Utilizarea metodelor geofizice in strategia masurilor de

protectie a solului si subsolului.

Studiu de caz: contaminarea cu hidrocarburi a terenurilor
si apelor subterane

Autor: Asist. Ing. Chitea Florina Mihaela

Lucrarea Utilizarea metodelor geofizice in strategia masurilor de protectie a solului si

subsolului. Studiu de caz: contaminarea cu hidrocarburi a terenurilor si apelor subterane este
un studiu realizat pentru a demonstra gradul mare de aplicativitate al metodelor geofizice in
diferitele probleme de mediu cu care societatea actuala se confrunta si necesitatea ca practicile
geofizice sa fie incluse in cadrul legislativ prvind protectia solului, subsolului si a apelor
subterane.
Lucrarea descrie cadrul procedural pentru realizarea investigarii geofizice a solului si
subsolului afectat de prezenta compusilor poluanti, cu o exemplificare larga a tehnicilor de
achizitie, prelucrare si interpretare a rezultatelor obtinute pentru un studiu de caz extins pe o
perioada de trei ani.
Structura si subcapitole principale:
INTRODUCERE

Capitolul I: PROBLEME DE MEDIU INVESTIGATE CU AJUTORUL METODELOR GEOFIZICE

1.1 Clasificarea problemelor de mediu care afecteaza calitatea si stabilitatea mediului geologic
1.2 Aplicarea metodelor geofizice in probleme de mediu determinate de fenomene naturale
1.3 Aplicarea metodelor geofizice in probleme de mediu generate de activitati antropice

Capitolul II: UTILIZAREA METODELOR GEOFIZICE IN STRATEGIA MASURILOR DE

PROTECTIE A MEDIULUI GEOLOGIC
2.1 Protectia mediului geologic
2.2 Aplicabilitatea metodelor geofizice in studiile pentru investigarea calitatii mediului geologic
Capitolul III: POLUAREA MEDIULUI GEOLOGIC
3.1 Surse de poluare a mediului geologic
3.2 Tipuri de poluanti
3.3 Comportarea poluantilor in mediul geologic
3.4 Investigare geofizica si evaluarea zonelor poluate
Capitolul IV: INVESTIGAREA SI EVALUAREA GEOFIZICA A ZONELOR CONTAMINATE CU
PRODUSE IMISCIBILE CU APA (NAPL)
4.1 Caracteristicile contaminantilor de tip NAPL
4.2 Comportamentul contaminantilor de tip NAPL in mediul geologic
4.3 Aplicabilitatea metodelor geofizice in studiul contaminarii cu hidrocarburi a mediului geologic

Capitolul V: UTILIZAREA METODELOR ELECTRICE IN STRATEGIA DE IDENTIFICARE SI

REMEDIERE A ZONELOR CONTAMINATE CU HIDROCARBURI
5.1 Metoda rezistivitatilor aparente
5.2 Achizitia datelor de rezistivitate electrica
5.3 Prelucrarea datelor de rezistivitate electrica

Capitolul VI: DETECTAREA SI MONITORIZAREA GEOFIZICA A CONTAMINARII DIN ZONA

RAFINARIEI PETROBRAZI
6.1 Contaminarea istorica si recenta in zona orasului Ploiesti
6.2 Caracterizarea geologica si hidrogeologica a zonei studiate
6.3 Tehnici geofizice utilizate pentru investigarea zonei poluate
6.4 Poluarea cu hidrocarburi in zona rafinariei Petrobrazi
6.5 Masuratori de potential indus
6.6 Monitorizarea penei de contaminare cu hidrocarburi
6.7 Surse de zgomot si influente climatice sezoniere
CONCLUZII

UTILIZAREA METODELOR GEOFIZICE IN STRATEGIA

MASURILOR DE PROTECTIE A SOLULUI SI SUBSOLULUI
Studiu de caz: contaminarea cu hidrocarburi a terenurilor si
apelor subterane
REZUMAT
Capitolul I
PROBLEME DE MEDIU INVESTIGATE CU AJUTORUL METODELOR GEOFIZICE
Principalele probleme de mediu care genereaza efecte/modificari ale calitatii
mediului geologic pot fi clasificate in functie de factorul declansator:
- Probleme de mediu determinate de fenomene naturale:

seismicitatea naturala

radioactivitatea naturala

alunecarile de teren

vulcanismul

caderi de corpuri ceresti

goluri carstice

intruziuni marine

-Probleme de mediu determinate de fenomene antropice:

depozite de deseuri radioactive

depozite de deseuri menajere

depozite de deseuri toxice

subsidenta terenurilor

goluri subterane

obiecte metalice ingropate

contaminarea solului, subsolului si a apelor subterane

seismicitatea indusa

experimente sau accidente nucleare

intruziuni marine

obiecte militare neexplodate

investigarea siturilor arheologice

O parte din problemele de mediu nu pot fi incadrate riguros intr-o anumita

categorie (exemple: modificarea seismicitatii unei zonei, intruziunile marine si alunecarile de

teren). Exceptand situatii extreme (tip razboi geofizic) aceste hazarde nu se pot produce in lipsa
unor factori naturali favorizanti. Factorii declansatori ai acestor probleme de mediu au deseori la
baza activitati antropice (Fig. 1).
2005
A B /2

44

-2 0

42

-6 0

40

200

300

400

500

600

700

800

38
36

1998

34
32
30

-2 0
A B /2

28

-6 0

26

200

300

400

500

600

700

800

24
22
20

1991

18
16

A B /2

-2 0

14
12

-6 0

O h m *m

200

300

400

500

600

700

800

Fig. 1 - Pseudosectiuni de rezistivitate. Intruziunea marina favorizata de exploatarea excesiva a

piezometrului (1991) si retragerea apei saline in perioada de inactivitate a piezometrului (2005)
* Prelucrare de date din arhiva B.E.C.

Utilizarea judicioasa a tehnicilor geofizice, in special a celor nondistructive si

noninvazive, ajuta la caracterizarea problemei de mediu, la o mai buna intelegere a cauzelor
naturale sau la identificarea surselor antropice.
Metode geofizice noninvazive/nondistructive utilizate in studiile de mediu:

Metodele electrice (Rezistivitate, Potential Spontan, Potential Indus)

Metode electromagnetice ( Inductive )

Magnetometria

Seismica (Reflexie si Refractie)

Radiometria

Gravimetria (Microgravimetrie)
Datele achizitionate prin investigarea mediului geologic folosind metodele

geofizice specifice problemei de mediu studiata sunt utilizate pentru a realiza harti, sectiuni sau
modele 2.5D, 3D sau time-lapse ale zonei investigate. Pe baza acestor informatii se pot face
aprecieri asupra posibilelor evolutii geologice (alunecari de teren, modificarea seismicitatii, etc.)
sau la evaluarea pericolului expunerii la problema de mediu (vulnerabilitatea acviferelor in cazul
poluarilor, pericolul generat de golurile subterane, etc.).
Studiile geofizice pentru calitatea solurilor reprezinta poate cel mai potrivit
exemplu pentru a arata gradul de adaptare a tehnicilor geofizice pentru achizitia de date utile in
managementul solurilor, posibilitatile si limitarile aplicarii metodelor geofizice in anumite studii
de mediu.
Capitolul II
UTILIZAREA METODELOR GEOFIZICE IN STRATEGIA MASURILOR DE
PROTECTIE A MEDIULUI GEOLOGIC
Datorita functiilor principale pe care le indeplinesc diferitele componente ale
mediului geologic (producerea de hrana, platforma a activitatii umane, sursa de materie prima,
rezervor pentru apa potabila, etc), problematica protectiei solului, subsolului si a apei subterane
este deosebit de complexa. Numai prin integrarea informatiilor pedologice, geologice, biologice,
geofizice, geochimice, agronomice, etc., se poate ajunge la stabilirea unor masuri de protectie a
mediului geologic care in principiu, ar trebui sa corespunda necesitatilor si cerintelor impuse de
normele de sanatate actuale si sa asigure mentinerea calitatii solului, subsolului si apei subterane
pentru viitoare utilizari.
In aceasta lucrare problema este analizata doar din perspectiva geofizica, a
aportului la cunoasterea, intelegerea si prevenirea dezastrelor care insotesc uneori hazardele
naturale sau antropice.
Etape din strategia de protectie a mediului in care pot fi aplicate metodele geofizice, dupa caz:

 Identificarea arealelor afectate de probleme de mediu (in special, atunci cand efectele sau
sursele nu sunt observate la suprafata solului: intruziuni marine, poluarea acviferelor cu
substante imiscibile cu apa avand surse ingropate, cavitati si retele de comunicare intre
acestea, tunele subterane, conducte ingropate corodate sau sparte etc.)
Inventarierea siturilor presupuse a fi afectate de mai multe probleme de mediu (de
exemplu poluarea cu hidrocarburi si ape uzate in cadrul rafinariilor)
Zonarea siturilor afectate de probleme de mediu.
Investigarea siturilor (extinderea ca suprafata si in adancime a factorului cu efect negativ
asupra calitatii mediului geologic la momentul respectiv)
Localizarea surselor (in cazul surselor ingropate)
Evaluarea prejudiciilor aduse calitatii mediului geologic (prin urmarirea modificarii unor
parametrii petrofizici folositi ca indicatori pentru caracterizarea starii naturale si a calitatii
mediului geologic).
Evaluarea riscului (estimari asupra vitezei si directiei de dezvoltare a problemei de mediu,
estimari privind amplificarea efectului negativ in timp)
Remedierea problemei de mediu (monitorizarea sitului pentru a se observa atenuarea
naturala a problemei de mediu sau eficienta programelor de remediere)
Avertizarea din timp a populatiei privind declansarea iminenta a unor fenomene cu impact
negativ intr-o regiune (predictie in cazul seismelor, alunecarilor de teren, eruptii vulcanice,
contaminarea apei potabile pe parcursul drumului de la sursa la consumatori, fond de
radiatii ridicat datorat unor accidente nucleare).
Utilizarea metodelor geofizice in studii de mediu este legata de existenta unui
contrast al proprietatilor petrofizice intre formatiunile geologice afectate de o problema de
mediu si formatiunile inconjuratoare aflate in starea lor naturala. Aplicarea metodelor geofizice
este uneori ingreunata de anumite particularitati ale arealelor investigate precum obstacole, surse
de zgomot geofizic, acces restrictionat, modificari climatice. Astfel de dificultati pot fi insa
depasite prin alegerea dispozitivului optim de investigatie si a tehnicilor de achizitie adecvate
tipului de contrast al proprietatilor fizice asteptat si adancimii de investigatie estimata.
Etape de parcurs in aplicatiile geofizice :

Alegerea dispozitivului de lucru in functie de obiectivul investigatiei:

- tipul de contrast asteptat (contraste gravimetrice, de susceptibilitate magnetica, de

rezistivitate/conductivitate electrica, permitivitate dielectrica, continut in elemente

radioactive, contraste de viteze ale undelor elastice)
- adancimea (estimata) la care se afla obiectivul investigatiei sau pana la care se
doreste obtinerea de informatii.
- gradul de rezolutie necesar/dorit
- surse de zgomot geofizic observate sau asteptate (in functie de metoda: sine de cale
ferata, linii de inalta tensiune, garduri metalice, resturi de constructie, surse
suplimentare de vibratie, etc.)

Alegerea dispozitivului de lucru in functie de caracteristicile acestuia

- simplu sau hibrid si distanta sau echidistanta dintre electrozi pentru rezistivimetre;
- a distantei intre bobine pentru conductivimetre
- inalitimea senzorilor (conductivimetre, magnetometre)
- frecventa de lucru a antenelor pentru dispozitive georadar

Stabilirea pasului de masura pe profile sau griduri

- masuratori in sistem cvasi-continuu (Rezistivimetrul OhmMapper, Conductivimetre,
Georadar, Magnetometre)
- masuratori in statii (Rezistivimetre, Conductivimetre, Magnetometre, Gravimetre)

Prelucrarea datelor achizitionate

- diminuarea zgomotului geofizic
- convergenta solutiilor
- modelare

Interpretarea hartilor/sectiunilor/modelelor geofizice

- utilizarea informatiilor oferite de mai multe tipuri de masuratori geofizice
- utilizarea informatiilor provenite din alte surse (geologice, probe directe, geochimice,
hidrologice, informatii de arhiva)
CAPITOLUL III
POLUAREA MEDIULUI GEOLOGIC
Poluantii reprezinta substantele care determina modificarea calitatii fizico-chimice si

biologice a mediului geologic, deseori introduse in mediu ca urmare a activitatilor antropice.

Cunoasterea detaliata a categoriilor de poluanti si a proprietatilor acestora este necesara pentru

a putea estima comportamentul lor in mediul geologic, efectele induse (diferite, in functie de
tipul de produs contaminant) si evaluarea posibilitatilor de remediere a zonelor afectate.
In general, produsele poluante sunt grupate in doua categorii principale: compusi
anorganici si compusi organici. Din perspectiva geofizica, pentru faze lichide este util a se
lucra pe clasificari bazate in primul rand pe reactia cu apa (miscibilitate sau imiscibilitate).
Produsele poluante au diferite grade de mobilitate. Deplasarea acestora poate fi
favorizata sau inhibata de anumite proprietati ale produsului cat si de caracteristicile mediului
geologic. In anumite situatii putem vorbi despre bariere naturale (precum strate sau lentile de
argila care protejeaza acviferele), dar si de factori naturali care determina raspandirea poluarii
(regimul hidrodinamic). In cazul fractiunilor greu solubile sau metalelor grele raspandirea
poluarii se face mult mai lent.
In studiile privind poluarea mediului geologic metode geofizice sunt utilizate pentru:
- caracterizarea geologica a zonei (informatii despre caracteristicile petrofizice ale
tipurilor litologice traversate de campurile naturale sau artificiale utilizate de metoda de
investigare aplicata, informatii privind grosimea stratelor, relieful unor formatiuni geologice,
tectonica si microtectonica zonala si locala). Metode geofizice aplicate: Gravimetria,
Magnetometria, Seismica, metode Electrice, metode Electromagnetice, Radiometria;
- identificarea si caracterizarea acviferelor (nivelul piezometric, grosimea stratului
acvifer, calitatea apei). Metode geofizice aplicate: Seismica, metode Electrice, metode
Electromagnetice;
- identificarea zonelor poluate si delimitarea arealului afectat de pana de poluare. Metode
geofizice aplicate: metode Electrice, metode Electromagnetice, Seismica.
- localizarea surselor de poluare ingropate (depozite de deseuri rezultate din procesul de
prelucrare a titeiului, rezervoare, conducte). Metode geofizice aplicate: Magnetometria,
Gravimetria, metode Electrice, metode Electromagnetice, Seismica, Radiometria.
- identificarea unor obiecte antropice ingropate (conducte, cabluri, rezervoare, resturi ale
unor constructii in adancime precum puturi, depozite de deseuri, canale de deversare, tunele
subterane). Acestea pot constitui uneori surse de zgomot pentru diferitele metode geofizice
utilizate.

Metode

geofizice

aplicate:

Magnetometria,

metode

Electrice,

metode

Electromagnetice, Seismica, Radiometria , Gravimetria.

- identificarea posibilitatii de aparitie a unor surse de poluare si/sau caracterizarea
integritatii obiectelor ingropate (corodarea conductelor care transporta produse petroliere,
ruperea ecranelor impermeabile naturale sau artificiale, localizarea de falii active care pot

afecta siguranta depozitelor cu hidrocarburi). Metode geofizice aplicate: Magnetometria,

Gravimetria, metode Electrice, metode Electromagnetice, Seismica, Radiometria .
In functie de necesitatile aplicative se mai utilizeaza Teledetectia, Termometria si
Geofizica de sonda.
Cele mai mari probleme de mediu, din categoria poluarilor, sunt generate de
substantele incadrate in categoria NAPL (Non-Aqueos-Phase-Liquids), insemnand substante
organice cu solubilitate redusa in apa ce exista ca faza fluida separata. Odata eliberati in mediul
geologic, acesti poluanti pot fi priviti ca surse continue de poluare in principal datorita
proceselor de transformare, transport si transfer la care sunt supuse. Transportul de masa din
faza de contaminant NAPL va determina modificarea densitatii si a vascozitatii acestor
produselor poluante, rezultand o modificare in timp a mobilitati acestora.
CAPITOLUL IV
INVESTIGAREA SI EVALUAREA GEOFIZICA A ZONELOR CONTAMINATE CU
PRODUSE IMISCIBILE CU APA (NAPL)
Produsele poluante care pot exista ca faza separata in mediul geologic sunt cunoscute in
literatura de specialitate ca poluanti imiscibili si sunt codificati prin denumirea NAPL
(Non_Aqueos_Phase_Liquids).
Ca urmare a densitatii ridicate (>1g/cm3) produsul contaminant de tip DNAPL
(Dense_Non_Aqueos_Phase_Liquids) poate fi intalnit la adancimi considerabile in mediul
geologic (penetreaza stratele acvifere si se deplaseaza prin sistemele de fisuri/fracturi ale
rocilor) (Fig. 2). Cele mai cunoscute produse contaminante imiscibile cu apa si cu o densitate
mai mica decat aceasta LNAPL (Light_Non_Aqueos_Phase_Liquids) sunt hidrocarburile
usoare. Faze lichide ale acestui tip de poluant se vor regasi si acumula sub forma unor pelicule
sau chiar strate de contaminant deasupra apei.

Fig. 2 - Adancimea de poluare a mediului geologic cu poluanti imiscibili cu apa:

a) LNAPL si b) DNAPL

Variatiile sezoniere ale nivelului apei subterane determina in general cresterea

volumului de roca afectat de poluant. Fluidul de tip LNAPL mobil va urmari cresterile si
descresterile nivelului piezometric, in timp ce faza de poluant relativ statica datorita efectului de
saturatie reziduala din zona vadoasa poate fi repusa in miscare de aceste oscilatii ale nivelului
piezometric.
Informatiile oferite de metodele geofizice, atunci cand sunt utilizate in investigarea
zonelor contaminate cu produse poluante de tipul hidrocarburilor, pot fi incadrate in trei tipuri
de categorii:
a) Categoria I : cunoasterea poluarii
Metodele geofizice care pot da informatii referitoare la prezenta in mediul
geologic a substantelor poluante de tipul hidrocarburilor sunt metodele electrice si
electromagnetice. Datorita modificarilor semnificative pe care poluantii de tipul hidrocarburilor
le au asupra rezistivitatii/conductivitatii sau permitivitatii dielectrice a formatiunilor geologice,
analiza prezentei poluantului in mediul geologic (sol, acvifer, formatiuni geologice) si
caracteristicile poluarii pot fi investigate prin masuratori de tipul Sondajelor Electrice Vericale
(SEV), Tomografie de Rezistivitate Electrica (ERT), Polarizare Indusa (PI), Polarizatie Indusa
Spectrala (SPI) si de conductivitate prin metode inductive, radioelectrice sau electromagnetice
tranzitorii (TDEM- Time Domain Electromagnetic Metod, FDEM - Freqency Domain
Electromagnetic Metod, GPR-Georadar). Aceste tehnici de investigare pot ajuta la
caracterizarea sursei din punctul de vedere al activitatii acesteia (sursa veche, inactiva sau
sursa activa). Pentru identificarea surselor de poluare ingropate, deseori sunt aplicate metoda
conductivitatii electrice si metoda magnetometrica, intrucat majoritatea containerelor si a
conductelor folosite la depozitarea substantelor poluante sunt metalice. Desi testele de laborator
au aratat ca saturatia in NAPL determina o scadere a vitezei undelor principale, masuratorile
seismice sunt rar aplicate in studii privind poluarea cu hidrocarburi a mediului geologic.
b) Cunoasterea calitatii mediului geologic
Fiecare dintre metodele geofizice poate fi folosita pentru a descrie partial mediul
geologic (tipuri de roci, formatiuni litologice, elemente de tectonica, adancimea nivelului
hidrostatic) completand astfel informatiile obtinute prin studii geologice si hidrogeologice. De

asemenea, posibile evolutii naturale ale zonei (alunecari de teren, cutremure, inundatii) pot fi
estimate din rezultatele investigatiilor geofizice specifice.
c) Cunoasterea si evaluarea pericolului expunerii la poluare
Din studiile geofizice efectuate pentru cunoasterea poluarii si pentru caracterizarea
mediului geologic pot fi extrase informatii care sa permita aprecierea stadiului actual al
pericolului datorat patrunderii produsului poluant in mediul geologc, deosebit de importante
fiind informatiile asupra adancimii pana la care a ajuns poluantul in mediul geologic si relatia cu
nivelul piezometric. Pe masura ce se cunoaste riscul de mediu, se pot construi strategiile
necesare pentru a reduce prejudiciile si efectele negative pe care prezenta poluantului le
genereaza.
In situatia in care poluantul nu a ajuns sa contamineze acviferul, aplicarea unui
proces de decontaminare rapida a mediului geologic ar reduce semnificativ prejudiciile si
efectele negative asupra mediului. Daca poluantul a ajuns sa contamineze acviferul, studiile
geofizice pot fi utilizate alaturi de informatiile hidrogeologice pentru stabilirea ritmului de
avansare al fazei mobile de poluant, directia de avansare si monitorizarea zonei afectate.
Capitolul V
UTILIZAREA METODELOR ELECTRICE IN STRATEGIA DE IDENTIFICARE SI
REMEDIERE A ZONELOR CONTAMINATE CU HIDROCARBURI
Metodele geofizice pot fi aplicate pentru stabilirea cadrului geologic-structural
intr-un areal afectat de poluarea cu hidrocarburi sau pot ajuta la identificarea surselor de poluare
ingropate (conducte, rezervoare ingropate). Principala metoda pentru a detecta prezenta
contaminantului in mediul geologic este metoda rezistivitatii aparente.
Rezistivitatea electrica a formatiunilor gelogice prezinta variatii importante in
prezenta fluidelor poluante: cresteri ale valorilor de rezistivitate electrica in zonele poluate cu
hidrocarburi sau solventi chimici din categoria NAPL.
Sensibilitatea/directivitatea dispozitivelor, inteleasa ca raspunsul semnalului
masurat ca urmare a unei modificari mici efectuata asupra distributiei de rezistivitate, este o
analiza necesara in investigatiile electrice privind poluarea mediului geologic. Din analiza
derivatei Frechet pentru diferite combinatii a electrozilor de potential si injectie s-a observat ca
la majoritatea dispozitivelor cuadripolare si dipolare cea mai mare sensibilitate se gaseste in

imediata vecinatate a electrozilor. In zonele distantate de electrozii de curent electric, conturul

functiei de sensibilitate difera de la dispozitiv la dispozitiv.
Un mod de achizitie preferat in studiile de detaliu consta in utilizarea dispozitivelor
hibride. Combinand dispozitive geoelectrice se pot achizitiona mai multe date si se vor
imbunatati/compensa deficientele fiecarui dispozitiv in parte (grad de acoperire laterala,
adancime de investigatie, rezolutie) (Tabel. 1).
Tabel. 1 - Dispozitive electrice si sensitivitatea/directivitatea dispozitivului hibrid
Wenner-Schlumberger
Dispozitiv

Numar

electric

masuratori

Schlumberger

161

Wenner

117

Dispozitiv hibrid

233

Distributia valorilor

(Wenner &
Schlumberger)

-1

Wenner-Schlumberger
utilizandu-se un numar de 10
electrozi (E) cu echidistanta

-2

A d a n c im e

Sensibilitatea dispozitivului

-3

-4

-5

rezistivitate 150 m.

*1 0

S e n s itiv ita te

7
300

600

900

1200

1500

1800

2100

2400

4
2700

3000

3300

-1

3600

-6

1m, intr-un mediu de

1 0

Pentru a aprecia mai bine gradul si modul de variatie al poluantului in mediul

geologic, in cazul monitorizarilor electrice ale zonelor contaminate, se poate aplica o analiza tip
timelapse a datelor geoelectrice (SEV si ERT) achizitionate. Raspunsul sub forma rezistivitatii
electrice a compozitiei solului, subsolului si a anumitor caracteristici (textura, porozitatea si
conexiunea porilor) este considerat relativ constant, ceea ce ar permite observarea variatiei in
timp a altor proprietati: umiditatea solului, modificari ale nivelului hidrostatic datorita extractiei,
intruziunea de apa sarata in acvifere, scurgeri si infiltrari de lichide din/in rezervoare, infiltratii
din lacuri de acumulare/retentie, deplasarea poluantilor chimici in mediul geologic.
Pentru realizarea sectiunilor cu diferente de rezistivitate se pot dezvolta relatii
bazate in special pe comparatiile de tip celula cu celula ale modelelor discretizate identic, prin
calcularea raportului de variatie sau normarea diferentelor.
Pentru obtinerea unor sectiuni inversate necesare la analiza evolutiei in timp a unei
zone afectate de probleme de mediu detectabile prin metode electrice exista mai multe
posibilitati de abordare:
-

Analiza separata a fiecarui set de date, respectiv inversia lor si calculul erorilor
La acest mod de analiza, apare in primul rand problema legata de modelul geofizic

al zonei. Inversarea fiecarui set de date individual va duce la calcularea a doua modele teoretice
ale zonei. Daca variatiile parametrului nu sunt foarte mari (de la o campanie la alta), in mod
normal s-ar obtine doua modele ale aceleiasi zone, destul de apropiate. Inversarea seturilor de
date in mod independent, folosindu-se modele teoretice constranse permite obtinerea unor
sectiuni de rezistivitate cu diferente (RMS) in limite acceptate. Prin procedeul de analiza celula
cu celula si diferentierea valorilor de rezistivitate atribuite fiecarei celule, se apreciaza ca sunt
diminuate anomaliile false care pot aparea in urma procesului de inversie. Se mai poate alege ca
inversia celor doua seturi de date sa se faca utilizandu-se acelasi model, adica utilizarea pentru
inversia setului de date (t1) a modelului calculat pentru a inversa pseudosectiunea de referinta
(M0). Aceasta abordare, are dezavantajul ca, in cazul in care exista modificari importante ale
proprietatilor electrice ale mediului geologic intre momentele t 0 si t1, erorile intre datele
masurate si cele calculate pot depasi limitele acceptate (RMS <10%).
- Calcularea diferentei celula cu celula , iar rezultatul obtinut se inverseaza
Inversia rezistivitatilor rezultate din analiza celula cu celula, trebuie realizata prin
impunerea unui model a-priori, cat mai reprezentativ pentru mediul geologic al arealului

monitorizat. Modelul care sa corespunda unei sectiuni de rezistivitate obtinuta din diferentele
sectiunilor de rezistivitate masurate la doua perioade de timp diferite ar putea fi extras prin
efectuarea inversiei individuale a seturilor de date initiale, optandu-se (preferential) pentru
modelul calculat din setul de date considerat de referinta.
Desi analizele de tip time lapse sunt principala aplicatie a analizei diferentiale a
datelor de rezistivitate, exista si alte aplicatii foarte utile ale analizei statistice a datelor de
rezistivitate. Atunci cand datele geofizice nu sunt achizitionate in sistem cvasicontinuu, raman
suprafete neacoperite de masuratori geofizice. De exemplu, executarea unor profile paralele la o
distanta constanta permite o acoperire mai rapida a zonei de investigat. In cazul in care profilele
paralele sunt suficient de apropiate, prin analizele diferentiale se pot obtine informatii despre
gradul de variatie al zonei cuprinse intre profilele succesive. Obtinerea unor rezultate cu erori
cat mai mici este strans legata de distanta intre profilele paralele si de mentinerea comenzilor de
lucru constante pe profilele succesive analizate.

Capitolul VI
DETECTAREA SI MONITORIZAREA GEOFIZICA A CONTAMINARII DIN ZONA
RAFINARIEI PETROBRAZI
Cercetarea geofizica despre care vom face referiri in continuare s-a concentrat
asupra uneia dintre cele mai puternice sursele de poluare cu hidrocarburi din zona orasului
Ploiesti.
La nivelul anului 1976, pana de poluare avand ca sursa rafinaria Petrobrazi
cuprindea o suprafata de bazin hidrogeologic de cca. 8 km 2. Directia de propagare generala a
frontului poluant este similara cu cea a curgerii predominante a apei freatice (NV-SE) fapt ce
determina cresterea continua a suprafetei poluate, estimata la 11 km2 conform studiilor
hidrochimice din anul 1981 (date arhiva ISPIF). Panta hidraulica medie a scurgerii apei freatice
din zona invecinata rafinariei Petrobrazi investigata geofizic este de circa 5. Directia generala
a curgerii apei freatice este de la NV catre SE, respectiv dinspre platforma PETROBRAZI spre
intravilanul localitatii Romanesti.
In vecinatatea rafinariei Petrobrazi au fost stabilite pentru investigarea geofizica
doua profile principale I (I1 - I29) si K (K1 - K15) astfel incat profilul I sa fie aproximativ

perpendicular pe directia principala de dezvoltare a penei de contaminare cu hidrocarburi, iar

profilul K in lungul acesteia (Fig. 3).

Fig. 3 - Pozitionarea profilelor pentru masuratori electrice in zona rafinariei Petrobrazi

Un element important urmarit in strategia de lucru a fost de a extrage mai multe

informatii din acelasi set de date, respectiv de a pune in evidenta prezenta poluantului, de a
urmari modul de evolutie al penei de contaminare in timp si de a obtine informatii despre sursa
de poluare.

Fig. 4 - Rezultatul masuratorilor ERT multielectrod vara 2007

a) pseudosectiune de rezistivitate aparenta; b) pseudosectiune de rezistivitate
aparenta modelata; c) sectiunea de rezistivitate reala

Caracterizarea poluarii si evaluarea problemei de mediu s-a realizat pe baza

informatiilor oferite de tehnicile de investigare de tip Sondaje Electrice Verticale, Polarizatie
Indusa si Tomografie Electrica de Rezistivitate. Sondaje Electrice Verticale au fost efectuate
folosind linii de emisie cu lungimi variabile, respectiv cu AB /2 intre 0,75 m si 50 m, iar distanta
dintre statiile SEV a fost de 50m. Pseudosectiunile de rezistivitate au permis observarea unor
valori ridicate de rezistivitate aparenta care depasesc valorile corespunzatoare formatiunilor
geologice respective, nepoluate.
Segmente din profilul I au fost detaliate prin investigatii de tipul tomografiei
electrice de rezistivitate. Pseudosectiunile de rezistivitate aparenta masurata (Fig. 4a - Apparent
Resistivity Section) precum si sectiunea de rezistivitate reala (Fig. 4c - Inverted Resistivity
Section) confirma existenta unui maxim rezistivimetric asociat prezentei penei de contaminare
cu hidrocarburi care afecteaza stratul de bolovanis cu pietris. In partea inferioara a acestui strat
exista efectul maxim al penei de poluare actuale si reziduale.
Fluctuatiile nivelului hidrostatic, precum si variatia de-a lungul timpului a cantitati
de poluant prezent in mediul geologic ca urmare a scurgerilor de hidrocarburi avand ca sursa
rafinaria Petrobrazi si transportul acesteia de catre apa subterana, au lasat urme de poluant in
strate de mai jos, respectiv mai sus decat adancimea nivelului hidrostatic in situatia actuala.
Efectele saturatiei reziduale trecute sau ale peliculelor de hidrocarburi fixate pe roca sunt greu
de separat si cuantificat pe baza masuratorilor de rezistivitate efectuate pe teren.

Fig. 5 - a) Model electric 2.5 D, toamna 2008 si b) modelul

geologic al zonei

Pentru a se vedea modul de variatie al gradului de

poluare cu distanta fata de sursa (rafinarie) s-au executat Sondaje
Electrice Verticale pe profile paralele situate la est (zona S bc),
respectiv in partea de vest (zona S0) a profilului I. Sub aspect
valoric, din anliza pseudosectiunilor de rezistivitate rezultate in urma masuratorilor de sondaje
electric vertical se remarca o scadere a rezistivitatii aparente pe masura ce profilul este mai
departat de rafinarie. Pe masura ce masuratorile sunt efectuate la o distanta mai mica de sursa,
intensitatea anomaliilor de rezistivitate aparenta creste si au o extindere mai mare. Acest mod de

investigare geofizica permite identificarea surselor de poluare aflate la distanta de zona

investigata.
Pentru validarea modelului geofizic al unei zonei investigate, obtinut in urma
masuratorilor de rezistivitate aparenta pe teren (Fig. 5a), s-a pornit de la modelul geologic al
zonei, extras pe baza informatiilor de foraj (Fig. 5b). Stratele geologice au fost grupate si treptat
echivalate cu strate electrice. Pentru stratele situate sub nivelul hidrostatic s-a tinut cont de
saturatia acestora cu apa.
Luandu-se in consideratie efectul variatiei nivelului hidrostatic, cresterea
rezistivitatii electrice datorita prezentei contaminantului s-ar remarca catre baza stratului de
bolovanis cu pietris si nisip precum si in partea superioara a stratului de pietris si nisip.
Rezultatele modelarii directe si inverse efectuate pe modele electrice sintetice au
fost analizate sub aspectul modificarii potentialului normal (datorat trecerii curentului electric
injectat prin mediul geologic) de catre potentialul secundar rezultat ca urmare a trecerii
curentului electric injectat prin strate subtiri foarte rezistive cu care au fost aproximate volumele
de roca afectate de prezenta contaminantului, respectiv.
Rezultatul modelarii a pus in evidenta modul in care poluantul modifica
proprietatile electrice ale stratelor afectate, si a aratat ca rezitivitatile reale se pot reflecta in
variatiile rezistivitatii aparente masurate cu dispozitive amplasate la suprafata terenului, insa rata
de crestere a rezistivitatii aparente este mai mica decat rata de crestere a rezistivitatii reale.
Un alt obiectiv al studiului geofizic in cazul problemelor de mediu datorate
contaminarii cu hidrocarburi este analiza evolutiei in timp a penei de contaminare: modificari de
intensitate, directie de dezvoltare, viteza de deplasare. Monitorizarea reprezinta un sistem
complex de achizitie a datelor obtinute pe baza unor masuratori sistematice, de lunga durata, la
un ansamblu de parametri si indicatori care sa asigure relevanta si sa permita evaluarea evolutiei
temporale.
Pseudosectiunile de rezistivitate aparenta obtinute prin monitorizarea profilului I S
(Fig. 6) reusesc sa surprinda modificarile atat in forma stratelor poluate, cat si modificari ale
compozitiei acestora. Monitorizarea electrica a unei zone are avantajul de a permite observarea
si a cazului in care exista noi aporturi de produs contaminant in zona investigata. Acest aspect
este bine evidentiat de pseudosectiunea de rezistivitate aparenta inregistrata in primavara anului
2009, cand contrar tendintei remarcate in anii precedenti, valorile de rezistivitate aparenta arata
o crestere a nivelului de poluare din zona cercetata.

M o n ito r iz a r e g e o e le c t r ic a
P s e u d o s e c t iu n i d e r e z is tiv ita te

SEV 5
-2 0
-4 0
0

50

100

L o c a tie : B r a z i P r o fil: IS

50

350

400

450

500

100

150

200

250

300

350

400

450

500

400

450

500

A c h iz it ie : t o a m n a 2 0 0 7 D is p o z it iv : S c h lu m b e r g e r

-2 0
-4 0
0

50

100

L o c a tie : B r a z i P r o fil: IS

150

200

250

300

350

A c h iz it ie : p r im a v a r a 2 0 0 8 D is p o z it iv : S c h lu m b e r g e r

-2 0
-4 0
0

50

100

L o c a tie : B r a z i P r o fil: IS

150

200

250

300

350

400

450

500

400

450

500

A c h iz itie : v a r a 2 0 0 8 D is p o z itiv : S c h lu m b e r g e r

-2 0
-4 0
100

200

250

300

350

20

40

A c h iz it ie : p r im a v a r a 2 0 0 9 D is p o z it iv : S c h lu m b e r g e r

60

320

L o c a tie : B r a z i P r o fil: IS

150

80

50

100

120

A B /2

300

-4 0

L o c a t ie : B r a z i P r o fil: I S

A B /2

250

-2 0

A B /2

200

140

A B /2

150

A c h iz it ie : v a r a 2 0 0 7 D is p o z it iv : S c h lu m b e r g e r

160

A B /2

SEV 15

O h m *m

Fig. 6 - Monitorizare electrica a poluarii pe profilul I s

Dispozitiv Schlumberger, SEV-uri distantate la 50m

Analiza sectiunilor diferentelor procentuale de rezistivitate vara 2007 toamna

2008 (Fig. 7) arata o evidenta ameliorare a situatiei in ceea ce priveste intensitatea poluarii din
vecinatatea rafinariei Petrobrazi atat sub aspect al concentratiei contaminantului cat si ca
dimensiune a zonei puternic poluate.
Valorile de rezistivitate masurate in vecinatatea rafinariei Petrobrazi, cu tendinta de
scadere in perioada vara 2007- toamna 2008 pot fi datorate mai multor factori:
1. Sursa de poluare inactiva. Contaminantul prezent in mediul geologic a continuat sa se
dilueze si sa fie antrenat de acvifer, rezultand o atenuare a contaminarii zonei ca urmare a
descresterii concentratiei poluantului, prin eliberarea in mediu a fractiilor solubile si volatile
si prin transportul poluantului de catre acvifer.
2. Sursa de poluare activa, dar cu un potential de poluare redus;

3. Ritmul de avansare al produselor poluante proaspete nu a fost suficient pentru ca

produsele contaminante noi sa ajunga in zona investigata si sa se suprapuna cu contaminarea
veche din aceasta zona;
4. Regimul de precipitatii mai abundent din toamna anului 2007 a favorizat spalarea
zonei si deplasarea cu o viteza mai mare a produsului contaminant;
5. Cumul a unor factori anterior mentionati.
D if e r e n t e p r o c e n t u a le d e r e z is tiv it a t e
B

150

200

250

300

350

400

450

500

A B /2 - 2 0
-4 0

400

-3 6

-3 3

-3 0

-2 7

-2 4

-2 1

-1 8

380

-2 0

A B /2
-4 0

260

280

300

320

340

360

380

400

-3 6

100

360

-3 3

50

340

-3 0

L o c a t ie : B r a z i P r o f il: I S I n t e r v a l: v a r a 2 0 0 7 - p r im a v a r a 2 0 0 8 D is p o z it iv : S c h lu m b e r g e r

320

-2 7

-4 0

300

-2 4

-2 0

280

-2 1

A B /2

260

2
5
8
1
4
7
0
3
6
9
2
5
8
1
4
7
0

-1 5

L o c a t ie : B r a z i P r o f il: I S I n t e r v a l: v a r a - t o a m n a 2 0 0 7 D is p o z it iv : S c h lu m b e r g e r

-4 0

-1 8

500

-1 2

450

-9

400

-1 5

350

-1 2

300

-6

250

-3

200

-9

150

-6

100

50

-2 0

A B /2

-3

6
3
0
-3
-6
-9
-1
-1
-1
-2
-2
-2
-3
-3
-3
-3
-4
-4
-4
-5
-5
-5
-6

-4 0

-2 0

A B /2

SEV 13

SEV 10

SEV 15

SEV 5

-2 0

A B /2

%
-4 0

320

340

360

380

400

-3 6

300

-3 3

280

260

-3 0

500

-2 7

450

-2 4

400

-2 1

350

-1 8

300

-1 5

250

-1 2

200

-9

150

-6

100

-3

50

L o c a tie : B r a z i P r o f il: I S I n t e r v a l: v a r a 2 0 0 7 - v a r a 2 0 0 8 D is p o z it iv : S c h lu m b e r g e r

Fig. 7 - Monitorizare electrica a poluarii in intervalul 2007-2008.

Sectiuni cu diferente procentuale de rezistivitate pentru diferite segmente ale profilului I.

Valorile de rezistivitate aparenta inregistrate in campania de monitorizare din

vara si toamna anului 2008 se mentin in acelasi interval valoric, acest aspect intarind ipoteza
conform careia nu au mai avut loc pierderi semnificative de titei sau de produse derivate in
interiorul rafinariei Petrobrazi in acest interval de timp.
Masuratori geofizice suplimentare (magnetometrice si electromagnetice) pentru
investigarea zonei contaminate cu hidrocarburi, desfasurate in zonele investigate electric au fost
efectuate cu scopul de a evidentia prezenta unor surse de zgomot pentru masuratorile de
rezistivitate si potential indus. Principalul scop al utilizarii acestor metode a constat in
identificarea conductelor metalice ingropate care deservesc rafinaria Petrobrazi si fostele sere
Barcanesti (Fig. 8).

Fig. 8 - Harta de gradient vertical magnetic. Linie punctata: traseu conducta metalica
(prelucrare date arhiva proiect GEOMON/2006)

Obiectele ingropate, deseori localizate la adancimi mici, pot afecta achizitia datelor
(atunci cand sunt foarte apropiate de suprafata pot determina asigurarea unor conditii variabile
de prizare de-a lungul unui profil), sau pot distorsiona datele inregistrate. Obiecte invecinate
profilului precum garduri metalice, conducte metalice sau cabluri imbracate in folie metalica
devin cai preferentiale de deplasare a curentului electric, atunci cand sunt foarte apropiate de
punctele de injectie a curentului electric in sol.
Prezenta liniilor de cale ferata si activitatea desfasurata (transport si manevre ale
trenurilor) creeaza posibilitatea ca datele geofizice rezultate in urma masuratorilor geofizice in
aceasta zona sa fie afectate de prezenta zgomotului electric. Masuratorile din zona Petrobrazi,
cat si simularea masuratorilor pe modele sintetice, au demonstrat ca influenta caii ferate
electrificate asupra curbelor de sondaj electric vertical efectuate pe profilele alese in zona de
investigat este minima si devine sezizabila doar pentru lungimi mari (peste 80 m) ale liniei de
emisie. Pentru a nu avea influente nedorite asupra calitatii seturilor de date inregistrate, profilul
trebuie pozitionat astfel incat sursa de zgomot sa se situeze la o distanta de 1,5 - 2 ori mai mare
decat adancimea maxima de investigare asteptata.
O alta problema legata de achizitia datelor geoelectrice este legata de regimul de
precipitatii din zona investigata sau monitorizata geoelectric. Diferentierea semnificativa intre
curbele SEV reprezentative de pe profilul I inregistrate in iulie (teren uscat - rezistivitate mare)
si noiembrie (teren umed rezistivitate mica) 2007 (Fig. 9), precum si diferentele observate in
pseudosectiunile de rezistivitate obtinute la momentele mentionate au determinat o analiza mai
atenta a modului in care conditiile climatice diferite pot afecta rezultatele geoelectrice si mai
ales daca mai este indicata monitorizarea electrica in astfel de conditii.

Fig. 9 - Curbe SEV reprezentative pentru sezonul uscat (1)

si sezonul cu umiditate ridicata (2)

Se pune intrebarea daca monitorizarea zonelor contaminate cu hidrocarburi se

poate realiza si in conditiile in care achizitia datelor se face in contextul modificarilor sezoniere
a conditiilor climatice. Principala preocupare este legata de posibilitatea ca efectul indus de
prezenta contaminantului sa fie mult diminuat de prezenta fluidului conductor astfel incat
detectarea zonei poluate cu titei sau produse rezultate in urma prelucrarii acestuia sa fie dificil
de efectuat. Mai mult, se pune problema posibilitatii ca contrastul de proprietati electrice
determinat de pana de poluare sa devina prea mic pentru a putea sa mai fie observat prin
masuratorile electrice. Pentru a raspunde unor astfel de intrebari s-au analizat curbele SEV
calculate pentru modele sintetice de mediu geologic contaminat cu hidrocarburi, asemanator
situatiei intalnite in cazul rafinariei Petrobrazi:
-Considerand ca efectul umiditatii solului ar determina in primul rand o crestere a
conductivitatii electrice pentru primul strat, valoarea de rezistivitate atribuita primului strat, a
fost mult diminuata. Datorita grosimii (1m) pe care o are zona considerata a fi puternic
contaminata cu fluid rezistiv in simularea masuratorilor tip SEV pe astfel de model nu sunt
observate diferente simnificative care ar putea fi atributite conditiilor climatice. Pentru
adancimea la care stratele de roci sunt afectate de poluare se obtine, in continuare, un maxim
rezistivimetric.
-In conditiile in care rezistivitatea primului strat este de mentinuta la o valoare
scazuta ca efect al umiditatii, iar grosimea zonei cu contaminant este mult scazuta in raport cu
grosimea observata in SEV-ul de referinta (SEV 1) curba de rezistivitate obtinuta arata in
continuare o corelatie buna cu rezultatele masuratorilor electrice reale, zona poluata fiind
identificata prin maxime de rezistivitate electrica aparenta.

Aceste analize au aratat, ca in conditiile specifice sitului din vecinatatea rafinariei

Petrobrazi, detectarea si monitorizarea penei de contaminare poate fi realizata chiar si in conditii
climatice diferite, intrucat adancimea la care se afla stratul poluat si intensitatea poluarii
determina obtinerea unor maxime de rezistivitate indiferent chiar in conditiile prezentei unui
fluid conductiv.
CONCLUZII

Obiectivul general al aplicarii metodelor geofizice in studiul problemelor de mediu de natura antropica, naturala
sau complexa consta in indentificarea modificarilor si prejudiciilor aduse mediului geologic, prin monitorizarea
fenomenelor naturale si investigatii geofizice de mica adancime.

Tehnicile de investigare geofizica pot fi aplicate in studiul problemelor de mediu determinate de fenomene
naturale atata timp cat efectul hazardelor naturale asupra stabilitatii si calitatii mediului geologic se manifesta si
sub forma unor modificari ai parametrilor fizici specifici.

Efectul antropic in cazul problemelor de mediu poate fi evaluat prin aplicarea analizei time - lapse pentru seturile
de date obtinute in urma monitorizarilor geofizice. Modul de analiza a datelor de rezistivitate aparenta propus in
aceasta lucrare a fost testat pe seturi de date obtinute in urma unor monitorizari electrice pe termen lung
(intruziunea marina din zona Costinesti), cat si pe termen scurt (poluarea cu ape uzate si hidrocarburi din zona
rafinariei Petrobrazi).

Analiza statistica a datele de rezistivitate aparenta achizitionate sistematic pe aceleasi profil este deosebit de utila
pentru observatii privind variatiile de forma si intensitate ale penei de contaminare cu hidrocarburi, ape reziduale
si intruziuni marine. Analiza time-lapse poate fi folosita pentru a se analiza ritmul de atenuare naturala al
contaminarii, succesul procesului de remediere in cazul in care a fost implementat un astfel de program si pentru
monitorizarea activitatii sursei de poluare.

Cele mai performante tehnici de investigare non invaziva a calitatii mediului geologic afectat de activitatile
antropice desfasurate la suprafata solului sau la diferite adancimi, in urma carora produsele poluante se infiltreaza
in formatiunile geologice si acvifere, sunt din categoria metodelor electrice si electromagnetice (masuratori de
conductivitate electrica, masuratori de rezistivitate electrica si permitivitate dielectrica).

Analiza separata, pe nivele de adancime diferita a rezultatelor obtinute prin masuratori electrice cu tehnici diferite
(1D, 2D) pe acelasi profil a pus in evidenta faptul ca in conditiile unei neomogenitati avansate si contraste
electrice importante in cadrul primului strat, exista o mai mare influenta pentru achizitia 2D. Analiza pe niveluri
de adancime a datelor obtinute prin masuratori 1D si 2D a permis observatia ca conditiile de prizare genereaza
efecte care pot fi resimtite pana la ultimul strat electric investigat (in functie de distanta intre electrozi stratul
electric poate ingloba mai multe strate geologice).

Masuratorile magnetice de camp magnetic total si gradient magnetic vertical din zona rafinariei Petrobrazi au
aratat prezenta unor perturbatii magnetice suprapuse uneori cu profilele de investigare electrica prin masuratori
SEV si ERT. Particularitatile remarcate in cazul rafinariei Petrobrazi au solicitat analiza efectului conductelor
metalice ingropate asupra masuratorilor de rezistivitate, atat in cazulul conductelor metalice simple (conductive)
cat si conducte metalice protejate (imbracate cu strat gros de material electric rezistiv).

Analizele privind riscul de producere a unor probleme de mediu datorate unui factor declansator de tip natural
sunt deseori dependente de informatiile geofizice intrucat, in anumite cazuri, acestea pot reprezenta unica sursa
de informatii (cutremure de pamant, radioactivitate naturala), alteori o solutie mai rapida, economica si fara
riscuri.

Analiza detaliata a efectului surselor de zgomot electric din zona rafinariei Petrobrazi a fost considerata absolut
necesara pentru a putea elimina situatia unui cumul de efecte nedorit (au fost evitate posibilele influente datorate
cailor ferate electrificate din vecinatatea profilelor de rezistivitate), sau a ambiguitatii in interpretarea rezultatelor
(estimarea efectului conductelor metalice ingropate traversate uneori de catre profilele electrice asupra valorilor
masurate).

Rezultatele modelarii efectului conductelor metalice au fost analizate sub aspectul modificarilor potentialului
normal de catre potentialul secundar rezultat ca urmare a trecerii curentului electric injectat prin corpul conductiv
sau rezistiv cu care au fost aproximate portiunile de conducta traversate de catre profilul electric. Influenta asupra
rezistivitatii electrice depinde de relatia intre adancimea de ingropare si diametrul conductei, precum si a distantei
dintre electrozi.