Drept administrativ

Curs 6
In cazul actiunii introduse de prefect, de Agentia Nationala a Functionarilor Publici de
Ministerul Public si de Avocatul Poporului precum si in cazul ac iunilor introduse impotriva
ordonantelor Guvernului, precum si in cazul refuzului nejustificat de solutionare a unei cereri sau
faptul de a nu raspunde solicitantului in termenul prevazut de lege nu este obligatorie practica
prealabila.Nu este obligatorie nici in cazul exceptiei de nelegalitate.Legiuitorul prevede si
posibilitatea introducerii plangerii prealabile in cazul a admin individuale pt motive temeinice si
dupa 30 in maxim 6 luni.

Conditia ca actiunea sa fie introdusa intr-un anumit termen

Este strict legata de indeplinirea prealabile.

Termenul de introducere a actiunii in institutia de contencios administrativ este de 6 luni si curge

de la data comunicarii raspunsului la plangerea prealabila, data comunicarii refuzului nejustificat
de solutionarea unei cereri, data expirarii termenului de solutionare a plangerii prealabile, data
expirarii termenului legal de solutionare a cererii, data incheierii procesului verbal de finalizare a
procedurii concilierii in cazul contractelor administrative art 11.
Asemeni vechii reglementari exista un termen maxim de 1 an in care poate fi introdusa actiunea
pt motive temeinice calificatr in doctrina ca un termen de decadere.
In cazul actiunilor formulate de prefect, Avocatul Poporului, ANFP sau Ministerul Public ,
termenul curge de la data cand s-a cunoscut existenta actului nelegal.
Ordonantele sau dispozitiile din ordonante care se considera neconstituite precum si actele
administrative cu caracter normativ pot fi atacate oricand .
Actele normative exceptate de la controlul contenciosului administrativ. Idea unor categorii de
acte administrative exceptate de la controlul de contencios administrativ isi are originea in
jurisprudenta franceza.Inca de la nceput activitatii sale, constituantul francez a recunoscut
existenta unor categorii de acte emise de aut ale administraiei oublice care pt ratiuni superioare nu
puteau fi controlate de instantele de contencios administrativ. Pe baza evolutiei jurisprudentei
Consiliului de Stat, doctrina franceza a dezvoltat teoria actelor de guvernmnt, Constitutia
Romaniei din 1923-> utilizand expres notiunea , iar Legea 1925 enumerand tipurile de acte de
guvernmnt.
Dup Al II lea razboi mondial s-a dezvoltat teoria circumstantelor exceptionale si teoria puterii
discretionare in raport cu excesul de putere.
Spre deosebire de Legea postbelica ce enumera o gama foarte larga de acte exceptate, Legea
29/1990 a restrans sfera acestora, iar intrarea in vigoare a Constitutiei din 91 a permis o
interpretare si mai restrictiva a prevederilor legii 29/1990.
In doctrina interbelica actele exceptate au fost delimitate in 2 categorii:
1.acte exceptate datorita naturii lor speciale
2.acte exceptate datorita existentei unui recurs paralel.
Este situatia in care actele pot fi controlate de instrumente de drept comun.
Urmarea revizuirii din 2003 a fost introdus art 126 alin6 potrivit careia controlul judecatoresc
al actelor administrative ale autoritilor publice pe calea conteciosului administrativ este garantat
cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul precum si a actelor de comandament cu
caracter militar.

Ca urmare a introducerii acestei prevederi unii autori s-au pronun at in sensul identificarii doar
acestor categorii de acte exceptate la care legiuitorul nu ar mai puteanadauga altele.Cu toate
acestea legea contenciosului administrativ 554/2004 contine un art 5 avand ca titlu marginal actele
suspuse controlului si limitele controlului pornind de la premiza aplicarii art 52 alin 2 din
Constitutie.Conditiile si limitele exercitarii se stabilesc prin lege organica.
Legea contenciosului preia in artb5 alin 1 cele 2 categorii de acte exceptate prin textul
constitutional pe care le si defineste.
1.Actele care privesc raportul cu Parlamentul sunt actele emise de onautoritate publica in
realizarea atributilor sale prevazute de Constitutie sau de o legeborganica in raport de natura
politica cu Parlamentul. Sunt avute n vedere actele care privesc Guvernul in raport cu
Parlamentul si Presedintele in raporturile sale cu Parlamentul.
Actul de comandament cu caracter militar=actul administrativ referitor la lroblemele strict
militare ale activitatii din cadrul fortei armate specifice... care presupun dr comandantului de a da
ordine subordonatilor in aspectele privitoare la conditiile trupei in timp de pace sau de razboi ori,
dupa caz , la indeplinirea serviciilor militare.
Confruntat cu un asemenea act judecatorul trebuie sa faca o interpretare restrictiva a definitiei
data de legiuitor existand numeroase a adm de la nivel.Ministerul de resort , Ministerul apararii
care nu intra in aceste categorii (acte de detasare, de transfer, de administrare etc )
Art 5 alin 3 din lege enumera o serie de acte administrative emise in situatii exceptionale care
pot fi atacate numai pt exces de putere.Este vorba despre actele administrative pt aplicarea
regimului starii de razboi, asediu sau celui de urgenta, cele care privesc securitatea nationala, ori
cele emise pt restabilirea ordinii publice, precum zi pt inlaturarea calimitatilor naturale.Acest text
este afectat de decizia 302/2011 a Curtii Constitutionale care a admis exceptia de
neconstituionalitate art 5 alin 3 din legea contenciosului administrativ constand ca sintagma ,,
cele care privesc apararea si securitatea nationala ,, cuprinsa de acestea este neconstitu ionala,
contravenind dispozitiilor art 126 alin 6 din Constitutia Romaniein.