Daniil sihastrul"

Ajuns n vale, pe un ru n spume,

s-a ndurat sihastrul cu rspuns:
Aa cum scris-a pana de poet,
Mria Ta, eram n rugciune.
Btrnul tefan glsui ncet
Ctre sihastrul ce-a fugit de lume:
plieii zac in temnitele rii
si trag n juguri curse de cli
Cnd am simit pe-al rii trup nepace
dar ce ce-i in n lanuri nu-s ai tai,
m-am rsucit la Putna n mormnt
c s-au fcut stpni pe ar rii.
i-am rsturnat cinci veacuri de pmnt
de pe pieptarul meu, s vin ncoace.
Mria Ta. nsenineaz-i chipul,
Arcaii n-au uitat s dea la semn,
Au m smintete ochiul ce se zbate
Ei doar asteapta marele ndemn
sau nu m-ajut mintea s inteleg?
s prind lancea si s-aapuce scutul
Hotarul drept vi l-am lsat ntreg
i aflu-acum Moldova jumtate.
Atunci de-a latul hoardelor dumane
cu flori in brate ne vom face drum
De ce nu bate ceasul de vecernii
si nu putea-vor temnite nici cum
n pieptul Putnei clopot necuprins?
s ne opreasc iureul, tefane.
Au taci i tu, btrne? Sau i-au stins
fclia vieii, viscolele iernii?
i-i vom zidi biseric frumoas
ct se intinde cerul coviltir
Dara tarziu, n noaptea de crbune,
s ncap neamu-ntreg sub patrafir
Avnd ochii grei de-atta neptruns,
ca s-l primeti, cumnecat, acas.