Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
eroziunii pe verticala a raurilor ale caror trasee erau trasate, cel putin partial (Bistrita,
Trotusul, Oltul, Jiul, Somesul in zona Montana, Crisurile).
Se presupune ca tot acum se schiteaza si primele cute din geosinclinalul
Subcarpatilor, ca si din Baznul Transilvaniei (cutele diapire si domurile) a caror
desavarsire se va inregistra insa in Pliocen Cuaternar. Dupa orogenul attic, se
intensifica eruptiile vulcanice si in sectorul Calimani Gurghiu Harghita, cele din nord
(Oas Gutai Tibles) inregistrand un regres evident.
Bazinul Transilvaniei isi intrerupe legatura cu Bazinul Panonic, apele sale
indulcindu-se treptat.
Ultimele evenimente tectonice din Pliocen Cuaternar sunt acele care aduc
teritoriul carpatic romanesc la situatia sa actuala.
Intre miscarile orogenetice, faza rhodanica, din Pontian Dacian, nu afecteaza
prea mult spatial montan propriu-zis. Acum se produce insa paroxismul volcanic din
Calimani Harghita si tot acum se scufunda Depresiunea Brasovului, care va
dezorganiza vechea retea hidrografica din zona curburii (Buzaul) si va evolua ca un lac
cu divagari locale peste Persani. In acelasi timp, inlantuirea puternicelor massive
vulcanice din sectorul Calimani Harghita, prilejuieste aparitia lacurilor de baraj
vulcanic Bilbor, Borsec, Giurgeu, Ciuc.
La cele doua extreme ale unei placi apare materie venita din interior, cunoscanduse sub numele de lava. Materia topita care nu a ajuns la suprafata se numeste magma. Ea
provine din astenosfera, deci din partea superioara a mantalei, dar uneori apar pungi sau
cuptoare de magma in interiorul scoartei, la adancimi de 30-50 km. Sub aspectul chimic,
ea este o topitura de silicate si are o mare concentratie de gaze si mai ales vapori de apa.
Magma se poate deplasa spre suprafata, racindu-se in interiorul scoartei, fenomenul fiind
numit magmatism. Formele consolidate in scoarta sunt denumite: batolite (corpuri
elipsoidale de dimensiuni foarte mari), lacolite (elipse mici, sprijinite pe un picior ce
indica locul de unde a venit magma), filoane (cu aspectul unor bare foarte alungite).
Magma ajunsa la suprafata este saracita puternic in gaze si vapori de apa si poarta
numele de lava. Fenomenele ce iau nastere o data cu venirea lavei sunt numite volcanism
(eruptii de lave si gaze, explozii, crearea de reliefuri de explozie si acumulare), iar
aparatul care genereaza astfel de eruptii poarta numele de vulcan.
Un vulcan obisnuit se compune din trei elemente: cosul (un horn interior prin care
uraca lava), craterul (o palnie prin care se termina cosul) si conul (care este cladit din lava
revarsata si din alte materiale rezultate in timpul exploziei vulcanice). Eruptiile aduc la
suprafata trei feluri de produse: gaze (vaporii de apa domina pana la 60-90%, apoi H2O,
SO2, CO2): lave care, dupa continutul in SiO2, se impart in: acide, neuter si bazice;
produse solide (cenusa vulcanica, lapili fragmentede 1-3 cm , bombe cand au
diameter de centimetri sau metri). Eruptiile pot fi linistite sau explosive.
Raspandirea vulcanismului si a vulcanilor este legata, in cea mai mare parte de
marginile placilor tectonice.
Referindu-ne la toate conurile vulcanice (Masivul Harghita) se adevereste ca ele
domina platoul volcanic. Spre deosebire de Muntii Metaliferi unde, datorita eroziunii
indelungate, relieful volcanic a fost considerabil coborat pentru conditiile Muntilor
Harghita consideram ca dupa incetarea eruptiilor si a prabusirilor, conurile nu au fost cu
mult mai inalte. Marginile craterelor raman ferrite de eroziunea fluviala, iar procesele
gravitationale, solifluxiunea si ablactia nu pot cobora inaltimea aparatelor vulcanice cu
sute de metri, intr-un interval de putine milioane de ani.
Exista o legatura stransa intre tipul de lavacare alcatuieste un con volcanic,
dimensiunile si aspectul acestuia. Astfel o lava fluida a dat, in general, un con cu un
diametru mai mare, insa mai putin inalt decat o lava mai acida. Pornind de la conventia ca
toate aparatele vulcanice din Muntii Harghita sunt formate din andezite, cu exceptia
extremitatilor, trebuie presupuse raportului asemanator dintre diametrul si inaltimea
conurilor vulcanice. Intradevar, acest raport se mentine intre 10-18 tradand o alcatuire si
o geneza asemanatoare. O aoarecare exceptie o constituie conul luci, cu o valoare mai
mare, de 22,5, explicate prin fenomenul de prabusire a ariei centrale a conului, care a dus
la crearea calderei luci.
Punctele cu o atractie deosebita pentru turisti sunt: craterele vulcanice, cum sunt
Sfanta Ana (lacul Sfanta Ana se afla intr-un crater vulcanic, unic in tara) si Mohos din
Ciomadu cu singurul loc vulcanic din tara; defileul Oltului de la Tusnad (si Baile
Tusnad); regiunile inalte ale craterului din Harghita (cu Varful Harghita, Madaras si
Harghita-Ciceu).
Bibliografie: