Literatura Veche

Elemente de substrat: dezvoltate n condiii diferite, limbile romanice

au suferit influena substratului ( limba vorbit de populaiile cucerite
) i a altor limbi cu care populaia cucerit a venit n contact n cursul
secolelor. n cazul limbii romne, substratul l constituie limba daco
geilor, din familia limbilor trace ( indoeuropean ), din care nu s-au
consemnat cuvinte n scris. Pentru reconstituirea elementelor de
substrat, s-a recurs la comparaia cu albaneza ( exemple de cuvinte de
origine traco - dac: abur, barz, brad, a se bucura, buz, cciul,
copac, mo, vatr, viezure ).
Influenele altor limbi asupra limbii romne se mpart n dou
categorii:

influene vechi slav, maghiar, greac.

influene trzii neogreac, turc.

Influenele vechi: latina dunrean a primit o serie de influene din

greac, chiar anterioare formrii limbii romne; ulterior, au intrat n
romn unele cuvinte din greaca medie ( bizantin ), n genere prin
intermediar slav. E foarte probabil ca n fazele vechi limba romn s
fi primit unele influene germanice ( de la populaiile migratoare), dar
acestea nu au putut fi clar dovedite.
Cea mai puternic influen asupra limbii romne este cea slav. S-a
exercitat pe cale popular prin contacte cu populaii slave, aezate
din sec. al VII-lea n estul Europei i convieuind cu populaia
romanizat - , dar i pe cale cult, prin slavon, care era limba
bisericeasc i a cancelariei n rile romne. Unele dintre
mprumuturile slave populare au devenit cuvinte din fondul principal,
eseniale pn astzi ceas, dragoste, a iubi, munc, prieten, prost, a
sfri, a tri, vorb. mprumuturile culte din slavon au avut n genere
o circulaie mai limitat ( n administraie i n biseric ), de aceea au
fost nlocuite de mprumuturi ( mai ales latino romanice ). Cele mai
multe s-au pstrat n stilul bisericesc, predominant conservator, unde
au cptat ulterior i valoare de mrci distinctive ale limbajului
bisericii ortodoxe fa de cele ale altor biserici cretine.
4|Pagin