Pinguini

Pinguinii (ordinul Sphenisciformes, familia Spheniscidae) sunt un grup depsri acvatice, care
nu zboar, i care triesc exclusiv n emisfera sudic. Sunt psri acvo-terestre care triesc pe
continentul ngheat numitAntarctida. Aceste psri nezburtoare i prind hrana notnd i
prinznd n gur petii pe care apoi i devoreaz. Exist mai multe specii de pinguini cum ar
fi: Pinguinul imperial, Pinguinul Adlie etc. Pe uscat par leni, abia micndu-se, dar n ap sunt
foarte rapizi deoarece i folosesc aripile pentru not.

Adaptri fizionomice[modificare | modificare surs]

Pinguinii sunt singurele psri nezburtoare adaptate la scufundare, propulsate cu ajutorul
aripilor. Pentru aceasta, n timp, aripile au devenit nottoare puternice cu articulaii rigide care
mpiedic micrile independente ale oaselor care alctuiesc aripa. Oasele pinguinilor sunt mai
dense i mai dure ceea ce face ca s fie mai rezistente n cazul impacturilor cu apa i pentru a
crete n greutate ntreg corpul pentru a reduce flotabilitatea. Picioarele sunt situate mai n spate
fa de alte psri, lucru ce le confer o statur biped dar care le ngreuneaz mersul pe
pmnt uscat ns ndeplinesc funcia de crm atunci cnd se afl n ap. n ap pinguinii pot
ajunge la viteze de pn la 60 km/h dar viteza lor obinuit este situat ntre 510 km/h.
Rezervele de oxigen se gsesc n esutul muscular care conine mari cantiti de mioglobin
ceea ce le face s reziste mult timp scufundate n ap, pn la 18 minute n cazul pinguinului
imperial (Aptenodytes forsteri).
Pinguinii au capacitea de a reine mare parte din temperatura corporal ceea ce i face perfect
adaptai la condiiile de frig extrem din zonele n care triesc. Au un nveli consistent de esut
gras sub piele, un sistem vascular specializat n aripi i picioare i un penaj alctuit din trei
straturi. Speciile care triesc n zonele mai temperate au aripile mai lungi i zone lipsite de penaj
la nivelul feei i n general sunt mai mici i pentru a nu se supranclzi i petrec marea parte a
timpului n apa rece. Greutatea unui pinguin ajunge la maximum 14 kg.