Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a.
b.
c.
c.
13. Bronsita
a.
b.
c.
factori imunologici.
acuta se intilneste frecvent in urmatoarele boli, cu exceptia:
tuberculoza pulmonara;
viroza respiratorie;
cancer bronho- pulmonar.
14. Urmatoarele substante iritante nu pot determina aparitia unei bronsite acute:
a.
azot;
b. fum de tutun;
c.
clor si amoniac.
15.Aspectul clinic de rinobronsita evolueaza in :
a.
2 faze;
b. 3 faze;
c.
4 faze.
16.Catarul rinofaringian din bronsita acuta dureaza:
a.
1-3 zile;
b. 6-8 zile;
c.
2-4 zile.
17. Componenta alergica din bronsita acuta se trateaza cu urmatoarele medicamente, cu exceptia:
a.
Nilfan;
b. Feniramin;
c.
Miofilin.
18.Bronsita cronica este definita ca :
a.
b.
c.
sindrom clinic caracterizat prin tuse permanenta sau intermitenta, insotita de cresterea secretiilor bronsice;
inflamatie acuta a mucoasei bronsice;
afectiune cronica caracterizata prin dilatarea bronhiilor mici si mijlocii.
b.
c.
b.
expectoratia mucopurulenta;
febra.
c.
23.Care dintre urmatorii germeni sunt raspunzatori de acutizarile din bronsita cronica:
a.
streptococ;
b.
Haemoplilus infulumzae;
c.
Klebsiella.
24.Factorii iritanti in bronsita cronica sunt reprezentati de:
a.
tabagism, alcoolism;
b.
pulberi minerale sau organice;
c.
frig,umezeala,curenti de aer.
25.In bronsita cronica expectoratia este de obicei:
a.
mucopurulenta;
b.
viscoasa, albicioasa;
c.
rosie ruginie.
26.Bronsita cronica afecteaza:
a.
bronhiile mici;
b.
bronhiile mari, mijlocii;
c.
bronhiile mici si mijlocii.
27.Bronsita cronica cu afectarea bronhiolelor este dominata de :
a.
tuse violenta;
b.
dispnee;
c.
expectoratie purulenta.
28. Infectia din bronsita cronica:
a.
poate fi microbiana sau virala;
b. se grefeaza de obicei pe o mucoasa bronsica nealterata de iritatia cronica;
c.
poate fi determinata de pneumococ.
29. Alergia din bronsita cronica:
a.
actioneaza prin sensibilizare la pneumoalergeni;
b. nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni microbieni;
c.
nu este un factor cauzal.
30.Tusea din bronsita cronica are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
a. apare la inceput dimineata si ulterior permanent;
b.
se accentueaza in anotimpul rece ;
c.
nu este insotita de expectoratie mucopurulenta;
31.In bronsita cronica:
a. bolnavul este de obicei afebril;
b. dispneea nu creste progresiv;
c. cianoza apare precoce.
32.In bronsita cronica, ascultator se deceleaza:
a.
b.
c.
a.
b.
c.
38. In bronsita cronica fiecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstructive prin:
a. scaderea secretiei de mucus, relaxare bronsica;
b. hipersecretie de mucus, spasm bronsic si decompensare
cardiorespiratorie;
c. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus.
39. In bronsita cronica, semnele care arata instalarea BPOC sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. agitatie si polipnee;
b. somnolenta si transpiratii profuze;
c. dispnee, eventual cianoza.
40.Astmul bronsic se defineste ca un sindrom clinic caracterizat prin:
a. reducerea generalizata,variabila si reversibila a calibrului bronhiilor;
b.
a.
hemisuccinat de hidrocortizon 25-100 mg i.v urmat de 200-400 mg/24 ore in perfuzii cu solutii de glucoza;
b. oxigenoterapie;
c. traheotomie,respiratie asistata.
54.In tratamentul astmului bronsic de electie sunt:
a. opiaceele, tranchilizantele si neurolepticele;
b. corticoterapia;
c. antitusive.
55.Astmul bronsic se complica cu:
a. infectii bronhopulmonare;
b. edem pulmonar acut;
c. emfizem pulmonar.
56. Educatia sanitara pe care asistenta medicala trebuie sa o faca pacientului cu astm bronsic cuprinde:
a. propaganda antitabagica;
b. evitarea expunerii la noxele respiratorii;
c. respectarea igienei bucale si a tegumentelor.
57.Insuficienta respiratorie acuta este :
a. incapacitatea plaminilor de a face fata schimburilor fiziologice de gaze;
b. prezenta unei colectii gazoase in cavitatea pleurala;
c. inundarea brutala a alveolelor de catre un transudat sangvinolent necoagulat din capilarele pulmonare .
58.In cadrul insuficientei respiratorii acute apare :
a. hipoxie;
b. hipercapnie;
c. sindrom asfixic.
59. Insuficienta respiratorie acuta de origine cardiaca este determinata de :
a. infarctul miocardic;
b. astmul cardiac;
c. BPOC.
60.In etiologia insuficientei respiratorii acute intervine:
a . o singura cauza;
b. neaparat sa se nasca din parinti cu IRA;
c. o cauza multifactoriala .
61.Cauzele de origine bronhopulmonara a insuficientei respiratorii acute sunt reprezentate de :
a. stenoze functionale si organice ale cailor aeriene superioare;
b. edem pulmonar acut ;
c. alterarea functiei centrului respirator .
62.Dispneea din insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin :
a. bradipnee inspiratorie sau expiratorie;
b. polipnee;
c. tahipnee.
63.Cianoza din insuficienta respiratorie acuta poate lipsi in :
a. anemii,stari de soc hipovolemic;
b. intoxicatii cu CO, cianuri ;
c. intoxicatii cu barbiturice.
64. In insuficienta respiratorie acuta ralurile bronsice crepitante sunt asemanatoare cu :
a. tiuitul vintului ;
b. zgomotul ce se aude cand se sufla intr-un tub de sticla plin cu apa;
c. zgomotul ce se aude cand frecam intre degete o suvita de par .
65.Miscarile respiratorii din insuficienta respiratorie acuta pot fi:
a. rare si ample ;
b. frecvente si superficiale ;
c. nu apar modificari ale amplitudinii miscarilor respiratorii.
b.
c.
a.
b.
c.
debut mai putin brutal, temperatura moderata si sindrom de condensare uneori absent;
participare pleurala;
junghi abdominal si varsaturi;
a.
b.
c.
b.
c.
edemul pulmonar;
cancerul pulmonar.
a.
b.
c.
c.
a.
b.
c.
pe cale aeriana;
pe cale digestiva;
prin contact sexual.
b.
c.
bronho-pneumonii cazeoase;
pneumonie fibrocavitara.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
106.Factori
a.
b.
c.
b.
116.Semne
a.
b.
c.
b.
sindrom clinic ce tradeaza o suferinta miocardica, determinata de un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a
muschiului inimii si aportul coronarian ;
c. sindrom clinic ce tradeaza o suferinta coronariana.
118.Cauza determinanta a angorului pectoral include :
a. diabetul zaharat;
b. ateroscleroza coronariana si cardiopatii valvulare;
c.
b. HTA esentiala;
c. HTA secundara.
149.In stadiul al III -lea, HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor:
a. complicatii cardiace, coronariene;
b. complicatii cerebrale si renale ;
c. complicatii abdominale.
150.Modificari fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt :
a. vasoconstrictia arteriala ;
b. cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare ;
c. vasodilatatia arteriala.
1.
151.In forma maligna, HTA are evolutie rapida, etapele fiind parcurse in :
a. 5-10 ani ;
e
b. 1-5 ani ;
c. 1-3 ani.
152.Stadiul
a.
b.
c.
153.In HTA
a.
b.
c.
154.In HTA
a.
b.
c.
158.In cazul unui stop respirator fara oprirea inimii, reanimarea respiratorie poate avea succes in urmatorul interval de timp:
a. 1-5 minute;
b. 2-7 minute;
c. 3-10 sau chiar 12 minute.
159.Etapele
a.
b.
c.
b.
c.
162.Eliberarea cailor aeriene este suficienta pentru ca victima sa-si reia respiratia:
a.
b.
c.
deseori;
intotdeauna;
niciodata.
nazofaringiene se pot
a.
b.
c.
dispnee;
reflexe periculoase de tuse, varsaturi;
balans intre torace si abdomen.
c.
de natura lezionala.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
sangerare 300-500 ml ;
diureza osmotica;
anticoagulante.
c.
EPA infectios.
198. Autodigerarea mucoasei sub actiunea sucului gastric, cauza a ulcerului gastroduodenal, sta la baza teoriei :
a. mecanice ;
b. clorhidroptice;
c. inflamatorii .
199.Durerea in ulcerul gastroduodenal poate fi calmata de :
a. ingestia de alimente;
b. ingestia de substante alcaline (bicarbonat de sodiu);
c. inhibitori de antireceptori H2.
200.Senzatia de foame dureroasa apare in :
a. ulcerul duodenal;
b. ulcerul micii curburi ;
c. ulcerul juxtacardial.
201. Diagnosticul de certitudine al ulcerului gastro-duodenal perforat se sprijina pe:
a.
antecedente ulceroase;
b.
caracterul durerii si fenomenele digestive;
c.
disparitia matitatii hepatice, punctia abdominala pozitiva si prezenta pneumotoraxului.
202. Diagnosticul prezumtiv clinic de perforatie ulceroasa se sprijina pe:
a. caracterul durerii, semnele de peritonita si antecedentele ulceroase;
b. caracterul durerii si fenomenele digestive;
c. starea generala a bolnavului si prezenta fenomenelor digestive.
203. Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duodenal este:
a. in organele din vecinatate;
b. perforatia acoperita;
c. in peritoneul liber.
204.Perforatia acoperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita in urmatoarele situatii:
a. cand orificiul de perforatie este mic si suplu;
b. cand orificiul de perforatie se face pe un ulcer netratat;
c. cand orificiul de perforatie se deschide in stomacul plin.
205. Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului, formand asa- zisul abdomen de lemn, se intalneste in:
a.
ocluzia intestinala;
b.
apendicita acuta;
c.
ulcerul duodenal perforat.
206.Daca un bolnav se prezinta in urgenta, avand o durere violenta in epigastru, ca o lovitura de pumnal, cu iradiere in
hipocondrul drept, paloare, lipotimie, accelerarea pulsului, imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior, ne gandim la:
a.
pancreatita acuta;
b.
apendicita acuta perforata;
c.
ulcer gastro-duodenal perforat.
207. Hepatita virala A, E se transmite pe cale :
a. parenterala;
b. digestiva;
c. respiratorie.
208.Hepatita virala B, C si D se transmite pe cale :
a. digestiva;
b. parenterala;
c. sexuala .
209.Hepatitele acute virale sunt boli infectioase, fiind obligatorie:
a.
b.
c.
declarare nominala ;
izolare in spital;
declarare numerica, lunar.
c.
45 zile 6 luni.
c.
215.Litiaza
a.
b.
c.
216.Factorii
a.
b.
c.
a.
b.
c.
b.
c.
hipercalcemie ;
hipocolesterolemie.
c.
duodenocolecistografia .
221. Complicatiile litiazei biliare ce pot apare la nivelul cailor biliare sunt:
a. piocolecist ;
b. hepatita cronica colostatica;
c.
angiocolita acuta .
c.
b.
c.
c.
ileus biliar .
c.
diskinezia biliara.
c.
c.
la barbati.
b.
c.
hipertensiune portala ;
scaderea TA.
a.
b.
c.
c.
disuria.
b.
c.
b.
c.
de catre medic ;
in functie de examenul sumar de urina.
b.
c.
a.
b.
c.
253.Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei renale acute?
a. calculoza ureterala bilaterala;
b. tumorile de vecinatate afectand ambele uretere;
c. glomerulonefrita.
254.Pentru
a.
b.
c.
255.In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata, deficitul calitativ consta in:
a. hematurie;
b. izostenurie;
c. hipostenurie.
256.Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a:
a. reducerii filtratului glomerular;
b. scaderii reabsorbtiei tubulare ;
c. reducerii permeabilitatii glomerulare.
257.Care dintre urmatoarele tulburari cardio-vasculare apare in insuficienta renala acuta?
a. tahicardie;
b. aritmii;
c. bradicardie;
258.In insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea functiei renale:
a. calcemia;
b. acidul uric;
c.
uree sangvina.
a.
b.
c.
c.
1010-1011.
264.Cel mai
a.
b.
c.
c.
hiperlipoproteinemie.
a.
b.
c.
270.Poliuria
a.
b.
c.
poliurice si palide ;
disurice si hematurice ;
poliurice si hipercrome.
insotita de hipostenurie si ulterior de izostenurie este simptomul principal in :
infectii urinare ;
insuficienta renala cronica ;
adenomul de prostata.
b.
c.
272.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru insuficienta renala cronica ?
a. cefalee precoce, contractii musculare, stari confuzionale ;
b.
c.
stare generala profund alterata, miros amoniacal al aerului expirat, intoleranta digestiva ;
stare generala alterata, toleranta digestiva, dispnee, somnolenta.
273.Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important al activitatii medicale. Educarea
pacientilor se refera la :
a.
b.
c.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
manifestarea acuta;
boala de baza;
numarul calculilor renali.
b.
localizare lombara unilateral cu iradiere de-a lungul ureterului spre organele genitale externe, radacina coapsei ;
c. localizare suprapubiana cu iradiere in tot abdomenul inferior.
289.Conduita de urgenta la pacientul in stare de colica renala consta in administrarea de:
a. ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 3000 ml/24 ore ;
b. analgezice antispastice, la indicatia medicului ;
c. antiinflamatoare.
290.Pozitia
a.
b.
c.
291.Hematuria reprezinta:
a. eliminarea de urina cu sange;
b. mictiuni frecvente si dureroase;
c. mictiuni frecvente.
292.Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este:
a. infectia urinara;
b. insuficienta renala;
c. colica renala.
293.Sediul durerii in colica renala se afla in:
a. regiunea lombara;
b. regiunea toracala;
c. regiunea suprapubiana.
294.Prin tenesme vezicale se intelege:
a. nevoia imperioasa de mictiune;
b. mictiuni frecvente;
c. mictiuni nocturne.
295.In colica renala, principalele semne sunt :
a. durere, disurie, hematurie, meteorism ;
b. hipertensiune, poliurie, durere, anxietate;
c.
296.In colica renala, dintre tulburarile mecanismelor eliminarii urinii pot apare :
a. polakiuria;
b. izostenuria;
c. hipostenuria.
b.
c.
un sindrom provocat de spasmul cailor urinare excretoare superioare, insotit de agitatie si iradieri uretero-vezicogenitale;
imposibilitatea evacuarii vezicii urinare .
clinica a unui pacient in coma hipoglicemica se caracterizeaza alaturi de alte manifestari si prin:
tegumente uscate, hiperemice;
pupile dilatate ;
tensiune arteriala normala sau crescuta.
321. In mod obisnuit, la un pacient diabetic, glucoza administrata in PEV se tamponeaza cu 1 ui insulina la 2 grame glucoza. Deci
un flacon de 500 ml de glucoza 5% va fi tamponat cu :
a. 24,5 ui insulina;
b. 12,5 ui insulina;
c. 10 ui insulina.
322. Administrarea insulinei la un bolnav diabetic se face in general dupa urmatoarea schema:
a.
b.
c.
323. In cadrul examenului fizic general, mirosul are valoare importanta in stabilirea unui diagnostic. Astfel, in coma diabetica,
mirosul este de:
a. usturoi;
b. fructe coapte, acetona;
c. amoniac.
324. In coma diabetica, simptomele evolueaza cu:
a. agitatie psiho-motorie si dezorientare psihica;
b.
c.
b.
c.
ionograma;
fibrinogen.
327. In cazul in care diferentierea intre coma diabetica si cea hipoglicemica este greu de facut, diagnosticul se poate stabili prin
administrarea a:
a. 20-30 ml glucoza hipotona(5%);
b. 20-30 ml glucoza hipertona( 20-40%);
c. 10 ui insulina .
328. In coma hipoglicemica debutul este:
a. lent (mai multe zile);
b. brusc, sau la cateva ore dupa administrarea de insulina;
c. brusc, imediat dupa administrarea de insulina.
329. Coma diabetica poate fi declansata de:
a.
b.
c.
corticoterapie;
antibioterapie;
oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina.
c.
332. Coma
a.
b.
c.
varsaturi.
hipoglicemica are tablou caracteristic de coma:
uscata(tegumente si mucoase uscate) si calma;
umeda (tegumente acoperite de transpiratii profuze);
hipertona (convulsii, hiperreflexie osteo-tendinoasa, hipertonia globilor oculari, Babinski pozitiv bilateral).
b.
c.
bolile cu raspandire mare in populatie, ce creeaza probleme de sanatate publica, perturband dezvoltarea normala a
societatii;
boli cardiovasculare, neoplaziile, accidentele rutiere, boli psihice, sinuciderile etc.
c.
a.
b.
c.
b.
c.
a.
b.
c.
368.Vaccinoprofilaxia utilizeaza :
a. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii, atenuati;
b. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate, transformate in anatoxine;
c. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati, pentru eficienta sporita.
369.Anginele sunt :
a. cele mai frecvente infectii streptococice;
b. inflamatii ale istmului faringian;
c. afectiuni intalnite numai la copii .
370.Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt :
a. odinofagia;
b. congestia intensa a fundului de gat ;
c. false membrane .
371.Angina
a.
b.
c.
in scarlatina este:
micropapuloasa, aspra la pipait;
micropapuloasa, catifelata la pipait;
veziculara .
377.Pentru
a.
b.
c.
a.
b.
1-2 zile ;
1-10 zile;
c.
3-6 zile .
381.Copilul
a.
b.
c.
384.In dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual cu urmatoarele caracteristici:
a. limba saburala, smeurie, rosie inchis, lucioasa;
b. limba smeurie, reliefare a papilelor fungiforme;
c. limba saburala ce se descuameaza in sens antero-posterior .
385.Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 25 zile de la debutul bolii si pot fi :
a. glomerulonefrita difuza acuta;
b. reumatismul articular acut ;
c. colica biliara .
386.Profilaxia scarlatinei include :
a. asuri de izolare, de supraveghere a contactilor timp de 10 zile , tratament cu penicilina al purtatorilor ;
b. dezinfectia in focar de tip continuu si terminal, atat in colectivitati, cat si in locuinte ;
c. supraveghere facultativa a bolnavului .
387. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include :
a. aplicarea de comprese reci pe frunte;
b.
c.
c.
b.
c.
cu izolare la domiciliu ;
cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital.
412.Eruptia
a.
b.
c.
clinic cu debut relativ brusc, febra, cefalee si jena in lojile parotidiene apare in:
spondiloza cervicala;
parotidita epidemica;
rubeola.
424. Orhita
a.
b.
c.
catarale respiratorii : rinita, raguseala, tuse, injectie conjunctivala, aspect facies plans, subfebrilitate, apar in :
rujeola;
tuse convulsiva;
rubeola.
b.
primaverii;
c.
429.Izvorul
a.
b.
c.
verii.
epidemilogic in poliomielita este omul infectat, calea de transmitere fiind :
fecal-orala;
aerogena, prin contact intim la inceputul bolii ;
parenterala.
b.
c.
444. Tablou
a.
b.
c.
toxiinfectie alimentara;
parotidita epidemica.
clinic cu varsaturi, colici abdominale, scaune diareice, defineste :
hepatita acuta virala;
toxiinfectia alimentara;
scarlatina.
a.
b.
c.
446. Tabloul clinic ce cuprinde scaune frecvente, moi, lichide, abundente, cu aspect omogen, de culoare galben verzui, apare in:
a. holera;
b. sallmoneloza;
c. dizenterie.
447. Impiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele alimente se face prin pastrarea la temperatura de :
a. -5grade C;
b. 5grade C;
c. -10 grade C.
448.Febra tifoida este:
a. boala transmisibila cu declarare obligatorie;
b. specifica omului ;
c. o boala produsa de Rickettsia Prowazekii.
449. In febra tifoida este obligatorie:
a. spitalizarea;
b. declararea nominala;
c. imobilizarea pacientului.
450.Bacilul
a.
b.
c.
a.
b.
c.
anatoxina tetanica;
verorab;
anatoxia difterica.
461. Debutul, de obicei lent, cu trismus precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii este semn patognomonic
pentru :
a. scarlatina;
b. tetanos;
c. dizenterie.
462. Rasul
a.
b.
c.
sardonic apare in :
scarlatina;
rujeola;
tetanos.
463.In ce varietate de luxatie de sold membrul inferior este in adductie si rotatie interna, cu coapsa in flexie de 900 pe bazin:
a. luxatie postero-superioara;
b. luxatie postero-inferioara;
c. luxatie antero-superioara.
464.Cea mai frecventa fractura a antebratului este:
a. fractura in 1/3 medie a radiusului;
b. fractura extremitatii inferioare a radiusului;
c. fractura Pouteau Colles.
465.In fractura diafizei femurale tratamentul consta in:
a. imobilizare in aparat gipsat femuropodal;
b. osteosinteza centromedulara;
c. imobilizare la pat.
466.Fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os este:
a. fractura spiroida;
b. fractura prin infundare;
c.
fractura cominutiva.
467.Hemartroza se intalneste in :
a. luxatia soldului;
b. luxatia de genunchi;
c. fractura olecranului.
468.O entorsa incorect tratata poate determina:
a. luxatie;
b. recidivare;
c.
artroza.
b.
c.
b.
c.
anafilactic;
hipovolemic.
c.
496.Arsura
a.
b.
c.
c.
c.
516.Mentinerea sau chiar o usoara crestere a T.A. in faza de inceput a hemoragiei se datoreaza:
a. vasoconstrictiei;
b. acumularii de CO2;
c. mobilizarii singelui din depozite (ficat, splina, muschi).
517.Cauza tahipneei in cazul unei hemoragii este:
a. cresterea CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb;
b. scaderea CO2 din sange si tesuturi ;
c. vasoconstrictia arteriala.
518.In cazul unei hemoragii mari, cand T.A. scade sub 60-80 mm Hg, rinichiul reactioneaza astfel:
a. apare insuficienta renala acuta;
b. apar tulburari de irigatie a cordului, care duc la ischemie si infarct cardiac;
c. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata.
519.In cursul unei hemoragii mari, ritmul cardiac si pulsul au urmatoarele caracteristici:
a. pulsul este aritmic;
b. ritmul cardiac este foarte rapid : 120 130 batai / minut;
c. pulsul este slab batut, filifaorm.
520.In cazul unei hemoragii intraperitoneale pot apare:
a. contractura si aparare musculara;
b. matitate abdominala deplasabila;
c. meteorim accentuat.
521.Etapa hematologica de refacere a organismului la situatia anterioara hemoragiei poate avea urmatoarea durata:
a. refacerea este imediata, dupa oprirea hemoragiei;
b. dureaza 3-4 luni ;
c. dureaza 1-2 luni.
522.Etapa de refacere a organismului la situatia anterioara hemoragiei care are loc in primele 5-6 zile, este:
a. etapa hematologica;
b. etapa volemica;
c. etapa de refacere a fierului.
523.Hemostaza spontana este:
a. manevra prin care se poate opri pentru un timp limitat o hemoragie;
b. oprirea fara vreo interventie a unei hemoragii;
c. oprirea hemoragiei prin aplicarea unei compresiuni pe vas.
524.Hemostaza spontana este posibila numai pentru:
a. artere si capilare;
b. vasele mici si mai ales pentru vene;
c. capilare.
525.La hemostaza spontana contribuie urmatorii factori:
a. vasodilatatia;
b. formarea trombusului alb;
c. formarea coagulului rosu.
526.Hemostaza provizorie este:
a. oprirea singerarii pentru 24 de ore;
b. oprirea singerarii prin inchiderea vasului care singereaza;
c. oprirea singerarii pentru un timp limitat, pina la hemostaza definitiva.
527.Hemostaza provizorie se poate realiza prin:
a. compresiunea pe vas;
b. comprimarea pe plan osos;
c. cauterizare.
528.Pentru
a.
b.
c.
529.In cazul in care garoul a stat aplicat mai mult de 30 de minute, ridicarea lui se va face :
a. brusc;
b. in 2-3 minute;
c.
in 4-5 minute.
se considera infectata:
daca sunt mai putin de 6 ore de la accident;
daca nu s-a administrat ATPA;
daca este mai veche de 6 ore.
c.
b.
c.
pansament:
se realizeaza cu materiale sterile;
absoarbe secretiile plagii;
sa fie cat mai strans ca sa nu alunece.
a.
b.
c.
se face numai in cantitati limitate : 500-600ml sange, pentru a evita reactia de aglutinare a aglutininelor si cu
hematiile primitorului;
in cantitati mari, deoarece eritrocitele celor cu grupa 0(I) sunt lipsite de aglutinogene;
nu este posibila .
554.Determinarea grupelor sanguine in sistem OAB prin proba directa, consta in:
a. amestecarea serurilor standard 0, A si B cu plasma primitorului;
b. amestecarea eritrocitelor primitorului cu serurile standard 0, A si B, observand unde se produce aglutinarea;
c. amestecarea serului sau a plasmei primitorului cu eritrocitele cunoscute din grupele A(II) si B(III).
555.Plasma
a.
b.
c.
556. Daca la o proba de determinare a grupei sanguine, pe lama se observa aglutinare intre picatura de plasma din sangele de
cercetat si eritrocitele standard din grupele A (II) si B (III) :
a. sangele face parte din grupul AB(IV);
b. sangele face parte din grupul O(I);
c. sangele face parte din grupa B(III).
557.Factorul Rh este:
a. un aglutinogen care se poate gasi in eritrocite ;
b. aglutinina prezenta in plasma sanguina;
c. important de cunoscut, intrucat incompatibilitatea de factor Rh poate produce accidente posttransfuzionale .
558.Aglutininele de imunizare anti- Rh apar la:
a. femeile gravide Rh-pozitive, al caror fat este Rh-negativ;
b. femeile gravide Rh-negative, al caror fat este Rh-pozitiv;
c. persoanele Rh-negative dupa transfuzii repetate cu sange Rh-pozitiv, continand aglutinogenul Rh.
559. Prezenta aglutinarii intre picatura de ser anti-Rh si picatura din eritrocitele de cercetat :
a. arata ca persoana este Rh-negativa;
b. arata ca persoana este Rh-pozitiva;
c. nu are importanta .
560.Sangele destinat ptr. transfuzia de sange este verificat inainte de recoltare ptr. infectiile :
a. HIV;
b. HBV, HCV;
c. bacil Koch.
561. Compatibilitatea de grup intre sangele din punga si sangele primitorului implica determinarea (atat in sangele primitorului,
cat si in sangele din punga) :
a. a grupei sanguine prin metodele Beth-Vincent si Simonin ;
b. a probei de compatibilitate directe Jeanbreau si a probei biologice Oelecker;
c. a valorii hemoglobinei.
562.Sangele care urmeaza sa fie transfuzat intr-un ritm rapid, va fi incalzit:
a. la flacara ;
b. deasupra caloriferului;
c. in termostat.
563.Ritmul
a.
b.
c.
580.Agentul
a.
b.
c.
se corecteaza cu lentile:
biconvexe ;
biconcave ;
cilindrice-convergente.
a.
b.
c.
614. Radiografia abdominala pe gol ne poate furniza date suplimentare in vederea precizarii diagnosticului in urmatoarele
afectiuni:
a. ulcer gastro-duodenal in criza;
b. perforatie de organe cavitare;
c. ocluzie intestinala.
615. In cazul unui cancer de stomac putem intalni urmatoarele semne radiologice:
a. hipertrofia mucoasei gastrice;
b. imagine lacunara;
c. rigiditatea unui segment al peretelui gastric.
616.Irigografia poate evidentia:
a. dinamica colica;
b. cancer de colon, polipoza colica;
c. diverticuli colici, boala Crohn.
617.Efectuarea colecistocolangiografiei are urmatoarele contraindicatii :
a. icter cu bilirubinemie ce depaseste 2,5 mg%;
b. chist hidatic hepatic;
c. intoleranta la iod, hipertiroidism.
618. Avantajul principal al explorarilor endoscopice ale tubului digestive este:
a. nu folosesc raze X;
b. nu folosesc substante de contrast;
c. permite prelevarea de biopsii, ajutind la stabilirea diagnosticului histopatologic.
619. Ecografia abdominala are ca scop:
a. urmarirea in timp a unor aspecte patologice, inlocuind metode mai putin agreabile (colangiografia, arteriografia);
b. precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv;
c. stabilirea naturii chistice sau solide a unor formatiuni tumorale abdominale, palpabile.
620.Urografia intravenoasa se poate executa atunci cand:
a. bolnavul are TBC renal;
b. densitatea urinei este sub 1015;
c. urea depaseste 70 mg%.
621. Ureteropielografia retrograda si pielografia ascendenta ne dau informatii referitor la:
a. existenta hidronefrozei, tumorilor renale, stricturilor ureterale;
b. prezenta de tumori si calculi vezicali;
c. anomalii congenitale ale ureterelor si rinichilor.
622. Nodulii
a.
b.
c.
623. In cazul unui bolnav cu apendicita cronica, care are focare de infectie (dental, sinusal) se va proceda astfel:
a. se face tratament cu antibiotice si se opereaza de apendicita;
b. se asaneaza focarele de infectie si dupa asanare se poate practica apendicectomie;
c. preoperator, intraoperator si postoperator se face tratament cu antibiotice.
624. Dintre
a.
b.
c.
afectiunile de mai jos, pot duce la denutritie, necesitand un tratament preoperator pentru combaterea acesteia:
bolnavii cancerosi in stadiul I;
stenozele esofagiene postcaustice si tumorale;
stenoza pilorica, fistule digestive.
625. In cazul in care este greu sau imposibil de acorectat denutritia, se procedeaza la:
a. regim alimentar hipercaloric si apoi interventie chirurgicala;
b. transfuzie de sange total, interventie chirurgicala pentru inlaturarea afectiunii cauzale;
c. aducerea la normal a starii de denutritie postoperator.
626. Deosebirea dintre anemia acuta si cea cronica este:
a. anemia acuta se produce prin pierdere importanta de sange intr-un timp scurt;
b. ambele se produc prin pierdere de sange;
c. anemia cronica apare cand pierderea de sange este in timp.
627. In cadrul pregatirii preoperatorie a bolnavilor anemici in etapa hipovolemica se va efectua :
a. perfuzie cu ser fiziologic si glucozat 5-10%;
b. transfuzie de sange total conservat;
c. masa eritrocitara.
628. Interventie chirurgucala intr-o stenoza pilorica ulceroasa se va face in functie de urmatoarele elemente:
a. normalizarea diurezei, hematocritului, ionogramei;
b. normalizarea TA si EKG;
c. imbunatatirea starii generale si cresterea in greutate.
629. Pregatirea preoperatorie a bolnavului cu HDS cu anemie severa cu tendinta la soc consta in:
a. administrare de anticoagulante: vit.K,C,Ca, adrenostazin;
b. transfuzie cu singe, interventie precoce;
c. transfuzie intra si postoperator.
630. Riscul
de:
a.
b.
c.
operator la un cardiac, care necesita interventie pe alt organ (stomac, intestin, rinichi etc.) se stabileste in functie
boala de inima este compensata;
afectiunea pentru care se opereaza.;
boala de inima este decompensata.
631. Interventia operatorie in cazul unui cardiac este contraindicata in urmatoarele situatii:
a. infarct miocard, 1 an de la producerea lui;
b. insuficienta cardiaca, cel putin 2 luni de la reducerea ei;
c. infarct miocardic, chiar compensat, cel putin 3 luni de la accident.
632. In pregatirea preoperatorie a unui bolnav pulmonar ce urmeaza a suferi o interventie pe alt organ, se va urmari:
a. oprirea sau rarirea tusei;
b. uscarea completa a secretiilor;
c. reducerea secretiilor sub 50ml/24 ore.
633. La un
a.
b.
c.
a.
b.
a.
b.
a.
b.
c.
641. Dintre cauzele care pot exacerba durerile pacientului prin stres si anxietate fac parte:
pierderea obisnuintelor zilnice;
incertitudine cu privire la reusita operatiei;
forma de administrare a anesteziei.
a.
b.
c.
657.Printre interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburarilor respiratorii sunt si:
stimularea expectoratiei;
aplicarea de pipa orofaringiana;
monitorizare E.C.G.
658.Postoperator, starea confuzionala are ca manifestari:
a.
hipertermie;
b.
agitatie;
c. somnolenta.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda astfel:
se fixeaza cu leucoplast;
se ancoreaza tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfirsitul operatiei;
scurtarea tubului, se va aplica pe tub un ac de siguranta.
663.Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se efectueaza in urmatoarele operatii:
a. rezectia gastrica;
b. operatii ce se executa in cavitatea toracica;
c. amputatia de mamela.
664.Scoaterea firelor de sutura in cazul apendicectomiei cu incizie mica, se face in a:
a. 3-a 4-a zi;
b. 4-a 5-a zi;
c. 5-a 6-a zi.
a.
b.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
a.
b.
a.
b.
c.
683. Dezvoltarea unui sindrom hemoragic in cazul unui traumatism abdominal se caracterizeaza prin:
a.
contractura abdominala;
b.
prabusirea T.A., paloare accentuata;
c.
mobitate deplorabila abdominala.
684.Conduita de urgenta in cazul unui pacient cu traumatism abdominal care prezinta contractura abdominala, dureri la tuseu rectal s
vaginal,este:
a.
reechilibrare hidroelectrolitica;
b.
administrare de antialgice;
c.
interventie chirurgicala.
685.Contuzia abdominala poate determina moartea in citeva zile prin:
a.
peritonita;
b.
hemoragie lenta;
c. hemoragie in doi timpi.
686.Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdominal, tinut sub observatie si tratament, nici nu se amelior
nu se inrautateste:
a. se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie;
b. se externeaza pacientul;
c. se administreaza antialgice si se reia alimentatia.
687.Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de stomac, daca radiografia
abdominala (pe gol) arata:
a. prezenta aerului in cavitatea peritoneala;
b. prezenta lichidului in cavitatea peritoneala;
c. nu arata nici o modificare.
688.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un traumatism care:
a. intereseaza si deschide peretele abdominal;
b. nu intereseaza peretele abdominal;
c. produce leziuni viscerale, dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal.
689.Cele mai frecvente hemoragii in doi timpi sunt cele:
a. ale ficatului;
b. ale pancreasului;
c. ale splinei.
690.La hemoragia interna in doi timpi, timpul intai consta in:
a. hemoragia intra- sau subcapsulara;
b. ruperea capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala;
c.
sangele curge liber in abdomen.
692.Care dintre plagile abdominale prezinta o mai mare gravitate:
a.
cele perforante;
b.
cele penetrante;
c. cele care intereseaza numai peretele abdominal.
693.Plagile
a.
b.
c.
694. Colectia lichidiana in fundul de sac Douglas poste fi pusa in evidenta prin:
a.
tact rectal;
b.
tact vaginal;
c.
palpare.
695 Radiografia abdomenului in cazul unui traumatism abdominal pune in evidenta:
a.
aerul patruns in cavitatea peritoneala;
b.
prezenta unui corp strain metalic in cavitatea abdominala;
c.
locul si marimea plagii abdominale.
696.Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia:
a. de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura rulata sau o perna);
b. de decubit lateral drept sau stang, de partea traumatismului;
c.
semisezanda, cu genunchii flectati, pentru a asigura compresiunea abdomenului.
697.Care dintre afectiuni evolueaza catre o stare de soc grav.
a.
sarcina extrauterina;
b.
infarctul intestinal;
c.
torsiunile de organe.
698.Care dintre afectiuni evolueaza catre o hemoragie interna:
a.
sarcina extrauterina rupta;
b.
pancreatita necrotica;
c.
ruptura de varice esofagiene.
699.Plastronul apendicular este:
a.
apendicita gangrenoasa;
b.
peritonita plastica;
c.
tumora apendiculara.
lombara sau lomboabdominala, fosa iliaca de multe ori nedureroasa, semen urinare sau genitale intalnim in :
apendicita acuta la copii;
apendicita acuta pelviana;
apendicita acuta retrocecala.
717.In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme, atitudinea de urgenta consta in:
a. montarea unei sonde de aspiratie gastrica, abord venos pentru recoltarea sangelui in vederea efectuarii probelor de
laborator si montarea unei perfuzii pentru reechilibrarea hidroelectrolitica;
b. recoltarea sangelui in vederea determinarii unor probe de laborator si calmarea durerii;
c.
se face direct interventia chirurgicala.
718.In evolutia sindromului ocluziv, tulburarile electrolitice care influenteaza negativ starea bolnavului, ducand la soc, sunt:
a.
737.Pentru calmarea durerii din pancreatita acuta internata in spital, se poate administra mialgin, dar pentru anularea efectului spast
acestuia se mai adauga:
a. atropina, papaverina, nitroglicerina;
b. atropina, xilina, papaverina;
c. scobutil, piafen.
738.In pancreatita acuta administrarea de mialgin sau morfina poate da:
a. spasmul sfincterului Oddi;
b. mascarea procesului inflamator acut;
c. tulburari de tranzit.
739.Persoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt:
a. bolnavii subponderali;
b. bolnavii cu ulcer perforat;
c. adultii obezi.
740. Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre:
a. tripsina;
b. amilaza;
c. tripsinogen.
741. Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden, prin dereglari
functionale ale sfincterului Oddi duc la:
a. inflamarea pancreasului;
b. necrozarea pancreasului;
c. autodigestia pancreasului.
742. Pancreatita acuta hemoragica se caracterizeaza printr-o:
a. sangerare subcapsulara masiva si ruperea capsulei sub presiunea
hematomului;
b. sangerare peritoneala;
c. sangerare provocata sub presiunea hematomului splenic.
743. Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perforatie a:
a. stomacului si duodenului;
b. uterului;
c. intestinului mezenterial si colonului.
744.La un pacient cu pancreatita acuta, internat in spital, atitudinea de urgenta consta in:
a. recoltare de sange pentru probe de laborator de urgenta, sonda de
aspiratie gastrica, calmarea durerii, gheata, perfuzie ;
b. completarea investigatiilor si pregatire in vederea interventiei
chirurgicale;
c. administrarea de calmante per oral, regim alimentar, repaos la pat.
745. Forma acuta a hemoragiei digestive superioare se exteriorizeaza prin:
a.
hematemeza;
b.
hemoragie oculta;
c.
melena.
746. Care dintre examenele de laborator permit aprecierea gravitatii hemoragiei digestive superioare:
a.
hemoglobina ;
b.
proteinemia;
c.
hematocritul.
747. In perforatia carui organ din cavitatea abdominala nu apare radiologic pneumoperitoneul:
b
a. stomacului;
c
b. colonului;
d
c. veziculei biliare.
748. In cazul unui abdomen acut chirurgical, cu semne de peritonita instalate, interventia chirurgicala este obligatoriu sa se
practice in:
a. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita;
b. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita;
c. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita.
a.
b.
a.
b.
c.
a.
b.
a.
b.
c.
801. In mod obisnuit, la un pacient diabetic, glucoza administrata in PEV se tampmoneaza cu 1 ui insulina la 2 grame glucoza.
Deci un flacon de 500 ml de glucoza 5% va fi tamponat cu :
a. 24,5 ui insulina;
b. 12,5 ui insulina;
c. 10 ui insulina .
802. Administrarea insulinei la un pacient diabetic se face in general:
a. de 3 ori pe zi, dupa caz si doza, cu 15 min. inaintea meselor principale;
b. de 2 ori pe zi, la 15 min. dupa mesele principale;
c. de 3 ori pe zi, la 15 min. dupa micul dejun si cu 15 min. inaintea
e
meselor de pranz si de seara.
803. Insulina este inactivata de:
a. alcool, fie si in cantitati infime;
b. tinctura de iod;
c. rivanol.
804. Locul injectiei precum si dopul de cauciuc al flaconului de insulina, dupa curatire si degresare chimica, vor fi spalate cu :
a. solutie rivanol;
b. solutie cloramina 1/;
c. apa sterila.
805.Insulina administrata subcutanat isi incepe activitatea hipoglicemianta:
a. in 20-30 min. de la injectare;
b. in 1 ora de la injectare ;
c. in momentul injectarii.
806.Insulina administrata intravenos isi incepe activitatea hipoglicemianta :
a. imediat dupa injectare;
b. la 10 min. de la injectare;
c. la 15 min. de la injectare .
807.Accidentele dupa administrarea de insulina sunt:
a. infectii locale (flegmoane) datorita lipsei de asepsie;
b. lipodistrofia hipertrofica sau atrofica;
c. eritem la locul injectarii.
808.Locurile
a.
b.
c.
809.Insulinele pure, numite monocomponente, spre deosebire de insulina romaneasca, prezinta avantajele:
a. nu dau rezistenta;
b. nu dau reactii alergice;
c. pot fi administrate in doza unica.
810.Daca un bolnav diabetic elimina prin urina 20 gr. glucoza in 24 ore, el va avea nevoie de :
a. 20 ui insulina obisnuita;
b. 10 ui insulina obisnuita;
c. 50 ui insulina obisnuita.
811.Tratamentul cu insulina la bolnavii varstnici, cu complicatii renale , este condus :
a. numai dupa valorile glicemiei;
b. in functie de glicozurie;
c. in functie de diureza .
812.La copii
a.
b.
c.
chimioterapiei impiedica:
cresterea tumorilor maligne;
extinderea tumorilor maligne;
caderea parului.
834. Starile
a.
b.
c.
nozocomiala este :
infectia contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi ;
infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor ;
infectia dobandita in spital si diagnosticata dupa iesirea din spital.
845.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat la risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse :
a. lichid amniotic, lichid peritoneal, LCR, lichid sinovial;
b. sperma si secretii vaginale;
c. sputa, secretii nazofaringiene .
846.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera:
a. toti pacienti potential infectati;
b. toti pacientii sunt potential sanatosi ;
c. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare .
847. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la :
a. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala ;
b. personal infectat cu Hbs;
c. utilizarea echipamentului de protectie adecvat, complet, corect.
848. Echipametul de protectie este :
a. bariera intre lucrator si sursa de infectie;
b. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie ;
c. alcatuit din halat si incaltaminte de spital .
849. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor , cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni,
se efectueaza :
a. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor ;
b. dupa scoaterea manusilor de protectie ;
c. numai la intrarea in serviciu .
850. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere, intepare cu obiecte ascutite, constau in :
a. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere, amplasate la indemana si marcate
corespunzator ;
b. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
c. recapacirea acelor folosite.
Raspunsuri corecte:
1. a
2. ab
3. a
4. a
5. ab
6. c
7. ab
8. bc
9. ac
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
a
c
c
b
a
b
a
c
a
a
b
ab
ab
ab
ac
a
a
b
a
a
c
a
a
a
b
c
a
a
b
c
ab
ab
ab
ab
ab
ab
c
ab
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58.
59.
60.
61.
62.
63.
64.
65.
66.
67.
68.
69.
70.
71.
72.
73.
74.
75.
76.
77.
78.
79.
80.
81.
82.
83.
84.
85.
86.
87.
88.
89.
90.
91.
92.
93.
94.
95.
96.
ab
a
ab
bc
b
ab
b
ac
ab
a
ab
ab
c
a
ab
ab
c
ab
a
ac
a
bc
ab
bc
b
b
ab
ab
a
c
c
ab
ab
ab
ab
ab
a
c
bc
ab
ab
ac
bc
ac
bc
ab
bc
ac
ab
97.
98.
99.
100.
101.
102.
103.
104.
105.
106.
107.
108.
109.
110.
111.
112.
113.
114.
115.
116.
117.
118.
119.
120.
121.
122.
123.
124.
125.
126.
127.
128.
129.
130.
131.
132.
133.
134.
135.
136.
137.
138.
139.
140.
141.
142.
143.
144.
145.
bc
ac
ab
ac
a
a
bc
ab
ac
bc
b
c
bc
a
b
b
ac
c
ab
ab
b
bc
bc
bc
bc
ab
bc
a
ab
c
bc
c
a
c
c
a
c
a
a
bc
bc
c
c
a
bc
ab
bc
bc
c
146.
147.
148.
149.
150.
151.
152.
153.
154.
155.
156.
157.
158.
159.
160.
161.
162.
163.
164.
165.
166.
167.
168.
169.
170.
171.
172.
173.
174.
175.
176.
177.
178.
179.
180.
181.
182.
183.
184.
185.
186.
187.
188.
189.
190.
191.
192.
193.
194.
195.
196.
197.
198.
199.
200.
201.
202.
203.
204.
205.
206.
207.
208.
209.
210.
211.
212.
213.
214.
215.
216.
217.
218.
219.
220.
221.
222.
223.
224.
225.
226.
227.
228.
229.
230.
231.
ab
c
bc
ab
ab
c
ab
ac
bc
bc
c
a
c
a
bc
ab
a
ab
b
b
ab
a
ab
ab
ab
ac
bc
ab
ab
ac
ab
ab
ab
ac
bc
ab
bc
ab
ab
ab
ab
ac
ab
bc
bc
ab
ab
ac
ab
ac
ac
ab
b
ab
a
c
a
c
a
c
c
b
bc
ab
bc
ab
b
c
ab
b
ab
ab
ab
ab
ac
ac
ac
ab
ac
b
bc
ab
bc
ac
ac
ac
232.
233.
234.
235.
236.
237.
238.
239.
240.
241.
242.
243.
244.
245.
246.
247.
248.
249.
250.
251.
252.
253.
254.
255.
256.
257.
258.
259.
260.
261.
262.
263.
264.
265.
266.
267.
268.
269.
270.
271.
272.
273.
274.
275.
276.
277.
278.
279.
280.
281.
282.
283.
284.
285.
286.
287.
288.
289.
290.
291.
292.
293.
294.
295.
296.
297.
298.
299.
300.
301.
302.
303.
304.
305.
306.
307.
308.
309.
310.
311.
312.
313.
314.
315.
316.
317.
ab
bc
ac
bc
bc
ab
ac
ab
ac
ac
ab
ab
ab
ab
a
a
ab
ab
ab
ab
a
ab
c
bc
ac
ab
bc
a
ab
bc
a
c
c
bc
ab
bc
ac
a
b
ab
ab
bc
ab
ab
a
bc
b
b
bc
ab
ab
b
c
ab
ac
ab
b
ab
a
a
c
a
a
ac
a
ac
ab
c
a
ac
ab
c
c
c
c
c
ac
c
ac
ac
ab
ab
ab
bc
ac
bc
318.
319.
320.
321.
322.
323.
324.
325.
326.
327.
328.
329.
330.
331.
332.
333.
334.
335.
336.
337.
338.
339.
340.
341.
342.
343.
344.
345.
346.
347.
348.
349.
350.
351.
352.
353.
354.
355.
356.
357.
358.
359.
360.
361.
362.
363.
364.
365.
366.
367.
368.
369.
370.
371.
372.
373.
374.
375.
376.
377.
378.
379.
380.
381.
382.
383.
384.
385.
386.
387.
388.
389.
390.
391.
392.
393.
394.
395.
396.
397.
398.
399.
400.
401.
402.
403.
ab
c
bc
b
a
b
b
ab
ab
b
b
c
bc
bc
bc
ac
bc
ac
ab
ab
ac
ac
ac
bc
ab
ac
ab
ab
ac
ab
ab
ab
bc
bc
ac
ac
ab
ab
ab
c
ac
ac
ac
b
c
ab
ac
ab
b
a
ab
ab
ab
a
a
a
a
b
a
c
bc
a
c
a
c
b
a
ab
ab
ab
ab
bc
ab
a
a
a
ac
ab
bc
b
a
bc
c
b
a
ab
404.
405.
406.
407.
408.
409.
410.
411.
412.
413.
414.
415.
416.
417.
418.
419.
420.
421.
422.
423.
424.
425.
426.
427.
428.
429.
430.
431.
432.
433.
434.
435.
436.
437.
438.
439.
440.
441.
442.
443.
444.
445.
446.
447.
448.
449.
450.
451.
452.
453.
454.
455.
456.
457.
458.
459.
460.
461.
462.
463.
464.
465.
466.
467.
468.
469.
470.
471.
472.
473.
474.
475.
476.
477.
478.
479.
480.
481.
482.
483.
484.
485.
486.
487.
488.
489.
ab
ab
ab
ab
bc
ab
a
ab
a
a
ab
ab
ac
b
a
c
a
c
a
b
bc
a
ac
b
ab
ab
ab
a
a
ab
ac
b
ab
ab
b
ab
ab
ab
ab
b
b
ab
b
b
ab
ab
b
a
b
b
b
bc
b
ab
ab
a
a
b
c
b
bc
b
c
b
bc
a
a
ab
a
b
bc
c
c
a
a
ab
ab
ac
ac
ab
bc
b
ab
ac
bc
ac
490.
491.
492.
493.
494.
495.
496.
497.
498.
499.
500.
501.
502.
503.
504.
505.
506.
507.
508.
509.
510.
511.
512.
513.
514.
515.
516.
517.
518.
519.
520.
521.
522.
523.
524.
525.
526.
527.
528.
529.
530.
531.
532.
533.
534.
535.
536.
537.
538.
539.
540.
541.
542.
543.
544.
545.
546.
547.
548.
549.
550.
551.
552.
553.
554.
555.
556.
557.
558.
559.
560.
561.
562.
563.
564.
565.
566.
567.
568.
569.
570.
571.
572.
573.
574.
575.
c
bc
ab
ac
bc
ac
b
a
ab
bc
c
b
a
c
b
b
b
c
c
bc
b
bc
ac
ab
ab
c
ac
a
ab
bc
ab
b
b
b
b
bc
c
ab
b
c
bc
ab
b
ab
ab
bc
b
bc
a
c
ab
bc
b
a
a
ab
ac
ab
ac
ab
ac
ab
bc
a
b
b
b
ac
bc
b
ab
ab
c
ab
ac
ab
ac
bc
ac
bc
bc
ab
c
a
b
ac
576.
577.
578.
579.
580.
581.
582.
583.
584.
585.
586.
587.
588.
589.
590.
591.
592.
593.
594.
595.
596.
597.
598.
599.
600.
601.
602.
603.
604.
605.
606.
607.
608.
609.
610.
611.
612.
613.
614.
615.
616.
617.
618.
619.
620.
621.
622.
623.
624.
625.
626.
627.
628.
629.
630.
631.
632.
633.
634.
635.
636.
637.
638.
639.
640.
641.
642.
643.
644.
645.
646.
647.
648.
649.
650.
651.
652.
653.
654.
655.
656.
657.
658.
659.
660.
661.
c
b
a
bc
bc
ab
bc
bc
a
a
bc
ab
ac
ac
ac
a
ab
b
ab
ac
ac
c
c
ac
ab
ab
ac
b
b
a
b
bc
bc
b
b
bc
c
b
bc
bc
bc
ac
c
ac
bc
ac
ab
b
bc
bc
ac
b
ac
b,c
ac
bc
ac
bc
b
ab
bc
ac
ab
ab
bc
b
b
bc
b
a
b
ac
bc
ac
bc
ac
ab
c
ac
bc
ac
ab
bc
ab
ab
bc
662.
663.
664.
665.
666.
667.
668.
669.
670.
671.
672.
673.
674.
675.
676.
677.
678.
679.
680.
681.
682.
683.
684.
685.
686.
687.
688.
689.
690.
691.
692.
693.
694.
695.
696.
697.
698.
699.
700.
701.
702.
703.
704.
705.
706.
707.
708.
709.
710.
711.
712.
713.
714.
715.
716.
717.
718.
719.
720.
721.
722.
723.
724.
725.
726.
727.
728.
729.
730.
731.
732.
733.
734.
735.
736.
737.
738.
739.
740.
741.
742.
743.
744.
745.
746.
747.
bc
bc
b
c
bc
a
b
b
ac
b
b
ac
ab
b
a
ac
ab
bc
ab
ab
ac
bc
c
ac
a
a
a
c
a
c
a
b
ab
ab
a
b
ac
b
ab
c
a
ac
ab
b
a
ab
ab
ac
c
ab
b
c
b
ab
bc
a
a
a
ac
ab
a,c
bc
ac
a
a
ab
ab
bc
ab
bc
c
ac
ac
ab
ab
ab
ab
c
a
c
a
c
ab
ac
ac
c
748.
749.
750.
751.
752.
753.
754.
755.
756.
757.
758.
759.
760.
761.
762.
763.
764.
765.
766.
767.
768.
769.
770.
771.
772.
773.
774.
775.
776.
777.
778.
779.
780.
781.
782.
783.
784.
785.
786.
787.
788.
789.
790.
791.
792.
793.
794.
795.
796.
797.
798.
799.
800.
801.
802.
803.
804.
805.
806.
807.
808.
809.
810.
811.
812.
813.
814.
815.
816.
817.
818.
819.
820.
821.
822.
823.
824.
825.
826.
827.
828.
829.
830.
831.
832.
833.
b
bc
b
b
b
bc
bc
ab
a
ab
bc
a
a
bc
ab
ac
bc
ab
ab
ab
ab
ab
ab
ab
ac
ac
ab
ab
ab
ac
b
ac
c
ac
ab
ab
a
a
ab
ab
ac
c
b
ab
ac
ab
ab
ab
bc
b
a
a
ab
b
a
a
c
a
a
ab
ac
ab
b
a
c
b
ab
ab
ab
ab
ac
ac
ab
a
bc
ac
ab
ab
bc
a
ab
ac
ab
ab
ab
ab
834.
835.
836.
837.
838.
839.
840.
841.
842.
843.
844.
845.
846.
847.
848.
849.
850.
ab
ab
ab
ab
ab
ab
b
ac
c
ab
a
ab
ac
ac
ab
ab
ab