Apare la intli a fie-carei luni

CONVORBIRI LITERARE
No. 11. Bucuresti, 1 Noemvrie Anul XXXI.

IN RASBOIU
12 0 AI A N
v
Gara de la Filaret, ca si gara de Nord, ca si toate
gariledin tail erau pline de trupe, de material de
rdsboiu, de lume venità sal-si ia rämas bun de la
soldatii ce plecau.
Comanesteanu se primbla incet pe peron, urmarind
miscarea multimii. Rugase pe ai sai de acasä sal nu
vind la gara, si ast-fel, singur, se simtea deja prins
de puterea absorbanta a vietit militaresti.
Trenurile plecau, unul dupa altul, cu soldati sau
cu material de rasboiu. Dormla guvernului era de a
termina concentrarea armatei romine pe Dunarea de
sus, inainte ca arrnatele rusesti sa ajunga la rateaua
drumurilor noastre de fiet din Valachia mica i la
cea dintre Bucuresti-Giurgiu. Dupa conventia incheeata
la 4/16 Aprilie, intre Mihail Kogalniceanu din partea
Guvernului Romin si baronul Stuart, Agentul diplo-
matic al Rusiei in Bucuresti, Rusii trebueau sa fie
tratati ca arnici cu conditiune de a respecta dreptu-
rile politice ale Statului romln. Asa dar, ei puteau
sä se foloseasca de trenurile noastre ca si noi, pla-
tind dupa o tarifa speciala transporturile lor.
Trenul de la 5 era in intirziere din causa unui

www.dacoromanica.ro
978 IN RASBOIU
Regiment de artilerie ce se incarca cu greu, pe linie.
Ploua. Tunurile si chesoanele, puse in vagoane joase
de pietris, sträluceau sub picaturile de ploae, cu aerul
de solemnitate aproape vie ce-I au in general gu-
rile de foc. Soldatii alergau de colo pina colo, unii
aruncind mu,,amale peste munitii, a1ii tragind de
lanturi caii ce nu voeau sä se urce in vagoanele pe
care sta scris : 8 cai sau 40 de oameni, cuvinte de
o tragica. ironie, In vremuri ca acestea, cind in a-
devar viata cailor devenea mai pretioasa declt a oa-
menilor. Zarva si strigatele erau la culme. Ofiterii,
cu gluga neagra pe cap, chemau pe sergentii-majori
spi e a le da cele din urmá ordine ; un caporal care
tragea cu 4 soldati un vagon incarcat, spre a-1 lega
de tren, se da de ceasul mortii cd nu-I putea misca ;
un calaret rotas Impingea de crupa calului sau, var-
slndu-si veninul in injuraturi colosale i dind cu pi-
ciorul in burta lui, desperat cä gloaba nu vrea so
intre in vagon. 0 infinitate de mici sentimente de
cazarrna, grosolane si naive, se frIngeau de puterea
covIrsitoare a realitatii : caporalul care tragea de
vagon fara sä-1 mice era socotit ca cel mai voinic
din Regiment ; calaretul al carui cal nu vrea sa-1
asculte, trecea drept cel mai bun rotas... Si peste
toti, curgea din vasduhul posomorit o ploae Inver-
sunatd, di4rnma, care desfunda drurnurile, rupea po-
durile, inunda cimpurile... Din cind In cInd, soldatii
mai batrini, cazarrnagii invechiti, Ii ridicau fruntea
plina de sudoare cdtre cer i invocau pe zeul tune-
telor, cu figuri retorice pline de sudalme :
Aoleu! .. Sfinte [lie! mai contineste-o cu ploile
cà te spurc !...
In sfirsit dete Dumnezeu si se urni trenul mili-
taresc.
De Indita se auzi glasul conductorului strigind:
Poftiti dommlor: trenul pleaca pentru etc..etc.
Comanesteanu isi aprinse in fuga o tigara si se

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIII 979

sul in vagon. Dar, pe eind punea piciorul pe scard,

vazu pe Milescu venind in goand spre el. Conduc-
torii, grabiti, Inchideau usile. Milescu apuca pe unul
de ceafa. II detc la o parte, si se urcA. dupa Mihal :
Mii de bombe ! ca. era sa te scap !.. Inchipu-
este-ti cà viu in goana cailor tocmai de la gara
Tirgovistei!..
Ce faci, omule, da-te jos ca pleaca trenul!...
Las'sd plece : merg i eu cu tine.
Nu face prostii, Milescule !...
Sd-ti tacd gura, durnitale...
Nu vezi Ca esti imbrdcat civil !
Locomotiva fluera. Milescu se uita repede la Mihai
si apoi la sine Insu-si. Un moment paru sdruncinat
in hotarirea lui :
Ai dreptate. Ce-i de facut?
Da-te jos, cd nu-i nimic de fácut. Vino sd te
sdrut si sd-ti multumesc...
Si lard sd mai. astepte raspunsul celui-l-alt, 11 im-
bráiã si-I impinse binisor pe scard. Trenul se misca,
domol.
Sã tii cd viu i eu miine, zise Milescu.
Nu mline. La 16, cum ne-a fost vorba...
Ba viu mline...
Comanesteanu scoase capul pe fereastra i striga
la el:
Asteapta sd-ti telegrafiez de la Giurgiu.
De indatd ce se desparti de Milescu si ramase
singur in vagon, Comanesteanu se simti liberat de
o mare greutate. Ca toti oamenii cu rude multe,
trecuse si el prin toate momentele de nesiguranta,
de nehotarire, de frica chiar, pe care comptimirea
nerationata a persoanelor iubite le strecoard. In su-
fletele celor ce merg sa-si pund viata in primejdie.
Acum Insd, singur, rdrnas stapin absolut pe hota-
ririle sale, vol sá dea drumul gindurilor in libertate.
Dar, pe neasteptate, se simti inriurit de ploaea de a-

www.dacoromanica.ro
980 IN RASBOIU
fard. Dorea sd treacd pe la alugdreni ; dorea sã vada
locurile mdrete, de unde stinga lui Mihai Bravul pu-
sese pe goand .hordiile turce§ti; dorea sd cake pe
pdmintul sacru, In care plugul, rdsturnind brasda,
scoate la iveald osernintele eroilor notri...
Vorbe mari !... Dar vorbe.
Afard ploua, Prin geamurile rdu imbinate se sti e-
cura vintul subtiratec de primdvard. Cimpul sa in-
tindea inviorat, cu pete negre de ardturd, lingd pete
verzi de grlu de toamnd. Nici-o vietate pe pustiul
innorat. Rar, ci.te-o cdrutd trasd la addpostul unui
copac, dar asa de singurd *i pdräsitd, Incit par'ca
mdrea pustietatea locului.
0 vorbd curioasd de ale lui Milescu rdsdri in
mintea lui Comlnesteanu, faird nici-o legdturd cu
momentul : Anninatto, cu doi n si cu doi 1. Si nu-
maidecit li apdru. irnagina Anicutei, us,oard ca o
rindunica. In adevär cd parea ,aninata in Ant. Isi
aduse aminte de scrisoarea fetei, si numaidecit o
scoase din buzunar. Literele se insirau una dupd alta,
cam plecate inainte, fard tereremuri, ci numai cu
niste cozi enorme pe la t si f. Ce caracter avea
icoana? Multd vointa.... Cine stie ?.. Numele lui era
scris drept, fdrá sovdire, cu niste aduceri de condeiu
in care par'cd treceau mingleri de mind. Ce prostii!..
Cornainesteanu zimbi. Evident, Ana Villara Il inte-
resa. De ce-1 interesa mai mult decit Natalia? I§i
aduse aminte de farmecul nespus cu care Incepuse a
iubi pe Natalia ; de viata lor impreund; de puterea
sentimentelor de atunci, care pdrea eternd. Ce se fa-
cuserd toate acestea? 0 iubea par'cd si acurn, dar
cu totul In alt-fel: li era draga pielea ei neteda,
pdrul moale si ascultdtor; li era drag spiritul ei, re-
peziciunea cu care &idea si simtea ; melancolia ii-
mild cu care parea citeodatl, cä se desparte de
lume si rdmine singurd. Dar toate acestea nu se mai
reintegrau in unitatea morald a feineii iubite.

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIII 981

Si dacd se gindea mai departe, in urmd, gasea

alte sentimente ca acesta, innecate in uitare. Va sd
zicd trece cu adevdrat totul? Putem iubi i uita de
atitea-ort? Este schimbarea singurul lucru care cu
adevdrat nu se schirnbd, singura lege ?..
Ca o mingiere discretà, in mijlocul acestei in-
tristari nevinovate, paru a se desface, din picla de-
pArtatd a uitdrii, chipul Tincutei. Aceea ramasese in-
treagd in sufletul lui, fdrd nici-o stirbire fdrd nici-o
durere in aducere aminte. De ce Tincuta rdrndsese,
si altele nu ? Fiind-cd murise ?
Da, fiind-cd murise.
Cine plead, din lume e bun plecat, si niciodatd,
niciodatd soarele nu va mai luci in ochii lui.
Si se simtl incdlzit de mild ; pieptul i se urnfla cu
putere ; deschise geatnul de la vagon si lasd ploaea
sA-i bata obrazul.
Trenul trecea in fuga pe lingd sate inväluite in
ceatd. Ciresi sdlbateci lutninau fundul trist al zdrii
cu mdnunche de flori albe.
El reveni la loc, isi sterse picaturile de pe obraz
si rdmase cu batista in mind. 0 nespusd melancolie
ii coprinse sufletul. Gindurile se fringeau neisprävite.
Imagini fragrnentare treceau una dupd alta, ca niste
umbre de pdsdri rdslete. Ii veni in minte sord-sa.
Chipul blind al Sasei 11 1initi, ajutindu-1 par'cd sd-si
explice firea lui prin firea ei. Lui, viata li era draga ;
si cu toate astea, adese-ori se simtea prins de do-
ruri de o lume noud; adese-ori nelinistea sufleteascd
11 acea sa se creadd nefericit. $i lupta cu el insu-si,
autind sà prinda firul judeatii drepte ; pentru ce
nefericit ? Qteodatd i se parea cä singura explicare
a stdrii lui sufletesti era explicarea stdrii sufletesti
a intregului popor rornin din doine i poesii : o
lungd, lungd i duioasd asteptare de copil rdmas färd
pdrinti, cdruia babele jj spun cal se coboard dintr'un
tata frurnos, venit de departe, si dintr'o mama'. rd-

www.dacoromanica.ro
982 IN RASBOILT

masa va.'dana si plecatd In lume. Cea mai mare min-

giere a lui, dud nostalgia aceasta supdratoare i se
prindea de suflet, era cimpul, holdele intinse, vara,
sau zdpada lucie, earna. In desfasurarea dealurilor si
a vailor de la Comainesti, de cite-on nu simtise el,
copil, dud mergea ta'cut aldturi de Sasa, cum se
destindea sufletul surorii sale !... Mai tirziu, prin lumea
larga, clnd se gindea la Sasa, rarnasä credincioasa
pamIntului i singuratatii, ga'sea cä asa trebuea sa fie,
fiind-cd asta era firea ei esential romineascd. Iar a-
cum, el insu-si, ajuns in pragul maturitatii, intelege
ca-1 prinde de pe urrnä fondul de ingaduitoare tris-
tete ramas de la stramosi, contra cdruia in zadar
Incerca sà sã lupte.
Si cum trenul mergea tot mai departe, sc apropia
tot mai mult de telul calatoriei, in framintarea lui
sufleteascd intra elementul nou al rdsboiului : acti-
unea. Un moment de grija suprema Ii facu sd des-
chida ochii marl, privind in gol, i sa se Intrebe:
ce va face soldatul?...
Trenul ajunse la Giurgiu in arnurg. Ploaea mai
Incetase.
Si acl, ca si la Bucuresti, lumea umbla forfota
prin gard. Parte din public venea sa vadd sosind re-
gimcntele, ce aduceau cu dinsele pitorescul vietii mi-
litare in campanie si mai cu seama elementul sigu-
rantei generale : forta ; o alta parte venea dupa Hite-
rese mai Inguste, sä expedieze cufere, sà ingrijeascl
de plecarea farniliei spre locuri sigure...
In acest bazar curios de lume de tot felul ; de
Imbracaminte de oras alaturi cu Imbracamintea de
Tara ; de fesuri rosii , de tichii si salvari bulgaresti,
uniformele dominau i erau simpatice. Rezervistu,
cu sacurile de git, soseau de pe la statiile interme-
dine, aducind un aer de seninatate cimpeneasca ce
sedea asa de bine maturitatii lor. Pe lingd unii, cite

www.dacoromanica.ro
 IN R ASBOIU 983

o mami bdtrind sau femeea cu copilul in brate, ui-

t1nd de jalea desparternei si privind, aiurite, la mul-
pmea ce foea prin gara.
De Cind cu vestea di Turcii au inceput sd treacd
noaptea Dunarea, privirile pdreau a merge dincolo
de ceea-ce vedeau, cautind par'cd sd descopere ne-
cunoscutul.
Comänesteanu se duse in oras sd mdnince. Cele
cloud oteluri mai de seama erau pline. Un birjar
soios II colina tot tirgul, pina ce, la asa-zisul holed
du commerce, psi o camera liberd.
Din mijlocul curtn, pimt de murdarii si baltoage,
o scara de lemn, alunecoasa si dreapta ca o scara
de pod, ducea la anvil I. 0 unguroaica, rosie la
fata, cu ustimelui aninat pc cretetul capului, 11 In-
virti prin niste ganguri de sclnduri, pline de noroi,
si-1 duse la No. 7. Innduntru, un pat de lemn, mi-
serabil; cloud scaune de pae, din care unul trans-
format in lavoir, cu un lighean de anima si un ibric
turcesc, elegant si neIrrteles. Un acr de goliciune si
sdrdcie invdluea toate cele...
De acum incepea farmecul vietii tie campanie!..
PrInzi In oras cu camarazi si afla ca ordinele erau
in parte schirnbate; cã in loc de Fratesti, Regimentul
al ro-lea de dorobanti trebuea sd se Intinda mai de-
parte ; cd un Corp format din batalionul al 3-lea de
vinatori, regimentul al 8-lea de linie, regimentul el
ro-lea de dorobanti si rcgimentul al 5-lea de caldra*ia
trebuea sd ia positie pe linia Frdtesti-Turbatu-Stanesti.
Pe clnd cei-l-ati vorbtau in fuga de StThiesli, el
asculta cu cel mai mare interes descrierile locurilor.
0 nepasare sgomotoasd caracteriza convorbirea co-
legilor sal : preocupdri puerile, o oare-care triviali-
tate intimd, cu aduceri arninte de café-chantant, cu
expresii de scoald «ma'-rna-si de rdcan !», «ce, domle,
vrei sa zici ca.' Fanny cInta mai bine decit Mar-
tens?», «hei, garcon, ori imi dat o frigarue cum se

www.dacoromanica.ro
984 IN RASBOIII
cade, ori iti dau o pereche de palme». Un chelner
jidan se furlandisea de colo ping colo, iàspunzi1id la
toti : «pronto, don Cdpitan, soseste !», i turnind cu
amindoua minile, dintr'o sticla, borviz, iar din
alta vin.
Nici-o preocupare de rasboiu, la ei, care erau che-
mati sà facd rdsboiul, pe cind toata lumea cea-l-alta
nu vorbea decit de asta. Par'cd o conspiratie tacuta
ii unea pe toti intr'un singur gind: sd se bucure de
ora presentd. Cine stie ce va aduce ziva de mline!..
Cornanesteanu esi sá tocmeascd un birjar pentru
a doua-zi spre a-1 duce la Stanesti; apoi se duse so
telegrafieze lui Milescu.

VI
In lumina limpede a unei dimineti de prititharà
trasura inainta dealungul Dunarii. Zilei de ploae
urrna o zi senina. Pomii din zitvoae Indltau ra-
muri incdrcate de flori. Lemnul-clinesc plea inva-
luit In spurnd de lapte ; catina infiripa frunzele sale
ascutite Intr. un liliachiu spalacit. Prin cohalmurile
Dundrii, earba, neagra-verde, era presarata de flori
albastre. Ici i colo cite un piersic salbatec inveselea
privelistea cu crangile sale de sorcovd rosie.
Din toatd firea se ridica un himn de via0 puter-
nicd spre soare.
De pe inaltimi, se vedea intreaga panorama a ma-
lului sting: mici parcuri de artilerie adapostite pe
dupa dealuri; corturi albe, fugind in perspectiva unet
linii nesfirsite ; sate gramadite sub copaci tumuli!.
Dealungul drurnului, trasura intilnea soldati de
toate armele ; cai naraviti de-a curmezisul soselei ;
sapatori din sectia gcniului lucrind la aparari: peste
tot aceeasi lupta a omului cu nevoile, ca i in gara
de la Filaret.
De la o vreme, trasura lasd soseaua si apucd pe 0

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIII 985

cdrare ce serpuea printre ardturi. Drumul, desfundat

de ploi, era greu de tot. La fie-care pas, birjarul era
amenintat sd-§i rupd arcurile, din causa gropilor sA-
pate in marginea lanurilor.
Dupá vre-o cloud ceasuri de rnuncA, ajunserd In
preajrna Stanestilor.
De departe se vedea satul, asezat pe povirnisul
unei coline. Soarele batea in acoperisul de tinichea
al bisericei, facindu-1 sà straluceasca, par'ca ar fi fost
de cristal.
Deodata birja se intilni cu un sir de care, ce
pina atunci erau ascunse in vale, urcind din greu la
deal, care .5i carute bulgaresti, de gradinari i agri-
cultori, pline de bulendre, cu femei si copii deasupra.
Ne mai incapind pe drumul ingust, se revarsasera
peste cimp, prin arAturd, spre marea disperare a unui
domn, ce venea calare dupa dinsii.
Comanesteanu facu semn unui bulgar sä opreasca,
dar acesta trecu inainte, impungind in bivoli i mul-
tumindu-se a zice : «sosiescu turcili» ; al doilea bul-
gar vol sà treacA si el, dar Comanesteanu sari in
norm si-I apuca de piept.
StAi, bade. Unde-ati pornit-o ?
Acesta, incapatinat, tragea inainte, fara sd ras-
pun&
N'auzi, ma, bleotule ! Unde vd duceti ?
Sosiescu turcili. Sim la Bichetu.
Nu-i adevarat.
Sim la Bichetu, zise acesta, cu accentul lui
bulgaresc, vrind sA treaca mai departe.
Tocmai atunci ajunse si domnul calare.
Ma rog, domnule Capitan, opriti pe infamii a-
cestia, cd ma lasa in miserie : tot griul e calcat in
picioare... Le-a intrat in cap cd yin Turcii... si toate
acestea sint nurnai imaginatii de-ale lor... Lasa. gra.-
dinariile pustii... Inapoi, bleotule !
Cuvintele domnului de pe cal, cam radicale pentru

www.dacoromanica.ro
936 IN RA.S130III

gradinari, furd intelese pe dos. Intr'o clipd, cei de

la carele din urmd inconjurard träsura .51 detere na-
vald spre caldret, facind o gura pind in slava ce-
rului. Domnul de pe cal o rupse la fuga. 0 ploae
de noroiu si de pietre 11 petrecu, pind ce nu se mai
vazu. Apoi bulgarii se imprastiard, fic-care pe la ca-
ruta sa, si o pornird din nou.
Comdnesteanu rdmase nedomirit, uitindu-se la bir-
jarul jidan, cdruia Ii tliea inima de frica. Scena se
petrecuse cu o repeziciune extraordinard. Birjarul dete
un «io!» la cai si closcdria o porni din nou prin
hirtoape.
Multimea asta speriatd se ducea nebund incotro
vedea cu ochii, de frica basibuzucilor. Ar fi trebuit
un regiment intreg ca s'o poatd opri.
Cind scdpa din sirul carelor bulgdresti si dete
la dealul Stãnestilor, trdsura ajunse de pc urma pe
domnul cdlare, care de astd-datd era pe jos, cu calul
dc cdpdstru, schiop.
Comdnesteanu se opri din nou sã vorbeascd cu el.
Ce este, ma rog, cu oamenii a§tia?
Hei, domnule Capitan, grele vrernuri am a-
juns !.. Bine, zdu, c'au venit ai nostri la guvern, ca
ne prapadeam... Uite, noi sthtem fdrd ambitie, dar
luptdm pentru o opinie... Mi-au schiopat calul, mi-
serabilii!.. asa, de-o idee... cd ci-ca vin Turcii.
Cum vorba el, amestecind alandala cal si guvern
si Turci, Comanesteanu 11 mdsura din cap pind'n
picioare. Scurt si gros, cu pulpele strinse in mste
carimbi creti, cu o caciulipi. pe ureche, rosu i apo-
pletic la fa.td, semdna grozav cu «Reactionarul dro-
picos» al Anicutei Villarà. Oare sa nu fi fost el?
Mihai opri trdsura sd-si aprindd o tigard. VIntul
ii stingea mereu chibritul. Domnul cu calul scoase
din buzunarul vcstei o bucaticd de easca" si i-o
intmse.
Poftiti, ma rog, ca-i mai iqamabilii.

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOID 987

Mihai se uitâ la dinsul: semdna din ce in ce

mai mult cu persoana imaginard a Reactionarului
dropicos.
Sintem pe druniul Stdnestilor, nu-i asa ?
Intrdm chiar In sat.
Esti bun si-mi spui pe care parte sInt casele d-lui.
Milescu... fiind-cd am o scrisoare de la d-lui cdtre..
d-1 Paraipan.
Era sa zicd «catre ingrilitor».
S'avem onoare, dornnu' Cdpitan; noi sinterri
domnul Paraipan...
El era!
Cu ce \id putem servi ?
Mihai II rugd sa." se urce cu el In trdsurd, §i Ii
dete scrisoarea.
D-1 Paraipan se uitd la adresd nedornirit.
E de la d-ra Villarà, zisc Comdnesteanu.
A, vezi asa! Imi träsnea mie prin gInd, da'
zic, poate cine stie... Va sà zicd e de la cucônita...
Lume bunk d-le Cdpitan... Ca tii dumneata, mosia
este a fetei... Eu unul pentru stdpini traesc. Pentru
coana Anicuta si'n gaura de searpe intru... Duni-
neaei ma iubeste ca o sord... .`.)tii, eu cu politica L.
Apdi dumncaei unde ma incurajazal sa" irnbracNez
cariera de deputat... Da' stii, ma simt eu flird carte,
cà cine n'are carte n'are parte... Este, d-le Capitan?
Da' cum sa nu fie, d-le Paraipan Eu sInt Lo-
cotenent.
Ca noi sIntem liberali de la rdposata Goleasca.
Ca fata c Villaroaicd despre tatd, da' despre mama
e Goleascd curatd.
Asa ?
Pai, ma rog, logofeteasa Tinca Goleasca, de
la cutrernur, s'a mdritat tot dupd un Golesc, de la
Pitesti. $i numa dupd ce a murit Golescu de la Pi-
testi si a rdmas vddand, cu o fatd, s'a dus in tara
nen-iteascd... Am fost si eu la Carlusbad, da' n'am

www.dacoromanica.ro
988 IN RASBOIU
Injurat ca atunci de cind sint. Ma rog, domnu'Ca-
pitan, sä ma tie numai cu sunca de aea otravitd L.
Asa ca mama coanei Anicuta este Goleasca si despre
tatä si despre mama. Cum gasiti positiunea noastra?
Comdnesteanu nu lntelegea.
Cum, ma rog ?..
Positiunea satului.
A !.. 0 gäsesc frumoasa.
Frumoasa. Ce e drept, nu e pacat. Avem apa
prin curte. Am facut de trece iazul morii jur Im-
prejur, ca la Tusnad... Da'md rog, sd ma ertati,
cu cine avem onoare ?
Tocmai intra trdsura in curte. Mihai Isi spuse nu-
mele si ruga pe Paraipan sa citeasca scrisoarea.
Pecind acesta citea o droae de clini i se gudurau
prin prejur, sarindu-i pe haine. El da cu picioarele
lui boante In vazduh, ca sd se apere. Un bdetan ca
de vre-o 15 ani, irnbracat cu pantaloni scurti, dar
murdar si netesalat ca un tigan, i se aninh de spate,
la un loc Cu clinii, scotocindu-i prin buzunare.
Tatica, da-mi tabachera...
Fugi. ca," te plesnesc!
Pentru mama, doar nu pentru mine.
El, cufundat in cititul scrisorii, pe care se vede
cd o descurca anevoe, hitinse tabachera unui cline.
Baeatul se topea de ris.
Copil fara. educatie L.
Baeatul isi muta falcile din loc rlzind.
Costia e§ti un copil pervers... Desleaga calul
§i du-1 la grajd .. Spune lui Ivan sa vind'n coace.
Ivan era argat In curte si bulgar in suflet. Incepea
si sfirsea toate cuvintele cu «nl». ceea-ce li da un
aer foarte bleot.
Mi-am fost ni grldinitl nl CustIndin.
Ce-ai facut la gradina la Constantin ?.. Mergi
de cere cheile la cucoana.

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIII 989
-

Ivan aduse cheile, si ast-fel putural intra In casele

proprietátii.
Pentru Comanesteanu, deprins cu instalatia de la
Comanesti, cu acareturile si gradinile moldovenesti
de la Sarba, in care proprietarii puneau toatá ingri-
jirea i adesea si averea, ruinindu-se, curtea boe-
reasca de la Stdnesti parea singuratecd §i pArdsitd.
Casele, joase, se intindeau in toate pärtile, fárä nici
o hnie de architectura ; curtea, plind de tot felul de
lighioane, era neingrijita; in jurul puturilor, balaceau
porcii prin noroiu. Se vedea bine ca" d-1 Paraipan
facea mai multä politica decit administratie.
Si cu toate astea, asezarea locului era minunata.
Pe o parte curgea eazul morii, strins Intre cloud per-
dele uriase de plopi; pe alta, gradina inconjura curtea
cu porni infloriti. Un aer de sitnplicitate tindrä pa'rea
cà invalueste toate cele. Natura suridea, in pragul
primaverii, cam tristä, cu o nota de melancolie bine-
voitoare, atit de scumpa sufletelor cu adevarat ro-
minesti.
Innauntru impresia era ce-va mai bund. Mobile de
lemn si de vita' impletita, acoperite cu cretonne ;
mese vechi, aduse pe vremuri cu cheltueala mare
din strdindtate; canapele si sofale tot asa. Peste tot,
mirosul de casa inchisa de tara, in care scindurile
spalate, sulfina, plinea din sofragerie dau atita caracter.
Aci se instala. Comanesteanu, singur, fericit de a-si
putea aduna gindurile, fail a fi supdrat de nimeni.
Incetul cu incetul, armata ocupa positiile ce-i erau
date de Statul major. Batalionul lui Comdnesteanu
se intindea imprejurul Stänestilor. Intre sat si DunAre,
departarea era destul de mare, iar locurile adapostite
de dealuii si vilcele. Prin gura torentelor si pe albia
Vijiitoarii erau imprastiate pichete de soldati. Senti-
nelele de pe malul Dundrii fuseserd retrase In inte-

www.dacoromanica.ro
990 IN RASBOIU
rior, spre a nu mai rämlnea pradd atacurilor in-
drdsne,e ale Turcilor.
De indatd ce sosi, Comdnesteanu se presentd Ma-
jorului sontu, cornandantul batalionului. Ca si dinsul
Majorul locuea in Stainesti, la Primar, desi, de fapt,
Isi petrecea si ziva si noaptea pe cimp.
Cel d'intli lucru ce-I rmpresiond fu prefacerea ca-
racterului mijorului. 11 cunoscuse vesel, harnic, iu-
bitor de lume si petreceri, iubitor de femei si de
Intimpldri galante, iar acum 11 gdsea senin, rab-
ddtor si mai presus de toate cumpätat ,5i bun. Zitia,
cdlare, noaptea, pe jos, párea cel mai vinjos dintre
oamenii batalionului. Vorbea blind si hotdrIt privmd
plea tot mai departe de clipa presentä, senin §i
frumos ca un voinic din vrernuri de demult.
Mihai era surprins, incintat si lard voe stapinit
de cornandantul lui. Cind intra seara la Milescu sa
se odihneasck adormea de cele mai multe-ori gindin-
da-se la dinsul. Ii lasa impresia unui cal arab, pe
care nu-1 vdzuse pind acum decit la párdzi, gAtit §i
mindru, dar care acum Il Incremenea prin intelep-
ciunea, prin puterea si prin focul cu care biruea si
stapinea pe toi.i. Se destinsese par'cd In el nervul
unei viete noud, de muncd neadormitd si de gene-
rositate.
In drumul ce-I fdceau adesea printre pichete, Ma-
jorul tinea de regulai malul deschis. Comdnesteanu
Incerca sa-1 ducd pe la addposturi.
Ia sá ne coborim mai jos, d-le Major, cd trag
Turcii In noi ca in tintd.
El da din mlna.
Ba nu trag nimic. Si ei stau ca si noi ascunsi
dupd metereze.
Ba uite cd trag.
Tocmai fluerau gloantele peste capetele lor.
Majorul se opri in loc si se uitâ la Locotenent
zimbind.

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIII 991

Asta-i rasboiul, Mihai.

Ba sä ma erti, d-le Major. De ce sa mori de
un glont orb ?
El Inalca din umeri si merse mai departe, cobo-
rindu-se pe o carare adapostita. Aci se opri, scoase
din buzunarul tunicei o ta.bachere §i aprinse incet o
tigare.
Toate gloantele sint oarbe, Mihai.
Dap-mi voe, d-le Major : smut oarbe, fimd-
ca rar te ia la ochiu inamicul ; dar cind mergi In
contra lui, i cazi de un asernenca glont, te-ai dus
sa-1 cauti i mori cu spor ; pe cita vreme asa, mori
par'ca te-ai fi impuscat singur, din gresala.
Majorul iar dete din umeri si mai facu citi-va
pasi ; apoi iar sc opri.
Crede-ma Comanestene, asta-i rasboiul. De la
inceput pina la. sfirsit, ti-ai pus viata hipoteca, si ori-
cc glont, orb sau ncorb, ti-o scoatc in vinzare. Pu-
tin fatalism nu strica... Si nu numai fatalismul te
povdtueste sa fii asa, ci si datoria de bun soldat. Ai
venit sa te bati sau sà te strecori printre &ante ?..
La drept vorbind, d-le Major, am venit find-
cà m'ati chemat.. Si cred Ca asa slut cei mai multi.
M'oiu bate si eu, cind o sosi momentul, dar và
rndrturisesc cd nu am nici-o urd personala contra
nundnui... Patriotismul meu se desteapta citeodata
sub forma de dor de trecut. Mi-e dor de stramo§ii
no§tri, de Vlad Tepes, de Stefan cel mire, de pa-
lose si de flamure...
Asta-i literatura, Comanestene.
Ba zau nu. Asa sirnt eu. Aceia se bateau find-
cd urau pe dusmanii lor ; se bateau ca sa-si apere
viata si averea. Da' noi ce-avcm cu Turcii ? sau
Turcii cu noi ? Daca e vorba pe ura §i iuhire, In
alta parte m'as intoarce.
Ia ascultd-rna Comanestene. Eu îi vorbesc ca
soldat. Astazi, mai mult ca ori-cind, valoarea oa-

www.dacoromanica.ro
992 IN RASBOIU
menilor, a ofiterilor si a soldatilor, hotärdste de
soarta räsboaelor. Fiind-ca, cine pune in linie de
bdtae 100000 de oameni e sigur cä va gasi in fata
cel putin tot atiti inimici, inarmati tot asa de bine,
cu aceleasi sisteme, cu aceleasi secrete. Prin urmare
unde fie-care unitate este superioard (si mai cu
searnd superioard prin forta morala) unitatii din fata,
acolo e victoria. Ceea ce-mi spui d-ta despre stra-
mosi, sint visuri de oameni fdra." vointä. Toti visa-
torii se'ntorc sprc trecut, din lipsa de energie. Si eu
citesc bátalia de la Rovine, dar In loc sa pun mina
pe condeiu, imi vine sä pun mina pe sabie. Stefan
cel mare ?.. Are sä se nascd!.. Ochii inainte, in viitor !
pieptul deschis la gloante L. Am sä cad, clan' mi-o
fi scris sal cad; daca" nu, am sd ajung unde vreau sa
ajung ! Si de voiu cddea eu, au sä ajung4 altii.
St, punInd mina pe umärul Locotenentului, urmii
Infldarat :
Nu stii ce bine irni pare c'am intrat in ra's-
boiu!.. Mi se risipea viata in moliciune, intre fustc
si carti de joc, intr'un colt de provincie sau in altul.
Uite, simtearn in mine putere cit In doi oameni, Ii
nu ma pricepeam cum s'o intrebuintez. Cit eram
mai tink, fáceam pe fie-care lurid cite o träsnae...
Ce spui dumneata !.. Rásboiul este sfint. Cine n'arc
pentru ce se bate trebue gäseasca cause. Numal
popoarele puternice se bat, si numai a celor ce stin
sä se batA este viitorul... Tot umanitarismul modern
c histerie ctratd.
Tocmai atunci esi de dupa' un cot de mal, un ca-
poral, care ra'mase smirna Inaintea lor :
SA' traip, dom'Maior !
Ce este bdete ?
Au sosit de la Giurgiu niste lotce...
Sd pofteascd.
Caporalul fácu stingdn pre, i dispdru. Majorul
urmâ mai departe :

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIU 993

Stii nemteste ?..

-- Putin.
Vream sa-ti spun cd daca e vorba pe teorii urna-
nitare, singura secta de idealisti pentru care am res-
pect, este aceea a nihilistilor si a anarhistilor. Sint
nebuni clt poftesti, si-as fi gata sa-i impusc pe toti
chid mi-ar cadea in mina, insd nu din urà personala,
ci din reactiune, spre a opune o forta unei alte
forte. Dar menchin lor. Aceia se ridica impotriva
unei tiranii absolute sau Impotriva tiraniei si mai
miseleasca a majoritatilor electorale ; se ridica im-
potriva inertiei morale a claselor stapinitoare. Ei
aduc cu diiiii voint,a, care este secretul ori-cdrei
constiinte individuale, a libertatii launtrice, cea mai
rant, cea mai grea de doblndit din toate libertatile...
Aceea de a ucide fara remuscare...
Majorul se opri un moment si se uitA lung la
Locotenent.
Bine... te stiam, Comanestene, om cult si cu
mintea deschisa...
Cred cä asa si slut, sau cel putin doresc s fiu_
Atunci cum de nu Intelegi ca eu nu fac tipo-
logia nihilismului si a anarchismului, ci a vointei ad-
mirabile ce se gdseste in acesti oameni. Trebuea sd
intelegi ca daca ei ucid fãr remuscare, cum zici
dumneata, au siguranta absoluta cä vor fi ucisi si
martirizati ; cd nu ucid ca sä fure ; cä sint idealisti;
Ca spritul care izeagii este o necesitate logica, Intr'o
lume stricata pind la macluva, cum este o necesitate
logica cutitul inteo cangrena. Ce-au fost toate re-
volutiile daca nu spirit negativ?
Eu slut conservator si nu aprob revolutiile.
Asta e o formula goala. Le aprobi sau nu le
aprobi, ele se fac. Rousseau a incercat o revolutie
pacinica, destructivä Si constructivd. S'a aruncat In
rnijlocul societatii franceze din veacul trecut, ca intr'o
odae In care se sinucide cu carbuni un disperat; a

www.dacoromanica.ro
99' IN R
spart ferestre, -a darimat usi, a distrus cit a putut.
Cind a vrut sa" construeascd, cu Contractul social,
n'a facut nimic. Dar privilegiile, prejudecatile, fur-
turile, cruzimea lumii franceze din veacul al XVIII-Iea
au fost pentru totdeauna distruse. Vointa este ce
este, Comanestene, crede-ma.
M ertaii, d-le Major, zise un Sublocotenent,
ce sta de cite-va minute la o parte, a avea un cu-
vint sä va spun.
Crede-nia, Comanestene, vointa este totul. Nu
te teme de gloante i de moai te, nu uri rasboaele,
cá prin ele i numai prin ele traesc popoarele... Ce
doreti, domnule ?
Au sosit niste boici de la Giurgiu. Caporalul
care a venit sá va." ia ord'nele, cred cä n'a inteles
bine lucrurile shit ni§te barci.,.
:-

Si ce ordin am dat?
Ca s'à pofteasca...
Majorul incepu sa riza.
Foarte bine : s5. pofteasca sanatoase. Sa le co-
boare pe albia Vijiitorii, Iordanescule, si pentru la
nolpte sä fiti gata.
Am inteles, domnule Major.
Du-te si dumneata Comanestene de mdnincl
i te odihnete, mar pe la un amurg sá te afli awl,
cà astd seard ne botezam.

VII
Comanesteanu, mergind acasa sa se odihneasca, se
gindea la Milescu. Ce se facuse? Vrea sá plece cu
el din Bucuresti, in furia entusiasmului : vrea sà vinä
a doua-zi ; trebuea sã vind la 17 ; §i nu venise nici
rand acum.
Acela om, Milescu. Cit 11 tinea cine-va de mina',
facea din el ce vrea ; cum 11 scapa din mina, nu mai
era de nici-un temeiu.

www.dacoromanica.ro
 IN RA.S1301U 995

Pe chid tocmai trecea podetul de pe iaz, &din-

du-se ast-fel, zäri printre plopi cloud birji in curte,
pline de cufere, iar In pridvor pe Milescu, in uni-
forma', cu chipiul in mina, strigind la Paraipan si
la birjari :
Mii de universuri si de tunete L. Ia cufarul de
ureche, d-le Ioane. Nu asa L. nom d'une pipe !..
Cum vazu pe Comänästeanu, incepu sd-i facd semn
cu amindoua mlinile, uitind de cufere.
Fetelor !.. Elencuto, Anicuto, vine Comanes-
teanu!
Elena si Anicuta esira si ele in pridvor, imbracate
de drum, curn se aflau.
Comanesteanu descalica incet, prins par'ca de Un
sentiment curios de neliniste. Se deprinsese a tral
singur, acolo, in casa Anicutei, gindindu-se la dinsa.
Acum, cind o vedea in realitate, i se 'Area cd icoana
ideala fuge...
Milescu puse nota lui sgomotoasa in totul, Im-
bratisind pe Mihai, bufnind pe nari, pocnind din
palrne,asa cä reintllnirea tinerelor femei cu noul
amic, cunoscut de prea putin timp si totusi intrat
asa de repede in intimitatea vietii lor, se petrecu
lard prea multa jend.
Acoperita pe ochi cu un val des, Anicuta venise
incet in urma sord-sei. Era palida, ridea fail prima,
se misca in sus si in jos fail rost. Milcscu o ur-
marea cu privirea peste tot, si din cind in cind se
oprea din vorba spre a-i zice :
Ei, Anicuto?
Ce este ?
Nu-ti ridici voalul de pe ochi?
Ba da.
Insä nu si-1 ridica.
De fapt, Milescu, care observa pe cumnatd-sa, era
el insu-si fara equilibru stabil.
Abia ajuns, ar fi voit sa" intre in lupta cu Turcii.

www.dacoromanica.ro
 996 IN R ASBOIII
Simtea ce impresie ciudatä producea asupra lui Co-
mänesteanu, prin nehotdrirea spiritului sdu, si ar fi
voit par'cd sa rescumpere, cu pretul chiar al celor
mai mari jertfe, gresala de a fi venit asa de tirziu
la regiment.
Ce faccm, Mihai ? Turcii au bombardat Cala-
fatul si Giurgiul; ba eri 1mi pare a au tras si asupra
Oltenitei...
Am auzit.
Ei, noi?...
0 sa le rdspundem. Astd-seard trecern Dundrea.
Bravo L. Fetelor, sd deschidd cuferele si sd-ml
puneti la o parte lucrurile mele.
Elena rdmase incremenitd.
Trecern deja Dundrea ?.. Intrebd ea, cu un ac-
cent de nespusd tristete.
Anicuta, care isi sccsese pdlaria din cap si asculta
cu luare aminte, se fácuse si mai paha.' decit cum
era. Comdnesteanu se simti, ca si in Bucuresti, cu
sord-sa, miscat de acelas simtirnint de mild si de
descurajare, fatd cu induiosarea femeeascd. Femeile
la rdsboiu sint o pacoste, gindi el, incercind sa
fringd cu vointa lui bärbdteascd valul de emotiune
ce i se revdrsa peste suflet.
Trecem: cine ? zise el, ironic.
Elena se uitâ la el, blind.
Asa este, noi nu putern trece, respunse dinsa,
ginditoare. Ce e de fdcut ?..
Era atita umilinta in aceste cuvinte, incit Mihai
se simti vinovat cu ironia lui, fatd de sinceritatta
tristd a Elenei. De aceca, nestiind cum sd dreagd lu-
crurile, se apropid de dinsa binisor si ii spuse ca
treceau Dundrea numai in recunoastere, ca sä mai
sperie pe Turci ; cd la Rusciuc, comandantul Achmed
Kaiserli pasa, era prea Indrdznet si avea nevoe de
dovezi hotdritoare cd nici nouà nu ne lipseste in-
drdzneala, la trebuintd.

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIII 997

Numele lui Achmed-Kaiserli pa§a resuna in auzul

Elencutei ca o descdraturd de tun. Anicuta se a-
propriase §i dinsa, §i asculta cu luare aminte.
Va sä zica cum trecem ?.. pardon : cum treceti ?..
intreba Elena.
Trecem la noapte, cu barcile.
Si dupa aceea va intoarceti, zise Anicuta.
Negre§it.
Comane§teanu se uita la fata. Ea privea lini§tit
inaintea ochilor, ca si cum Intrebarea ar fi fost o
urmare fireascd a gindurilor. Elencuta zimbi.
Treceti cu totii, sau numai cine vrea ? urma.
Anicuta.
Trecem cu o mind de soldati ale§i.
Fata se uitâ la el, clipind din gene. Se vedea bine
cd mai avea ce-va de intrebat, dar cd nu indraznea.
Elencuta Ii veni in ajutor :
Treci i dumneata ?
Da. Am un major cu care m'as duce §,i in
iad, daca ar fi Turci i pe acolo.
Ta bine cà nu, zise Anicuta, cu o ward in-
tonatie copilareasca : toti ar trebul sd fie in fundul
iadului.
Mihai .5i Elencuta riserd cu placere de gluma fetei.
Milescu care se intorsese din nou sd se lupte cu
cuferele i cu Paraipan, voea sã tie si el de ce rid.
Numai Ana rdminea serioasd.
ana la vremea mesei, se primblara prin curte §i
cunotea toate colturile, toti
prin ..gradina. Ana
pomn. Mergea ward de la o brazda la alta; intindea
bratele spre crangile inflorite ale merilor ; punea
virful piciorului pe cArdmizi ce abia eseau din apa,
facind totul cu indeminare.
Tineretea, care se necunoa§te pe sine intotdeauna,
erala Ana par'ca mai incon§tienta decit la altii,
poate tocrnai fiind-ca era mai deplina. Toata per-
soana ei se desfata inteo lumina de primavara in-

www.dacoromanica.ro
998 IN RASBOIU
tensd. Din coloarea strävezie a pielei, din ochii
limpezi, din gura veseld, viata se revärsa in valuri,
ca un himn de multumire cdtre atotputernica naturd,
ce o acuse din plin.Toti cei din prejurul ei sirnteau
Inrlurirea acestei firi bogate; unii o admirau, altii
se fereau de dinsa, dar nici-unul nu trecea färd sä
n'o vadd.
Comdne§teanu intelesese de la Inceput, cu pre-
vestirea ce o dau de departe, In unii oameni sdna-
to§i, mntImplarile vietei lor viitoare, cd Ana avea
sã prinda un loc In drumul lui. Acum clnd o re-
vedea din nou, par'cd §i mai bogatd de tinerete, §i
mai hotdrhd In cdutarea unei fericiri apropiate, era
Incredintat mai mult ca ori-cind cd. Ana intra In
sufletul lui, pe nesimtite dar sigur, cum intrd un
obiceiu bun, ce rdspunde unei ndzuinti a firii noastre.
Cdci acolo era secretul de care nu-*i da el seam :
el credea cd nu mai trebue §i nu mai poate sä
iubeascd.
Si, de sigur, se In§ela.
Fiind-cd In singurdtatea de la Stdne§ti, atIt de
plind de lumea reald a lucrurilor Anei, se infiripase
cu Incetul un chip nereal, mingleat de izvorul nesecat
al iubirii, ce curge in toate sufletele omene§ti. Ond
Ana veni sá prinza pe conturul sdu real liniile fi-
gurii Inchipuite, portretele de abia mai semdnau.
Dar, ca §i cum imagina adumbritd In singurätate ar
fi fost mi§cdtoare §i neinchegata, se potrivl Incetul
cu incetul pe fata limpede a Anei, pänd ce una §i
alta devenird una : Ana.
lar fata simtea §i se bucura, i, cum zice poetul,
chema, ca o fintInd clard, cdtre linis,tea verdelui
fund :
e splendon freddi e chiamano a i silenzi
del verde fondo.
La masd, Miclescu ceru lui Mihai sd-1 presinte

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIII 999

chiar in seara aceea maiorului Sontu. Voea cu ori-ce

pret sa treacii Dunarea.
Crezi cà o sd primeasca ?
De ce nu?
Cum am stat eu, domnule, pand acuma la Bu-
curesti, ca un dobitoc L.
Ai avut si afaceri, zise nevastd-sa ca sd-1 im-
buneze.
Afaceri, vacs !.. Am stat pentru partida de e
carte. Am avut, domnule niste passe, de rn'arn spe-
riat. Cum intram la rind, svintam suctcle. Toate
ciurucurile s'au umplut de bani. Imi era mild de
bancheri, si vream sa plec. Da'crezi cd ma lasau
baetii ?..
Comanesteanu rämase uimit, si nu se putu opri
de a nu-i zice :
Bine, Milescule, pentru asta ai intirziat pind
acuma ?
Elena i Anicuta se uitau in jos.
Ce sd fac mon cher ?.. S'au pus toti pe spi-
narea mea, au umblat pe la minister sd-mi prelun-
geasca congediul... 0 comedie intreaga.
Apoi atinse pe nevastd-sa peste mind.
Par'de Elencuta nici acum nu veneam... Sint pa-
cdtos : nu pot spune omului verde in ochi : nu.
Dupd aceea se sculA, cam stingaciu, si prinse a
fluera, primblindu-se de colo pina colo.
Anicuto, cum e motivul din sonata noastra?
Care sonata ?
Sonata noastra, de.
Asta-i frumos ! Pentru tine, toate sint sonatele
noastre.
Sonata variata. Una singura e. Am gasit, am
baasit...
Si trecu la piano, 11 deschise, sfisiind captusala cu
care era acoperit, si prinse cite-va acorduri.
In lumina crepusculard a zilei ce murea, se ridica.

www.dacoromanica.ro
1000 IN RAS)3 OIII

de pe clapele candide ale pianului o armonie Indu-

reratd, ce umplea casa de vibratli, crestea, crestea
par'ca sä indoae zidurile. In acordurile sfisietoare
ale unui mars funebru, vocea lui Milescu aruncd tema
despre care Intreba pe Anicuta, cite-va note simple,
cintate cu glas limpede de tenor, ce pdreau ca niste
petale de flori pe un mormint.
Efectul fu imrnediat.
Cei trei, ramasi la masa, plecara ochii In pdmint.
Musica se opri. Milescu nu se mai auzea.
Ce curios om! &idea Cornanesteanu, cind fu din
nou stapin desavirsit pe sine.
Elencutei ii dasera ldcrdmile. Is,i duse incet batista
la ochi si ramase cu capul plecat pe Mind.
Du-te la el, zise ea Anicutei.
Apoi, adresindu-se lui Comanesteanu :
E nenorocit... Sirnte a a gresit, infirziind prea
mult. Nu e vre-o vind mare. Dar dumneavoastra,
barbatii, sinteti asa de neintelesi In unele feluri de
a suferi, Melt noud ne trebue o practicd speciald
pentru a va pricepe. Arnorul propriu la dumnea-
voasträ e fdrd rnargini...
Incerca sa zirnbeasca si nu izbui ea.
E atit de bun !.. As fi voit sà te rog... Md
tern sd nu facd vre-o copildrie. Sint cloud saptamini
de clnd e asa cum 11 vezi, nemultumit de el, dar
fara putere de a lua o hotarIre. Imi rnuscam dege-
tele cd nu 1-am lasat sä plece cu dumneata... Voeam
sa te rog sä nu-1 pierzi din vedere asta-seara, daca
treceti Dunarea. Nu de alta, dar innoata bine, si,
curn sInt sigurd Ca va cduta sa-§i indrepteze gresala
cu cine stie ce.. nebunie eroica de-a durnneavoastra,
te rog sä nu-1 lai singur...
Ea tdcu. Cornanesteanu se uita la dinsa. 0 usoara
ro§atä i se urca In obraz. Se juca pe fata de masa
cu virful unghiei.
Oare de ce nu vine?.. Nicule !

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIU 1001

Din camera de aldturi vocea lui Milescu raspunse:

Cu-cu.
Par'cd toatd invocatia funebrd a lui Beethoven se
petrecuse eu un veac inainte. Milescu fluera ca
mierloii, cotcoddcea ca gainele, tipa, urla In toate
felurile.
Elena se inseninit.
Copil! zise ea rizind.
Artist ! zise Comdnesteanu.
Elencuta, care vrea sa" se scoale, se opri.
Adevdrat, zise ea incet. Pe ce pune mina,
ese frumos. L-ai auzit la piano. Sd-1 auzi cintind
din chitard, din flaut, din armonicd...
Da'nu-1 stiu eu!
Ea se sculâ.
Ce faci acolo, Nicule?
Md'rnbrac de bdtdlie, dragd. Corndnestene, esti
gata ? Am zis sá pue caii.
Sint gata.
Unde e Anicuta? intrebd Elena.
Viseazd la stele. Ia vino, draga de m'ajutd, Ca
nu gasesc nici eravatd, nici chipiu, nimic. Boul de
Dumitrache ! 0 sd.-1 mdtur cuilnd-curind. In valiza
mea par'cd a dat Turcii!..
Nevastd-sa ridea pe indesatele, fácind semne din
ochi lui Mihai. Milescu mormdea singur :
Bre L. zavera sà fi trecut pe-aict i tot nu era
invalmdsala asta. N'auzi, Eelencuto!
Ce vrei, frate ?
Vacs !.. Vreau sà raspunzi la apelul nominal
cind iti poruncesc. Ma L. si femeile asteal.. Nu te
insura, Comdnestene...
Elencuta se duse repede la dinsul.
Mihai li aprinse o tigard7si esi in balcon.
Ana se prirnbla linitità prin fata caselor, cu un
sal pe umeri. Cum II vd"zu, veni si se rezeml cu
bratele de parrnaclic.

www.dacoromanica.ro
1002 IN RASBOIU
Cam intuneric astg-seard. Cum o sd. treceti
Dundrea ?..
Comanesteanu se cobori lingd dinsa.
Cred cä dacd n'ar fi intuneric, n'am trece.
Ea tdcu. Cea din urmd linie de lumina' se ldsg pe
dupa plopi, departe, ca intr'un vis.
Luna rdsare tirziu...
In curind o s'avem lung' noud.
Ana se uita la el, luminatd de fanalul ce era a-
prins in balcon. Avea un aer preocupat; ar fi voit
par'cd antrebe ce-va, si nu s,tia cum senceapd. Flcu
citi-va pasi, urmatd de Mihai.
Am avut placerea sa cunoastern pe sora du-
mitale... prin d-na Cantd...
Comdne;teanu se opri locului.
Dinsa se intoarse spre dinsul, zimbind, pe cit se
putea vedea.
De ce?.. intrebd ea, curioasd.
De nimic.
Ana 11 lud bini;or de brat.
Imi dai voe... Da, am avur placere s'o cu-
noa;tem. .0 adevdratd placere, fard banalitatea ce in-
soteste asemenea vorbe. Se cheamd Sasa, da?..
Da.
Piná acum niciodatd n'am dorit sà fiu alt-
cine-va... De ce rizi?
Eu?!
Poti sä rizi, Insa e asa : pentru intuiai data
a; don sä fiu alta. As dorl sd fiu sora dumitale.
Comanesteanu se inching foarte ceremonios, desi
nu-1 vedea nimeni. Bratul fetei tremura ;i el Insu-st
se simtea miscat. Ana se opri.
Ma rog... nu cum intelegi dumneata, zise ea.
Eu nu inteleg nimic rdu...
Vreatn sá zic ca a§ vrea sä fiu cum e sora
dumitale... Stii cä poate sä vie sä ne vadd, cu

www.dacoromanica.ro
 IN R ASBOIU 1003

d-na Cantd... SA ne dam la o parte, cà sose§te trA-

sura.
Se deterd la o parte. TrAsura se opri In fata scArii,
in lumina.% Paraipan era pe capra., linga vizitiu. Fá-
cea zel.
Uite ce prost e, zise Ana, rizind.
Reaction ar...
dropicos, adaoga fata repede.
Apoi incet :
La revedere.
Comänweanu, fárd sä tie cum, li luà mina. Ea
parea cA simte mi.*carea ce se fäcea prin intuneric,
cu indeminare, dete virful degetelor sA i le sdrute.
La revedere, zise ea, incet. 0 sä va intoar-
ceti cu bine... Noi o sa vä asteptdm...
Apoi, ca i cum s'ar fi temut sd nu fi zis prea
mult, adaose :
Sint sigura cä Elencuta a§teapta pe Nicu...
(Va urma) Duilm Zamfirescu

www.dacoromanica.ro
4004 SUB MINISTERUL JOAN BRATIANU

OUB MINIgTERUL JOAN BRATIANU

RASBOIUL I PROCLAMAREA REGATULUI

-
24 IULIE 1876 14 MAMIE 1881

(Sfirsit)

in aceeasi zi generalul Cernat parase§te ministerul

de rdsboi, inlocuit ad-interim de Joan Brätianu, si
este numit comandantul armatei romine de opera-
tiune sub ordmile immediate ale Principelui Carol.
La 21 August Domnitorul nostru pleach din Turnu-
Mdgurele prin Nicopoli i soseste duph amiaz in sa-
tuletul bulgar Poradim (40 kilom. spre Sud de la
Nicopob, 7 spre rdsdrit de la §anturile turce§ti din
Plevna), unde inteo cash pdraginitd, färä u0, Cu
hirtie hpita la ferestre, in aerul de putreziciune, ce-1
rdspindesc nenumáratele cadavre din jurul Plevnei
pand la Gornia-Studena, ii stabile§te cartierul ge-
neral. Pe tot drumul este insotit de bubuitul tunu-
rilor in urma vigurosului atac de trei zile al lui
Osman-Pasa in contra Pelisatului, la care insh Rusii
pot resista.
In aceeasi seard si a doua zi primeste raporturile
generalilor Sotov, acum seful statului sdu major,
Krildener, comandantul corpului IX rusesc, Krylov,
comandantul corpului IV. In curind i se presenth si
generalii Imeritinski i Scobelev, sositi de la Lovcea,
pe care o luaserd la 22 August, intrerupind ast-fel
comunicatiile lui Osman-Pasa spre sud.
Dupd sosirea armatei romine, situatia este consi-
-derabil imbundtdtitd. Cel putin in contra celor 65000

www.dacoromanica.ro
 RASBOIUL I PROGLAMAREA. REGATULUI 1005

soldati turci din Plevna (pe care insd Rush ii eva-

luau gresit numai la 40-50000) stä acurn un efectiv
de tot atiti oameni ai armatei aliate ruso-romine,
dintre care 35000 (cu 108 tunuri) sint romini Si
30000 (cu 182 tunuri) rui, ast-fel asezati in jurul
Plevnei :

ribi REA
A
---
©TMAGURELE

*Nicopoli

I?

oRzbea ()Brig=
o en-40174
&rotor oCoplovcea,
Etropo oVrbri,ct Orrstatid>
0 Opanez

Cop Dttbruo PleZna

*
o Grwita oPoradim,
ORachfora
oPelif
oTuceiuta,
oBogot

ovc ea

In Vrbita, pe un platou dinaintea Grivitei, divizia

4 romind ; la spatele ei, in Calisovat, divizia 3 ; in
Brislan divizia de rezervd; cavaleria acestor divizii le

www.dacoromanica.ro
1006 SUB MINISTERUL MAN BRATIANU

acoperea la dreapta spre Vtd.In Pelisat corpul IX

rus, divizia de cavalerie Loscarev stabilea legatura cu
divizia 4 romina; intre Pelisat o Radisova corpul IV;
la spatele lui, in Tucenita, detasamentul Imentinski.
Din primul moment al sosirii trupelor romine,
statul major al Marelui Duce Nicolae, in cap cu Ne-
pocoicitzki, insistä asupra unui nou atac in contra
Plevnei. Principe le Carol se impotriveste. 11 faut at-
taquer absolument, intimpina insa Mare le Duce, Ina-
inte ca armata lui Suleiman Pasa sa poata sosi de
la sud-vest in ajutorul lui Osman. i ast-fel reincepe
la 26 August liombardarea intáriturilor turcesti, bine
intretinuta de artileria romina. (Rs sont cranes les
petits Roumains, exclamd colonelul Gaillard, atasatul
militar francez. 1) A doua zi, 27 August, bombar-.
darea e deosebit de vie, 400 gun de foc cutremura
cerul. In partea Rominilor artileria diviziei 4 este
impiedecata in actiunea ei prin focul infanteriei tur-
cesti dinteun redan de linga tabia Abdul-Kerim
(numita de noi reduta Grivita), numai la 900 metn
distantd de positia noastra. Regirnentul 1.3 de doro-
banti (Vaslui si condus de loc.-colonel Sergie
Voinescu, pornesc Ia asalt sub ploaea de srapnele
din tabia Abdul-Kerim si, luptindu-se piept la piept
cu dusmanul otant, izbuteste sa intre i sa se mentie
in acel redan, ilustrind ast-fel botezul de foc al ar-
melor rornine 2).Pentru 30 August (ziva Impara-
1) T. C. Vaciirescu «Luptele Rominilor in resbelul din 1877-1873p.
(Edit. II, pag. 291 §i 292).
1) Vasile Alecsandri Pene§ Curcanul.
Plecat-am noul din Vashn
cu sergentul zece . . .
Toti dorobanti, top cAciulari,
Romini de vitä veche,
Purtind opinci, suman, itari
Oh cusma pe-o ureche.
Ne dase nume de Curcani
Un batru bun de glume,

www.dacoromanica.ro
 RASBOIUI. PROCLAMAREA. REGATULIII 10 )7

se hotdreste atacul general, cu toga pdrerea

tului 1)
contrard a Principelui Carol, care aratd putinul efect
al bombardarti de patru zile si ghseste armata aliatä
Inca prea slabd pentru o asemenea actiune; dar rã-
miind singur de pdrerea sa, trebue sa cedeze, pentru
a nu face sd se creadd, ca-i este teamd de valoarea
tinerelor trupe romine.
La 30 August se dd asa dar a treia bdtalie inaintea
Plevnei. Noaptea precedenta ploase i dimineata mai
ploa, toatd incunjurimea Plevnei era in ceata. Atacul
fusese hotdrit pentru ora 3 dupa amiazi. Dar cu mult
inainte, pe la 11 ore, incep a se auzi de la aripa
stinga din spre Radisova violente impuscaturi i o
canonadh, care tine cite-va ore. Dupa felul nedkci-
plinat al generahlor rush trupele lui Scobelev ata-
caserh inaintea ore) hotarite i aträsesera in lupta si
batalioane din corpul lui Kryloy. Pripita incercare
este respinsh cu mari pierderi pentru Rush
Din punctul de observare deasupra satului Grivita
Principele Carol db.' la ora 3 ordinul pentru asaltul
general. Ceata se imprastiase, dar reincepuse ploaea.
De unde se afiä, Principele poate vedea o mare parte
a cimpului de batae; insd pind la extrema stingd
ruseascd sint 16 kilornetri. La dreapta, in partea
romind, obiectul de atac este reduta Grivita. Cu cel
mai mare avint diviziile 3 si 4 navalesc asupra san-
turilor, dar focul Turcilor le mrniceste, granatele
plesnesc in pamintul de lingd Principe; de cloud ori
trupele inainteazd pina. la sant, de doua ori sint res-
pinse, Idsind drumul lor acoperit de morti, printre
care maiorul Sontu i capitanul Valter Mdracineanu,
ale cdror cadavre sint infipte de Turci pe parapetul
Nm am schimbat ling4 Balcani
Porecla in Renume
Precum Alexancli i in poesie, asa Grigorescu in picturà a lOcut din do-
robani tipul cel mai popular al osta§ilor nostri.

www.dacoromanica.ro
 1008 SUB M1NISTER131, JOAN BRATIANCT

redutei ca trofee!Pe Principe nu-1 mai rabdä la

locul de observare; el se repede in mijlocul trupelor
sale si le imbarbateaza la un al treilea atac. Acum
se intelesese causa neizbindei si a marilor pierderi :
nu o singurd reduta avea Grivita, cum se parea §1
cum arata harta ruseascd, ci (loud, legate intre ele
printr'un sant formind un fel de cortina, dar a doua,
mai spre rasarit, nu se putea zari decit dupa tre-
cerea unei vai, de pe o inaltime dinainte-i.--Sint 5
ore trecute ; Principele se indrepteaza spre primele
ambulante, Inca sub focul turcesc; aici primeste
stirea, ca atacul este respins pe toata hula! 0 singura
speranta mai reminea pentru un succes partial: re-
sultatul ultimului atac al Rominilor asupra redutei
No 1. de la Grivita. Pentru a patra card, in amurgul
serii, trupele rämase din divizia 4, sub conducerea
locot.-colonelului Voinescu si a cdpitanului Groza, se
arunca asupra teribilei redute, dinaintea chreia Rusu
pierduserd a doua lor bätälie de la 18 Julie. Dupa
cea mai crincena luptä batalionul 2 de vinatori (malor
Al. Candiano-Popescu), regimentele 14 si 16 de do-
robanti si 5 de linie izbutesc sa intre in reduta, de
unde Turcir se retrag pas cu pas in reduta a doua,
incercind in zadar sä cistige positia pierduta. Un steag
turcesc si trei tunuri cad in minile Rominilor1).
Onoarea zilei este scApata, valoarea armatei rornine
este de acum inainte dovedita in ochii tutulor; dar
pierderile aliatilor sint enormepeste 16000 morti
si raniti,.dintre care in partea noastra 2600 sr 59
ofiteri ; mai ales brigada 1 a colonelului Ipätescu sr
in deosebi regimentul 8 (loc.-colonel Poenaru) sint
decimate.
Imparatul Alexandru e cuprins de descurajare.
Dinteun extrem in altul, Marele Duce Nicolae cu
1) Dowl din aceste tunuri sint nun] a§ezate linga' statua lui Milial-
Vileazul in unul la garda Palatului din Bucuigh.

www.dacoromanica.ro
 RASBOIUL 1 PROCLAMAREA REGATULUI 1009

statul sail major, generald Nepocoicitzki si Levitzki,

propun retragerea tutulor trupelor dinaintea Plevnei
pana dincolo de valea Osmei. Dar ministrul de räsboi
Milmtin se impotriveste, si Principe le Carol stdrue cu
energie, ca armata aliata sä ramie in positiile ocu-
pate si sh le intäreasca prin santuri sistematice, pentru
care cel putin armata romind este inzestrata cu sape
Liman si le poate imprumuta si soldatilor rust. Alt-fel
sint acum ascultate sfaturile Principelui nostru ; pa-
rerea lui prevaleaza, si in consiliul de rasboi de la
1 Septemvrie se decide in sfirsit, ca Plevna sti fie
investita prin blocare regulata, sca se astepte cu a-
tacul final pana la sosirea trupelor din Rusia si sa
se chieme indata din Petersburg generalul Todleben,
celebrul apärator al Sevastopolului de la 1854, pentru
a dirige lucrarile in contra noului Sevastopol turcesc
de la 1877.
.Luptele partiale continua neintrerupt in jurul Plev-
nei. Turcii incearca de mai multe-ori sh ne ia in-
apoi reduta Grivita, dar totdeauna in zadar. Reduta
ocupata de noi find insa sub focurile turcesti din
reduta No. 2, Principe le ordona pentru 6 Septem-
vric un nou asalt asupra celei din urma, sub co-
manda colonelului Sachelarie ; de patru ori trupele
romine (din regimentele 9 si 15 de dorobanti, 1 si
7 de linie) navalesc pina la glasiul redutei, dar sint
in definitiv respinse cu pierderea a 583 soldati .i 20
ofiteri, morti si raniti.
Timpul trece cu greu ; armatele rusesti din cele-
l-alte cimpuri de rdsboi stau pe loc : toate privirile
atintite asupra Plevnei. Aici, spre calamitatea trupelor
aliate, plod mereu si pe la sfirsitul lui Septemvrie
incepe si sa ninga. Trupele au multi bolnavi. Cel
putin aprovizionarea armatei noastre este destul de
bine ingrijita prin activitatea interimarului ministru
de rasboi loan Brätianu, dar si Osman-Pap primeste
din spre apus coloane de munitiuni, si de proviant.

www.dacoromanica.ro
1010 SUB MINISTERUL N BRATIA NU

Spre a-i taea comunicdrile in aceasta parte, Princi-

pele trimite pe Krylov cu cavaleria ruso-romind peste
Vid; dar generalul rus se aratd incapabil i, dupa
propunerea Principelui, este depdrtat de la coman-
da sa.
La 15 Septemvrie soseste in stirsit generalui Tod-
leben si este numit adlatus al Principelui Carol, spre
marea multumire a amindoura, iar Pnntul Imeritin-
ski sef al statului major in locul lui Sotov. Acurn
incepe blocarea intregei Plevne prin intarituri de pa-
mint jur imprejur, ceea-ce insa, in deosebi pentru a
include cercul spre Vid, mai reclama sosirea mult
asteptatelor trupe din liusia.
La 26 Septemvrie incep a sosl i acestea. Trupele
puse sub comanda Principelui Carol se sporesc pina
aproape la 100000 de oameni, deabia de ajuns pentru
blocarea si cuceirrea Plevnei, cu toate ilusitle Ma-
relui Duce Nicolae.
De la 1 Octomvrie vreme frumoasa, dar i frig
neobisnuit. La imbolndvirile de pin'acum se adaoga
degerarile. Ambulantele noaqtre sint relativ bine ti-
nute, multumitd energiei lui Davila si a medicilor
militari de sub ordinele lui. Rãniii si bolnavii trans-
portabili sint evacuati peste Dunare, unde intimpina
deosebita ingrijire organizata de Elisabeta Doamna,
despre care vorn vorbi mai tirziu.
In zitra de 7 Octomvrie, regimentul 7 de lime, ha-
talionul 1 de vinatori si cite un batalion din regi-
mentele 5 si 13 de dorobanti incearca un nou a-
tac incontra redutei a doua de la Grivita, dar atacul
este din nou respins cu pierderea a o mie de sol-
dati si 22 de ofiteri, mai ales in urma nechibzuirgei
colonelului Al. Angelescu, care si este inititurat de
la comanda divizier 4 si trirnis indarat la corpul de
observatie din Calafati).
') Ceea ce nu irnpiedica inaintarea lui la gradul de gene, al i chtar
nurtured de rninistru al rilsboiu in in cabinetul loan Bratianu la 21 leevr
18861 Culpabila lui adnunistrare ministeriald i devine una din ocasule
aderii lui Bratianu 1888.

www.dacoromanica.ro
 RASBOIUL 5 t PROCLAMAREA REGATULUI 1011

Spre inchiderea cercului de blocadd Ia apus, se

arata necesard luarea marei redute turcesti de la
Gorni-Dubnic, de-a stinga Vidului. Principe le Carol
ordond aceastd actiune importanth pentru 12 Octom-
vrie i, spre a o masca,o combind cu o bombardare
generald in jurul Plevnei. Atacul principal este in-
credintat gardei rusesti sub conducerea lui Gurco ;
Romind participd la hombardare (colonelul C. Bu-
disteanu e rdnit in transee); Rusii se lupta inver-
sunat i izbutesc seara tirziu sã pue mina pe Gorni-
Dubnic prin surprindere, facind pe Ahmed Ilifzi Pa-
sa prisonier cu 2300 oameni, si 53 ofiteri. Insd pier-
derile Rusilor sint iar4 excesiv de marl, din pricina
obiceiului de a inainta fdrä lucrdri simultane de a-
coperire i indeobste din pricina lipsei de crutare a
trupelor din partea comandantilor.
Dar ori-cit de mari ar fi fost pierderile, resultatul
cistigat le covirseste; caci acum Plevna este in a-
devar blocatd, iar de la soarta Plevnei atirnd soarta
intregului rdsboi.
Rominii isi intind liniile fortificate de dinaintea re-
dutelor turcesti de la Opanez pind la Bivolar (uncle
comandeazd colonelul Roznovanu), iar Rusii de la
Etropol pink' peste Gorni-Dubnic. Vre-o 30 de in-
tarituri, lunete, redane i redute se construesc de tru-
pele noastre de geniu, sub conducerea colonelului
Berendei si a maiorului Gheorghiu, in trei linii suc-
cesive de apdrare intre Grivita i Riben. i dincolo
de Vid, pind aproape de Gorni-Dubnic, lucreaza Ro-
minii cite-va intdrituri, in care se aclapostesc apoi gre-
nadirii rusesti. Generalul Manu, comandantul artile-
riei, recunoaste mereu positide hateriilor.
Deprimatul Imparat Mexandru se mutd la Fora-
dim, in casa deabia reparatd a Principelui Carol, pe
care i-o oferise acesta. Principele se instaleazd intr'o
colibti sub acoperis de pae, avind numai o odae cu
vatrti i o cdmaruta umedd, lipita cu pdmint. Zilele

www.dacoromanica.ro
 9012 SUB MINISTERUL IOAN BRATIANU

de 21-22 Octomvrie le intrebuinteaza pentru in-

spectri dincolo de Vid, sub focurile redutelor turcesti,
pe soseaua dinspre Sofia, de unde se vesteste, ca o
parte a armatei lui Suleiman sub Mehemed Ali Pasa
vrea sä incerce deblocarea Plevnei. Intre aceste griji
mai are sä se ocupe si cu aplanarea neintelegerilor
dintre Marele duce Nicolae si generalul Todlehen.
In acelas Limp Gurco desvolta planul pentru a dorm
trecere peste Balcani ; insa Marele Duce Nicolae a-
mind tot pind dupa caderea Plevnei. Deocamdata se
formeaza, sub conducerea lui Gurco, un mare deta-
sament, cdruia i se alipeste brigada Cantilli din di-
vizia 4, pentru a impiedica dincolo de Vid apropie-
rea Turcilor de la Orhanie sau o eventuald esire a
lui Osman Pasa, si se pregAtesc in acelas scop in-
structiile dare trupele romine pentru luarea Ra-
hovei.
La 7 Noemvrie trupele romine (6000 oameni : re-
gimentul 10 de dorobanti, cite un batalion din re-
gimentele 1, 4 si 15, o companie din regimentul 6.
o companie de geniu si regirnentele 2, 7 si 9 de ca-
larasi cu 22 tunuri) sub comanda colonelului Slam-
ceanu incep actiunea incontra Rahovei, ajutate dinspre
apus si sud de vre-o 600 rusi sub generalul Meyen-
dorf, care comanda si un regiment de ulani, o bri-
gada de rosiori si, cite o baterie romind si ruseasca,
iar de pe malul sting al Dunarii de generalul Lupu
cu regimentul 3 de dorobanti si 2 baterii postate la
Bechet. La 9 ore dimineata toate bateriile dimprejnr
incep un foc concentrat asupra intariturilor Rahovet,
care tine trei ore ; Turcii raspund cu vioiciune ; re-
gimentul 10 de dorobanti dupä mari pierderi ia en
asalt o mica reduta inaintata, si apoi reincepe 1710-
lenta canonada, urmata de asaltul asupra celor-l-alte
redute. Trupele inainteazà pind la santuri, dar nu
pot resista ploaei de projectile. Colonelul Slaniceanil
ordona retragerea si. o executa asa de precipitat, incit

www.dacoromanica.ro
 RASBOIUL 1 PROCLAMAREA REGATULUI 4013

lasa positiile Turcilor fárd observare. Generalul Me-

yendorf, intarit de un batahon din regimentul 1 de
dorobanti, se mentine insd in buna positie la riul 0-
gost, i maiorul de marina N. Dimitrescu-Maican scu-
fundä monitorul turcesc din fata Canapei. (Un alt
monitor, linga Macin, ii scufundase maiorul Murgescu
la inceputul rdsboiului). A doua zi ceata impiedech
reluarea operatillor. Dar la 9 Noemvrie, inch de cu
noapte, Turcii incearch esirea nhvalind incontra do-
robantilor de la Ogost. Acestia resistä cu thrie, si
dupd energica ofensivh a cdpitanului, Mer*scu, care
inlocueste pe ränitul maior Mateescu, Turcii sint si-
liti sh se abath in josul podului de la Skit, unde
pierd jumdtate din soldatii lor ; cea-l-alth jumhtate scaph,
neputind fi urmhrith din pricina negurei. La amiazi
Rominii Intl in Rahova, primii cu entuziasm de
populatia balgard.
Rominii au pierdut inaintea Rahovei 200 soldati
§i 5 ofiteri, printre ace.,tia maiorii Iene i Giurescu.
Colonelul Släniceanu, care se arätase nedestoinic, e
inlocuit prin colonelul Leccal). Dealtminteri luarea
Rahovei consfiinte§te in ochii Rusilor prestigiul ar-
matei romine. Cu deosebith laudd sint amintiti in
raportul generalului Meyendorf colonelul Creteanu,
maiorul Mateescu, eroicul" chpitan Merisescu (pe
care Principele Carol il inainteaza indath la gradul de
maior), capitanul de artilerie Hepites i locotenentul
de stat-major Lambrino, la care activitatea, ageri-
mea §i bravura sint irecute in obicei". Iar Marele
Duce Nicolae scrie Principelui Carol : ai toujours
été heureux de reconnaitre la bravoure et les solides
qualités militaires de l' armée Roumaine. Le succès de
Rahova appartient tout entzer aux armes Roumaines.
Inteun consiliu de räsboi, tinut la Impäratul, se
hotärdste (13 Noemvrie), ca trupele noastre sh Con-
') Ceea ce nu irnpiedecl inaintarea lut Slaniceanu la rangul de gene-
ral p reventrea sa ca nainisterul de rAsbot in cabinetul Ioan Bratianu.

www.dacoromanica.ro
1014 SUB MINISTERUL 1OAN BRATIANU

tinue operatiile in Bulgaria apuseand, si Rahova cu

Nicopolii sä ramie ocupate tot de noi pina la inche-
erea pacii. (Administratia civila o pastreaza Rusii).
Dar incercarile lui Bratianu de a ne asigura parti-
ciparea la viitoarele trathri de pace nu primesc de
la Imparatul Alexandra nici-un raspuns lamurit.
In urma acelui consihu de rasboi se face o noua
impartire a armatei romine : diviziile 2, 3 si /.6 for-
meazO corpul I sub generalul Cernat inaintea Plev-
nei, divizia I si divizia de reserva din Calafat corpul
II sub generalul Haralambie cu menirea de a opera
in Bulgaria de la apus. Colonelul St. Falcoianu fu-
sese nurnit Inca din Octomvrie sef al statului-major
general in locul colonelului C. Barozzi, trecut ca di-
rector la ministerul de rdsboi.
Cu sosirea ernei comunicatia spre Rominia devine
nesigurd, podul de la Nicopoli e zilnic amenintat de
gheturi, cel de fier (de mult comandat in Rusia) se
intirzie prin obisnuita negligenp a administratiei ru-
sesti ; trupele sufer din lipsa lemnelor de foc. Pe de
alta parte insä mijloacele de resistenta ale lui Osman
Pasa, de cind i s'a Meat ori-ce legaturä cu lumea
din afard, sint sleite, si predarea Plevnei sau o In-
cercare de esire nu mai pot intirzia.
De la 26 Noemvrie tunurile turcesti isi slabisera
focul ;la 27 il incetard cu totul.
In sfirsit, in memorabila zi de 28 Noernvrie (10
Decemvrie) 1877, la 71/2 ore dimineata, prin negura
deasä, care impiedeca vederea, bubuitul tunurilor din
bateriile turcesti de pe inaltimile de linga Vidin sem-
nalezd inceputul actiunii finale. In curind coloane de
trupe din armata lui Osman tree peste cele d9u6 poduri
de linga Opanez si nävalesc asupra redutei de la Gorni-
Etropol. Oda ta cu esirea din Plevna, Turcii parAsesc
tabiile de nord, si faimoasa reduta No. 2' de linga
Grivita in care intra Rominii. Principele Carol dase
desdedimineatä ordin generalului Cernat de a tri-

www.dacoromanica.ro
 BASBOIOL 1 PROCLAMAREA REGATULUI 1015

mite 4 batalioane cu 3 baterii ale brigadei Sachelarie

spre intarirea diviziei 4 peste Vid. Acurn aleargd In
a doua reduta a Grivitei i aflind aici, cà i Bucova
e evacuata (locot.-colonelul Algiu intrase acolo), po-
runceste diviziei 2 sh inainteze pe toata linia.
In acelas timp grenadierh rusesti de la Etropol nu
pot resista surprinzatorului atac al Turcilor i pierd
reduta cu 8 tunuri. Reduta urmatoare este de ase-*
menea luatä de asaltul turcesc, dar peste putin cele
cloud elivizii de grenadieri se reculeg, artileria incepe
a lucra cu putere, ndvala Turcilor este opritd. Insh
desperatele lor incercdri de a-si sparge drumul ina-
inte aduc diviziile rusesti in cea mai criticd situatie.
Se facuserd 10 ore. In acest moment sosesc trupele
rornine in flancul drept at dusmanului, pe cind o
brigadh a diviziei a doua de grenadieri II atach de
la stinga. Turcii sint siIii sa se apere din trei parti,
iar alte cete ale lor, vr'o 12000 oameni, coborindu-se
cu gramada din redute, Ii inghesue de la spate si
le impiedeca intoarcerea inapoi. Batalia se Invirteste
in loc i acopere cimpul inghetat cu mii de morti
si de rdniti. Mdcelul continua pind la amiazi. Tru-
pele romine din divizia 3 luasera cloud redute de la
Opanez cu asalt (brigadele Bordnescu-Sachelarie pi
coloanele conduse de colonelir Sachelarie, Dona si
de maiorul C. Pruncu, artileria comandatd de gene-
ralur Manu); a treia redutd de la Opanez se predd
cu 7000 oameni si 6 tunuri. Iar divizia noastrd 4
inaintind spre Vid, se intilneste cu brigada ru-
seasch de grenadiri, care incunjurase ftancul sting.
Ast-fel armata turceascd se vede pretutindeni impre-
suratd. Sa inainteze nu mai poate, Si drurnul spre
Plevna inapoi ii este tdeat. Osman-Pasa sarind de pe
calul impucat sub el, e ranit la piciorul sting si
transportat inteo cdsutd lingd podul de piatrd peste
Vid. La ora 1. dupa amiazi apardtorul Plevnei, pier-
zind ori-ce nddejde de scdpare, porunceste sd se ri-

www.dacoromanica.ro
1016 SUB MINISTERUL IOAN BRATIANU

dice steagul alb si trimite un sol la cel mai apropiat

comandant al trupelor protivnice.
Acesta e colonelul Cerchez, care prin focurile tur-
cesti inaintase de la Bucova spre Vid. Colonelul Cer-
chez, insotit de colonelii Arion i Berendei, urmeaza
pe trimisul turcesc i impreuna intra in casuta de
linga pod; unde dau de Osman. Cu respect saluta o-
fiterii romini pe marele ostas; acesta le declara pre-
darea sa si a armatei, i, oferindu-si sabia, incredin-
teaza märinimiei biruitorilor pe soldatii sal i pe lo-
cuitorii din oras. Colonelul Cerchez, adinc miscat,
refusa sabia eroului de la Plevna pind va hotari Prin-
cipele Carol; dar sosind generalul Ganetzki impreuna
cu adjutantul Imparatului, generalul Strucov, acesta
cere lui Osman-Pasa sabia i neconditionata predare
a intregei armate. In starea desperata, in care se
aflä, Osman stä cit-va timp pe ginduri, apoi fara a
scumpe un dar al sultanului
pile rusesti.
si o preda in
zice un cuvint isi descinge sabia impodobita cu pietre
mi-

Principele Carol, la stirea predarii lui Osman,

trece prin opanez, unde e primit cu entusiasm de
divizia a treia, i incTh'eptindu-se spre Vid, deabia
poate inainta prin invalmasala neinchipuita a coloa-
nelor de prisonieri cu excortele lor, a transportu-
rilor de raniti, a miilor de care cu locuitori fugari
din Plevna. Aproape de pod se intalneste cu träsura
pazità de calarasi din regimentul 3, care ducea pe
Osman spre orasul pustiit ; linga el se afla Tevfic
Pasa, iscusitul inginer-constructor al intariturilor de
pämint din jurul Plevnei. Osman, sprijinindu-se de
cosul trasurii, se ridica in picioare, iar Principele ii
intinde mina §i-i exprimä cu caldurd admirarea sa
pentru eroica aparare.
A doua zi, 29 Noemvrie, Domnul Rominiei inso-
teste pe Impäratul Alexandru II si pe Marele Duce
Nicolae la intrarea solemna in Plevna i primeste

www.dacoromanica.ro
 RASBOEUL I PROCLAMAREA REGATULUI -1017

din toate partile felicitäri pentru partea ce a luat-o

armata romina la mult asteptata cucerire. Osman-
Pa.fa este adus inaintea lor. Impdratul ii restitue sabia,
i numerosii ofiteri nisi si romini, care umpleau curtea,
ii fac ovatiuni. Ilustrul prisomer este apoi escortat
pina la Bucuresti si de aici spre Kiev in Rusia, unde
ramine pe timpul cit mai tine rasboiul. La intoar-
cerea in Constantinopol (Martie 1878), Padisahul,
haräzindu-i numele de Gazi, ii incinge sabia ye-
chiului Sultan Abdul-Hamid I, «biruitor ca tine».
Cu luarea Plevnei soarta rdsboiului este ca §i ho-
tarita, iar participarea armatei romine se apropie de
sfirvt. La 1 Decemvrie 1877 Principe le Carol, pm-.
tr'un ordin de zi cetit de Printul Irneritinski, depune
comanda peste armata ruseasca de Vest, si la 5 De-
cernvrie Imparatul Alexandru sose§te in Bucure;ti,
de unde i§i continua drumul spre Petersburg. In ul-
timele cloud consilii de räsboi, tinute la Imparatul
intre Principe le Carol si Mare le Duce Nicolae cu ge-
neralii Todleben, Miliutin, Obrucev §i Nepocoicitzki,
se dispune pe de o parte reinceperea actiunii lui
Gurco si a lui Radetzki in Balcani, läsindu-se in ob-
servarea Corpului Zimmermann din Dobrogea cvadri-
laterul Rusciuc - Silistria Sum la - Varna; pe de alta,
se menthe planul ca trupele rornine, care Inca de
la 17 Noemvrie ocupasera Lom-Palanca, sh atace Vi-
dinul spre a curäti tarrnul drept al Dundrii de it"-
ind§itele armatei turcesti. Totdeodata se iau masu-
rile necesare pentru prisonierii de la Plevna : 40000
de soldati cu 10 pa§ale §i 2128 ofiteri cdzusera aici
in minile ahatilor. Dintre ei, 15000 de oameni a-
veair sa fie internati in Rominid, cei-l-alti sa fie es-
cortati de una din diviziile noastre pina la granita
ruseasca.
Conform acestor dispositii, Principele Carol, dupa
.ce a inaintat generali pe colonelii M. Cerchez §'i G.

www.dacoromanica.ro
1018 SOB MINISTERUL JOAN BRATIAN1J
-
Anghelescu si a distins pe generalul Manu si pe
multi alti ofiteri pentru meritele lor in rasboi, or-
dona la 7 Decemvrie ultima impartire a armatei ro-
mine. Corpul de Vest, sub comanda generalului Ha-
ralambie, cu. diviziile 1 si 4 (colonel Lecca si ge-
neral G. Anghelescu, sefi de stat-major Baicoianu si
Argentoianu, artileria sub Horbatchi), ce-va mai tirziu
si cu divizia 2 (general Cerchez), e destinat sä ope-
reze spre Vidin; o divizie de reserva sub colonelul
Slaniceanu rdrnine in Calafat; iar divizia 3 sub ge-
neralul Racovitä e intrebuintatä la escortarea priso-
nierilor pind la Prut. .

Acum in sfirsit .Domnitorul se poate intoarce la

Bucuresti. De 6 luni lipsea din capitala Orli. Dar
tocmai in zilele de 7, 8 si 9 Decemvrie un ne mai
pomenit viscol acopere intreaga vale a Dunarii, din
Balcani pinä in Carpati, cu dealuri de zapada. Gerul
ajunge la 22 grade, si precum aduce tutulor tru-
pelor active cele mai grele suferinte, pricinueste
moartea multor raniti si prisonieri. Liniile de etape
de la Plevna Bucuresti sint insemnate cu cadavrele
celor degerati.
Deabia la 10 Decemvrie Principe le poate porni
din Poradim si spre noapte ajunge pind la Nicopoli.
Cu prirnejduirea vietei trece a doua zi Dundrea intr'o
salupd (sloiurile de ghiata rupseserd podul) si nu so-
seste decit tirziu in sara de 14 Decemvrie la Pitesti.
Aici primeste adresele Parlamentului, deschis de la
15 Noemvrie (adresele erau sd-i fie aduse pe cimpul
de rtisboi, dar delegatiunea parlamentarä se troenise
in Caracal), si la 15 Decemvrie isi face cea mai sar-
balorita" intrare in capitald.
Intre aceste, pe Ormul drept al Dundrii, armata
rominai inainteazd spre Vidin. Divizia 1. ocupa, la 10
Decernvrie Arcer-Palanca, si la 12 Decemvrie recu-
noasterile regimentului 2 de calArasi se intind pina
la Vitbol, aproape de Vidin. In aceeasi zi generalul

www.dacoromanica.ro
 RASBOIUL I PROCLAMAREA. REGATULUI 1019

Gurco cu 80000 oameni soseste la Orhanie: in timp

de 9 zile, dupä grozave opintiri i cu pierderea a
mii de soldati, 1st termina faimoasa a doua trecere
peste Ba lcam, in mijlocul ernei, i ocupa Sofia. Si ge-
neralul Radetzki strabate pasul Sipca, silind pe Ve-
zel-Pasa cu 25000 oameni sa capituleze, si la 29
Decemvrie intra in Cazanlic.
Tot la 29 Decemvrie colonelul Lecca, dupa o
lupta de doua ore, alunga pe Turci din Namr-Ma-
hala i Vitbol i incinge ast-fel bloearea Vidinului,
desavirsita spre sud-vest prin ocuparea Adliei de
catre Sirbi. Cetatuea Belgradjic, la 50 kilometri in
sudul Vidmulai, inatacabild in virfurile ei de stinca,
ramine sub observarea brigadei Cantilli.
In ziva de 12 Ianuarie 1878, pentru a mai stringe
impresurarea Vidinului, aparat de 12000 turci sub
Izet-Pasa, se face un atac general asupra redutelor
inainte. Era larks o zi de ceatd. Divizia 1 izbuteste
in curind sä ia Rupcea i Rainovcea. Divizia 4 ope-
reaza incontra Tatargicului i Novoselei, dar brigada
Crutescu find slab cond.usa, numai Tatargicul se
poate lua, Novosela ramine in minile Turcilorl).
Elsa cele mai importante obiecte ale atacului erau
Smirdanul i Hinova. Aceste posiii, intarite prin 3.
redute impreunate cu transee, alcatueau cheea Vidi-
nului. Dupd a miazi, in urma actiunii diviziilor 1 si
4, generalul Haralambie dä ordin diviziei 2, sub ge-
neralul Cerchez, sh inceapa asaltul. Dintre trupele
de atac, comandate de locot-colonelul Cotrut, regi-
regimentul 4 de linie, in cap cu maiorul Stoilov, na
valeste la centru asupra celor cloud redute de la
Smirdan, pe cind maiorul Teleman din regimentul
6 de lime ocoleste positia i soseste in momentul
cel mai critic pentru a intari lupta crincena a regi-
1) Geea-ce nu impiedica mai tirmu inaintarea colonelultu Grutescu ia
rangul de general.

www.dacoromanica.ro
1020 SUB MINISTERUL IOAN BRAT1AN U

mentului 4 ; atunci si regimentul 8 de dorobanti,

dat de divizia 4 si condus de locot.-colonelul Holban
cu maiorul Stroja, se repede prin apa §i gheturile
piriului Delena i cu mari pierderi ocupa reduta Hi-
nova. La 6 ore seara succesul insemnatului atac
este asigurat.
Aceasta a fost cea din urma isbinda a armatei ro-
mine. Cdci de0 mai ales acum bombardarea -With-
nului reincepe cu energie, toata actiunea este intre-
rupta prin incheerea armistitiului. Luptele inceteaza
la 19 Ianuarie pretutindeni. Dupa o conventde in-
cheeata intre generalul Manu si Izet-Pa§a, trupele
romine intra la 12 Fevruarie In Vidin : la 13 Fe-
vruarie Suleiman-Efendi cedeazh colonelului Cantilli
garnizoana Belgradjicului.

In contrast cu glorioasele fapte de rasboi, povestite

in paginele precedente, actiunea diplomatica, de care
trebue sä ne ocupam acum, arunca o alta lumina
asupra politicei guvernului nostru liberal.
Inca de la 27 Decemvrie ministrul de rasboi tur-
cesc deschisese cu Rusii vorba de armistitiu. Dar
Marele Duce Nicolae raspunde, ca fdra stabilirea si-
multand a conditiilor de pace nu poate trata. Dupa
ce la 8 Ianuarie .i Adrianopolul cade in minile Ru-
silor, Turcia nu mai resistä, §i in ziva de 19/31 Ia-
nuarie 1878 se semneaza la Adrianopol protocolul
«constatind acceptarea baselor prealabile de pace i
conventia de armistitiub.
Guvernul romin, nelini§tit indata ce afla despre
inceperea tratarilor, sthrue din nou sa participe la
ele. Pentru aceasta trimite la 2 Ianuarie pe colo-
nelul E. Anion in cartierul general rusesc de peste
Balcani, a carui cancelarie diplomatica se afla sub
directia d-lui de Nelidov. Dar la notificarea misiunii
-colonelului Arion, Nelidov raspunde (9 Ianuarie), ca

www.dacoromanica.ro
 RASBOICL I PROCIAMAREA REGATULIII 1021

dorintele noastre trebuesc adresate direct la Peters-

urbrg. Din Petersburg insa ne telegrafiazd agentul
nostru diplomatic, generalul I. Ghica, ca' dupa vede-
rile rusesti Rominia nu poate figura la tratarile de
pace, nefiindu-i Inca recunoscuta independenta din
partea Puterilor europene, i ca pind atunci datoria
de a-i representa interesele cade in sarcina Rusiei.
Si in adevar, protocolul de la Adrianopol se sem-
neaza". fard stirea, necum participarea noasträ, si tot
ast-fel se inchee intre Rusia i Turcia tractatul «pre-
liminar» de la San Stefano (19 Fevruarie 1878), care
la art. 2 stipuleaza recunoasterea independentei Ro-
miniei din partea Inaltei Porti, insä la art. 18 atri-
bue Rusiei «sandjacul Tulcea», cu reserva facultatii
de a-1 schirnba contra Basarabiei noastre.
In zadar mai intervine guvernul romin pe linga
diplomatia ruseasca i pe linga representantii celor-
l-alte Puteri. Nelidov raspunde colonelului Arion, cu
oare-care irome, cä dupd presupunerea sa toate
conditiile Rominilor trebueau sd fi lost stabilite de
ministrul Bratianu in intrevederile cu Impdratul A-
lexandru la Poradim far Gorciacov intimpina, ca
redobindirea Basarabiei e o chestie de demnitate
pentru Rusia, cã dealtminteri acel teritoriu nu fu-
sese dat «Rominiei», ci «Moldovei», i caIn lipsa
unei bune intelegeri cu noi stipularea definitivä o
va face cu Puterea Suzerand.
Fatà cu atitudinea hotaritä a Rusiei in aceasta
chestie, ce ne puteau folosi guvernele statelor mat
indepartate? Austria se gindea la interesul sau ime-
diat i astepta indeplinirea celor convenite la Reich-
stadt (Bosnia si Herzegovina); Principele Bismarck
se reserva pentru rolul de «samsar cinstit» in vi-
itorul congres; ambasadorul Angliei din Viena ex-
plica d-lui Balaceanu, cä Puterile nu au obiceiul sa
intervie in certele dintre «aliati», i Lordul Lyons
spunea d-lui Calimah-Catargi la Paris, cä retroce--

www.dacoromanica.ro
4022 SUB MINISTERUL WAN BRATIANU

darea Basarabiei o crezuse de mai' namte aprobath

de guvernul romin.
Fireste! Gine sa-si fi inchipuit, cä, dupd cunoas-
terea pretenthlor rusesti asupra Basarabiei, armata
romina trecuse Dundrea in ajutorul celor «abimato
la Plevna, fdra, o prealabild intelegere precisd asupra
condttiilor politice i teritoriale?
Asa fund lucrurile, mci resoiutia unanima a Par-
lamentului nostru de la 26 Ianuarie 1878 in contra
ori-cdrei instrdindri i compensdri teritoriale, nici pla-
tonica amenintare cu resistenta armatd nu schimbd
situatia. Atit numai, cä ne invrdjbete raporturile cu
Rusia Si inldturd de la.sine interesanta incercare fd-
cuta prin Ignatiev de a ne ademeni cu propunerea
tronului Bulgariei pentru Domnitorul Romimei.
Dar si cu alte Puteri raporturile Rusiei ajung la
oare-care tensiune. Partea ce si-o facuse Imperiul
de la Nord in tractatul de la San Stefano era ex-
cesivä i atingea interesele generate ale Europei. Cre-
area unui principat bulgar de o asa mare intmdere
da puterea asupra peninsulei balcanice in minile pan-
slavismului; iar inddraitul ceddrii Dobrogei si a re-
troceddrii Basarabiei se ridica intreaga chestie a
Dundrii.
In Austria creste resistenta in contra tendentelor
rusesti, i Ungurii se dedau la manifestdri sgomo-
toase in favoarea Turciei. Anglia incurajazd protestul
Grecilor in contra proectatei preponderante bulgare,
Si o notii a Lordului Salisbury (numit ministru de
externe in cabinetul Beaconsfield) dd tutulor nemul-
tumirilor cea mai energicd expresie (1. Apri he 1878).
Rusii se vad siliti sã admitd intrunirea unui con-
gres al Marilor Puteri, in care sa se revizmasch sti-
pularile numai bilaterale de la San Stefano si sa se
inchee pacea printr'un tractat european. De alt-
minteri Rusia prevdzuse insd--.si aceasta eventualitate
si calificase actul de la San Stefano din capul locu-

www.dacoromanica.ro
 RASBOIUL SI PROCLAMAREA REGATULUI 102.1

lui de prelirninar. Ast-fel se deschide la 2/14 lank'

1878 congrdsul de la Berlin.
Tnainte insd de a vorbi, in nest scurt rezumat
istoric, despre cele petrecute la congresul din Berlin,
trebue sä ne coboritn privirile spre Camera noastra
din Bucure0, pe care la sfirOtul capitolului prece-
dent o läsasem in momentul, cind ii retragea acu-
sarea incontra minitrilor conservatori dupd alegerea
de deputat a generalului Florescu i a autorului a-
cestui scrieri.
Ce soartli au avut cele cloud alegeri in Camera li-
berald, ar fi de prisos sa mai spunem, dad, inci-
dentul nu ar fi cu deosebire caracteristic pentru ni-
velul intelectual al majoritdtii guvernamentale de a-
tunci: iar cunoaterea acelei majoritati chiematd sh
represente «tam legala» in una din cele mai grele
situatii istorice, este necesard pentru explicarea celor
intimplate la noi in timpul tractatului de la Be lin st
a aplicdrii lui.
Generalul Florescu fusese ales la 24 Ianuarie 1878
de colegiul I de Bomanati. In sedinta Camerei de
la 13 Fevruarie comisia de verificare propune pro-
clamarea deputatului; dar majoritatea, cu toatd im-
potrivirea d-lor Costmescu, Chitu §i Vernescu, nu-
me§te un comitet judiciar pentru cercetarea alegerii
contestate. Deabia la 16 Martie se presentd raportul
comitetului. i atunci Camera liberald, in acele ex-
ceptionale imprejurdri politice, cind Tara duph ter-
minarea rdsboialui se aila in fata complicatiilor pre-
mergatoare congresului de la Berlin §i cind, in urma
retragerii acusarii ministeriale, era in drept sa se
astepte anume la conlucrarca tutulor barbatilor ei
de valoare, invalidaezd cu 57 voturi contra 17 ale-
gerea generalului Florescu pe temeiul discursurilor
unor deputati ca dd. Andrei Vizanti, Pantazi Ghica
,,i Eliodor Vergati.

www.dacoromanica.ro
1021 SUB MINISTERUL IOAN BRATIANU

Ce insemnatate mai putea avea Camera, daca nici

acele grave imprejurari generale nu fuseserti in stare
sa-i dea un graunte de sinit politic!
Alegerea deputatului colegiului I din la.si ajunge
in desbaterea Camerei la 6 Fevruarie. Cornisia de
verificare propune i aici proclamarea deputatului;
insä Camera primeste, cu 47 voturi contra 36, o
propunere a d lui Al. Holban (pe atunci tot fractio-
nist), care, incepind cu frasa «contestez alegerea»,
sfirseste cu frasa «conchid la invahdare». In zadar
dd. G. Vernescu si P. Gradisteanu, in corect parla-
mentarism, cer conform acestui vot proclamarea de-
putatulai, deoarece invalidarea propusa nu intru-
mse cele cloud treimi regulamentare. D-nii Holban,
Dimancea i Pantazi Ghica, in urma anuntärii vo-
tului, schimbh sensul propunern, si Camera numeste
iartis un «cornitet juditiar», compus din dd. Locus-
teanu, Pkarlageanu, Dimancea, Pantazi Ghica i E-
raclide. Comitetul tragäneaza lucrarea; deabia pe la
Martie se duce sä faca «ancheta juditiard» asupra a-
legatorilor din Iasi.. Resultatul e un raport final,
care se pronuntä fireste pentru invalidare. La noua
discutie, in §edinta de la 1. Aprilie 1.878, d. Holban
atacd iara's alegerea Iesanä §i vorbeste, ca si in rindul
trecut, In contra unor pretinse teorii filosofice ale-
candidatului ales. Atunci insa intervine presidentul
Camerei, C. A. Rosetti, si sfirt,situl fenomenalei dis-
cutii meritä sä fie reprodus din Monitorul oficial:
A. Holban. Domni lor, nu voi sà tree nici de
filosof nici de invätat universal, dar tin sä con-
stat cä tot ceea-ce ztc este exact, till sà probez
cd am dat o interpretare justh, veridicd ina-
intea d-v. in privinta doctrinei acestei scoale
funeste, care in Moldova se numeste noua di-
rectie si al &aria d. Maiorescu este 0 fundatorele
si marele profet. Earl am aci evanghelia acestei

www.dacoromanica.ro
RASBOIUL I PROCLAMAREA RECATULU1 1025

scoale, «Convorbiri literare), unde sint traduse

si propagate de d. Maiorescu principiile lui Scho-
pen hauer...
D. presedinte. Sd-mi dea voe d. oratore a-i
atrage ateritiunea, cd, dach ne vom pune pe
tarimul acesta, ne-am putea pe toata ziva ex-
clude unii pe altii sub pretextul opiniunilor ce
profesdm. (Sgomot).
Voci. Prea bine.
D. presedinte. Nu este permis, mai cu seama
unui partid democratic, sa atace o alegere pentru
opiniuniie filosofice ale candidatului, si protestez
din parte-mi.
A. Holban. Inainte de toate, partidul national
democratic si liberal are de cea intii datorie O.
apere proprietatea, onoare si castitatea familiei,
patria... are de datorie sá propage in popor o-
noarea, moralitatea, virtutea, iar nu materia-
lismul abjectului Schopenhauer, care propaga
concubinatul, dreptul bataii cu biciul, dispretul
amorului de patrie si sentimentelor de onoare...
Aceste lucruri slut bune la sälbatici, nu la noi...
D. presedinte. Si noi am fost acusati &à sin-
tern contra proprietatii, contra familiei, si de
multe altele, ,si cu toate acestea faptele noastre
au desmintit acele acusdri. Eu protestez contra
acestei discutiuni, protestez pentru cà se aduce
la bara acestei Adundri opiniunile filosofice ale
alesilor I Cu toate acestea, daca. Adunarea pri-
meste discutiunea pe acest tarim, nu am decit
a ma supune.
Voci. Nu, nu, protestam si noi.
D. presedinte. Pun la vot, dacd Camera pri-
meste sa se discute opiniunile filosofice.
A. Holban. Nu mai puneti la vot, d-le pre-
sedinte, caci atunci renunt la cuvint.

www.dacoromanica.ro
1026 SUB MINISTEP.UL 10AN BRATIANII

Se pune la vot inchiderea discutiunii si

se primeste.
Se pune la vot conclusiunile raportului, si
resultatul scrutinului este cel urmdtor :
Votanti 71
Majoritate de cloud treimi 48
Bile albe pentru conclusii 45

Mai lipsesc trei voturi pentru invalidare, cind in-

sus presidentul Camerei, coborindu-se de pe sca-
unul sdu, pune ostensibil in urnd o bild neagrä in
contra raportului, ceea-ce mai atrage cite-va bile in
acelas sens; si ast-fel autorul acestei scrieri este pro-
clamat deputat al colegiului I de Iasi, 68 de zile
dupd alegere 1).
De la o asemenea Camera ce ajutor putea primi
guvernul in asa grea situatie internationald?
Era lard indoeald om politic Joan Brätianu, dar
istoric era numai Kogalniceanu, iar C. A. Rosetti
era agitator de idei revolutionare; lor le lipsea pe
atunci ori-ce afinitate cu guvernele europene conduse
de conservatori. lush' prin nefericita acusare minis-
teriald se deschisese un abis intre liberald si con-
servatorii din Rominia. Nici-o consfatuire mdcar nu
se incerease. i intr'un moment, cind conlucrarea
tutulor cdpacitatilor tdrii deabia ar fi fost de ajuns,
guvernul era eu desdvirsire instrdinat de o parte
insemnatd a bor. In chiar partidul sail, ministrul-
president in urma conventiei cu Rusia se desbinase
1) In douh articole, publicate in Ttm pul de la 8 Fevruarte si 9 Aprthe
1878, Emmescu redactorul ziarului cu neintrecuta vtrulenta a en-
Iului sari, caractertzeaza acea dtscutte a Cameret, precurn si ignoranta celor
ce falsificau re idealistul Schopenbauer. De atunct incoace au disparut
dm Parlamentul nostru doctrinele filosofice. Nurnat d. Dimitrie A. Sturdza
continua trachtta, pe care insu-§I d. Holban a parastt-o de rnult, st ne mat
ataca (§edinta Senatultn de la 22 Decemvi le 1805) pe tema spesnmsmuluts
1m Schopenbauer,

www.dacoromanica.ro
 BASBOIUL 1 PROCLAMAREA REGATULUI 1027

de Dimitrie Brätianu, de Ion Ghica, de d. Dimitrie

Sturdza. Ce e drept, in timpul tratarilor pentru con-
vocarea congresului de la Berlin d. Sturdza a pu-
plicat in limba germana o brosura bine intentionatd,
desi scrisa cu prea multa ura in contra Rusiei.
d. Ion Ghica a fost induplecat sa primeasca o mi-
siune in Anglia; poate i§i mai facea ilusii asupra
sprijinului englez. Dar ce ne putea folosi o broura
si cum 'era sa ne ajute Anglia? Istetul Disraeli-Bea-
consfield aflase despre pretentiile Rusiei asupra Ba-
sarabiei Inca din Mai al anului trecut 1877 (inainte
cluar de Kogalniceanu sau cel putin inainte de epoca
marturisita de Kogalniceanu In Camera), §i daca in
memorandul de la 18/30 Mai 1878 mai vorbe§te de
Basarabia, este numai ca presiune in contra Rusiei,
cu care ajunge indata la o intelegere secreta asupra
modificarii tractatului de la San Stefano in interesul
englezesc. s 1 cu Turcia inchee Beaconsfield la 4 lunie
1878 o conventie secretd, .i-,§i asigura insula Cipru.
Cu aceste doua tractate in buzunar, Englezul se
duce lini§tit la congres, Vara a se mai preocupa de
soarta Rominiei.
Si ast-fel in fata areopagului european guvernul
nostru se afla redus la insuficienta partidului sail.
Sub asemenea auspicii, loan Bratianu §i Mihail Ko-
galniceanu sosesc la Berlin si in preziva deschiderii
congresului cer de la Principe le Bismai k, presidentul
designat, sa fie admi§i au sein du Congres, On d'y
exposer et ddfendre les droits de leur pays ; inainte
de a priml un raspuns, ii mai presenta la 12/24 Iunie
un memoriu, ou sont résumés les points dont la Rou-
manie sollicite l'adoption par l'Europe.
Aceste puncte erau cinci. Patru se impuneau de
ar fi fost formulate de on-ce guvern romin.
la sine §i
Le citam din memoriul delegatilor nostri in ordine
inversa :
1. Recunoa§terea sau gconsacrarea definitiva)
a independentei. Memoriul mai adaoga aici cererea

www.dacoromanica.ro
 1028 SUB MINISTEBUL JOAN BRATIANU

neutralizdrii teritoriului, desi era de prevdzut, Ca

nu ni se va acorda, si Rusia ne declarase de mai
inainte, cä ar considera cererea ea o ofensd. 2. In-
sulele din Delta Dundrii si Insula erpilor. 4. Oprirea
armatelor rusesti de a trece peste teritoriul romin
in timpul aproximativ de doi ani, ce Rusia si-1 re-
servase la San Stefano pentru ocuparea l3ulgariei.
Dar in privinta punctului al cincilea, care in rne-
moriu este pus cel dintii, exista pe atunci in tara
si existd si astdzi in judecata oamenilor politici cea
mai pronuntata controversd. Era vorba de greaua
alternativa : sau de a ref usa retrocedarea celor 3
districte din Basarabia, sau de a consimti la inevi-
tabilul fapt, primind insd o mare compensatie ten-
toriald si finantiard. Bismarck ne sfatuea sd ne ho-
tarim pentru a doua parte a alternativei. (Tenez la
dragée haute!). In acest cas chiar Rusia, scdpind de
imputarea ingratitudinii si a restalmdcirii conventiei
de la 4 Aprilie cu «integritatea teritoriului», ne-ar
fi ajutat sh obtinem o foarte larga despdgubire (se
vorbea de atribuirea Dobrogei cu teritorml din sud-
vest pänd la Varna-Rusciuc si de 200 milioane fr.)
Principele Carol pare a fi inclinat spre aceastd so-
lutiune ; si Kogdlniceanu ar fi prefent-o. Dar Joan
Brätianu a sthruit cu toed puterea in sensul cel-l-alt.
si ast-fel memoriul cere de la Congres, ca nici-o parte
a teritoriului actul sei nu fie destipitd de Roraima.
Asa zicea si motiunea d-lui Vernescu, votata de Par-
lament la 26 Ianuarie.
Aceste 5 puncte le mai sustin amindoi delegatu
nostri si din viu grai inaintea Congresului, in unica
sedintd, la care sint admisi, in cea de la 10 lunie
(1 Julie).
Si resultatul?
Cind dupd multele deliberdri representatii Puterilor
europene semneazd la 1/13 Italie 1878 tractatul deli-
nitiv de la Berlin, care modified pe cel preliminar

www.dacoromanica.ro
 RASBOIIIL I PROCLAMAREA REGATULUI 1029

de la San-Stefano, precum §i pe cel de la Paris din

30 Martie 1856, ei prevad iti articolele 22 §i 43
pinh la 56 disposiliile relative la Rominia §i din cele
5 puncte cerute ne atribuesc Delta Dundrii cu Insula
8erpi1or, ne impun retrocedarea districtelor din Ba-
sarabia, ne dau Dobrogea cu o linie de granitä
(mai pe urinh defavorabil fixath) de la räsarit de
Silistra OM in sud de Mangalia spre nou creatul
Principat al Bulgariei, nu admit vre-o alth despagu-
hire pentru cheltuelele noastre de rdsboi, ne obliga
sá suferim trecerea trupelor rusesti pe timp de un
an, pdnd cind aceste vor avea s evacueze Bulgaria;
iar recunonterea independentei Statului nostru, pentru
care ni se admite acum in sfirsit numele de Rominia,
o supunpe lingh conditia retroceddrii Basarabiei
;1 la conditia modifichrii articolului 7 din Consti-
tutia noasträ in sensul- tolerantei religioase la exer-
citarea drepturilor polttice.
Hotäririle congresului european produc o adincd
deceptie in Ora. La pierderea Basarabiei se astepta
lumea noasträ politica ; dar cä, duph o asa jertfh.'
nici independenta nu ni se recunostea färä conditii
prealabile, aceasta trecea peste temerile celor mai
pesimisti. Nu e vorbti, influenta ce o avusese fractia
«liberd i independenta» asupra Constituantei de la
4866 intru nechibzuita redactare a articolului 7
trebuea sä se pedepseasch odata", dar in chiar acest
moment, in mijlocul avintului general al tarii, dup.
o glorioash participare la räsboi, dispositia tracta-
tului de la Berlin ni se infgisa ca a umilire ne-
meritath".
Cu un asemenea resultat al diplomattei sale, si-
tuatia ministerului loan Brätianu devenise foarte grea
in tard. Crescinda opositie il face rdspunzator de
toatal neizbinda politicei externe i acusä partidul
liberal pentru temeritatea de a fl voit sä conducä
statul romin, in cele mai grele momente, cu exclu-

www.dacoromanica.ro
1030 SUB MINISTERUL IOAN BRATIANU

derea desävirsitä a conservatorilor prin o acusare

ministeriald, care ea insa-si dupd felul ei trebuea sa
slabeascä increderea Puterilor strhine in desvoltarea
noastrà viitoare.
Bratianu insä se mentine cu ori-ce pret la guvern,
nu numai pina la indeplinirea conditiilor tractatului
de la Berlin, ci si mai pe urma., cautd deocamdata
sä arunce vina asupra lui Kogälniceanu, care iscalise
conventia de la 4 Aprilie (desi o cunostea numai
de cite-va ore, pe cind Bratianu, o desbatuse si sta-
bilise cu luni intregi inainte!), impaca elementele
recalcitrante din partidul liberal prin chiemarea d-lui
Sturdza in minister si trimiterea lui Dimitrie Bra-
tianu la Constantinopol, stie sa ademeneasca pe fostii
ministri acusati N. Krezzulescu i B. Boerescu, pe
care ii introduce in Cabinet, spre a obtine cu aju-
torn! lor cele cloud treimi ale voturilor cerute pentru
revizuirea articolului 7 din Constitutie, i improspa-
tind ast-felcu putin scrupul, dar cu multä abilitate
vaza partidului liberal, izbuteste la 14 Martie 1881
sä incoroneze aspirarea nationald de la divanurile
ad-hoc incoace prin proclamarea Regatului.
De aceea, ori-cite intimpindri se pot face si le-am
fiicut i noi in paginele precedente in contra acti-
unii politice a guvernului liberal din acea epoca,
meritul lui Joan Brätianu de a II participat la rasboi
§i de a fi provocat proclamarea i recunoasterea Re-
gatului, Famine covirsitor. Nurnele sau este pentru
totdeauna impreunat cu cel mai mare eveniment al
Istoriei noastre contimporane.
Intrerupind aici sirul acestei expuneri, pentru a-1
continua in volumul al 3-lea pink' la cäderea minis-
terului Joan Bratianu, ne marginim cit pentru vo-
lumul de fata la reproducerea discursurilor tinute
de noi in camera de la 16 Mai 1878 pind la 14
Martie 1.881, fiind-ca din ele se vor intelege mai

www.dacoromanica.ro
 RASBOIOL I PROCLAMAREA REGATULII1 1031

bine diferitele fase ale miscdrii politice, mai ales in

ceea-ce priveste aplicarea tractatului de la Berlin.
prirmrea Dobrogei si revizuirea articolului 7 din
Constitutie.
Inainte insd de a termina, se cuvine sd ne dam
sama de progresul, ce 1-a fdcut tara dupd rdsboiul
de la 1877 intru consolidarea monarchiei hereditare,
a cdrei importantd am incercat sa o ardtdm din
primele pagine de introducere ale acestei scrieri.
Principele Carol, deabia hotdrit sd-si continue
Domnia fn urma celor intimplate la 10 Martie 1871,
se vdzuse, dupd 5 ani de minister conservator, din
nou amenintat prin conspiratia de la Mazar-Pasa. Cu
o rard prudenta politica, in prevederea isbucnirii
crisei orientale, Domnitoriil isi formeazd ministerul
de la Iulie 1876 din chiar mijlocul conspiratorilor
si incredinteazd lui Ioan Brdtianu si lui C. A. Ro-
setti conducerea tarii. Dar prudenta politica' e o in-
susire personald (si insusirile personale sint o con-
ditie neapdratd pentru prima intemeere a unei Di-
nastii), care nu bate la ochi, care nu poate fi apre-
tiatä in valoarea ei decit dupd o vreme mai inde-
lungatd si numai de un numär rdstrins de oameni.
Si tenacitatea Principelui in urmdrirea telului, rdb-
darea si indulgenta sa, inältarea peste ori-ce simti-
mint de rdsbunare, neobosita regularitate in indepli-
nirea zilnicelor datorii, lipsa de ori-ce intrigi, de ori-ce
camarild, de ori-ce amestec in relatiile private, exem-
plara viata casnicdtoate aceste semne de caracter,
in asa contrast cu unele Domnii precedente erau
prea intime prin natura lor pentru a produce un
efect imediat in publicul cel mare. Pe de alta parte
curentul economic al tdrii nu avusese Inca timp si
mijloace sd se destepte; rateaoa cailor ferate era
deabia terminatd in linia principald. Iar armata, de-
si foarte mull; sporitd si imbundtdtita in organizarea
si inzestrarea ei, sta tot apdsatd sub greutatea noptii

www.dacoromanica.ro
 1032 SUB MIN1STERUL MAN BRATIANU

de la IA Fevruarie 1866. Nimic nu se intimplase

ca sa-i regenereze spiritul din fundament.
Raportul intre Domn §i Tara nu era dar inchegat.
Lipsea ce-va, co-va hotäritor, ce-va care sä poata con-
topi cugetul poporului cu Dinastia ce §i-o alesese de
forma.
Atunci intervine rasboiul, §i deodata starea lucru-
rilor se schimba. Osta§ii din toate unghiurile tarn,
adunati sub conducerea Domnitorului, se intilnesc
cu el de la om la om. El le stä ihaintea ochilor ca
o pilda vie la grele nevoi. Impreuna cu ei sufere §i
el si se imbarbateazd si el. Sub acoperi§ul de pae
al colibei de la Poradim, pe ploae §i pe ger in cimpul
liber, cind mai bine, cind mai ran hranit, mergind
ziva i noaptea in mijlocul lor, expunindu -se la
gloantele du§manului, cautind de raniti, dar §i po-
runcind unei armate Fuse§ti i stind alaturi de pra-
voslavnicul Impãrat, deopotrivá cu el : pe acest Dom-
nitor Rominul din popor Ii simte pentru intha§i data
ca domnitorul sciu, la El se uita", de El este mindru,
in El a prins incredere. i cind se intorc de la rãs-
.boi, soldati §i ofiteri, cu fala biruintei smulse duph
atitea jertfe, statul romin are o armata i un popor,
care a inceput sa.-§1 simta misiunea, sä se priceapa
ca un intreg si sa-§i impaminteneasca pe Domnitorul
pinä atunci strain, iar de acum inainte intrupat cu
aspirarea nationala ca o nadejde si o chezdsie a vi-
ito r ului.
Si pe cind Principele Carol devine in adevär Domnul
Rominiei pe cimpul de rdsboi, induntrul Orli Prin-
cipesa Elisabeta devine Doamnä. Mai 'nainte Inca.
Principesa se deosebise de toate semenele ei din Eu-
ropa prin o neobi§nuitä indeletnicire in ale litera-
turii §i ale artelor frumoase. Sositä In. tara §i in-
vatind in curind limba romind, ea contribuise prin
numeroase traduceri sa lateasca in strait-Mate cu-
noa§terea literaturil noastre, §i scrierile sale origt-

www.dacoromanica.ro
 RASBOIUL 1 PROCLAMAREA REGATIILIII 1033

nate, al caror cuprins era adese luat din legendele

romine, atrasera interesul oamenilor culti, mai ales
in Germania, asupra vietei unui popor pind atunci
prea ignorat. Dar in starea, in care ne afiam noi
Inca, activitatea literard era pretuitä inteun cerc
foarte restrins. Mai apropiatä de taxa fusese o alta
cugetare a Princesei, si aceasta se si raspIndise pe
alocurea in popor : ingrijirea de a face sa se pas-
treze frumosul port national al tärancelor romine,
care incepea sa dispara, staruinta de a-I introduce
la Curte si de a obliga damele romine si straine sa
se impodobeasca la certe ocasii cu el. ,5 i gustul si
mica industrie casnica si intärirea simtimintului etnic
au cistigat prin buna initiativa.
Dar ceea-ce in adevar a patruns in simprea ma-
selor celor mari si le-a cucerit inirna, a lost acti-
unea personala a Doamnei intru cautarea ranitilor
aclusi de pe cimpul de rasboi. Cea mai grea sar-
cina umanitard se impusese deodata unei taxi, pina
atunci asä de putin pregatitä. Caci unde era sä a-
junga pentru covirsitoarea multime a victimelor unui
crincen rasboi obisnuita organizare a serviciilor me-
dicate militare, care dealtminteri lucrau mai toate
in Bulgaria? Cu miile soseau de peste Dundre in
Rominia soldatii raniti, degerati, bolnavi, atit romini
s'i rusi cit si turci, si cu sutele se cereau oameni
pentru ingrijirea lor in ambulantele improvizate. Aici
societatea civild era chiematä sa dea ajutorul sau in
cea mai larga masurd, si eforiile spitalelor din tara,
precum si societatea Grucea-roOe (president Printul
Dirnitrie G-hica) au fdcut tot ce au putut. Dar tot ce
au putut eta, era departe sä fie de ajuns. Atunci
Elisabeta Doamna, cu exceptionala sa putere de
rnuncd, a organizat alaturi cea mai intinsd ratea
de suplinire. Pe de o parte folosindu-se de relatiile
ce avea la Curtile din Berlin si din Dresda, ne-a

www.dacoromanica.ro
1031 SUB MlNISTERUL 10A.N RRATIANU

adus de acolo medici militari si surori de caritat e,

pe de alta a stint sã da5tepte in femeile romine o
activitate färd seaman intru alinarea suferiatelor. Cc
bine venea acum usorul acces la Curtea noastrd (in
aceastä privinta cea mai democraticd din Europa),
prin care, Principesa Elisabeta se aflase de mult in
contact personal cu intreaga societate! Dame §i dom-
nipare din toate treptele, dar mai ales i mai neq-
teptat din cele de sus, multe prin indemnul corn-
altele prin mAgulfrea de a lucra aldturi
de Doamna Tarii, se devoteazd celor mai grele in-
datoriri. Stdpinindu-§i aversiunea fireascd, asistd pc
medici la operatium, invata sd schimbe pansamen-
tele, se ingrijesc de mdsurile higienice, dau docto-
rifle prescrise, se fac seuretare pentru corespondenta
bolnavilor. Cad nu ca apareptd de modd, ci in aspra
realitate le deprind Doamna la serviciul ambulan-
telor, Ea insd-§i supuindu-se cea dintli in baracele
spitale, ce i le alcatuise la Cotroceni sub condu-
cerea doctorului Kremitz, tutulor indatoririlor. Cu
nepilduita abnegatiune imbdrbdteazd pe cei supui la
operatifle chirurgicale, linisteste in bratele Et pro-
prii pe cei cuprinsi de tetanos, dal celor in agonie
o ultimd mingiiere.
Dupd un asemenea exemplu pornit de sus, da-
mele romine instituesc ambulante in Iasi, in Ploesti,
la Bufta, la Iepureni, in multe alte locuri, slujesc
pretutindeni ca surori de caritate, unele insotesc tre-
nurile cu ranitil pe calle ferate, zi i noapte, de la
Turnu-Magurele la Bucure§ti, de la Bucuresti la Iasi.
Cum sd nu fi rdmas ne§tearsd in amintirea Taril
aceastd fapta a Doamnei? Nu e sat locuit de Romini,
in care sd nu fi patruns renumele ei i sd nu fie
pomenitd cu recunqtinta «mama ränitilor». k
In a§a, chip Elisabeta Doamna, dacä n'a avut fe-
ricirea sa limed pe urma§ul Tronului, a contribuit

www.dacoromanica.ro
 RASBOIUL I PROCLAMAREA REGATULUI 1035

totu,s pentru partea sa la intemeierea Dinaqiei in

tam noastrd. .5i dud la 1881, ca resultat al rdsbo-
iului §i al nouei situati create statului, Rominia se
proclamd Regat, coroana de otel este in toed in-
semnätatea cuvintului o coroand populard.
T. Malorescu.

www.dacoromanica.ro
1036 ORIGINEA. EGIPTENILOR I SEMITILOR

ORIGINEA EGIPTENILOR SI SEMITILOR

(A propos de alstoria Orsentului curs prelucrat
pentru Liceul superior de P. Rci,scanup).

Parerea pe care am avea-o asupra manualului de istoria Ori-

entului de D-1 Rascanu, ar putea fi identica cu cea exprimata,
acum un an, In eConvorbiri literare,v relativ la istoria Romana,
daca valoarea acestei noi carti n'ar creste cu greutatea intim-
pinata de autor la alcatuirea ei. Istoria Romana a fost asa
de mult cercetata, evenimentele politice au facut obiectul ati-
tor discutii pasionate intre invatati, originele statului toman,
ca si succesivele transformari la care a fost el supus, au
dat nastere la atitea scrieri istorice, incepind cu timpurile
mai noi, incit, pentru autor, toata greutatea sta in a face
cunostintà numai cu bibliografia privitoare la istoria Romana,
in a-si asimila bine teoriiie diverse asupra originelor, form...Aril
si disparitiunii poporului roman, apoi in a expune vederile
sale in chipul cel mai limpede si mai firesc, pentru ca toata
sarcina ce-si impusese singur sa fie definitiv si cu bine im-
plinita. Pentru istoria Orientului luci ul se complica : Aid a-
sistam la o reinnoire fundamentala a vederilor noastre din ul-
timele decenii, pentru ca sa nu mai vorbesc de vederile isto-
ricilor din veacul trecut. Descoperirile care se fac continuei
pe pamintul vechei Mesopotamii sint asa de bogate si asa de
surprinzatoare pri`n spusele lor, incit vechile credinte, vechilu
pareri trebuesc sit fie inlocuite cu altele noi si une-ori tocma
diametral opuse. In amanuntimi mai ales totul sta pe creare
Nici-o lista, nici-o insirare de dinastii, care mai acum citi-va
ani pareau stabilite definitiv si definitiv intrate in domeniul

www.dacoromanica.ro
 ORIGINEA EGIPTENILOR I SEMITILOR 1037

stiintific al istoriei, nu au remas locului, schirnbari capitale le

fac sa fie neutilisabile. Regi vechi ca i lumea se vad deodata
detronati din cinstea lor de altii mai mari si mai batrini. Sapa
archeologului scoate pe fie-ce clipa lumi noi, care strit cu atit
mai interesante cu cit ne vorbesc Inteo limbi de abea inte-
leasa de noi. De-abia daca sintem in stare sa tragem in linii
largi conturele nehotartte ale personagiilor politice care stau
pe scena lumii mai aproape de noi ; in colo, popoarele mai
vechi i calauzele lor se trnbulzesc in asa chip si se Infarisaza
ochilor nostrii cu imagini asa de neptecise, ca si cum privi-
rea ne-ar fi impinzita : si nu vedern adese-ori decit niste urn-
bre usoare care se agita si se amesteca intre ele, fara sa ne
putem da seama cine shit aceste persoane, ce interese parti-
culare au si mai cu seamA ce resultate au miscarilor lor.
Si sa nu se creadä ca aceste greutati pe care le intimpinfim in
studiul istoriei popoatelor orientale, provin nurnai din pricina
departarii evenimentelor acelora de lumea noastra de asta-zi,
perspectiva fiind de mai departe luata, lucrurile ar parea in
proportii mai marunte, dar nicidecum cu conturele oscilind
In umbra,ci mai mult provin de la felul isvoarelor noastre.
Avem, spre pilda, perioade mari istorice in care isvoarele sint
asa de bogate, asa de amanuntite In relatarile lor, cä se poate
urmari nu nurnai desffisurarea evenimentelor, dar putem al-
catui chiar raporturile causale dintre ele; din contra, sint alte
perioade si mai lungi in care isvoarele sint aproape mute ;
din cind In cind intilnim cite-o inscriptie in care ni se po-
vestesc cu ernfasa faptele mari ale vre-unui rege necunoscut ;
numele i;pgelui insa, sirul dinastiei sale, numele popoarelor
biruite, desi ne sint relatate, rernin pentru noi necunoscute,
caci iscriptia sta fara legatura cu tot ce o precede, cu tot ce
vine dupa dinsa , cunostintele noastre asupra unei perioade
sint fragmentare, caci perioadele care vin in Liana ca i cele
anterioare stau cu totul in umbra, ai zice o oasa de verdeata
in mijlocul unui larg pusiu.
Alte-ori greutatea creste si din studiul diferitelor isvoare, dacä
le controlarn cu atentie. Basinul Tigrului i Eufratelui, Imprej-
muit precum se afla cu siruri mari de munti, a fost tntotdeauna

www.dacoromanica.ro
1038 ORIGINEA EGIPTEN1LOR SI SEMITILOR

un tinut de pradi pentru popoarele inchise prin vaile strimte

§i cdrarile Infundate ale acestor munti, fie daca ne intoarcem
privirile spre partea Libanului, ori in spre partea Caucasului,
sau in fine spre Rasarit, spre Persia. Rind pe rind, in aceasta
vale roditoare s'au ridicat popoare la viala civilisatd, negre§it
dupa ce au absorbit elementele de cultura nascute in pai tea
de jos a \Tali Tigrului ; odata ajunse puternice aceste popoare
aveau tot interesql, fire§te, sa arate lumii ca marirea lor actuali
stä legata de marirea lor din trecut, prin urmare nici-un po-
por dominator,si au fost multe In valea cea larga a Meso-
potamiei in decursul miilor de ani CIO se strecoara inainte de
Era noastra, n'ar fi voit si apara deodata isvorit din nimic,
ii trebuea un trecut istoric batrin un nimb stralucit cu care sa
se impue celor supusi. De aci nevoea de a schimba sirul di-
nastiilor, de a intercala nume de regi si chiar dinastii Intregi,
care sa mareasca §i sa Innobileze in ochii noroadelor supuse
trecutul disparut §i neinsemnat. De aci nevoea pentru istoricul
modern de a-si deschide ochii §i a vedea clar unde este ade-
varul §i unde este minciuna.
Si cind ni s'ar parea câ am sfir§it cu greutatile noastre de-
odata sintem isbili de altd greutati : multe inscriptii care ar
putea sa ne povesteasca §tiri amanuntite asupra unei epoce
sau asupra unei persoane istorice, le gasim scrise inteo limbi
a carei chee a remas pentru noi Inca negasitä ; alte-ori, chiar
daca am intelege sensul cuvintelor spuse, pronuntarea acestora
remine pentru noi neinteleasa. Scrierea cuneiforrni, care se
servea de ni§te semne in forma de cue nu putea reda
perfect nici forma insa-si a obiectelor trifatisate, daca scri-
bul se folosea cu ideograme, nici nu putea reproduce e-
xact sunetele, daca el alerga la sprijinul scrierii silabarice.
Une-ori, pentru ca si-§i mai u§ureze greutatea, scribul In
aceea§i inscriplie utilisa ambele sisteme si pe cel silabaric §i
pe cel ideogramatic ; din aceasti causa, ne aflam de multe-ori
In fata unei scrieri cu atit mai complicate cu cit ideogramele
shit mai imperfecte sau sint intrebuintate cu valori silabice
mai numeroase. Ceea-ce complica si mai mult aceasta desci-
frare, sint utilisarile in mai multe limbi de semne silabice aproape

www.dacoromanica.ro
 ORIGINEA. EGIPTENILOR SI SEMITILOR 1039

identice dar cu valori fonetice deosebite. Asa bunioari, sumerul

primitiv Ii Insemna ideea de cer printr'o steluta cu cinci raze si
cuvintul era numit anna pe limba sa ; mai tirziu semnul de
steluta a remas sa infatiseze silaba an in oti-ce compositie de
cuvint sumeric ar fi intrat dinsa. Semnul acestei silabe a trecut
si la popoarele babiloniene pentru ca sa designe ori-ce cuvint
care ar insemna cerul albastru, desi cet ul in limba semita ba-
biloniana se numea sumu, precum a urmat si designe si silaba
an. Dar tot acest semn slujea la designarea i altor silabe; de
ad un intreg haos in scrierea cuvintelor. Se intelege, aceasta
fiind starea de lucruri in stiinta istoi iei vechi, era o bai batie
din partea d-lui Rascanu s'a caute a face un manual de istoria
Orientului basat pe ultimile descopetiri, manual bun pentra
scolaiii nostri de licee.
Recensiunile asupra lucraillor stiintifice, asa precum se fac
In strainatate, adresindu-se In deobste cave persoane cunos-
catoare, contin in mare parte indreptari sau observatiuni cu
caracter prea special. Se arata, spre pilda, gresehle de data,
gresehle de fapte, sau scticierile de nurne, de intelegere,
cuprinse In scrierea criticata ; rare-ori se pune subt control
dhectia stiintifica ori filosofica a autorului recensionat. Acest
fel de dare de searna pentru o revista cu interes mai general,
precum skit aConvorbirile literarel, nu se poate face in nici-
un cas. Ni-se cere sa gasim cestiuni mai insemnate, cestiuni
cu coprins mai general, care desbatute sa atraga interesul si
atentia unui mai mare numar de cetitori. Tocmai pentru acest
cuvint, fiind-ca problema originilor tailor popoare vechi, o
vedem resolvati de catre autorul lucrarii in alt chip deck
intelegern noi si fiind-ca aceasta problema contine in sine ele-
mente proprii de a ne destepta mai mult interesul, sintem
obligati In paginile urmatoare sa o discutam mai serios, caci
solutiunea data acestei intrebari ne va calauzi pe noi mai bine
tn credinta ce trebue s'avem asupra vechimii celui mai civi-
lisat popor din univers.
In ori-ce manual de scoala cu privire la istoria popoarelor
Orientului, vom gasi ceea-ce gasim in cartea d-lui Rdscanu :
«In starea actuala a cunostintelor istorice, putem afirma c.

www.dacoromanica.ro
1010 ORIGINEA. EGIPTENILOR 1 SEMITILOR

Egiptul este cea dintii pra civilisata din lumea vechea Iar cu
privire la originea poporului egiptean, ni se va spune ca ai
in acest manual : aEgiptenii au venit din Asia, si anume de
ape ling& golful Persic. Tipul fisic ne arata un popor de
«rasa alba, deosebit de tipul semitic. Putem chiar zice ca
«Egiptenii faceau parte din acel grup de popoare, care s'au
anumit popoare Chamitice, inrudite de aproape cu popoarele
asenlitice. Limba lor este o limba a parte» 1).
Fiindcã aceste lucruri par a fi intrate in dorneniul adevaiu-
rilor probate si admise de ori-ce suflare omeneasca cu carte,
credem Ca vorn face o opera cu efect salutar, incercind a
demonstr i proba, a nu vatra de cultura de la Nil a fost
mai intii aprinsä in lumea noastra, si al doilea, ca Egiptenii
nu sint Chamiti, ci pur i simplu frati si Inca frati mai rineii
ai Semitilor de la Eufrat. Multi dmtre cititorii revistei, penn u
care perioadele de culturi desvoltate in Asia anterioara, stau
inti'o invälmasala neguroasa, vor sirnp, speram, o placere,
vazind cum una din problernele cele mai grele din istoria
neamurilor trecute a fost limpezita in timpurile din urrna de
catre invatati, i vor simii o placere cu atit mai vie cu cit, prin
deslegarea acestei probleme, vor intelege indata cit de mult
s'a largit inapoi scena istoriei ornenesti, care odinioara avea
ca termen ultim mai vechiu cele 5000 de ani inainte de Christos
ai harazite de Biblie.
Originea unui popor nu se poate afla cleat folosindu-ne de
unul din cele trei mijloace care ne stau la Indernina: de an-
tropologie, de filologie comparata si de mitologie sau de
conceptiile religioase si morale ale poporului. Cu aceste trel
mijloace imbinate ne vom folosi i noi in cercetarea noastra,
Egipteanul primitiv se infAtipzi pe monumentele mai vechi
si mai noi, sub doria diferite aspecte, dupa cum cercetam per-
sonagii din clasa de sus, personagii politice mai insenmate,
dregatori mari ai Statului, sau personagil din clasa de jos
Eata ce zice in aceasta privinta Maspero, un cunoscator de
frunte al lumii egiptene :

1) Istona Onentulut, p. 11.

www.dacoromanica.ro
 ORIGINEA. EGIPTENILOR I SEMITILOR 1041

a Egipteanul din clasa de sus era Malt §i §uiu cu o privire

«poruncitoare §i mindra in portul §i infati§area sa. El avea
cumerii largi §i plini, pieptul boltit §i viguros, bratele nervoase
«cu miini fine §i lungi, §oldurile strimte, pulpele slabe, detaliile
«de la genuchi §i de la mu§chii picioarelor pronuntate mult
usub inveli§ul pielii, picioarele lungi §i subtiri, bine proptite
«pe talpi, se läteau spre virful degetelor din pricina obiceiului
dor de a merge desculti. Caput indesat pe uinere avea figura
covala §i fruntea pornita putin indarat. Ochii mari §i In forma
«de migdala, umerii fetii nu prea e§iti afara, nasul mare, drept
«§i mai des acvilin ; gura larga, buzele carnoase, dintii mici §11
«egali, bine Implintati in gingii si foarte sanato§i ; urechile
«puse prea sus. Pielea alba. In vremea copilariei devine cu
avremea oache§a mai mult sau mai putin, dupa cum este
usbiti mai mult sau mai pillion de soare. Se observi la din§it
«nuantele cele mai felurite, de la fata rosalbä cea mai delicati
«pina la culoarea bronzului aratniu. Femeile care traeau mai
«putin in soare, sint zugavite pe monumente cu o culoare
«mai deschisa, mai alba. : iar fait' pielii este cu atit mai alba
«cu cit shit dame din societatea mai Inalta.
«Tipul comun era din contra Indesat, scurt §i greoiu. Pieptul
«§i umartil par ca se largesc in dauna pintecelui §i §oldurilor,
(tap inch deosebirea intre partea de sus a trupului §i partea
((de jos e neproportionata. §i displacuta. Craniul lunguet §i
«turtit par'ca de la cre§tet ; trasurile fetei grosolane §i taeate
«par'ca cu barda in carne. Ochii mici §i ca de sfredel gauriti,
«nasul scurt cu nari umflate, obrajii rotunzi §i barbia patrati,
«buze foarte groase dar nu intoarse ca la negril 1).
Din aceasta descriere constatam imediat existenta a doui rase
In Egipt, una avind caracterele rasei negre, cal e alcatue§te
fondul populatiunii egiptene, iar cea-l-alta, a .clasei mai Make,
avind caracterele rasei caucasice si In special ale ramurii
semite. Craniologia de asemeni dovede§tq acela§ lucru.
Virchow, din masuratori facute asupra eraniilor de mumii in-
tacte ajunse pina la noi, deduce a omul din clasa conduci-

1) Maspero, Histotre des peuples tie FOrtent elassique. I p. 47-48.

www.dacoromanica.ro
1012 ORIGTNEA EG1PTENILO I SEMITILOR

toare apartin brachicefaliei, cu caracterele antropologice pro-

prii semitului, pe cind din contra cel din rangul de jos este
dolichocefal. Aceasta diferentiare craniologica intre cele doua
elernente ale poporului vechiu egiptean, variaza in diferite tim-
puri. In vremurile mai vechi, mai spre Inceputurile statului e-
giptean, egipteanul brachicefal se aproprie cu totul prin carac-
terele sale de tipul rasei semite ; cu cit studiem rasa trisa in
timpurile mai noi, cu atit egipteanul din clasa de sus pierde
continuu din brachicefalie §i devine tot mai dolichocefal, adica
dobinde§te caracterele fisice ale rasei negre, ale elementului care
formeaza masa Poporului de la Tara. Maspero, isbit de acest
fenomen, /1 explica de altminteri, precurn i trebuea sa-1 ex-
plice, admitind la originea cuhurii egiptene o invasie de ele-
ment semit peste un fond de populalie täraneasci neagri an-
terior stabilita pe acel tinut din valea Nilului, §i ca, atita timp
cit casta preoteasc.1 §i resboinica, amenintata ve§nic de pri-
mejdia supu§ilor negri , s'a ferit de amestecul cu poporul de
jos, invadatorii §i-au pastrat caracterele lor proprii de rasa alba.;
mai tirziu puterea de absortie a rasei negre s'a exercitat a§a
de puternic incit elementul semit a fost pe deplin inghilit de
patura subtpusa i ast-fel §i-a pierdut caracterele sale fisice, a-
doptind pe cele ale rasei anterior a§ezate.
Tot la aceste conclusii, in ce prive§te originea poporului e-
giptean, ne duc §i cercetarile i studiile filologiei comparate
semite. Heinrich Brugsch, in introducerea la (Dictionarul sciu
hieroglifico-demotic» spunea urmatoarele: «Pot prezice, cá odati
cercetarile linguistice ne vor pune in mirare de strinsa lega-
tura de rudenie ce exista intre limba egipteana §i surorile sale
semitice, precum §i de faptul bine stabilit pentru mine, cd toate
au o mama comunâ, al caruia leagan trebue§te 'cautat pe ma-
lurile Tigrului i Eufratelui». Vol. I, p. 9. Aceastä prevestire
s'a realisat aproape cuvint cu cuvint. Ca sa se vaza limurit
aceasti Inrudire transcriem aici sufixele pronuminale din limba
egipteana, punindu-le In corespondenta. cu cele din limbele se-
mite :

www.dacoromanica.ro
 ORIGINEA EGIPTENILOR 1 SEMITILOR 1043

La Egipteni sufixul pers. r singular 'z coresp. cu semit. ja

1 2 D k ) 1 a ka
5 1 » 3 » f (din 5u) D o 5u
D / 3 fern. » s 1 1 sa
II I plural n ) » na
» 3 ) sn a I> D sioni
De asemeni sunetele particulare guturale, aspirate §i siflante
din limba egipteanä se regasesc in tocnlai §i in limbele semite;
acela§ lucru am putea spune §i asupra asemdnArii dintre cele-
l-alte forme verbale egiptene, cu cele din limbile surori, precum
se observa §i la numerale. Exemplele s'ar putea inmulli repede
dacii am lua in cercetare sintaxa acestor limbi diferite. In re-
sumat, putern sustine, cá limba egipteana are un fond cornun
cu hmbele semitice, c egipteanul deslipindu-se de trunchiul
comun, unde trAise la olaltà cu poporul semit, a dus cu sine
acel fond comun de culturi semitá format odinioará, §1 pe care
1-a pastrat mai neschimbat cleat cei-l-alli frati rema§i in Asia,
fiind-ca el a ajuns mai de timpuriu sà-§i alatueasci limba §i
s'o fixeze, pe cind cei-l-alti au urmat s'a modifice tot mai de-
parte movenirea sträbunk §i mai cu seamd pentru a au gasit
in tara Egiptului conditiuni de desvoltare cu mult mai potri-
vite firii lor primitive decit acelea in care au rámas si se
desvolte fratii bor.
Foarte interesante sint aláturarile pe care Fr. Hommel 1) le
face Intre cultura vechiului popor egiptean $i cea primitiva a
popoarelor semite. A§a, spre pilda cel mai vechiu ora§ al Egip-
tului §i mai insemnat, atit din punct de vedere religios cit §i
din punct de vedere politic este, fail indoeall, Memfis, ora§
fundat, dup. o traditie culeasi de Herodot, de citre Me-
nes miticul, fundatorul dinastiilor regale egiptene. Acest ora§,
numit pe limba egipteana Menofer, are o vechime cu mult
anterioari mileniului IV a. Ch. Se §tie sigur, cã subt fa-
raonul Pepi I, din dinastia VI, a fost ora§ul acesta capitala
imperiului egiptean. Menofer Insi pe limba egipteani inseamni
ebunul ora,$), mai exact coraiul bunului zeu i era loca§ul

1) Der Babylonische Ursprung der aegyptischen Kultur, Munchen, 1892.

www.dacoromanica.ro
1044 ORIGINEA EGIPTENILOR I SEMITILOR

de predilede al pnternicului zeu Ptah, care §i-avea chiar in

Memfis ternplul sau predilect. Absolut acela§ lucru .11 regasim
si in Babilonia. In apropiere de intilnirea Tigrului si Eufra-
telui, pe malul sting al acestuia din urma, linga satul riumit
asti-zi Abu-Sahrain, exista niste ruini stravechi care prin
marimea lor atrag de departe ochii calatorului. Aceste ruini
se Malta ca doua. coline. Colina mai inalta contine rema-
§itele empIuIui celebru odinioara, al lui Ea, zeul local
din Eridu. Acest nume insi este o contractie, facuti Inca
inainte de mileniul IV a. Ch, dintr'o forma mai veche
Urru-dugga, care si ea a provenit dinteo alta si mai veche
de Gurru-cluggiL Aceasta numire insa in lirnba chaldea-sumerica
Inseamna aoraiul bunului keu» precum vazuram mai sus ca
se numeste Menofer egipteanul. Si precum Menofer trecea
drept orasul religios prin excelenta,....In tot Egiptul, atit din
punctul de vedere al vechimii sale cit si al sfinteniel, tot
asemeni i Eridu a fost orasul religios prin excelenta din
toati Chaldea.
Eridu tusk subt forma de (Nuu-ki) Nun-ki, era tn acela§
timp si centrul politic din valea Tigrului §i Eufratelui ; dar
§i Menofer, subt forma de Ou, dada pe malul opus al Ni-
fului de unde se afla orasul lui Menes, slujea drept centru po-
litic egiptean. Numele Ou tusk provine dinteo forma mai veche
Wn-nu, adica Un-nu, care este identica cu Nun babiloneanul.
Ceea-ce ne surprinde si mai mult In aceasta asemanare, este
faptul istoric ca inse-si hieroglifele utilisate de Egipteni ca sa
designeze orasul lor politic, corespund punct cu pima cu hiero-
glifele folosite de Chaldeeni pentru orasul lor Nun-ki.
Dad am lua in de aproape cercetare mitologia si credintele
religioase la vechiul popor egiptean g la poporul babilonean,
am constata mudatã aceeasi asemanare. Precurn, spre pilda, in
vechea religie chaldee exista o prima triada compusa din Anu
(contras din forma An-nu, cer), Bel (Inlilla, stapinul vazdu-
hurilor) si Ea (mai potrivit In-ki, stapinul pamintului) si. care
fusese mai ttrziu inlocuita cu o' a doua triadi, mai venerata,
alcituiti din di vinitatile solare Merodach, Nergal si Istar ; tot
asemeni si la Egipteni constatim o prima triada compusa din

www.dacoromanica.ro
 ORIGINEA EGIPTENILOR I SEMITILOR 1045

Nun (contractat din Anun, oceanul cerului) Schu (stapinul

vazduhurilor) si Seb (zeul pamintului), care cedeazi pasul
unei alte grupe de divinitati solare, alcatuiti din Osiris, Ra si
Horus.
Aceste alaturan ar putea fi duse §i mai departe ; numele de
divinitati femenine, care stau in legatura cu personagiile divine
barbatesti, Sint identice intr'o parte ca si in cea-l-altä, pe ma-
lurile Nilului sau pe ale Eufratelui.
Un exemplu numai : Nun zeul cerului la Egipteni are de
sope pe Nut, o prescurtare din Nunit, care este identici in
atributii §i in forma cuvintului cu Anunit, tovariisa lui Anu
zeul cerului la Chaldei.
Alaturarile ar deveni si mai instructive luind in de aproape
cercetare unele forme ale, culturii egiptene sau babiloniene,
precum ar fi asemanarea dintre mormintele egiptene zise
piramide si templele chaldee sau .ziguratele. Piramida egip-
teana, sub forma ei cea mai veche, este o constructie archi-
dinteo suma de piramide trunchiate su-
tectonica al catuita
prapuse, dar care au o basi cu atit mai mica cu cit sint mai
sus gezate. Numai piramida cea mai de d'asupra, care inchee
in Inaltime intreaga constructie, i§i pastreazá virful sau. Fie-
care dintre aceste piramide truncheate, sau mai exact terase
suprapuse, si care i§i au axa lor pe o linie mediana, poarta
pe dinafarà un vestmint de piatra (de materie diferita), asa
ca fie-ce terasa sa a iba o culoare proprie, culoarea invelisului de
platra. Intilnim de regula la piramide 6 pini la 7 de asemeni
briuri uria§e, divers colorate.
Ziguratele din Chaldea de Sud si din Asiria de Nord, unde
au fost introduse mai tirziu, a veau, atit in privinta construc-
tiel architectonice, cit si in privinta aspectului subt care apa-
reau inaintea privirilor spectatorului, o asernanare aproape
perfecta cu piramidele. Principiul care domina constructia zi-
guratelor era orinduirea una peste alta a mai multor prisme
patrate §i care se micrrau din etaj in etaj cu cit erau mai
sus puse. Aceste turnuri sau prisme patrate formau 6 ptna la
7 caturi, fail a socoti soclul pe care erau asezate. Precum
piramidele erau formate din piramide truncheate si in plin

www.dacoromanica.ro
i046 ORIGINEA EGIPTENILOR SI SEMITILOR

-zidite pe diniuntru, tot asemeni si ziguratele erau alcituite

din prisme pline pe dinAuntru, pe and perePi pe din gall
erau acoperiti cu cailmizi smiiltuite In culori di ferite dupi
etajul in care erau infipte. Aceasti coloratie diferia din cat
in cat, corespundea la zigurate cu ceea-ce cunoa§tem la pira-
midele de pe malurile Nilului; adic a. primul etaj avea culoarea
albä, cel de al doilea era negru, rosu al treilea, a poi albastru,
rosu, portocaliu, arginiiu, §i in fine a saptea culoare pentru
catul cel mai de sus era ca §i la piramide, auriul deschis.
Daci asemkthile acestea intre piramide §i zigurate ne isbesc
in chip vidit, nu mai pupn vädit ne isbesc asemändrile ?nue
templele egiptene §i cele chaldaice, de§i la prima vedere dife-
rintele Imre o formä architectonici §i cea-l-altá ar pArea ci
mai mult in relief. Aceasti diferinti aparenti in forma
templelor provine din diversitatea de material din care au
fost zidite : templul egiptean era din piatra, cel chaldaic din
cirAmidá. Templul egiptean croit precum era din piatra dud
adusA din pustiurile Arabiei sau din Abisinia, ingaduea nurnai
inAltimi restrinse, caci blocurile de piatrA suprapuse prin greu-
tatea apAsArii lor ar fi amenintat continuu cu clArimarea.
Fiind cä de obste rasele inferioare sint isbite cu mult mai tare
de formele uriase decit de formele gratioase §i fiind-ca archi-
tectii egipteni nu puteau da acestor zidiri märimi extraordinare
de InAitime, au alergat atunci la märimi de extensie ; de ad,
acel complex de sAli hipostile care se In§irk una dupã alta,
prelungind departe paralelismul liniilor solului cu liniile aco-
periprilor templului. In Chaldea lucrul se schimba. : archi-
tectul chaldean lucra cu cdrAmida, care usoarä prin natura sa
putea permite rinduirea una peste alta de mase mari ; de aci
templul chaldaic In loc sa se intindi in lungime, precum ye-
dem a se tntimpla cu templul egiptean, se inalti tot mai
mult, pink ce ajunge la inaltimi amePtoare, dupi spusa lui
Strabon pini la 18o metrii. Colorapa insi a diverselor caturi
la templul chaldaic corespundea cu coloratia interna a pere-
Plor la diferitele säli hipostile din constructia de templu egip-
tean. Concordanta aceasta poate fi ia fortuiti ?
(Va urma) Teohari Antortescu.

www.dacoromanica.ro
 CITE-VA PARERI STREINE ASUPRA LUCRARI 1047

CITE-VA PARERI STRODE AURA LOCRARII DIN TONNA ROMINEASCA"

de
D. L A N
Revue des langues Romanes, 1Tos 4 et 5, Avril-Mai, 1897,
p. 236-238:
Din Toponimia Rominea3cd, studiu istoric linguistic de D.
Dan, Bucure§ti 1896.
D-1 Dan, fost elev al Scoalei normale superioare din Bucu-
re§ti, §i-a ales subiectul unei tese sustinute de el Inaintea Fa-
cultatii de litere din acel or, mntr'un domeniu pini acuma
foarte imperfect explorat i care este cu toate acestea de o
mare importanta din punct de vedere al istoriei poporului ro-
min. Se §tie ca aceastä istorie, in ceea-ce priveFe perioda e-
vului rnediu ptnä la inceputul veacului XIV-lea este foarte
nesigurá, §i conexiunea care din nenorocire s'a incercat a se
stabili Imre diversele solutiuni ale acestei probleme ,i unele
cestiuni politice contemporane n'a contribuit putin sä-i faca
dificil studiul impartial §i strict scientific.
Ei bine, printre isvoarele de lumina' de la care se poate cere
s'a lumineze unele part) din aceastä cestiune, unul dintre cele
mai importante este de buni samã nomenclatura topografici
in care se pot recunove cu sigurantà urmele trecerii unora
dintre popoarele care au locuit tam.
D-1 Dan, cu toati Intinderea lucrdrii sale, nu examineazi
decit un punct special, petrecerea Maghiarilor In partea Va4
lachiei situate la vestul Oltului. Aceasti regiune, numita Va-
lachia-Mici sau Oltenia, facea parte din Dada Traiana, i
Korninii o considera cu placere ca inirna regiunii aceleia, care
dupa o expresiune a d-lui Hasdeu, n'a incetat niciodati de
a fi romIneasca.
D-1 Dan nu se teme si lucreze pentru a rápi aceastä cre-
dinti compatriotilor sai demonstrind ea sint de origine ma-

www.dacoromanica.ro
1048 KD1N TOPONOMIA. ROMINEASGAa

ghiara numele a doua districte din Oltenia, Mehedinti i Ro-

manati..
Primul dintre aceste nume ar veni din cuvintul ?nth, albina,
In limba maghiara, care, printr'un sufix de asemenea maghiar,
ar fi format mdhed, loc unde se afla albine. Cuvintul Mehe-
dinti ar fi fost completat prin sufixele de origine slava in si
ti care se gasesc Inteadevar Inteun numar destul de mare de
alte numiri de locuri.
D-1 Dan rapoarta la ace4i origine numele Mehadiet, cunos-
cuta stniune balneara din Banat, pe care urni autori au apro-
piat-o de numirea latinâ ad Mediam. Spre a demonstra impo-
sibilitatea acesfei etimologii, autorul este silk sa combata opi-
niunea, suginuta de eminenti profesori romlni, cà legile fone-
tice generale nu se aplica la numele proprii 1).
Consideratiunile filologice prin care D-1 Dan sprijineste e-
timologia pe care o atribue numelor Mehadia ,si Mehedinti
sint intarite prin imprejurarea ca regiunea de care-i vorba,
avea, din timpurile cele mai departate, reputariunea de a po-
seda albine in mare cantitate (Herodot inregistreaza o legenda
in aceasti privinta), si ca, astazi chiar, o albina figureaza ca
emblema a districtului Mehedinti.
CIt pentru numele Romanati, pentru care se gase§te in do-
cumente o forma veche Romonace, D-1 Dan il deriva din rom,
mini in limba maghiara, printr'un §ir de derivatiuni analoage
cu cele ce au fost indicate pentru Mehedznti.
Fará a ne declara pentru sau contra etimologhlor propuse
de D-1 Dan, nu putem contesta ca argumentatiunea sa n'ar fi
condusa cu multi metoda §i afirmaliunile sale n'ar sprijini pe
numeroasele exemple.
L. LM.

Litter aturblatt far germanische und romanische Philologie

1897, p. 282,-284 :
Dan D. Din Toponimia Romineascd, Bucure§ti, Socec &
C-ie 1896, 7 5 P. 250 L.
De§i s'a recunoscut de rnult cä studiul numirilor de locuri este
menit sa lumineze cestmnea romina, totu§i Inca nici-unul din-
tre cei ce striga In lupta n'a Intreprins acest studiu sau cel
pulin nu 1-a intreprins serios. Hasdeu i Xenopol au recurs
ce e drept la numele de locuri, dar, plecind de la principiul
ca transformarea fonetica a numelor de locuri ar fi urmind
-1) Medea, in Innba rominA. devine ?masa.

www.dacoromanica.ro
 CITE-VA PARERI STREINE ASUPRA LUCRARH 1049

dupi alte regule decit ale celor-l-alte cuvinte, le-au facut sa

n'aibi nici-o putere demonstrativa. In realitate exista numai
dotia posibilitati : numele de locuri sau merg pe drumurile lor
a parte care cu greu pot fi controlate si scapa ast- fel de ob-
servatiunea scientifica, sau merg Impreuna cu cela-l-alt vocabular
si trebuesc judecate conform cu el si pot ast-fel lamuri diferite
lucruri vrednice de stiut. Este evident ci o regiune cufundati
in asa de mare intunerec cum este cea romineasca nu poate
limuri o cestiune de principiu asa de importanta, din potrivi
vor trebui cercetate mai intiiu raporturile bunaoara in Italia
ori Franta ori Germania §i in conformitate cu acestea va fi
deslegati intrebarea. Nici nu este nevoe de a mai starui spre
a se vedea ca rasputisul este direct contra lui Hasdeu si Xe-
nopol ; cä numele de locuri se supun la regulele la care se
supun si cele-l-alte vorbe si ca trebuesc tractate in acela§ fel.
Si autorul scrierii de fata priveste lucrurile din punctul de
vedere sigur adevarat, pe care-I apara in introducere, com-
bate cu dibacie si pricepere multe din afirmatiunile adversari-
lor sai, si apoi se ocupa cu numele in ddia, adia, §i edla, cu
Mehddict §i cu Romanati §i ajunge la resultatul, ci pretutin-
denea avem a face cu numiri topice maghiare, care au im-
bracat o hainuti romineasca mai mult sau mai putin potrivita ;
ca prin urmare in regittnile respective Rominii au aparut nu-
mai dupa Maghiari.
Desi nu pot ascunde ca mai sint unele detaliuri neclare
in aceasta scriere, totusi cred ca resultatul este incontestabil In
punctele eseniiale si ca avem in fine aci o basa solidi pentru
aceasta chestiune care s'a discutat pina acuma cu argumente asa
de subrede. Intre punctele care nu-s sau nu-s destul de larnu-
rite se numara anurne urmatoarelele : Autorul separa pe ru-
minescul la din corespondentul sau la din limbele surori si
vede intr'nsul un-ia latin sau slavic lipit la pluralul articulat
al numelui, asa ca frdtia s'ar fi nascut din fratilya §i aceasta
din frati+lid-la. Dar el lasa afara trei lucruri : nu arata,
pentru ce s'a mutat tonul pe terminatiunea pluralului, nu spune
pentru ce din fete-le-ia se naste fella §i nu fetla, §i nu la-
mureste anume cum se poate lipi un sufix de forma articulata a
pluralului unui nume. Se stie ca sufixele se unesc cu trupina
unei vorbe si eu cel putin nu cunosc in domeniul romanic
mci-un fenomen comparahil macar pe departe cu cel pre-
supus aci ; chiar si gerrnanul «Kind-chen) si aKinder-chen»
este alt-cum. format. Cu greu se poate parasi explicarea cea
§uuta a rominescului fa. Autorul, fiind vorba de expunerea
din Gram. mea (II, 452,) se opreste mai cu seama la afirmatiu-
nea mea ca grec. fa a patruns In limba ainvaptilorp si se

www.dacoromanica.ro
1050 «DIN TOPONOMIA BOMINEASCAD
_
Ispaimintä de ghidul 6 limba «invatatilor» tomIni ar fi in-
fluentat in casul de falá asupra limbii rominesti. Cu toate
acestea este de sine inteles ci intre limba invatatilor §i a po-
porului nu este un zid chinezesc, din potriva se petrece un
schimb neintrerupt si reciproc si tot asa de clar este ca fun-
ctiunile esentiale ale sufixului ia presupun o cultura oare-care.
Ori-cum ar fi frisk este evident 6 precum un abstract slobqia,
sta in raport cu slobod, tot. ast fel si Mehddia poate veni
dintr'un Mehad mai vechiu, clacã formatiunea sa cade intr'o
vreme in care d inatnte de i nu se mai face z sau, mai
bine, dad Rominii au primit un Mehddia gata, dupa ce d
Inainte de i putea sta neschimbat. Dar aci se iveste o greu-
tate. Toate numele ca Mehddia, apoi cu altä Intonare
Mehadia,Oradia au terminatiune consonanuci In limba Maghiara :
Mdhed, Farad etc. si de cele mai multe orise explica usor
din punct de vedere etimologic. Ce este dara aceste -ia? Si
cum se explica Intonarea ? Dad, admitem -un sufix -ia, avem
ung. Vdrad, rom. Vdrddia. Acela§ loc se numeste Insa si
Oradia. Formula
Jr
"........" N....0i

',m.o.' "........" I'

.IIF
`......../ \moo"
este foarte exacta pentru matematica si fisica, dar pentru lin-
guistica, In casul de fata, este ce-va cu totul inadmisibil. Eu
presupun, sau ci pronuntarea maghiara, pe vremea cind Ro-
minii au facut cunostinta intiiu si intliu cu aceste numiri, a
fost deosebita de cea de astazi, sau ca aci mai este alt popor
ca mijlocitor, ceea-ce s'ar vedea si din deosebirea initialului
din Oradia fata de trarddia.
Ad se afli dara o enigma inca nedeslegata, de care vor
cauta sa se foloseasci partisanii teoriei adverse. Cu toate a-
cestea resultatul principal ramine, si cunoscatorii siguri ai lim-
bIlor despre care e voiba vor putea explica fara indoeala si
pe -ia §i intonarea. Derivarea Romanali-lor din maghiarul
rom, aruipà»,. «romodD, cimp plin de ruine, este atit de bine
sprijinita din punct de vedere linguistic si real, incit nu mai
este cu putinta sa se indoeasci cine-va despre dinsa.
Este de dont, ca autorul sa se ocupe mai departe cu te-:
renul, cu care s'a ocupat cu asa de mult succes In prima lw
lucrare.
Wien. W. Meyer Liibke.

www.dacoromanica.ro
 CREPIISCIIL 1051

CREPUSCUL
Sub geana de lumina stinsd
Steen umbra uriasa stincd.
In valea plind de rdcoare
Se las'o liniste adinca.

Din departarile albastre

0 stea clipeste in tarie,
Ea tremurd usor, dispare
Si se aprinde iar, mai vie.
Pluteste peste'ntreaga fire
Ceva misterios si vag
Si par' cd taina veciniciei
Patrunde sufletu-mi pribeag.
Cesar I. Virgo Ilel

www.dacoromanica.ro
1502 TRIMITE-TI-A IN DEPARTARI

TRIMITE-TI-A IN DEPARTARL.,

Trimite-fi-cq in depdrtdri
Un semn de drag, iubitei;
Dar nici nu §tie inima-mi
Ce poate sd-fi trimitei.
Trimite-ti-cq mdnunchi de flori
Din lunca noastrci, verde ;
Pe drumul lung s'or ve0eft, ,

Mireazma lor i-or pierde.

Trimite-ti-cq pe foi de crin
Atitea doruri sfinte;
Dar dorurile sint adinci,
$i nu le 'ncap cuvinte.
Trimite-ii-cq un stop amar
Din ldcrdmile mete;
De-oftatul mult 0 multul plins
S'au istovit 0 ele.
G. Murnu.

www.dacoromanica.ro
 CRITICE SI ANALISE 1053

=TICK I ANAL=
Ultime raze. Poesii de Grigore N. Lazu. Buc. Edit. re-
vista «Rominia Musicala» 1897.
Volumul acesta de versuri este impártit in sapte parti,
dupà numele localitAtilor pe unde autorul si-a gasit inspi-
ratia : Piatra, Hangu, Schitul Duräu, Iasi, Piatra, Hangu,
Piatra, fie-care despârtiturá continind de la zece pita la
patruzeci de bucAti. Cea mai mare parte din aceste ver-
suri sint lirice, isvorite din acel sentiment puternic asupra
caruia poetul se intreabä la inceputul volumului:
De unde nazuinta de unde azi imi vine,
Din care sferi anume aqa un tainic zor,
SA cint epitalamul dorintelor divine,
SA cint la bAtrinete un cintec de amor ?

Zoful acesta tainic insii, a facut mult rdu d-lui Lazu

caci il , vedem racind iubitei sale urmkoarea tragica mar-
turisire :
Era acum in primAvarà
Ear tu erai podoaba sa ;
Privirea ta invAluitA
Potop de patimi revArsa.

Clipeala numai, o scintee

Din calea mintii m'a smomit
Apoi? drAguta mea, nimicA
Nu §tiu mai mult : eram smintit.

i cind poetul zice «eram» trebue sä se inteleagä eacum)

www.dacoromanica.ro
1054 CRITICE I ANALISE

dupà cum ne-o 15. sA intelegem in primul vers al acestei

buc5.1i.
Si apoi i-se pare d-lui Lazu d toate lucrurile de pe
lume intreab6 de iubita sa, dus5. departe.
Asa il vedem spunind de urmátoarele poetice personagii...
neinsufletite.
Altanul, Omni, Mitleigeful
Intreabii zilnic despre tine ;
Adinc rAsun5 valea toatA :
Cind vine ea? de ce nu vine ?
Departe apoi in zarea noptii.
Intreabei neted Pris5carul
Mai neted Grintiesul mare
51 frate-sAu, si PrimAtarul
Reipeiunii, Schitul, Bistricioara.
etc. etc
Toti intreaba : unii neted, altii colturos, altii ascutit! Si
iubita nu mai vine : ea doarme probabil, eine stie uncle!
Si d-1 *Lazu pe cit pare e un om foarte sensibil.
Se simte prea mare, prea fin, pentru lumea aceasta ne-
mernid si grosoland, plinà de zaddrnicie.
(Nemernid lume, zadarnid. minte !t. se tingue dinsul,
si vrea sä se scape si de una si de alta, desi pare cä nu
s'a bucurat de nici-una.
Ca sá vorbesti de vre-un fond in versurile d-lui Lazu e
de prisos; ce sa caute aci gindirea, aceasta copilã a zadar-
nicei minti ?
Dar nu numai in poesia intreagA nu yeti gasi nici-un
fir de legaturà, nici-o idee principa15., 615.uzitoare, dar nici
macar in aceeasi strofá. Ca pildä, eatä o bucata, pe care
poetul spune c'd a creat-o intr'un moment cind simtea ca-i
cvijiie capul de tkere).
tDau &mut gindiru pe-alAturi 4 treacA
Tigara din oil departe arunc ;
0 vespe in cana cu apa se'nneacA,
Veninul ei grabnic o duce 'n adincoi

www.dacoromanica.ro
 CRITICE I ANALISE 1055

si apoi:
Un ornic, departe, lugubru rAsunA;
O musca pe geamuri se urcl incet ;
Ce musca sublinal awl cd-i neband,
aDe0, te astgar, ea nu e poet.s

D-1 e de prisos s'o mai spunem, se vede cit

Lazu,
decolo ca e poet. D-sa (kept proba a si creeat un nou
gen de productii literare : 0 sem de bueiiti versi-
ficate, care se pot despà1 tl fárd nict-o stricáciune, in a-
titea strofe cite au, care st acestea la rindul lor se pot
desp5.r,ti in atitea versuri cite le formeazd, MIA ca sii plarza
volumul ce-va din insemndtatea lui. Ba ce e mai muR, poti
face schimb de strofe, intre deosebitele poesii st de versuri,
intre deo,ebitele strofe rará ca sâ se schimbe ce-va.
Eacä bundoar5 cum am putea schimba cele cloud strofe
de mai sus (cititorii pot s5. Ned od-cite alte combinatii le
vor plAcea) Deci :
Dau drumul gindirii pe-alguri BA treaca
O mu-cl pe geamuri se lira incet ;
O vespe in cana cu apd se'nneaca,
Desi, te aaigur, ea nu e poet.

Un ornic, departe, lugubru resuna,

Tigara din gurl departe arunc
si asa mai incolo.
Nu mai putin fericit este d. Lazu si in comparatiile sale :
Te leganai cu-atita elegantit
O /Mare strecurincla-se pe mat
A§a ce-va usor, o asonanfd,
Intocmai ondularea unui val.

AdicA inbita d-lui Lazu se legäna, intr'o sear& asa cum

se strecoai á flortle pe mal, ea o asonant.ä, ca o ondulare
de val ; de unde urmeath cA e multä a-ernanare intre o
asonantä si plunbarea unei flori pe malurile Dimbovitei,
de pild5..

www.dacoromanica.ro
1056 CRITICE SI ANAL1SE

Mai ataca apoi autorul si reputatia... doicelor cind zice :

Dar nu gäsim la sinul doicei
Blestemuri numai §i venin 9

Si dupa cum ataca pe dome, mai atacd si Scoala, inte-

lepciunea veacului, femeea in general si in fine se intreaba
autorul, ne mai avind in ce sä loveascd:
Mai e ce-va ?-0 1 da mai este
E lumea asta cum o vezi
Pustiuri, haos, nimicire
Ai toata voea sa le crezi......

Am spus cá nu e nevoe sa cauti vre-o idee nici chiay

in strofele d-lui Lazu, asa day nu cdutati ceea-ce n'a volt
sau n'a putut sh pue. Vezi cd in capul d-lui Lazu nu umblà
ginduri neastimparate ci alte lucruri; asa in «poesiav Tare
nostim mai era, (sic !) spune :
Cinta un cimpoer aeolo,
Ah I nostim chiar de tot era ;
i'n capul meu aveam mmpoae;
Departe padma vuea.

D-1 Lazu dar e un poet si Inca tot asa de ma.re ca si

Eminescu ori Cosbuc; aceasta trebue sd o credeti cu atit
mai virtos, cu cit chiar (1-,sa cauta sä ne-o dovedeasca,
cind incearca sa imiteze formi ambilor poeti.
Ast-fel, in forma Jui Eminescu :

Multe lacruni in de seard

Spre ocithna se adund ; ,
SuflA vint de primAvara
Noapte bunt I

Si colinda §.1 suspinl,

Si intreaba dupe tine ;
Doarme teiul in greidind.
Dormi cu bine.

www.dacoromanica.ro
 CRITICE SI ANALYSE 1057

Iar in felul formei si mai ales limbii d-lui Cosbuc :

Lin molidul se främintä
Bate vint de lumini§,
Ear din smidd, din ti/hi,
Eatä echo, se avinfd
Pe furif.
...VrAbii rind pe gard se'ndeasl,
Pe rdzloage Bute stau ;
Se invirt, din aripi dau
Sii de sfadd nu se lasg,
Pace n'au.

Credern ca acest din urm 5. exempla va face pe d. Cosbuc

mai atent, cind e vorba de a intrebuinta, fdr5 o imperioasa
cerere a cugetArii, provincialismul in poesie. Altminteri
poeti ca de-alde d-1 Lazu mit a0Raptä!

Aceste cite-va exemple sint de ajuns ca sA de'a o

idee cititorului acestei recensii despre valoarea volumului
Ultime raze al d-lui Lazu. Dupà cum se poate vedea, vo-
lumul acesta este o demnA continuare a celor douA vo-
lume ale aceluias autor, apàrute mai acum citi-va ani s.i
continind celebrele 451 de «traduceri, libere 0 imitattuni)
din toti poeyi lumii.
N'am voi insä in ori-ce caz, ca «Ultime raze» sa fie ul-
iimele scinteeri ale geniului d-lui Lazu; ar fl o pierdere
colosalà pentru amatorii de distractie.
Ametiste, Poesii 0 prozd de Aristide Cantitli. Buc.1897).
(dare de searnà scrisä mai mult sau mai pillion in stilul autorului incriminat)
Frumusel volum,mai cu seaind pe din afartl.
Bine tiparit ; hirtia cam lasA de dorit ; poate din pricinA
ca autorul a cautat sd si-o adapteze versurilor si prosei sale.
«Ametistel. are ,si o prefatd.
S'a luat obiceiul ca sA se fac5 o prefald la volumele de
versuri.
A§a cu d-1 Russe Admirescu.

www.dacoromanica.ro
1058 CRITICE I ANALISE

Asa cu d-1 Aristide Cantilli.

D-1 Aristide Cantilli are o prefata, dar mai 'nainte de-
prefatä are ce-va original. Ce-va care trebue si fi sur-
prins cu deosebire pe d-1 Delavrancea. Are intii o dedicatie.
Ametistele sint dedicate d-lui Delavrancea. Apoi o re-
comandatie, pe care, da, d-1 Cantilli o face talentuhii d-lui
Delavrancea si in fine o bucatá din Sultanica d-lui Dela-
vrancea, ca dovat1á despre cele ce d-1 Cantilli spune.
Apoi vine prefata. In prefatá d-1 Cantilli laudä pe bine -
racatorii sai.
Acestia sint multi. Vr'o treizeci la numdr si de multe
culori politiee. Aceasta int4 anu trebue tonsiderati ca o
manifestatie de simpatie pentru un partid sau altu1.1) E o
sim plä mu l 1.6 mire.
Asa zice autorul.
Asa trebue s'a zicem si noi.
Acum sà trecem la cuprins.
Versurile intii. Autorul e un om sensibil, sdrman si pri-
gonit de scat Là:
«De ma mea urari far'de sfirpre /
De ani kii fericiri neinfintle;
Atm citesc In slovele primite...

Lipsit in viatà ve§nic de iubire

Menit sa'ndur o grea nenorocire
Cum pot sa cred in zile fericite ?

Zice autorul intr'una din productiile sale, cu privire la

niste urari pe care-i le adreseath un prieten al sail.
scum eacà legAtura dintre fericirea poetului si miinele
prietenului bail :
Urarile nu slot decit ispite
Cind miinele ce-au scris nu sint curate,
Cum pot sci sper in zde ferlette?

Va s6 zic6 nitel sapun si fericirea poetului era gata

www.dacoromanica.ro
 CR1TICE 1 ANALISE 1059

Poetul in afara de acestea are isbucniri de durere; res-

vratiri amare impotriva acestei sorti blestemate eare-1 face
sl vaza ea toate sint zadarnicie mai cu seama cind nu
le ale :
Zgdarnic e a ne iubim copill
Zgdärnicie ni-e vieata toatg...

Zadarnica averea, zadarnica gloria, zadarnic si talentul.

Lumea e fericita irisa, numai d-1 Cantilli e nefericit
fund-ca d-lui n'are nici avere, mci iubire, nici de cele-l-alte.
Natura 'ntreagg azi auricle gi veselia e la culme
Toti oamerni serbeazg'n zgornot sosirea lui intim de Maiu
Doar numai eu retras de-o parte, de sgomot, de-o imensd lume
Piing viata mea perdutg 'IlL valul durerilor Mrg de graiu

Se tingue autorul, in bucatile sale de poesie. Se ttn-

gue ea si d. Lazu ea si d. Ruse Adtnirescu.
Dar d-1 Cantilli nu simte numai pur si csimpluv ; d-sa
si cugeta si filosofeaza prolund. Eaca bunioara ce spune, in
poem unei iubite :
Ca miine florile-au sg moarg,
Ca mime voiu muri gi eu;
Dar vei trAi in eul men: ,
Nepretuita mea fecioarg.

Deci, pomenita fecioara sa n'aiba nici-o grija.

liar muri florile.
Va muri (doamne fereste) si d-1 Cantilli.
Dar eul sau va ramine ca sa locuea9ea fecioara inteinsul.
Acestea sint insusirile d-lui Cantilli ca poet ; acum sa-1
vedem si la prosa la prosa nerimata.
Duiosia, sensibilitatea dulce, femenina, este nota carac-
terMicä a prosei d-lui Cantilli. D-sa a luat partea tuturor
nefericitilor, a plins cu ei, a gemut s'a batut eu pumnul
in piept, sub farmecul de fund si in taina singuratatii, cad
zice dinsul :
(Singuratatea mi-este unieul prieten.

www.dacoromanica.ro
1060 CRITICE 1 ANALISE

aPentru mine ea este mai bung, mai dreapta si mai sin-

cera decit noi oamenii.
aCit de fericit ma aflu departe de lume, ce dulci, vibra-
toare si placute emotiuni sint departe de lume !
«Singurdtatea mi-este unicul prieten.»
Cum se vede nu e depute d. Cantilli de d-1 Ranu
Si d-1 Cantilli ca si d-I Ranu, ca si d-1 Admirescu, ce-i
drept, lipsiti de compania d-lui Lazu, dar stind sub scutul
d-lui Gherea, mai are si idealuri sociale, aspiratiuni si re-
vendicari pentru cei obijduitt.
De aceea e socialist.
Dar nu socialist ca la «Lumea Noua ;»
Ci socialist ca la «Lumina» sting, stinsa de vre'o doi
trei ani.
Si, acest socialism tinteste la :
((Pace si fratie, respectul proprietatii si al muncii, dar
in acelas timp : dreptul de a tral !»
Dar d. Cantilli vrea sa mearga singur.
Si ngur... cu cercu I de la a Lumina».
Cad, zice dinsul, anoi cei din Rominia refus5m si pc
Guesde si pe Lafargue, si pe Bebel si pe Karl Marx.%
In locul lor vor veni deci d. Cantilli, Macedonsky si
Russe, «cei de la Lumina» sting.
Noi, din partea noastrk le uram sa aibà si pe terenul
luptelor sociale un succes tot asa de mare ca si acela do-
bindit pe terenul literar.

Mitologla dupa E. Economopol, de St. 111IhAi1eanu Vol.

I. 1897 Buc. tip. Lazareanu.
Avem in sfirsit si noi in romineste o Mitologie compfeta
si amänuntita, prelucrare ce e drept, dar bine cä e si asa.
Nu mai departe decit acum cite-va zecirni de ani, ro-
mantismul frances incepuse sa reinvieze batrinele legende
ale celor doua popoare stralucite din vechime.
La noi in tara pe la inceputul veacului acestuia, logo-
fatul Costaki Konaki, cintaretul apei Borsec, al Zulnulor

www.dacoromanica.ro
 CRITICE L ANALISE 1061

si al Catinchilor, Marioarelor i Casandrelor, mai aalcd-

tueaD Inca Afrodita §i Amorul rämfiià din influenta gre-
ceascá, iar i mai de curind Bolintineanu, Grandea Si cei
1-alti, ne vorbeau mereu de frumosul Adonis, sfisiat de un
mistret, de flea lui Alcinou din tara Feacilor, de Sirene
si de tara Hesperidelor.
Azi comparatmle mitologice au esit din modd. Istoria se
face tot mai criticd, mai genera% Uncle tot mai mult catre
sociologie, i un curs de mitologie nu existä in scolile
noastre secundare.
115.mine numai calea cititului pe apucate i nesistematic.
Frumoasa fume a legendelor a fost atita Limp lásatã in
páráginire, de directaa positivä Si naturalistä a vremii.
PutinP dintre tinerii esiti asta-zi de pe bancile scoalei
mai stiu care sint isprävile lui Hercule, faptele lui Teseu,
amorurde lui Joe, chinurile lui Tanta!, nefericirile Niobei.
Si cu toate aceste sint atitea milrete sentimente aeolo, a-
tita belsug de viacd i atitea figuri gigantice, cä numai cind
te gindesti, fata cu mohoritul scepticism al vremii, li pare
ca-ti amintesti de un rasarit de soare, pe care 1-ai vazut
unde-va, inteo dimineata frumoasä si inviordtoare. Toate
nkuintele, toate visurile sufletului omenesc sint acolo.
Cartea d-lui Mihdileanu intemeeata mai cu seamá pe
isvoare grece i romane, afará de mici defectuositáti de
hmbd, e scrisá intr'un stil prácut, easezat» asa cum se cu-
vine unei povestiri batrine, batrine ca inima omeneasch.
Ilustratille destul de isbutite fac si mai sugestiv cu-
prinsul.

Amantl. Roman de Alexandrescu-Dorna. Bucuresti Edit.

Steimberg 1897.,
In mijlocul potopului de versuri i p rosd, care ne-a
cutropit de la o vreme incoace, si care toate ii au isvorul
in atmosfera literará creatà ede toute piè nes» de eminentul
nostru critic.» din Ploesti, eacá aparind in fine i o carte
de longue haleine 1. Un roman ! ... Un roman de d.
Alexandrescu-Dorna, cara e destul de cunoscut publicului ro-

www.dacoromanica.ro
4062 CRITICE I ANALISE

min prin conferentele, nuvelele, versuri le si cele-l-alte scrieri,

care a stiut sd imbog5leascd inteo scurtd vreme, sdraca
noastrd literaturd si care are aerul de a-si gäsi inspirati-
unea in al t5. atmosferd decit aceea creatd de criticul ploestean.
S'auzim
(Pe mina stingd, intipdritura a patru dinti, douà cear-
cane vinete acum, o musaturd pind la singe ii adund du-
tdturile obosite ale ochilor. Si fdrd nici-o clipeald ochii pe
jumátate inchi, rdmin vreme multd atintiti acolo pdrind
a urea sëi stringd intre cele chud vineteli toatà turbureala
mintii, pdrind a vrea set inchiege din muscdtura ceea dinti,
gurd, buze, ochi, trup... .
(0 horcdeald ca de agonie rásbate printre buzele strirhe
o al t5. tresdriturd i ochii s'au deschis, i muschii s'au des-
tins si pumnii nu se mai string. A bdgat mina stingd in
buzunar i cu pa0 cletinati se m4cd in sus §i in jos
prin odae ...)
Gine este personajul acesta care sufere de asemenea
spasmuri crude, epdrind a vreaD atitea si care se misrd in
sus si in jos cu pasi cletinati ?. Este Costick fiul marelui
hoer de bastind Iorgu Banu i vinetelele acelea le are de
la iubita sa Marioara Certescii, n5.-;cut5. dintr'o familie g-
racà dar onestd Tindra copild ii iubea cu toatd fel bin-
teala sufletului ei feciorelnic, dar era nefericitd, si nu
numai ea era nefericitä dar si iubitul stiu si mama sa
buna d-nd Certescu, care nu putea vedea in \Ili torul sdu ginere
alt-ce-va decit un orn care a vea sd-i facd fericirea copilei,
unicei sale copile. i totusi aceasta n'avea &à se in timple.
De ce ? Cine era demonul acela cu sufletul de bronz, care
se impotrivea nobilelor dorinte ale celor trei suflete ? Era
lorgu Banu, bdtrinul Iorgu Banu, tatdl lui Costica si unul
din cele mai desfrinate naturi omenesti, care crescuse
pe copilul sau in cele mai immorale principii. Eatá ce
spune autorul despre relatiile dintre cei doi destrdbälati
tatá si fm :
(Gdseau atit de naturald viata asta (destradlatd) si se
intelegeau atit de bine, cind ii povesteau unul altuia, pe-

www.dacoromanica.ro
 CRIT10E I ANALISE 1063

ripetiile cutdrei nopti petrecute in cutare loc si atita haz

facea de cite o porcdrioard nostimd, auzira de unul sau
de altul si pe care o treceau intre noutatile ce obisnueau
a-si spune cind se intilneau, incit intre tatd si fiu se legase
un soiu de továrdsie care-i raceau sd nu roseascd (mai cu
seamd !) nici-unul nici altul cind dindu-si mina se intrebau :
Ce-ti mai face dráguta ? ori,
Ce-ti face cucoana b
Si totusi omul acesta se impotrivea la unirea celor doi
iubitt. El isbutise deja o data sd rupd legáturile dintre
Costicd si Marioara, dar dragostea a biruit si eatd-i pe cei
doi copii, din nou unul la sinul altuia, pe cind buna d-na
Certescu ofta si se fAcea cd nu bagö. de seamd.
Costicd era foarte hotdrit sd ia pe Marioara, chiar cu
riscul de a se lipsi de consimtimintul tatAlui.
Dar ei nu se puteau lua ; dorinta lor nobild era un vis
zaddrnic, caci asupra lor plana o ursita blestemata, si in
umbra se urzeau planuri infernale din partea lin Iorgu
Banu si a d-nei Stariady.
Cine era d-na Stariady ?
0 damd nobild si bogard, amanta lui Iorgu Banu, pentru
moment, day cl 'e in inima ei nemernicitd de toate vitiile
unei lumi in agonie, planuea sd prinzd in cursa gratiilor
sale quadragenare pe iubitul Marioarei. Spre a-si implini
aceste planuri, Victorina Stariady, se folosi de lupta pe
care Iorgu Banu o ducea pe lingd fiul lui in contra Cer-
testelor. Amindoi se inteleserd sä pund capdt legdturilor
dintre cei doi tineri, punind la cale nelegiuita campanie,
pe care cititorii o vor vedea mai la vale.
In vremea asta tinerii se iubeau mereu, se intilneau me-
reu, se iubeau si. se intrebau :
(De ce te iubesc
(.... De ce te-am vdzut ?i
-- De ce te iubesc ?»
Si atunci,
c bratele lui 6 coprindeau intreagd, o ascundeau in
umdrul lui, de el, (T) si de abea o vedea, ii pipdea obra-

www.dacoromanica.ro
1064 ANALISE SI CRITICE

zul, gitul, umerii, mijlocul...» (Si apoi in aiureala asta))

spunea el :
eA mea.... a mea.... a mea....
Si ea :
IDa, a ta, a ta, si tu al meu.»
Aceasta insa dupa cum mai spuseram era numai un vis
cad eaca ce se intimplä.
Intr'o zi, Constantin 13anu se pomeni cu o scrisoare
foarte calduroasa de la d-na Stariady, si prin care era in-
vitat cu multa staruinta sa vie la o serata.
(Costied» se duse.
Acolo, d-na Stariady il primi cu cea mai prieteneasca
amabilitate si apoi dupa sfirsirea seratei, il duse in budu-
arul sau. IVA fiird multe ocoliri, impudica fernee se arunca
la picioarele lui, facindu-i cele mai patmase declaratii de
dragoste.
El o ref usa scurt si folosindu-se de un atac de nervi
care Meuse pe d-na Stariady sd lesine, el fugl, cit putu
mai repede din acest cuib al infamtei.
Dar paharul amai 5.,.iunii nu ajunsese la fund. Costica
Banu aflii intr'o zi, si vestea o stia toate gazetele si toate
cunostintele, ca fusese nurnit secretar la ambasada din
Roma, post foarte frurnos dar la care nici nu se gindise
sa-1 solicite.
Intele ese planul barbar al lui Iorgu Banu & C-ie. Vroea
sa-I desparta de sinul iubitei sale, de leaganul fericirii, de
Marioara sa !.
Nu! Aceasta nu se va face ! Va refusa postul asa cum
refusase si iubirea Vietorinei Stariady.
Totusi dupd oare-care chibzueala dimpreunä cu buna
d-na Certescu, care dupà cum spuseram nu urmarea ni-
mic alt decit fericirea ficei sale, Costica ajunse la incheerea
ca trebue sa piece la Roma pentru cit-va timp, ca sail
deschiza o cariera si apoi sa-si dea dimisia, sá vie in tarä
si sà ia in casatorie pe iubita inimei sale.
Vestea despre refusul lui Costica se imprastiase prin tot
orasul, asa ca nu MIA o imensa mirare lorgu Banu si d-na

www.dacoromanica.ro
 CRITICE 1 ANALISE 1065

Stariadv aflara de noua lui hotarire. Trebue sa mai spunem

ca d-na Stariad y primise pe Costica de mai multe-ori du pa sce-
na rusinoasá pe care o povestirarn mai sus si despre care ea
parea ea nici nu-si aduce aminte.
Deci, Costa. Bann pleca la Roma si de ad incolo in-
cope sà se destäsure infamiile planuite intro cei doi carunti
aman
D-na Stariady pleca ,si ea la Roma, unde continua sa
faca avansuri nelegiuite lui Costica Banu, care insa le
respinse. El era cu gindul tot in dulcea lui tara st la buna
sa Marioara. Ii scria scrisori pe care ea le inv.* pe de-
rost, scrisori in care el descria cum putea, locurile marete
de pe acolo ; isi arata statornicia inimei si facea filosofie
metafisica, tot cum putea, si cam independent de regulele
gramaticale, precum urmeaza :
a.Vei fi crezind de sigur cà in rdspunsul meu dor de
frumos si de nemarginit, pe data ce m'am gasit ad unde
frumosul §i nemarginitul domne§te a tot stdpinitor te
voiu fi uitat....
cNu iubito, nici ochii mei nu au uitat pe ai tai, nici eu
intreg cu minte si suflet nu te-am uitat pe tine cea cu
mult suflet si putind minte Frumosul si nernärginitul e
acelas. Frumos e numai ce e frumos, nemdrginit e nu-
mai ce e nemarginit....»
,SL asa mai departe vr'o treizecisipatru de pagini.
Dupä cum era inteles de mai inainte, 'lici nu trecuse o
luna de zile de cind era in Roma, si Constantin Banu se ho-
tar sd se intoarca in tail. Intr'o plimbare pe cal e o fa-
ceau impreund, noaptea, intr'o gradind publica, d-na Sta-
riady isi exprimh mirarea sa fata de decisiunea lui Costica
de a pleca inapoi la Bucuresti.
El scalda raspunsul in doua ape pind cind ea puse
numaidecit chestiunea cea arzatoare a insuratoarei lui
cu Marioara Certescu. Ea dete apoi sa se inteleagd cea
mai grozava plasmuire a unel min ti nelegiuite : Marioara
era la Poiana, la ruda sa Carescu, unde se allot §i lorgu
Banu....

www.dacoromanica.ro
4066 CR1TICE 1 ANAL1SE

Tinarul ramase trasnit...

Cum ?... Care va sä zica ?.... Asa dar ? Si cu tatal sau ?
Ea ? 0, nu, nu se poate... (Multi ! Multi 1»
Si a doua-zi era in tren spre Bucuresti.
Pe de altà parte, in lard la Poiana telegrama lui Costich
Banu catre d-na Certescu, in care spunea numai asAm
plecat» cazu ca un trasnet... Toti tacusera repetindu-si in
min te acelas «vine».
Prigonitorul nu dormea insa ; el aparu, in persoana lu
Iorgu 13anu, Si dete d-nei Si d-rei Certesau o lovitura in
adincul inimei. Spuse anume, ciinosul pdrinte, cà gazetele
povestesc cum ea «non! secretor al legatiei din Roma
in loc sa-si vadà de legatie e vesnic in plimbare pe la
Neapole cu o frumoasä doamna venitt de la noi din tali,
pe urmele lui...))
«Si el deci ea toti cei-l-alti» Banu! se gindira neno-
rocitele victime ale unui complot infernal.
Cruda i napaditoare de lacrimi e scena in care apoi,
mama nenorecitä a si mai nenorocitei sale flee, desvalue inu-
manului parinte ea Marioara nu a fost numai inbita dar si
....amanta fiului lui.... Apoi, isbitä de raspunsul cinic a lui
lorgu I3anu care-i spunea asint gata sa platese», buna d-na
Certescu cu un gemat de durere se pravdlise de pe scaun»

Pe drum spre Bucuresti Costica se tortura sub apasarea

celor mai negre ginduri. iA mintit !, A mintit ! 1st facea
el curaj. Cazind bolnav, fu nevoit sa se opreasca in
Viena, pe cind la gard in Bucuresti iubita Si amanta lui ii
astepta mereu, stergindu-si cu batista lacramile cit pu-
mnul :
aNu vine ! II cbeama Bann l) Se rgindise de atitea
ori buna d-nd Certescu.
Dar, Bann, arestabilit intru cit-va, in putinta de a face
diatom pind in tara, plecase din Viena.) Nu-si vesti so-
sirea, voind sa fac . surprindere tuturor.
Pe drum insd, la o vreme fu desteptat din somnul in cara

www.dacoromanica.ro
 CRITICE I ANALISE 1067

se lasase a fi cutundat, fa desteptät de sgomotul unor

voci care fi pomeneau numele.
Trase cu urechea... Si ce auzi? De mit de ori blesteme !
Vecinii de compartiment vorbeau de ispravile a ticàlosului
cela de Banu,» de Iorgu Banu care ase laudä pretutindeni
ca a sters lui fiu sau,...
0, Doamne ! Ce a sters lui fiu-sau ?
a aman ta.
«Amanta lut? De eine e vorba `./9
Nu cum-va ? sfanta Nascatoare !
«Care amanta ?
Pe fata Certeaschip
Oh ! Cer nemilos ! Pdmint prea rabdator, cum nu va
prabusiti in sinul haosului 1 Asa dar ?
E adevarat !
Vocile completeaza :
aVa sa zica si a tatalui si a fiului....
...0 a atitor altii...
«Ultima sfortare de a se misca nu-i isbutise. Si atunci
fu o singura clipà in care Constantantin Banu 10 vazu
revolverul in mink 0-1 puse in urechea dreapta 0 trase.
Detunatura ad-na fume.»
Ast-fel fa sfirsitul tragic al acestui sunset de poet. si
-
filo-
sof... Dar ea Marioara ?
Marioara si cu buna sa mama soseau in gara odata
cu trenul care aducea corpul nefericitului secretar de legatie.
Cind amanta auzi de la un gardist grozava veste, fu
numai un strigat care pdru teribil sub bolta de fer a garii.»
Dete fuga si vazu groza vie !
aCei care alergasera dupa Marioara Certescu o ajunsera
la vreme ca O. nu o lase sa. cada. Ochii i-se inchisese fara
voaa ei 0 de pe buze ii fluturase ca_infro ultimei reisuflare:
El !»
Si ?
a Sfirsit. »

Comentariile le vor face cititorii. Totusi nu ne putem

www.dacoromanica.ro
1068 CRITICE SI ANALISE

opri de a nu observa, cd si aceasta productie literard ca

si acelea ale d-lor Ranu, Ruse Admirescu, Cantilli, §i mai
cu seamà aceea a d-lui Nottara, e inspiratä mai din aceeasi at-
mosferà nouä si plin6 de viatá menitá sä präbuseasca ticaloasa
lume burgbezd, dupã cum zice keminentul critic). Ce e
Iorgu Rana ? Ce e Victorina Stariarly ? Incarnarea bar-
gheziei ! De sigur aceste inalte calitAti ale acestor autori
vor face pe d. Gherea sá le facà s.i lor un locsor in pan-
teonul, pe care-1 construe§te cu Mita trudá prin astudille)
sale acrid cep.
Demeter.

www.dacoromanica.ro
 A I'ZIS CEV A? 1009

M ZI$ GE-VA?
.1-am is asear'o vorbd, dinsa
Se scoald si-mi rdspunde ece.
.5i-si stringe lucrurile toate
Cu hotdrire ca sd piece.
Eu nu i-am is nimic, ci numai
0- ascultam cum turburatd
Se mai jura cd pe la mine
1\l'o sd mai vie niciodatd.
oRdmii acum reimii, cu bine»
A mai soptit pe cind pleca
Eu am teicut; ea se intoarse
Si m'a'ntrebat : «ai is ce-va?»
V. Zugravu.

www.dacoromanica.ro
1070 REVISTA PUBLICATHLOR

REVISTA PUBLICATIILOR

L'écho de la sernaine din Paris publicl in numärul din 21 Oct. o no-

yell de Carmen Sy lva, intitulath. Iloria.
V
* V

Episcopul ortodox al Dalmatiei, Nicodim Milas a publicat la CernAuti

se gtie ch biserica ortodoxA a Dalmatiei tine de Mitropoha Bucovinei,un
tractat de drept bisericesc : Das Kirchenrecht der morgenliindischen
Kirche, vol. 40 de+62l pag. La pag. 155 expune organisarea bisericei
rominegti din Regat, la pap. 191 arata care slut sorgintele rominesti ale
dreptului canonic, etc. Evolutiunea dreptului canonic al RhsAritului e
impartita in trei perioade : de la originl ping la edictul din Milan in se-
colul al 1V-lea ; de la acel edict ping la cAderea Imperului bizantin gi
de atunci pinA in zilele noastre.
* i, '
In semestrul hprilie-Sept. din acest an, al revistei socialiste din Stut-
gart Neue Zest Bunt retipArite la pag. 68 gi urmAtoarele studii publicate
de I/ Marx la 1853, la inceputul rAsboiulul Crimeii, in New-York Tri-
bune asupra nationalitatilor cregtine din Orient gi Turcia. Despre Ro-
mini (pag. 72) vorbegte dupl informatiuni foarte exacte.
La pag. 486-490 d-nu R. Bebel trateazA despre organisarea rudeniei
la Tigani i calla a dovedi cl Wlislocki care s'a ocupat mult cu acest
subiect Vont wandernden Zigeunerwolk, Hamburg 1890, n'a interpretat
bine materialul de observatiuni de care dispunea. Tiganit nomadl zice
d-I Bebel numesc pe cei stabili Gleteciore (7) iar pe ei Kortorar (ear-
turari).
* *

Luna trecutA, ministerul de resbel a terminat de tipArit un Dic(ionar

statistic general al Roininzei care nu s'a pus in circulatie. Conline lo-
calitAtile agezate dupA ordinea allabeticA a numirii, numArul de locuinte
pe categorii, numArul de hanuri, circiume, mori, de vite mail i mici,
.apele cu indicarea puturilor i fintinelor i numArul populatiunii.

www.dacoromanica.ro
 CARTI PRIMITE LA REDACTIE if171

Ca.r-ti primite la Redac-tie

*) Ghica Comäne§ti. 0 expeditie in Africa, Edit. Soceca 1897
Jules Verne. Castelul din Carpati. Traducere de
Victor Oni§or cu o prefat'a despre Jules
Verne sci iitor §i scrieri de Dr. E.
Daianu. Sibiu. 1897 (Tipografia».
Anastas. D. Diamanoff. Die Zebentregulierung in Bayren. Stut-
girt 1896. Verlag der I. G. Gotta schen.
*) Ioan Petreanu. Gramatica Romind pentru Itivämintul
secundar. Part. II. Arad. 1898 Edit. Ant.
Moise N. Pacu. Manual de morald evangelzcd. Ed. II.
Galati Tip. G. Bál4escul 1897.
Joan N. Ghica. Curs drept public Rornin. (resumat)
Part. I. la§i 1897. Ed. Iliescu E Grossu.
*) Stefan C. Ioan. Raport general asupra stdrii invdtd-
mintului Primar si Normal-Pritnar in
anul §colar 1896/97. Buc. 1897 Ed. C.
Gdbl.
*) Dr. Diaconovici. Enciclopedia Romind. Vol. I. fasc. 4 §i
5. Sibiu 1897. Ed. W. Kraft.
*) Ioan Kalinderu. August si Literatii. Buc. 1897. Edit.
Carol Gobl.
Anuarul Institutului Liceal de Domnisoare din Iasi Anul
XXV 1896-97.
*) Raportul societdlii scolare aDragosvdin Volovdt asupra activi
falii sale in decurs de 25ani 1872-97.
Volov4 1897. Edit. Societatii.
4) Uebersicht der Akademischen Behor den Professoren, Privat
docenten, Lehrer, Beamten etc. an der
K. K. Franz-Iosephus- Universitat zu
Czernovitz im Studrinjahre 1897/98.
Czernovitz. 1897. -

CAritle insemnate cu ste1ule (*) 11 se va face recensh, in numerele vii-

toare.

Ttpografia G. A. LAZAREANU Strada Episcopiei No. 3.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro