu caracter culturaleducativ pentru copii si tineri si cu caracter social pentru diverse categorii socioprofesionale.
Pentru realizarea scopului sau, Agentia ndeplineste urmatoarele obiective:
aplicarea politicii Guvernului n domeniul turismului pentru copii si tineri;
-
initierea, aplicarea si sprijinirea activitatilor cu caracter cultural-educativ pentru

copii si tineri si/sau cu caracter social;
initierea, dezvoltarea si sprijinirea parteneriatelor n domeniul turismului si

educatiei pentru copii si tineri si a programelor sociale cu alte autoritati si
institutii publice, precum si cu alte persoane fizice sau juridice romne sau
straine;
elaborarea, sustinerea si implementarea legislatiei n domeniul turismului si

educatiei pentru copii si tineri si a programelor sociale;
autorizarea activitatii institutiilor publice, precum si persoanelor fizice sau

juridice romne ori straine care au activitate n domeniul turismului pentru copii si
tineri pe teme educativ-culturale, de vacanta si de timp liber;
mentinerea, mbunatatirea si dezvoltarea patrimoniului aflat n administrarea

si/sau n proprietatea sa.
11. Asociatia Nationala pentru Tineret

Autoritatea Nationala pentru Tineret este organ de specialitate al administratiei publice
centrale, cu personalitate juridica, n subordinea Guvernului, finantata prin bugetul Cancelariei
Primului-Ministru.
Autoritatea Nationala pentru Tineret are n subordine: Agentia Nationala pentru
Sprijinirea Initiativelor Tinerilor - ANSIT, Agentia pentru Sprijinirea Studentilor, casele de
cultura ale studentilor, Complexul Cultural Sportiv Studentesc "Tei" - Bucuresti si directiile
judetene pentru tineret, respectiv a municipiului Bucuresti, institutii publice cu personalitate

juridica.
Autoritatea Nationala pentru Tineret ndeplineste urmatoarele atributii principale:
a) aplica politica guvernamentala pentru tineret, fundamenteaza si elaboreaza studii si
cercetari, analize si prognoze privind problemele tineretului direct, prin institutiile aflate
n subordinea sa sau n colaborare cu persoane juridice ori fizice autorizate;
b) aplica politica guvernamentala n domeniul educatiei nonformale pentru copii si tineri;
c) contribuie, prin stimularea performantei si capacitatii tinerilor la realizarea programului
de reforma a Guvernului de integrare n Uniunea Europeana;
d) colaboreaza cu structurile de si pentru tineret legal constituite;
e) elaboreaza programe n scopul finantarii actiunilor proprii;
f) sprijina actiunile structurilor asociative de tineret, actiuni care corespund obiectivelor
cuprinse n programele sale;
g) autorizeaza si avizeaza desfasurarea activitatilor din bazele proprii;
h) stabileste contacte la nivel international cu institutii si organisme similare;
i) sprijina structurile asociative de tineret n realizarea de programe interne si internationale;
j) sprijina formarea, pregatirea si perfectionarea profesionala n domeniul tineretului direct,
prin institutiile aflate n subordinea sa sau n colaborare cu institutii si organisme de
specialitate din tara si din strainatate;
k) organizeaza activitati de profil cu caracter national si international, asigurndu-se n acest
fel participarea directa si pe baza de reciprocitate la manifestari similare peste hotare;
l) nfiinteaza centre de tineret noi ori prin amenajarea spatiilor si imobilelor neutilizate din
domeniul public al statului sau aflate n administrarea institutiilor din subordinea sa;
m) colaboreaza cu Ministerul Educatiei si Cercetarii direct sau prin structurile specializate
din subordine, n domenii de interes comun;
n) avizeaza proiectele de acte normative initiate de alte institutii n domeniul tineretului.
3.2. AGENIA DE TURISM
Diversitatea formelor de turism care pot fi practicate pe un teritoriu receptor, precum si

complexitatea elementelor componente ale unui produs turistic, in care serviciile oferite de
prestatori se regasesc n cele mai diferite proporii, au creat o multitudine de organizaii i firme
care mijlocesc sau presteaz direct serviciile solicitate de turiti.
Ageniile de turism private formeaz veriga de baz a instituiilor care activeaz n
industria turismului. Pot fi considerate ca agenii de turism unitile economice care dispun de
mijloacele de producie i fonduri circulante adecvate pentru concenperea i prestarea de servicii
n vederea satisfacerii cererii turistice (Legea nr.137/2002 cu modificrile ulterioare).
Una din clasificrile mai des ntlnite n literatura turistic de specialitate mparte
ntreprinderile economice care activeaz n turism, n funcie d eprestaiile oferite, n dou
categorii principale:
firme turistice primare, care se consacr exclusiv sau preponderent ctivitii de

turism i, n consecin, existena lor este direct dependent de rezultatele economice
ale acestei activiti.
Din acestea fac parte: stabilimentele care ofer servicii de cazare, alimentaie i servicii
speciale (ghizi, instructori de sport, interprei, etc.), sanatoriile i clinicile din staiunile
turistice care ofer servicii de tratatemnt balneomedical, societile comerciale
specializate n transporturi turistice (carreers), firmele productoare de mrfuri pentru
necesitile turitilor (cadouri, amintiri etc.), firmele prestatoare de servicii de agrement
etc.
Firmele secundare sau indirecte , a cror activitate principal de prestri servicii

are un caracter general, subordonat intereselor i cerinelor populaiei locale, dar
care ntr-o anumit msur presteaz i servicii turistice.
n cadrul ntreprinderilor turistice primare, al cror prototip clasic l constituie ageniile

de voiaj, birourile de turism, operatorii de tururi ntr-un cuvnt, ageniile d eturism.
Ageniile de turism au fost create ca rezultat al dezvoltrii i intensificrii circulaiei
turistice, avnd rolul unor societi comerciale de distribuie pentru facilitarea contractelor
organizate ntre clientele turistic potenial din ar (zona, localitatea, etc. De reedin a
turitilor i firmelor prestatoare de servicii turistice (hoteluri i restaurante, de transport, de
agrmeent etc.9 din at (zona, localitatea, etc.) receptoare, aleas d eturiti ca destinaie pentru
vizitare i petrecerea concendiilor.
n consecin, ageniile de turism organizeaz, ofer i deruleaz o gam diversificat de

aranjamente turistice, care include deplasarea, sejurul i agrementul acestora n cadrul
cltoriilor ntreprinse.
Ageniile de turism ndeplinesc, pe lng funciile comerciale de intermediere i funcii
de informare promovare a acuinilor turistice, care devin o faz deosebit de important a
valorificrii produselor turistice.
n procesul de dezvoltare a reelei ageniiloe de voiaj au aprut, treptat, o serie de
organizaii turistice puternice, care, n paralel cu activitatea tradiional de intermediere pentru
vnzarea pe baz de licene a bletelor de cltorie (de tren, de avion etc.), au preluat organizarea
de cltorii forfetare cu diferite mijloace de transport (AIRTOUR, CARTOUR,
RAILTOUR, NAITOUR), pe care le revnd ageniilor mici de voiaj i birourilor de turism;
acestea, la rndul lor, devin subagenii pentru vnzarea aranjamentelor respective.
Situaia ierarhic a organizaiilor turistice, a ageniilor de voiaj i a birourilor de turism
care acioneaz pe pieele turistice din rile economic dezvoltate, poate fi concretizat n cele de
mai jos:
marile concerne turistice, care s-au transformat n organizaii monopoliste,

dispunnd de o reea foarte larg de birouri i puncte de valorificare; acestea ocup
cea mai mare pondere n turismul organizat de trimitere i de primire pe piaa turistic
internaional din rile respective;
ageniile de voiaj de mrime mijlocie, care-i vnd aranjamentele proprii,

contractate cu parteneri externi, i preiau parial aranjamentele de la ali organizatori
de turism mai puternici, raza lor de aciune este mai mic dect a marilor concerne
turistice, limitndu-se n general la nivel regional;
ageniile i birourile de turism mici, cele mai numeroase, dar de cele mai multe ori
fr programe turistice externe proprii, ele activnd n turismul internaional, n
principal, ca vnztori ai programelor marilor concerne organizatoare de voiaje. Cu
toate c numrul acestora este mare, ageniile i birourile mici ocup o pondere
modest n volumul de activitate turistic din rile respective.
Ageniile de voiaj ndeplinesc, indiferent de formele lor de proprietate i de volumul lor

de activitate, urmtoarele funcii de coordonare a activitii turistice:
de creaie ageniile de voiaj promoveaz i organizeaz pentru public excursii ctre

noi destinaii; unele din aceste aciuni pot fi comandate de firmele turistice
specializate, fiind doar executate de agenia de voiaj;
de promovare ageniile de voiaj trezesc interesul publicului pentru vizitarea unor

ri, zone, staiuni etc., prin intermediul diferitelor forme de propagand, publicitate i
informare turistic;
de informare ageniile de voiaj acord toate informaiile turistice solicitate de

clienii poteniali la sediul acestora;
de realizare ageniile de voiaj organizeaz aranjamente (programe) special

comandate pentru turitii individuali i pentru grupuri organizate.
O definiie mai cuprinztoare, ce pare a fi tot mai larg acceptat, este urmtoarea:
Agenia de voiaj este un organism complex, ce cuprinde misiuni intelectuale, comerciale,
industriale, care constau n procurarea direct sau indirect o parte prin el nsui, o parte prin
teri (contra unui comision) de programe turistice (transportul, cazarea, hrana, etc.) solicitate
de turiti. Activitatea complex a geniilor de voiaj ridic multiple probleme juridice i
economice, rezultate din rolul intermediar ntre uritii care solicit servicii turistice i prestatoare
de servicii turistice.
Pornind de la specificul activitii turistice desfurate, responsabilitatea ageniilor de
voiaj poate fi:
limitat la atribuiile unui simplu intermediar (manadatar), n cazul n care toate

serviciile sunt oferite n numele prestatorilor de servicii turistice;
sporit, pentru activitatea desfurat, n situaia n care crete rolul de organizator

(de antreprenor) al ageniilor de voiaj pentru serviciile contractate, ca de exemplu n
cazul voiajelor forfetare practicate la un pre global (n cazul I.T.-urilor i al
Package-Tour-urilor) i n cazul activitii desfurate direct (pentru mijloacele de
transport sau unitile de cazare nchiriate de ageniile de voiaj n sistemul paual).
n ceea ce privete ara noastr, agenii economici cu activitate de turism sunt persoane
fizice sau juridice care realizeaz serviciile turistice, de agrement divertisment, servicii
balneare, organizarea i prestarea serviciilor turistice i alte aciuni cu caracter turistic.
Serviciile turistice pot fi prestate i comercializate numai pe baza licenei i a brevetului
n Registru Naional al Turismului.
Agentul de voiaj este proprietarul sau managerul unei societi desfurnd acelai tip de
activitate, spre deosebire de agentul de turism, care este salariatul aflat n relaii directe cu
clientela.
Prin agenia de voiaj se nelege o societate comercial de turism, care poate deine un
numr mare de sucursale, denumite pe mai departe agenii de turism.
Practicienii de la noi motiveaz neutralizarea termenului de agenie d evoiaj prin aceea c
se creeaz riscul confuziei cu agenia de voiaj C.F.R.. De fapt, n condiiile prezentate, nu exist
o deosebire de esen ntre obiectul de activitate al unei agenii de turism, care vinde i bilete la
mijloacele d etransport i al unei agenii de voiaj C.F.R.
n primul caz se vor vinde i produse turistice (sejururi, circuite cuprinznd pachete de
servicii). La rndul su S.N.C.F.R. poate monta astfel de produse, pe care s le vnd prin
agenii sau sucursalele proprii.
n rile cu activitate turistic susinut, ageniile d eturism reprezint o ntreprindere
independent sau o reea de sucursale (birouri), avnd ca obiect rezervarea i comercializarea de
bilete la mijloacele d etranspor (Frana 60-80% din cifra de afaceri), vanzarea produselor
turistice (voiaje forfetare) fabricate de ctre touroperatori. n sens mai larg, touroperatorul
nsui este un agent de voiaj. n Romnia, sucursalele de vnzare a produselor turistice sunt
numite agenii de transport dup modelul vnzrilor de zboruri seci, care s nu se asocieze
altor servicii n cadrul unui produs turistic se introduce cu timiditate. Problema principal pare
a fi cea a cedrii unor comisioane de ctre turiti n favoarea vnztorilor (Frana 6,7% pentru
transportul intern i 10% pentru transportul internaional).
Agentul economic cu activitate de turism are urmtoarele drepturi:
a. s presteze i scomercializeze servicii turistice, n condiiile legii;
b. s primeasc asisten de specialitate i informaii generale privind strategia i
programele de dezvoltare a turismului, din partea Ministerului Turismului i a instituiilor
din subordinea sa;
c. s fie inclus, la cerere, n programele de pregtire profesional iniiate de Ministerul
Turismului;
d. s participe la aciunile d epromovare naional i internaional i s fie inclus n
cataloage, ghiduri i alte mijloace de lansare a ofertei naionale de servicii turistice;
e. s beneficieze de facilitile acordate de stat i de alte organisme i organizaii, conform

prevederilor legale, n scopul stimulrii activitii de turism;
f. s obin certificatul de clasificare pentru fiecare unitate proprie unde presteaz servicii
turistice, corespunztor criteriilor ndeplinite de unitatea respectiv;
g. s obin reclasificarea unitilor proprii, ca urmare a mbuntirilor aduse nivelului de
dotare i calitii serviciilor.
Agentul economic din turism are urmtoarele obligaii:
a. s realizeze servicii turistice la nivelul i n limitele prevederilor licenei prin care a fost
abilitate ca prestator sau comercializator n turism;
b. s se nscrie n Registrul Naional al Turismului;
c. s se presteze servicii turistice la nivelul unitii respective;
d. s practice tarife i preuri corespunztoare categoriei de ncadrare, potrivit certificatului
de clasificare acordat i normelor Ministerului Turismului;
e. s funcioneze cu personal brevetat i calificat, dup caz, n conformitate cu
Nomenclatorul de profesiuni i funcii elaborat de Ministerul Turismului i Proteciei
Sociale;
f. s afieze, n form vizibil i clar, lista serviciilori tarifelor practicate;
g. s apere interesele i s asigure securitatea turitilor, informarea lor adecvat, precum i
despgubirea acestora n cazul apariiei unor prejudicii, conform prevederilor legale;
h. s asigure, potrivit legii, exploatarea raional a patrimoniului turistic, asigurnd totodat
protecia i conservarea acestuia i a mediului;
i. s transmit datele statistice conform sistemului informaional al turismului i
reglementrilor Comisiei Naionale pentru Statistic.
TEMA 3
3.1. Licena i brevetul de turism
Licenta de turism
Agentii economici din turism pot functiona numai pe baza licentei eliberate de administratia
publica centrala de turism, in cazul nostru Ministerul Turismului.
Potrivit Ordinul nr. 170 din 3 aprilie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism, urmatorii termeni se definesc
astfel:
agentul economic din turism reprezinta societatea comerciala sau persoana fizica autorizata, care
presteaza sau comercializeaza servicii turistice;
filiala agentiei de turism constituie un punct de lucru al societatii comerciale, titular al licentei de
turism, situat n afara sediului agentiei, n care se desfasoara activitati specifice agentiei de turism.
Licenta de turism este documentul prin care se atesta capacitatea titularului de a comercializa
servicii turistice in conditii de calitate si siguranta pentru turisti si posibilitatea de a infiinta o agentie de
turism1.
Conditiile de acordare a licentelor de turism difera de la o tara la alta.
In tara noastra, in functie de compleitatea obiectului de activitate, licentele sunt grupate in:
* Licente de turism categoria A, acordate agentiilor care au capacitatea sa desfasoare urmatoarele
activitati:
-
organizarea de pachete de servicii in domeniul turismului international si intern;
vanzarea catre turisti a pachetelor de servicii proprii si a celor contractate cu alte agentii de turism
licentiate;
rezervarea si comercializarea serviciilor de cazare, masa, transport, agrement, tratament si cura

balneara, asistenta turistica (ghizi), inchirieri de autoturisme, cu sau fara sofer, obtinerea de vize
turistice;
rezervarea si comercializarea de bilete pentru mijloacele de transport, spectacole si manifestari

artistice, sportive sau alte activitati de divertisment si agrement in cadrul sejurului sau
programului turistic.
* Licente de turism categoria B, acordate agentiilor care opereaza numai in domeniul turismului
intern si desfasoara aceleasi activitati ca in cazul licentelor de turism categoria A.
1
Potrivit Hotararii Guvernului nr.238/2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului de turism
Acordarea, vizarea si radierea licentei de turism

Licenta de turism se elibereaza de catre Autoritatea Naional pentru Turism - Directia generala
de autorizare si control din turism, la cererea agentilor economici, i respectiv a persoanelor fizice care
solicit obinerea brevetului de turism.
n termen de maximum 30 de zile de la data nregistrrii cererii agentului economic, respectiv a
persoanei fizice, Minitserul Turismului, cu consultarea asociaiiloe profesionale din domeniul turismului,
va efectua verificrile necesare i va elibera licena, respectiv brevetul de turism.
n situaia n care nu sunt ndeplinite criteriile pentru emiterea licenei i brevetului de turism,
Ministerul Turismului va comunica solicitanilor motivul pentru care acestea nu pot fi eliberate.
Licenta i brevetul de turism sunt netransmisibile i se afieaz n copie autentificat la loc vizibil
n incinta ageniei de turism i a filialelor acesteia.
n vederea obtinerii licentei de turism agentul economic va prezenta urmatoarele documente:
a)cerere de eliberare a licentei de turism;
b)copie de pe hotarrea judecatoreasca de nfiintare a agentului economic sau copie de pe autorizatia
de functionare, iar n situatia n care din hotarrea judecatoreasca nu rezulta obiectul de activitate, se
va anexa si copia de pe actul constitutiv;
c)copie de pe certificatul de nmatriculare n registrul comertului;
d)dovada constituirii fondului de garantie: scrisoare de garantie bancara sau angajament de plata;
e)copie de pe brevetul de turism al persoanei care conduce activitatea de turism;
f)copie de pe contractul de munca al persoanei care detine brevetul de turism, nregistrat la directia de
munca si protectie sociala judeteana sau a municipiului Bucuresti - Camera de munca;
g)copie de pe actul de detinere a spatiului pentru agentia de turism si pentru filialele acesteia;
h)fisa de prezentare a agentiei de turism si a eventualelor filiale ale acesteia, daca este cazul;
i)formularul biletului de turism pentru asigurarea serviciilor;
j)copie de pe ordinul de plata privind transferul n contul O.A.C.T. a contravalorii prestatiilor efectuate
de acesta pentru eliberarea licentei.
Documentatia astfel ntocmita se transmite reprezentantului zonal al Ministerului Turismului Directia generala de autorizare si control, care verifica documentatia primita, solicitnd eventuale
completari. Termenul de solutionare a cererii este de 30 de zile si curge de la data nregistrarii
documentatiei complete.
Eliberarea licentei se face dupa consultarea cu reprezentantii din teritoriu ai asociatiei
profesionale de profil si verificarea la fata locului a ndeplinirii criteriilor minime prevazute de lege.
La schimbarea sediului agentiei de turism sau a titularului licentei agentul economic n cauza este
obligat sa solicite eliberarea unei noi licente, ntocmind n acest sens urmatoarea documentatie:
a)cerere;
b)certificat constatator de la oficiul registrului comertului privind noul sediu*);
c)licenta de turism eliberata anterior, n original;
d)dovada achitarii contravalorii prestatiei efectuate.
Pentru nscrierea filialei unei agentii de turism se va ntocmi urmatoarea documentatie:
a)cerere;
b)certificat constatator de la oficiul registrului comertului privind sediul filialei*);
c)licenta de turism a agentiei de turism, n copie;
d)brevetul de turism si contractul de munca, n copie, al persoanei care conduce filiala din alta localitate
dect agentia de turism sau copie de pe documentul de calificare ca agent de turism si contractul de
munca al persoanei care conduce filiala din aceeasi localitate cu agentia de turism;
e)dovada achitarii contravalorii prestatiei efectuate.
Pentru vizarea, din 3 n 3 ani a licentei pentru agentia de turism si filiala acesteia se va ntocmi
urmatoarea documentatie:
a)cerere;
b)licenta de turism, n original, pentru agentie si, respectiv, anexa licentei pentru filiala;
c)brevetul de turism al persoanei care conduce agentia, n copie;
d)contractul de munca al persoanei care detine brevetul de turism, n copie;
e)dovada achitarii contravalorii prestatiei efectuate.
Pentru radierea agentiei de turism si, respectiv, a filialei acesteia se va prezenta urmatoarea
documentatie:
a)cerere;
b)licenta de turism si, respectiv anexa licentei de turism, n original.
Suspendarea licentei de turism
Licenta de turism se suspenda de catre Ministerul Turismului n cazul n care se constata
nerespectarea uneia dintre situatiile prevazute de lege. Suspendarea se face pentru o perioada de pna la
un an.
n cazul n care cu ocazia verificarilor efectuate n vederea vizarii licentei de turism se constata ca
nu mai sunt ndeplinite conditiile care au stat la baza acordarii acesteia, licenta se suspenda pna la
remedierea deficientelor.
Licenta de turism este suspendata din oficiu pe perioada n care agentul economic nu are
ncheiata polita de asigurare pentru riscul de insolvabilitate sau faliment al agentiei.
Retragerea licentei de turism

Retragerea licentei de turism de catre Ministerul Turismului - Directia generala de autorizare si
control se face n situatiile prevazute de lege.
n situatia n care, la verificarea efectuata de reprezentantii Ministerului Turismului - Directia
generala de autorizare si control se constata ca agentia de turism nu mai functioneaza la sediul nscris n
licenta de turism, aceasta se retrage din oficiu, n termen de 15 zile de la notificarea agentului economic,
titular al licentei n cauza, prin scrisoare recomandata.
Potrivit actelor normative in vigoare se sanctioneaza:
-
desfasurarea de activitati turistice specifice agentiilor de turism de catre agentii economici fara
licenta de turism;
desfasurarea activitatilor turistice specifice agentiilor de turism fara licenta sau dupa retragerea
ori suspendarea licentei;
desfasurarea de activitati turistice specifice agentiilor de turism de catre agentii economici cu

licenta de turism suspendata, nevizata sau cu viza expirata.
Criterii minime pentru eliberarea licentei de turism

Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
Criteriile
Agentul economic trebuie
sa aiba prevazute n
obiectul de activitate
servicii turistice
Agentul economic trebuie
sa fie nregistrat n
registrul comertului
Starea si aspectul cladirii
n
care functioneaza
agentia:
- foarte buna si salubra
- buna si salubra
Amplasarea agentiei in
cladire la demisol, parter,
mezanin sau la etajul I,
usor accesibil2
Suprafata comerciala a
agentiei:
-peste 16 mp
Agentia de
turism touroperatoare
x
Agentia de
turism
detailista
x
Filiala touroperatoare5)
Filiala
detailista
x
x
Pot fi acceptate si alte amplasamente, daca sunt situate n cladiri cu destinatie publica.
Agentia de turism touroperatoare care nu are activitate de vnzare directa catre turisti poate functiona si la alte
niveluri ale cladiri
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
-peste 10mp
Suprafata comerciala sa
fie
folosita
in
exclusivitate
pentru
turism3
Grup sanitar propriu
pentru personal sau cu
acces facil
Persoana care conduce
activitatea agentiei de
turism trebuie sa fie
posesoare a brevetului de
turism4 , 5
Asigurarea cu personal
calificat ca agent de
turism si cu ghizi,
posesori ai atestautului de
ghid
de
turism,
corespuznator serviciilor
turistice comercializate
Polita de asigurare pentru
riscul de insolvabilitate
sau faliment al agentiei6
Utilizarea de autocare
clasificate
Asigurarea serviciilor de
cazare si masa numai n
structuri
de
primire
turistice clasificate
Firma
Mobilier
adecvat
activitatii desfasurate
Mijloace
de
x
x
x
x
x
x
x
x
Pot fi acceptate, n masura n care spatiul permite, si alte activitati, cum sunt: schimb valutar,
xerox, vnzari de suveniruri, ilustrate, carti de turism, ghiduri, harti.
4
n situatia n care nceteaza contractul de munca ncheiat ntre persoana brevetata si agentul
economic, nlocuirea acesteia se va face n termen de 30 de zile.
5
n cazul filialei situate n aceeasi localitate cu agentia de turism persoana care conduce filiala
trebuie sa fie calificata ca agent de turism.
Persoana calificata trebuie sa posede un document care sa certifice absolvirea uneia dintre
urmatoarele forme de nvatamnt: - facultate de turism;
- scoala postliceala de turism;
- liceu sau clasa cu profil de turism;
- curs de calificare n meseria de agent de turism, organizat de institutii autorizate.
6
Cuantumul sumelor asigurate pe tip de agentie de turism si procedura de asigurare se stabilesc
periodic de Ministerul Turismului, prin ordin al ministrului turismului.
16.
telecomunicatii
-telefon si fax
Placheta cu numarul de
telefon al Ministerului
Turismului, precum si al
Autoritatii
Nationale
pentru
Protectia
Consumatorilor amplasata
n spatiul comercial
Agentii economici din turism, posesori de certificate de clasificare si/sau licente de turism emise
de Ministerul Comertului si Turismului sau de Autoritatea Nationala pentru Turism - Oficiul de
Autorizare si Control, au obligatia ca n termen de 30 de zile de la data publicarii Ordinului nr. 203 din 10
martie 20027 sa solicite preschimbarea acestora cu noile tipuri de documente eliberate de Ministerul
Turismului.
Preschimbarea documentelor se realizeaza de catre Ministerul Turismului gratuit, n baza cererii
agentului economic, nsotita de originalul vechilor certificate sau licente si de copia de pe certificatul de
nregistrare la registrul comertului.
Certificatele de clasificare si licentele de turism pentru care nu s-a solicitat preschimbarea n
termenul legal devin nule.
Agentii economici posesori de certificate de clasificare sau licente de turism au obligatia sa
asigure afisarea acestora n original sau copii xerox color, nramate estetic, la receptia structurii de primire
turistice si, respectiv, la sediul agentiei de turism.
ORDIN nr. 203 din 10 martie 2002 privind preschimbarea certificatelor de clasificare si/sau a licentelor de turism
FISA DE PREZENTARE
a agentiei de turism
..............................................................
1. Denumirea agentului economic ...................................................................... .....................

2. Sediul agentului economic .... ...................................... .................................. .....................
3. Nr. Certificatului de inmatriculare la Registrul comertului ............................. ....................
4. Capitalul social ...................................... ......................................................... .....................
5. Sediul agentiei ...................................... ...................................... ................... ....................
6. Activitatea
desfasurata
de
agentie.............................................................................
.................................................................................................................................................
...................................... ............................................. ......................... ...............................
7. Personal total ...................................... din care, calificat8 ............................... ....................
8. Personal cunoscator de limbi straine de circulatie internationala (se vor anexa atestatele)
............................................................................................................................................
........................................................................................................................ .......................
9. Starea cladirii (foarte buna, buna) ...................................... .................................................
10. Amplasarea
in
spatiul
agentiei
(parter,
mezanin
sau
etajul
I,
etaje
superioare)
...................................... ...................................... .................................................................

11. Starea spatiului comercial ...................................... .............................................................
12. Suprafata spatiului comercial (mp) ...................................... ..............................................
13. Echipamente din dotare ...................................... .................................................................
14. Telefon ...................................... ...................................... ....................................................
15. Telefon / Fax ...................................... ...................................... ...........................................
Semnatura autorizata
..............................................
Se vor anexa in copie actele de calificare
CERERE DE ELIBERARE A LICENTEI DE TURISM
DOMNULE MINISTRU,
...............................................................................................................................................
(denumirea agentului economic)
cu sediul in localitatea......................... ........................., str. ......................... nr. ......................,
sectorul/judetul ...................... reprezentat prin ......................... ........................., in calitatea de
......................... ......................... va rog sa aprobati eliberarea lcientei de turism, categoria ............
(administrator, presedinte, director)
pentru ......................... ......................... amplasata in localitatea ........................., str. ........................., nr.
..................., sector ................., judet ........................., in vederea desfasurarii urmatoarelor activitati
turistice9 ......................... ......................... ......................... ......................... ......................... .........................
......................... ......................... ......................... ..........................
Declar ca sunt indeplinite in totalitate criterile de licentiere stabilite de Ministrului Turismului, pe

care le vom respecta in toate perioada desfasurarii activitatii de turism.
Anexam urmatoarele documente:
Semnatura
L.S.
Data .........................
Se vor indica serviciile turistice care constituie obiectul de activitate al agentiei de turism
ROMANIA
MINISTERUL TURISMULUI
LICENTA DE TURISM
Categoria .................................................., valabil pana la data de ..........................

Agentia de turism ......................... ......................... situata in ......................... ................................
(sediul)
apartinand de ......................... ......................... ......................... ..................., are conditii materiale
(denumirea agentului economic)
si capacitatea profesionala de a desfasura urmatoarele activitati turistice: ......................... .........................
.........................
.........................
......................... .........................
.........................
.........................
.........................
.........................
......................... .........................
.........................
.........................
......................... ......................... ......................... ......................... ..........................
Prezenta licenta a fost eliberata conform prevederilor ......................... ......................... .................

si documentatiei inregistrate la Ministerul Turismului cu nr. .........................
......................... .........................
(semnatura si stampila)
Nr. .........................
Bucuresti ......................... 20.......
......................... .........................
(Denumirea agentului economic)
Brevetul de turism
Coform acetelor normative in vigoare10, prin brevet de turism se intelege documentul prin care
se atesta capacitatea profesionala in domeniul turismului a persoanelor fizice care asigura conducerea
agentilor de turis sau a structurilor de primire turistice.
Acordarea brevetului de turism11
Conducerea operativa a agentiei de turism, a filialei acesteia din alte localitati, a hotelului, a
motelului, a campingului (cu o capacitate de peste 100 de locuri de cazare), a satului de vacanta, a cabanei
si a unitatii de alimentatie pentru turism de categoria I si "Lux", cu o capacitate mai mare de 50 de locuri
la mese, se asigura de persoane care detin brevet de turism.
n functie de nivelul si de pregatirea profesionala, precum si de ndeplinirea criteriilor minime
prevazute de lege se elibereaza brevet de turism pentru urmatoarele functii:
a) manager n activitatea de turism;
b)director de agentie de turism touroperatoare;
c)director de agentie de turism detailista;
d)director de hotel;
e)director de restaurant;
f)cabanier.
Posesorul brevetului de turism poate ocupa si alte functii dect cele nscrise pe acesta, astfel:
- a) managerul n activitatea de turism poate ocupa oricare dintre functiile prevazute mai sus;
- b) directorul de agentie de turism touroperatoare poate ocupa fie functia nscrisa n brevet, fie functia de
director de agentie de turism detailista;
- c) directorul de hotel poate asigura fie functia nscrisa n brevet, fie conducerea operativa a activitatilor
unui alt tip de unitate de cazare.
n vederea obtinerii brevetului de turism, persoana n cauza trebuie sa prezinte urmatoarea

documentatie:
a)cerere de eliberare a brevetului de turism;
b)dovada privind detinerea dreptului de munca n Romnia, n cazul cetatenilor straini;
10
Potrivit Hotararii Guvernului nr.238/2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului

de turism
11
Conform Ordinului nr. 170 din 3 aprilie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism
c)curriculum vitae;
d)copie de pe actul de identitate;
e)copii legalizate de pe actele de studii si de calificare, de pe alte documente care atesta absolvirea
unor cursuri de specializare si perfectionare profesionala n domeniu;
f)documentele care atesta perioada lucrata n turism:
- copie de pe cartea de munca, avizata de Camera de munca;
- atestatul de ghid, n cazul ghizilor;
- copie de pe contractul de societate, pentru persoanele care au desfasurat activitatea n calitate de
asociati ai societatii comerciale;
- copie de pe certificatul de clasificare sau copie de pe licenta de turism;
g)atestat de limba straina de circulatie internationala, cu exceptia cabanierilor si a directorilor
agentiilor de turism detailiste;
h)atestat de limba romna pentru cetatenii straini;
i)certificat de cazier judiciar;
j)caracterizare de la ultimul loc de munca asupra activitatii desfasurate n domeniul turismului;
k)copie de pe documentul privind plata n contul O.A.C.T. a contravalorii prestatiei efectuate.
Documentatia ntocmita se transmite reprezentantului zonal al O.A.C.T., care va verifica si va

solicita eventualele completari.
n situatia n care solicitantul nu ndeplineste conditiile pentru eliberarea brevetului de turism,
persoanei n cauza i se comunica n scris motivul.
Termenul de eliberare sau de transmitere a comunicarii privind neeliberarea brevetului de turism
este de 30 de zile de la data primirii si nregistrarii documentatiei complete.
Brevetele de turism se elibereaza pe o perioada nelimitata.
n situatia n care solicitantul nu ndeplineste conditiile pentru eliberarea brevetului de turism, i se
comunica n scris motivul.
n vederea preschimbarii brevetelor de turism, titularii acestora vor transmite reprezentantilor

zonali ai O.A.C.T. n Turism urmatoarea documentatie:
a)cererea de preschimbare a brevetului de turism;
b)documentele de atestare a perioadei lucrate n turism;
c)brevetul de turism, n original;
d)copie de pe documentul privind plata n contul O.A.C.T. a contravalorii prestatiei efectuate;
e)acte care sa ateste situatia actualizata a pregatirii profesionale;
f)curriculum vitae.
Criteriile minime pentru eliberarea brevetului de turism

Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A = Manager n activitatea de turism
B = Director de agentie de turism touroperatoare
C = Director de agentie de turism detailista
D = Director de hotel
E = Director de restaurant
F = Cabanier
Nr.
Criteriile
-sa domicilieze in Romania
-sa detina permis de munca in Romania
crt.
1.
Cetatenie:
Sa indelineasca una dintre conditiile:
-sa fie cetatean al Romaniei
Cetateni straini trebuie:
2.
Pregatire profesionala
- Sa fie posesor al unui atestat12 de limba straina
de cirulatie internationala
- Sa fie absolvent cu examen de licenta al unei x
facultati acreditate cu proful de turism
-Sa fie absolvent cu examen de licenta al unei
12
Atestatul trebuie sa fie eliberat de institutii autorizate.

Se excepteaza:
- absolventii unor forme de nvatamnt cu predare ntr-o limba de circulatie internationala;
- absolventii facultatilor de specialitate ntr-o limba straina de circulatie internationala si cei ai
facultatilor de relatii internationale si turism;
- cei care fac dovada ca au lucrat la firme de turism n strainatate cel putin un an;
- absolventii unor cursuri postuniversitare de limbi straine.
Cetatenii straini trebuie sa depuna atestat de limba romna.
facultati acreditate sau al unui colegiu universitar

si sa faca dovada unei activitati n turism13 de
minimum ani n una dintre functiile:
functie
de
conducere
societati
comerciale din domeniul turismului, cu 3
exceptia sectorului administrativ
functii
de
specialitate
Ministerul
Turismului sau n asociatii profesionale din 3

turism**)
functii
de
comerciale
specialitate
de
turism,
societati
cu
exceptia 5
sectorului administrativ
receptioner
13
Criteriul privind activitatea n turism se reduce cu 50% n situatia n care solicitantul face dovada absolvirii unui
curs de formare manageriala specific functiei, cu o durata de cel putin 6 luni, efectuat dupa data de 1 ianaurie 1990,
organizat de institutii autorizate.
Functiile de director de agentie de turism touroperatoare sau detailista, director de hotel,

director de restaurant pot fi ocupate numai dupa absolvirea unui curs de formare manageriala
specific functiei, cu o durata de cel putin 6 luni, efectuat dupa data de 1 ianuarie 1990, organizat
de institutii autorizate.
Vechimea n activitatea specifica categoriei de brevet solicitat va fi dovedita cu act de

proprietate sau cu contract de locatie de gestiune sau de nchiriere si cu certificat de clasificare
ori cu licenta de turism.
Vechime dovedita prin carnet de munca, contract de munca sau conventie civila.
Organizat de institutii autorizate.
N - Nu poate ocupa functia respectiva.
domeniul turismului, cu durata de 1-2 ani sau al N
unui liceu cu profil de turism si:
agent de turism
lucrator gestionar n alimentatia publica (bucatar, gestionar, barman cu gestiune)
sef de sala
ghid de turism
cabanier
- Sa fie absolvent al unei scoli postliceale n
**sa faca dovada unei activitati n turism de

N
functii de conducere n societati comerciale

din domeniul turismului, cu exceptia
functii
de
specialitate
Ministerul
Turismului sau n asociatii profesionale din

N
turism
functii
de
comerciale
specialitate
de
turism,
cu
societatile
exceptia
N
receptioner
agent de turism
sef de unitate, tehnolog n alimentatia
publica
lucrator
gestionar
publica(bucatar-gestionar,
alimentatia
barman
cu
gestiune sau sef de sala)

-sa fie absolvent al unui curs de formare
manageriala n industria hoteliera si turistica,

specific functiei, efectuat dupa data de 1 ianuarie
1990
cabanier
-sa fie absolvent de liceu si:
a)sa faca dovada unei activitati n turism de

functii
de
specialitate
Ministerul
Turismului sau n asociatii profesionale din
turism
functii de conducere n societati comerciale

4
din domeniul turismului, cu exceptia
agent de turism
functii
de
comerciale
specialitate
de
turism,
societati
cu
exceptia
lucrator
6*
5*
6*
5*
sef de unitate, tehnolog in alimentatia

publica
4
-
receptioner
1
5
N
gestionar
publica(bucatar-gestionar,
alimentatia
barman
cu
1
N
gestiune sau sef de sala)
2
N
cabanier
N
1
b) sa fie absolvent al unui curs de formare

manageriala n industria hoteliera si turistica,
specific functiei, efectuat dupa data de 1 ianuarie
1990 ****
x
-
3.2. Ghizii de turism
Actul normativ ce sta la baza atestarii ghizilor este Ordinul nr. 637/2004 ptr aprobarea Normelor
metodologice privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea
ghizilor de turism
Ghidul de turism14 este persoana care, in baza certificatului de calificare si a atestatului, poate
asigura desfasurarea in bune conditii a programelor turistice.
Categoriile de ghizi utilizate in activitatea de turism din Romania sunt:

-
ghid local care asigura asistenta turistica pe un teritoriu limitat
ghid national, care asigura asistenta turistica pe teritoriul national si in strainatate
ghid specializat pentru anumite segmente ale serviciilor turistice:
montan, drumetie montana
arta
supraveghetor
animatie
habitat natural: fauna, flora
ornitologie
sportiv (alpinism si catarare pe stanci, schi, inot, bob, inot, canotaj, iahting, zbor cu
aparate ultrausoare-deltaplan, parapanta,etc.)
Formarea profesionala a ghizilor

Formarea profesionala a categoriilor de ghizi de turism se poate realiza:
a) in cadrul sistemului national de invatamant;
b) in cadrul sistemului de formare profesionala a adultilor.
Planurile si programele de pregatire pentru calificarea in meseria de ghid de turism se elaboreaza
de catre unitatile care organizeaza cursurile de calificare si specializare, in conditiile legii.
Specializarea profesionala pentru categoria de ghid de turism national sau ghid de turism
specializat se realizeaza numai pentru persoanele care detin certificat de calificare de ghid de turism.
14
Potrivit Ordinului nr. 637/2004 ptr aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile
pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism
Atestarea ghizilor de turism

Profesia de ghid de turism poate fi exercitata de persoane fizice detinatoare de atesta de ghid.
Atestatul de ghid de turism este documentul eliberat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si
Turismului, prin care se confirma capacitatea profesionala a persoanelor fizice calificate in profesia de
ghid de turism de a exercita activitatea in una dintre categoriile de ghizi de turism.
In vederea obtinerii atestatului de ghid de turism local solicitantul va prezenta urmatoarele

documente:
a) cerere
b) copie de pe actul de identitate
c) copie de pe certificatul de calificare in profesia de ghid de turism
d) copie de pe atestul privind cunoasterea unei limbi straine, iar in cazul persoanelor fizice, cetateni ai
statelor Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European, si o copie de pe atestul privind
cunoasterea limbii romane
e) certificat de cayier judiciar
f) certificat medical
g) doua fotografii tip buletin de identitate
h) certificatul de absolvire a cursului de specializare profesionala (in cazul categoriilor de ghid de turism
national si specializat).
Documentatia astfel intocmita se prezinta Ministerului Transporturilo, Constructiilor si

Turismului Autoritatea Nationala pentru Turism.
In situatia in care solicitantul nu indeplineste conditiile pentru eliberarea atestatului de ghid de
turism, acestuia I se comunica motivul.
Termenul de eliberare a atestatului de ghid de turism sau de raspuns, dupa caz, este de 30 de zile
de la data primirii si inregistrarii documentatiei complete.
Profesia de ghoid de turism poate fi exercitata fie ca activitate de baza, fie ca activitate
complementara (numai de ghizii detinatori de atesta si ecuson de ghid de turism), fie pe cont propriu (de
catre persoane fizice autorizate potrivit legii).
Ecusonul de ghid de turism se elibereaza de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si
Turismului, prin Autoritatea Nationala pentru Turism.
In cazul in care se constata inregistrarea unui numar de mai mult de 5 reclamatii, care in urma
verificarii de catre reprezentantii cu atributii ce control din minister se constata ca sunt intemeiate, se va
lua masura retragerii atestatului de ghid de turism.
Masura retragerii atestaului de ghid de turism se contesta in termen de 30 de zile de la data
comunicarii acestei masuri posesorului atestatului de ghid de turism.
Conditii privind selectionarea candidatilor ptr cursurile de calificare profesionala in profesia de ghid
de turism local
1.sa aiba vrsta minima de 18 ani si vrsta maxima de 65 de ani;
2.sa aiba cel putin studii liceale cu bacalaureat;
3.sa nu fi suferit condamnari (fapt dovedit cu certificatul de cazier judiciar);
4.sa fie apt din punct de vedere medical pentru profesia de ghid de turism (sanatos clinic si psihic, fara
defecte fizice, de vorbire sau de auz);
5.sa cunoasca satisfacator cel putin o limba straina de circulatie internationala, dovedita prin atestat
privind cunoasterea unei limbi straine, pentru persoanele fizice romne si atestat privind cunoasterea
limbii romne, pentru persoanele fizice straine;
6.sa aiba cunostinte de cultura generala, dovedite prin test de verificare.
Conditiile pentru participarea la cursurile de specializare profesionala pentru categoriile de ghid de

turism national si ghid de turism specializat
n vederea participarii la cursurile de specializare profesionala pentru categoriile de ghid de
turism national si ghid de turism specializat, candidatul trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:
1.sa aiba calificarea profesionala pentru profesia de ghid de turism;
2.sa aiba cel putin studii liceale cu bacalaureat;
3.sa aiba vrsta minima de 18 ani si vrsta maxima de 62 de ani pentru ghidul de turism specializat si,
respectiv, 65 de ani pentru ghidul de turism national;
4.sa nu fi suferit condamnari (fapt dovedit cu certificatul de cazier judiciar);
5.sa fie apt din punct de vedere medical pentru profesia de ghid de turism (sanatos clinic si psihic, fara
defecte fizice, de vorbire sau de auz, apt pentru efort fizic*);
6.pentru categoria de ghid de turism specializat trebuie sa aiba cunostinte temeinice, teoretice si practice,
specifice categoriei de ghid de turism specializat pentru care opteaza;
7.sa cunoasca temeinic cel putin o limba straina de circulatie internationala, dovedita prin test de
verificare;
8.sa aiba cunostinte de cultura generala, dovedite prin test de verificare.
Atestarea ndeplinirii criteriilor se realizeaza prin prezentarea de copii de pe documente. Acestea

se pastreaza la organizatorul cursului.
*) Conditie necesara pentru ghidul de turism specializat - ghid sportiv, ghid montan.
Tema 4
4.1. SALVAMONTISM- UL
Organizarea activitii de salvare n muni
Activitatea de salvare n muni cuprinde patrularea preventiv, asigurarea permanenei la punctele
i refugiile SALVAMONT, cutarea persoanei disprute, acordarea primului ajutor medical n caz de
accidentare i transportarea accidentatului sau a bolnavului la prima unitate sanitar. Aceast activitate
este desfurat de salvatori montani.
Consiliile judeene n a cror raz administrativ-teritorial se afl trasee montane i/sau prtii de
schi organizeaz servicii publice judeene SALVAMONT care coordoneaz activitatea de prevenire a
accidentelor montane i de salvare n muni a persoanelor accidentate i a bolnavilor.
Serviciul public judeean SALVAMONT are urmtoarele atribuii principale:

a) coordoneaz din punct de vedere administrativ i organizatoric activitatea de salvare montan n jude;
b) propune omologarea sau desfiinarea unor trasee montane;
c) coordoneaz i supravegheaz activitatea de amenajare, ntreinere i reabilitare a traseelor montane din
jude;
d) asigur preluarea apelurilor de urgen privind accidentele montane i transmiterea acestora la efii de
formaie SALVAMONT sau la nlocuitorii acestora;
e) asigur permanena la punctele i refugiile SALVAMONT;
f) organizeaz activitatea de pregtire profesional a salvatorilor montani n jude;
h) ndeplinete orice alte atribuii legate de activitatea de salvare montan prevzute de legislaia n
vigoare sau stabilite prin hotrre a consiliului judeean.
n localitile pe teritoriul crora exist trasee turistice montane i/sau prtii de schi consiliile
locale pot organiza, n condiiile legii, servicii publice locale SALVAMONT.
Serviciul public local SALVAMONT are urmtoarele atribuii principale:

a) coordoneaz din punct de vedere administrativ i organizatoric activitatea de salvare montan la
nivel local;
b) angajeaz, formaiile necesare de salvatori montani;
c) asigur participarea salvatorilor montani, la formele de pregtire profesional organizate de
Asociaia Naional a Salvatorilor Montani din Romnia;
d) colaboreaz cu serviciul public judeean SALVAMONT;

e) ndeplinete orice alte atribuii n ceea ce privete salvarea montan prevzute de legislaia n
vigoare sau stabilite prin hotrre a consiliului judeean i, respectiv, local.
Serviciul public judeean sau local SALVAMONT i constituie formaiile astfel:

a) prin ncheierea de contracte de munc, contracte de colaborare sau contracte de voluntariat cu
fiecare salvator montan, n baza legislaiei n vigoare;
b) prin ncheierea de contracte civile de prestri de servicii cu societi civile profesionale de
salvatori montani sau cu organizaii neguvernamentale care au ca scop salvarea montan i care
pun la dispoziie ntreaga echip sau echipele necesare activitii de salvare montan.
Formaia de salvare montan este alctuit din minimum 6 membri salvatori montani.
Numrul formaiilor SALVAMONT este stabilit prin hotrre a consiliului judeean sau local,
dup caz, cu consultarea Asociaiei Naionale a Salvatorilor Montani din Romnia, n funcie de
caracteristicile zonei montane, de afluena turitilor, schiorilor i alpinitilor n zona montan respectiv.
Formaia de salvare montan are urmtoarele atribuii principale:

a) deplasarea de urgen la locul solicitat, salvarea accidentatului sau a bolnavului, acordarea
primului ajutor medical i transportarea acestuia la locul stabilit, pentru a fi preluat de personalul
medical de specialitate;
b) patrularea preventiv n zonele montane cu flux turistic mare, grad de periculozitate ridicat i n
staiunile turistice montane de practicare intensiv a sporturilor de iarn;
c) orice alte sarcini la care s-a obligat prin clauzele contractului n baza cruia a fost angajat.
Fiecare formaie de salvare montan este condus de un ef de formaie ales de membrii acesteia.
eful formaiei are sarcina de a organiza activitatea de patrulare, de a mobiliza formaia pentru intervenie
n timpul cel mai scurt, de a asigura coordonarea activitii de intervenie i de a asigura instruirea
permanent a formaiei.
eful formaiei de salvare montan i numete nlocuitorii care preiau atribuiile acestuia n cazul
indisponibilitii titularului.
Formaia de salvare montan este dotat de ctre consiliul judeean sau local, dup caz, cu
materiale de intervenie, salvare i transport al accidentatului sau al bolnavului, conform baremurilor
prevzute n anexa nr. 11.
Baremurile pot fi suplimentate prin decizie a Asociaiei Naionale a Salvatorilor Montani din
Romnia.
Conductorul formaiei SALVAMONT rspunde de folosirea i de pstrarea acestor materiale.
Fiecare membru al formaiei SALVAMONT este dotat cu echipament i trus de prim ajutor,
conform baremurilor prevzute la anexa nr. 1 din aceesi lege.
Pentru acordarea asistenei medicale de urgen la locul accidentului, membrii formaiilor SALVAMONT
vor efectua o perioad de instruire la nivelul serviciilor de ambulan judeene sau al unitilor de primire
a urgenelor din cadrul spitalelor judeene.
nsemnele, legitimaiile i culorile distinctive ale echipamentelor membrilor echipelor
SALVAMONT sunt unice pe ntregul teritoriu al Romniei i se stabilesc de ctre Asociaia Naional a
Salvatorilor Montani din Romnia.
Folosirea acestor nsemne de ctre persoane neautorizate constituie infraciune i se pedepsete conform
legislaiei n vigoare.
La aciunile de patrulare preventiv sau la interveniile cu un grad redus de complexitate pot
participa ca voluntary i persoane care nu au calitatea de salvator montan, cu acordul efului formaiei de
salvare montan, care va ine o eviden a acestora.
Finanarea serviciilor publice judeene sau locale SALVAMONT, inclusiv dotarea i echiparea
cabanelor cu aparatur, instrumente i materiale necesare desfurrii activitii, se face din bugetele
proprii ale judeelor sau din bugetele locale, dup caz.
Nominalizarea cabanelor care trebuie echipate i dotate se face prin hotrre a consiliului
judeean sau local, dup caz, cu consultarea Asociaiei Naionale a Salvatorilor Montani din Romnia.
Serviciile medicale de urgen furnizate de formaiile SALVAMONT cu personal medical
autorizat se subcontracteaz cu serviciile de ambulan.
n cazul accidentelor n muni formaiile SALVAMONT apeleaz serviciul de ambulan care are
obligaia de a prelua de la acesta accidentaii care necesit spitalizare.
Membrii formaiilor de salvare montan, care au ncheiat contracte de colaborare i de voluntariat
i care particip la activitile de prevenire a accidentelor, de patrulare preventiv, salvare, pregtire i
perfecionare, pot fi scoi de la locul de munc pe durata desfurrii acestora, prin negociere ntre
Hotrrea Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor msuri pentru prevenirea accidentelor
montane i organizarea activitii de salvare n muni
consiliile judeene sau locale, dup caz, i unitile/instituiile unde aceste persoane i desfoar
activitatea. Pentru perioada respectiv membrii echipelor SALVAMONT beneficiaz de salariul mediu pe
economie i de meninerea calitii de persoan ncadrat cu contract individual de munc la
unitile/instituiile unde aceste persoane i desfoar activitatea.
Fiecare membru al formaiei SALVAMONT primete, pe perioada activitii de patrulare,
precum i de salvare n muni constnd n cutarea, acordarea primului ajutor medical i transportul
accidentatului, o indemnizaie de periculozitate care se stabilete prin hotrre a consiliului judeean sau
local, n raport cu riscurile i cu condiiile naturale specifice, precum i cheltuielile de cazare i transport.
Agenii economici din turism asigur echipelor SALVAMONT prioritate la utilizarea mijloacelor
de transport pe cablu i a serviciilor de cazare i alimentaie pe perioada n care acestea sunt n aciuni de
patrulare preventiv i de salvare n muni.
Serviciile publice SALVAMONT beneficiaz de o frecven radio de urgen naional, care este
pus la dispoziie n mod gratuit, precum i de o pereche de frecvene de lucru pe repetor pentru probleme
de organizare i cooperare n muni, care sunt asigurate, de asemenea, gratuit.
Refugiile i bazele SALVAMONT trebuie s fie dotate cu staii de radioemisie fixe.
Membrii formaiilor de salvare montan ncheie asigurri pentru rspundere civil profesional,
de via sau pentru accidente.
Asociaia Naional a Salvatorilor Montani din Romnia are, n domeniul prevenirii

accidentelor montane i organizrii activitii de salvare n muni, urmtoarele atribuii:
a) coordoneaz din punct de vedere tehnic activitatea de salvare montan din ntreaga ar, avnd
dreptul de a emite norme tehnice obligatorii n activitatea de salvare montan;
b) organizeaz examenul de atestare n profesia de salvator montan;
c) organizeaz formele de pregtire profesional a salvatorilor montani;
d) organizeaz examenele de atestare periodic a salvatorilor montani;
e) confer i ridic dreptul de liber practic n profesia de salvator montan;
f) aplic sanciuni disciplinare membrilor si;
g) organizeaz echipe speciale de salvatori montani;
h) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de statutul su.
Asociaia Naional a Salvatorilor Montani din Romnia este recunoscut ca asociaie de utilitate
public.
Poate deveni salvator montan orice persoan care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii:
a) are vrsta de cel puin 18 ani;
b) nu are antecedente penale;
c) are o stare de sntate corespunztoare confirmat prin fia medical;
d) a parcurs formele de pregtire profesional i a efectuat un stagiu de aspirantur, stabilite de
Asociaia Naional a Salvatorilor Montani din Romnia;
e) are o conduit demn i moral;
f) a promovat examenul de atestare n profesie organizat de Asociaia Naional a Salvatorilor
Montani din Romnia.
Salvatorii montani au obligaia de a participa la intervale stabilite de Asociaia Naional a

Salvatorilor Montani din Romnia la examene de reconfirmare a dreptului de liber practic n profesia de
salvator montan.
Neparticiparea sau nepromovarea examenelor prevzute la alin. (1) duce la pierderea dreptului de
liber practic n profesia de salvator montan.
Asociaia Naional a Salvatorilor Montani din Romnia stabilete prin norme proprii i alte
situaii care determin pierderea dreptului de liber practic n profesia de salvator montan.
Prevenirea accidentelor montane

Amenajarea, omologarea i ntreinerea traseelor turistice montane
Traseul turistic montan trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

a) s prezinte interes i s fac legtura ntre dou sau mai multe obiective;
b) s fie accesibil att vara, ct i iarna, scop n care se vor evita, att ct este posibil, versanii sau
crestele expuse la viscole ori la cureni puternici de aer. In condiii speciale de altitudine sau de
teren accidentat traseul turistic montan va fi recomandat numai vara;
c) s evite zonele favorabile producerii avalanelor de zpad, alunecrilor de teren sau cderilor
masive de pietre;
d) s nu necesite construirea prea multor amenajri - podee, balustrade, trepte - i s permit
mbuntirea potecii - lrgirea ei, acoperirea poriunilor surpate -, fr cheltuieli mari; s nu
traverseze zone ntinse de grohotiuri sau de mlatini.
n funcie de desfurarea pe teren a traseelor turistice montane se folosesc urmtoarele sisteme

de marcaje:
a) marcaje n grup, care au, iniial, un parcurs comun, dup care semnele se ramific succesiv pe
diferite trasee;
b) marcaje centrifugale, cu semne care se despart chiar de la pornire pe trasee diferite;
c) marcaje n circuit, care au acelai punct de plecare i de sosire;
d) marcaje cu ax comun, care au un traseu principal, numit i magistral, n general traseu de
creast, din care se ramific sau ctre care se dirijeaz mai multe trasee secundare;
e) marcaje pentru traseele dus-ntors.
Pentru marcarea traseelor turistice montane i pentru asigurarea uniformitii i respectrii

inscripionrii internaionale se utilizeaz semnele prevzute n anexa nr. 3. De asemenea, indicatoarele de
trasee turistice montane sunt cele prevzute n anexa nr. 4.
Documentaiile pentru amenajarea traseelor turistice montane noi i pentru modificarea traseelor
existente se ntocmesc de ctre consiliile judeene sau locale, dup caz, i de Asociaia Naional a
Salvatorilor Montani din Romnia i cuprind:
a) date de baz - traseul, unitatea montan, judeul sau judeele n a cror raz se afl traseul;
b) date privind execuia i ntreinerea marcajului i a traseului;
c) harta traseului la una dintre scrile: 1:50.000, 1:25.000 sau 1:20.000.
Omologarea traseelor turistice montane se face de Ministerul Turismului, conform legislaiei n

vigoare, n baza documentaiilor prevzute la art. 32 i la iniiativa consiliului judeean sau local, dup
caz, n a crui raz se afl traseul i a Asociaiei Naionale a Salvatorilor Montani din Romnia.
Condiiile materiale i financiare necesare lucrrilor de amenajare i ntreinere a traseelor

turistice montane se asigur de consiliile judeene i/sau locale sub a cror autoritate funcioneaz
serviciul public SALVAMONT.
Pentru ntreinerea traseelor turistice montane sunt obligatorii urmtoarele lucrri:

a) periodic se cur, se repar i se mbuntesc potecile, taluzurile, sectoarele protejate de
balustrade, treptele, cablurile i lanurile de sprijin, copertinele i punile peste ape i se nltur
toate obstacolele care bareaz trecerea;
b) n fiecare primvar se completeaz i se nlocuiesc stlpii, sgeile, indicatoarele, inscripionrile

i semnele de marcaj deteriorate, distruse sau descompletate;
c) stlpii de marcaj din zonele de avalane se schimb pe teren ferit, iar marcajul se nlocuiete pe
aceste poriuni cu semne pe sol, acolo unde este posibil.
Msuri de prevenire a accidentelor montane
Pentru adpostirea persoanelor aflate n dificultate, surprinse de schimbri meteorologice brute

n zone montane izolate, departe de cabane, se construiesc, se amenajeaz sau se reamenajeaz refugii.
Lucrrile de amenajare, precum i de construire a refugiilor, a bazelor SALVAMONT i a

punctelor sanitare SALVAMONT se execut de ctre consiliile judeene i locale n a cror raz
administrativ-teritorial se afl, sub directa supraveghere a serviciului SALVAMONT.
Fondurile necesare pentru amenajarea i ntreinerea traseelor turistice montane, precum i pentru
construirea refugiilor, a bazelor SALVAMONT i a punctelor sanitare SALVAMONT se asigur din
bugetele proprii ale judeelor i din bugetele locale.
Persoanele fizice sau juridice care administreaz cabane montane au urmtoarele obligaii principale:
a) s doteze cabanele, cu finanarea potrivit prevederilor art. 16 alin. (1), cu: semnalizatoare
luminoase pentru orientarea turitilor n timpul nopii i n condiii meteorologice care prezint
pericol de accidentare; post telephonic fix sau mobil i staie de emisie-recepie radio; mijloace de
avertizare sonore la cabanele de creast, care vor fi folosite n mod intermitent pentru orientarea
turitilor n timpul unor condiii meteorologice deosebite, precum i ca semnal de alarm n caz
de accidente, semnal stabilit convenional ntre cabanieri, echipele SALVAMONT, unitile din
apropiere ale Ministerului Aprrii Naionale i Ministerului de Interne i staiile meteorologice;
materiale, instrumente i medicamente prevzute n anexa nr. 1, pentru cabane;
b) s monteze la cabane panouri cu traseele din zon, diferite pentru sezonul de var i pentru cel de
iarn, cu marcarea distinctiv a poriunilor periculoase i a refugiilor care pot fi folosite;
c) s ntocmeasc registrul de trafic al turitilor la caban;
d) s afieze zilnic buletinul meteorologic;
e) s informeze turitii asupra celor mai convenabile ci de acces, n funcie de condiiile
meteorologice ale zilei.
Persoanele fizice sau juridice care organizeaz aciuni turistice n muni au urmtoarele obligaii
principale:
a) s utilizeze ghizi montani calificai, dotai cu mijloace de comunicaie (telefon mobil, staie radio
de comunicaie) capabile s asigure legtura cu punctele de alarmare a formaiilor
SALVAMONT;
b) s informeze turitii asupra condiiilor meteorologice ale zilei;
c) s recomande turitilor echipamentul necesar pentru parcurgerea traseului turistic montan;
d) s utilizeze variantele de trasee turistice montane adecvate componenei grupului i condiiilor
meteorologice.
Constituie contravenii urmtoarele fapte:

a) neorganizarea de ctre consiliile judeene, care au zone montane n raza administrativ-teritorial,
a serviciilor publice SALVAMONT;
b) neefectuarea de ctre consiliile judeene sau consiliile locale, dup caz, a lucrrilor de amenajare
i ntreinere a traseelor turistice montane;
c) neasigurarea formaiilor SALVAMONT i a cabanelor nominalizate cu baremurile minime de
materiale, medicamente, instrumente i dispozitive prevzute n prezenta hotrre;
Contraveniile se sancioneaz cu amenzi de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, faptele

prevzute la lit. a) i b);
cu amend de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei, faptele prevzute la lit. c) i d).
Amenzile se aplic i persoanelor juridice.
Constatarea contraveniilor i aplicarea sanciunilor se fac de personalul anume mputernicit al
Ministerului Turismului.
Ministerul Sntii i Familiei asigur, prin direciile judeene de sntate public, convocarea i
instruirea anual a cabanierilor nominalizai i a ghizilor montani pentru acordarea primului ajutor
medical i folosirea medicamentelor din dotarea cabanelor turistice.
ANEXA 1 2
BAREMURI
de dotare a membrilor echipelor SALVAMONT i a cabanelor cu instrumentar medical,
medicamente, materiale sanitare i
cu materiale pentru intervenie, salvare i transport al
bolnavilor i turitilor accidentai n zona montan
1. Baremul de dotare a fiecrui membru al formaiei SALVAMONT cu echipament individual i

materiale necesare pentru intervenie, salvare i transport al bolnavilor i turitilor accidentai n zona
montan:
-
bocanci tip alpin: a) de iarn; b)
ochelari de protecie;
de var;
casc de protecie;
costum alpin (pantalon de var,
vest de siguran;
bluz de var, pelerin de
colari;
ploaie, pantalon de iarn, bluz
piolet;
vtuit,
ln,
rucsac;
vtuit,
aparatur
osete
suprapantalon,
de
vest
parazpezi,
hanorac
de
emisie-recepie
radio;
impermeabil);
telefon mobil;
bocanci de schi;
binoclu;
costum de schi;
trus medical individual;
cciuli de schi;
lantern cu baterii;
mnui de protecie;
briceag.
schiuri complete (schiuri, bee

de schi, legturi alpine, legturi
de tur, piei de foc);
2. Baremul de dotare cu instrumentar sanitar de prim ajutor, cu materiale sanitare i cu medicamente a

trusei individuale de prim ajutor medical a fiecrui membru al formaiei SALVAMONT:
A. Instrumentar medical de prim ajutor:
-
pipet 2 buc.
pens Pean dreapt 1 buc.
foarfece drept 1 buc.
pip Guedel 1 buc.
pens Kocher 1 buc.
atel cervical
A Hotrrii Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor msuri pentru prevenirea accidentelor
atele
Krammer
de
diferite
mrimi, atele gonflabile sau alte

materiale pentru imobilizri de
cutie din metal - 20/12 cm 1

buc.
coliere 2 buc.
fracturi, seturi 4 buc.

-
"batista salvatorului" sau alte

dispozitive
ajuttoare
pentru
respiraia gur la gur 1 buc.

B. Materiale sanitare:
-
ap oxigenat 200 gr
pansament cu rivanol 2 pachete
alcool sanitar 200 gr
pansament individual 2 buc.
alcool iodat 5% 200 gr
tifon 1 m
comprese sterile, cutii 2 buc.
mnui
fei 5/8 4 buc.
mnui chirurgicale
fei 10/10 4 buc.
folie izolant, tip Sirius, pentru
vat medicinal 200 gr
garou 1 m
role de leucoplast 1 buc.
protejarea accidentatului 1 buc.

-
soluii
perfuzabile
C. Medicamente:
-
algocalmin tablete 20 buc.
decongestionant nazal 1 flacon
aspirin tablete 20 buc.
loperamid 10 tablete
bioxiteracor spray 1 flacon
metoclopramid 10 tablete
colir oftalmologic antiseptic 1
crbune medicinal 10 tablete
flacon
proculin picturi 1 flacon
nor spray 1 flacon
saprosan pulvis 1 flacon
paracetamol tablete 20 buc.
mueel (plicuri) 1 pung
unguent cu antibiotice 1 tub
nitroglicerin 1 flacon
scobutil 20 tablete
trombin uscat 1 flacon
codeinfosfat 10 tablete
3. Baremul minim de dotare a echipei SALVAMONT cu echipament i materiale pentru intervenie,

salvare i transport al bolnavilor i turitilor accidentai n zona montan:
-
akij (targ pentru transport
iarna) 2 buc.
dispozitive
de
transport
abrupt 2 buc.
targ cu roi 2 buc.
troliu 1 buc.
trgi speciale 2 buc.
sonde avalane 10 buc.
corzi alpine diferite 4 buc. x 80
surse de nclzire (primusuri) 2

buc.
m
-
carabiniere 40 buc.
cini de cutare 1
cordeline diferite 4 buc. x 50 m
mijloace
aparatur de iluminat 2 buc.
specifice (scutere de zpad,
aparatur pentru avertizare 1
ambulan, main de teren),
buc.
opional 1 buc.
de
transport
aparatur de cutare n avalan
ciocane alpinism 2 buc.
1 buc.
pitoane diferite 40 buc.
saci de dormit 6 buc.
saltele izopren 6 buc.
corturi 2 buc.
auto
n funcie de complexitatea zonei de activitate, la aceast dotare general se adaug i

alte materiale specifice, conform normelor emise de Asociaia Naional a Salvatorilor
Montani din Romnia.
4. Baremul de dotare a cabanelor cu instrumentar medical de prim ajutor, cu materiale sanitare i cu
medicamentele care se acord gratuit accidentailor sau bolnavilor:
A. Instrumentar medical de prim ajutor:
-
pipet 1 buc.
foarfece drept 1 buc.
dispozitive
pens Kocher 1 buc.
respiraia gur la gur 1 buc.
pens Pean dreapt 1 buc.
pip Guedel 1 buc.
atele
Krammer
"batista salvatorului" sau alte

ajuttoare
pentru
cutie din metal - 20/12 cm 1

buc.
de
diferite
coliere
buc.
mrimi, atele gonflabile sau alte

materiale
pentru
imobilizri
fracturi, seturi 4 buc.

B. Materiale sanitare:
-
ap oxigenat 200 gr
vat medicinal 200 gr
alcool sanitar 200 gr
garou 1 m
alcool iodat 5% 200 gr
role de leucoplast 1 buc.
comprese sterile, cutii 2 buc.
pansament cu rivanol 2 pachete
fei 5/8 4 buc.
pansament individual 2 buc.
fei 10/10 4 buc.
tifon 1 m
C. Medicamente:
-
algocalmin fiole 5 buc.
laxative comprimate 10 tablete
algocalmin tablete 20 buc.
hiposerpil 10
aspirin tablete 20 buc.
comprimate
bioxiteracor spray 1 flacon
miofilin 10 tablete
colir oftalmologic antiseptic 2
milfidipin 10 tablete
flacoane
propanolol 10 tablete
nor spray 1 flacon
ampicilin 40 capsule
tetraciclin unguent 1 tub
biseptol 20 tablete
unguent cu antibiotice 1 tub
metoclopramid 4 fiole
saprosan pulvis 1 flacon
papaverin 4 fiole
mueel (plicuri) 1 pung
scobutil compus 4 fiole
nitroglicerin 1 flacon
fortral 2 fiole
dicarbocalm 1 cutie
atropin 2 fiole
antinevralgice 20 tablete
dogoxin 2 fiole
talazol 1 flacon
furosemid 2 fiole
clorocalcin 1 flacon
adrenalin 3 fiole
bixtonim 2 flacoane
efedrin 5% 3 fiole
piramidon 30 tablete
cofein 4 fiole
emetiral tablete 1 flacon
miofilin 4 fiole
revulsin 1 tub
calciu bromat 2 fiole
ramnolax 2 flacoane
xilin 2% 6 fiole
crbune medicinal 1 cutie
hemisuc de H 10 fiole
paracetamol 20 tablete
diazepam 2 fiole
codein fosfatic 1 flacon
hidrocortizon acetat 4 fiole
scobutil 1 flacon
glucoz 33% 4 fiole
ulcerotrat 20 tablete
adrenostazin 4 fiole
loperamid 20 tablete
venostat 4 fiole
furazolidon 2 flacoane
ser antiviperin 2 fiole
romergan 10 tablete
anatoxin tetanic 4 fiole
diazepam 10 tablete
talc 10 plicuri.
5.. Baremul de dotare a cabanei cu materiale pentru intervenie, salvare i transport al bolnavilor i
turitilor accidentai n zona montan:
-
corzi alpine 80 m 2 buc.
sonde avalan 10 buc.
akij (targ pentru transport
lanterne 4 buc.
iarna) 1 buc.
pitoane diferite 20 buc.
targ alpin pentru var 2 buc.
cordeline - 50 m 2 buc.
carabiniere 10 buc.
rucsac 1 buc.
ciocan alpin 1 buc.
ANEXA 2 3
CRITERIILE
de clasificare a traseelor turistice montane
Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt: timpul de mers, sezonalitatea, gradul de
dificultate i nivelul de echipare a turitilor.
a) Timpul de mers se nscrie n fia tehnic i pe indicatoare, exprimat n ore, fraciuni de or i, mai rar,
n minute i se va calcula astfel:
-
pe teren plat i pe pante mici, 4 km/h;
n urcu, pe potec amenajat, 350 m diferen de nivel/h;
n urcu, pe potec neamenajat, 250 m diferen de nivel/h;
n coborre, pe potec amenajat, 450 m diferen de nivel/h;
n coborre, pe potec neamenajat, 400 m diferen de nivel/h.

La o or de mers se adaug 10 minute necesare odihnei. Distana n kilometri se
utilizeaz n calcul numai pe traseele cu peste 80% de mers pe plat i cu maximum 20% de mers
pe pant cu nclinare de maximum 10 grade.
Pentru calcularea distanelor i timpilor de mers se efectueaz msurtori pe teren i pe
hart.
b) Sezonalitatea este criteriul pe baza cruia traseele turistice montane se mpart n: trasee de primvar i
de toamn, trasee de var i trasee de iarn.
c) Gradul de dificultate este criteriul pe baza cruia traseele turistice montane se mpart n:
-
trasee cu grad mic de dificultate, cu urmtoarele caracteristici: durata traseului - 3 - 6 ore;

diferena de nivel - 300 - 700 m; efort fizic moderat, care nu necesit pregtire fizic
special;
trasee cu grad mediu de dificultate, cu urmtoarele caracteristici: durata traseului - 4 - 8

ore; diferena de nivel - 500 - 1.000 m; efort fizic susinut numai pe unele etape ale
traseului, care necesit o condiie fizic i orientare bune;
trasee cu grad mare de dificultate, cu urmtoarele caracteristici: durata traseului - 5 - 9

ore; diferena de nivel -800 - 1.500 m; efort fizic continuu i intens, care necesit o foarte
bun condiie fizic i antrenament nainte de abordarea traseului.
d) Nivelul de echipare solicitat drumeilor este criteriul pe baza cruia traseele turistice montane se mpart
n:
-
trasee care nu necesit echipament special pentru parcurgerea lui; acest tip de traseu se
desfoar pe poteci amenajate, drumuri forestiere i nu prezint poriuni accidentate;
trasee care necesit echipament de drumeie de complexitate medie; acest tip de traseu se
desfoar pe poteci cu poriuni accidentate, grohotiuri, pante alunecoase cu grad de
nclinare mediu;
trasee care necesit echipament de drumeie special i complex; acest tip de trasee se
desfoar pe poteci accidentate, puin conturate i/sau pe poriuni fr potec, cu pante
abrupte care necesit uneori ajutorul minilor pentru ascensiune.
ANEXA 3 4
SEMNELE
utilizate pentru marcarea traseelor turistice montane i condiiile
de detaliu tehnic pe care acestea trebuie s le ndeplineasc
pentru asigurarea uniformitii i respectrii inscripionrii internaionale
Pentru marcarea traseelor turistice montane se utilizeaz urmtoarele semne:
a) banda vertical - pe fond alb - pentru marcarea traseelor principale, numite i magistrale, care
sunt, de regul, trasee de creast;
b) crucea cu brae egale - pe fond alb - pentru marcarea traseelor de legtur;
c) triunghiul echilateral - pe fond alb - i punctul ntr-un cerc - pe fond alb - pentru marcarea
traseelor secundare;
d) punctul cu cercuri duble de culoare alb i roie pentru traseele dus-ntors.
Culorile pentru semnele de marcaj sunt: rou, galben i albastru, obligatoriu pe fond alb.
Pentru asigurarea uniformitii i respectrii inscripionrii internaionale semnele de marcaj vor

ndeplini urmtoarele condiii de detaliu tehnic:
a) se vor ncadra ntr-un patrulater imaginar cu laturile de 16 - 20 cm;
b) benzile de culoare vor avea o lime de 6 cm, iar cele de culoare alb, de 5 cm (5 + 6 + 5 = 16
cm);
c) triunghiul cu miezul de culoare va avea laturile de 10 cm, iar banda de culoare alb, de 3 cm (3 +
10 + 3 = 16 cm);
d) punctul de culoare va avea diametrul de 10 cm, iar banda de culoare alb, o lime de 3 cm (3 +
10 + 3 = 16 cm);
e) crucea de culoare va avea cele dou benzi perpendiculare de 3 cm, iar banda de culoare alb, de 5
cm (5 + 6 + 5 = 16 cm);
f) semnele de marcaj se vor aplica n ambele sensuri de circulaie, la distane astfel apreciate nct
s fie uor vizibile de la un semn la altul, perpendiculare pe direcii de mers i la nlimea de 1,5
- 2 m fa de sol;
g) n golurile alpine i n poienile foarte mari semnele de marcaj se vor face pe stlpi confecionai
din evi metalice; stlpii vor fi vopsii mai nti cu grund de protecie, apoi cu vopsea de culoare
alb i neagr, n dungi alternative de 30 cm lime, vor fi prevzui la partea inferioar cu gheare
pentru fixarea n fundaii de ciment i apoi, n pmnt i la partea superioar, cu o palet pentru
semnele de marcaj;
h) pentru protecia arborilor semnele de marcaj se vor aplica direct pe copaci, prin vopsire, fiind
interzis fixarea n cuie a altor indicatoare;
i)
n zonele stncoase, greu accesibile, semnele de marcaj se vor aplica pe palete metalice scurte sau
pe lespezi plate din piatr, implantate n grmezi de pietre, cimentate, cu o nlime de 0,4 - 0,6
m; n zonele n care traseul turistic montan este bine trasat i nu are ramificaii nu se va face exces
de semne, dar se vor marca n mod deosebit intrrile n pdure (din drumuri, poieni, goluri alpine,
vi) prin unul sau mai multe semen uor vizibile;
j)
pe un traseu comun, marcat cu semne diferite, vor fi aplicate toate semnele, n grup, unul sub
altul, i nu alternativ, la distane mari unul de altul; n zonele stncoase semnele de marcaj se vor
grupa orizontal;
k) n punctele de inflexiune a direciei de mers a potecii se vor aplica sgei bicolore (culoarea alb
+ culoarea marcajului), care vor indica unghiul direcional; sgeata va avea o lungime de 40 - 50
cm, o lime total de 8 10 cm i unghiul direcional de 15 grade, 30 grade, 45 grade, 60 grade,
75 grade, 90 grade, 105 grade i de 120 grade;
l)
n zone deosebit de circulate i expuse fenomenului de cea marcajul care va indica apropierea
refugiului alpin sau a cabanei va fi dublat de un sistem de atenionare acustic sau vizual, acionat
electric sau mecanic; n cazul cabanelor funcionarea acestui sistem va fi n responsabilitatea
cabanierului;
m) la executarea tuturor marcajelor se vor folosi vopsele reflectorizante i rezistente la ger, cldur,
soare, umezeal i agenii poluani corosivi;
n) se va evita marcarea drumurilor publice i a drumurilor forestiere altfel dect prin tblie
indicatoare, la capetele acestora; n cazul n care un traseu turistic montan se interfereaz cu un
drum public, traseul va fi marcat astfel nct s fie bine relevate intrrile i ieirile din drumul
public.
ANEXA 4 5
INDICATOARELE
de trasee turistice montane i standardizarea acestora
Indicatoarele de trasee turistice montane sunt:

a) indicatoarele de direcie sunt: indicatoare de direcie simple, care au o lungime de 68 cm i o
lime de 28 cm, i indicatoare de direcie duble, care au o lungime de 78 cm i o lime de 28
cm;
b) indicatoarele de traseu sunt cu dimensiuni variabile (32 cm/45 cm, 40 cm/56 cm, 50 cm/70 cm i
63 cm/87 cm), n funcie de volumul de informaii pe care l conin, i sunt amplasate pe vertical
sau pe orizontal, pe un picior sau pe dou picioare;
c) indicatoarele de documentare sunt cele care vor conine informaii despre traseele turistice
montane marcate i principalele puncte de interes turistic din zona pe care o prezint.
Pe indicatoarele de la intrrile i ieirile de pe traseu vor fi trecute i dificultile
drumeiei astfel:
-
pericol de avalan;
corni pe traseu;
dificulti alpine (pasaje, sritori);
condiii meteo care pot influena substanial parcursul;
orientare dificil;
pant mare i alunecoas;
d) tablele toponimice sunt indicatoare pentru lacuri, ruri, monumente ale naturii, vrfuri de munte, ei
importante, pentru alte obiective culturale i de interes turistic. Tablele toponimice vor fi realizate din
plci fibrolemnoase impermeabilizate sau din fibre de sticl, rezistente la intemperii, de dimensiunile 32
cm/45 cm, n culori diferite pentru fiecare element prezentat, astfel:
-
tablele toponimice inscripionate cu litere de culoare alb pe fond de culoare albastr sunt
pentru lacuri i ruri;
tablele toponimice inscripionate cu litere de culoare neagr pe fond de culoare galben

sunt pentru monumente ale naturii; tablele toponimice inscripionate cu litere de culoare
neagr pe fond de culoare alb sunt pentru alte obiective de interes turistic.
Pentru standardizarea indicatoarelor de trasee turistice montane realizarea i implantarea lor se

vor face cu respectarea urmtoarelor condiii:
-
stlpii de marcaj pentru indicatoare vor avea dimensiunile de 2,20 m - 2,40 m nlime i
de 0,10 m - 0,12 m grosime; stlpii se vor ngropa n fundaii solide, la o adncime de
0,50 m - 0,70 m;
paletele cu semnul de marcaj se vor orienta perpendicular pe direcia de mers, iar sgeile,
pe direcia axului traseului; sgeile indicatoare de direcie vor meniona obligatoriu
obiectivul cel mai apropiat, timpul de mers pn la acesta i semnul de marcaj;
tablele indicatoare, care se vor instala n punctele de convergen (rspntie) a mai multe
trasee turistice montane, vor cuprinde obligatoriu urmtoarele informaii inscripionate
unele sub altele: semnele de marcaj, direciile de mers i timpul, unele indicaii speciale
(Drum periculos; Atenie, cad pietre.)
Locurile de ncepere a traseelor turistice montane, precum i interseciile traseelor marcate vor
avea amplasate obligatoriu, n ambele sensuri, indicatoare confecionate din plci fibrolemnoase
impermeabilizate sau din fibr de sticl.
Hotrrea Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor msuri pentru prevenirea accidentelor
4.2. Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului

Pentru realizarea politicii de dezvoltare si promovare a turismului prin valorificarea si protejarea
potentialului turistic din Romnia, se constituite Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea
turismului, prin Ordonanta nr. 8 din 27 ianuarie 1998. De asemenea, Hotarrea nr.511/1998 aprob
Normele metodologice privind constituirea i utilizarea acestui fond.
Potrivit acestor acte normative, Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se
constituie i se gestioneaz de ctre Minitserul Turismului1.
Programul anual de dezvoltare a produselor turistice i Programul anual de marketing i
promovare se elaboreaz de ctre Minitserul Turismului, n colaborare cu asociaiile profesionale din
turism, cu autoritile locale, i se aprob prin hotarre de Guvern.
Fondul pentru promovarea si dezvoltarea turismului se constituie din urmatoarele surse:
a) din contributia pentru turism, stabilita la 3%, platita de:
- agentii economici detinatori de capacitati de cazare, indiferent de forma de proprietate, calculata asupra
veniturilor ncasate pentru serviciile turistice, inclusiv cele de alimentatie publica, oferite n pachet, pe
baza de bilet;
- agentiile de turism, indiferent de forma de proprietate, calculata asupra veniturilor proprii, ncasate sub
forma de comision, din activitatea turistica.
b) veniturile ncasate de Oficiul de Autorizare si Control n Turism si de Oficiul de Promovare a
Turismului, stabilite prin hotarre a Guvernului;
c) o parte din venitul net al Institutului National de Formare si Management pentru Turism, stabilita de
Ministerul Turismului o data cu aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli;
d)sponsorizari, n conditiile legii.
Din Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se finanteaza, total sau partial,
programele si activitatile de dezvoltare si promovare a produselor turistice din Romnia, respectiv
programele si activitatile de marketing si de promovare turistica, reprezentare si informare turistica n tara
si n strainatate, creare si dezvoltare de produse turistice, alte activitati de dezvoltare si promovare a
turismului, n conformitate cu politica nationala n domeniul turismului.
Platitorii mentionati mai sus, care si-au achitat contributia la Fondul special pentru promovarea si
dezvoltarea turismului, beneficiaza de cota redusa a taxei pe valoarea adaugata pentru serviciile turistice,
Hotararea nr.511/1998 privind aprobarea Normelor metodologice privind constituirea si utilizarea Fondului
speciale pentru promovarea si dezvoltarea turismului.
inclusiv de alimentatie publica, oferite n pachet, pe baza de bilet. De cota redusa a taxei pe valoarea
adaugata beneficiaza si agentiile de turism pentru comisionul ncasat.
Agentii economici din statiunile balneoclimaterice nu datoreaza contributia anuala la Fondul
special pentru promovarea si dezvoltarea turismului, pentru serviciile de cazare, masa si tratament
prestate cumulat, a caror contravaloare se deconteaza pe baza de bilete de tratament.
Nu pot fi finantate proiecte propuse de persoane fizice i persoane juridice romne autorizate
conform legii, care se afl n una din urmtoarele situaii:
a. sunt declarate conform legii n incapacitate de plat;
b. au plile /conturile blocate conform unei hotrri judectoreti rmase definitiv;
c. nu au achitat la termen contribuia pentru turism de 3% la Fondu speciale pentru promovarea si
dezvltarea turismului, n cazul n care o datorau;
d. au restane la plata impozitelor i taxelor datorate la bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale
de stat, bugetele locale i la fondurile speciale, mai mari de 90 de zile;
e. persoanele fizice n cauz se fac vinovate de declaraii false cu privire la situaia lor economic;
f.
persoanele fizice n cauz au nclcat, cu bun tiin, prevederile unui alt contract finanat din
fonduri publice;
g. persoanele fizice n cauz au fost condamnate pentru: furt, abuz de ncredere, gestiune
frauduloasa, inselaciune, delapidare, dare sau luare de mit, mrturie mincinoas, fals, uz de fals,
deturnare de fonduri.
Obligatia calcularii si varsarii sumelor rezultate din aplicarea prevederilor legii revine agentilor
economici respectivi.
Suma datorata se stabileste la data ncasarii contravalorii prestatiilor, fiind mentionata n mod
expres pe documentul de plata. Ele se varsa lunar n contul Fondului special pentru promovarea si
dezvoltarea turismului pna la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care au fost stabilite.
Finantarea si realizarea programelor si actiunilor din Fondul special pentru promovarea si
dezvoltarea turismului se fac pe baza Programului anual de marketing si promovare si a Programului
anual de dezvoltare a produselor turistice.
Programul anual de dezvoltare a produselor turistice se elaboreaza de catre Ministerul Turismului si se
aproba de catre Guvern, mpreuna cu Programul anual de marketing si promovare.
Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se repartizeaza astfel:
a) 70% pentru actiunile de marketing si promovare;
b) 30% pentru actiunile de dezvoltare si creare de produse turistice.
Finantarea din Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se face cu prioritate
pentru:
a) acoperirea cheltuielilor curente si de capital ale Oficiului de Autorizare si Control n Turism si ale
Oficiului de Promovare a Turismului;
b) activitati de promovare, reprezentare si informare turistica, n tara si n strainatate;
c) activitati de cercetare a pietei turistice interne si internationale;
d) programe si activitati de creare si dezvoltare de produse turistice;
e) acordarea de credite pe termen mediu, cu dobnda preferentiala egala cu rata inflatiei, pentru
proiecte de investitii n turism. Acordarea acestor credite se va face prin intermediul societatilor
bancare, pe baza de conventie;
f) actiuni de constientizare, educare si formare a turistilor si a populatiei cu privire la turism, la
protejarea si conservarea mediului nconjurator;
g) programe de dezvoltare a sistemelor de informare turistica interna si internationala;
h) programe si actiuni de instruire si formare profesionala;
Constituirea si gestionarea Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se
efectueaza de catre Ministerul Turismului, ca ordonator principal de credite.
Sumele constituite ca venituri la Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului vor
fi cheltuite n exclusivitate n scopul pentru care a fost constituit.
Disponibilul existent la finele anului n contul Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea
turismului se reporteaza cu aceeasi destinatie pentru anul urmator.
Controlul constituirii Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se realizeaz
de ctre Direcia General de Autorizare i Control n Turism i de ctre personalul de specialitate al
Ministerului Turismului, n baza delegaiei emise n acest scop.
n cadrul aciunii de control se vor verifica, n principal, urmtoarele aspecte:
a. determinarea corecta a bazei de calcul i a valorii contribuiei pentru turism de 3%;
b. virarea integral i n termen la Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului a
sumei datorate;
c. reflectarea corect n contabilitate a sumelor datorate i virate la Fondul special pentru
promovarea si dezvoltarea turismului.
Controlul utilizrii Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se face de ctre
instituiile abilitate.
Anexa 1 la Hot.511/1998
DECLARAIE
Subsemnatul (numele i prenumele) ................................................, n calitate de reprezentant al

(denumirea i sediul)........................................................, avnd funcia de ................................................,
declar pe proprie rspundere c nu m aflu i, respectiv, persoana juridic pe care o reprezint nu se afl,
de la caz la caz, n una dintre urmtoarele situaii:
a. n incapacitate de plat;
b. cu plile/conturile blocate conform unei hotrri judectoreti definitive;
c. nu sunt (este) vinovat() de declaraii false cu privire la situaia economic;
d. nu am (a) nclcat cu buna stiin prevederile unui alt contract finanat din fonduri
publice;
e. cu contribuia de 3% la Fondul specialpentru promovarea i dezvoltarea turismului
neachitat la termen;
f.
cu restane la plata impozitelor i taxelor datorate la bugetul de stat, bugetul asigurrilor

sociale de stat, bugetele locale i fondurile speciale, mai mari de 90 de zile;
g. nu sunt (este) condamnat(a) pentru: furt, abuz de ncredere, gestiune frauduloas,

nelciune, delapidare, dare sau luare de mit, mrturie mincinoas, fals, uz de fals,
deturnare de fonduri.
Sub sanctiunile aplicate faptei de fals n declaraii, declar c am verificat datele din prezenta
declaraie i, n conformitate cu informaiile furnizate, o declar complet i corect.
Data ............................
Semntura ..........................
Tema 5
Privatizarea societatilor comerciale din turism
Potrivit Hotararii nr.436/2001 se aproba Strategia privind privatizarea societatilor comerciale din
turism, prevazuta n anexa care face parte integranta din prezenta hotarre.
Ministerul Turismului va aduce la ndeplinire Strategia privind privatizarea societatilor
comerciale din turism.
Obiectivul strategic al Programului de guvernare n domeniul turismului este relansarea rapida si
durabila a acestui sector prin reconsiderarea locului turismului n cadrul economiei nationale, astfel nct
turismul sa devina un sector prioritar printr-o strategie coerenta a organismelor legislative,
guvernamentale si a administratiei publice locale.
Una dintre principalele actiuni guvernamentale n domeniul turismului o reprezinta ncheierea
procesului de privatizare pna la data de 31 decembrie 2001, actiune fundamentala pentru realizarea
obiectivelor generale ale Programului de guvernare n turism, ca instrument major n reluarea procesului
de dezvoltare si modernizare n turism si de crestere a contributiei sectorului turistic la realizarea
produsului intern brut. Privatizarea n turism urmareste atragerea de investitori recunoscuti n domeniu lanturi hoteliere de renume international -, atragerea de capital pentru investitii de dezvoltare si
mbunatatirea managementului.
n anul 2001 Strategia privind privatizarea societatilor comerciale din turism are la baza
urmatoarele obiective:
1.Preluarea de catre Ministerul Turismului a deciziei de privatizare si realizarea de catre acesta a
procesului efectiv de privatizare.
Portofoliul de societati comerciale preluat de Ministerul Turismului de la Autoritatea pentru
Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului n baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 7/2001
este format din 51 de societati comerciale prevazute n anexele la aceasta, precum si din societati
comerciale care vor fi identificate ulterior sau societati comerciale la care statul va deveni actionar dupa
data intrarii n vigoare a acestei ordonante de urgenta.
Portofoliul initial se constituie n general din societati comerciale la care statul este actionar
majoritar sau societati la care statul detine pachetul de actiuni de control.
Societatile comerciale care vor intra n portofoliul Ministerului Turismului dupa data intrarii n
vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 7/2001 sunt societati comerciale din categoria celor
prezentate mai sus, la care procesul de privatizare era n curs de desfasurare la data ordonantei de urgenta,
acesta nefiind finalizat prin ncheierea unui contract de vnzare-cumparare de actiuni de catre Autoritatea
pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, si din societati comerciale la care Ministerul
Turismului devine actionar, n general, cu pachete mici de actiuni ca urmare a majorarii capitalului social
cu valoarea terenurilor pentru care se obtine titlul de proprietate dupa privatizare sau ca urmare a rezilierii
de catre Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului a unor contracte de
vnzare-cumparare de actiuni pentru nerespectarea clauzelor contractuale.
2.Reducerea cotelor de capital detinute de stat la unele societati comerciale ca urmare a retrocedarii unor
active din patrimoniul acestor societati n baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate n mod abuziv n perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, acolo unde acest lucru este
posibil, astfel nct sa nu afecteze procesul de privatizare n ansamblu al unei societati comerciale.
3.Atribuirea directa de pachete de actiuni detinute la societatile comerciale catre persoanele ndreptatite n
baza Legii nr. 10/2001, fara a se afecta nsa privatizarea n ansamblu a societatii comerciale.
4.Finalizarea proceselor de privatizare pentru activele la care procesul de privatizare a fost initiat printrun management privat (locatii de gestiune, nchirieri, asocieri n participatiune etc.).
Vnzarea activelor societatilor comerciale din turism aflate ntr-un sistem de management privat
(locatii de gestiune, nchirieri, asocieri n participatiune) se poate face prin negociere directa cu partenerii
contractuali, n conditiile n care nu este afectata activitatea societatii comerciale care are n proprietate
activele respective, nu este afectata vnzarea actiunilor societatii comerciale, activele respective nu intra
sub incidenta Legii nr. 10/2001 si titularii contractelor de locatie, nchiriere sau asociere au efectuat
investitii n activele respective.
5.Utilizarea n procesul de privatizare a sistemului adecvat de facilitati.
Se vor acorda n procesul de privatizare facilitatile fiscale prevazute n Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 52/2001 privind accelerarea si finalizarea procesului de privatizare a societatilor
comerciale din turism si n normele metodologice emise n aplicarea acesteia, cu conditia efectuarii de
investitii de catre cumparator.
6.Publicitatea licitatiilor. n vederea atragerii de investitori pentru societatile si hotelurile importante se va
efectua, pe lnga publicitatea din presa nationala, publicitate pe posturile internationale de televiziune
(TVR International si PRO TV International), precum si pe posturile nationale de televiziune.
Privatizarea societatilor comerciale din turism la care Ministerul Turismului detine mai putin de
50% din totalul actiunilor n categoria acestor societati comerciale se ncadreaza n general societati
comerciale supuse programului de privatizare n masa prin cupoane nominative de privatizare, program
demarat n temeiul Legii nr. 55/1995 privind accelerarea procesului de privatizare.
Actiunile acestor societati comerciale, daca sunt tranzactionate pe piata de capital, vor fi acordate
cu prioritate persoanelor ndreptatite la despagubiri n actiuni n baza Legii nr. 10/2001 sau vor fi vndute,
de preferinta, prin licitatie publica cu strigare.
Avndu-se n vedere pachetul de actiuni detinut de Ministerul Turismului (sub 50%), pretul de
pornire la licitatie al unei actiuni va fi, de regula, egal cu valoarea nominala a unei actiuni, iar pentru
societatile comerciale ce vor fi vndute pe piata de capital pretul de pornire va fi egal cu pretul de
tranzactionare al respectivelor actiuni pe piata de capital.
Publicitatea vnzarii actiunilor acestor societati comerciale se va face n presa nationala.
La aceste societati comerciale, daca n urma aplicarii Legii nr. 10/2001 retrocedarea se va face n
natura, Ministerul Turismului si poate diminua cota de capital social detinuta, pna la retragerea
definitiva din societatea comerciala.
Aceasta strategie se va aplica si n cazul societatilor comerciale din turism la care statul detine
pachete mici de actiuni, daca vnzarea acestor actiuni nu se ncadreaza n procedura privind dreptul de
preemptiune al actionarilor existenti.
II.Privatizarea societatilor comerciale din turism la care Ministerul Turismului detine peste 50% din
actiuni Societatile comerciale din aceasta categorie vor fi clasificate n mai multe subcategorii, n functie
de situatia patrimoniala concreta din cadrul fiecareia si de marimea capitalului social:
1.Societati comerciale rezultate n urma divizarii dintr-o societate comerciala mai mare pe structura unui
singur activ sau a mai multor active, aceste active fiind grevate de contracte de asociere n participatiune,
nchiriere sau locatie de gestiune, contracte ncheiate pe perioade mari (10-15 ani), facnd practic
neatractive asemenea societati comerciale, ntruct societatea nu desfasoara nici un fel de activitate
proprie. Unele dintre aceste societati comerciale sunt constituite pe structura unor active nationalizate si
care vor fi retrocedate n conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001.
n functie de rezultatele aplicarii Legii nr. 10/2001 si de situatia concreta a societatilor comerciale
la data privatizarii, Ministerul Turismului va alege cea mai adecvata metoda de privatizare, fiind preferata
licitatia cu strigare, pretul de pornire la licitatie fiind, de regula, egal cu valoarea nominala a actiunilor,
avndu-se n vedere neatractivitatea societatii comerciale n ansamblul ei.
2.Societati comerciale mijlocii si mari care au mai multe active n patrimoniu, dar activele sunt grevate
aproape n totalitate de contracte de locatie, nchiriere, asociere sau leasing imobiliar, vor fi vndute prin
licitatie cu strigare, iar n unele cazuri se va proceda si la vnzarea unor active din patrimoniul acestora
catre titularii respectivelor contracte, daca acestia au efectuat investitii n activele pe care le
administreaza. Pretul de pornire la licitatie va fi de regula egal cu valoarea nominala a actiunilor, avndu-
se n vedere neatractivitatea societatii comerciale n ansamblul ei, datorata existentei contractelor care
greveaza activele societatii comerciale ale carei actiuni se vnd.
3.Societati comerciale care au n patrimoniu foarte multe active care se ncadreaza n prevederile Legii nr.
10/2001 n aceasta categorie se ncadreaza societati comerciale pe Valea Prahovei, n statiunile balneare
sau n orase mari si n Bucuresti.
n functie de rezultatele aplicarii Legii nr. 10/2001 si de situatia concreta a societatilor comerciale
la data privatizarii Ministerul Turismului va alege cea mai adecvata metoda de privatizare, fiind preferata
licitatia cu strigare, pretul de pornire la licitatie fiind de regula egal cu valoarea nominala a actiunilor,
avndu-se n vedere neatractivitatea societatii n ansamblul ei.
4.Societati comerciale mari, a caror situatie patrimoniala este deosebita si care necesita strategie proprie
de privatizare:
a)Societatea Comerciala "Hercules" - S.A. Baile Herculane Avndu-se n vedere specificul
balneoclimateric si renumele Societatii Comerciale "Hercules" - S.A. Baile Herculane, starea de
degradare avansata a bazei materiale, procedura de privatizare se va derula pe baza de negociere cu
ofertanti care sa se angajeze la un program de investitii stabilit de acord cu Ministerul Turismului, care sa
conduca la reabilitarea acestei statiuni;
b)Societatea Comerciala "Biroul de Turism si Tranzactii" - S.A. (B.T.T.) Privatizarea societatii
comerciale a nceput haotic, regasindu-se mai multe forme intermediare de privatizare (leasing, asocieri,
societati mixte), dar si inegala din punct de vedere al efectelor, n cadrul unor active efectundu-se
investitii, alte active genernd nsa pierderi si debite pentru societatea comerciala; s-au facut operatiuni
juridice succesive si incerte asupra terenurilor societatii, care ngreuneaza si ntrzie procesul de
privatizare.
n functie de modalitatea de clarificare a situatiei patrimoniale se poate avea n vedere o divizare
a societatii n mai multe societati comerciale pe criteriul teritorial, urmata de vnzarea actiunilor noilor
societati, constituirea de societati mixte pe structura unor active care sa aduca imediat investitii n activele
respective sau chiar pe ntreaga societate ori chiar vnzarea ntregului pachet de actiuni prin licitatie sau
negociere;
c)Societatea Comerciala "Neptun-Olimp" - S.A.
Dupa anul 1989 baza materiala a statiunii a cunoscut o degradare continua datorita lipsei de
fonduri pentru investitii. n ultimul timp s-a produs si o degradare a plajei prin amplasarea pe aceasta a
unor constructii. Aceste elemente au avut repercusiuni n scaderea numarului de turisti straini veniti n
statiune pe perioada de sezon si, mai mult, scaderea interesului unor mari touroperatori straini pentru
promovarea statiunii Neptun-Olimp.
n vederea relansarii statiunii Neptun-Olimp trebuie sa se actioneze n urmatoarele directii:
1.promovarea unei legi privind protectia Litoralului si a plajei Marii Negre, lege care sa reglementeze
regimul constructiilor pe plaja si n zona limitrofa acesteia, astfel nct sa nu se distruga sau sa nu fie
deteriorat produsul turistic estival;
2.clarificarea regimului de administrare a plajelor;
3.elaborarea Planului de urbanism zonal al statiunii, care sa elimine conflictul arhitectural si sa limiteze
constructia de locuinte, pastrndu-se caracterul preponderent turistic al statiunii, si avizarea sa de catre
Ministerul Turismului;
4.reconditionarea retelei rutiere si pietonale din statiune, precum si ntretinerea spatiilor verzi si a lacurilor
de agrement;
5.construirea unor centre de agrement si de recreere, care sa completeze produsul turistic estival - plaja;
6.elaborarea unor noi reglementari privind statiunile turistice de interes national, cu evidentierea efectelor
acestui statut asupra regimului investitiilor, alocatiilor bugetare si a facilitatilor;
7.realizarea unui parteneriat ntre Ministerul Turismului, autoritatile locale si agentii economici din
statiune, care sa aiba n vedere dezvoltarea acesteia;
8.realizarea unei privatizari axate pe investitii, pe modernizarea si pe dezvoltarea dotarilor,
echipamentelor si serviciilor turistice.
Avndu-se n vedere ca nu s-au vndut active din patrimoniul societatii comerciale, precum si
diversitatea activelor acesteia, strategia de privatizare trebuie sa aiba n vedere ct mai multe forme de
privatizare (vnzarea de active, constituirea de societati mixte, vnzarea de actiuni precedata de divizarea
societatii comerciale etc.).
Vnzarea celor 13 active aflate n locatie de gestiune, nchiriere sau asociere din perioada 19911993 direct catre partenerii contractuali, avndu-se n vedere ca acestia au investit n activele respective
mai mult dect reprezinta valoarea activelor fara investitii. Vnzarea activelor mici (chioscuri, terase
independente, restaurante sau magazine independente) care erau nchiriate pe perioada de sezon prin
licitatie sau constituirea de societati mixte pe structura unor active care necesita investitii.
Divizarea societatii comerciale n 20-25 societati comerciale noi, pe structura complexelor
hoteliere, avndu-se n vedere functionalitatea acestora si pastrndu-se actuala structura a actionariatului
n noile societati comerciale.
Vnzarea actiunilor noilor societati comerciale prin negociere directa, pe baza de programe de
investitii esalonate pe maximum 3 ani, astfel nct toate activele din statiune sa beneficieze de un program
de investitii care sa conduca la revigorarea ntregii statiuni;
d)Societatea Comerciala "Mamaia" - S.A.
Desi dupa anul 1989 baza materiala a statiunii a cunoscut o degradare, n ultimii 2 ani se observa o
reabilitare a acesteia datorita investitiilor efectuate n urma privatizarii de catre cumparatori. n ultimul
timp s-a produs nsa o degradare a plajei prin amplasarea pe aceasta a unor constructii, dar si datorita
factorilor naturali. Aceste elemente au avut repercusiuni n scaderea numarului de turisti straini veniti n
statiune pe perioada de sezon si, mai mult, scaderea interesului unor mari touroperatori straini pentru
promovarea statiunii Mamaia.
n vederea relansarii statiunii Mamaia trebuie sa se actioneze n urmatoarele directii:
1.promovarea unei legi privind protectia Litoralului si a plajei Marii Negre, lege care sa reglementeze
regimul constructiilor pe plaja si n zona limitrofa acesteia, astfel nct sa nu se distruga sau sa nu fie
deteriorat produsul turistic estival;
2.clarificarea regimului de administrare a plajelor;
3.elaborarea Planului de urbanism zonal al statiunii, care sa elimine conflictul arhitectural si sa limiteze
constructia de locuinte, pastrndu-se caracterul preponderent turistic al statiunii, si avizarea sa de catre
Ministerul Turismului;
4.reconditionarea retelei rutiere si pietonale din statiune;
5.refacerea sistemului de udare din statiune si a spatiilor verzi;
6.realizarea unor parcari moderne n statiune;
7.construirea unor centre de agrement si de recreere care sa completeze produsul turistic estival - plaja;
8.elaborarea unor noi reglementari privind statiunile turistice de interes national, cu evidentierea efectelor
acestui statut asupra regimului investitiilor, alocatiilor bugetare si a facilitatilor;
9.realizarea unui parteneriat ntre Ministerul Turismului, autoritatile locale si agentii economici din
statiune care sa aiba n vedere dezvoltarea acesteia;
10.realizarea unei forme de privatizare axate pe investitii si pe modernizarea si dezvoltarea dotarilor,
echipamentelor si serviciilor turistice.
Circa 85% din activele societatii comerciale sunt date n contracte de leasing imobiliar sau sunt vndute n
rate pe o perioada de pna la 5 sau 10 ani. Unele active sunt constituite ca aport n cadrul unor societati
mixte. n administrarea societatii comerciale se mai afla n prezent numai 7 hoteluri si mai multe active de
natura chioscurilor, teraselor independente, restaurantelor independente sau terenuri de tenis.
Diversitatea formelor de administrare a activelor societatii comerciale determina o strategie de
privatizare care trebuie sa aiba n vedere vnzarea de active, constituirea de societati mixte, vnzarea de
actiuni precedata de divizarea societatii comerciale etc.
Vnzarea activelor mici (chioscuri, terase independente, restaurante independente, terenuri de
tenis) si chiar a hotelurilor care necesita un efort investitional mare la care societatea comerciala nu se
poate angaja cu forte proprii, prin licitatie, sau constituirea de societati mixte pe structura unor active care
necesita investitii.
Un alt act normativ care face referire la unele masuri pentru accelerarea privatizarii, este Legea
nr.137/20021.
Prezentul act normativ stabileste cadrul juridic pentru accelerarea procesului de privatizare, n
baza urmatoarelor principii:
a)asigurarea transparentei procesului de privatizare;
b)vnzarea la pretul de piata rezultat din raportul dintre cerere si oferta, cu luarea n considerare a tuturor
elementelor ce alcatuiesc oferta de cumparare;
c)asigurarea egalitatii de tratament ntre cumparatori;
d)aplicarea unor programe de restructurare anterioara privatizarii, cu accent pe externalizarea unor
activitati si/sau active, n special a activelor cu caracter social;
e)reconsiderarea datoriilor societatilor comerciale, n vederea sporirii atractivitatii ofertei de privatizare;
f)instituirea administrarii speciale n perioada de privatizare.
Prevederile prezentei legi se aplica societatilor comerciale la care statul sau o autoritate a
administratiei publice locale este actionar sau asociat, indiferent de actul normativ n baza caruia
societatea comerciala s-a nfiintat, precum si regiilor autonome.
n ntelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a)societati comerciale nseamna orice societate comerciala/companie nationala/societate nationala la care
statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, indiferent de actul normativ n baza
caruia au fost nfiintate;
b)regie autonoma nseamna agentul economic nfiintat n baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea
unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, cu modificarile ulterioare, n baza
Legii administratiei publice locale nr. 69/1991, cu modificarile ulterioare, precum si n baza Legii
administratiei publice locale nr. 215/2001;
c)actiuni nseamna valorile mobiliare emise de societati comerciale; actiunile pot fi ordinare sau
preferentiale n conformitate cu dispozitiile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata,
cu modificarile ulterioare; prevederile prezentei legi referitoare la actiuni sunt aplicabile si partilor
sociale;
d)active cu caracter social nseamna bunuri sau ansambluri de bunuri din patrimoniul unei societati
comerciale sau regii autonome, de tipul: crese, gradinite, cabinete medicale, dispensare, camine de
nefamilisti sau blocuri de locuinte, cantine, centrale sau puncte termice, grupuri scolare de orice tip, baze
LEGE nr. 137 din 28 martie 2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, este Legea nr.137/2002.
sportive si de agrement, indiferent de tipul acestora, utilitati de interes local sau zonal, gosdpodarii-anexe
si alte asemenea active, inclusiv dotarile si terenul aferent acestora;
e)agent de privatizare nseamna orice persoana juridica, romna sau straina, specializata n activitati
financiare, n fuziuni si achizitii, precum: banci, banci de investitii, societati si fonduri de investitii,
societati financiare, societati care presteaza servicii de contabilitate si audit financiar, consultanta,
intermediere pe piata valorilor mobiliare, precum si cabinete sau societati profesionale de avocatura,
indiferent daca acestea actioneaza individual ori n asociere, cu mentiunea ca persoanele juridice straine
se pot asocia cu o persoana juridica sau firma romna din categoriile sus-mentionate;
f)administrarea speciala n perioada de privatizare nseamna procedura de administrare n perioada
cuprinsa ntre data intrarii n vigoare a ordinului ministrului institutiei publice implicate sau, dupa caz,
data emiterii deciziei conducatorului autoritatii administratiei publice locale, prin care se instituie
procedura administrarii speciale, si data transferului dreptului de proprietate asupra actiunilor n situatia
unei privatizari finalizate sau data stabilita prin ordin sau decizie;
g)investitii neterminate nseamna obiective de investitii aflate n diferite stadii de executie, inclusiv cele
aflate n faza de proiecte aprobate, care se ncadreaza n strategiile de dezvoltare sectoriala ale Guvernului
si care necesita atragerea de fonduri din sectorul privat;
h)construieste, opereaza si transfera semnifica metoda prin care investitorul construieste, finanteaza,
dezvolta si opereaza obiectivul pentru o perioada determinata de timp, dupa care transfera obiectivul
initiatorului, n capacitate deplina de functionare si operare si liber de orice sarcini si obligatii;
i)construieste, detine si opereaza semnifica metoda prin care investitorului i se ncredinteaza obiectivul pe
care l construieste, finanteaza, dezvolta si opereaza pentru o perioada nedeterminata de timp, cu
respectarea reglementarilor sectoriale specifice n vigoare;
j)dreptul de optiune este dreptul investitorului care a subscris si a varsat aportul de capital, n urma unei
majorari de capital, de a cumpara ulterior de la institutia publica implicata pachete de actiuni detinute de
aceasta la respectiva societate comerciala, n termenii si la termenele convenite la data majorarii de capital
social.
Diminuarea participatiei statului la societatile comerciale se realizeaza prin utilizarea

urmatoarelor metode:
a)vnzarea de actiuni;
b)majorarea de capital social prin aport de capital privat;
c)transferul cu titlu gratuit sau vnzarea activelor cu caracter social;
d)orice combinatie a metodelor prevazute la lit. a)-c).
Vnzarea de actiuni
Actiunile se pot vinde la pretul de piata rezultat din raportul dintre cerere si oferta, chiar daca
acest pret este inferior pretului de oferta stabilit de institutia publica implicata. Institutia publica implicata
este singura autoritate competenta sa decida asupra oportunitatii ncheierii contractului de vnzarecumparare de actiuni, avnd n vedere pe lnga pret si celelalte elemente care compun oferta de
cumparare. Instantele judecatoresti sau arbitrale nu se pot pronunta asupra oportunitatii ncheierii
tranzactiei, ci doar asupra legalitatii acesteia.
Pentru fiecare societate comerciala stabilita prin hotarre a Guvernului, n raport de domeniul de
activitate, marimea capitalului social, numarul de salariati, situatia financiara, gradul de dezvoltare
industriala si de rata somajului zonei unde si desfasoara activitatea societatea comerciala, vnzarea
pachetului de actiuni detinut de catre institutia publica implicata se va face la pretul simbolic reprezentnd
echivalentul unui euro. n acest caz institutia publica implicata selecteaza cumparatorul n functie de
celelalte elemente ale ofertei de cumparare, respectiv: volumul investitiilor angajate, numarul de locuri de
munca ce urmeaza sa fie create si capitalul de lucru. Criteriile de selectie si conditiile detaliate n care se
va efectua vnzarea se vor stabili prin normele metodologice emise n aplicarea prezentei legi.
Nu pot participa la procesul de privatizare persoane fizice sau juridice, romne ori straine, care au
avut contracte de vnzare-cumparare de actiuni ncheiate cu oricare institutie publica implicata si care au
fost rezolvite din cauze imputabile acestora printr-o hotarre judecatoreasca sau arbitrala definitiva si
irevocabila sau ca efect al conditiilor de rezolutiune stipulate n contractele de vnzare-cumparare de
actiuni, precum si cei care nregistreaza datorii bugetare restante.
Vnzarea actiunilor va fi precedata de ntocmirea unui dosar de prezentare, n functie de metoda
de privatizare aleasa si de pachetul de actiuni oferit la vnzare, potrivit normelor metodologice emise n
aplicarea prezentei legi.
Dosarul de prezentare va cuprinde si drepturile de proprietate industriala si intelectuala. Datele si
informatiile cuprinse n dosarul de prezentare sau documentul de oferta referitoare la situatia economica,
financiara, juridica si patrimoniala a societatii comerciale respective sunt prezentate pe baza declaratiei pe
propria raspundere autentificata a administratorului unic, a membrilor consiliului de administratie sau a
directorului general, dupa caz, precum si a cenzorilor.
n situatia n care institutia publica implicata decide vnzarea actiunilor prin oferta publica ori
prin metode specifice pietei de capital, la bursele de valori sau pe alte piete organizate, interne ori
internationale, documentul de oferta se va ntocmi n conformitate cu reglementarile legale n vigoare
pentru piata de capital.
n cazul vnzarii pachetelor de actiuni reprezentnd pna la 5 % din capitalul social al societatilor
comerciale, institutia publica implicata va ntocmi o fisa de prezentare simplificata.
Vnzarea va fi precedata de publicarea unui anunt de vnzare sau a unei oferte de vnzare,
valabila cel putin 30 de zile, dar nu mai mult de 180 de zile de la data publicarii.
Institutia publica implicata poate decide justificat prelungirea termenului de valabilitate a ofertei
de vnzare pentru perioade succesive ce nu pot depasi 30 de zile fiecare si care nu pot nsuma mai mult de
180 de zile.
n cazul vnzarii unor pachete de actiuni mai mari de 33%, institutia publica implicata sau agentul
de privatizare are obligatia sa solicite eliberarea certificatelor de obligatii bugetare pentru stabilirea
situatiei obligatiilor bugetare ale societatilor comerciale supuse privatizarii.
Organele teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, pentru bugetul de stat, si ale celorlalte
ministere si institutii, pentru bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, precum si
autoritatile administratiei publice locale, pentru bugetele locale, vor elibera certificatele de obligatii
bugetare n termen de 30 de zile de la data nregistrarii solicitarii, acestea constituind proba exclusiva a
datoriilor bugetare respective ale societatii comerciale.
Pentru eliberarea certificatelor de obligatii bugetare nu se percep taxe.
n mod exceptional, n raport cu circumstantele economice si cu interesul manifestat de potentialii
cumparatori ori tinnd seama de alte conditii care ar putea influenta negativ rezultatele unui proces de
privatizare, conducerea institutiei publice implicate poate decide, pentru societatile comerciale la care
institutia publica implicata stabileste strategia de privatizare, modificarea sau revocarea ofertei de
vnzare, precum si schimbarea metodei de privatizare, potrivit principiilor din prezenta lege, n conditiile
prevazute n normele metodologice emise n aplicarea acesteia.
O asociatie constituita din salariati, membri ai consiliului de administratie sau pensionari cu
ultimul loc de munca la o societate comerciala poate dobndi actiuni/parti sociale la respectiva societate
comerciala.
Vnzarea se face prin una dintre metodele prevazute la art. 13 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, aprobata prin Legea nr. 44/1998, cu
modificarile si completarile ulterioare, cu respectarea prevederilor art. 5 alin. (1) din prezenta lege.
n vederea accelerarii procesului de privatizare institutia publica implicata va asigura accesul
potentialilor investitori n societatea comerciala, nainte de vnzarea dosarului de prezentare, pentru a-i
sprijini sa-si formeze o opinie generala asupra situatiei acesteia, n scopul scurtarii perioadei de formare a
unei decizii privind achizitionarea pachetului de actiuni ce va fi scos la vnzare la aceasta societate
comerciala.
Informatiile care vor fi puse la dispozitie de societatea comerciala vor contine numai date
generale, cu caracter public, iar vizitele vor avea un caracter preponderent tehnic, pentru ca investitorii sa
poata evalua starea actuala a societatii comerciale, perspectivele acesteia dupa privatizare si un volum de
investitii minim necesar.
Dupa vnzarea dosarului de prezentare, la cererea potentialului cumparator, n conditiile
prevazute n normele metodologice emise n aplicarea prezentei legi, institutia publica implicata si
societatea comerciala supusa privatizarii sunt obligate sa asigure accesul liber la toate datele si
informatiile, cu exceptia celor de natura confidentiala, privind activitatea societatii comerciale, n scopul
ntocmirii de catre acesta a propriului raport de expertiza asupra societatii.
Toate societatile comerciale, indiferent de structura capitalului social, carora nu li s-a eliberat
certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, vor ntocmi si vor nainta institutiilor
ndreptatite sa emita certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, n termen de 60 de
zile de la data intrarii n vigoare a prezentei legi, documentatiile necesare n vederea eliberarii acestuia.
Institutiile abilitate sa elibereze certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului
au obligatia sa emita aceste documente n termen de 15 zile de la depunerea documentatiei si sa transmita,
n termen de 5 zile de la emitere, o copie de pe certificat catre institutia publica implicata.
Administratorii societatii comerciale sunt obligati sa solicite nregistrarea majorarii capitalului
social la oficiul registrului comertului n termen de 30 de zile de la data emiterii certificatului.
n cazul n care administratorii nu solicita nregistrarea majorarii capitalului social n termenul
prevazut la alin. (3), oficiul registrului comertului va nregistra majorarea, la cererea institutiei publice
implicate.
n cazul n care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu
a fost urmata, anterior privatizarii, de majorarea corespunzatoare a capitalului social sau daca certificatul
se elibereaza dupa privatizare, capitalul social se majoreaza de drept cu valoarea terenurilor, care va fi
considerata aport n natura al statului sau al unei unitati administrativ-teritoriale, dupa caz, n schimbul
careia se vor emite actiuni suplimentare ce vor reveni de drept institutiei publice implicate.
n situatia n care majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor se realizeaza dupa
privatizarea societatii comerciale, cumparatorul sau succesorul n drepturi al acestuia are drept de
preferinta la cumparare de la institutia publica implicata a unui numar de actiuni suplimentare necesare
mentinerii cotei de participatie la capitalul social, existenta anterior majorarii acestuia cu valoarea
terenurilor.
Cumparatorul sau succesorul n drepturi al acestuia si poate exercita aceasta preferinta n termen
de 15 zile de la data nregistrarii majorarii capitalului social.
Pretul de vnzare pentru actiunile suplimentare provenite din majorarea capitalului social cu
valoarea terenului, n situatia exercitarii dreptului de preferinta, este egal cu pretul de oferta stabilit de
institutia publica implicata, n conformitate cu prevederile normelor metodologice emise n aplicarea
prezentei legi. Plata actiunilor se va realiza integral sau n rate. Transferul dreptului de proprietate asupra
actiunilor are loc n momentul platii integrale a acestora.
Pna la expirarea termenului de exercitare a dreptului de preferinta drepturile de vot conferite de
actiunile emise n conformitate cu prevederile alin. (5) sunt suspendate.
n vederea accelerarii procesului de privatizare autoritatea de mediu competenta va emite, n
termen de 10 zile de la depunerea documentatiei necesare de catre societatea comerciala, avizul de mediu.
n cazul necomunicarii avizului n termenul legal, societatea comerciala este considerata ca si desfasoara
activitatea n deplina conformitate cu cerintele legale n vigoare privind protectia mediului.
Institutia publica implicata are obligatia sa includa n dosarul de prezentare sau, dupa caz, n
prospectul de oferta publica obligatiile si raspunderile de mediu stabilite prin avizul de mediu, pe baza
informatiilor cuprinse n bilantul de mediu acceptat de autoritatea de mediu competenta.
Emiterea si/sau revizuirea avizului de mediu este gratuita n cazul societatilor comerciale care
nregistreaza pierderi n bilantul contabil al ultimului exercitiu financiar anual ncheiat.
Societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar
majoritar pot dispune nstrainarea unor active cu caracter social, cu titlu gratuit si cu prioritate catre
autoritatile administratiei publice locale, precum si catre institutii publice si vnzarea acestora catre orice
alta persoana fizica sau juridica interesata, cu exceptia celor care au fost revendicate n conformitate cu
prevederile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate n mod abuziv n perioada 6
martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificarile ulterioare.
n situatia n care societatea comerciala decide aplicarea masurilor prevazute la alin. (1), adunarea
generala a actionarilor se va convoca n termen de doua zile lucratoare de la luarea deciziei si se va tine n
5 zile de la publicarea anuntului de convocare.
Adunarea generala a actionarilor va hotar reducerea capitalului social din cota de participatie a
statului sau a autoritatii administratiei publice locale, n cazul transferului cu titlu gratuit.
Institutia publica implicata poate conveni, prin contractul de vnzare-cumparare, sa l

despagubeasca pe cumparator pentru prejudicii suferite ca urmare a stabilirii n sarcina societatii
comerciale a unor raspunderi, datorate poluarii mediului din activitati trecute, care nu au fost dezvaluite
cumparatorului de institutia publica implicata sau de autoritatea de mediu competenta.
Institutia publica implicata poate sa negocieze si sa convina acordarea unor garantii
cumparatorului pentru daune cauzate acestuia prin faptul ca societatea comerciala este tinuta sa
ndeplineasca vreo obligatie, inclusiv fata de terti, sau sa suporte vreo pierdere ca rezultat al unor acte,
fapte si operatiuni care nu au fost dezvaluite si nici nu puteau fi cunoscute de catre cumparator ca urmare
a efectuarii propriului audit asupra societatii comerciale si a caror cauza a existat la data ncheierii
contractului.
Institutia publica implicata asigura cumparatorilor cu care a ncheiat contracte de vnzarecumparare de actiuni repararea prejudiciilor cauzate acestora prin executarea unor hotarri judecatoresti
definitive si irevocabile care obliga la restituirea n natura catre fostii proprietari a bunurilor imobile
preluate de stat.
Valoarea prejudiciului ce urmeaza sa fie reparat potrivit alin. (1) se stabileste de comun acord cu
cumparatorul, iar n caz de divergenta, prin justitie.
Dispozitii speciale privind fuziunea, divizarea, dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale supuse
privatizarii
Institutia publica implicata va solicita consiliului de administratie sau administratorilor
convocarea adunarii generale a actionarilor din societatile comerciale cu capital majoritar de stat, care se
va ntruni n termen de 5 zile de la data solicitarii pentru a decide asupra fuziunii, divizarii ori dizolvarii si
lichidarii.
n termen de 10 zile de la data la care adunarea generala a actionarilor a aprobat fuziunea sau
divizarea societatii comerciale consiliul de administratie va definitiva documentele necesare.
Hotarrea adunarii generale a actionarilor privind fuziunea sau divizarea societatii comerciale
poate fi atacata n termen de 5 zile de la data publicarii.
Proiectul de fuziune sau de divizare ntocmit n forma prevazuta de Legea nr. 31/1990,
republicata, cu modificarile ulterioare, se depune n termen de 3 zile la oficiul registrului comertului de
catre administratorul societatii comerciale.
Creditorii societatii comerciale care fuzioneaza sau se divide, care au o creanta anterioara
publicarii proiectului de fuziune sau de divizare, pot face opozitie n termen de 5 zile de la data publicarii
hotarrii adunarii generale a actionarilor privind fuziunea sau divizarea.
Lichidatorul are obligatia ca, n cel mult 10 zile de la data intrarii n functie, sa ntocmeasca
tabelul de creante, care va fi depus la sediul societatii comerciale pentru a putea fi consultat de catre
creditori.
Dreptul de a contesta existenta sau ntinderea unei creante ori rangul acesteia n ordinea de
preferinta se stinge n termen de 15 zile de la data comunicarii acestora n scris de catre lichidator.
Vnzarea bunurilor se face pe baza de licitatie cu strigare, licitatie n plic sigilat ori prin
negociere, n conditiile prevazute n normele metodologice emise n aplicarea prezentei legi.
Contractul de vnzare a bunului adjudecat se ncheie sub sanctiunea nulitatii, n termen de cel
mult 10 zile lucratoare de la data adjudecarii licitatiei. Lichidatorul poate prelungi acest termen cu cel
mult 5 zile lucratoare.
Pentru acoperirea pasivului social lichidatorul va efectua plati n contul creantelor creditorilor,
indiferent daca acestea sunt ajunse sau nu la scadenta, din sumele obtinute n urma vnzarii bunurilor
mobile si imobile ale societatii comerciale si a valorificarii creantelor fata de terti, n urmatoarea ordine
de preferinta:
a)pentru acoperirea cheltuielilor aferente vnzarii sau ndeplinirii procedurii de lichidare;
b)pentru achitarea salariilor pe cel mult 6 luni anterioare depunerii la oficiul registrului comertului a
hotarrii adunarii generale a actionarilor de dizolvare/lichidare;
c)pentru realizarea creantelor creditorilor n favoarea carora societatea comerciala a constituit un drept de
garantie reala mobiliara sau de ipoteca asupra bunurilor sale mobile ori imobile din sumele obtinute prin
vnzarea acestor bunuri; aceste prevederi se aplica si n ceea ce priveste privilegiile speciale;
d)n contul creantelor statului sau ale autoritatilor administratiei publice locale, provenite din impozite,
taxe si alte obligatii fiscale stabilite conform legii, din contributii la bugetul asigurarilor sociale de stat,
precum si la fondurile speciale;
e)n contul creantelor statului, provenite din sumele platite de Ministerul Finantelor Publice pentru
garantiile la credite interne si externe executate, precum si pentru credite externe contractate direct de
catre stat, din care s-au facut submprumuturi;
f)n contul creantelor rezultnd din mprumuturi acordate de stat, inclusiv n contul creantelor rezultate
din mprumuturile acordate pentru plata gazelor si energiei electrice conform reglementarilor n vigoare la
data acordarii mprumutului, precum si din creditele acordate societatii comerciale de catre un asociat sau
actionar care reprezinta statul, inclusiv cele izvorte din acte cu titlu gratuit facute de acesta;
g)n contul creditorilor chirografari;
h)n contul actionarilor.
Nici o distribuire de sume catre creditori nu se va putea face mai nainte de ramnerea definitiva a
hotarrilor prin care s-au solutionat cererile formulate n conformitate cu art. 36 alin. (2) ori de la
solutionarea recursului la acestea.
Termenul de prescriptie pentru introducerea cererii prin care se ataca o operatiune sau un act
prevazut de prezenta lege si de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997, aprobata prin Legea nr.
44/1998, cu modificarile ulterioare, ori se valorifica un drept conferit de acestea este de o luna de la data
la care reclamantul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca existenta operatiunii sau actul atacat ori de la data
nasterii dreptului, cu exceptia cererilor privind executarea obligatiilor prevazute n contractele de vnzare-
cumparare de actiuni ale societatilor comerciale privatizate, precum si a celor n desfiintarea acestor
contracte carora li se aplica termenul general de prescriptie.
Cererile prin care se ataca o operatiune sau un act prevazut n prezenta lege si n Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 88/1997, aprobata prin Legea nr. 44/1998, cu modificarile ulterioare, ori se
valorifica un drept conferit de acestea sunt de competenta sectiilor comerciale ale tribunalelor si se judeca
de urgenta si cu precadere.
Daca sunt motive ntemeiate pentru care partile nu sunt n masura sa si prezinte apararile n mod
complet, instanta va putea, n mod exceptional, sa acorde un singur termen n cunostinta de cel mult 5
zile, pentru aceste motive.
Instanta este obligata sa pronunte hotarrea n termen de 3 zile de la nchiderea dezbaterilor si sa
comunice partilor hotarrea n cel mult 5 zile de la pronuntare.
Contractele de vnzare-cumparare de actiuni ncheiate n cadrul procesului de privatizare de
institutia publica implicata constituie titluri executorii n cazul nendeplinirii de catre cumparatori a
obligatiilor pecuniare asumate. Constituie titluri executorii si contractele de garantie reala mobiliara
ncheiate ntre institutia publica implicata si cumparator.
Notificarea prin care institutia publica implicata nstiinteaza cumparatorul asupra desfiintarii
contractului, ca efect al actionarii pactului comisoriu, constituie nscrisul n baza caruia se efectueaza
renregistrarea ca actionar a institutiei publice implicate de catre societatea de registru independenta care
tine registrul actionarilor respectivei societati comerciale si de catre oficiul registrului comertului, fara a
mai fi necesara ndeplinirea vreunei alte formalitati.
n scopul accelerarii procesului de privatizare institutiile publice implicate pot delega unor agenti
de privatizare exercitiul anumitor drepturi si puteri, n baza unui mandat.
Agentii de privatizare vor prezenta, la cererea institutiei publice implicate mandante, rapoarte cu
privire la activitatile efectuate si vor exercita pe perioada mandatului, n mod exclusiv, atributiile
delegate. Mandatul se acorda n legatura cu privatizarea/restructurarea/lichidarea unei societati comerciale
sau
unui
grup
de
societati
comerciale,
cuprinse
programe
speciale
de
privatizare/restructurare/lichidare selectate de institutia publica implicata, n conformitate cu prevederile

normelor metodologice emise n aplicarea prezentei legi, fie pentru vnzarea de actiuni, fie pentru
vnzarea de active.
n termen de 15 zile de la primirea propunerii de vnzare de actiuni/active, formulata de agentul
de privatizare, institutia publica implicata mandanta este obligata sa ncheie contractul de vnzarecumparare de actiuni/active sau sa comunice motivul refuzului propunerii.
n exercitarea atributiilor ce le revin, potrivit prevederilor prezentei legi, n legatura cu o societate
comerciala sau cu un grup de societati comerciale, agentii de privatizare actioneaza n numele si n contul
institutiilor publice implicate si au toate drepturile aferente actiunilor acestora la societatile comerciale,
inclusiv exercitiul puterilor si beneficiile speciale acordate institutiilor publice implicate prin prezenta
lege si prin normele metodologice emise n aplicarea acesteia, potrivit mandatului acordat, cu exceptia
dreptului la dividende si a oricarui drept de preferinta.
Institutia publica implicata va organiza selectarea prin licitatie restrnsa a agentilor de privatizare
cu care va ncheia contracte de mandat, potrivit normelor metodologice emise n aplicarea prezentei legi,
si care vor derula aceste contracte. La aceasta licitatie vor fi invitati sa participe doar acei potentiali agenti
de privatizare care au fost preselectati de institutia publica implicata pe baza unui set de criterii de
selectie. Indiferent daca actioneaza individual ori asociati, agentii de privatizare n cauza trebuie sa
satisfaca anumite standarde minime de calificare.
Pentru societatile comerciale aflate n proces de privatizare la data intrarii n vigoare a prezentei
legi se instituie de drept procedura de administrare speciala n perioada de privatizare.
Procedurile de privatizare si vnzarile de active aflate n curs de desfasurare la data intrarii n
vigoare a prezentei legi vor continua, potrivit prevederilor acesteia, cu recunoasterea valabilitatii actelor si
etapelor consumate.
Societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar
majoritar pot sa participe cu aport de capital la constituirea de societati comerciale cu capital mixt cu
personalitate juridica romna.
Constituirea societatilor comerciale cu capital mixt se va realiza prin asociere cu persoane fizice
sau persoane juridice cu capital majoritar privat.
Societatea comerciala cu capital mixt nou-creata va avea drept de preferinta la cumpararea
activelor, mijloacelor fixe si a imobilizarilor corporale si necorporale ale societatii comerciale fondatoare,
la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, si care sunt necesare si
concura n mod direct la realizarea obiectului principal de activitate al societatii comerciale cu capital
mixt.
Societatea comerciala cu capital mixt si poate exercita dreptul de preferinta n termen de 15 zile
calendaristice de la data primirii notificarii intentiei de vnzare facute de societatea comerciala fondatoare
la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar.
n cazul neexercitarii dreptului de preferinta societatea comerciala fondatoare la care statul sau o
autoritatea a administratiei publice locale este actionar majoritar va putea vinde bunurile prevazute la alin.
(3), n conformitate cu prevederile legale n vigoare.
Cheltuielile institutiilor publice implicate includ urmatoarele:
a)cheltuielile proprii de organizare si functionare, care, n cazul institutiilor publice implicate, altele dect
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului si Oficiul Participatiilor Statului si
Privatizarii n Industrie, sunt limitate doar la cele efectuate n scopul privatizarii;
b)cheltuielile legate de plata onorariilor pentru consultanti, agenti de privatizare sau firme de avocatura si
cele pentru pregatirea si realizarea privatizarii societatilor comerciale. La propunerea institutiei publice
implicate, prin hotarre a Guvernului, aceste cheltuieli pot fi suportate de catre societatea comerciala
supusa privatizarii;
c)cheltuielile pentru rapoarte de evaluare n procesul de privatizare si postprivatizare pentru expertize,
cautiuni, evaluari n litigii, onorarii executori judecatoresti, documentatii pentru obtinerea avizului de
mediu, precum si alte asemenea cheltuieli;
d)costurile implicate de dizolvarea voluntara si lichidarea societatilor comerciale;
e)sumele cu care institutiile publice implicate participa la majorarea capitalului social al unor societati
comerciale n cazurile prevazute de lege;
f)sumele platite efectiv cumparatorilor, reprezentnd daune suportate de institutia publica implicata ca
urmare a garantiilor acordate de aceasta n contractele de vnzare-cumparare de actiuni, si/sau cheltuielile
efectuate pentru combaterea ori stingerea pretentiilor formulate de cumparator, precum si despagubirile
cuvenite potrivit art. 27-29 din prezenta lege;
g)cheltuielile destinate cofinantarii proiectelor PHARE, inclusiv cele aflate n derulare de catre institutiile
publice implicate, la data intrarii n vigoare a prezentei legi.

Hotararii nr.436/2001 privind aprobarea strategiei privind privatizarea societatilor comerciale din turism
Criterii minime obligatorii privind clasificarea pe stele a hotelurilor, hotelurilor-apartament si a motelurilor

Stele
Hoteluri
4
3
2
Hoteluri apartament
5
4
3
2
Moteluri
3
2
1
x
-
x
-
x
-
x
-
x
-
x
-
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
X
x
x
x
x
30
50
30
20
20
50
40
30
100
100
100
30
20
50
40
x
x
x
x
x
-
x
-
x
-
x
x
x
x
x
-
x
-
x
x
x
-
X
-
20
20
15
10
10
10
10
10
10
2,5
1,5
0,5
1,5
0,5
0,5
1.Starea generala a cladirii

-
ASPECT
foarte bun
bun
corespunzator
-
FIRMA LUMINOASA
FIRMA
INSEMN DISTINCTIV
REPREZENTAND CATEGORIA UNITATII
PARCAJ AUTO PROPRIU CU PAZA: nr

locurilor va fi de minim ... % din nr camerelor
PARCAJ AUTO PROPRIU: nr locurilor va fi de
minim ... % din nr camerelor
GARAJ: nr locurilor va fi de minim ... % din nr
camerelor
INTRARI SEPARATE:
- pentru turisti si bagaje
- pentru personal, primirea marfurilor si
materialelor
RAMPA DE ACCES AL CARUCIOARELOR
PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP FIZIC
3
2. Organizarea spatiilor si a serviciilor aferente:
NR. MINIM (nr camere, garsoniere sau
apartamente)
HOL DE PRIMIRE (receptie) in suprafata minima
de ...mp/camera
Hoteluri
Stele
2. Organizarea spatiilor si a serviciilor aferente:
RECEPTIE CU:
- spatii pentru pastrat bagajele turistilor
- spatiu pentru administratie
- spatiu pentru pastrarea materialelor sportive
( n zonele unde se practica sporturi de iarna)
- sistem ptr pastrarea valorilor turistilor
SERVICIU DE RECEPTIE:
- de 24 de ore
- receptioner cu program fractionat in functie
de fluxul turistic
SERVICIUL DE PRIMIRE ACCESIBIL PRIN
CLOPOTEL SAU TELEFON IN AFARA ORELOR
DE FUNCIONARE A RECEPTIEI
INTREGUL PERSONAL DE LA RECEPTIE
CALIFICAT
PORTAR USIER
BAGAJIST
COMISIONAR CURIER
SERVICIU DE SECURITATE SI PAZA
SALA DE MESE PTR PERSONAL LA
HOTELURI DE PESTE 100 DE LOCURI
OFICII PTR CAMERISTE
3. Instalaii
SISTEM DE CLIMATIZARE
-
INCALZIRE CENTRALA (unitatile cu activitate

sezoniera estivala sunt exceptate)
IZOLARE FONICA A SPATIILOR
ILUMINATUL ELECTRIC IN SPATIILE DE
CAZARE:
- una sau mai multe surse principale care
sa asigure iluminatul cu echivalentul unui bec de 100 W
o
sursa
individuala
pentru
fiecare
loc
(veioza sau aplica), iluminatul cu echivalentul unor
becuri de 60 W
Copyright
- DEPARTAMENT ID 2009
Hoteluri apartament
Moteluri
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
-
x
-
x
-
x
-
x
-
x
x
x
-
x
-
x
-
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
Stele
-
GRUP ELECTROGEN LA HOTELURI CU

CAPACITATE DE PESTE...CAMERE
ASCENSOARE:
Silentioase si rapide
In buna stare de functionare
ASCENSOARE PENTRU TURISTI*
ASCENSOARE PENTRU PERSONAL, BAGAJE,
SCOPURI GOSPODARESTI SI SERVICIU LA
CAMERA
4. Suprafata minima a camerelor (Fara grup sanitar si vestibul)
Camera cu 1 pat
Camera cu 2 paturi
Camera cu 3 paturi
Camera cu 4 paturi
Salonul din apartament
Dormitorul din apartament
5. Suprafata minima a camerei de baie...mp
6. Inaltimea spatiilor de cazare ... m
7. Culoarele si scarile vor avea latimea minima de 1,40 m (casa
scarii va fi separata de culoare)
8. Numarul maxim de paturi intr-o camera
9. Echiparea sanitara:
- CAMERELE DISPUN DE GRUP SANITAR PROPRIU
(CADA SAU CUVA DE DUS, LAVOAR SI WC)
- WC SEPARAT DE BAIE
- GRUP SANITAR COMUN, SEPARAT PE SEXE,
PENTRU CAMERELE CE NU DISPUN DE BAIE
PROPRIE, ASTFEL:
sala de baie, cada sau dus pentru maximum 15
locuri
cabina WC si lavoar pentru maximum 10 locuri
-
Hoteluri
4
3
2
Hoteluri apartament
5
4
3
2
Moteluri
3
2
1
50
50
100
--
50
50
10
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
-
x
x
-
x
-
x
-
x
-
16
20
20
20
4
2,8
x
15
18
18
18
4
2,8
x
13
15
16
15
3,5
2,7
x
11
12
14
13
12
3
2,6
-
10
11
20
12
11
2,5
x
20
20
4
2,8
x
18
18
4
2,8
x
16
16
3,5
2,7
x
13
13
3
2,6
x
13
15
14
15
3,5
2,7
x
10
11
12
12
3
2,6
x
9
10
13
18
11
2,5
-
2
x
2
x
2
x
4
x
2
-
2
x
2
x
2
x
2
x
2
x
2
x
4
-
--
lavoare cu apa curenta calda/rece cu program

permanent, in camere fara grup sanitar propriu
GRUPURI SANITARE PENTRU PERSONAL, VESTIARE,
x
DUSURI, WC PE SEXE
- GRUP SANITAR, SEPARAT PE SEXE, IN HOLUL DE
x
RECEPTIE LA UNITATILE CU O CAPACITATE MAI
MARE DE 50 DE LOCURI
* Minimum 2 la hotelurile de 5 i 4 stele, precum si la cele de 3 i 2 stele, cu o
sanatorial
capacitate de peste 200 de locuri, din care la hotelurile de cura balneara unul va fdi de tip
Stele
Hoteluri
4
3
2
DOTAREA GRUPURILOR SANITARE

oglinda cu suport pentru articole la lavoar
savoniera
cos pentru gunoi cu capac si saci menajeri
cuier de baie
perie WC si dezodorizant
covoras de protectie sau alt echipament pentru
evitarea alunecarii
suport pentru prosoape
priza pentru aparate d eras
derivate de telefon
pahare pentru apa in ambalaj (1 bucata/persoana)
uscator de par
sapun sau dozator cu sapun lichid pentru turisti
hartie igienica
maner de sprijin intrare-iesire din cada
sampon spumant sau gel pentru dus, sapun tip turist,
casca de baie (ambalate)
prosop plusat pentru fata
prosoape plusate pentru baie sai picioare inclusiv la
hoteluri de 1 stea care au camere cu baie
halat plusat pentru baie
papuci de unica folosinta
GRUPURI SANITARE COMUNE
insemn pentru marcarea pe sexe, iluminat in timpul
noptii
cuier pentru haine (ferit de stropire)
covoras impotriva alunecarii
portprosop, anou
oglinda
cos de gunoi cu capac si sac menajer
dozator de sapun lichid
prosop rola din hartie sau din panza
priza pentru aparat de ras
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
Hoteluri apartament
5
4
3
2
Moteluri
3
2
1
Stele
10. Dotarea cu mobilier, lenjerie si cu alte obiecte in camere,
apartamente, garsoniere, holuri si coridoare
a) CAMERE
mocheta sau covoare (pardoselile din marmura,
ceramica sau din alte materiale similare pot fi
acoperite doar partial)
covoare sau carpete
pat tip hotelier cu saltea tip relaxa
fotolii, demifotolii sau scaune tapisate (1 buc/loc)
scaune semitapisate
masa/masuta
masa de lucru si toaleta cu scaun tapisat
suport sau spatiu pentru bagaje
cuier si oglinda
dulap sau spatiu amenajat pentru lenjerie si haine,
dotat cu umerase (4 buc/pers)
veioza sau aplica la capatul patului (1 buc/loc)
scrumiere de masa pentru camerele si spatiile
desemnate pentru fumatori
pahare (1 buc/pers)
perii pentru haine si perii ptr incaltaminte sau alte
materiale cu functiuni similare
trusa pentru cusut
ac si ata
vaze pentru flori
televizor
radio
prize pentru calculator si internet
telefon in camera
sisteme de trezire
minibar frigorific cu produse pentru minibar
pled sau alte obiecte cu functiuni similare de calitate
superioara
cearsaf plic
cearsaf pentru pat
perna mare infatata
perna mica infatata
Hoteluri
4
3
2
Hoteluri apartament
5
4
3
2
Moteluri
3
2
1
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
-
Hoteluri
Hoteluri apartament
Moteluri
Stele
cuvertura pentru pat

perdele, draperii sau alte mijloace obturate
b) SALONUL DIN APARTAMENT SI GARSONIERE
masa de scris (birou) si scaun tapisat
masuta
tava cu pahare de apa si alte bunuri
fotolii, demifotolii
canapea pentru iluminat adecvate
corpuri de iluminat adecvate (lustra, lampadar, aplice
etc.)
lampa de birou
serviciu de birou
vaza pentru flori sau aranjamente florale
televizor
frigider sau minibar frigorific
c) HOLURI DE PRIMIRE, HOLURI SI CORIDOARE
DE ETAJ
pardoseli acoperite cu mocheta sau cu covoare
(pardoselile din marmura se vor acoperi partialpentru
atenuarea zgomotului)
pardoseli acoperite cu carpete sau cu covoare
comptuar receptie
utilizarea sistemelor computerizate de gestiune
hoteliera
canapele
fotolii
demifotolii
mese de hol
aparate de curatat incaltamintea
corpuri de iluminat adecvate (candelabre,plafoniere,
lustre, aplice, etc.)
telefon public la dispozitia turistilor (la hoteluri de 4
si 5 stele in cabine izolate)
11. Seif/posibilitati de depozitare a valorilor:
centralizat (la receptie)
n camera sau centralizat (la receptie)
n camera
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
-
x
-
x
-
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
-
x
-
x
-
x
-
x
-
x
-
x
-
x
-
x
-
Stele
Hoteluri
4
3
2
13. Incasarea contravalorii serviciilor si pe baza de carti de plata

(carduri) in fata clientului
14. Spatiu pentru alimentatie:
restaurant
spatiu pentru prepararea si servirea micului dejun
bucatarie complet echipata in apartament
bufet-bar
15. Bar de zi
16. Dotari pentru organizare de intalniri de afaceri, congrese,
receptii, conferinte, etc.
instalatie de traducere simultana
17. Servicii minime oferite turistilor:
a) care pot fi cuprinse in tarif sau cu plata separata:
spalat, curatat, calcat si reparat incaltaminte si
lenjerie
serviciu pentru curatat si lustruit incaltamintea
servicii postale
servicii telefonice locale, interurbane, internationale,
cu plata tarifului si a comisionului
vanzari de marfuri si d earticole de stricta necesitate,
suveniruri, ziare, vederi, etc.
rent-a-car
room-service
servirea micului dejun in sistem bufet
asigurarea cu umbrele in caz de ploaie
b) fara plata
informatii turistice si culturale
pastrarea obiectelor d evaloareale turistilor
serviciul pentru transportul bagajelor
serviciul comionar-curier
acordarea de prim-ajutor in caz de urgenta (trusa
medicala)
trezirea clientilor la cerere
primirea si transmiterea
mesajelor si a
corespondentei pentru turisti
rezervarea de bilete pe mijloace de transport
informatii privind orarul mijloacelor de transport
x
x
x
x
x
x
x
-
x
-
x
-
x
x
-
x
x
-
x
-
x
-
x
x
-
x
-
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
Hoteluri apartament
5
4
3
2
Moteluri
3
2
1
Stele
18. Alte criterii:
personalul care are relatii directe cu turistii straini sa
fie cunoscator de llimbi straine (minimiumlimbi straine)
si anume: receptioneri, casieri-receptie, concierge, portariusieri, comisionari,curieri, bagajisti, lucratori pentru
rezervari si rent-a-car,schimb valutar, centru de afaceri,
guvernante etaj, operatoare telefoniste, etc.
19. Alte criterii facultative.
Hoteluri
4
3
2
Hoteluri apartament
5
4
3
2
Moteluri
3
2
1
Criterii minime obligatorii privind clasificarea pe stele a hotelurilor pentru tineret si hosteluri
Hoteluri ptr tineret
Hosteluri
Stele
1. Criterii generale:
forma cu denumirea unitatii si insemne
distinctive privind categoria
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
2,7
2,6
2,6
2,6
2,6
12
14
Peste
14
parcare pentru biciclete
parcare auto
2. Organizarea spatiilor si serviciilor
numarul minim al spatiilor de cazare
(camere sau apartamente)
hol de primire
serviciu de receptie prevazut cu:
* spatiu pentru pastrarea bagajelor
turistilor
* spatiu pentru administratie
* sistem pentru pastrarea valorilor
turistilor
* serviciu de receptie cu program
fractionat in functie de fluxul turistic:
*
spatiu
amenajat
pentru
minireceptie
3. Instalatii:
incalzire centrala (unitatile cu activitate
sezoniera estivala sunt exceptate)
la unitatile de categ 1 si 2 se vor accepta
si sobe de teracota
iluminatul in camera:
* o sursa principala
* o sursa individuala la capatul patului
4. Suprafata camerelor sa fie corelata cu nr de paturi,
inclusiv cele suprapuse, cu conditia asigurarii unui
volum minim de aer de 12 m.c./pers
5. Inaltimea minima a spatiilor de cazare in cazul
unitatilor existente se admite o reducere de pana la
10%
7. Echiparea
sanitara
x
x
Camerele dispun de grup sanitar comun, separat pe

sexe, astfel:
minimum 1 WC pentru 10 pers
minimum 1 lavoar pentru 10 persoane
un dus pentru 10 persoane
8. Dotare cu mobilier, lenjeri si cu alte obiecte:
a) CAMERE
pardoseli simple si usor lavabile
covoare sau carpete
pat cu somiera sau cu saltea tip relaxa
salteluta-husa de protectie
dulap de haine, sau spatiu amenajat
pentru lejerie si haine, cu umerase
suport sau spatii pentru bagaje
cuier ptr haine
scaune, taburete tapisate
scaune sau banchete care pot fi in
consoale rabatiabile, masa
masa/masuta
noptiere
noptiere/etajere
lenjerie de pat cu cearsafuri-plic
cuvertura pentru pat
perdele
draperii sau alte mijloace obturante
cos ptr gunoi cu capac si saci menajeri
prize ptr aparate de ras
veioze sau aplice la paturi
uscator pentru par
prosop plusat pentru fata
prosop plusat pentru baie
prosop ptr picioare
portprosop
oglinda
oglinda cu suport ptr articole de lavoar
sapun ptr turisti
hartie igienica
b) SALONUL DIN APARTAMENTE SI
GARSONIERE:
masa si scaun tapisat
masuta
fotolii, demifotolii
canapea ptr 2-3 pers (la garsoniere este
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
facultativ)
corpuri de iluminat adecvate
lampa de birou
vaza ptr flori
televizor
frigider sau minibar frigorific
c) GRUPURI SANITARE COMUNE:
insemn ptr marcarea pe sexe, luminat in
timpul noptii
cuier ptr haine (ferit de stropire)
covoras sau alte dispozitive impotriva
alunecarii
anou, portprosop
oglinda
dozator ptr sapun lichid
prospo-rola
hartie igienica
priza ptr aprate de ras:
d) HOLUL DE PRIMIRE:
pardoseli usor lavabile
mese de hol,scaune
corpuri de iluminat
9. Seif/posibilitati ptr pastrarea valorilor turistilor,
centrallizat, la receptie sau la administratie
10. Telefon
la receptie
in camere
11. Incasarea contravalorii serviciilor si pe baza de
carti de credit
12. Spatiu ptr prepararea si servirea micului dejun
13. Spatiu amenajat ptr intalniri (poate fi si in aer
liber) ale oaspetilor
14. Servicii minime oferite turistilor:
spalat, calcat lenjerie
serviciu de receptie cu persoanl pregatit,
vorbitor de limbi straine
informatii turistice in mai multe limbi
de circulatie international
vanzarea prin receptie sau spatiu distinct
de marfuri pentru uz personal
15. Regulament de organizare interioara, referitor la
elemente, cum ar fi:
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
-
x
-
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
Criterii minime obligatorii privind clasificarea cabanelor turistice, a cabanelor de vanatoare si de pescuit
Stele
Cabane turistice
Cabane de
vanatoare si de
pescuit
x
x
x
-
x
x
x
-
x
x
-
x
x
-
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
-
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
--
-
firma la intrarea in cabana , cu indicarea

categoriei, a denumirii masivului si a
altitudinii
pacaj la unitatile cu acces auto
intrarea separata ptr primirea marfurilor
2. Organizarea spatiilor:
vestibul
hol de primire-receptie si de asteptare
receptie amenajata in sala de mese
garderoba ptr echipament sportiv la
unitatile situate in zone unde pot fi
practicate sporturi de iarna
rastel ptr arme, unelte de pescuit,
echipamente specifice, prevazut cu
sistem de siguranta
spatiu ptr administratie si ptr pastrarea
valorilor turistilor
spatiu ptr pastrarea bagajelor turistilor
locuinta ptr cabanier si familia acestuia
oficiu ptr cameriste (unul ptr maximum
60 de locuri)
magazie ptr pastrarea lenjeriei si a
obiectelor d einventar
spatiu ptr pregatirea (fezandarea),
prepararea vanatului si curatarea
pestelui
spatiu ptr bucatarie si anexe,
dimensionat si utilat corspunzator
spatiu amenajat pentru adapostirea
cainilor de vanatoare
3. Instalatii de:
incalzire centrala sau cu sobe de
teracota
incalzire cu sobe sau cu alte mijloace
admise de normele PSI

iluminat propriu
sistem de avertizare liminoasa la cabane
situate in locuri greu accesibile.
Marcajele reflectorizante pe trasee,
intr-un perimetru de minimum 100 m
4. Suprafata minima (in mp) ptr 75% din camere:
a) cabane situate in zone usor accesibile
camere cu 1 pat
camere cu 2 paturi
camere cu 3 paturi
camere cu peste 3 paturi (se vor asigura
minimum 4,5mp/pat)x
b) cabane situate in zone greu accesibile
camere cu 1 pat
camere cu 2 paturi
camere cu 3 paturi
camere cu peste 3 paturi (se vor asigura
min 4,5mp/pat)
5. Volumul minim de 12 mc/loc va fi asigurat in
toate camerele:
6. Numarul maxim de paturi intr-o camera:
in cabane situate in zone usor accesibile
in cabane situate in zone greu accesibile
la categoria 1 stea se admit si priciuri
7. Echiparea sanitara:
a) cabane situate in zone usor accesibile
camerele dispun de baie (cuva de dus,
lavoar si WC)
grup sanitar comun, separat pe sexe
(distinct de cel ptr alimentatia publica)
un spalator cu lavoar cu apa curenta,
calda/rece la 10 locuri
o cabina dus cu apa calda/rece la 15
locuri
o cabina WC la 10 locuri
b) cabane situate in zone greu accesibile
camerele dispun de baie (cuva de dus,
lavoar si WC) in proportie de minimum
25%
* grup sanitar comun in incita cabanei, separat pe
sexe, compus din:
1 cabina dus cu apa calda/rece la 15
locuri
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
12
13
16
x
10
12
15
x
9
11
14
x
12
13
16
x
10
12
15
x
9
11
14
x
9
11
15
x
8
10
14
x
7
9
12
x
9
11
15
x
8
10
14
x
7
9
12
x
2
4
-
4
8
-
Peste 4
Peste 8
x
2
4
-
4
8
-
Peste 4
Peste 8
x
25%
25%
1 cabina WC la 10 locuri (separate de

cele ptr alimentatia)
* dotarea bailor din camera
oglinda cu suport ptr articole la lavoar
savoniera
panou ptr prosoape
prosop ptr fata
prosop ptr baie
* dotarea grupurilor sanitare comune
insemn ptr marcare pe sexe
cuier haine
oglinda
etajera
portprosop
cos de gunoi cu capac si saci menajeri
8. Dotarea cu mobilier, lenjerie si cu alte obiecte in
camere:
pat cu somiera si saltea
pat cu saltea (paturile pot fi si
suprapuse)
noptiera
scaun sau taburet tapisat
scaun sau taburet
veioza sau aplica la capatul patului
suport ptr bagaje
dulap sau spatiu amenajat ptr haine, cu
umerase (3 buc/loc)
cuier de perete
masa (1 buc/4pers)
oglinda
rastele ptr uscat echipamentul turistilor
(la cabanele de creasta)
lampa, plafoniera sau aplica
pahare buc/pers
perdele sau alte mijloace obturante
(jaluzele, transperante etc.)
pled sau patura (2 buc/loc)
perna infatata
cearsaf de pat
cearsaf plic
prosop ptr fata, baie, numai ptr
camerelecu grup sanitar propriu
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
2
x
x
1
x
x
1
x
x
2
x
x
1
x
x
1
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
-
pardoselile vor fi acoperite cu mocheta

sau cu covoare si laufere
9. Dotarea salonuluii din apartamente, garsoniere:
canapea ptr 2-3 pers
fotolii
masa joasa
frigider
aparat de radio si televizor
perdele si draperii
scrumiera
10. Facilitati ptr organizarea activitatilor de
agrement si sportive
asigurarea a cel putinactivitati
club cu capacitatea corelata cu cea a
unitatii
12. Unitate de alimentatie pentru turism
la cabanele de 1 stea, situate in zone
greu accesibile, se admit si puncte de
preparare si servire a mesei
13. Televizor si aparat de radio in spatii comune, la
dispozitia turistilor
14. Trusa cu medicamente, materiale necesare
acordarii primului ajutor medical
15. Panou- harta privind traseele turistice din zona,
cu indicarea marcajelor, a duratelor de pracurs, a
gradului de dificultate etc.
16. Servicii minime oferite turistilor, cu sau fara
plata, astfel:
vanzarea
de marfuri de stricta
necesitate (cosmetice, ilustrate, harti
turiostice, timbre etc.) prin receptie
informatii turistice asupra traseelor,
obiectivelor,
marcajelor,
orarului
mijloacelor de transport, situatiei si
prognozei conditiilor meteorologice
pastrarea obiectelor de valoare ale
turistilor
inchirierea de
jocuri distractive,
echipament si material sportiv
17. Alte criterii:

anexele gospodaresti sunt realizate in
constructii care se armonizeaza cu
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
3
x
2
-
arhitectura unitatii si se integreaza

corespunzator in peisaj
magaziile si celelalte constructii
gospodaresti vor fi mascate
prin
mijloace estetice
grajdurile
si cotetele ptr cresterea
animalelor si pasarilor vor fi amplasate
la distanta corespunzatoare de spatiile
de cazare si de alimentatie, a.i. turistii sa
nu fie deranjati de noxele emanate de
acestea
perimetrul cabanei va fi delimitat prin
garduri vii sau alte elemente estetice si
eficiente
WC-urile uscate vor avea peretii varuiti
cel putin o data pe trimestru sau ori de
cate ori este nevoi
Spatii suplemntare,minim dotate, ptr
adapostirea turistilor sositi peste
capacitatea de cazare, pe timp
nefavorabil
Registru pentru declararea traseului (la
cabanele izolate si de creasta)
Turn amplasat in apropierea cabanei,
pentru observarea vanatului
x
x
x
x
x
x
x
-
x
-
x
-
Criterii minime obligatorii privind clasificarea vilelor si bungalowurilor

Vile
Stele
Bungalowuri
10
x
4
30
x
x
x
15
x
2,5
30
x
x
x
25
x
2
30
x
x
x
35
x
1,5
20
x
x
40
1,5
10
x
-
x
x
-
x
x
-
x
-
x
-
x
-
x
x
P+1
x
x
P+2
x
x
P+3
x
x
P+4
x
x
P+5
x
x
-
x
x
-
x
x
-
16
20
20
20
-
15
18
18
18
-
14
16
16
16
-
12
13
13
13
-
11
12
18
20
12
12
-
12
14
15
14
14
2
10
12
16
12
12
1,5
9
10
14
18
-
3,5
18
3,5
16
3
2,8
2,8
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
2,5
-
firma cu denumirea unitatii si insemne distinctive

privind munarul de stele
parcare auto
-
numarul maxim de camere

vestibul
salon cu suprafata minima de mp/camera
dar nu mai mica demp
sufragerie pentru servirea mesei
salon-sufragerie
spatiu pentru pregatirea mesei, dotat corespunzator
grup sanitar comun pentru camerele care nu dispun
de grup sanitar propriu, separat pe sexe
oficiu pentru camerista (unul pentru maximum 20 de
camere)
3. Instalatii:
- SISTEM DE CLIMATIZARE
- INCALZIRE CENTRALA SAU CU SOBE DE TERACOTA,
MAI PUTIN LA UNITATILE SEZONIERE ESTIVALE
- ILUMINATUL ELECTRIC IN CAMERA:
o sursa principala
o sursa individuala pentru fiacre loc
ascensoarre la cladirile cu minimiumniveluri
4. Suprafata minima (mp) a camerelor (fara grup sanitar):
camere cu 1 pat
camere cu 2 paturi
camere cu 3 paturi
camere cu 4 paturi
salonul din apartament
dormitorul din apartament
salon
sufragerie,
in
suprafata
minima
demp/camera,
dar nu mai mica de mp
5. Suprafata minima a camerei de baie. La grupurile sanitare cu
dus suprafetele pot fi mai mici.
6. Inaltimea minima a camerelor

8. Echipare sanitara:
camerele dispun de grup sanitar propriu (cada sau
cuva cu dus, lavoar si WC)
GRUP SANITAR COMUN, separat pe sexe, pentru camere ce nu
dispun de grup sanitar propriu astfel:
o cabina de dus ptr maximum 15 locuri
o cabina WC pentru maximum 10 locuri
lavoare cu apa curenta, calda/rece in camere fara
sanitar propriu
9. Dotare cu mobilier, lenjerie si alte obiecte de inventar
Dotarea spatiilor de cazare si a grupurilor sanitare va fi similara
cu cea a hotelurilor, pentru vile si cu cea a motelurilor, pentru
bungalowuri de aceeasi categorie
DOTAREA SALONULUI:
pardoseli acoperite cu mocheta sau covoare
canapele sau fotolii
demifotolii sau scaune tapitate
mede de hol
aparat de radio
televizor
cosuri ptr hartii
perdele si draperii sau alte mijloace de obturare a
luminii:
DOTAREA SUFRAGERIEI-SALON PENTRU SERVIREA
MESEI
masa si scaune
servanta-bar pentru pahare si vesela
aparat de radio
televizor
DOTAREA HOLURILOR SI CORIDOARELOR:
pardoseli acoperite cu mocheta sau covoare
fotolii sau demifotolii
masute
10. Servicii cuprinse in tarif sau contra cost, oferite turistilor.
Lista este similara cu cea de la hoteluri, in cazul vilelor, si de la
moteluri, in cazul bungalowurilor, de aceeasi categorie.
11. Telefon in camera sau apartament/garsoniera
12. Telefon accesibil la receptia de care apartine unitatea
13. Facilitati pentru organizarea de activitati de agrement si
sportive (piscina, sauna, sala fitness, jocuri distractive, terenuri de
sport etc.-cel putin doua activitati)
Copyright DEPARTAMENT -ID 2009
-
x
x
x
x
x
-
x
x
-
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
-
x
x
x
x
x
-
x
-
x
-
x
-
x
-
x
-
Criterii minime obligatorii privind clasificarea pensiunilor turistice urbane si rurale

Stele / Margarete
Pensiuni turistice urbane
Pensiuni turistice rurale
- cladirile, inclusiv anexele gospodaresti,
sa fie in stare:
foarte buna
-
buna
- sa se incadreze in stilul arhitectural cu

specific local
- caile de acces proprii si spatiile
inconjuratoare sa fie bine intretinute
- curte proprie, cu spatii verzi
- imprejmuiri estetice si eficiente
- curte cu amenajari florale
- amenajri in aer liber pentru odihna si

relaxare (chioscuri, pavilioane, terase
acoperite etc.)
- suprafete de joaca pentru copii
- garaj sau adapost acoperit
- parcare proprie
20
20
- accesul in camerele de dormit si in
grupurile sanitare sa fie direct, fara a se
trece prin alte camere folosite pentru
dormit
- holul de primire, in suprafata minima de
12 mp, sa fie mobilat si decorat
- spatii corespunzatoare si igienice, pentru
prepararea mesei, dotate cu echipamente
de preparare si conservare a alimentelor
- sufragerie dotata cu mobilier adecvat, de
calitate superioara si cu inventar de
servire de calitate
- salon cu suprafata minima demp
- elemente decorative de bun gust in
interior
- spatiu pentru servirea mesei, dotat cu

mobilier (mese, scaune, banchete) si
inventar de servire
- camere cu grup sanitar propriu
- grup sanitar comun (la pensiunile

turistice de 1 stea se admit in WC uscate
si spalatoare exterioare alimentate la surse
naturale din rezervoare)
3. Instalatii:
- incalzire centrala sau cu gaze la soba de

teracota, mai putin la unitatile sezoniere
estivale
- incalzire cu soba de teracota sau cu alte
echipamente admise de normele PSI
- sursa de incalzire in camerele de baie
(incalzire centrala sau alte mijloace
admise de normele PSI)
- instalatie de apa curenta curenta
calda/rece la bucatarie
- instalatie de apa curenta rece la
bucatarie
- aer conditionat
- racord la reteaua publica de canalizare

sau la mijloace proprii de colectare si
epurare
-cladirea sa fie racordata la reteaua
electrica publica
4. Suprafata minima a camerelor (mp)
camera cu 1 pat
16
15
10
16
15
10
camera cu 2 paturi
20
18
13
12
11
20
18
13
12
11
camera cu 3 paturi
16
14
16
11
camera cu 4 paturi
16
16
dormitor din apartamente
20
18
13
12
11
20
18
13
12
11
salonul din apartamente
20
18
14
12
11
20
18
14
12
11
5. Numar maxim de paturi simple intr-o

camera
- camerele dispun de grup sanitar propriu

(cada sau cuva cu dus, lavoar si WC)
-
- grup sanitar comun compus din:

1 cabina WC la 10 locuri
1 spalator cu un lavoar cu apa
curenta calda/rece la 10
locuri
1 cabina dus cu apa
calda/rece la 15 locuri
7. Dotarea camerelor:
- pardoseli acoperite cu covoare sau
mocheta de buna calitate (pardoselile din
parchet, marmura si alte materiale
similare pot fi acoperite si partial)
- pardoseli acoperite integral sau partial
cu covoare sau carpete
- mobilier uniform ca stil si de calitate
superioara
- pat cu somiera cu saltea sau pat cu saltea
relaxa
- saltea de lana cu o grosime de 5 cm
- plapuma, pled sau paturi (cate doua
bucati de persoana)
- perne mari
- cearsaf pentru pat si cearsaf plic pentru
pled, patura sau plapuma
- cuvertura de pat
- husa de protectie
- masa si scaune
- dulap sau spatii amenajate pentru haine,
cu umerase
- cuier
- oglinda sau toaleta la dispozitia turistilor
- veioza sau aplica la capatul patului
- prosoape pentru fata (1 buc/pers)
- halat de baie
- perdele transparente
- perdele obturante sau alte mijloace de
obturare a luminii
- perii pentru haine si pantofi
- scrumiere (optional)
- pahare (2 buc/pers)
- vaze cu flori
- televizor si aparat de radio, camera,
garsoniera si apartament
x
x
x
-
x
-
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
-
x
x
x
-
x
x
x
-
- televizor si aparat de radio in spatii

comune
- fotolii sau canapea
- demifotolii, scaune
- masa sau masuta
- frigider
- set depahare pentru apa, vin, coniac
- perdea,covor de calitatea celor din
dormitor
8. Dotarea bucatariilor:
plita electrica sau cu gaze
masina de gatit sau resou
electric cu minim doua
ochiuri
cuptor cu microunde
vase si ustensile de bucatarie
din inox
vase si ustensile de bucatarie
echipamente pentru pastrarea
prin frig a alimentelor
9. Telefon la dispozitia turistilor
10. Alte criterii:
- anexele gospodaresti pentru cresterea
animalelor si pasarilor vor fi amplasate
siintretinute astfel incat sa nu creeze
disconfort pentru turisti
- animalele de la care provin lactatele sa
fie atestate ca sanatoase, iar produsele din
carne sa fie examinate sanitar-veterinar
- min.20% din alimente sa provina din
surse locale
- minimum o persona a sa fie absolventa a
unui curs de formare in domeniu (in cazul
unitatilor de 5 flori criteriul este
obligatoriu pentru cele cu peste cinci
camere)
- asigurarea posibilitatii turistilor de a
achizitiona suveniruri sau produse
alimentare sau nealimentare cu specific
local
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
x
-
x
-
x
x
x
x
x
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
Criterii minime obligatorii privind clasificarea campingurilor si satelor de vacanta

Campinguri
Stele
Sate de vacanta
la intrare, din care sa

rezulte denumirea si
numarul de stele
luminoasa
2. Panouri cu schema campingului

si a satului de vacanta, amplasate la
loc vizibil
3. Cutie postala la intrare
cat mai plane posibil,

bine nivelate, acoperite
cu gazon si care sa
permita o drenate
rapida
a apelor
rezultate din ploi
5. Drumurile carosabile de acces la
spatiile de cazare, parcele de
campare, unitati de alimentatie etc.:
- asfaltate sau cu dale
- pietruite
6. Alei amenajate intre spatiile de

cazare si cele de folosinta comuna:
- asfaltate sau cu dale
- pietruite
7.
Iluminarea
electrica
cu
intensitate:
- corespunzatoare in spatiile de
cazare de folosinta comuna,
inlcusiv a parcelelor
I. Criterii generale
1. Firma:
-
4. Amenajarea terenurilor:
-
-discreta a cailor de circulatie

interioara
8. Prize pentru racordarea rulotelor

la reteaua de alimentare cu energie
electrica la%din parcele
9. Capacitatea de cazare sa fie de
cel putin locuri
10.Suprafata minima a fiecareia
parcele de camp are (mp)
- nr maxim de locuri la 1.000 mp
suprafata
totala
(parcele
+
alei+spatii verzi, agrement, cladiri
etc.)
11. Ponderea minima din suprafata
totala
a
spatiilor
destinate
drumurilor si aleilor interioare,
zonelor de liniste si recereere,
terenurilor de sport si agrement
12. Parcelele de campare sa fie:
20
10
10
80
60
20
12
100
70
100
80
80
80
20
24
28
32
15%
25%
25%
15%
10%
25%
- numerotate, ecranate cu garduri

verzi sau cu alte materiale care
asigura o delimitare eficienta si
estetica
- numerotate si delimitate
13. Terenuri si sali pentru sport si

agrement, cel putin un nr de
pentru fiecare categore
14. Gradinite cu spatii de joaca
pentru copii
15. Spatii independente sau in
incinta spatiilor de cazare pentru
depozitarea
si
inchirierea
echipamentelor, a materialelor
spoortive si de agrement
16. Spatiu pentru receptie
17. Spatii pentru administratie si de

pastrare a valorilor, inclusiv a celor
predate de turisti spre pastrare
18. Hol de primire
19. Locuinta pentru director
20. Magazii pentru lenjerie si

materiale de intretinere
21. Oficiu pentru cameriste
22. Spatiu amenajat si dotat

corespunzator pentru spalatul si
calcatul lejeriei si de catre turisti
23. Punct de prim ajutor, punct
farmaceutic si spatiu pentru
izolarea bolnavilor
24. Spatii comerciale ptr vanzarea
produselor alimentare, a legumelor,
fructelor
si
a
produselor
nealimentare
25. Una sau mai multe unitati de
alimentatie
26. Parcare auto pentru vizitatori
27. Racord la reteaua publica de

canalizare sau la mijloacele proprii
de colectare si epurare
28. Publele acoperite, lavabile,
amplasate in locuri fixe adapostite
II. Alte criterii:
- Directorul de camping sa detina

brevet de turism la cele cu peste
100 de locuri de cazare
- Personalul de la receptie sa fie
calificat si sa cunoasca una doua
limbi de circulatie internationala
SERVICII
- telefon public (la 4 stele in cabine
fonoizolate)
ECHIPAMENTE SANITARE
*
grup
sanitar
comun,
compartimentat pe sexe, in
constructie inchisa, cuprinzand:
- un lavoar la locuri, cu oglinzi
si policioare
- o cabina de dus (inchisa) la
persoane
- o cabina WC cu apa curenta la
locuri femei
10
10
20
20
25
25
30
30
20
20
30
30
- o cabina WC cu apa curenta la

locuri barbati
- un puisor la locuri
15
15
20
20
50
50
60
60
- spalatoare pentru picioare, cate

unu la fiecare grup sanitar
- lavoar si un WC special pentru
copii, separat pe sexe, la fiecare
grup sanitar
- un lavoar si un WC ptr persoane
cu handicap (la cele de peste 400
de locuri)
- prize pentru barbierit, montate in
spalatoarele pentru barbati la
locuri
Dotarea casutelor tip camping
50
50
50
- pat cu saltea, husa de protectie,

cearsaf de pat, pleduri 2 buc/loc,
cearsaf plic si perna infatat, nr
maxim
- aplica in perete
- oglinda
- cuier de perete
- covoras, carpeta
- masuta
Criterii minime obligatorii privind clasificarea apartamentelor sau a camerelor de inchiriat

in locuinte familiale sau in cladiri cu alta destinatie
Stele
- instalatii de apa calda/rece la grupurile

sanitare
- instalatii de incalzire admise de
normele PSI
- locuinta sa dispuna de instalatie
electrica
- camerele aflate mai sus de etajul 4 sa
fie deservite de lift
4.Suprafata minimala (mp) a camerelor:
- camere cu 1 pat
10
10
10
- camere cu 2 paturi
12
21
12
5. Numar maxim de paturi intr-o

camera
- cladirea sa fie in stare buna, cu aspect
corespunzator
- caile de acces si spatiile
inconjuratoare sa fie intretinute
- posibilitati de parcare auto
- camerele de dormit si grupurile
sanitare sa aiba acces direct, fara a se
trece prin alte camere de dormit
- camere cu grup sanitar propriu
- grup sanitar comun exclusiv la
dispozitia turistilor
- grup sanitar in folosinta comuna cu
locatorul
- bucatarie in folosinta comuna cu
locatorul
3. Instalatii:
- camerele dispun de baie (cada sau

cuva cu dus, lavoar si WC)
- grup sanitar comun, eclusiv la
dispozitia turistilor (minimum o cabina
WC, cada sau dus , lavoar la 8 loc)
- grup sanitar in folosinta comuna cu
locatorul (minimum o cabona WC, cada
sau dus, lavoar la 8 loc)
7. Dotarea camerelor:
- pat cu somiera sau cu saltea relaxa
- pat cu saltea
- masa si scaune
- dulap sau spatiu amenajat ptr haine si

lenjerie sin folosinta exclusiva a
turistilor
- oglinda
- plapuma sau pled
- cearsaf ptr pat, cearsaf plic ptr pled,

patura sau plapuma
- perne mari infatate
- prosoape de fata si de baie
- perdele
- covoare sau mocheta
- carpete
- frigider (la categoria 3 stele, in

exclusivitate ptr turisti)
8. Telefon in locuinta (la categoria 3
stele, cu derivatie in camera)

5 Legislatie in Turism

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5 Legislatie in Turism

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea din Bucureti

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

Autor: Ana ROANGHE

Copyright DEPARTAMENT ID 2009

Universitatea din Bucureti

Acest material este destinat uzulului studenilor Universitii

Universitatea din Bucureti

Copyright DEPARTAMENT ID 2009

Universitatea din Bucureti

1.1. Noiuni legislative. Privire general

reglementeaz sistemul electoral,

statutul funcionarilor publici,

i alte domenii stabilite de Constituie.

ceteni cu drept de vot.

Copyright DEPARTAMENT ID 2009

Universitatea din Bucureti

GUVERNUL emite (potrivit Constituiei)

unei legi de abilitare

excepionale care necesit

se emit n temeiul hotrrilor, ordonanelor sau legilor

Copyright DEPARTAMENT ID 2009

Universitatea din Bucureti

Procedura de elaborare a actelor normative

Pentru actele emise de Guvern:

1.2 Activitatea de turism. Concepte din domeniul turismului

Clasificarea structurilor de primire turistice:

Copyright DEPARTAMENT ID 2009

Universitatea din Bucureti

servicii, combinatie ce reprezinta o parte

Copyright DEPARTAMENT ID 2009

Universitatea din Bucureti

Atestarea se realizeaz prin eliberarea certificatului de patrimoniu turistic care d dreptul

Organizarea i funcionarea Ministerului Turismului

Copyright DEPARTAMENT ID 2009

Universitatea din Bucureti

h) de promovare, implementare i urmrire a folosirii fondurilor acordate de Uniunea European

Ministerul Turismului exercit urmtoarele atribuii principale:

Copyright DEPARTAMENT ID 2009

Universitatea din Bucureti

Copyright DEPARTAMENT ID 2009

Universitatea din Bucureti

11. coordoneaz, mpreun cu Ministerul Educaiei, Cercetrii i Inovrii, procesul de instruire

Copyright DEPARTAMENT ID 2009

Universitatea din Bucureti

ANEXA 2 la Hotararea 1719/2008

Copyright DEPARTAMENT ID 2009

Universitatea din Bucureti

Acte normative n vigoare:

Organizarea activitii n turism.

Profesiunile specifice activitii de turism sunt cele cuprinse n clasificarea ocupaiilor

Copyright DEPARTAMENT ID 2009

Universitatea din Bucureti

n scopul proteciei turistice, oferirea,comercializarea serviciilor i a pachetelor de

Acte normative n vigoare:

Drepturile i obligaiile ageniilor de turism.

Copyright DEPARTAMENT ID 2009

Universitatea din Bucureti

8. S protejeze bunurile turistice mpotriva deteriorrii sau a furtului i s asigure despgubirea

Metodologia desfurrii i organizrii meseriilor de baz n turism.

Copyright DEPARTAMENT ID 2009

Universitatea din Bucureti

1 profesor examinator pentru disciplina de specialitate

1 instructor de practic examinator pentru disciplina de specialitate

1 profesor examinator pentru limba strin, dup caz