GEORGES OHSAWA (NYOITI SAKURAZAWA) ZEN MACROBIOTIC . sau Arta intineririi si a Longevitatii Traducere de lleana Vajda EDITURA DE VEST 19AN 973-98-0352 TIMISOARA, 2002Georges Onsawa (Noi Sekrazava, Le Zen ‘Macrobiotique ou l'art du gate of de ia Jongévité, Libraiio Philosophique J. Vrin, Pari logs phique J. Vrin, Paris, (© - 2002 - EDITURA DE VEST, TIMISOARA Pata Sf. Gheorghe nt. 1, ROMANIA. PROLOG (pentru editia romaneasca) ‘Ah, oltitorule, daca ai putea, de dimineata, cand te scol, Sd pui pe foc un vas emailat cu jumatate de tra de apa; cu tre! sute de grame de cereale complete bine palate (orez complet, mei, hviscd sau grdu inmuiat), cu O linguna rasa de sare marind si s& le fierbi acopent, ppe foc potrivt, mp de.o ord. ‘Dacé ai putea, dup’ ce preparatul va fi gata, sa joi ain ef cte 0 fingura, ferinducte de a o inghitiimediat, ‘avénd rabdar, stréduindurte a o pasta In gurd cat mai ‘mull, masticand finstit pana ce boabele vor fi zcrobite, Gilvato, folu find transformat int-un lapte, intr-un lich ‘omogen datont actiuni enzimatice a salivel. ‘$i daca, mal tarziu, peste o jumatate de ord, poate, ai lua 0 alté Imbucaturd, pe care ai dilua-o cu Soee2s) gra, si fot asa, din cand in cénd, pana seara, timp In care thai vedea de trebun, band cate o cescutl cu cafea de orz célduta, doar atunei cdnd ai sim ne- vola. acd toate astea le-ai face, i putea curdnd ob- sera cateva dintre schimbarile de care Georges Osawa vorbeste in aceasté carte. Ai observa, de ‘exemplu, cum devil mai calm, cum dispare foamea de came sau de dulciur, ai observa cum stresul se reduce $1 Inoep! s& ai un somn minunat, 0 digestie perfect8, putere de concentrare si cum dispar uneon, dureri care te chinuiau, $I foate acestea datonit eliminérit treptate a toxinelor sa tot ceea ce it incarcd organismul ‘Dac ai putea, asa cum autorul fi recomend, $8 faci acest lucru timp de zece zile, varind preparatul sicantitatea, vei ajunge s8-tischimbi cu totul séngele, Vei favea un sdnge curat, nou si Intinent, datorité acestui ‘iment hrénitor si punificator: cereala lichefiaté In ura prin masticatie ‘Dupa ce I-am ascuitat sil-am Insotit pe Georges Ohsawa timp de 10 ani, cred c& acesta este cel mai ‘bun mijoc de-a incepe procesul macrobiotic de intiner re $1 totodats lectura acestel cart, atét de pliné de in- formati. Dupa aceea vor f mult mai usor de abordat preparatele culinare gastronomice. ‘A trai mult sia reimane tinen'~ este 0 aspiratio legitima a tuturor. A tmbatrani..2 Intinen...a fi bolnav sau sénatosi = depinde de alimentatie De aceea, ‘aceastd carle propune 237 de refete culinare bazate pe cereale, refete inspirate din experienta omeniri din toate timpurile sin special din aceea @ Japonie’ traciti- ‘onale. Si asta nue putin lucru Nu e putin mai ales pentru 08, dezvaluindu-ne efectele miraculoase ale intinerii, Georges Ohsawa ne 8 aici si chela. O cheie prefioasé, care dezvaluie me- Ccanismul si modul de functionare a fot ceea ce e vil, @ fof ceea ce exist&. Infalbild si binecunoscul... univer- ‘sald $i infiniti. aceasta chele nu este alfceva decét polaritatea Ying- Yang. Intreaga creatiune, astrele, alomul, cosmosul, vegetalul si animalul, umanul, corpul nostru, celulsle si funcfile noastre — fotul contine, dar se si manifest® prin jocul permanent al contrarilor. ‘Suntem cu fotul cufundati In acest joc Yin si Yang, A intra in el pentru @ obtine schimbarile pe care le dorim, oricare $i oricum ar fee, inseamna in primul 6 rand a decide cantitatea de Yin-Yang si calitates Yin Yang a ceea ce bem si mancam. "Nur asteptati s2 Imb&tranit, pentru @ raméne ti: eri! ‘Aceast8 carte ne Invat’ s@ distingem caracterul care domin Intrun aliment sau altul - mai Yin sau mai Yang. Ea ne oferd o baza de alimentatie echilibraté si sfaturi pretioase pentru a asimia constient aceste all- mente gia deveni ceea ce dorim s& fim. Ane hrini — devine, astiel, un proces prin care ‘acfioném pentru a ne recrea pe noi insine, a construi, 2 fhe reconsiru, a repara, a restaura, a incame, a decide e9ea ce vom deveni ‘Metamorfoza este Intotdeauna spectaculoasé si unora li se pare de-a dreptul miraculoasa. in realitate, nu este decat simplul efect de relnnoire si de tonitiere pprodus prin asimilarea unor alimente ce corespund a: tepténior gi necesitifior reale ale organismulu $) dacd bucatina macrobioticé revolufioneaz’ ‘modul de alimentatie de ier si de astazi, este pentru c& ‘ea define, pe langa acest princjpiu de viaté simply si practic, materia prima alimentara a intinerini, precum si ‘arta culinars, de Inalté inspirafie, fa care supa si ceres ‘sunt un cuplu ideal. Putem fi recunoscétor! pentru ajutorul ofert prin aceasta carte celor ce vor s& trSiascd, tine, timp inde- ungat. Dar ea se adreseaz’ si color ce n-au stiut s2-si schimbe fa timp madul de alimentatie, pentru a se elibe- ra de boald s/ de nefericie; celor suferinzi, mutilai in tup $i in suffet; oelor ce vor s& se elibereze de povara supersttilor, de teama si de aroganté - singura boalé cu adevarat grav’. Cartea se adreseaza celor ce aleg 58 trBiasca experenta cred si a recreéii de sine, ex 7perienta unei viefi depline si fericite, pe care, cups laton, Ohsawa o numeste ‘macrobiotica” Dupa ce timp de 45 de ani am comunicat acest ‘mod de alimentatie la. mii $i mii de oameni din intreaga lume, ii multumesc maestrului Ohsawa cu recunostint, © infnit& recunastingS pe care si dumneavoastrd, cu st: fe rtrd la ecszwreesramtor atari eines ere ‘Aceasti deciziejurdicd este inferesanté si prin aceea 8, pentru prima dat8, se face 0 delimitare inte cistetica ‘medicaid $1 igiona alimentard. Se arati acolo c& Ohsawa a Intervenit direct Intr-un singur caz,acela al unui baiefas de 4 ani, micut lain H, orb si mut din nastere, E)s-alimtat ins [a @ prescri un regim, dnd marmol un text cu 0 ist de ali- ‘mente, clasate pe grupe, in care io sublinia pe cele oo te- bbuiau ‘consumate de profernfi, Instanta nu a vézut In "‘aceasta vroun indicia do vinovBlio: “Evident ru era vba doa {ate abl intmtate congenta, si ol, doar do augue vito un ‘em, pr prperea ti un som ese marl In ue ee ‘ein rad ta ‘Mama micufului bolnay, dupa ce I hrént, conform sta: turlor primi, exclusiv eu cereale in proportio de 90% si le- ume in propotie de 10%, -a gasit mai calm, mal vesel, mai “Amonicarea fenomensty antagonbte Yn 3! Yang cari, s6 pa eto soot une aa dealer” Unele refete date tn aceasta carle vor prea mutora ciu- date, dar, in cereul rudelor si prietenior mel, am constatat nu 0 dald efcactatea lor. Mi-ag dor ca, defonié aceste’ lucrén, Imcar0 parte dntre oameni care suferd 8 ajungi lao viath evista. (CAUVET-DUHAMEL CUVANT INAINTE CAILE FERICIRI Ferra, tll flecuia n aceast lume, a primi, cu cate ‘va mi de ani in urma, dela Inelepti Orientulul 0 define care mie mise pare gi acum perfect valebid. Dupé el, un om ferct arf acola 1) duce ovals sandtoas, nga siest interesat de toate; 2)- musi face orl in legeturd cu bani 3) sli instnelv sa ave accidentale gi ditculi c= ar ula 58 duca la maria Sa prematur 4) infelege of universul este ordona, la foal nivelunle sale, 5) nu nizueste 5 striluceascé in rndul inti (eeea 02 a duce la Caderea sa prinve utimi), i caut 08 stea retras penta af, aol, pent totdeauna prim Filosofia oriental ne nvaté cum 34 atngem feicea pe janurie: individual, fama, social, Ea nu urmareste Slats ne expice sructufa universull, et mai degraba ca Ud sa ne ara cum putom realza practc stares de fericre Majotatea camer mar s-au formate ng, putem chiar pune ca educatia scolaa este inutla si am putea renunta la ea, Educaja profesional formeaza sela, ar mentaltatea de scia este ncompatilécu Tercrea. in acest ghid am eviat 34 vorbose despre flsofia Yin Yang a Feri, despre Judecsta Suproma gi Chea impair. {ei Cerutior, asa cum au fost ele vizute de La0-Teou, Buca, Song Tee ati afc ext dja eureroase luctin pe aceste tome. Injelegerea la nivel intelectual a acestorflosofi este, de altel, de pisos, daca nu reusim sa tram macar 0 i de fercie, din cdnd in cAnd g dn oe In ce mai dos Daca va intereseazd concepfia oventalé despre frie, 13‘ncercat! metoda macrobiotica' timp de cel putin 0 saptéma 1 sau dous. V-o recomand, dupa ca am propovaduit-o timp ‘de 48 de ani gi sunt sigur c& ea este cea mai bund cale spre taviire, ‘Cealalta cale, care consta in a ne cufunda fn stucl inte- Jectuale gi teoretice, este luna, dificia si picicoasa Nu ita) 8 flosofia oriental are un caracter practic, Doar 0 persoana care ignoré cu totul baza metodelor med Cale poate s8-si imagineze c& bundstarea trypulul poate fi ‘objnuta cu ajutorul metodelor farmaceutice, dn ce In ce mai umeroase, si phn operat chirugicale, din ce tn ce mai ‘complicate, Flosofia onientalé este o cisciplng pe care onici- ne 0 poate urma cu pldicere, ind si unde doreste, Ea resta- lureaza slnatatea, precum gi armonia intre corp, spit gi su fle, concite indispensabia a unel viet feito, * Maccbiaica povne in ein tee taco" care Insearnnk mar, ¢ “og: ies Este votts deo despre ara sobdnd une stevia oe seve 4 DE LA SANATATE LA PACE Toate marie religi sau néscut in Orient, yard @ lumii, Datorité lor, popoarele orientale, mai ales ceie din Extremul tient, au tit in pace timp de mil de ani, pad la sosicoa civllzatei occisentale. Japonia a fost Intotdeauna cenumita {ara longevitat sa pac ‘Dar folul este supus schimbarii in aceastd lume, tale ‘Asiei gl Affi au fost colonizate de civiizatia occidental, Paciismul for ta facut s&-gi abandoneze tradiile $i s8 Aadopte manierele din Vest, Cvlizatia importaté a devenit cin Ce In ce mai puterics, rézbosiele din ce in ce mai eruda $i Cilizatia bazata pe glint este acum noua religie @ umani- {ti. Noi o admirém mult, dar putam oare pretinde ca ea s& fie in armonie cu vechea civiizate a sanatai, a liberati, a ferici gia pci? ‘Am c&utat mult timp s& pun de acord aceste doua civil ati si cred cd am gSsit mijocul de ale combina Fu ered oA ddacd occidental se straduiesc $8 aplice fosoia oriental, Yor ajunge s& rezolve nu numai numerease probleme de or in stiniic gi social, dar gi marle probleme, ca fericirea $i Ibertatea, Primul pas pe aceasta cale consté in a studia allmentatia cofientala, bazd a s&nétati i a viel fericte, almentaje care ‘in Japonia era considerata o ata divind a viet, Aceasta arta se baza po numeroase princi, in schim, in Occident ea are s8 fle ghidata doar de cfutarea placeri, adica de ‘mobili destul de vulgare. Cai care s-au infruptat la caea ce ‘humim "© masa pe cinste" arati, prin trasatul lor, c& sunt ‘bositi, dacd nu intoxical, de alimentale prea grele consu: mate. Vorbele lor nu dovedeso, nicl ale, lucdtatea into: geniei lor. Se vede astfel ca sanatatea gl jucdecata, legate Intre ele conform adagiulul european “minto sdnatoasa in ‘corp santos", sunt infuenfate de alimentatie, a carol im- Pportanté nu este contestald de nimeni, Nu vrem s& spunem 8 alimentatia oriental ar fia priori mai bund decd aitle, 6Chiar gi cea oferits de restaurantele japoneze sau chineze din Europa, unele foarte eleganta, adesea nu face apel de ct la gandirea primiiva s1 ne intunecd mai mult sau mai pu tin judecata supremé®. Adevarati maestl ai bucdtarie jap: neze $i chineze pregatesc foluri de mancare nu numa del cioase (pentru cei ale cdror papile qustative n-au fost deter ‘orate de alcool sau de mancirur foarte condimentat), cine Cofer@ o hrana capabla s& ne intéreasca sanatatea, sa duc, deci, la foicre, conform principilor macrobiotci, Regimul ‘mangstirior Zen i Japonia este, de altel, denumit “Syocin yori" ceea co inseamna “bucdlérie care perfectioneaz’ a decata Daca industria alimentara din Europa si din alte peri ar putea s4 produca hrana macrobiotic, ea ar Inf@ptui, in acest fel, prima revolute de acest gen si ar deciansa primul r&zbo total mpotiva boll gia mzerii, Vex capt, Lau deci sptemen sistem gn 18 CAPITOL 1 MACROBIOTICA SI MEDICINA ORIENTULUI Macrobiotic nu este 0 medicina empirica, de origine po- pulard, nici medicina mistca sau asa-zisstintfica si pala A, ci aplicarea la vieja de 2 cu zi a princpilor filpsofiel or teiale, Ea este punerea in practicd @ une concepti dialect ‘ce asupra universulu, veche de 5 000 de ani, caro ne arata Galea spre fercre, prin sanatate. Aceasta cale este deschisa futuror,bogati sau sérac, savan) sau ignorant, ea este sim- pl $i tot cai cara vor sincer Sse ellbereze de dficutal fiz 8 $ mintale pot s-0 urmeze in vata cotidand Mlioane de ‘camer in Extremul Orient, au dus 0 existent fercita gi libo 18, au benefciat de pace gi de ultra tim de mi de ani da fort invataminielor macrobiotice le lui La0-Tseu, Sona ‘Teeu, Confucus, Buddna, Mahavia, Nagaruna etc. §), mit {imp inaintea lor, @ unor injelepti care au elaborat stints me dicala a Incl (a ora actuals, aceste invatéminte s-au tavechit,cdci tot ‘ce are un inceput are si un sfargt Ele S-au incareat cu su erst, mistciem $i ruta profesionala, de acees va oferim In cele oe urmeaza o interpretare nou a acestora, DE CE AM SCRIS ACEASTA CARTE Vall Intrebat vreodata de oe in Oocident existé alétea spitala i sanatori, alatea droguti i medicamente, ala bol fizice si mintale? De ce exist atatea Inchisor, alata po: Init gi atdtea armate? Rspunsul este simp’ avem cu tot boll fziologice gi mintale, ale céror cauze ne sunt ins ascunse prin educate. ‘Aceasta nu dezvolta in noi mijocele de a deveni liber i fei «if, dimpotriva, face din noi tehniciei, adic sclaviiraonal, 7exuzi, simpli plini de facorie. Fericirea si nefericrea, boala $| sAnatatea, liberates si sclavia nu depind decat de attudinea noastra in viatd si in actvitaile noastre. Acestea sunt dictate In ui instant de Tnjelegerea pe care © avem fa¥d de alcatuirea’ lumi $1 a uni versulu, dar nu exist scoala sau universitate unde 8 pu: tem invata 2 gindi corect. Cuvintele, "Libertate, Egalitat si Fraternitate’ se afigeaza peste tot in Franta, dar aplicarea lor este mai putin trecventa Vieja este nespus d& minunata, Toate finjele (cu o sin ‘gurd exceptie, omul), past, insecte, pest, microbi gi chiar Paraziti, toate tiescTercte{n natura, lbere de obigai fala <0 ele insole § fata de ali, Noi am trait timp de doi ani in jungla hindus gin cea aftican’, dar n-am vézut niciodatd ‘yreo maimut, ctocodl.garpe, insect sau elefant care s@ fie neferct, bolnavi sau obigall $4 lucteze pentru ali. Toate Popoarele primitive ce tiau prinve acestea erau si ele fer Cito, nainte de a fi aservite de “colonizatoni” lor gi dotate cu sil, aleoo, clocoist gel, Unica regula de viata_a acestor primiivi era aceea cd ci ne nu Se amulza ~ nu mananca, Eu sunt singurul si poate ultimul intre oamenii de cuca re care se revolts gi ar vrea s8 taiasc’ la fol de forci ca strimogi sii. Ag wea s8 restabilesc acea Imp&ratie in care ‘cece nu se amuzé nu primesc de mancara, unde flecare trebuie 8 fe ere, n.caz contrar doar el este de vind, dupa ‘cum spunea Epicte. In aceasta Imparatio nu ar exsia nici patron, nici lucrator, nici daseal, nici ge0al3, nic pital, nic znd farmaceuticd, nici poe, nil inchisoare, nici r8zbo), ici dugmani, tol ar fr buni prieten, frat gi suror, pair gi copil nu ar exista munca fortatd, crime, pedepse, g! tof ar Independent. Eu, totus, nu sunt revolutionar, nu am intenja s& resta- = pir se afer ator pal ogrtmico, ge cae 9 eps. cr: ‘ga Fosofa Medoie) Brera Onan, pubtessta Vin, su nes de ost Sakaraaus 18 bilese un imperiu mondial vb a5 dori doar invit cateva persoane s@ traiascé in fara mea minunata, in care avem £305 de Crdicunut pe an, in loc de unul singur, 0 faré pe care Samuel Butlor a numit-o Erewhon, ‘Aceasul e liber si gratut, nu trebule daca s8 adoptatire- imul macrobiotic. FILOSOFIA EXTREMULUI ORIENT ‘A fost odsté un om ber, pe ume ,Fous" care gsi o ccheie din piatrd pent a deschide posrtainviibi a Iimpard. tie! Cerunior, altel numité Erewhon sau Moni-Kodo. Fou- fr8ia pe un platou inalt, undeva, in inima unui vechi conti- nent. foarte cald ziva, foarte rece noaptea, Trae fara arme, {8r8 Unette, fara vegminte sau incdlkiminte, n-avea nicl cas fic bucdt de hartie numite “ban, nici farmacie. El se bucura Tnsd de vial, ca tol tovaragi sips, post, Mutu si toate ‘animale preistorcs. Nu exist nic legl, nici factor de con- Strangers, nu existau dictator, hot, 2iarigt sau doctor, Fou nu cunogica telefenul, pagapoartcle, vizele, contrsieie, im. pozitele EI nu avea, deci, nici o gr). Au trecut milloane de fri, s-a format socistates, apoiciviizatia. AU aparut dasedl si procesul de educate, care a produs specials, Avesta fabricars de indeta imitai ale acelel curioase chel, pe care 0 vvandurd ta mare prot, ca pia’ pretioasa, c&c fiecare voi s © alba. Acest comer ifori timp de mi de an. ln.ce ma priveste, imi propun s& cistribui grtut aceasta cheie a impardii! liberi, fercri i dreptati, chiar gl unui rhumar foarte limitat de persoane. Contrar dascalilor profesi nist, eu ma bucur din pln de viat in caltate de cetdtean al acestolimparapi gi nu ma simtlegat de bunuri sau de bani, De aceea, ma exprim intr-un limba] copléresc, ce poate {1 njeles rumai de cel ce merit sa pageasc3 In aceasta In péralie, un loc ugor de recunoscut, cdc coi care il intoleg igi Vor fi regasit si séndtatea fzicd §1 cea moralé, Numesc aceasta Imparale “fllosofia Extremului Orient’, ugor de Inte 18les pentru cei fré prea mutta carte, dar foarte dificil pentru celal. Va ofer aceastd chele a Imparatiei Cerurlor sub for- rma unui indrumar. in care va inlerpretee flosofia noastra veche de 5 000 do ani. Interpretarea mea @ absolut nous, eoarece vechea scoaid a fost complet falsifiata gi dstors onata de catre os\ care se numeau “profesionigt, lar dascal de azi continua aceasta mutlare Filosofia mea sau noua mea interoretare, data vechi flo Sofi, se spin pe mecicina Extremului Orent, care nu este aliceva decat apicarea la viata curenta a filasofel preictr- ce, Aceasta din urma st@ nu numal la baza medicinal a gi a Celorcinci mari reg ale umantati. De aceea, Isus vindeca atat bolnav zc, At gi pshic, Dac medicina nu ar vindeca Uecat bol fzice, 2a n-ar fi decat o proasta magiciand sau 0 satand care ne-ar face si mai neferict, dar de fapt a vindeca rhumai fzicu este imposibi, Adevaratl infem, aga cum arats Sarte in piesa Huis-Clos (Cu usile inchise), este de ordin psihic, lar mierobul su n-a fost inci descopert, in cuda Perfecjionanii microscopulul, el decurge din mentaltatea ce- lor care ignord aledtuitea universuui gi logis eal, Eu sunt din ce in ce mai convins de eficactatea | de su pperiortatea metodel mele. M-am vindecat de tuberculozé 31 do alte bol atunci cénd mediciinu-mi mai dadeau nici o gan- 4, Inainte de a fimplint 20 de ani De atuncl, am vazut mi de vindecati uuitoare, le unor oameni disperati care mau aplicat principle in Asia, Arica, Europa, S-au vindecat cu tot alata usurin{a ca si pasdrle caruki, pesti din mare si ani maiele din padre, ‘Am abandonal Japonia mea natala acum 7 ani, pentru a vizita toate Yale lumi s) pentru a cauta acolo preter’ capa: bil sé-mi adopte flosoia si sa restablleasca imparatiaferic- fin lume o data pentru toideauna, Baza aceste flosof este foarte simpla: ea const in ci alecica Vin-Yang, adica in ambivalenta fecarui kcru, a fe- caret situati, a flecdrei stride spin. Altfel spus, fiecar Ii ‘tu are doi pol si confine in el contrarul sau opusul sé: 2+- 20 noapte, barbatfemele, rézbol-pace etc. Aceasta este gi con lza la care a ajuns, dup& multe cercetin, istoncul englez Toynbee. Putem aplica acest principiu in toate momentole vieti de zi cu zi in relajile noastre familie, in casatoric, in Vata social gi politica, deoarece el este fundamentul exis- fenjei noastre. este in natura luerutlor | poate servi ca nor ma universal Metoda mea nu consta doar in a suprima simptomele cu ‘once pret, prin violent, prin chimie, fica, sau prin influen: tarea pshhicului, ci Intr-un procedeu simplu, care duce nu rumal la vindecare (eliminarea simptomelor) sau stpaniraa ‘Séndtati, ci 3 la pacea sufletuli, a berate g| drepiate, Ea ‘este mai revolufonaré dec&t descoperirea energiel tomice 4 8 bombsi cu hidrogen, bulversind toate valorile, toate filosofile gi toatd tehnica modern 21‘CAPITOLUL 1 TERAPEUTICA MEA ln modicna Extrem Orient, se spune c& ru exit mj loace torneo, cBa! Natura, mama fot ce este vin Ine ers, ese marea vndeeataar, Boa gi neferciea,precum 3 Coma si pedeapsa, rent intro cond greg dn o2ea condi care vege fegie Unvesias “Tatamental nosy este, des, unl foarte simp. Cio boda tebuio 38 s0 vndocs complet in 10 alo, at de oo boa vie da noe: no elirinam ozecne dn els an- Gn fiscare 2m conscna pulem, panto almentat eon Verabia, ine reinoim sarge dears de 10 ‘Aceasts loot esto simp, dar apicaea © © decals gi fest cha compat © wo a aparece 2 TH 0 leo simpli clara poste N pencuoa=a Ith cc erapeuta roast ese oats gor de apat consid an felosrea tnor almente naturel gi abancorerea mesieemonteer, opera cuter doch De tpt ete {oar greu sa gas a oa actuals aimanto 9 bavtin cove s8 rie conatécte, dr, dacs inles princi unl a sic ‘is unversula mic v8 mal poate iba NEFERICIRE, BOALA SI CRIMA ‘Aga cum arta Toynbee, imperle mondiale gi cviizaile fr au fost cstruse de ville inteme; in acelag fe, toate nencroc- fle toate bolle omuii,incusly cima, vn dela el insu, de is faptl cf ignora, aproape cu bund gtini, legile naturi. Ca Pint al ereaiuni, omul sa nascutint-o fence celesta, unde nu de- pindea sini depinds decat de a ca sa ramand. BOLI INCURABILE ‘Nu exist bol incurable. Am vazut mii de pretinse bol in curable, ca ciabetu, paral de tot flu, era, eplepsie, astm 22 tc. vncecate in 10 ze sau in eateva saptéméni prin macrob cd, astfelincat sunt corwins cru ar mai exsta bol incura- bile daca am adopta cu tof aceasta metods ‘REI TERAPEUTICI up péreres mea, exist te fet de terapeuti 1. Cea a simptomelor: respectv dstrugerea simptomslor prin paliave fice tot mai violante, Acoasta este medicina Simpfomatica,animala seu mecanica 2. Cea a educatel, umaind dezwltarea judectti, care ‘permite omului sa! stapaneasca sanétatea, Aceasta este me ‘Sina umana 3. Cea creativa sau spiral, cohstand in ati 8 gig emer, depina ivertate 5 drepate, altel spus, ealzandune ‘ropriu nosi “eu”. Esta medina spirtulu a corpull gia su fletui uate impreuna Daca nu don cu orice pret s-0 adoplat pe aceasta din ur- 1, esto inutl 6H continual lectura acestoi cr, daoarsce © ‘uteltapica pe prima prin mexicina ocala gi pe a dova, pind fa un anumit pune, print-o metoda spriualé sau psihologica. Pentru Dumnezeu, Creatoru! Universuli, ru exist Bol curable, nu exst@ bol incurable In Imparata ibertati ga reptati [Exist Ine oameni pe care nu putem vindeca, sau pe ca re nus putem Invata cum s8 se vindece. Acegta sunt arogant, care fefuza, In primul rind, s8 vad gi 8 infeleagé alcatures universal i prncpil S&u unc i care neaga credinta co poate ‘muta gi muni din foc, ‘Daca nu ave vointas@ tri simplu si cu pun, dupa vechi- Ul adagiu vivero parvo (a tai modest), chele de aur a saat, ‘vet putea gi nu vel morta s8 va vindecat, ‘Auzim zicandu-se uneor c& cineva vrea s8 se vindece, c& ate voinja de a se elbera cu tot dinadinsul de raul co ba cur Prins, carla unl aosasta void nu este decat dora de a se Fetrage in sine altel spus, este defetism. Ml) vor 88 fe vinds- 23CAPITOLUL 1) TERAPEUTICA MEA Th mecicina ExtsemululOrient, 52 spune o& nu esta mi loace terapeutice, cic Natura, mama a tot ce este vu in Uni vers, este marea vindecatoae, Boala si nelericies, recur si ‘ima gi pedeapsa, real dint-o conduta gregta, cin acea ‘conduit care voleaza legle Universulu, “Tratamentl nostu este, dec, unul foarte simplu. Orice Doel tebule s4 se vindece complet in 10 zie, 3 ata de ce: bboala vine de Ia s&nge, nal elminam o zecime din celuele sén- ‘92 in lecare zn consacint pute, pit-o aimentaie con ‘venabils, sine reinnom sangele in decurs de 10 zl ‘Ac|asla teore este simpla, dar apbcarea e! e delicatd $1 poste f char complcata, O teote fr aportu practi este inv {i 0 tehnicd fro teoro simpla si clara poate fi periculoasa lat de ce terapeutica noastra este foarte ugor de aplcat ca consta din folasiea unor alimente naturale gi abandonarea mmedicamentelor, a operator, a curelor de ocinnd. De fept, este foarte greu sé gasim la ora actuala almente | bautur care = ‘nu fe contrafécute, dar, daca ai infeles princpiul unc al ale3- fuini unversului,rimie nu va mal poate tubura, NEFERICIRE, BOALA $I CRIMA [Asa cum aréta Toynbee, imperile mondiale si civilizaila to ‘au fost istruse do viele interne; in acelasi fel, toate nenoroc: fle toate bolle omului, inclusiv cra, vin de la el insu, de la faptul c@ ignora, aproape cu buna stint, leglenaturi. Ca Print al ereajiuni, omul sa nascut into fercre celest, unde nu do- pindea gi nu depinde decat de ol ca sa ramana BOLI INCURABILE Nu existé bol incurable, Am vazut mil de pretinse bot in ‘arable, ca diabetu, paralzs de tot flu, lepé, eplepsie, astm 22 ‘ete. vindecata in 10 2le sau in teva saptaman’ prin macrob ‘ca, stil incat sunt convins c& nu ar mal exista boll incur bile daca am adopta cu top aceasta metods, ‘REI TERAPEUTIC Dua parerea mea, exist tel flu de terapsuti 4, Goa a simptomelor: respect distugerea simptomelor pin palatve fitico tot mai violente, Acoasta este medicina ‘Simptomaticd, animaia sau mecanic. "2. Cea @ educatiel urmarind dezvoltarea judecéti, care permite omului sai stapaneasca sandtatea, Aceasia este mo: ‘dcina umand 33 Cea creaiva sau spiral, constand in ata 8 gil Sis temert, in dapina liberate si dreptata, altel spus, ealzandu-ne propriul rosin "eu" Este mecicina spinili, a cxpulu sa su fletulu uate impreun Daca nu dori cu orice pret s-0 adopt pe aceasta din ur- ima, este inutl $8 contruat lectura acestei car), deoarece © pute} apica pe prima prin medicna ofeala sf pe @ doua, pana fa un anumit punt, pini-o meloda spiritual sau pshologica. Pentru Dumnezed, Creator Universuli, mu exista bob ‘curable, nu exis bol hurable in Imparatia Ibert si 3 rept. 'ExsIaInsé oameni pe care nui putem vindeca, sau pe ca re nisi putem invaja cum s8 se vindece, Acegla sunt aroosnfi ‘are refuzs, in prim rnd, <4 vada gi 8 infeleags alcatuires Luniversuli i prncpiul su Unic si care neagé crednja ce poate ‘muta gi mur info, ‘Daca nu ave vointas& trait simplu si cu putin, dupa vec ul adagiu vivere parvo (a Fai modest), cheie de aur a senate, ‘nu vel putea gi nu vel mania 88 va vindecal, ‘Auzim zicandu-se uneorc3 cineva viea sa se vindece, ci ate voinfa de a se elbera cu fot énadinsul de réul ce ra cu: Prins, dar la uni aceasta vointa nu este decat dorinta de a se Fetrage in sine, alfel spus, este defetism. Mull vor sa fe vinde- 23cali de alji eau de un anume instrument, fra s3-si fac mea culpa, fara s8 indepaneze greseata care este adevéraia cauza ‘2 raul, Acegta sunt descendenti rasel vipereor, de care vor ‘baa Isus. gf nu pot 3 nicl au trebule vindecal, c&ci nu o ne rts, aga cum Au meré nici s& cAgige Impérétia Cereascd \Vointa de a fri incepe prin determinarea cauza tutu neno: rocinior, bolor, nedrepttior, pentru a le dopa! fara violent {818 insirumente enume, ci conform normelor univers, timp ce dorinja de a vindeca smptome sau de a siépani s3- ntatea nu este decét o manifestare a exciusivismui, a e30° [smu unui individ care nu tine cont de legie universuui sau rea s8 se arate superior acestora, SATORI SSator inseamna convingerea profunds, aproape fziolog- (, ajuns In imparajia bert, a fer sa dreptai, atl in ‘corp cat, iin spit Nu este vorba nici de oculsm, nici de mis- ‘elem ‘Dac drumul spre starea de sator vi so pare int de ung, ‘nseamina ca punetul vost de plecare este grest Inseamna 2 apical formula "nu gtm, nu vom sil nicodat’, formula caja sugerata de oameni de slinté ca Henri Poincaré, Toate cerce tle flosovice si stntfice ale Occidentulu, care in prezent do- mind lumea, sunt supuse acestt ide acd vreli $4 atinge) starea de Satori, tebuio tn primul ‘nd $8 stusiaflosofia noastra, care © baza solid a tutiror ‘eigilor, $4 practica zinc cu Stictefe metoda macrobiotc, “Trebuie, in prmul rand, <4 injeleget minunata aleatue a un versulul si dreptates ©, Pentru a deveni un sofer sau un plot bun, tebuie <3 irce- peli prin invéta mecanismul si funcjonarea vehiculul, iar ent a fi medieulpropruiui vost corp, trebuie <2 studais! $8 examina} cu atente reactile lui Schimburle de pareri cu prieteni, care au facut sau fac aceeasi experienc si vol Sunt sele pine de invataminte 24 CURAJ, CINSTE, DREPTATE Cl ce are falma de curajos ignord curajul, cel care © par- fect cinetitignord cinstea, cel ce @ dreptignor’ dreptate, 02! care @ santos ignord séndtatea, Cunoasterea este cartea de identtate a unc lumi imitate 1 luzori, i nu o2a a impavatiet infinite al coruor. aca suntoj sigur pe apttucine voasire, pe caltite =! ‘cunostinjole voastre, pe bogiia voastra, Iseamna ca suntel Drizonierul aceste lumi limitate. Daca st ce este curajul, cn tea, creplatea, rabdarea, sénatatea, nu suntet) modest gi ‘maneli strain acestor cali, Acestea nuva pot fi date de cate altcneve; treble sl tri vot ingv si, dacd ele depind Ge alt ‘sau de unele condi, ele sunt imprumutate, deci nu sunt ale Yyoaste, Daca cneva vi garanteaza lbertatea, i mine cu ‘28 dator, §1asiel, cu c&t sunt mai mar droptatea gi fericrea foferte de at, cu att va este mai mare detora, Fericrea, I+ berlatea si dreptatea trebuie sfeifrite si necondljonete; le ‘uta la ali, Inseamna a duce o iat de Sciav, TOLERANTA Daca invatim 8 fim toleang, nseamna c nu suntem, “Totusi, nu exist nimic intlerabil in aceast® lume, totul este {olerabll Un om lber accept totu: vremea rea, ca gi pe cea buna; doula, ca si lueurle plicute, moartea si vata, spe toate le accepta cu bucute, Nu exsta proteste, nici obiect in Natura, tol este perfect echisbrat Daca gsi un cit de mic luct intolerabl in aceasté lume, Inseamn’ cd vol ingva sunte intolerant gi excusvigt gi, dacd FU putefi slunga sau distuge ceea ce considera intolerabl ‘ra inintem. ‘Daca a fi tolerant este deviza voastrs,Inseamna cd. voi ru Suniel aga, i toate devizele de acest gen sunt doar recu- ‘oasterea ivoluntard a miter voaste, ‘Acela care accept tol cu pldvere ignoré sensu cuvantu uitoleran 25‘GAPITOLUL Ii CELE $APTE CONDITII ALE SANATATII SI FERICIRII Inainte de a incepe s8 aplcay drectvele noastre in ma- terie de regim alimentar, este bine sa va examina starea de ‘Andlate, ghidndu-vd dupa cele gapte norme radate in zele (ce urmeaza, Primele tre sunt de ordin fiiologic. Dac le Tndeplni voll avea 15 puncte, § pentru flecare, Pentru a patra si a ence, putell avea cate 10 puncte, pentru e sasea to: 10 puncte, ier pentru a gaptea, cea mal importanta, §5 de puncte, Dacd din start aveli mai mult de 40 de puncte, in Seamna c& sunteti in forma destul de buna, dacd vati cag tiga 60 de puncte inte luni, va fi un mare succes. Dar inc- peli prin a face acest auto-consult inainte de a incepe reg ‘mul macrobiotic. La inecputul Fecéret luni va ve atta fnt-un progres, mai mare sau mai mic, In functe de rigoarea cu ca- fe aplcay regimul. Incercati s& face acest test pe prieteni ‘vost, $vetifi surpringi s& constatai c4 uni, care arata bine, tau in realtate prost cu sanatatea, 1. Absonta oboselli (5 puncte) Nu trebuie $8 va simi obosif. Dacd faceti un gutura, inseamna & organismul vostru a fost obosit timp de mai ‘mull ani, Chiar daca nu facem guturai decat 0 data la 22ce ani, esta semn rau, cdci animalele sunt total scutite de aga ‘ceva chia sin fle rect, Inseamnai c& radacina raul vos tnu este adancé, Daca, din c&nd in cand, va vine S& spunel asta prea grou, sau asta este imposibil sau eu nu surt in stare 58 fac aga ceva, nu facet decat s4 va manifesta ofa dul de oboseala, ci, daca sunteti cu adevarat sénalos, trebule sa putet depasi difeukatile una dupa alta, cu aceias| elan cu care un caine aleargé dupa un iepure, Dac nu ci 28 ‘uta s4 depiisiicifcuta dn ce tn ce mai mari, inseamna c& ‘suntel defetist, Trebule 84 v8 aventura in necunoscut si, cu ‘at este mai mare dificuitatea, cu at&t va fi mai mare place: ea. Aceasté aitudine este semnul absentel oboseli, adeva- fata cauzd a tuturor bolior, $i va puteti foarte ugor vindeca ide obosoala faré medicamente, dacd practical corect meto: ‘da macrobiotic’, de Intinerre i de atingere a longevitti 2. Un apetit sanatos (5 puncte) acai nu puiteti manca orice aiment natural cu plicere gi cu recunostinié pentru Creator, inseamna ca va lipseste ‘petit, Daca gasii foarte apetisanta o simplé bucata de paaine neagra sau un bol de orez complet, inseamn c& ape- titul e bun si stomacule Tn regula. Un bun apett, inseamna SBndtate; el include gi apettul sexual ‘Apelitul senual gi satisfacerea lui cu bucurie este una dinire conditile sanatati, Daca un barbat so femeie nu au ‘petit sexual si nici plécere, Inseamna ca unul dntre ei sau ‘amandol sunt stain! de legile vieti, de cialectica Yin-Yang Violarea eceste lei, din ignorant, nu poate duce decat la boald si la deficiente mintale. Puritant sunt impotent si de ‘aceea urésc sexualitatea; toi cei care sunt act gi nemultu Ti, interior sau exterior, nu vor intra niciodata in imparstia Corutior. 3. Somn profund (5 puncte) acd vorbil in somn sau daca vel vse, Inseamn’ ‘somnul vostru nu este bun. Dimpotrv, daca pau pana la ase ore de som va satistac pe deplin, Insearnn’ c& dormiti bine, Dacé nu reusit s3 adorn trei sau patru minute du- a ce al pus capul pe pema, in orice moment al ze, in on ce imprejurare, Inseamna cA spintul vostru nu este lipsit de nolingt. Dacd nu va putef trezi la ora la care v-ai propus Tnainte de-a adormi, inseamna c& somnul e inca imperfect a4. 0 bund memorie (10 puncte) Daca nu ity) nimic din ceea ce vedeti sau auzii in- seamna 4 aveli memoria bund, Capaciatea de a retina craste cu varsta, Am fi foarte neferct daca am pierde amin tirea celor care ne-au ajutat odaté 5, fad 0 bund memore, Jn domenii foarto varate, noi n-am fi nimic altceva decat riste masini cbemetice, Faréi o bund memorie, nu pulem ‘avea o judecat’ stndtoas& si nu putem decat s& ragresim. Memoria este factorul cel mat important al viet noastre, deoarece ea se aa la baza personalitaji, Yoghini, Buchist, CCrestiii au infotdeauna o memorie bun’, Unii alung char S-$i aminteasca viele anterioare. Datorta macrobiotic, v dezvotati memoria la inf Puteticonstata acest lucru la un diabetic pe care bosla La ‘facut 51 piardé memor'a, Urmand regimul nostry, bolravul Tgi va recapata memoria foarte rapid, Lucrul nu este velabil uma la diabetic, deoarece chiar si neurastenici, idotl $1 Immbeclli ist pot recupera memoria, Am cunoscut 0 fren 7oaied, D-na L., profesor de flosofe, care, impreuné cu solu $i cei patru copi, a urmat regimul macrobiotic timp de tre ani, pentru a-si ameliora memoria, o data cu sénatatea, Spre stupefacjia tuturor, fica cea mal mare, considerata putin ‘anormald de cétre invatatori i, a devenit premianta classi 5. Buna-cispozitie (10 puncte) Eliberaj.va de mania! Un om snatos, adioé fra anxie- {ati fara bol, este vesel si amabil in toate Imprejurérie. Un astiel de om va fi cu atat mai frit sl entuziast, cu eat f= ‘cultle cin viata lui vor f mai mar, Pozitia corpuli, vocea, ‘comportamentul vost, ba chiar si ciicle voastre ebuis s& provoace gratitudinea tuturor celor care vai inconjoars, Fie Care vorba pe care o rostttrebuie £8 exprime bucura 9 e Ccunostinfa, ca g cantooul pasanior gl zumesitul insectelo- din oemul ui Tagore. Stelele, soarele, munfi, Bure 51 male paticipg la bucuria neturi; dec, cum am putea trl fara 38 28 fim $i noi ferci{? Ar trebui si fim fericifj, ca gi copii atunci end primesc darur, Daca nu suntem, Inseamna ca sandta- tea noastrd gchioapatd, Un om sands nu se las’ niciodst| prada meniel Cali preten! intimi ave? Existenta unui mare numer de prieteni buni, de tostefelutile, dovedeste o intelegere lara 41 profund a lumi, Nu-i numar aici pe paint, tral gi suron Un prieten este un om pe care i iubit gl admirat, care va rispunde la fl si este gata sa va ajute 2 va realiza visele cu ‘rice pet, chiar § 81a $8 Lo cere Cati prieteni de inima ave}? Daca aveti putin, Inseamna ‘8 suntey un exciusivist sau un trist delinevent. Nu ave sufi {ionté bund dispozitie ca sé faceti pe celal encit, Daca ‘2vel| mai mult de coud biioane de pritent intimi, putt spu- Ino CA sunieliprieten cu toaté omenirea. Dar nu este indea- uns sii numaraj_printre prieteni numai pe oameni, mor ‘Sau vil Trebuie s4 admiral sis tubit toate finfele, toate lu ‘cure, chiar gun fir de iarb&, fale de nisi, picdturle de Bloate: lata ce inseamna buna-cspozive. ITebute sa puted ‘Spune, gi uni chiar eugase acest lueru, e8 nu al inka ines lun om pe care s& nur pute iubi. Daca nu va putel face pr tent intimi cin sotia i copill vost, Inseamnd c& suntetl foarte boinavi. Daca nu suntel) veseli in orice imprejurare, SSeménatj cu orb, care nu vad nimic dn minunile lumi. acd ave cea mai mica plangere de formulat despre or- dinea social, col mai bine © s4 va rotragel in camara voas- {f8, ca un mele in cochiia sa, exprimandu-va resentimentele doar catre voi ing’. Dacd nu ave pristeni inti, urmay-mi Sfatul $i uati o lingurfa de gomasio (trai sferuri boabe da Susan prdjite si macinate cu un sfert sere dura) penttu a va Aeutraiza acidtatea séngelul, Puteti verlica acest procedeu Be copii vost; incetai de e le mai da zahér, miere,ciocolata etc, care acidified sangoe gi, Ino saptamand sau dou’, un Copll foarte Vin va deveni foarte Yang, adic plin de voiosie Uleiul de susan conjnut in gomasio inveleste sarea si anu: leaza setea, Sarea patrunde in circuitul sanguin §1 anuleaza 29_Acidtatea s&ngelu, Nu uitatlc& un exces de acid este 0 pri- ‘medie de moarta Rareor se intélnesc oamen) agreabil, cAci marea majo- ritte a bérbalilor gi femelior sunt tolnavi, ei nu pot “i con- ddamnati, deoarece nu gtiu cum pot ajunge la bund-dispozie Dac’ suntesi consent de alcdtuirea minunatd a universuli rostry, trebuie 8 fii pini de bucure si gratitudine, sent: mente pe care nu vel intarzia s& le impaititgialtora, D2 rit buné-, i él s-ar muta, aimic nu vaar fimpasibi 34 ac al reins mic ni vi este inpowb, 9 daca cove 0 spare mpostil insearnd ch ru ave ren rik cern Bob ds mustar, Crimelo, rézboslele, saci, re Gaal bolls route’ toate se datoreszd Ipsel de ce Waid Fennron 9 nenorocea depind de comportement gota, care arandul este cat ce ues. Cara este raporul Ive judecaia ced? Creda © ecto seta cr ops ono os Int do sh Cron este judoeala inf $i nu 0 pute Vea Cea ete ror reer mint Sina malestoe: Se Crversuu, Daca eve) Inrecoa doa I nsrumentle Gamenior cam ar lege, pustee, sia, bani, dogure trodicarentel,insearnd ca nv avotneedere deca in co ace oat 9 ru in ink Oro jusecals rola est ran Shore fed vloae. aint do toate, webu s8ne strum uae considerae orca earn a unversul A foarte fore ach ap putea iz acsasi cate ca Fe a pean core ere, chiar dood numel porta 40 ae acs re £3 va cpt fe, tbe pn de igoore umn ossteTepu vechi do Gnczedi de secol, pul} ua legature i mine trcard 9 orune. Raspund la tlforul cu numele “Crea in Unparaja Vili, ecar tebue s8 ive tt sng. Pent seaste cunctnts mu enista ric 00a. spel, ric Unversiate, Univeral este sooalaetomd, Nu ext dascal bl tocar feule 8 five despre toate $d la oa trea. ope, a les de la Sugmani cei ma pur fie cx Tar ip dover lene bi POSE. Acehareptar pentu vit va este mal mult decd suf cient in mares geoald a vot N-am sersniiodet 0 carte tare 28 epuned Ta alee intebin, cl toate bm sets tej mal mult Ge 800 tn japoneza. In Orient dascalu pune fifevar Garou raspunde ncodetd, el ore asl jude tala eavlor iis tmarea gooal eri 9 Roe, singura irvattura oto pastes, ora nefind docat un produs a g8nct 35CcaprTOLut 1v CU CREDINTA, NIMIC NU ESTE IMPOSIBIL Tosti fiosofa Onientului se bazeaz’ pe cunoasterea al- ‘tuir Universuuiinfnt — numit gi Imparaiia Cerutor, stu data $i sub denuminle de Jains, Buchism, Hinduism, Judaism, Cristanism, islam, Taoism, Shintoism ote. Singurul {lal ecestor regi este acela de 2 inva pe om s& doban- ‘deasca, pentru el s prin, feriorea, lbertatea g sanatatea Principiul acestorrelig este clalectc, paradoxal si dficl, ddareu Lam simpliicatin aga masurd, incdt el poste fineles de toti si anlcat in toate circumstanjele Conceptia despre lume 1 viel, alcatuirea universului sunt transpuse in plan biologie. Toate religile insistS asupra importante! une al- ‘mentajiicorecte. Una din cele mal stavecni culegen de leg cea a lui Manu, ne arst, $i ea, calea de a cucerifeicrea $) ppacea. Religie au, aproape toata, ragul stricto in domenial ‘limentar. Fara sa respectam aceste regull este imposib s& ne dezvoltém judecata suprema gi, in consecinté, 88 urmam © telgie. Acest kicry pare sA fie ignorat de teologi si clerul din Occident In Budhism, si in special in Budhismul Zen, regulle die tetice sunt severe. Se publica la ora actualé in Occident nu- meroase luctari despre Budhismul Zen i filosoia hindus, ‘ar ici una nu da explicajii complete asupra importante $i ‘superiontati acest princpiu de bazé. De aceea fiosolia Vecantei, a Tacismului, a Budhismului ete. na poate f inte leasa in Occident. De altel, daca toate reigile sau pierdut autorittea, este din cauza ca au neglijat sau au ignorat ‘caste idet fundamentale. Side acoea pacea, iberialea, 63+ taza sl fericirea dispar treptat dn lume, {sus a spus (Matel, cap. XVI, verset 20 5121): “Daca af ‘avea credin{é doar cat un bob de musta, ali spune acestui ‘unte: , $i el s-ar muta, nimic 1 var f imposioi 34 1 aie crit simi ma v8 ele wind, doce ave se pare mpentl ncearna cd mu avel rea ni lun Seb de moni Cig, axa sec. veo Gani ‘oats ncurses cates pea do co Sie rencoa 3 nercosres dpi ca comport crea ete dco deca oa xs tpatl nce sec 9 cea Crea © cites Sudha ce fnbplincel eae ca hal Issa Crocnga este julocata tn iri: grt © pul even ec vi eave prea n rite Srdroo maison (ia Decl bre newer ser hnsvrenne Beeson av rt op’ pure, gy, oan copie _ medicamentele, inseamna ca nu aveti inctedere decat in ce- “a cve relat grin infin. Orcs judecal rela est tran “Bret loo ante desta ee sri fine cestenrcrcos cara einvestil.” 9A care fons ach ah plea hea Renata ca Boon potopn se eter, cur ca nara pen 10, Baes (eh ca von fot wr po gore urn eee eee mine orcand gj orunce.Raspund la teleforul cu numele oc i in pdr Vet, fare webuie 8 invete tol sing Penis aceste cunopinte ru exat rc coal special nici Universite Univorsl este gooala eterna Nu exist dascal tic feceretrobuie sa ivete despre toate $i dela toa lu tea, 2 91 noapt, gi mai ales cele dupa cel mai puter nig cruz fra pt devenim nes, si sprost. Acestindreptar pniravat va este mal malt dect sue int mares gra a vat. Nam ste nls 0 care tare <3 rispunds la alsa itreban, cl oale c& am scris | eja ai mu de 200 in japoneza In Onent, dascal pune inteban, der nu raspunce niciodata, el Tories asl jude- ata ler 28 ¢ ‘Th marea scoala a fericiri $i fibertati, singura invatatura ste acta, fooria nan deca un procul gana 3AR TREBUI SA AVETI LIBERTATE INFINITA Dac omul este superior animator, ar tebui sé ste <8 se ingrjeasc’ mai bine ca once animal. Un om care ru poate sd se vindece snus poate Gas! propria beta. pro- a sa fei si deptato, pin forte prop, fr& aut co Total sau al unor instrumente fabricate, esle facut fie ex. loata i devorat de ali peniru a fran viermi si miei. El nny are nevole s& margin infer dupa moare, cB e af deja. acolo, ‘ice om s-a ndscut ferct. Dacd nu este tere, e numai din cauza hi. Inseamnd cd a volt si continua 38 vileze lo le universuiu. Dac’ rel) sa trail 0 vial fen, intro Sant, veseld sung, trebue s@ va dezvotaneligeta gi judecata consuménd aimente naturale, conform preespelot futuror camenior liber, aga cum araté carie sacre: Bla, Canonalmpsreiuli Galen, IKing, Tao-é, Baghavad Gia, Charake-Samita ote Tat un at testa fern: daca exsta in aceasta Lime o singura persoana sau un singurluens pe care nv pel ub, fu ve fi niciodata fercy i, daca nu sunte} fre, sunt bolnav, in corp s\n spirit. Daca suntab bolnai, trebulo sa va vindocal votingivé, daca astepta ca ati sa va viedece, vindecarea va flincomplet, cc va perdet independenta s Iberatea Feriotea 5 fbertatea tebui s& fe a voasta 100%, Sa nataoa sl fercrea vente de la ali va ereeaz8 o otigajia care, mai devreme sau mai tézi, webu pita, Ceca se ‘zum la un simpla “multumesc” sau chiar la un “mutmese mut! sunt bolnev in sit pana la ultima lor sure, genira €d vila for esto un lung side det in fapt nu pute da inapoi tot ceca ce datorat in acaasté vial, pentru cd nu avi decét cova ce data, dar v8 vel elbera daca raspandi Ducura i recunosinta In url vost Veli arta asfel adevérata voasta infelegere asupra orn universulu gia justi lu, PAméntul 68 410 000 de o0abo 36 dintr-unul singur, “unul pentru 10 000° este legea acestel lumi, iar mizerabitul care violeaza aceasts lege nu poate tai foricit, else ald inchis in aceasta inchisoare invizibi numité Bosald, Mizere, Difcuta. TREBUIE SA FIT! PROPRIUL VOSTRU MEDIC Medicina macrobioticd v8 pregateste pentru vité lun- (98. Ea este extrem de simpld gi economica. Poate fi aplcala ‘ricdnd, orlunde gi la once varsta, Este mai degraba educa- iva, decat curativa, si se spring in Intregime pe inteigenta $1 pe voinja voastra. Prin macrobiotcd, studiat)calea ce du- ‘e la Sator, a realizarea de sine, a eliberare, acesta find un rum pe care trebuie sl parcurget singur ‘Ata intnerifi gia longevititi este pragmatic’, adic’ ba- Zzaté pe experienté sin special pe exparienta personala, sau pe cba care va vit s-0 dobanalj. Pentru inceput, respect Tntoomal, timo de numai 2ece zile requlie fundamentale co 2 afla expuse In capitolul VI dar, pentru ala intelage mal bine, este nevoie si va vorbesc putin despre principiul Yin Yang, 37caprrowuL v YIN $1 YANG Lumea este dominaté de doua fore antagoniste, dar ‘complamontare, po care orentall le numesc Yin si Yang. ‘Acest luctu este dificil de inoles pentru occidental. de ace- a, In aceasté lucrare, am simpiiica teova si va cer numai sami urmat sfatunile, aga cum profesorul Herrigel e-auurmat pe cele ale maestrusi Awa’, Acast mod de a ne almenta nu tela fel de dificil ca un post, putali manca oricat doi, da cA masticayi bine fat, deol o prvirerezumativa asupra teoriel Yin-Yang: Conform filosofiei noastre, nimic nu exista in aceesté lu- me in afara fortelor Yin s| Yang, fora centitug gi forla cen- tripetd, Forta centipeta este constctoare si produce sune- tele, céldura, lumina; fora centifugd Inseamna expansiune, fea eee suns du Ingle, fig $i obscura, Unniaivaree fe rnomene fice sunt diferte manifesta ale acestor forte FENOMENE FIZICE YN, YANG endings Expansune ——| Contacte Bozile ‘Exieior Interior Sirucu ‘Spat Ting Direct ‘Ascondenta | Doscondonia Cure: Hist Rog = Temperatud [Fg Cad = ‘Greutalo—_—__['Ugor Grew a Elemente Apa Fee ‘om Election Proton lemon chimigs | Posi Sodiu ‘Oxigen Ficregon Calo, et | Garbo, Magnazia ‘SP.SiFeGuGo, As, U, Hg, Ur Minn, S1Pb el. Vea: Zan prageroa cu arcul de Here 28 Re rpomeNUt vm YANG BIOLOGIC al agra vegetal — | Rega anal Veneta Sata Corse ESitem novos — Orosmpatlo—| Pare ical nis ints aust ig, au, ice Steam ‘ane OabuIa Mp, BT [BREA es [Clove cazurin care Vin produce Vang i ang produce Yin £ Ta Yan Ta a Ta haces tara va Sr Fei miss ‘Yang si Yin deriva unul din celalt Tinutuile rec, care sunt Yin, produc animale i vegetale “Yana: i invers, arimalala gi vagalalale cara seal nascalt in fegiuni Yang , deci calda, sunt Yin, in acelasi mod, ovulul dus de sevul feminin Yin este Yang, in imp ce spermato- dul, produs de sexul masoulin Yang, esto Vin, "Vi inebali, desigur, co vebuie <8 méncati gi, de aso- “menea, daca este bine sau nu s8 fi vegetareni sau fhutarini. Lasém deciia asta pent mai tz, dar gnc 8 totus! la asta, Tred de pe acum. Numai refectind, vet Infelege si vet ajunge la un realtat A rfieca Inseam a ‘ent foul acest termeni, Yin gi Yang, care sunt chelle Imparatei Ceruior Pentu cai care cunase energie Yin si ‘Yang stind se echilreze, univers vila constule 2a mal mare gcoal ce poate exsta. Pentru ce care nu cunose acest princi Yin-Yang, vila este un infer, ‘Qu este Yang 9 spermato este Yn, 29‘TABELUL ALIMENTELOR PESTE E clasate in ordine mergand de la Yin V la Yanga Sidi ‘nba de mare Palourdo ess costa) Bored raat Ton. ___CEREALE ta 3 Sone ‘VOW Geman de coreale Rowe = renee : W Porun Met Hovis scot comaste) ‘revel ‘Secar’ Grau Marian Homa 1 Oz a Hig Merve Heng Ova Hac ‘Sardine Pasi Saale Legume rica ‘a8 Caviar WWW Vineie Varad verde Tomsie “a Papi ae CARNE Gato Salata verde | [po mer Oat ‘A etc Broaste 2 Porumbel_ ‘ob Ande: Pore Poach Fasole (Gu excepla fasoli azsk])_| Varza creat Vio TR Gastravel aut is urea ‘Sparanghe Fido 1 ‘An Oud (ecundate) Mac Naps lepare de case “anh Fazan ‘Soanec ‘Ceapl Tepute de cimp Anghinais Patron Pui ‘Doviee Hasmaluchl star de barbus a Dovose, Pl, potamicne sfazani trebuie fe byt cu grunts Cipers ‘Moreau wu Mazare ‘Sasi PRODUSE LACTATE: Stel Fuki VOW taut Cape “Tesnd ‘Buse Bianza de vad) ‘Camanber Usturc ‘Grecon “smarting Cascaval are rage Radacint de pEpIae ‘croma de Beanz 8 Rogue Conopia ‘Seminje de doviess pate Margaring "33 Branca de cap Varza aba ‘Aa Aner | Unt inte 7m 40 “1e 2 : [inside plante Tat ~~ Coal Dragon se _| fs Cosi Vang Yan V¥V Ananas Mga Zz je eee | Papava ‘Bead sun Staseet Mango ui a Grapeta uber ‘CONDIMENTE Portcale cis Banane ‘Alun do pare VOY Chinn Tara [Smachne sine vce aie a Sena Lama: sine ere corny Mara Ww Pare ‘8 Capguni ree uiog Stag = ue [Boia ake Hasmalichi Pio Casters ie ‘Geno pene alban i Me vv Ot Cenigar Pane ‘ia Tern zs DIVERSE Prato ——Teapa ae VV wie Ui wahide [rain ai PAL ane chime ote de masine ‘[Bnason Salve Zanarenun UisidsNonres Soa Bacian (anasan sala Hear Mel Ut de susan ma fran 1 Gris Uses ‘Tehinen Ciera sat Maryan Ue de egaria —_— ana Gentan’ ‘WY Uli e385 a Sere mating neva Goan rie WOT Ga SAE air —| 7 Toate aceste aimerte si béutur trebuie $8 fe naturale ee TU preparate Industral, nie tatte artiila, Aten Io al Coca ola Pot A i aera Pa aa east teal Mentele coratécute, precum pul, curcani, rajcla hrante a eee Chimic sale cdror ua sunt suspecte. Este foarte dic Ia sana aa fa actualé s& gasim ans, sare si chiar aer in starea lor or Bikiur dle bea ginal, dar, atunci cand organismul este in stare bund. de cm naar echiibr,putem rezista ovavurior pe care acesteale cont fa atone TVannoh ‘Alornatva Yin-Yang variazd §\ in funcje de anotmp $i [wv Bee Cates ve papscie de cimatul do ongine. Ea poata f mult madifeaté prin propa Coa esr Galea de bust fare cular’ si prim modul cum ménem, de unde impor- "VV Ape minaralegazease | Coal Mu tanga gattui a nue! la masa, In vechee Japon, mescie “Apa mingralenoactlte ‘ea Har 43‘contau printre ceremonile cola mal importante, find eanside~ Fate oreatore pentru vai gi gandire. $4 nu uitim importanta| ‘descoperini foculi, care a siferenyat omul de animale Tata un meniu pentru o saptémang, printre multe allele ‘Micul dojun Pranz ina Gremi de orez | Orez complet sau | Chapat supa nseasce pane, nituké de oroov, iii ‘Grama de avez | Kasha, ntuké do | acaroane de Rigcd ‘Grama de FRGa | Ores gomoke | Supa cu Taine depo | ‘um ‘Crema de orez | Orez complet, | Supa de zarzavaur ‘misoni maroov, | pine Ohsawa a coapa Paine neagi@ ox | Ores complet, | Fgaa ‘miso tyanneh | Tenpura cu cos do ‘Gromd de avez | Orez pri, nfukd | Supa de doves, pane ‘de maroovt neage Fig prt, pane | Orez compet neagra, cafes Onsawa | ute folos! intotdeauna la mas& gomasio si sos de so- Coal! verde natural cu sos de soia (syo-ban) ests reco. ‘mandat insinte gi dup& masa Ceaiul Mu ‘este recomandat celor care vor sa se “yanghizeze” c&t mai repeds: el trebuie folosit in timpul me- sei sau dupa-amiaza Soia, miso, tka, ema de miso etc. trebule 53 Inlocu: jasc untul gi branza, CAPTTOLUL VI BUCATARIA MACROBIOTICA SAU CELE ZECE MODURI DE ANE ALIMENTA CONVENABIL Exist@ zece modu de a manca si a bea care va permit $8 dobéndi o bund sénétate prin realzarea echlibrului Yin- ‘Yang . Dar, chiar dacd nu injeleget teoria, putt elege unul din regimurie incicate in tabelul de mai jos, adevarate edi pre fri, urm&ndur| cu atengi, Ne ce Leg: (car Salee ase agin rosie me SYP ete ton Babul so0% son 10% ao 208 7% bth toe cma Soe 10% 10% ost 6 ‘ 2 1 sm 10% Doe 4 Sos 10% dome 10% 2 we SK ON Be tom om FP aK oe om iow om | Putellincepe doar prin a Inlocul carnea cu fructele si sa- la, devening astfel vegetarian, acd, ins, nu ajungeti a starea pe care v0 dori, incer- all regimul imeciat superior. Regimul cu nu 7 este cel mai Lgor de urmat;uitimul de jos este col mai dificil de echibrat, Tncercati deci regimul cel mai simplu, tmp de 10 zie, res Pecidnd urmatoarele regul: 1. Nu consumat! produse ale industriel aimentare, ca zahir, bauturi, alimente colorste chimic, oud efecundato, conserve. 2, Gatti conform principiior macrobietice, adic in ule 45vegetal sau Tn apa Sarat! cu sare marind nerafinata $1 neimbogata. Folosit) de preferinla recipente din (ut arg, pirex sau fonta emaliat. 3, Pe mdsurd ce condifia fzicd si pshicd vi se amelio reazd 5 infeleget! mai bine principiul Yin-Yang, puteli {zece La regimuri situata mai jos pe tabel, dar cu mara pprudenta, Regimurle situate mai sus de nr. 3le putel plica orcand gorict de mult imp, f2r& nic un peri- ‘col dar, dacd ru va este ma bine (v8 pute controla starea, din cfd in c&nd, pe baza celor sapt> condi ale s4nalai date In capitol Il), revenit la regimul 7 timp deo séptamana sau dous $i chiar mai mut 4. Nu consumali nici fucte, ni legume cultvate cu tn- graigdminte chimice sau protejate cu insecticide, 5. Nu consumali aliments provenite din regiuni tndo- partate de cele in care tril (cu mic! except totus. 66. Nu consumat! legume in afara sezonului ior normal 7. Evitati pe cat posibillegumele cole mai Yir, ca to- matele, cartoi, vinetolo, 8 Nu folost condimente, nici ingrediente chimice, cu ‘exceptia Sari naturale, a sosunlor macrobiatice 31 a pastel de soia (miso) (vezi 20) pe care le g8sit la magazinele specializat. 9. Cafeaua este interzisa. Nu folosif cesiul care contine Coloranti cancerigeni. Doar cea natural de China gi cel Japonez sunt permise, 10. Aproape toate alimentele provenind de la animale domestce, ca untul, brnza, laptele, carnea de pu, Dore sau vil ete, al fost traiate ou produse chimice, Jn timp ce marea majortate @ animalelor silbatice, ppséi, moluste, sunt ned pure ALIMENTE RECOMANDABILE Toate carealole ca orezul complet, hrigca, gréu, porum- bul, orzul, meiul sunt excelente, Le pute consunia crude sau gitte cu sau fard apa, prjite, coapte la cuptor sau sub 48 | @ {forma de crema, In orice cantitate, cu condita sa le masticat bine. Puteti de asemenea consuma toate legumele de sezon {eu excopta color mentionate mai sus) cum ar fi moreov, ‘ee0pa, dovleac, ricich, varza, conopiaa, creson, salad ver- “de Print plantele salbatice pute consuma papadie, pad- bbl, brusture,traistaciobanulu,creson ete, MASTICATIA “rebuie masticaté flocaro Imbucstur’ de cel putin 50 de “of $i daca vrots& asimilati cat mai repede metoda ma: “erobiotics, masticati de 100-150 de of, “Trebuie 8 moste- ‘cai Suture gi 58 bey) mancarea’, spunea Gandhi, Imbucatu 2 cea mai delicioasé devine cu att mai bun, cu cat o Imasticali mai bine. incercali cu o friptur la grtar, prin mas: “cate, acesta Is! va pierde foarte repede gustul, cael numsi ‘limentele cu adevarat bune st indispensabile se ameliorea- ZAprin masticatie, in aga masura inca, daca va obignuits& ‘Mastical bine, nu veti mal putea renunta cat tinp vey ti. ge fee 1 Este aifcil s4:ne obignuim s8 bem mai putin, este mal feu decat s8 ajungem s mancam mai putin $1 mai simp. Gorpul nosinu este in mare parte compus gin apa, dar ce Fealele flere contin 60-70% apa, iar lequmele inte 80-09%, sifel ca band in plus multe Iichide, absorbim automat prea ‘Milla apa, care este Yin . Daca veti s& accelerat rezultatele uel macrobiotce,trebuie s beti mai putin, astfel incat s& Urinal doar de 2 ope 21- femelle, $i de'3 on - barbati Formula "bet cat vet" nu esté 0 buna recomandare, iar Suton el ignord desigur minunea metabotsmului renal! in Special col al glomerulelor lui Malpghi MAI PUTIN LICHIDBUCATARIA MACROBIOTICA Bucatéra macrobiotic’ este delicioasa dar trebuie sa ne- facem singut. Asta 0 S8 ne ia ceva timp, cdci pertru acest tip de bucatare trebule s@ fim crestor, adica s& invatam arta de a combina Yin cu Yang. Din picate in educatia moderna ‘capacitatea creatoare este negljata, uneon chiar anita Viata este crestoare, atl inseamna a crea gi nu puter trai fra 68 cream: 2i do 2, prin alimentate, noi ne fabricam ‘angele care apo) ne hréneste organismul. Puterea noastra do adaplare se datoreaza acestel capacitillcreatcare si vi- ala este expresia acestei capacitit, care depinde in mare ‘masura de dazarea g) prepararea elementelor Yin $ Yang in ‘almentele gi baututle noastre, ‘La inoeput, ne sting nimic despre bucdtéria macrobiot- 4, mancarurla voasire vor fi mai putin gustoase, dar asta ru are importanta. Daca nu sunt atat de gustoase, vefi man- ca mai putin, spre marele avanta| al siomacuiul intestine: for. care cu siguranga o8 sunt mai mult sau mai put oboste, (Ccicum, mertai de pe acum feliitale mele. ‘Stuclind in acalas!tima practica $i teora, vi vet dezvolta judecata $i, mai devreme sau mai tzu, vell deveni expert Jn dozarea Yin-Yang a felurlor de mancare, 0 arté de cea ‘mai mare importanté pentru vieja voastra | aeeasti asimiare a g . = CAPITOLUL vi! ALIMENTE PRINCIPALE ‘Dupa pérerea mea, lucrul ce! mai ciudat in Occident este absenta unor minime notiuni asupra principilor aimantare facesiea nefacand obiectul nici unor programe de studi in Odinicara aceste stud erau considerate de cea mai hare important si, la inceputurle istoriei noaste, principe fole almente erau chiar zecate, Textele Upanigad spun Tinjelept, n cutarea lui Dumnezeu, credeau cf el este re- Pfezentat pe pmant prin grdu gi, tot in aceasta tradi, fa- hililebrahmane ortodoxe din sudul Indiel inal incd gi acum {9 fugaciune orezulul, inainte de e1 consume. Cred c& ii cu Dumnozeu este conceptia cea imal imporanta 2 omenini. Ea a avut o infuenfa enorma, ca © $icea a descoperinifoculu. Ajungand ins in aceasta parte lumi, mi-am dat seama c& aceste nofuni au fost complet piorduto. Putom, desigur, s& tréim mancind tot ceea ce este pe lacul simul noastre si tot ce ne permite buzunani, oar est gen de alimentatie are intotdeauna limite, iat prima NSecinld este pierderea fercii si apartia cifcultailor de felul, boll, crime, razboaie, Facind cisticjia inte almentele principale gi cele se- {Gundare, popoarele din Orient au dus © vial liberd gi feria and la venirea straluctlcivlizati occidentale, mai mu sau Mai putin violenta, cu masinarile ei stingice si industiale, Eu am experimentat acest impact pe propria mea piel, Tiscopilérie, acum cca 60 de ani, eram fer traind cu hrana $1 bautuile tradiionale. Spre sfarsitul copilénei, civilzata Cccientalé a patruns in famila mea gia cistus-o, Am asic fat is moartea celor dou surori, @ marl, la 30 de an, si a ffatelui mai mic. Apoi a fost randul meu 84 ma imbalnavese, Gin fericre insa am fost nevot s& renunt la limentele gb’ 49ture strdne gi la orca medicamente, find prea séracpentru a ‘nile putea cumpéra, La 16 ani eram pe moarts, cSci continu: ‘am s8 consum mari cant. de zahar refine si omboane. [a 18 ani, am descopert mecicina ancestala, care m-a vindecat complet, Da atunci nu am mai fost bolnav decat 0 Singurd dat, cand mi-am provocat cu bund stint 0 boa in ffodltoare si incurable” numité in Africa “uloere topical’ Faceam pe atunc! cercetdi la spitalul doctoral Schweitzer. Timp de 48 de ani n-am incetat s& propag aceasta igiend $1 su am vzut inca nici un boInav care, respectand cu strctete fegimul recomandat de mine, 68 nus) ametoreze starea, Cei ‘ce pot infelege flosofia si conceptia despre univers c= sta la.baza acestalterapeutci nu pot, desgur, nu pot fi vindecat. Jato ist de alimente care trebuie 58 constivie cal putin 60% din alimentaia voastré (@ din cele 10 moduri de @ ne edn prezentate in Capitolul precedent) si difertele modu de ale prepara oReZ 41. Orez complet fier: ‘Spalim orezul cu apd rece, adéug’m 2-3 volume de apa jie prizd de sare, Cand Incop sd clocoteasca, l Asam s& fiarba incet, pe flacara foarte mic’, mai mult de o ora, pana ce, pe fundul cratitel este putin rumenit,Partea aceasta este cea mai Yang, o8a mai bund, find 2a mai bogata in mine~ fale si cea mal hranitoare. De aceea, este deosebit de efica ‘ce pentru persoanele si bolnavil cu predominanta Yi. ‘Daca folosim 0 cratfa cu presiune, punem mai puting ‘apd §\ nu ldsam sf fara, de cand a inceput s4 clocoteasca, ‘decat 20-25 min. Oprim apolfocul si lasam s& stea fncd 10: 20 min, 2. Orez sakura ‘AdBugém la ofex 5-10% sos japonez (lamar) gi asim s8 fiaroa ca in rejeta de mai sus. 50 3, Orez azuki Progatim orezul ca la Rejeta 1 gi adaugim fasole azuki ole Cu bob foarte mic, osu) flan partial, saréim si lasam (54 flab’ Incet. Dac’ folosim oala cu presiune, putem acu a fasolea crud de la inceput. Bun pentru rnichi, sping gi pancreas 4, Orez gomoko | Amestecdm in orezui fer 5.10% legume fete (vezi cap. Vil). 5,010 sananan 1 Adu rr ert gui repartee Grd Bis in sia or prop co 9 Rete 4 9 prs eto Bic vot! "6. 0rez sahahan 2 | Punam iequmele niluks tro tigaie, adaugdim orezul fert Gils 28 se inabusge impreuna. Saram usor __ 7.Crochete de orez 1 Aimestacdm legume nituké cy orezi fe gi aluém un WP de fana. Amestecdm cu foots pun ood, tavem gah fale aplatzim gle prim inbae do ul 8. Gatuste do orez Tne mina tat i. ste de op i sar 6, “Fin go ingur arco orez fon, press cu mana creapt He dam o forma triunghiulara. Presaram cu susan prajt Bonk 8. Gaus prate Facom gals c in esta de ma suse prim nul Pana ce devin crocante. eh byAchg : 40. Gauste gomoko Facem gatiste de oz amestcat ou legume nuk 1, Orezcu susan login 10% susan prt un pled sre le orezul Pregatitca in Reteta 1 eae 5112. Galuste cu susan ‘Addugam 20% susan pra si putind sare Ia orezul fier $i acer gals. 49, Galuste de orezazuki Favem galuste cu orezul preg ca In Reteta 3. 44. Giluste cu alge nori(léptuca de mare) Infégurdm galustela in alge néri prajte, Este un preparat foarte practic pantu pieniour. 46, Galuste cu alge tororo ‘Tavalim galustele In alge tororo sau aboropisato. 46. Orez cu prune sArate de trot ani (nu sunt aceleasi ‘ou prunele umobos) Dac punem 0 astel de prund in mijocul flecdrei adluste, nu numai e& ver avea un gust mult mai bun, dar se var pas ‘ra mult mal bine, chia si vera, 16 b, Orez complet “kayu” Fierbem orez In 5-7 par de apa gi saram. Acesst®_man- care este excelent pent boinavi fr poha de marcare, 47. Orez rulat in alge nor (iéptuca de mare) Prijim ugor algele, le agezim pe un platou, intndem ‘rez in giosime de cea 2 cm, Agozam deasupra legume fituke gi rul&m, Taiem apol in fel de 3-4 om si servin, 48, Canapea gomoko Agezim frumos, int-o cutie rectangular’, doi moreovi inabusis, doua radlicini de fotus tate fin gi inabuste, dous ‘ua bate $praite in putin uel creson tocat. Fe deasu: pra punem orezul fer intr-un strat de cca 6 em, presém $i Fasturnam pe un platou. Taiem inl 19. Orez cu castane Fierbem castane (dcojte) Tn apa gi completamfierberea cu orez, Daca folosim oald cu presiune, amestacam de la 52 Gneeput castancle crude cu orezul gi ferbem impreund, (Gastanele 64 fie coa 10-20% din avez. 20. Miso “zosui” Preparam orez kayu (18 b) si addugim o lingurits demi 'g0 dat (pasta de sova), Putem face aceasta g) cu ore2 fert fa cuptor peste care tumam ap cu miso sau supa miso, Preparatul devine delicios daca ji adaugam o bucata de ge Jota de ovez pra. 21. Cuscus de orez | Flerbem orezul ca de obicel, adéugandu-i nut gi ceapa, 22.a. Crem’ de orez Prajim orez pnd cand devine roscat, apoi il macinam. igam 3 pahare de apa la 4 linguri de faind de orez, la ‘sim 68 fiarbS 25 de minute, adéugand inca apa necesars ‘Séram dupa gust 22 b. Omedeto Braj 190 gr de orez, adaugam €0 gr de azuki si fer- Bem cu 12 pany apa timp de cca_o ora. La oala cu presiune Sunt suciente 5-6 parp de apa. Este un excelent desert. 23. Supa de orez | Desfacem find de orez cu apd, flerbem, servim cu Ghitoane de paine si patrunie tocat 24 Galuste din ind de ee \déugém 0 prizd de sare la faina de orez si sufcionté ‘2p pentru a forma galuste. Le prajm poi in ule HRISCA 25. Kasa Prajim ugor 0 ceagca de hrigcd int-o lingurité de uli fuga dous cost de aps pund sare. Serb ince la Heed mica. Servi cu legume niuké, cu rem’ mo 20) 5326. Crochete La kage adtugam morcoviragi,ceapa etc, fain, putin ‘apa gi sare. Amastecim totul, facem galuste, pe care le pré- jim in uel, 27. Kaga prajitt ‘Amestecem kaga fiarta cu putin fSIn8, coapa tocatd, sa- re $1 epa. Frigem in uel, tumand cate o ingura dn aceasta pasta in tigale 28. Kaga gratinat ob au: Punem intr-un graten kaga fiat gi o l4sam in cuptor pa 1 ce se rumeneste. 29. Hrigea kaki Punem la fert un volum de hriged In dowd volume i ju mmatata de apa $i amestecém pan ce fiarbe. Servin cu sos. 0 soia. 30, Crema de hrigea Prdjim doud ingun de find de hrigca Intro ingunta de ble, pana ce se rumaneste, Desfacem au 1-2 ces! de apa fierbem pand se ingroaga si sim dupa gust. Servim cu cxutoane, 31. Hrigeaprayta (1) Desfacem faind de hrigc’ Intrun volum si junétate de ‘ap, fierbem pnd se ingroaga, addug’m putind sare gp jim in eae de ule 32. Hriged prajita (2) La amestecul de mai sus adaugém si 0 ceapd toca, Inainte de a pr. 33. Hrigca gratinata inabugim in lei ceap’, morcovi, conopida, le ferbem in puting apa gi sirém, Punem totulInteun graten, tumam un Strat subjre de hrigc’ gi dim la cuptor. 54 34, Paste de hrigca “tusi" sau “zaru" DDesfacem £00 gr find de hrigc’ cu putina ap, adaugam {uncon sisaro. Frimantim acest aluat. i! intindem in grosime {de cava milimets, ulm si tem in fell cat mai fine. Punem ‘eu sare la clocott si flerbom acaste paste, Cénd sunt fe clatim cu apa rece. Nu aruncim aps in care au fier "Ba poate fi consumata ca atare sau se pot ferbe in ea legu- Ime. Este bogatd in prone pure "35. Sos pentru hrigea, “mori” © Tockm 0 ceapa mics gio indbusim into ingurita de ule "-adiugm cous cept de ap, 12 om alga kombu uscat (a: Jungi recoltate ia adéncime de 20 m) si lasém sa fiarba ‘Scoatem alga, adaugém o lingurits de sare g 5 linguri famari sium de pe foc dupa primul clacot. Sosul tebuie jabs gust usorsérat. 436. Hrigca “kako” Punem tail de hriscd teuch into strecuritoare git sdeasupra aps clocotié. Servim in bout in care ada }508 pent rigca Hi © 38. Hrisea *Kitune” “7 Inca tito de hig touch iii servim in bolur. Poste “Fipunom fasole verde inabugita,arpage fier et. apo! aco: Berim cu sos pentru higea 39. Hrigca “yak” Incalaim tafet de hnigcd touch si servim in botur in ubim fn ule! cepe mici, morcovi, varza etc, addugém sos Pentru hrigca, apoi un pic de find destacuts cu apd. Fir. Bem fotul pan’ la consistenfa dorté gi apo) tumam acest mesioc paste tae: 5540, Hrigea “ankako” raj taiei de Fvige@ feuchi in putin ule, jt agezim pe un plato gi acoperim cu legume ankake, 41, Hrigea cu sos miso Pregatim un sos miso (vezi 20) cu tahin (unt de susan), pe care Il tunim peste tia de hig. 42, Hrige’ gratinata Jndbusim in ule} ceap, moreovi, conopida etc. Pregatm un sos alb si il amestecim cu legumele. Punem taite! de Inigo int-un graton, turam pesto el sosul si dam la cuptor. 43, Paste din fain de gréu integrals Le fierbem, Ie strecurdim gi clatin cu apa rece. Toate acestea pot fi pregalit ca §pastele de hrisca ALTE CEREALE 44, Met Tnabugim © coagca de mel tn dou fingutl de ule, ada gam putina sare 5/ patru volume de ap’. Cand cocoteste, facem focul mic 51 lasam 8 fiarba incet, pana este de-a binelea moale, Servim cu crema de miso, lagume niuké sau ‘miso, Meiul poate fi folost si pentu a face crochete ameste- cate cu aga sau kaga prt etc 45. Cuscus Cugcugul, poate fi fert in aburi sau in apa. Se fierbe © ceapa tocata pana devine moale, apoi ad3ugam putin ule § are, Servim foul mpreund, Aceasta este o rej araba. 46. Bulgur Se prepara ca gi kasa, dupa metoda ermeneas In loc {do bulgur se poate prepara din fain grosierd de ardu, tre cut prin bur si uscata 47, Pasat de ovaz ‘Se prepara ca si cuscusul, Nu folosim lapte, 58 49. Orez crud ‘Consumat la micul delun un pumn de orez crud si vet ‘elimina tf parazii din intestin, in special din duoden. ‘Daca continua acest lucru timp de’ zie, vei fi surpringi s& Wyedeli cd oiminali parazit i prin nas sau prin gurd. Nimic nu fesie mai cfcace, dar trebuie s& masticai facare imbucaturd de 100 de on: 49. Seminfo da dovleac “Hokkaido” Incalzim bine seminje decoricate, le stropim cu putin’ ‘pA Sarat sau le prdjim in lei si sare, Se pot consuma la (desert, ca In China. Este un excelent remediu contra viermi Jorintestinal, in spacial contra tent | \ HIME omasio sare gi susan Prim usorsemiict de susan, le zerobim pe uma, Pier 10 20% sae pana gata conus, Con PI airs cin acest arene po paren eres te 8 | Hebuie péstrat intr-un recipient ermetic. Prepararea lui e de- BR cerns co susen ns ule tine ci pce peat Be tonsomat in par. A a0 panea aa So @ ze. 51. Umebos = Sunt prune japoneze sérate si conservate timp de cel itn tei an, Toate famille japoneze tradijonaliste igi pre "Pata acestefructe in flecare an, Se folosesc contra sete gia Parazitlor intestinal 7‘GAPITOLUL Vl ALIMENTE SECUNDARE NITUKE Jn general, un ntuké este un fel de mancare cin legume ‘nabuigt in lel vegetal. El trebule ott sc; nici un a fal de legume, cate cu mai mats zeam, nu poste purta acest numa, 52, Nituké de morcovi Taiem mérunt, in lung, doi morcovi gi | mabugim nro linguré de ulei. Adéugém boabe de susan prajte 51 saram. Once nituké trabuia £3 fie pun sérat E foarte bunin caz de ccecitata nocturnd, 53, Nituké de andive Taiam andivele in dou ge Inabusim in doua linguri de ua. Adugém o lingurif de aare, ccoperim gi ferbom pe foc mic, pana se inmnoaie. Stropim cu putin sos de:soia. 54, “Kinpira” Taiem raddcini de brusture si de morcov, In proporte de ‘rei la una, Indbusim rSdcinile de bardan pana se inmozie bine, addugam morcovi i fiber in putind apa. Saram si adiugam so de sola. Se recomandé In caz do anomie, in bol de piele, conlunctivite '55, Nituké de ceapa Tocdm mai multe cepe si le Indbusim In ule. Si ‘adéugém un pic de sos de sola, Bun peniru reumaiism, 56. Nituké de crason (ndsturel) ‘Taiem cresonul in bucat) de 5 om, il inabusim in ull, pe {oc moale, adugam sara, I putem condimenta cu un pic de tahin (unt de susan), Este excelent tn caz de paral, ane mie, scorbut 58 { f 57. Nituké de varza cu coap’ $e prepara la fel ca precedentul 658, Nituké de morcovi cu coapa Se prepara la fl 159. Nituké do folind cu ceapa rosie TInbusim ceapa, adaugam join si ram. 60. Nisimé “aiem in buck mani morcovi sau radacini de brusture or de lotus, rcichi albe, fasole verde, ‘simikon’, “yuba” (spuma © de S0ia), 2céugdm apa si lésam sa fiarba pana se inmoaie si " scade, Sairim si adaugam sos de sola, 4 ‘SUPE 61, Sups ruseascs TD) tha tn moscow, 3 cope, 0 varzé mica, 180 o rez fer TBingur de viet, sare. Tier ceope tn pet, insbusim In Tiel 2cavcem varza teat in cub do's cm, apol morcovi iia ets subg si acoperim cu apa. Ferbem la foe mic, mei Tal tip, Dacd amestecal se Ingroagd prea tare, adaugam pl gsaram 62, Jardiniera Taiem in bucdjele c&t mai mici morcov, arpagie, 0 cana: IGA etc, pe care le inbusim in ule, AddugSm apa gi fer Dem pana se inmoaie totul Sardim dupa gust. Tjole verzi ale Ieepelor po fi utiizate pentru ntuké-ur 63. Polenta (tind grosierd de porumb) Taiem in bucati mari napi, morcovi, coapa etc., pol ind Bugim in uci, Addugim apa necesara pentru a acéperi com let lequmele gi le fierbem pana se inmoaie, Separat, rume im 8 linguri de polenta in 3 linguri de ulei, amestecam cu 8p pana obinem o past fin, pe care o turndm peste le {ume gi ierbem in continuare pe foe mie, SAram, 5964, Supa de mel Procedam ca mai sus, folosind isa fain find ce mei 65. Tocana de legume Tnabusim in ule nap’, ceapa, morcov, conopid,apol te fieroem. Dupa acaea tumam faind rumenta fn lei si adu- gimapa 66. Supd de dovieac Lum o jumatate de kg de dovleac sau doviecel, 0 cea- 8, lei, sare, 4 linguri de faind. Tocam ceapa ¢ irabusim Tn lel. Adéugam dovlescul tat cuburi, flerbem ir putna ‘api gi rim, Mix apoi rumenim fain in ule, o tuindm in supa si fletnem mai departe, Servim cu crutoane, patrunjel etc. Aceasta supa e excelentd cu dovleac de Hokkaido, 67. Supa cu morcovi Se prepara ca rejeta precedents PREPARATE DIVERSE 68. Gratin de legume Fierbem legume ca pentru sup, le punem Ino crt gi ‘acoperim cu mémaliga sau sos bechamel de find Je me, hrigea ete. Coacem la cuptor, 69. Tenpura ‘aiem in fel morcovi, arpagic etc, le eufundém int-un aluat de clatite (Sind desticutd cu 1 sau 1,5 volume de ap), sérm se figam in lei ca pe panour. 70. Supe diverse ‘Supele, cu creson, conopida, andive, rédcini de brustu re, rBdacini de lotus, cu feling si mute alte legume, se prepa ‘ca in Retela 66. 71, Galugte de lotus Radem rdécni de lotus, amestecdm aceeasi cantitate dle ciupercitBiate fel i sr. Adaugm find pertru a le 60 Joga $1l¢ frigem in ule, Acest fel de mancare este recoman. dat peniu asim, diabet, poliomiet, arta 72, Giluste de lotus cu sos begamel ‘Turnam peste galustole din rejeta precedent un sos [besamel si prosaram deasupra telind rasa. Dacd servim fegumele fenoura (Rejeta 68) in acest fel, savoarea lor este mull pusé In valoare. Pentru sos s2 poate folos fZina de fei, de hrigcd sau oncare alta 7. Dovleac la cuptor TTaiem un dovieac in bucati mari, preséram sare gil coa- teem la cuptor. Servim cu sos miso sau tamari. Facomanda- Bipentru cabot 7A. Dovieac fiert cu miso Taiem dovleacul in bucati man, Toca o o2apa gi o inabu- igi in ui Adaugam bucdtle de dovleac, pa si sare apoi Tish s’ fara pand se inmoate ila stargit adaugam miso, 7B, Dovieac fiert sm dovleacul In bucdii mar. Toca ceapé, apoi con: finum ca mai sus. Nu punem decat foarte putina sare gi fierbem pand se inmoaie, 76. Radaciné de lotus "ankako” Taiem In cubur o radcin8 de lotus, morcov, ridchi albe l., pe care le indbusim in ule, Adauga putind apa si fer- Gm pang se inmosie. Ingrogam cu find de arrowroot du ala in apa, 77. Napi “ankake” Tnabusim in ule’ napirotunz,itregi, apo fierbem in apa. 'Sarim gi ingrosm cu find de avrowroot. AdBugsm la sfargt tin sos de so. 78. Flertura de arrowroot (kuzu) _Desfacem fain de arrow-v0ot In apa, 0 lingurd ta 180 9 P8. Tngrosdm pe foc mic, amestecand mereu. Saram si 6_asezoniim cu 808 de sola. (Cnd o porsoand ru are potté de maneare dupa guturai sau grips, 0 farfure din aceasta iertu- ra va amoliora condijia boinavulu), PATEURI 79. Pateu de doviese (far8 mere, pentru bona) Ludi 500 g de dovieae si ceapa. Taiem capee In bucdt mil sie ingbusim ino lingurd de ulei. Addugém dovieacul ‘iat fei giflerbem totul in puting ap. Srém gi apoi maa, pana obtinem o ema, Pentru aluatul pateulu, cestacem 0 Ceagc’ de faina in treilinguri de ull. (Oacd foosim faind Completd, 0 dm prin sit, pastrand tarata din care puter face lenpura, erochete etc. Uleil folost poate f jum&tate oe! de susan). Adéugém putind sare, 0 lingurté de scortigoaré tuna de coajé de portocala gi amestecim fotul cu autina ap pentru a forma un aluat_moale pe care 1 intindem in gros: fre de cea jumatate de centimetu, cdptusind cu elo forma Pesle alual punem un stat de dovleac de 3 cm, deesuore ccérula agezam mere tate In cubur. Acoperim foul cu a do tia jumatate a alualulu, Incrustam marginile cu furculta, do ‘senam un motiyfrumos deasupra stl ungem cu gilbenus. In ‘eantru, eu un cut, decupém o cruce. Coacem la cuptor. 80, Pateu de castane cu mere Fierbem castane curate, le scurgem si adéugm scon} soard gi coaja de portocala. Le transformém int-o pastd § procedém in continuare ca pentru pateul de dovleac. 81, Pateu de Ogura (permis boinavilor) LUmplem pateul cin Reteta 79 cu fasole azul, cu sau fara fadaus de castane. Sarém usor 82. Patou de orez Este permis bolnavilor gi poate fi folost ca fl principal ‘Amestecdm orezul bine fert cu nituké de legume, adaugam puting find, pregétim aluatul ca in Reteta 79 si cm la cuptr. 62 89. Pateu de castane cu cartofi duloi Contrar celui de mai sus, acest patou nu este recoman: dat bolnavilor Fierbem cartofl in apa, séram si adaugam fastane flere, Umplem pateul procedand ca In Releta 79. ‘4. Pateu de prune uscate SScoatem samburi si flerber prunele in putind apa, Ada. Iigem un pic de sare si scorisoera. Procedm ca in Refeta i) 85, Tart cu legume © Inabusim in tei morcov, coap8, conopid8 ete, apo © addugaen 298, ca 68 faba. Capt un patou cu ava ca [pent pateur, si punem pesto o logumala.Desfecem fain (rats in vie cu 2eama de la nuke tam acoet sos so legume in oc s8 acoperi cu aust, Coacem fa cpt. | $6, Tarts cu ceap si morcov Taabusim ceapa gi morcov g cand sunt moi, amestecsm bun ou batut. Tuam compozita peste aluatul cu care am aptupt forma si dam la cuptr, © 87. Tarta cumere 1, esi o forms cu aust. aah wei mere fet pe care Iie agezim peste aluat ca petalele unei flor, Sam ugor §1 | Poacom ia cuptor. Facem un sos cu arrow-ro0!(ku2u) pe ca: Fe il turnam peste more, Se poate folsi si agar-agar sau a -pelatina 8 | 28. "xKinton” cu mere gi castane Iu se recomanda boinavilor. Se prepara din castane si Mere in proponje de 3/1, Fierbem castanele n apa, punem 0 Hisime de-o parte. Adéugim merele tate Felis las8m 8 Mai fiarba. Acoperim aluatul cu acest amestec, apo ad: am restul de castane integ 6RAVIOLI (GYOSA) £89. Pirosiki(permise bolnavilor) Pregatim un alvat gi 1! decupam in rondele de ccs 10 om iametru. Tocim legume (morcovl, ceap8, creson etc) gi lo inabusim in ule, Addug’m orez ler, mai lasam sa se inabuge $1 potivim gustul. Formm mici galuste, pe care le asezim pe fondelele de aluat, Piem in dova aluatul sInchidem plciniuta preséind margin cufurcula. Le prim in uel. Putern schimba lumplutura.g1coace plicintuele la cuptor. In acest caz, le un- ‘gem cu gélbenug, pentu ale face msi apetsante, Agezato po {arfurioare, ee sunt foarte apreciato de cop 90. Gyosa Facem un aluat cu fain, apa si puting sare, inindem un strat feartasubjie sil decupam in rondele de 6:9 cm Taiem legume fn cubulefe mic, le inabusim sie sarém ugor, dau ‘2nd i putind faind. Impaturim acest amestec in ast, for- mand clin, pe care Ti lerbem in apa. Servesc cu sos de Sola, de miso etc 91. Gyosa prajite PProcedam ca mai sus dar, dupa ce au prajm, fe fngem in putin ule, pana devin crocante 92. Gyosa prajite Procedém ca mai sus, dar, dupa ce au feet, le pj in bale de ule, ca pe cartol 93. Gyosa gratinate Gyosa fipte sau prajte le agezam int-un vas gi tumam peste ele crema de orez, de mei etc. Coacem la cuptor. Pentru ocazi festive, putem adduga creveti sau came alba de pasére, Pentru boinavi facem crema din fSin& de frig. CHAPATI 94. Chapati (recomandate bolnavior ca hrana de bazé, la el si perscanelor Yin) 64 FFacom un sluat din find, sare g1 ap’ din care formar. agaluste, pun mai mari decat.o nuca. Le turtim sor si le Goacem la cuptor. Pot fis prajite direct pe facaré. Se ser- yes [a niluké. Pentru bolnavi,e bine sa le facem cu adaus {de faind do hrigcd sau mei care sunt foarte yang. Foarte ef- tgace i atonia intestinal 98. Puri Facer chgpati sub forma de galugte mici si le prajim in bale de ule. Ele se vor umfla mult Le servim ta nituké. In India se ménancé In mod curent chapati din find completa de grav. JINENSO (cart salbatici) 96. Jinenjo Taiem cartoful in cuburi de cca 3 cm, le sérdm si le pra fim. Du aceea le inabusim cu sos de soi, int-o crt 97. Jinenjo Hamburg Rader un cartof sil amestecaim cu ceap tocats, ram pram amestecul intro tigaie cu mult ulel. Acoperim si 15+ 4m sa se inabuse. 88. Galuste de jinjenjo Progatim cartof ras cu ceapa ca mai sus, spol lum cate lingura din acest amestec 5 rigom in uo 99. Graten de jinenjo Procedam ca mai sus, dar in loc sa frigam amestecul, {Poacem la cuptor agezand in tava cate 0 grémajoaré 100. Tororo Rader un cartotjinenjo, 1! agez4m pe un platou, adau- Gam alge nor prsjite si servim cu sos de soia 401. Supa cu tororo adem un cartot s'il ad3ugam la un consome de legume Sau la supa miso. 65NAUT 102, Naut SSpalam boabele de ndut $i le lism in apa cal la in ‘muiat, peste noapte, Le ferbem, Je porvim ca gust sile ser vim, fle cu zeama in care au fert fa e asim s& flarba pana 5-2 evaporat tot ich 403. Paneuri din nut La ndutul fier, addugdm faind pentru a face o pasta, la Ievoie adéugénd putind apa. Ludm cate o lingurd din acest amestec si! pram in ule fierbinte 404. Crochete din naut ‘Amestecém faind cu nut fiert si facem galust, pe care le turtim, Le facem pané se prj in baie de ue, 4105. Galuste de chana (fasoe inciana) Facem un aluat din faind de chana, il s&rdmm, apol incor ord $i 0 ceapa tocaté mérunt. Lum cate o lingurs din oval ulus: yu prgjim In bale de viel. Se poste Tes! § uré de naut FASOLE $I SOIA 107. Soia cu miso Prim boabele de soia into cralté, pind ce plesnesc, Adéugam mise, divat cu apa. Acoperim cra gi lasim 38 flay’ incet, pan8 scade Ia jumatate, apoi dasoopecin $1 sm pnd se evapora tot lich 4108, Sola farts Fierbem boabele, pana se Inmoaie bine. Sarim si adéu- ‘94m sos de sola, apoi mai asim ia fier, pana se evapora tot ichidul In acelagi mod putem pragati fasolea neagrs, 408. Sola Gomoko Fierbem boabele de sola pana se inmeaie bine. Taem in 66 v vcich-dakon, oreo, ridin de brute ts ee | Beetham in let Le addigam apo la boabele de sola s Bai fierbem totul impreun’, La sfargit, sri si adaugam Tis de soi. 410. Supa Gozira Tamuiem 0 noapte boabele de sola, apo! le zdrobim. Pre- tim 0 SUPA cin ceapa, morcov, icichielbe etc. Adzugdm Boabele de scia zdrobite g|isdm s& mai farba, s8rém gi Jasfarsit, adaugdm sos do soia, 411, Fasole rosie (azuk! 1) Y 7 Fierbem fasolea pana ¢ moale, sArém gi continu s-o " Gpetbem, pan cand zeama se ingroas. Daca ave galiste {in faind de orez, le ferbom impreuna cu fasolea 492, zuki ; Fierbem fasolea ca mai sus, apoio saram gio zdrobim. 413. Fasole Orice fel de fasole boabe poate fi pregatité fant, cups (ere adugéim sare si putin ula. 414, Fasole verde ° O inabusim in ulei,apoi ed&ugam apa gi o lasam s8 far a ineet. Adaugém saro 51 sos de sola g1 mai fierbem pana (a scade si pSstalle se zbarcesc. PORUMB, 115. Porumb ‘Taiom 0 ceapa $10 Indbusim in ulel. Adéugim boabele 1e fa tei stiuley! de porumb gi tre volume de apa. Sarém si Fasam 34 fiarba indbusit, amestecdnd din cand in cand. La Sargit adaugam o lingura de arrow-o0t dat in puiin’ apa 91505 de sola. Servim cu crutoane, a418. Porumb prajit Prajim glulei tine de porum sau Ti coacem la auptor ‘Adaugam 08 de sola g1 mai asm sé se rumeneascd un moment, apoi servim. 117. Porumb fiort Fierbem porumbul In apa sarata gil servim cu sos de 118, Paneuri de porumb Zarobim boabe tinere do porumb, le Inmuiem in sos tenpura $\ apol le rigem in ull 419. Gogosi de porumb Framantam fina de porumb (malal) cu ap8 si facem o8- ugte mic, pe care le fierbem, apoi le prim rapid 120, Crema de matai Sam putin f2lna de porumb go tramantm cu aga fier binte. Tumam amesteeul into sup limpeda da lagume sau sup miso, Amestecim ugor, pana se fierbe bine mala 4121. Crochete inmuiem malaial, addugim sare si sconjgoara. Facem crochete gle prajim in ule 122, cltite Rumenim maiaiu in putin uel, epol adaugam apa, pentu face 0 coca find. Punem putin ule nto tigale gi turn un strat de coca. Préjim bine pe ambele pars senim cu rituke, AZUKI 423. Fidea Ogura Fierbem fasolea azukl fasole cu bob mic, rosu) pan se inmoaie, apol o sérém, Dupa ce am strecurat-o, 0 ameste im eu fidea fart 51 Incélzim totul Into cratita, apo o tur 6 poraeneet ae pm inr-o forma s& se riceasc’, O rsturnm si téiem fel Pe se pot consuma si calde, in sezonul rece. Bun pentru finichi, spina! pancreas, 424, Radacini de lotus cu azuki Prepardm radaciile de lotus ca pontry nituké si ada ‘gém fasolea fiat. Apo le fierbem Impreund s sam. ‘SALATE (AEMONOS) 428. Aemono q ‘seminte de susan gi le frecim, pentru a obfine o IGrema. Fierbem in apa sératé arpagic, ceapa, ridichi albe, moreovi, varea, spanac, conopida, dovleac etc. Amestecdm {oll cu Susana prelucrat. Nu aruncém apa de la legume, 0 puter foosi lao supa 426, Salat de fructe gi legume Tocdm varza si moreovi, Ie oparim, téiem o conopida si lin mar In Gucajele micl, pe care de asemenco, le flerbom curt, in apa sarata. Amestectm aceste legume cu un 308 facut cin 4 ingurte de uli, sere si un ou. Servim pe o far fie gamisité cu funze de salaté verde. Aces fel se consuma dupa carne. DIVERSE 427. Varea umplut ‘Acest fel de mancare provine dint-o regiune a Frantei, Unde se cultiva hrigca. Separam frunzele unei verze, una Cle una, gi le spalam cu gti. Fierbem hrigca in doua voto me de apa si o s8rdm putin. Batem doua ova. Int-o erat ido fonta punem ulel, agezim 0 frunza de varza pe fund, Beste ea in strat de hrigc’, un strat de oud, apoi iar o frunza Fepetim termindnd cu 0 frunzé. Punem capacul si lasm la ‘Cupior timp de o ora gi jumatate, Rastumnam pe un pletou si Setvim asezonat cu sos miso sau sos de soie etc 69128, Clatite de hrigca Desfacem find do hrigcd Tn tri volume de apa, adéu {gm un ou gi amestecdm bine. Varsim acest aluat ino ti {gale cu ule incns si frgem pe ambele pit, Pot fi servite ca alare sau umplute cu castane, mere etc 129, Budincd cu susan Prajim seminjele de susan gi le 2drobim, Destacem cu ‘ap& 3 linguri bune de arrow-root gi ferbem pana ce ameste cul se ingroasa. Adaugém susanul si sm usor. Varsam totul into forme si sm s& se raceasc ‘Aceasté prajturé poate fi fScuta si cu tahin (unt de su san). Servim cu sos de soia, miso ote ALGE 490. Sio kombu (Kombu cu sare) ‘Spal in 2p8 o lg8 kombu mare (laminaria jgponica) pastrénd aceasta apa pentru flerbere, cSci ea confine nume foase minaraia. Them alga in heat da cra 3 em, ation tei volume de apa si 0 punem la fect. Sarém gi continuam fierberea, pnd se evapora tot lichiul. Este un proparat ex celent contra artte, a hiper- sau hipotonsiuni, a gus, tum: ‘lor, olor artereor, venelor i caplareor, a ateroscierozsi, a decal, n caz de here, hidorce, hemoroiz tc 4181, Kombu maki (Kombu rat) Lua o alg& Kombu mai mic’ gi, dup& spalare, 0 tiem in uci de 12 cm lungime. Taiem morcow, eidcini de brustu re $i de lotus in fli la fel de lungi. Le legam pe toate cu ata vvegetala ge flerbem in apa In care am spalat alga. Fierbe rea dureaza ceva timp, La sfargt, sérim si adaugam sos de 192. Kombu prajit ‘Téiem 0 alg’ kombu, dupa ce am spalat-o, in busi pa: trate de 9 cm, pe care’ apo! le prajim in ule gi le sérém, ‘Acest preparal este un excelent desert. 7 1% 483. Kombu inodat 1upa spare, tom o algd Kombu in fii, lngl cat de aot co ic. Innodm file ie raj in ue 494, Supa de kombu Lluam 0 alga de cca 2/80 om, pe caro © punem la fer Gniean liu de 2p8 (pent 5 persoane) st saram. Putem Bdge oFce fl de legume. Cénd toste au fet bine, ada gam 50s de soia 495. Matuba kombu (Kombu in lamele) “Tavem 0 alga In bucd} de 12/2 om, dupa ce am spalato amelie bite le punem fa prt in ue 496. Cap de somon cu kombu Taiem capul unui somon gi nvelim into alg’ kombu Flerbem bine, fara s8 sarém. AdSugdm apo) sos de sola Esle un prepara foarte bun pentru cei care suera de polo Mislt2,paralze gi toate bolle decalcitato | 137, Aloe iziki uscate Punem fa inmulat 20 gr de alge izki (oystophylium fusi farm) timp de cinci minute, apo ie taiem In buca mick. T3 Tem 60 gr de rdacini de lotus se prajim in ova linguri de sl, Adaugém algele si apa in care au fies, saram bine $i Tas4m 3 fiarba, pand se evapora tot bchidul Ad’ugam sos 1 soia gi mai lésam putin s&farba 438. Nituké de iki Nim in 2p8 alge le tiem in bucd) mic, apo e pra fin dou ingun de ie. Augam puta ap si sos de soa. 499, Age iziki gi brbnai de soia prajts Preparam alge iki ca mal sus, dupa care adéug’m Branza de sola, prajta gi ticté in bucafele mic, Fierbem to {bl Impreuna, in puting ap isos de sow Ado. iii si boabe de soia Pregatim algee can Refeta 187, epoi addugam boabole de soia bine ferte gi pun sos do so.a a141. Gomoko iziki ‘Taiém morcov, rEdcini de lotus si de brusture In bucé- {ele mici, la fel si algele, dup ce le-am inmuiat. Prjim totul in putin ut 1142. Orez cu izki ‘Addugam la orezul fier, alge iz, preparate ca in rete tele precedente 142 bis. Alge “izigué” Sunt algole cole mal Yang. Le spélam in apa de mare, apo! lo uscaim la soare, Le ferbem mai.multe ore, in apd de mare sau in ap& séraié 30%. La sfargit, adéugér sos de LEGUME SALBATICE Dispunem de céteva mit de plante comestbile reso sarate (248). Consumat, kuz (183) Pneumonie. Consumati crema de orez (22 a $i 192 a} cu putin gomasio (50) sau shoyu (lamar). Preparati Retotole 1134193 g1 249, Beti cat mai putin. Comprese cu ghimbir (233) Poliomielta: Aceasté boala este foarte Yin. Evita tot ceea ce este bogat in vitamina C, zahar, potasiu, acd, fruc- tele gi Salata. Adoptal| Regimul 7 cu putin gomasio (50) beti din ce in ce mai putin. Consumag, de asemenea, rada- ind de brusture gi prepara kipira (54), precum si alte pro: parate Vang (1826, 144, 196, 71, 170, 156, 144 bis, 56 Prolaps: Adoptaij Regimul 7 cu putin gomasio (60). Api: ati comprese 5 cataplasme (238, 230) Psoriasis: Vezi eczemole. Ploree: Urmati Regimul 7 cu gomasio (50) 1-3 ingure le fiecare masd, dentie (252) aplicata pe gingii de 3 of 2e zi. ‘Spaiafigura cu apa g sare marind prt Riu de Indifime: Beli c&t mai pun inainte de a pleca la rum gi {nein gu’ pun. gomasio in impul zboruu. Nu con- Sita ne zh ret Bomooane gi inne un 682, aloo. Dac re urmati sfaturle imp de o lund sau dou, nu vel) mai avea ‘return’ in ze, nici pe apa sau cimineala, ia sculare. ‘Reumatism Bet: dn ce in ce mal putin si consumay numa orez pra. Aplicali cele dou’ Remedi externe 238, 239. Consumaj, de asemenea, Reletele: 192 d, 71, 183, 444, 158, 178, 55 ujeola: Consumat crema de orez (22 a gi 192 a), huzw (188), 2-3 cesti pe zi, Nu consumati supe, nic ate almente Yin, nici antfebie, nici tohu (248), Schizofrenle: Aceasta boalé, caracterizats prnt-o sepa- rare a proceselor mintale si fizice, este de natura Yin. In ‘majritatea cazurlor se constatéo lipsa a elementuiui Yang (centtipet) $10 pierdere @ constinfei, cu un sentiment de Irealtate si impresia bolnavului c& se aflé undeva in afara propriului corp, deasupra solulu Esto boala cea mal Yin a 114 ppersoanelor cu consituje slab, aga cum cancerul este bala cea mai Yin a persoanelor cu constituje robusta, Ur- ‘maf strict Regimul 7 timp de tre séptamani, cel putin, cu ce verde natural gi sos de soia /syoban) (178). Consumatl bauturi Yang, (Vez! $i paranoia) ‘Seleroza in placi- Urmaii Regimul 7 sau 6, Beli c&t mai putin. Consumafi sare tn cantitti moderate, Pregatii Reto- tele 56, 144, 144 bis, 130, 142 bis, 71, 196, 170, Tratament cextem (238 $i 238) Scorbut. Opriti consumul de produse animale. Urmat Regimul 7, 6 sau 5 cu patrunjel 2S lingunte pe 2, rdichine- ‘gre (56, 149) Siflis: Aceasta boala este contagioas’ la cel cu struct 8 Yin. Este ugor de vindecat, cdci spirochetul este foarte Yin, adicd slab gi foarte vulnerabl la sare, incereayi Regimul cu gomasio (60), shoyu (tamar) (158, 178). ‘Sinusté: Ura) Regist 7 cu gomasio (50), 2 ingute pl ne la fecare mas. Manca ridcind de lotus: 50 gr pe 2. prt in ule de susan. Consumat bautule 181, 182,163, 164 bis ‘Siringomielie: Urmati Regimul 7 eu gomasio (50), shoyu (taman). Beti cat mai putin si folosit Refetele 56, 144, 144 bis, 136, 170, 171 ‘Steritate: Urmati strict regimul 7 timp de 15 zile, apoi 6, 5 si 4 timp de cdteva luni, Faceti bai de sezut foarte calde (243 sau 244) un sfert de ord Inainte de culcare. Aplical| Refetele 254, 265, 256. Bet Ci 180. Totanie: Vez cdrosi Tetanos: Regimul 7 cu gomasio (50), shoyu (taman) Bey eat al pin, Apical comprese (238). Tromboarterits: Regimul 7 cu gomasio (50) . Bet) cat ‘mai pufin (130, 142 bis, 238), 115Torticolis: Regimul 7 sau 6, comprese cu ghimbir (298) Tulburari de circulatie a séngolur: Vezi bolle de inima giateroscieraza, Local, comprose Gu ghimbir (238) Tuse (inclusiv tusea convulsivé, tuberculoza gi ast- mul), Urmati Regimul 7 cu gomasio (60). Orica tuse so poate vindeca In cateva zile, inclsiv un astm vechi de 20 ani. Aplcaj, de asemenea, 180 $1 182, precum gi sugestile ‘generale (192 0, 184 bis, 157, 71, 193) Trahorn: Urmati Regimul 7 cu putn gomasio (50). Crem {de orez complet (22 a), tokka (150 si 187), kinpira (541 sunt in mod deosebit recomandate. Foarte bune sunt $i Remedi: ile exteme 238, 239, precum si Refetole 242 ¢1 254 Varice: Aceast& afectiune poste fi vindecaté rerid cu brand macrobiobca normald, evitandu-so tot ce este Yin. O bale de gezut (243 sau 244), cu un sfert de ord inairte do culeare, este foarte buna pentru femei. Preparam ceetele 480 $i 142 bis, Dacd existé ulceratl, apical! Remedie ex teme 238 i 238, Vegetatil adenoid: Regimul 7 cu gomasio (50), com: prese cu ghimbi (238) apicata po gat do tei or po zi Zona Zoster. Regimul 7 cu gomasio (50), shoyu (amar). Vezi neve, Cazutile de mai sus nu sunt decat cdtova exemple de tratament, pxin macrobiotica, ale bollor celor mal comune, Pte singurl inva 88 trata si alle, Fiocare trebul $8 fe propriul sau doctor si se poate trata singur, aga cum fac si animalele. Nimic nu este imposibil. Putet muta si munti din loc, dacd avet o adevarat’ credinta go infelegere pretund& a flosofei orientale ce sté la baza macrobiotic CCAPITOLUL x: ALIMENTE PENTRU SUGARI KOKKOH Laptele de mama influenfeaza intregul destin al copii. Din punct de vedere biologic, laptele de vaca sau al oricdrul alt animal nu este destinat pullor de om. Cand laptele do mama lipseste, v8 putaf hrini copilul cu kokkoh (172), dupa tabelul de mai jos. Nu le dai copilor prea mult de mancare, (© foame moderata, putind sete gi putin frig In primul an do Vial i vor face mai Yang, le vor intr organismul si perso- naltatea, Dilual kokkoh (vezi Rejeta 172) in 10-15 volume de api in functie de varsta copiluu, 5 feraeti pe foc moale tmp de 20 de minute Nu puneti prea multé apd. Canttatle de folosit ‘sunt mai mic! deca in cazul laptelu de vacs 'Nu trea copilul pentru a4 han. Este mai bine s& sap peste un biberon,atunc cand copilul nu are prea mere pots do mancare, Kokioh se recomanda tuturor, chiar sf adultlor, la micul djun, putandu-se prepara cu el sprit. in cursul cele de a 4-a luni, adaugm 5-10 gr da puré de legume (ceapa, morcovi, creson etc.) Th luna a $2, 10-50% din aceasta alimentaje poate fi Inlocuité progresiv cu orez comple, fier in 6-6 volume de ‘2p8. Acest regim poate fi urmat pan in luna a 9a, Incepand din luna a 13-3, dm copltlui 150 gr de orez complet fert jn 3 volume de 2p8, 30-40 gr legume gatite in ule! vegetal s| Uugor sirate, 2-3 cescute de apa, oeal de orez sau cafea ‘Ohsawa, Intre lune 16 124, puteti creste progresiv canttatea de ‘rez gi de legume,vvarsia | Kokkoh | aps | Bibe- | Conttata’ | contiate | ane | ‘oeron | "ar ‘oapITOLUL xa CATEVA RECOMANDARI 1. Nu tine prea mutt Iegumele in apa, fie 8 sunt tate, fie cd nu 2, Nu curdtat lequmele de cog, e suficient sale pera ‘energie sub jet de apa, 3, Mancati orat orez sau alte cereale, dar mastcattle bina, 4, Puteli manca cerealele chiar daci au inceput s& se strice. Daca au inceput sa fermenteze, siomacul va va fi re- ccunoscétor, c&ci nu va mal avea nevoie sé digere prea mult

S-ar putea să vă placă și

• Mic dejun cu Socrate. Mari filosofi explicându-ți viața de zi cu zi

  

  De la Everand

  Mic dejun cu Socrate. Mari filosofi explicându-ți viața de zi cu zi

  Smith Robert Rowland

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (4)
• Enzima intineririi

  

  De la Everand

  Enzima intineririi

  Dr. Hiromi Shinya

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (4)
• Exercitii practice de psihogenealogie Cum sa descoperi secretele de familie, sa fii credincios stramosilor tai si sa iti alegi propria viata

  

  De la Everand

  Exercitii practice de psihogenealogie Cum sa descoperi secretele de familie, sa fii credincios stramosilor tai si sa iti alegi propria viata

  Anne Ancelin Schutzenberger

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (3)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• O mantra pe zi

  

  De la Everand

  O mantra pe zi

  Georgiana Emilia Ionita

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (10)
• CUM SĂ-ȚI TRANSFORMI VIAȚA. Descoperă-ți tiparele de comportament, vindecă-te singur și fii propriul tău stăpân

  

  De la Everand

  CUM SĂ-ȚI TRANSFORMI VIAȚA. Descoperă-ți tiparele de comportament, vindecă-te singur și fii propriul tău stăpân

  Nicole LePera

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (4)
• Enzima miracol Cum sa ajungi sanatos la 100 de ani

  

  De la Everand

  Enzima miracol Cum sa ajungi sanatos la 100 de ani

  Dr. Hiromi Shinya

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (4)
• Cum să mănănci

  

  De la Everand

  Cum să mănănci

  Thich Nhat Hanh

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (6)
• Rețete din crudități. Pentru sănătate, pentru viață

  

  De la Everand

  Rețete din crudități. Pentru sănătate, pentru viață

  Pridie Elena

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (5)
• Gunter, Ernst - Hrana Vie

  

  Document240 pagini

  Gunter, Ernst - Hrana Vie

  HalfMoonHunter

  96% (27)
• OSHO - Meditatia

  

  De la Everand

  OSHO - Meditatia

  OSHO

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (1)
• Cum să trăiești o viaţă bună

  

  De la Everand

  Cum să trăiești o viaţă bună

  Jonathan Fields

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (2)
• Dezlegând misterele nașterii și morții... și ale fenomenelor intermediare. O viziune budistă asupra vieții

  

  De la Everand

  Dezlegând misterele nașterii și morții... și ale fenomenelor intermediare. O viziune budistă asupra vieții

  Daisaku Ikeda

  Încă nu există evaluări
• Adevaratul refugiu

  

  De la Everand

  Adevaratul refugiu

  Tara Brach

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (1)
• Ghidul Complet Al Durerilor Fizice Michel Odoul

  

  Document176 pagini

  Ghidul Complet Al Durerilor Fizice Michel Odoul

  Gugescu Gianina

  100% (8)
• Dieta Young Miracolul PH Pentru o Sanatate Perfecta

  

  Document164 pagini

  Dieta Young Miracolul PH Pentru o Sanatate Perfecta

  alina1001

  100% (21)
• Mikhail Tombak-Vindecarea Bolilor Incurabile Prin Metode Naturale

  

  Document118 pagini

  Mikhail Tombak-Vindecarea Bolilor Incurabile Prin Metode Naturale

  scribdeugen

  100% (19)
• Ai grija de viata, de tine, de ceilalti si de natura

  

  De la Everand

  Ai grija de viata, de tine, de ceilalti si de natura

  Christophe André

  Încă nu există evaluări
• Suflet Fericit, Minte Puternica, Trup Sanatos

  

  De la Everand

  Suflet Fericit, Minte Puternica, Trup Sanatos

  Elena Andreea Pop

  Încă nu există evaluări
• Terapia Prin Yoga Pentru Combaterea Stresului Si Anxietatii

  

  De la Everand

  Terapia Prin Yoga Pentru Combaterea Stresului Si Anxietatii

  Dr. Robert Butera

  Evaluare: 2.5 din 5 stele

  2.5/5 (2)
• Georges Ohsawa Zen Macrobiotic

  

  Document59 pagini

  Georges Ohsawa Zen Macrobiotic

  hahanski

  100% (33)
• Georges Ohsawa Zen Macrobiotic

  

  Document59 pagini

  Georges Ohsawa Zen Macrobiotic

  hahanski

  100% (33)
• Georges Ohsawa Zen Macrobiotic

  

  Document59 pagini

  Georges Ohsawa Zen Macrobiotic

  hahanski

  100% (33)
• Elena Nita Ibrian - Tratat de Hrana Vie 2167 Retete

  

  Document291 pagini

  Elena Nita Ibrian - Tratat de Hrana Vie 2167 Retete

  Flavian Dumitrescu

  92% (13)
• Radu Ilie Manecuta - Nutritia Omului Act Sacru

  

  Document171 pagini

  Radu Ilie Manecuta - Nutritia Omului Act Sacru

  _d0wn

  100% (12)
• Dieta Young

  

  Document302 pagini

  Dieta Young

  Burtescu Daniel

  100% (6)
• Louis Kuhne - Stiinta Noua de Vindecare (1907)

  

  Document385 pagini

  Louis Kuhne - Stiinta Noua de Vindecare (1907)

  Școala Solomonară / The Solomonary School

  96% (26)
• Mai mult timp pentru suflet: Calea spre vitalitate

  

  De la Everand

  Mai mult timp pentru suflet: Calea spre vitalitate

  Verena Kast

  Încă nu există evaluări
• Odiseea genomului: Mistere medicale și aventura incredibilă a dezlegării lor

  

  De la Everand

  Odiseea genomului: Mistere medicale și aventura incredibilă a dezlegării lor

  Euan Angus Ashley

  Încă nu există evaluări
• Un sfert de veac: din prea multă iubire sau datorie karmică?

  

  De la Everand

  Un sfert de veac: din prea multă iubire sau datorie karmică?

  Veronica-Violeta Candea

  Încă nu există evaluări
• Cum Sa Devii Fenomen de Albert Ignatenko

  

  Document58 pagini

  Cum Sa Devii Fenomen de Albert Ignatenko

  tedybeear

  97% (121)
• Codul circadian

  

  De la Everand

  Codul circadian

  Dr. Satchin Panda

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (1)
• Viata. Marea istorie

  

  De la Everand

  Viata. Marea istorie

  Juan Luis Arsuaga

  Încă nu există evaluări
• Hrana Vie Pentru Sanatate

  

  Document20 pagini

  Hrana Vie Pentru Sanatate

  HELEN

  80% (5)
• Sa rescriem codul batranetii: Convingerile despre îmbatranire decid cat de mult si cat de bine vom trai

  

  De la Everand

  Sa rescriem codul batranetii: Convingerile despre îmbatranire decid cat de mult si cat de bine vom trai

  Dr. Becca Levy

  Încă nu există evaluări
• Iertaţi-mă că m-am născut - Lumea este ca o junglă (Reflecţii, ficţiuni şi poezii existenţiale)

  

  De la Everand

  Iertaţi-mă că m-am născut - Lumea este ca o junglă (Reflecţii, ficţiuni şi poezii existenţiale)

  Constantin M. N. Borcia

  Încă nu există evaluări
• Am venit – de unde? Merg – Incotro?: 75 de rãspunsuri la întrebãri puse frecvent în legãturã cu "Viata de dupã moarte" date prin Gabriele, profeta-învãtãtoare a lui Dumnezeu pentru vremurile noastre

  

  De la Everand

  Am venit – de unde? Merg – Incotro?: 75 de rãspunsuri la întrebãri puse frecvent în legãturã cu "Viata de dupã moarte" date prin Gabriele, profeta-învãtãtoare a lui Dumnezeu pentru vremurile noastre

  Gabriele

  Încă nu există evaluări
• Cartea Urantiei

  

  Document3.784 pagini

  Cartea Urantiei

  hahanski

  100% (5)
• Sect 1

  

  Document99 pagini

  Sect 1

  moldia

  80% (5)
• In cautarea copacului-mama: Sa descoperim intelepciunea padurii

  

  De la Everand

  In cautarea copacului-mama: Sa descoperim intelepciunea padurii

  Suzanne Simard

  Încă nu există evaluări
• 02 Sensul Vietii

  

  Document35 pagini

  02 Sensul Vietii

  Doru Marariu

  33% (3)
• Yoga Magazin

  

  Document36 pagini

  Yoga Magazin

  Haris Liviu

  86% (7)
• Samanismul Plantelor

  

  Document231 pagini

  Samanismul Plantelor

  icequeen_av

  100% (3)
• Mama, Miracolul Silvia Teodorescu

  

  De la Everand

  Mama, Miracolul Silvia Teodorescu

  Ramon Teodorescu

  Încă nu există evaluări
• Tratat de Alimentatie Naturista

  

  Document291 pagini

  Tratat de Alimentatie Naturista

  Maria Vladescu

  100% (1)
• Suc Din Iarba de Grau

  

  Document5 pagini

  Suc Din Iarba de Grau

  Petran Paveliuc

  100% (1)
• Invataturi Din Atlantida

  

  Document3 pagini

  Invataturi Din Atlantida

  buciua

  Încă nu există evaluări
• Yoga Si Locul Ei in Recuperare

  

  Document69 pagini

  Yoga Si Locul Ei in Recuperare

  Geo

  100% (1)
• Mesaje Ascunse Din Apă

  

  Document20 pagini

  Mesaje Ascunse Din Apă

  Georgescu Carina

  Încă nu există evaluări
• Nebuni după pisicile noastre nebune

  

  De la Everand

  Nebuni după pisicile noastre nebune

  Claude Béata

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (1)
• Tratat de Hrana Vie Elena Nita Ibrian

  

  Document592 pagini

  Tratat de Hrana Vie Elena Nita Ibrian

  Ana Coza

  100% (2)
• Tratat de Hrana Vie - Elena Nita Ibrian

  

  Document592 pagini

  Tratat de Hrana Vie - Elena Nita Ibrian

  Florescu Oana

  Încă nu există evaluări
• Feng-Shui (Teora 2006) PDF

  

  Document194 pagini

  Feng-Shui (Teora 2006) PDF

  Gib7G7

  Încă nu există evaluări
• Lucian Stratan - Omul, Sistem Energetic

  

  Document58 pagini

  Lucian Stratan - Omul, Sistem Energetic

  Alcor_ro

  Încă nu există evaluări
• !vindecare Naturista

  

  Document145 pagini

  !vindecare Naturista

  roxanyk5

  100% (2)
• Norman Walker Sucuri Din Legume Si Fructe v2

  

  Document102 pagini

  Norman Walker Sucuri Din Legume Si Fructe v2

  Alina Merticariu

  100% (1)
• Carte Dincolo de Moarte

  

  Document82 pagini

  Carte Dincolo de Moarte

  Violeta Gherghisan

  Încă nu există evaluări
• Efecte Ale Folosirii Drogurilor Asupra Dezvoltarii Spirituale - Din Telos, Vol 2, Cap.5 - Pag.44-69

  

  Document13 pagini

  Efecte Ale Folosirii Drogurilor Asupra Dezvoltarii Spirituale - Din Telos, Vol 2, Cap.5 - Pag.44-69

  hahanski

  100% (1)
• DR Soescu

  

  Document108 pagini

  DR Soescu

  stejar

  92% (12)
• Utilizarea Stejarului in Medicina Corpului Fizic Si in Terapiile Subtile Dan Corneliu Braneanu

  

  Document2 pagini

  Utilizarea Stejarului in Medicina Corpului Fizic Si in Terapiile Subtile Dan Corneliu Braneanu

  hahanski

  100% (1)
• Tratat de Hrană Vie (2167 Reţete Pentru Viaţă)

  

  Document291 pagini

  Tratat de Hrană Vie (2167 Reţete Pentru Viaţă)

  Emilia Olariu

  100% (1)
• Campul Informational Si Emisiile Mentale Ale Oamenilor

  

  Document9 pagini

  Campul Informational Si Emisiile Mentale Ale Oamenilor

  veramac

  Încă nu există evaluări
• Alimentatie Recomandata În Diferite Boli-2

  

  Document25 pagini

  Alimentatie Recomandata În Diferite Boli-2

  sorynmail

  Încă nu există evaluări
• Clisma Cu Cafea-Dr. Carmen Simona Ghiman

  

  Document3 pagini

  Clisma Cu Cafea-Dr. Carmen Simona Ghiman

  Dana Lec

  Încă nu există evaluări
• Georges Ohsawa

  

  Document139 pagini

  Georges Ohsawa

  Alina Cristina

  Încă nu există evaluări
• Medicina Isihastra

  

  Document3 pagini

  Medicina Isihastra

  ConcordiAnima

  100% (1)
• Moluste

  

  Document7 pagini

  Moluste

  negus2deni

  Încă nu există evaluări
• Utilizarea Stejarului in Medicina Corpului Fizic Si in Terapiile Subtile Dan Corneliu Braneanu

  

  Document3 pagini

  Utilizarea Stejarului in Medicina Corpului Fizic Si in Terapiile Subtile Dan Corneliu Braneanu

  hahanski

  0% (1)