Btlia de la Adamclisi a fost o btlie important n primul rzboi daco-roman, n iarna anilor

101-102.
Cadru
Dup victoria de la a doua btlie de la Tapae, mpratul Traian a hotrt s a tepte primvara
s-i continue ofensiva asupra Sarmizegetusei, capitala Daciei. Decebalus, regele dac a profitat
de aceasta, i a atacat provincia roman Moesia de la sud de Dunre, mpreun cu triburile
aliate, roxolanii i iazigii, pentru a-i obliga pe romani s-i prseasc pozi iile din mun i din
apropiere de Sarmizegetusa.
Btlia
Armata dac, mpreun cu roxolanii i iazigii, a traversat Dunrea nghe at, dar, deoarece nu era
destul de frig, gheaa s-a rupt sub greutatea lor, i muli au murit n apa nghe at.
Traian a plecat cu armata din muni, urmndu-i pe daci n Moesia. O prim ciocnire a avut loc n
timpul nopii, cu pierderi nesemnificative de ambele pri, i fr un rezultat decisiv.
Btlia final s-a dat la Adamclisi, cu pierderi grele de ambele pr i, chiar dac rezultatul a fost o
victorie roman.
Urmri
Dup btlie, Traian a avansat ctre Sarmizegetusa. Decebal a cerut un armisti iu, iar Traian a
fost de acord. De aceast dat pacea era favorabil Imperiului Roman: Decebal trebuia s
cedeze teritoriile ocupate de armata roman, i trebuia s napoieze toate armele i ma inile de
lupt primite dup 89, cnd romanii sub Domiian trebuiau s plteasc un tribut anual dacilor.
Decebalus era obligat s renune la politica extern, i s aib ca prieteni i du mani pe prietenii
i dumanii Imperiului Roman, dup cum afirm Dio Cassius.
Dup cucerirea Daciei n urma rzboiului din 105 i 106, Traian a costruit n 109, la Adamclisi,
monumentul Tropaeum Traiani.