n partea de nord-est a Romniei la limita Cmpiei colinare a Jijiei cu Podi ul Brladului

se afl Iaul. Traversat de apele molcome ale Bahluiului, Iaul se ntinde pe apte coline: Copou,
orogari, Ciric, Bucium, Socola, Galata i Cetuia. n jurul oraului, dealurile rspndesc
toamna parfumul viilor ieene.
Cndva capitala medieval a Moldovei, Iaiul a fost la un moment dat chiar capital a
Romniei.Oamenii pstreaz n inim acest ora,astfel nct o vizit aici nu te va ls indiferent.
n ciuda problemelor sociale i economice cu care se confrunt, Iaiul deine cea mai veche
universitate din Romnia, o orchestr filarmonic prestigioas i un teatru superb, mai mult,
oraul se lupt s-i rectige statutul de important centru cultural i intelectual.
Conform datelor recensmntului din anul 2011, municipiul Iai numra 290.422 de
locuitori i era al patrulea ora ca mrime din Romnia. Zona Metropolitan Ia i, care include 13
localiti nvecinate, avea o populaie de aproximativ 400.000 de locuitori.
Cercetrile arheologice au dus descoperirea unor amfore romane n strada Ciurchi, n
zona viilor din Copou i la civa km de Iai, la Holboca. De asemenea s-au descoperit monede
imperiale romane lng Dealul Cetuia. La Valea Lupului (lng Fabrica de antibiotice) s-au
descoperit morminte sarmatice, vase dacice i obiecte de podoab. Din perioada de trecere spre
feudalism s-au identificat pe teritoriul Iaiului, 19 aezri cu resturi de locuire din sec. IV,
nentrite. Locuinele erau colibe de suprafa i bordeie. Din secolele VII-X s-au descoperit
locuine rectangulare prevzute cu cuptoare n form de potcoav precum i numeroase unelte,
piese de veminte i podoabe, ncadrate n cultura de tip Dridu. Din secolele X-XI s-a descoperit
o ceramic cu elemente de tehnic i forme specifice Moldovei de nord.

Oraul Iai a fost menionat pentru prima oar ntr-un privilegiu comercial emis n 1408
de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totui, deoarece existau cldiri mai vechi de aceast
dat (spre exemplu presupusa Biseric armean construit n 1395), se crede c ora ul este mult
mai vechi, cel puin cu cteva decenii nainte de aceast dat.
n 1564, domnitorul Alexandru Lpuneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava.
n 1640, Vasile Lupu a nfiinat aici prima coal n limba romn i o tipografie n biserica Trei
Ierarhi. n 1643, prima carte tiprit n Moldova a aprut la Iai.Ora ul a fost incendiat de ttari
n 1513, de otomani n 1538 i de rui n 1686. n 1734, a fost afectat de o epidemie.
Prin Pacea de la Iai, cel de-al aselea rzboi ruso-turc a luat sfr it n 1792. n 1822,
turcii au luat cu asalt oraul, pentru a potoli revoluionarii greci ai Eteriei, condui de Alexandru
Ipsilanti.
ntre 1565 i 1859, oraul a fost capitala Moldovei, apoi, ntre 1859 i 1862, att Iai ct
i Bucureti au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei i Valahiei. n 1862,
cnd uniunea celor dou principate a devenit deplin sub numele de Romnia, capitala rii a fost
stabilit la Bucureti.
Al Doilea Rzboi Mondial a reprezentat o perioad neagr n istoria ie ean. La cinci zile
de la intrarea Romniei n rzboi, Antonescu a declanat, cu concursul autoritilor publice
locale, Pogromul de la Iai din 27-29 iunie 1941 mpotriva cetenilor romni de etnie evreiasc.
n conformitate cu datele prezentate de autoritile romne, n cele trei zile de pogrom, continuat
cu victimele trenurilor morii au fost ucii 13.266 de evrei. Acest pogrom a fost unul dintre
cele mai grave evenimente de acest fel din lume. Cele dou morminte comune ale victimelor
pogromului, aflate n cimitirul evreiesc din ora este o mrturie venic a acestui masacru.
n mai 1944, oraul a fost scena unor lupte grele ntre armatele romno-germane i
Armata roie i o mare parte din zona istoric a oraului a fost distrus. La 21 august 1944, Ia iul
a fost ocupat de forele sovietice.
n perioada postbelic oraul a continuat s se dezvolte, construindu-se noi cartiere i
ntreprinderi industriale, continund s fie un important centru universitar.

Clima prezint un caracter continental pronunat, fiind influenat de masele de aer cu

provenien rsritean; iernile sunt geroase, iar verile clduroase. Temperatura maxim
nregistrat a fost 40 C (27 iulie 1909), n timp ce minima a fost de - 36,3 C (1 februarie 1937).
Iaiul este oraul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru n
limba romn, al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din icu) i al primului Muzeu de
Istorie Natural.
n ora, pe dealul Copoului, se afl cea mai veche universitate din Romnia, Universitatea
din Iai, numit azi i Universitatea Alexandru Ioan Cuza. ntemeiat n 1860 prin decret de ctre
principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihilene, universitatea are
astzi 15 faculti, cu peste 40.000 de studeni. Cldirea principal, monument de arhitectur, a
fost ridicat n 1896.
Tot in Iai se afl continuatoarea primei coli superioare de inginerie din Romnia,
Universitatea Tehnic Gh. Asachi, cu peste 15.000 de studeni, prima coal superioar de
muzic din Romnia, Universitatea de Arte George Enescu, Universitatea de Medicin i
Farmacie Grigore T. Popa", Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion
Ionescu de la Brad, Universitatea Petre Andrei. n Piaa Eminescu, n perioada interbelic, s-a
ridicat cldirea Fundaiei Culturale Regale, ce astzi gzduiete cea mai veche bibliotec
universitar din ar, Biblioteca Central Universitar Mihai Eminescu, cu un fond de carte ce
se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.
Principalele campusuri studeneti se afl n Tudor Vladimirescu (22 cmine) - unde se
afl cel mai mare cmin din partea de sud-est a Europei, Titu Maiorescu (4 cmine), Trgu orCopou (4 cmine), Codrescu (5 cmine i complexul internaional Gaudeamus) i Agronomie (4
cmine).
n anul 1898 Primria ncheie primul contract cu firma german A.E.G. Berlin, pentru
realizarea transportului cu tramvaie electrice la Iai.
Astzi, transportul n comun este asigurat prin tramvaie, autobuze i microbuze, de ctre
Regia Autonom de Transport Public Iai i prin autobuze i microbuze de ctre operatorul privat

Unistil. Printr-un mprumut de la BERD s-a nceput reabilitarea infrastructurii rutiere a

municipiului i a cilor de rulare tramvai.
Liniile de tramvai fac legtura ntre majoritatea cartierelor oraului. n 1989, re eaua
electric de tramvai din Iai a atins maxima dezvoltare, cumulnd 35 km de cale dubl activ pe
trasee.n 1997 linia de tramvai Podu Ro - C.U.G. II a fost suspendat, aceasta urmnd a fi
reabilitat.
Ca urmare a lucrrilor de reabilitare a liniei de tramvai, ncepute n 2008, circula ia
tramvaielor pe anumite sectoare a fost oprit pn la terminarea lucrrilor.

Teatrul National "Vasile Alecsandri"

Construita in Iasi, pe locul vechii primarii, intre anii 1894 si 1896, cladirea Teatrului
National este considerata a fi cel mai vechi si cel mai frumos lacas de acest gen din tara.Planurile
cladirii apartin celebrilor arhitecti vienezi Fellner si Helmer, care au proiectat constructii similare
in Viena, Praga, Odessa, Zurich. Inaugurata odata cu teatrul, uzina electrica a acestuia a marcat
inceputul iluminatului electric la Iasi.
Veritabila bijuterie arhitectonica, in interior cladirea Teatrului National ofera publicului
remarcabile capodopere decorative: cortina, pictata in 1896 de mesterul vienez M. Lenz si
finalizata de unul din discipoli, transpune, in centru, o alegorie a vietii, cu cele trei varste, iar in
dreapta, alegoria Unirii Principatelor Romane (Moldova, Transilvania si Tara Romaneasca);
cortina de fier, pictata de Al. Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric, separa etans scena
de restul salii; plafonul, pictat de Al. Goltz, in culori pastelate, reprezinta alegorii paradisiace, cu
nimfe si ingeri, fiind incadrat in stucatura rococo; candelabrul, din cristal de Venetia, cu 109
becuri. In prezent, aceasta cladire gazduieste si Opera Romana.

Bojdeuca "Ion Creanga"

Bojdeuca "Ion Creanga" din Ticau, primul muzeu memorial literar din Romania, este
unul din cele 12 obiective care compun Muzeul Literaturii Romane Iasi. Este surprinzator
aspectul acestui vechi cartier al Iasului, la distanta doar de 1 kilometru de Piata Unirii (inima
orasului), datorita reliefului abrupt, care iti creeaza impresia ca te afli intr-un sat departat. Aici a
locuit Ion Creanga (1837-1889), cel mai mare, mai cunoscut si mai iubit povestitor roman, din
anul 1872 si pana la 31 decembrie 1889. Aici s-a cunoscut si s-a imprietenit cu Mihai Eminescu,
aici a scris intreaga sa opera: "Povesti, Povestiri" si?"Amintiri din copilarie". Aceasta casa,
numita de Ion Creanga bojdeuca, pare coborata din poveste. Firesc, ea este pastrata si azi asa
cum arata in anii 1872-1889: o casa cu doua incaperi mici, cu o prispa inspre nord, unde se afla
si usa de intrare si un cerdac (o logie populara) cu deschidere generoasa spre orizontul dinspre
rasarit, sprijinit de dealurile Ciric si Sorogari. Bojdeuca s-a deschis pentru public la 15 aprilie
1918 - fiind primul muzeu memorial literar din Romania. Casuta era insa vizitata din anul 1890,
imediat dupa moartea scriitorului, de grupuri de elevi, studenti, profesori si ziaristi.
In perioada 1984-1989, la Bojdeuca "Ion Creanga" au avut loc lucrari complexe de
consolidare a terenului, de amenajare a unui amfiteatru in aer liber, cu 250 de locuri, de
construire a unei cladiri, special gandita pentru a adaposti expozitia documentara "Viata si opera
lui Creanga" si Biblioteca Bojdeucii, spatii de serviciu, depozit, camera pentru supraveghetoare.
Lucrarile de restaurare si reorganizare a muzeului Bojdeuca "Ion Creanga" au avut in vedere
pastrarea autenticitatii casei. In interior sunt expuse (in cele doua incaperi si in cerdac) numai
obiectele originale care au apartinut povestitorului sau familiei sale.
Bojdeuca "Ion Creanga" organizeaza anual 4 sarbatori devenite traditionale: 2 ianuarie ziua inmormantarii scriitorului; 1 martie - ziua de nastere a lui Ion Creanga; 14-15 aprilie - Zilele
Bojdeucii - aniversarea inaugurarii primului muzeu memorial literar din Romania; 31 decembrie
- ziua mortii scriitorului - "Colinde la Bojdeuca".Bojdeuca "Ion Creanga" este cel mai vizitat
muzeu din Iasi, fiind administrat de doi profesori de limba si literatura romana (unul este
membru al Uniunii Scriitorilor, cercetator al operei lui Ion Creanga), trei supraveghetoare si o
casiera. Bojdeuca "Ion Creanga" este un simbol, pentru ca ea se identifica adesea cu oglinda
autentica a valorilor specifice romanesti, traditionale.

Manastirea Cetatuia
Manastirea Cetatuia a fost ctitorita de domnitorul Gheorghe Duca, pe una din mosiile
sale, cu o suprafata de circa 45 ha teren cu vii, livezi si prisaci, pe dealul si valea Cetatuia.
Zidirea a inceput in anul 1669 si s-a finalizat in 1672.
Biserica a fost inconjurata, de la inceput, de ziduri inalte de piatra, cu metereze si drum
de straja, turn de intrare si turnuri de colt, reprezentand, la acea vreme, un punct fortificat de
aparare impotriva navalitorilor, unde domnitorul se putea retrage. In incinta manastirii, in afara
de biserica si palatul domnesc, s-au mai construit chilii, baie, bucatarie, pivnite si staretia cu
trapeza.
Un loc aparte il ocupa palatul rezervat gazduirii domnitorului, cladire fortificata,
specifica sec. al XVII-lea. Cuhnea domneasca sau, dupa unele opinii, baia turceasca, o cladire
masiva, din piatra, este singura constructie de acest fel care s-a pastrat intr-un ansamblu
manastiresc.
Biserica manastirii, reprezentand o copie simplificata a Bisericii ?Sf. Trei Ierarhi?, este
specifica arhitecturii religioase din Moldova secolului al XVII-lea, fiind totusi o sinteza originala
a unor elemente arhitectonice disparate. Casa domneasca, biserica si sala gotica au fost pictate de
fratii aromani Mihai, Dima si Gheorghe, ajutati de cativa mesteri localnici. Dupa mai bine de 300
de ani, o parte din compozitii si portrete, deosebite ca forma si colorit, demonstreaza talentul
mesterilor zugravi. Ruinata, la sfaritul secolului al XIX-lea, manastirea a fost restaurata in
perioada interbelica, la insistenta istoricului Nicolae Iorga.
O superba panorama a Iasului se poate admira din turnul "Cina Pelerinului", aflat in
cladirea staretiei.

Gradina Botanica
Gradina Botanica din Iasi a avut o istorie zbuciumata, traversand mai mult de un secol
pana la admirabilul aspect actual. Alaturi de alte premiere culturale, prin care s-a remarcat
vechea capitala a Moldovei, un loc deosebit il ocupa si infiintarea la Iasi, in anul 1856, a primei
Gradini Botanice din Romania, de catre medicul si naturalistul Anastasie Fatu, mare patriot,
filantrop si om de cultura. Amplasata pe un teren cumparat din fonduri proprii, in apropiere de
Rapa Galbena, a devenit, pentru multi ani un important centru documentar, pentru tineretul
studios din Iasi, care a avut posibilitatea sa studieze botanica pe material viu, dar si un mijloc de
instructie si educatie pentru toti iubitorii naturii.
In 1870, conducerea Universitatii "Al. I. Cuza" a decis construirea unei gradini botanice,
in locul ocupat in prezent de Univ. de Medicina si Farmacie "Gr. T . Popa", extinsa in 1876. Dar,
pentru ca nici acum aceasta nu corespundea standardelor de invatamant, s-a planificat crearea
uneii gradini in spatele Palatului Culturii. Proiectul insa nu s-a finalizat, din lipsa de fonduri, iar
ulterior din cauza Primului Razboi Mondial.
Astfel, in 1921, profesorul Al. Popovici a infiintat o gradina botanica noua, in spatele
cladirii Universitatii noi, unde a construit si mici sere, folosite pentru cresterea plantelor
tropicale. Aceasta locatie s-a pastrat pentru mai bine de 40 de ani, pana in 1963, cand s-a decis
mutarea gradinii in spatiul actual, pe dealul Copou, pentru a satisface cerintele de invatamant.
Astazi, Gradina Botanica din Iasi acopera o suprafata de aproximativ 100 de hectare.
Sectorul Sere cuprinde 12 compartimente, fiecare cu specificul ei: plante mediteraneene,
tropicale, subtropicale (cactusi, palmieri, bananieri, citrice etc.), numeroase flori ornamentale
(azalee, camelii, crizanteme, orhidee etc.) si o colectie de cicadaceae (fosile vii).Sectorul
Ornamental are o suprafata de 4,5 hectare si contine 2.200 de taxoni, in exemplare unice sau
grupati in 25 de colectii. Sectorul dispune de o gama variata de plante decorative, ierboase si
lemnoase, care constituie o expozitie cu caracter permanent.Sectorul Rozariu insumeaza 800 de
varietati de trandafiri nobili.

Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr.T.Popa"

Cladirea centrala a actualei Universitati de Medicina si Farmacie "Gr.T. Popa" a fost
sediul initial, unde a functionat prima universitate din Romania.
Istoricul cladirii: a fost construita in anul 1760, de Matei Cantacuzino; renovata ulterior
(aspectul actual dateaza din 1848); in 1960 a devenit sediul Academiei Romane, filiala Iasi ;
linga palatul construit in sec. al XVIII-lea, s-a construit alta cladire; alaturi este Institutul de
Anatomie (construit in 1894 - 1900, in stil neogrec, de arhitectul Emilian Stefan, cu un fronton
reprezentand o "lectie de anatomie", realizat de sculptorul W. Hegel). Pe linga Facultatea de
Medicina, fondata in 1879, aria studiilor medicale s-a extins, prin infiintarea Facultatii de
Stomatologie si a Facultatii de Farmacie, intr-o cladire moderna. In fata U.M.F. "Gr.T. Popa" mai
exista o parte din zidul vechiului palat, cu o bolta, numita metaforic "poarta sperantei".

Muzeul "Vasile Pogor" (Casa Pogor)

Casa V. Pogor este sediul muzeului avand ca obiect literatura romana moderna si
contemporana, dar preponderent perioada marilor clasici, a societatii literare "Junimea". Cladirea
a fost construita in 1850, de catre vornicul Vasile Pogor, impreuna cu sotia sa, Zoe. Aceasta data
este atestata printr-o piatra hexagonala, descoperita cu ocazia sapaturilor efectuate in vederea
restaurarii, pe care se afla inscriptia cu caractere chirilice: "V. Pogor - 1850 si sotia sa, Zoe".
Imobilul are un bogat si lung istoric, legat de viata culturala a Iasului, fiind loc de intalnire
pentru intelectualitatea orasului, sediul societatii literare "Junimea" (1863) si al revistei
"Convorbiri literare" (1867). Dintre oamenii de cultura care au frecventat cercul junimist,
amintim mai intai pe cei cinci intemeietori: Titu Maiorescu, Vasile Pogor, P. P. Carp, Th. Rosetti,
Iacob Negruzzi, apoi Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Ion Slavici, Vasile
Alecsandri, Vasile Conta, A.D.Xenopol, N. Gane s.a..